Starea de rau, pierderea cunostintei, criza comitiala la adult

CARDIOLOGIE

Starea de rau, pierderea cunostintei, criza comitiala la adult

Complement simplu:1. Sincopa se refera la:a. O criza comitialab. O pierdere lunga a cunostinteic. O pierdere completa a cunostinteid. O pierdere incompleta a cunostinteie. Coma

2. Lipotimia se refera la:a. O pierdere lunga a cunostinteib. O pierdere completa a cunostinteic. O pierdere incompleta a cunostinteid. O criza comitialae. Coma

3. Obstacol in ejectia sau umpleea inimii stangi ce poate duce la sincopa/lipotimie este:a. Hipertensiunea Pulmonarab. Tamponadac. Mixomuld. Tahicardia Ventricularae. Stenoza Pulmonara

4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:a. Tamponadab. Mixomulc. Sincopa vaso-vagalad. Disautonomia neurovegetativae. Sincopa reflexa la efort

5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie:a. Fibrilatie ventricularab. Flutter atrialc. Fibrilatia atriala cu conducere lentad. BAV 2 si 3e. BSA

6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:a. Hipotensiunea arterialab. AIT in teritoriul vertebrobrobazilarc. Disautonomia neurovegetativad. Fibrilatia atriala cu conducere rapidae. Fibrilatia Ventriculara

7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:a. Mixomulb. Hipersensibilitate sinocarotidianac. Isteriad. Furtul de artera subclavicularae. Hipotensiunea arteriala

8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimiea. Caracterul brutal/progresivb. Prodromulc. Duratad. Faza postcritica prelungitae. Argumente pentru o cardiopatie de fond9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:a. Caracterul brutalb. Caracterul progresivc. Caracterul completd. Caracterul incomplete. Absenta anginei

10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:a. Pierderea de urinab. Muscarea limbiic. Revenirea lentad. Revenirea rapidae. Durata lunga a sincopei

11. Durata pierderii cunostintei:a. Are valoare diagnosticab. Nu are valoare diagnosticac. E subestimatad. Orienteaza catre sincopa vasovagalae. Orienteaza catre o cauza neurologica

12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:a. Masurarea TA doar in ortostatismb. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificaric. Bilantul leziunilor in urma caderiid. Ecografie dopplere. CT cerebral

13. ECG in diagnosticul sincopei NU:a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxisticc. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS)d. Identifica un posibil Sd. Brugadae. Identifica ca mecanism idirect salve de TV

14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa:a. Diskaliemieb. Intoxicatie cu COc. Hipercalcemied. Hipocalcemiee. Intoxicatie digitalica

15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe anomalii indirecte ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacenteb. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscutec. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECGd. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologicee. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta

16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara)b. O cardiopatie dilatativac. O cardiopatie hipertroficad. O cardiopatie de conduceree. O disfunctie ventriculara stanga

17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica:a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscutb. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatiic. Sincopa vasovagala evidentad. Sincopa din intoxicatia digitalicae. Sincopa cu debut brutal

18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii subiacente in caz de sincopa cu exceptia:a. Test de ischemieb. Coronarografiec. Ecocardiografied. ECGe. Tilt-test

19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa vasovagala poate fi diagnosticata prin:a. Masaj sinocarotidianb. Inregistrare Holter pe 24 orec. Ecografie Doppler a vaselor gatuluid. Explorare electrofiziologicae. Tilt-test

20. Sincopa vasovagala tipica:a. Necesita ECG pentru confirmareb. Necesita Ecocardiografie pentru confirmarec. Nu necesita nici o explorared. Necesita Tilt-test pentru confirmaree. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare

21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:a. Holter 24 oreb. Holter subcutanatc. Explorare electrofiziologicad. Angiografiee. CT cerebral

Complement Multiplu:22. Starea de rau se refera la:a. Sincopab. Lipotimiec. Comad. Crize comitialee. Drop-atack

23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere:a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)b. Torsada varfurilorc. Disfunctia sinusalad. BSAe. BAV 2 si 3

24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi:a. Stenoza aortica stransab. Stenoza pulmonarac. Tamponadad. Mixome. CMHO

25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte:a. Tromboza de proteza valvulara mecanicab. CMHOc. Tamponadad. Stenoza pulmonarae. TEP masiv

26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa:a. Tahcardia ventricularab. Torsada varfurilorc. Fibrilatia atriala cu conducere lentad. Fibrilatia ventricularae. Flutterul atrial

27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:a. Mixomb. Hipotensiune arterialac. Hipertensiune arterialad. Disautonomia neurovegetativae. Furt de artera subclaviculara

28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:a. Sincopa vaso-vagalab. Disautonomia neuro-vegetativac. Hipersensibilitatea sinocarotidianad. Sincopa reflexa de eforte. TEP masiv

29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi CU EXCEPTIA:a. Mixomb. Stenoza pulmonarac. Stenoza aortica stransad. Tromboza de valva mecanicae. Disfunctia sinusala

30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA:a. Tahicardie Ventricularab. Fibrilatie Ventricularac. BSAd. BAV1e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW)

31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:a. Disautonomie neuro-vegetativab. Sincopa vaso-vagalac. Hipersensibilitatea sinocarotidianad. AIT in teritoriul vertebro-bazilare. Hipertensiune pulmonara

32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:a. Epilepsieb. Vertijc. AIT in teriotoriul vertebro-bazilard. Tulburari de echilibrue. Drop-attack

33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:a. Disautonomia neuro-vegetativab. Isteriac. Sincopa reflexa de efortd. Drop-attacke. Hipersensibilitate Sino-carotidiana

34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)b. Fibrilatia atriala cu conducere lentac. Fibrilatia ventricularad. Tahicardia ventricularae. Torsada varfurilor

35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:a. Disautonomia neuro-vegetativab. Drop attackc. Hipersensibilitatea sinocarotidianad. Isteriee. Mixom

36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte:a. TEP masivb. Hipertensiune pulmonarac. Hipertensiune arterialad. Stenoza pulmonarae. Stenoza aortica

37. NU sunt cauze neurologice de cadere fara pierdere a cunostintei:a. Vertijb. Tulburari de echilibruc. Isteried. Atac de panicae. Drop-attack

38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:a. Hipoglicemieb. Hiperglicemiec. Intoxicatie cu COd. Etilism acute. Hipercalcemie

39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa:a. Isterieb. Narcolepsiec. Atac de panicad. Drop-attacke. Catalepsie

40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere:a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurteb. Prodroame si semne functionale asociate stereotipec. Caracterul progresivd. Caracterul brutale. Caracterul complet

41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:a. Caracterul brutalb. Caracterul lentc. Caracterul completd. Caracterul incomplete. Prodromul

42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:a. Faza postcritica prelungitab. Revenirea lentac. Muscarea limbiid. Pierderea de urinae. Durata lunga a crizei

43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:a. Caracterul completb. Durata lungac. Muscarea limbiid. Pierderea de urinae. Revenirea lenta

44. Evoca o sincopa vaso-vagala:a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurteb. Prodroame si semne functionale asociate stereotipec. Caracterul progresivd. Caracterul brutale. Caracterul complet

45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de durata unei crize de pierdere a cunostintei:a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagalab. Orienteaza catre sincopa de origine neurologicac. Orienteaza catre sincopa de origine metabolicad. Orienteaza catre sincopa de origine aritmicae. Nu are valoare diagnostica

46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU EXCEPTIA:a. Durata lunga a crizeib. Caracterul incompletc. Muscarea limbiid. Pierderea de urinae. Faza postcritica prelungita

47. Fac parte din examenul clinic:a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stangab. Masajul sinocarotidian de prima intentiec. Identificarea unei cardiopatii subiacented. Bilantul leziunilor traumaticee. Ecocardiografia

48. Masajul sino-carotidian se face:a. De prima intentieb. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidianc. Sub control tensionald. Sub control ECGe. Sub control Ecografic

49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:a. Bilantul leziunilor traumaticeb. Ecocardiografiec. Masajul sinocarotidiand. Masurarea TAe. Tilt-Test

50. Masurarea tensiunii arteriale se face:a. In clinostatismb. In ortostatismc. La mana stangad. La mana dreaptae. Dupa verificarea absentei suflului carotidian

51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:a. BAV 1b. BAV 2c. BAV 3d. BRSe. Bloc alternant

52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al sincopei:a. Sd. Brugadab. Sd. QT lungc. Displazia aritmogena de ventricul dreptd. WPWe. BAV2/3

53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele:a. BAV 1b. BAV 2c. BRSd. Bloc Alternante. Bloc bi/tri fascicular

54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:a. Cardiopatie ischemicab. Cardiopatie hipertroficac. Cardiopatie dilatativad. Cardiopatie infectioasae. FE < 45%

55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa:a. Disfunctia sinusalab. BAV 2 si 3c. Salve TVd. ESVe. Bloc alternant

56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:a. Hipocalcemieb. Hipercalcemiec. Alcoolemied. Diskaliemiee. Markeri de necroza miocardica

57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:a. Intoxicatie digitalicab. Hipocalcemiec. Hipercalcemied. Diskaliemiee. Hiposodiemie

58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:a. Orice hipotensiune ortostaticab. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de tratamentc. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism necunoscuted. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECGe. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta

59. NU necesita spitalizare:a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism necunoscuteb. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECGc. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa a tratamentuluid. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a tratamentuluie. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica

60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri:a. Hipotensiune ortostaticab. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscutec. Cardiopatie suspectad. Sincopa de cauza aritmica suspectae. Sincopa vasovagala evidenta

61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:a. Anomalii de kinetica segmentarab. CMDc. CMHd. FE < 45%e. Indice Sokolow > 35mm

62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:a. ECGb. EEGc. Holter 24hd. Explorare electrofiziologicae. Tilt-test

63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:a. Putin eficientab. Foarte eficientac. Elimina sincopa vasovagala daca e negativd. Elimina aritmia daca e negative. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ

64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie:a. Ecografia cardiacab. Ecografia vaselor gatuluic. EEGd. ECGe. CT cerebral

65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau de conducere neconfirmata ECG necesita cautarea:a. Anomaliilor de conducere atrialab. Anomaliilor de conducere nodalac. Anomaliilor de conducere hisianad. Anomaliilor de conducere infrahisianae. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare

66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:a. Sincopa de etiologie necunoscutab. Sincopa de cauza aritmica doveditac. Sincopa de cauza aritmica nedoveditad. Sincopa vasovagala tipicae. Sincopa asociata tulburarilor neurologice

67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei:a. ESVb. Cardiopatiac. Anomalii evidente de conducered. Anomalii de kineticae. Faza critica prelungita

Raspunsuri:Complement simplu:1 c. 2 c. 3 c. 4 d. 5 b. 6 d. 7 c. 8 c. 9 b. 10 c. 11 b. 12 c. 13 e. 14 d. 15 c. 16 d. 17 c. 18 e. 19 e. 20 c. 21 b.

Complement Multiplu22 a, b. 23 c, d, e. 24 a, d, e. 25 c, d, e. 26 a, b, e. 27 b, d, e. 28 b, c, e. 29 b, e. 30 a, b, d, e. 31 b, d, e. 32 b, d, e. 33 b, d. 34 b, c. 35 a, c, e. 36 a, b, d. 37 a, b, c, d. 38 a, c, d. 39 a, c. 40 a, d. 41 a, b, e. 42 a,b. 43 a, b, c, d. 44 b, c. 45 a, b, c, d. 46 a, b, c, d. 47 c, d. 48 b, c, d. 49 b, e. 50 a, b, c, d. 51 b, c. 52 a, b, c, d. 53 a, c, d, e. 54 a, b, c. 55 a, b, c. 56 b, c, d, e. 57 b, e. 58 b, c, e. 59 b, c. 60 b, c, d. 61 a, b, c, d. 62 b, c, d, e. 63 a, e. 64 b, c, e. 65 b, c, d, e. 66 a, b, c, e. 67 d, e.

Palpitatii

Complement simplu:1. Termenul de palpitatii se refera la:a. Perceperea unui ritm cardiac normalb. Perceperea unui ritm cardiac anormalc. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormald. Evidentierea ECG a unor extrasistolee. Evidentierea ECG a unei tahicardii

2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altulb. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altulc. Atriograma de morfologie normalad. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluatae. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie

3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:a. Efortb. Simpatomimeticec. Sindrom carcinoidd. Hipocalcemiee. Feocromocitom

4. NU este tulburare de ritm atriala:a. Tahicardia sinusalab. Tahicardia atrialac. Extrasistola atrialad. Fibrilatia atrialae. Flutterul atrial

5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoceb. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precocec. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoced. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precocee. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara exceptii

6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:a. Un circuit de reintrare in atriib. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugatc. QRS largi, cu exceptia blocului de ramurad. Oscilatia liniei de bazae. Aspect de acoperis de uzina

7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:a. Lipsa activitatii atriale organizateb. Lipsa activitatii atriale regulatec. QRS inguste cu exceptia blocului de ramurad. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramurae. Multiple reintrari in cele doua atrii

8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:a. Macroreintrare in atriul dreptb. Macroreintrare in atriul stangc. Tahicardie regulatad. Aspect de acoperis de uzinae. Aspect de dinti de fierastrau

9. Caracterizeaza flutterul atrial:a. Tahicardie neregulatab. Microreintrare in cadrul atriului dreptc. Activitate atriala neorganizata si neregulatad. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabile. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF

10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:a. 220 bpmb. 320 bpmc. 420 bpmd. 300 bpme. 250 bpm

11. Tahisistolia:a. Are un focar de autmatism intraatrialb. Are multiple microreintrari in cele doua atriic. Are activitate atriala neorganizata dar regulatad. Prezinta oscilatia liniei de bazae. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3

12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:a. Focar de automatism intraatrialb. Tahicardie neregulatac. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3d. Activitate atriala organizata si regulatae. Macroreintrare in cadrul atriului stang

13. NU caracterizeaza tahisistolia:a. Focar de automatism intra-atrialb. Tahicardie cel mai adesea regulatac. QRS inguste cu exceptia blocului de ramurad. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriogramee. Fara activitate organizata si regulata

14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:a. Cardiopatii valvulareb. Cardiopatii dilatativec. Cardiopatii infectioased. Cardiopatii ischemicee. Cardiopatii congenitale

15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:a. Efortulb. Etilismul acutc. Revarsatul pericardicd. Cordul pulmonare. Digitalice

16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:a. Este o tahicardie regulatab. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodalac. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80msd. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRSe. QRS sunt inguste

17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:a. QRS largi

b. Tahicardie neregulatac. Atriograme retrograde la distanta de QRSd. Reintrare in nodul atrioventriculare. Atriograme pozitive in DII

18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:a. Atriogramele se suprapun QRSb. Fasciculul His reprezinta calea ascendentac. Fasciculul Kent reprezinta calea descendentad. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventricularae. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian

19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendentab. QRS sunt ingustec. Tahicardia este regulatad. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRSe. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR

20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:a. Ventriculograma precoceb. Ventriculograma largac. Neprecedate de unda Pd. Ventriculograma tardivae. Izolate sau repetate

21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:a. Izolateb. Dubletec. Tripleted. Tetrapletee. Bi/Tri geminate

22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:a. Fibrilatia atrialab. Fibrilatia ventricularac. ESAd. ESVe. Tahicardia Bouveret

23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:a. Cardiopatia ischemicab. Efortulc. Temperaturad. Digitalicelee. Hormoni tiroidieni

24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:a. BRD si ESV cu aspect de BRSb. BRD si supradenivelare STc. Displazie grasoasa a VD cu zone diskineticed. Risc de TV sustinutae. Cauza necunoscuta

25. Caracterizeaza sindromul Brugada:a. Mutatie identificata pe canalul de sodiub. Mutatie identificata pe canalul de potasiuc. Mutatie identificata pe canalul de calciud. Mutatie identificata pe canalul de clore. Cauza necunoscuta

26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:a. BRD si ESV cu aspect de BRSb. Risc de torsada varfurilorc. Mutatia pe canalul de sodiud. Mutatia pe canalul de potasiue. Cordul morfologic sanatos

27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:a. QTc > 200 msb. QTc > 450msc. QTc > 350msd. QTc > 400mse. QTc > 300ms

28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:a. Displazie aritmogena de VDb. Sindrom Brugadac. Sindrom QT lung

d. Tahicardie Bouverete. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent

29. In diagnosticul palpitatiilor:a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi rapida sau ectopicab. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o fibrilatie ventricularac. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventad. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercatee. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a ritmului cardiac la pacienti neurotonici

30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:a. Poate fi bruscb. Poate fi progresivc. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utilid. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utilie. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin manevre vagale

31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de crizab. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESVc. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang)d. Poate gasi semne de anomalii ritmice malignee. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul tanar fara afectare cardiaca

32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este cunoscuta NU este adevarata. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolicb. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin obtinerea unei inregistrari in crizac. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament antiaritmic pentru prevenirea acceselord. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori necesara spitalizareae. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi considerata ca forma de tratament

33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine tolerate si nu exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizareb. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a disfunctiei tiroidienec. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea regimului igieno-dieteticd. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea diagnosticuluie. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru alte episoade

34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin Holterb. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al tratamentului antiaritmicc. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolicd. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin ecografie si a distiroidieie. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si de natura palpitatiilor

35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor:a. Ecografia cardiacab. ECG de effortc. Explorarea electrofiziologicad. Angiografia ventriculara stangae. Scintigrafia ventriculara dreapta

36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinutab. Nu da diagnostic atunci cand este negativac. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalinad. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainidae. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina

37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:a. Administrarea de amiodaronab. Administrarea de ajmalinac. Administrarea de betablocanted. Implantarea unui defibrilatore. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale

38. NU este caracteristic ESV benigne:a. Lipsa cardiopatiei subiacenteb. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familialec. ESV care dispar la effortd. ECG anormal in afara prezentei ESVe. Explorarea potentialelor tardive negativa

39. Este caracteristic ESV maligne:a. Lipsa lipotimiei sau sincopeib. Stimulare ventriculara negativac. ESV care dispar la effortd. ESV monomorfe pe Holtere. Fenomenul R/T

40. Este FALS despre ESV maligne:a. Sunt numeroase pe holterb. Sunt polimorfec. Prezinta fenomene sustinuted. Explorarea potentialelor tardive negativae. Exista o disfunctie sistolica a VS

Complement multiplu:41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:a. Este regulatab. Este neregulatac. Frecventa fixa sub 200/mind. Frecventa fixa sub 250/mine. Frecventa variabila

42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:a. Tahicardie regulatab. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedentec. QRS ingusted. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluatae. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni

43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA:a. Effortb. Febrac. Hipotiroidismd. Vasoconstrictoaree. Simpatomimetice

44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atriala. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedenteb. Tahicardie regulatac. Aspect de acoperis de uzinad. Frecventa variabila de la un moment la altule. QRS fine

45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoareb. QRS neprecedat de unda Pc. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoced. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia ESAe. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedenteb. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusalac. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoced. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precocee. Oscilatia liniei de baza

47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:a. Multiple reintrari in cele doua atriib. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2 supraadaugatc. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de tahicardie) sau organicd. Oscilatia liniei de bazae. Activitate atriala organizata si neregulata

48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE:a. Macroreintrare in cadrul atriului dreptb. Macroreintrare in cadrul atriului stangc. Tahicardie regulatad. Tahicardie neregulatae. Activitate atriala organizata si neregulata

49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala:a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organicb. Focar de automatism intra-atrialc. Multiple microreintrari in cele doua atriid. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabile. Tahicardie regulata

50. Este caractreistic flutterului atrial:a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabilb. Tahicardie regulatac. Tahicardie neregulatad. Aspect de acoperis de uzinae. Aspect de dinti de fierastrau

51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabilb. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau organicc. Activitate atriala neorganizata si neregulatad. Atriograma negativa in DII, DIII si aVFe. Tahicardie regulata

52. Caracterizeaza tahisistolia:a. Focar de automatism intra-atrialb. Tahicardie cel mai adesea regulatac. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organicd. Activitate atriala neorganizata si neregulatae. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF

53. Este FALS despre tahisistolie:a. Macroreintrare in atriul dreptb. Macroreintrare in atriul stangc. Multiple microreintrari in cele doua atriid. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau organice. Tahicardie cel mai adesea regulata

54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:a. Cardiopatia ischemicab. Cardiopatia hipertroficac. Cardiopatia infectioasad. Cardiopatia restrictivae. Cardiopatia valvulara

55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial:a. Efortulb. Intoxicatia digitalicac. Etilismul acutd. Sd. QT lunge. Sd. Brugada

56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:a. Displazie aritmogena de VDb. Sindrom Brugadac. Sindrom QT lungd. Cardiopatii congenitalee. Pot fi idiopatice

57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala:a. QRS ingusteb. Fasciculul His reprezinta calea descendentac. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendentad. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRSe. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:a. QRS largib. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul Hisc. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kentd. Atriograme negative in DII, DIII si aVFe. Atriograme la distanta de QRS

59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea prin reintrare pe fascicul Kent:a. Tahicardie regulatab. Atriograma suprapusa QRSc. Atriograma la distanta de QRSd. QRS ingustee. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:a. Efortulb. Stressulc. Simpatomimeticeled. Postoperator unei chirurgii cardiacee. Sunt in general idiopatice

61. Sunt caracteristici ale ESV:a. Ventriculograma precoce, ingustab. Ventriculograma neprecedata de unda Pc. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)d. Pot fi in salvee. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV

62. Este FALS despre ESV:a. Ventriculograma precedata de unda Pb. Ventriculograma precocec. Ventriculograma largad. Nu sunt niciodata izolatee. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV

63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulatab. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulatac. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulatad. Intre 100 si 250 / mine. Intre 120 si 250 / min

64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:a. Poate fi sustinutab. Poate fi nesustinutac. Poate fi prezenta o disociatie atrioventricularad. Tahicardie cu QRS largi > 140 msece. Tahicardie regulata

65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si tahicardiilor ventriculare:a. Cardiopatia ischemicab. Temperaturac. Digitaliceled. Hormonii tiroidienie. Efortul

66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare:a. Efortulb. Sindrom Brugadac. Sindrom QT lungd. Hormonii tiroidienie. Feocromocitom

67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:a. BRD si ESV cu aspect de BRSb. Unda epsilonc. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului ST in V1 V2 V3d. Risc de torsada a varfurilore. Cauza necunoscuta

68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA:a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3b. Risc de torsada varfurilorc. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiud. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiue. Risc de insuficienta cardiaca dreapta

69. Este adevarat despre sindromul Brugada:a. Cordul este morfologic sanatosb. BRD si ESV cu aspect de BRSc. Unda epsilond. Risc de torsada a varfurilore. Mutatie pe canalul de sodiu

70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:a. Risc de torsada a varfurilorb. Risc de fibrilatie ventricularac. Risc de moarte subitad. Unda epsilone. Mutatie pe canalul de potasiu

71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:a. Cordul este morfologic sanatosb. Risc de torsada varfurilorc. Risc de moarte subitad. Mutatie pe canalul de sodiue. Mutatie pe canalul de potasiu

72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora:a. Eretismul cardiacb. Tahicardia sinusalac. Tahisistoliad. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonice. Extrasistolele atriale

73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilorb. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardieic. Aprecierea modalitatilor de debut si oprired. Estimarea toleranteie. Existenta unor tratamente bradicardizante

74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor:a. De cardiopatie subiacentab. De stimulare adrenergicac. De distiroidied. De feocromocitome. De embolie

75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac parte:a. ECGb. Ecografia cardiacac. ECG de efortd. Explorarea electrofiziologicae. Scintigrafia ventriculara dreapta

76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:a. Anomalii minore tip ESA, ESVb. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, BRS)c. Alungirea QTd. Prezenta unei preexcitatii ventricularee. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD)

77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:a. ESAb. ESVc. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in dom)d. Fibrilatie ventricularae. Sindrom QT lung

78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat:a. E prescrisa frecventb. E prescrisa rarc. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurted. Elimina aritmiile maligne daca e normalae. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne

79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente pentru o cardiopatie sau aritmie maligna:a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografieb. Vom verifica functia tiroidianac. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventied. Vom aminti regulile igieno-dieteticee. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter

80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt adevarate urmatoarele:a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolicb. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al unui tratament antiaritmic de fondc. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventad. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara monitorizarea holter in ambulatoriue. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare depinde de natura dar nu si de toleranta palpitatiilor

81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind:a. ECGb. ECG de efortc. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalinad. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozinae. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida

82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:a. Angiografia ventriculara dreaptab. CT ventricular dreptc. RMN ventricular dreptd. Scintigrafia de ventricul drepte. Ecografia vaselor gatului

83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:a. Administrarea de amiodaronab. Administrarea de ajmalinac. Administrarea de betablocanted. Implantarea unui defibrilatore. Implantarea unui holter subcutanat

84. Este caracteristic ESV maligne:a. Lipotimiab. Sincopac. Moartea subitad. ESV monomorfe pe Holtere. Cuplaj tardiv

85. NU caracterizeaza ESV benigne:a. Explorarea potentialelor tardive pozitivab. Cuplajul scurtc. Cardiopatie de fondd. ESV polimorfee. ESV care dispar la effort

86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:a. Fenomenul R/Tb. ESV polimorfec. Stimulare ventriculara negativad. Explorarea potentialelor tardive negativae. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala

87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA:a. Lipotimie, sincopa, moarte subitab. Fara aritmie maligna sau moarte subita familialac. ESV care dispar la effortd. Bi/Tri geminisme. Cuplaj scurt

Raspunsuri:Complement simplu:1 b. 2 b. 3 d. 4 a. 5 c. 6 d. 7 d. 8 b. 9 d. 10 d. 11 a. 12 d. 13 e. 14 c. 15 e. 16 d. 17 d. 18 d. 19 e. 20 d. 21 d. 22 b. 23 e. 24 b. 25 a. 26 e. 27 b. 28 c. 29 a. 30 c. 31 c. 32 c. 33 b. 34 e. 35 d. 36 e. 37 b. 38 d. 39 e. 40 d.

Complement multiplu:41 a, e. 42 b, c. 43 c, d. 44 a, c, d, e. 45 a, c. 46 a, b, d, e. 47 a, d. 48 a, b, c, e. 49 b, c, d, e. 50 a, b, d, e. 51 a, e. 52 a, b, c. 53 a, b, c. 54 a, b, d, e. 55 a, c. 56 a, b, c. 57 a, d, e. 58 d, e. 59 a, d, e. 60 a, b, c, d. 61 b, c, d. 62 a, d. 63 b, d. 64 a, b, c, e. 65 a, b, e. 66 d, e. 67 a, b, e. 68 a, b, c, d. 69 a, e. 70 a, d, e. 71 a, b, c, e. 72 a, d. 73 a, b, c, d. 74 a, c, e. 75 b, c, d, e. 76 a, c, d. 77 c, d. 78 a, c, e. 79 a, b, d, e. 80 a, b, c. 81 b, c, e. 82 b, e. 83 a, c, d. 84 a, b, c. 85 a, b, c, d. 86 c, d. 87 a, c, d, e.

Electrocardiograma: indicatii si interpretari

Complement simplu

1. ECG se va derula cu:a. 20 mm/sb. 22 mm/sc. 25 mm/sd. 28 mm/se. 30 mm/s

2. Este adevarat despre ECG:a. 1 mm = 0,05 sb. 1 mm = 0,04 sc. 1 mm = 0,2 mVd. 1 mm = 0,04 mVe. 1 mm = 0,05 mV

3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA:a. Derularea se face cu 25 mm/sb. 1 mm = 0,04 sc. 1 mm = 0,1 mVd. Intervalul PR normal este de 140-240 mse. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade

4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea frecventei pe ECG:a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minutb. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va impartila 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minutc. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minutd. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti la 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minute. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde P si se va imparti la 300 pentru a obtine numarul de batai pe minut

5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA:a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizateb. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioarec. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi morfologied. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectricae. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal

6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala:a. Depolarizari atriale intre 400-600/minb. Depolarizari atriale de 300/minc. Morfologie regulata a undei Pd. Morfologie neregulata a undei Pe. Fara revenire la linia izoelectrica

7. Caracterizeaza ritmul jonctional:a. In bradicardia jonctionala QRS sunt ingusteb. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-220/min)c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile inferioared. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular unda P QRSe. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P QRS

8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulateb. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si anarhicec. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRSd. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata de torsade ale varfurilor pe sindrom QT lunge. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de captura

9. Este adevarat despre unda P:a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1c. Este negativa in derivatiile inferioared. Este negativa in AVRe. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si pozitiva in V1

10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA:a. PR nomal este de 120-200 msb. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocatec. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PRd. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusae. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa

11. Scurtarea PR apare in:a. WPWb. QT lungc. BAV 1d. BAV 2 Mobitz 1e. BAV 2 Mobitz 2

12. In pericardita acuta apare:a. Subdenivelare STb. Unda Qc. Subdenivelare PQd. Supradenivelare PQe. QRS largi

13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU EXCEPTIA:a. Hipertrofie ventriculara dreaptab. Infarct lateralc. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRDd. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRDe. BPOC

14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade:a. Hipertrofie ventriculara dreaptab. Infarct inferiorc. Infarct laterald. Infarct posteriore. Cord verticalizat

15. Este adevarat despre QRS:a. Exista bloc complet daca QRS > 100 msb. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow > 35 mmc. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mmd. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din Re. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms

16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA:a. Sindrom coronarian acutb. Spasm coronarianc. Sindrom de repolarizare precoced. Tulburari metabolicee. Sindrom Brugada

17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut:a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrinab. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronarc. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglindad. Evolutie spre unda Qe. Evolutie spre subdenivelarea ST

18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU EXCEPTIA:a. Supradenivelare rezistenta la trinitrinab. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditeic. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglindad. Subdenivelare a PQe. Microvoltaj

19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:a. Supradenivelare rezistenta la trinitrinab. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronarc. Supradenivelare convexa in susd. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigantee. Teriotoriul vascular interesat este deseori important

20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce NU este caracterizat de:a. Supradenivelare moderatab. Supradenivelare fixac. Supradenivelare evolutivad. Supradenivelare cu debut in punctul Je. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4

21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST:a. Sindrom coronarian acutb. Pericardita acutac. Spasm coronariand. Anevrism ventricular stange. Sindrom de repolarizare precoce

22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST CU EXCEPTIA:a. Bloc de ramurab. Preexcitatie ventriculara WPWc. Tulburari metaboliced. Tulburari digitalicee. Sindrom Brugada

23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU EXCEPTIA:a. Pericarditab. Diselectrolitemiic. Bloc de ramurad. Antiaritmicee. Ischemie

24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:a. Ischemieb. Diselectrolitemiic. Hipertrofie ventricularad. Bloc de ramurae. Preexcitatie

25. QTc este normal:

a. < 400 msb. < 420 msc. < 440 msd. < 460 mse. < 480 ms

26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA:

a. Ischemieb. Hiperkaliemiec. Antiaritmiced. Sindrom Romano-Warde. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen

Complement multiplu

27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG:a. Derularea se face cu 25 mm/sb. Derularea se face cu 30 mm/sc. 1 mm = 0,04 sd. 1 mm = 40 mse. 1 mm = 0,1 mV

28. Este FALS despre ECG:a. Derularea se face cu 25 mm/sb. 1 mm = 0,04 sc. 1 mm = 0,1 mVd. 1 mm = 0,04 mVe. Derularea se face cu 30 mm/s

29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate urmatoarele:a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele doua QRSb. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele doua QRSc. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi impartit la 300 pentru a afla frecventad. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va impartii 300 pentru a obtine frecventae. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30 pentru a obtine frecventa

30. La interpretarea ECG se vor defini:a. Regularitatea sau neregularitatea ritmuluib. Frecventa ventriculara mediec. Frecventa atriala medied. Tahicardia sau bradicardiae. Se va specifica existenta extrasistolelor

31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG:a. Depolarizari atriale perfect individualizateb. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioarec. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologied. Depolarizari atriale separate de linie izoelectricae. Depolarizari atriale cu morfologii distincte

32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA:a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizateb. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioarec. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioared. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioaree. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie izoelectrica

33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:a. Depolarizari atriale intre 400-600/minb. Depolarizari atriale intre 300-400/minc. Depolarizari atriale intre 200-300/mind. Depolarizari atriale intre 250-300/mine. Depolarizari atriale intre 250-350/min

34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA:a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabilab. Depolarizari atriale perfect individualizatec. Depolarizari atriale anarhiced. Depolarizari atriale separate de linie izoelectricae. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica

35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial:a. Depolarizari atriale de 300/minb. Depolarizari atriale neregulatec. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastraud. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectricae. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica

36. NU caracterizeaza flutterul atrial:a. Depolarizari atriale de 200/minb. Depolarizari atriale de 250/minc. Depolarizari atriale de 300/mind. Depolarizari atriale de 350/mine. Depolarizari atriale de 400/min

37. Bradicardia jonctionala poate sa apara:a. In cazul unui bloc sinusalb. In cazul unei paralizii sinusalec. In cazul unui bloc atrioventriculard. In cazul unui bloc de ram drepte. In cazul unui bloc de ram stang

38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul jonctional:a. In paralizia sinusala PQRSc. In BAV P>QRSd. In BAV P2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreaptae. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga

48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P:a. P>120 ms in DIIIb. P bifazica in V1c. P pozitiva in V1d. P negativa in V1e. P >2,5 mV in DIII

49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P:a. P> 2,5mV in DIIb. P bifazica in V1c. P pozitiva in V1d. P negativa in V1e. P > 120 ms in DII

50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR:a. PR normal este de 120-200 msb. PR normal este de 140-200 msc. PR normal este de 160- 200 msd. PR normal este constant de la un ciclu la altule. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul

51. NU este adevarat depre alungirea PR:a. PR >200 ms in BAV1b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt condusec. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PRd. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PRe. Nu sunt unde P blocate in BAV1

52. Sunt caracteristici ale BAV 2:a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PRb. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PRc. Nu exista unde P blocated. Toate undele P sunt blocatee. Scapare ventriculara lenta

53. PR NU este scurtat in:a. WPWb. Brugadac. Pericardita acutad. BAV 1e. BAV 3

54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la:a. Infarct lateralb. Infarct inferiorc. Brevilind. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRDe. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD

55. Axa la 120 grade NU apare la:a. Hipertrofie ventriculara dreaptab. Hipertrofie ventriculara stangac. Infarct laterald. Infarct inferiore. Brevilin

56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la:a. BPOCb. Infarct lateralc. Hipertrofie ventriculara stangad. Hipertrofie ventriculara dreaptae. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD

57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade:a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRDb. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRDc. Infarct laterald. Infarct posteriore. Infarct inferior

58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:a. -15b. 20c. 70d. 120e. 30

59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet:a. 80 msb. 100 msc. 110 msd. 115 mse. 120 ms

60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet:a. 80 msb. 100 msc. 125 msd. 130 mse. 90 ms

61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow:a. SV1 + RV4b. SV1 + RV5c. SV1 + RV6d. SV2 + RV4e. SV2 + RV5

62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi:a. 25 mmb. 30 mmc. 31 mmd. 35 mme. 40 mm

63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:a. Endocarditab. Revarsat pericardicc. Hipocalcemied. Mixedeme. Mixom

64. Unda Q este fiziologica in:a. aVLb. aVRc. aVFd. V4e. V5

65. Unda Q reprezinta necroza daca:a. Amplitudinea Q > 30% din cea a undei Rb. Durata >30 msc. Este repartizata pe un teritoriu coronariand. Lipsesc tulburari secundare de repolarizaree. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare

66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora:a. Hipertrofiei ventriculare stangib. Unui infarct bazalc. Unui infarct anteriord. Unui BRSe. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang

67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3:a. Hipertrofie ventriculara stangab. Infarct bazalc. BRDd. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stange. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept

68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora:a. Sindrom coronarian acutb. Pericardita acutac. Sindrom de repolarizare precoced. Anevrism ventricular drepte. Spasm coronarian

69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut:a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrinab. ST convex in sus cu subdenivelare in oglindac. Fara evolutie spre unda Qd. Subdenivelare a PQe. Microvoltaj

70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta:a. Supradenivelare difuzab. Subdenivelare difuzac. Convex in susd. Rezistent la trinitrinae. Evolotie spre unda Q in miopericardita

71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt caracteristice anginei Prinzmetal:a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascularb. Supradenivelare concava in susc. Inglobeaza unde T giganted. Este corectat cu trinitrinae. Este rezistent la trinitrina

72. In anevrismul de ventricul stang:a. Supradenivelarea ST este discretab. Supradenivelarea ST este fixac. Supradenivelarea ST este evolutivad. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul Je. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4

73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de ST:a. Blocul de ramurab. Hipertrofia ventricularac. WPWd. Brugadae. Anevrismul ventricular stang

74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST:a. Bloc de ramurab. Hipertrofia ventricularac. WPWd. Tulburari metabolicee. Tulburari digitalice

75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de modificari difuze de repolraizare:a. Pericarditab. Ischemiac. Diselectrolitemiid. Bloc de ramurae. Preexcitatie

76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare:a. Perocarditab. Diselectrolitemiic. Medicamentoased. Ischemicee. Hipertrofie ventriculara

77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom Romano-Ward:a. 415 msb. 425 msc. 435 msd. 451 mse. 455 ms

78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung:a. Antiaritmiceb. Hipokaliemiec. Hipocalcemied. Macrolidee. Antihistaminice

RaspunsuriComplement simplu:1 C. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 E. 7 E. 8 D. 9 D. 10 C. 11 A. 12 C. 13 C. 14 B. 15 C. 16 D. 17 E. 18 C. 19 A. 20 C. 21 A. 22 E. 23 C. 24 B. 25 C. 26 B.Complement multiplu:27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A, C, D. 32 A, C, D, E. 33 B, C, D, E. 34 B, D. 35 A, C, E. 36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40 B, D, E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D, E. 45 A, B, C. 46 B, D. 47 A, D, E. 48 B, D. 49 D, E. 50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54 A, D. 55 B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D, E. 60 A, B, E. 61 A, D, E. 62 D, E. 63 B, D. 64 B, E. 65 A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C, E. 69 A, C, D, E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E. 75 A, B, C. 76 A, B, C. 77 D, E. 78 A, B, D, E

Fibrilatia atriala

Complement simplu:

1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:a. Este tulburarea cea mai putin frecventab. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atrialec. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozeid. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atrialee. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac

2. Este FALS despre fibrilatia atriala:a. Este cea mai frecventa tulburare de ritmb. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atrialec. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozeid. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atrialee. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac

3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:a. HTAb. Revarsat pericardicc. Valvulopatiid. Cordul pulmonar cronice. Feocromocitom

4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:a. Hipertiroidismb. Feocromocitomc. Etilismul acutd. CPA embolie pulmonarae. FiA idiopatica

5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale:a. Astenieb. Lipotimiec. Sincopa la ritm 75 anid. Diabete. Sex

11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de:a. Caracterul permanentb. Caracterul paroxisticc. Cardiopatia de fondd. Varstae. Sex

12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU EXCEPTIA:a. HTA valoreaza 1 punctb. Diabetul valoreaza 2 punctec. AVC valoreaza 2 puncted. Cardiopatia valoreaza 1 puncte. Varsta valoreaza 1 punct

13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU EXCEPTIA:a. Pierderea sistolei atrialeb. Tahicardie care scurteaza umplerea ventricularac. Cresterea consumului miocardic de oxigend. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii sustinutee. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond

14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in urmatoarele forme CU EXCEPTIA:a. Dispneeb. Asteniec. Sincoped. Insuficienta cardiaca globalae. EPA

15. Este adevarat despre complicatiile FiA:a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVCb. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina insuficienta cardiacac. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa primul accesd. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu antiaritmicee. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu determina complicatii

16. Este FALS despre tratamentul FiA:a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA este simptomaticad. Tratament simptomatic pentru complicatiie. In urgenta se administreaza digitalice

17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea urmatoarelor CU EXCEPTIA:a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generalab. Oprirea digitalicelorc. Absenta administrarii de amiodaronad. Persistenta FiAe. Kaliemiei

18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este:a. Medicamentoasa cu amiodaronab. Medicamentoasa cu flecainidac. Soc electric externd. Medicamentoasa cu digitalicee. Medicamentoasa si electrica

19. NU se practica reducerea imediata a FiA in:a. FiA paroxistica trecuta in permanenta in ultimele 48 72 oreb. FiA complicata cu soc cardiogenicc. FiA necomplicata, pe cord sanatos datand de mai putin de 24-48 ored. FiA la un pacient deja corect anticoagulate. FiA complicata cu EPA refractar

20. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA NU depinde de:a. Eficacitatea tratamentelor precedenteb. Prezenta unei cardiopatii de bazac. Varstad. Sexe. Prezenta cardiopatiei la tineri

21. Este corect despre tratamentul cu anticoagulante in FiA:a. CHADS > 2: AVK cu INR intre 1 si 2b. CHADS = 1: AVK cu INR intre 1 si 2c. CHADS = 0: Nimicd. CHADS = 0: AVK cu INR intre 2 si 3e. CHADS > 2: Aspirina la pacient necompliant

Complement multiplu:

22. Urmatoarele sunt adevarate despre FiA:a. FiA corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atrialeb. Circuitele de reintrare se datoreaza fibrozeic. Fibroza se explica prin imbatranire sau prin cresterea presiunii in atriid. Trecerea in FiA inseamna pierderea sistolei atriale care asigura 40% din debitul cardiace. FiA este o tulburare de ritm cu prevalenta medie

23. Urmatoarele sunt FALSE despre FiA:a. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o zib. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de 48 orec. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamanad. FiA persistenta: accesul nu se reduce decat cu cardioversiee. FiA persistenta: nu se poate sau nu se doreste conversia

24. NU sunt cauze extracardiace de FiA:a. Hipertiroidismb. Cord pulmonar cronicc. Cord pulmonar acutd. Feocromocitome. Etilism acut

25. Urmatoarele sunt cauze de FiA:a. Valvulopatiib. Coronaropatiic. Chirurgie cardiacad. Feocromocitome. Etilism cronic

26. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale palpitatiilor in diagnosticul FiA:a. Neregulateb. Regulatec. Debut progresivd. Sfarsit progresive. Uneori neresimtite

27. Fibrilatia atriala se poate manifesta prin:a. Astenieb. Lipotimiec. Sincope daca raspunsul ventricular > 150/mind. Sincope daca se suprapune unei boli ritmicee. Ortopnee

28. NU caracterizeaza ECG din fibrilatia atriala:a. QRS inguste, exceptie in blocul de ramurab. Absenta activitatii atriale organizate fara oscilatia liniei de bazac. Ritm ventricular neregulatd. Ritm ventricular regulate. QRS largi in forma obisnuita

29. Diagnosticul diferential al FiA se face cu:a. BRDb. BRSc. Flutterd. Tahicardie atrialae. Tahicardie jonctionala

30. Urmatoarele investigatii sunt utile in diagnosticul FiA:a. T3, T4, TSHb. Ecografie Doppler cardiaca transtoracicac. Coronarografied. Scintigrafia atriilore. Holter ECG in toate cazurile

31. In diagnosticul FiA despre Ecografia Doppler cardiaca transesofagiana sunt adevarate urmatoarele:a. Permite sa ne asiguram de absenta trombului atrialb. Permite sa ne asiguram de absenta trombului ventricularc. Se recomanda in caz de embolie arterialad. Se recomanda daca se doreste cardioversia imediatae. Se recomanda la pacientii obezi

32. FiA confera risc independent de:a. Mortalitate globalab. AVC ischemicc. AVC hemoragicd. AITe. Mortalitate asociata cardiomiopatiei

33. Urmatoarele sunt adevarate despre metoda de calcul a CHADS2:a. Cardiopatie = 1 punctb. HTA = 2 punctec. AVC = 1 punctd. Varsta >75 de ani = 1 puncte. Sex feminin = 1 punct

34. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente:a. Cardiopatieb. HTAc. Varsta >75 anid. Diabete. Sex

35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Pierderea sistolei atrialeb. Scaderea presiunii in artera pulmonarac. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardieid. Efort de pompare redus datorita fibrozeie. Cresterea consumului miocardic de oxigen

36. Sunt complicatii ale FiA:a. AVC ischemicb. Insuficienta cardiacac. Boala aritmica ventricularad. Complicatii iatrogenee. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic

37. Tratamentul FiA consta in:a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori favorizantib. Tratamentul simptomatic al complicatiilorc. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS > 2d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgentae. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA nu este simptomatica datorita riscului pe termen lung

38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la:a. < 70 in repausb. < 80 in repausc. < 90 in repausd. < 110 la eforte. < 120 la efort

39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt:a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de 24-48 oreb. FiA la un pacient deja corect anticoagulatc. FiA complicata cu soc cardiogenicd. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmicae. FiA complicata cu CPA

40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt:a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodaronab. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedaronac. Electrica: soc electric externd. Combinata: soc dupa doza de incarcaree. Combinata: Amiodarona plus Flecainida

41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA:a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un anb. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelorc. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatied. Amiodarona este interzisa la subiectul tanare. Cea mai buna metoda preventiva este tratamentul cu amiodarona

42. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA depinde de:a. Varstab. Sexc. Eficacitatea tratamentelor precedented. Frecventa episoadelor de FiAe. Prezenta unei cardiopatii de baza

43. In FiA cu cardiopatie tratamentul antiaritmic NU se face cu:a. Amiodaronab. Dronedaronac. Flecainidad. Sotalole. Disopiramida

44. Urmatoarele sunt adevarate despre tratamentul anticoagulant in FiA:a. CHADS2 > 2: AVK cu INR intre 2 si 3b. CHADS2 = 1: AVK cu INR intre 1 si 2c. CHADS2 = 1 Aspirina 250 mg/zi in caz de risc hemoragicd. CHADS2 = 0: Aspirina 250 mg/zie. CHADS2 = 0: Nimic

Raspunsuri:Complement simplu:1 C. 2 C. 3 E. 4 D. 5 C. 6 E. 7 A. 8 E. 9 D. 10 E. 11 C. 12 B. 13 E. 14 C. 15 C. 16 A. 17 C. 18 E. 19 A. 20 D. 21 C.Complement multiplu:22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C. 25 A, B, C, D. 26 A, C, D, E. 27. A, B, D, E. 28 B, D, E. 29 C, D. 30 A, B. 31 A, C, D, E. 32 A, B. 33 A, D. 34 A, B, C, D. 35 B, D. 36 A, B, D. 37 A, B, D. 38 B, D. 39 A, B, C. 40 A, C, D. 41 A, E. 42 A, C, E. 43 B, C, D, E. 44 A, C, D, E.Tulburari de conducere intracardiaca

Complement simplu:1. Este mecanism al anomaliilor functiei sinusale:a. Tulburare suprahisianab. Tulburare infrahisianac. Tulburare intre NS si miocardul atriald. Tulburare troncularae. Anomalii ale automatismului NAV

2. NU este adevarat despre aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:a. Bradicardie cu P < Rb. Posibilitate de unda P retrogradac. Posibilitatea diferentierii intre disfunctie sinusala si BSAd. Poate asocia flutter atriale. Poate asocia incompetenta cronotropa

3. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale:a. Se instituie tratamente batmotrop negativeb. Se opresc tratamentele dronotrope negativec. Se instituie tratamente inotrop pozitived. Se opresc tratamentele cronotrop negativee. Se opresc tratamentele inotrop negative

4. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale CU EXCEPTIA:a. Se va incerca corectarea cauzeib. Necesita implantarea unui stimulator cardiac daca bradicaria este simptomaticac. Se vor opri tratamentele cronotrop negatived. Se va implanta stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa atat simptomatica cat si asimptomaticae. Pauzele sinusale mai mari de 3 secunde necesita stimulator cardiac

5. Urmatoarele elemente fac parte din conducerea atrioventriculara CU EXCEPTIA:a. NAVb. Trunchiul fasciculului Hisc. Ramuri drepte si stangid. Hemiramuri stangie. Hemiramuri drepte

6. Este FALS despre prognosticul unui BAV:a. Depinde de tolerantab. Depinde de etiologiec. Depinde de sediul tulburarii de conducered. Blocurile nodale si tronculare au un prognostic benigne. Blocurile infrahisiene au prognostic malign

7. Este adevarat despre BAV 1:a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje pana la blocajul undei Pb. Interval PR intre 180-200 ms fara unde P blocatec. Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului Hisd. BAV 1 este intotdeauna benign si nu evolueaza catre stop cardiace. Este deseori simptomatic

8. Este FALS despre BAV 2:a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje responsabila de blocarea uneia sau mai multor unde P in mod intermitentb. In BAV 2 de tip Wenckebach blocarea unei undei P apare dupa scurtarea progresiva a intervalelor PRc. In BAV 2 de tip Mobitx undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt constanted. Sediul blocului este frecvent nodal in Wenckbache. Sediul bloculi este frecvent distal in Mobitz

9. Este adevarat despre BAV 3:a. Blocaj intermitent al undelor P fara nici o relatie intre P si PRb. Raport P/R > 1c. Sediul blocului este frecvent distald. Nu exista forme asimptomaticee. Apar doar prin evolutie de la BAV1 sau 2, nu exista congenitale

10. NU este etiologie a BAV:a. Boala Lenegreb. Boala Wilsonc. Miopatia Steinertd. Boala Lymee. Boala Chagas

11. Este etiologie a BAV:a. Hipercalcemiab. Hipokaliemiac. Chimioterapied. Radioterapiee. Miocardite bacteriene

12. Este FALS despre prognosticul BAV:a. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand e vorba de un BAV 2 tip Wenckebachb. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand este vorba de un BAV 3 paroxisticc. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand BAV se asociaza unei tulburari de conducere intraventricularad. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este hisiane. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este infrahisian

13. NU caracterizeaza aspectul ECG al BRD:a. QRS > 120 ms in blocul incompletb. Aspect RSR in V1c. Anomalii de repolarizare in V1 V2 V3d. Modificare a axei frontale daca se asociaza hemibloce. Aspect S1Q3 in DI

14. Este caracteristic BRD:a. Aspect rSR in V1b. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide < 30 msc. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3d. Aspect S1Q3e. QRS > 120 ms in blocul incomplet

15. NU este etiologie a BRD:a. Idiopaticab. Embolie pulmonarac. Valvulopatie pulmonarad. Defect septal atriale. Endocardita

16. Este FALS despre BRS:a. QRS > 100 ms in blocul incompletb. Aspect RR in V5 V6c. Aspect QR in V1 V2d. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide > 50 mse. Daca exista BRS nu se poate diagnostica ECG infarctul anterior

17. Este adevarat despre BRS:a. Apare des pe cord sanatosb. Rareori asimptomaticc. Poate degenera in BAV 2 in prezenta unui BAV 1d. In caz de BRS + BAV1 se poate implanta un stimulator cardiac profilactice. Apare exclusiv pe fondul unei cardiopatii

18. Caracterizeaza hemiblocul anterosuperior stang:a. QRS larg 100-120 msb. Fara modificare evidenta a axului frontal exceptand anomalii asociatec. Rareori la varstinicid. Aspect Q1R3 putand simula o sechela de infarct inferiore. Conduita de urmate este diagnosticarea unei cardiopatii

19. NU caracterizeaza hemiblocul posteroinferior stang:a. QRS ingust < 120 msb. Complica orice cardiopatie deci este foarte frecventc. Asimptomatic atunci cand e izolatd. Expune la risc de BAV 3e. Deseori traduce o tulburare de conducere difuza si severa

20. Este FALS despre blocul trifascicular:a. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBAS cu un BAV 1 sau 2b. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBPS cu un BAV 1 sau 2c.Nu apare in evolutia normala a unor cardiopatiid. Apare pe fond de cardiopatie evoluatae. Se recomanda implantarea unui stimulator cardiac

Complement multiplu:21. Sunt mecanisme pentru anomalii ale functiei sinusale:a. Tulburari de conducere intre miocardul atrial si NAVb. Tulburari de conucere intre NS si NAVc. Tulburari de conducere intre NS si miocardul atriald. Anomalii ale automatismului NSe. Anomalii ale automatismului NAV

22. Caracterizeaza aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:a. Bradicardie cu P>Rb. Posibilitate de unda P retrogradac. Morfologie diferita a undei P in DS si BSAd. Asociaza frecvent incompetenta inotropae. Poate asocia flutter atrial

23. NU corespunde tratamentului anomaliilor functiei sinusale:a. Oprirea tratamentelor cronotrop pozitiveb. Corectarea unei eventuale cauzec. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de pauze sinusale < 3 secunded. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de bradicardie simptomaticae. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa simptomatica

24. Fac parte din etajele conducerii atrioventriculare:a. NAVb. Trunchiul fasciculului Hisc. Ramuri drepte si stangid. Hemiramuri stangie. Hemiramuri drepte

25. NU este adevarat despre prognosticul tulburarilor de conducere atrioventriculara:a. Depinde de toleranta dar nu de etiologieb. Depinde de etiologie dar nu de tolerantac. Blocurile nodale au prognostic benignd. Blocurile tronculare au prognostic benigne. Blocurile infrahisiene au prognostic benign

26. Este adevarat despre BAV1:a. Incetinirea conducerii poate fi nodalab. Incetinirea conducerii poate fi hisianac. Incetinirea conducerii poate fi infrahisianad. Undele P sunt blocate dupa alungire progresiva a PRe. Undele P sunt blocate dupa scurtare progresiva a PR

27. Sunt afirmatii FALSE despre BAV1:a. Intervalul PR este alungit la 160-200 ms dar nu apar unde P blocateb. Sediul blocului poate fi specificat prin explorare a fasciculului Hisc. BAV1 este rar simptomatic cu exceptia alungirii majore a PRd. Stopul cardiac poate fi o consecinta evolutiva a BAV1e. Blocul distal este deseori benign

28. Este adevarat despre subtipurile BAV2:a. BAV 2 tip Wenckebach este caracterizat de blocarea undei P dupa scurtarea progresiva a intervalului PRb. BAV 2 tip Mobitz este caracterizat de blocajul intermitent al undei P in timp ce intervalele PR sunt constantec. BAV 2 tip Mobitz este frecvent nodald. BAV 2 Mobitz este frecvent distale. BAV 2 tip Wenckebach este frecvent distal

29. NU caracterizeaza BAV 2:a. Incetinirea conducerii la nivel nodalb. Incetinirea conducerii la nivel hisianc. Incetinirea conducerii la nivel infrahisiand. Este deseori simptomatice. Spre deosebire de BAV 1, BAV 2 nu evolueaza in BAV 3

30. Este FALS despre BAV 3:a. Blocaj permanent al conducerii atrioventriculareb. Unde P disociate de undele R cu raport P/R > 1c. Undele R corespund unui ritm de scapare rapid (>40/min) si neregulatd. Pot determina sincope Adams-Stokese. Pot determina stop cardiac

31. Urmatoarele sunt etiologii ale BAV:a.Boala Lymeb. Boala Chagasc. Boala Lenegred. Boala Wilsone. Hemocromatoza

32. Urmatoarele NU sunt etiologii ale BAV:a. Hipokaliemieb. Cardiopatie ischemicac. Chimioterapied. Boala Wilsone. Spondilartrita anchilozanta

33. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRD:a. QRS > 120 ms in blocul incompletb. Aspect RSR in V1c. Unda S larga si profunda in DII, aVR, V1 si V2d. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3e. Fara modificare evidenta a axei frontale cu exceptia anomaliilor asociate

34. NU este etiologie pentru BRD:a. Idiopaticab. Cord pulmonar acutc. Defect septal ventriculard. Complicatie a ablatieie. Traumatism in cursul unui cateterism

35. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRS:a. QRS > 100 ms in blocul incompletb. Aspect RRin V5 V6c. Aspect QR in V1 V2d. Supradenivelare ST si unde T negative in V5 V6e. Modificare axiala dreapta importanta >120

36. Este FALS despre HBAS:a. QRS ingust < 120 msb. Aspect Q1S3c. Rotatie axiala stanga d. Deseori simptomatice. Frecvent la tanar

37. Este adevarat despre HBPS:a. QRS ingust < 120 msb. Aspect S1Q3c. Rotatie axiala dreapta >120d. Nu se complica cu BAV3e. Hemiramura anterioara este cantitativ mai importanta decat cea posterioara

38. Caracterizeaza blocul de ramura alternant:a. Alternanta de QRS de tip BRS cu altele de tip BRDb. Alternanta QRS de tip HBAS cu HBPSc. Orice cardiopatie evoluata poate fi cauzad. Se trateaza cu antiaritmicee. Se trateaza prin implant de stimulator cardiac

39. NU caracterizeaza blocul trifascicular:a. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 3b. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 2c. Este asocierea BRS + HBPS + BAV 1d. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 1e. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 2

Raspunsuri:Complement simplu:1 C. 2 C. 3 D. 4 D. 5 E. 6 D. 7 C. 8 B. 9 C. 10 B. 11 D. 12 A. 13 A. 14 D. 15 E. 16 C. 17 D. 18 E. 19 B. 20 C.Complement multiplu:21 C, D. 22 B, E. 23 A, C. 24 A, B, C, D. 25 A, B, D, E. 26 A, B, C. 27 A, E. 28 B, D. 29 D, E. 30 B, C. 31 A, B, C, E. 32 A, C, D. 33 B, E. 34 C, D, E. 35 A, B, D. 36 D, E. 37 A, B, C. 38 A, C, E. 39 A, C.

Hipertensiunea arteriala la adult

Complement simplu:

1. NU este adevarat despre stadializarea HTA:a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1d. TAs >180 corespunde HTA gr 3e. TAd >110 corespunde HTA gr 3

2. Este adevarat despre riscul HTA:a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 orib. Risc AVC crescut de 7 oric. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 orid. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 orie. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori

3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este FALSA:a. HTA necomplicata este total asimptomaticab. MAPA trezire de 130/80 este HTAc. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta, cel putin doua masuratori la un minut una de cealaltad.HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si MAPA 50 de ani la femeieb. Tabagismul oprit de mai putin de 3 anic. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IMd. LDL >1,60g/le. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie

5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA:a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 anib. HDL > 1mmol/lc. AVC precoce < 50 anid. IM inainte de 65 ani la mamae. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat

6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA:a. HVSb. Placa carotidianac. PWV > 12m/sd. Microalbuminurie 30-300 mg/zie. Clearance creatinina >60 ml/min

7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA:a. Infarct miocardicb. AITc. Nefropatie diabeticad. Proteinurie >250 mg/24he. Exsudat retinian

8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA:a. ECG de repausb. ETTc. Eco-Doppler al arterelor carotided. Fund de ochie. Glicemie plasmatica postprandiala

9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA:a. Bandeleta urinarab. Index glezna/bratc. Fund de ochid. Cuantificarea proteinurieie. Eco-Doppler al arterelor carotide

10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru pacientii cu HTA CU EXCEPTIA:a. Normalizarea greutatiib. Diminuarea consumului de ceaic. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zid. Activitate fizica regulatae. Reducerea consumului de lipide nesaturate

11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca element ce confera risc crescut:a. HTA grad 3b. >2 factori de risc cardio-vascularc. Afectare paraclinica de organ tintad. Diabete. Sindrom metabolic

12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA:a. Diureticeb. Betablocantec. IECd. Nitratie. ARA II

13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de:a. 2 saptamanib. 3 saptamanic. O lunad. O luna si 2 saptamanie. Doua luni

14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA:a. ARA IIb. Betablocante ala ICc. Inhibitori calcicid. Diuretice tiazidicee. Antialdosteronice

15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:a. IECb. ARA II daca nu tolereaza IECc. Betablocanted. Antialdosteronicee. Diuretice tiazidice

16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:a. Diuretice tiazidiceb. Antialdosteronicec. Betcblocanted. Anticalcicee. IEC

17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:a. Diuretice tiazidiceb. IECc. Anticalciced. Betablocantee. Antialdosteronice

18. HTA rezistenta este:a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic tiazidicb. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic antialdosteronicc. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla terapie: antialdosteronic + IEC + betablocantd. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un IECe. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un ARA II

19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:a. HTA secundara elucidatab. Nerespectarea tratamentuluic. Nerespectarea regulilor igieno-dieteticed. Suprasarcina volemicae. Apnee in somn

20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:a. HTA la subiectul tanarb. HTA la subiectul varstnicc. HTA rezistentad. HTA cu aparitie rapidae. HTA cu agravare rapida

21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Vasoconstrictoare nazaleb. AINSc. Corticoizid. Estroprogestativee. Cefalosporine

22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:a. Glomerulonefrite acuteb. Glomerulonefrite cronicec. Nefropatii interstitiale acuted. Nefropatii interstitiale cronicee. Hipoplazie renala unilaterala

23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:a. Stenoza stransa de artera renala unilateralab. Stenoza stransa de artera renala bilateralac. Activarea secretiei de reninad. Activarea secretiei de angiotensinae. Scaderea nivelului aldosteronului

24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocatorb. EPA flash repetitiv este semn evocatorc. Tratamentul de electie este angioplastiad. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafice. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere

25. NU este adevarat despre feocromocitom:a. Benign in 90% din cazurib. Secreta catecolaminec. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTAd. Tratamentul este chirurgicale. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe 24h

26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:a. Eliminarea de potasiu este masivab. Creste secretia de reninac. Acidoza metabolica este evocatoared. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelore. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice tratament interferent (IEC, diuretice) cu exceptia IRA II

27. Este FALS despre hipercorticism:a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de reninab. Boala Cushing este o cauzac. Cushing paraneoplazic nu este cauzad. Obezitatea este semn evocatore. Miastenia este semn evocator

28. NU este cauza de HTA secundara:a. Acromegaliab. Coarctatia de aortac. Hipercalcemiad. Hipotiroidisme. Tumori carcinoide

29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna:a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110b. Apar de obicei la pacienti normotensivic. Sunt insotite de suferinta visceralad. Sunt urgente hipertensivee. Sunt insotite de retinopatie severa

30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv CU EXCEPTIA:a. Aprecierea starii de hidratareb. Identificarea unei cauze ca efectul de reboundc. Identificarea unei HTA secundared. Enzime cardiacee. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii

31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv:a. Hidratare abundentab. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de malignitatec. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electricad. Regim desodate. Se administreaza diuretice doar in EPA

Complement multiplu32. Sunt date caracteritice definitiei HTA:a. TAs > 130 mmHgb. TAs > 135 mmHgc. TAs > 140 mmHgd. TAd > 90 mmHge. TAd > 100 mmHg

33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA:a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul IIIb. TAd 100-109 in HTA gradul IIc. TAs 140-159 in HTA gradul Id. TAd > 110 mmHg in HTA gradul IIIe. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II

34. Este FALS despre HTA ca factor de risc:a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 orib. Creste riscul de AVC de 6 oric. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 orid. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 orie. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor membrelor inferioare si aortei de 2 ori

35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA:a. HTA este esentiala in 90% din cazurib. HTA necomplicata este total asimptomaticac. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari independentid. Pulsul presiunii nu este factor de risce. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea riscului

36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat:a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealaltab. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientuluic. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minuted. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minutee. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici

37. Urmatoarele definitii sunt adevarate:a. HTA automasurata = 135/85 mmHgb. MAPA trezire = 130/80 mmHgc. MAPA somn = 120/70 mmHgd. MAPA 24h = 135/85 mmHge. HTA de halat alb >140/90 mmHg

38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular:a. Varsta > 60 ani la femeieb. Tabagismul oprit de mai putin de 3 anic. Diabetd. LDL < 1,60 g/le. HDL > 1 mmol/l

39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv:a. Existenta unui sindrom metabolicb. Existenta angorului in ultimele 2 lunic. Sedentaritatead. Existenta dispneei de eforte. Consumul excesiv de alcool

40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA:a. Angorb. AITc. Proteinuried. Edem gambiere. Nefropatie diabetica

41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA:a. HVSb. PWV > 12 m/sc. Clearance creatinina > 60 ml/mind. Microalbuminurie 30-300 mg/zie. Grosimea intima-medie > 0,6 mm

42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA:a. Acid uric sericb. Microalbuminuriec. Bandeleta urinarad. Fund de ochie. Glicemie plasmatica postprandiala

43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA:a. Estimarea debitului de filtrare glomerularab. Kaliemie fara garouc. Microalbuminuried. Viteza undei de pulse. Glicemie plasmatica postprandiala

44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul HTA:a. Diminuarea consumului de ceaib. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi)c. Activitate fizica regulatad. Reducerea consumului de lipide nesaturatee. Favorizarea respectarii tratamentului

45. Este adevarat despre tratamentul HTA:a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno dieteticeb. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescutc. Poate debuta cu monoterape sau biterapied. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficiente. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta terapeutica

46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA:a. Diureticeb. Betablocantec. IECd. Alfablocantee. ARA II

47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda:a. Diuretice tiazidiceb. IECc. Antialdosteroniced. ARA IIe. Betablocante

48. In HTA cu DID se recomanda:a. IECb. Betablocantec. ARA II daca nu sunt tolerati IECd. Diuretice tiazidicee. Inhibitori calcici

49. In HTA cu DNID NU se recomanda:a. ARA IIb. IECc. Diuretice tiazidiced. Antialdosteronicee. Betablocante

50. In HTA cu HVS se recomanda:a. ARA IIb. IECc. Diuretice tiazidiced. Betablocantee. Inhibitori calcici

51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda:a. IECb. Diuretice tiazidicec. Betablocante ale ICd. Antialdosteronicee. Inhibitori calcici

52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda:a. ARA IIb. IECc. Betablocanted. Anticalcice bradicardizantee. Diuretice tiazidice

53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda:a. IECb. Diuretice tiazidicec. Antialdosteroniced. Betablocantee. Inhibitori calcici

54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda:a. IECb. ARA IIc. Anticalciced. Metildopae.Betablocante

55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:a. Anticalciceb. IECc. ARA IId. Diuretice tiazidicee. Antialdosteronice

56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:a. IECb. ARA IIc. Anticalciced. Antialdosteronicee. Diuretice tiazidice

57. In HTA din sarcina se recomanda:a. Inhibitori calcicib. Betablocantec. IECd. Diuretice tiazidicee. Metildopa

58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:a. Diuretice tiazidiceb. IECc. ARA IId. Anticalcicee. Antialdosteronice

59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:a. Betablocanteb. IECc. ARA IId. Diureticee. Anticalcice

60. In HTA la varstnic NU se recomanda:a. IECb. ARA IIc. Anticalciced. Antialdosteronicee. Betablocante

61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:a. Diuretice tiazidiceb. Antialdosteronicec. Inhibitori calcicid. Betablocantee. ARA II

62. Este adevarat despre HTA rezistenta:a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic tiazidicb. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic antialdosteronicc. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic de ansad. Se poate datora unei suprasarcini volemicee. Apare in caz de apnee in somn

63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii:a. HTA la tanarb. HTA insotita de sindrom metabolicc. HTA rezistentad. HTA malignae. HTA cu agravare rapida

64. HTA iatrogena se poate datora:a. Simpatoliticelorb. AINSc. Corticoizid. Estroprogestativee. Cefalosporine

65. HTA de cauza toxica se poate datora:a. Alcooluluib. Marijuaneic. Cocaineid. Amfetaminelore. Heroinei

66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara:a. Glomerulonefrite acuteb. Glomerulonefrite cronicec. Nefropatii interstitiale acuted. Nefropatii interstitiale cronicee. Tuberculoza renala

67. NU caracterizeaza HTA renovasculara:a. Disectia posttraumatica este o cauza rarab. EPA flash repetitiv este semn evocatorc. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazutad. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CTe. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa IEC

68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom:a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBGb. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocantec. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTAd. Feocromocitomul este o tumora cromatofinae. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri

69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar:a. Creste productia de aldosteronb. Creste absorbtia de glicirzinac. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCPd. Eliminare masiva de potasiue. Natremia ramane normala

70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazutab. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescutac. Este evocatoare hipokaliemia severad. Este evocatoare alcaloza metabolicae. Este evocatoare kaliureza importanta

71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului:a. Secretia de cortizol inhiba secretia de reninab. Boala Cushing este o cauzac. Cushing paraneolpazic este o cauzad. Obezitatea nu este evocatoaree. Vergeturile sunt evocatoare

72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara:a. Acromegaliab. Gigantismulc. Hiperparatiroidiad. Coarctatia de aortae. Tetralogia Fallot

73. Este adevarat despre HTA maligna:a. TAs > 180 mmHgb. TAd > 100 mmHgc. Apare la pacient normotensivd. Insotita de suferinta visceralae. Insotita de retinopatie severa

74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv:a. Aprecierea starii de hidratareb. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensivc. Fund de ochi in urgenta la toti pacientiid. Se vor face enzimele cardiacee. Se va face un bilant hepatic complet

75. Este adevarat despre tr