Resuscitarea Cardio 1

62
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE – SI NECESITATEA APLICARII Lector : CORNOIU ION Am ales ca subiect pentru curs, RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE , pentru a evidenţia realul pericol al afecţiunilor de orice natura asupra organismului uman şi implicaţiile profund negative privind deteriorarea sănătăţii persoanelor afectate, întrucât suferinţele pun în pericol viaţa bolnavului atât prin consecinţele lor cât şi prin răsunetul resimţit de întregul organism. Stopul cardio respirator este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita in cazuistica medicala de urgenta . Morbiditatea şi mortalitatea prin stop au o frecvenţă ridicată şi în continuă creştere, cuprinzând tot mai mulţi oameni cu o vârstă mai tânără. Într-o lume în care existenţa cotidiană a intrat într- un ritm ameţitor şi solicitant, trebuie să învăţam cum să ne păstram sănătatea, dar mai ales cum să reacţionăm în caz de îmbolnăvire. Importanta acestui curs consta in faptul ca absolut toti asistentii medicali,indiferent de specialitatea pe care o au,pot intalni in cazuistica de zi cu zi, cazuri diferite si sa se implice pentru salvarea pacientului.

description

resuscitare

Transcript of Resuscitarea Cardio 1

Page 1: Resuscitarea Cardio 1

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE – SI NECESITATEA APLICARII Lector : CORNOIU ION

Am ales ca subiect pentru curs, RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE , pentru a evidenţia realul pericol al afecţiunilor de orice natura asupra organismului uman şi implicaţiile profund negative privind deteriorarea sănătăţii persoanelor afectate, întrucât suferinţele pun în pericol viaţa bolnavului atât prin consecinţele lor cât şi prin răsunetul resimţit de întregul organism. Stopul cardio respirator este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita in cazuistica

medicala de urgenta . Morbiditatea şi mortalitatea prin stop au o frecvenţă ridicată şi în

continuă creştere, cuprinzând tot mai mulţi oameni cu o vârstă mai tânără.

Într-o lume în care existenţa cotidiană a intrat într-un ritm ameţitor şi solicitant,

trebuie să învăţam cum să ne păstram sănătatea, dar mai ales cum să reacţionăm în caz de

îmbolnăvire.

Importanta acestui curs consta in faptul ca absolut toti asistentii medicali,indiferent de

specialitatea pe care o au,pot intalni in cazuistica de zi cu zi, cazuri diferite si sa se

implice pentru salvarea pacientului.

Astfel de cazuri pot aparea la locul de munca, in familie, in traseu sau alte

Imprejurari , fapt pentru care asistentul medical are contributie primordiala actionand la

timp si corespunzator, fie ca este asistent ,,de farmacie”, ,,generalist” fie de ,,asistenta

sociala ‘’ etc. Exemplificarile sunt vaste si sunt cuprinse in prezentul curs:

Page 2: Resuscitarea Cardio 1

ISTORIC

Facand o trecere in revista a celor mai eroice si, de multe ori, teribil de nechibzuite astfel de indeletniciri, nu putem sa nu admitem ca, pe cat de alarmante si nedemne ne-ar putea ele parea la ora actuala, exista totusi ceva imbucurator in inventivitatea lor. La urma urmelor,nu exista nimic demn in moartea in sine: moartea e nedreapta, cruda, si de multe ori degradanta.

Prin urmare, desi ne putem considera norocosi ca traim in epoca defibrilatoarelor si a injectiilor cu epinefrina, chiar si aceste instrumente ale stiintei moderne nu o pot amana decat o mica fractiune de timp; si din aceasta perspectiva, este aproape o consolare sa aflam ca pana la ele omul le-a incercat intr-adevar pe toate.

Pe parcursul unei bune bucati din istoria umana, orice caz reusit de resuscitare era pus pe seama nu a iscusintei omului, ci a interventiei divine. Cine altcineva ar fi putut sa-l scape pe "osandit" din stransoarea ghearelor de otel ale Mortii?

Paradoxal insa, inventivitatea umana in materie tot a atins culmile bizareriei, in istorie existand de la practici care-i transformau pe cei cu un picior in groapa intr-un soi de pernite de ace si pana la "administrarea" de pumni in fata, ambele tehnici de resuscitare documentate in acte

RCR reprezintă un sistem standardizat de manevre, tehnici şi droguri, care se aplică în cazul stopului cardio – circulator şi/sau respirator şi care au drept scop asigurarea transportului sângelui oxigenat la ţesuturi pentru protejarea funcţiei organelor vitale şi pentru crearea condiţiilor favorabile reluării circulaţiei spontane.

Stopul respirator (apneea) reprezintă absenţa mişcărilor respiratorii.Stopul cardiac presupune încetarea funcţiei de pompă a inimii, oprirea circulaţiei,

pierderea conştienţei (după 10 – 20 sec.), apoi apnee (la 30 sec.), precedată uneori de respiraţii agonice şi instalarea midriazei (după 60 – 90 sec.).

Moartea clinică corespunde momentului în care s – a produs stopul cardiac şi respirator. Dacă nu se începe resuscitarea în 3 – 5 minute survin leziuni ireversibile la nivelul celulelor care marchează momentul morţii biologice, celulare.

RCR se practică de 2000 de ani. Tehnica respiraţiei gură la gură a fost descrisă în Biblie. Odata cu revolutia tehnica si stiintifica , a evoluat atat aparatura cat si conduita de urgenta , prin schimbarea protocoalelor de asigurare a functiilor vitale

Astazi ne bucuram de tehnica performanta , mijloacele empirice de alta data fiind inlocuite de interventii performante ( intubatii oro-traheale, protezari , etc., ) , precum si de transport elegant si oprotejat , cu autosanitara , cu elicopter medical , salupa, avion , iar pacientul este protejat de atele gonflabile, saltea vacuum etc

Page 3: Resuscitarea Cardio 1

Defibdilatoarele sunt de ultima generatie , cu monitor si multe operatiuni de monitorizatsi de rezolvat

Resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) precoce, efectuata de multe ori de persoane fara pregatire medicala, in anumite situatii poate salva viata, daca este efectuata corect si cat mai rapid. Pentru a putea acorda primul ajutor, prima conditie este recunoasterea urgentei si evaluarea rapida a situatiei de la fata locului si a starii victimei. Acest lucru poate fi posibil daca persoana care acorda primul ajutor are notiuni minime de fiziologie respiratorie si cardiopulmonara.

Resuscitarea cardio-pulmonara este o tehnica de prim ajutor utilizata in numeroase situatii de urgenta (infarct miocardic sau inec), in cazul in care victima nu mai respira sau  prezinta o intrerupere a circulatiei sangelui. Daca activitatea inimii este oprita, intreruperea aportului de oxigen poate afecta grav creierul in doar cateva minute. Moartea survine de obicei intre 8 si 10 minute.Asadar, timpul este extrem de important atunci cand se incearca resuscitarea unei persoane care nu mai respira.

RCP  presupune asocierea dintre respiratia artificiala (respiratie “gura-la-gura”) si resuscitare cardiaca, in scopul mentinerii fluxului sangvin la creier si la celelalte organe vitale.

Respiratia -- functia prin care aerul incarcat cu oxigen este introdus in plaman, unde oxigenul patrunde in sange iar dioxidul de carbon rezultat este eliminat, se evalueaza cel mai usor prin aprecierea frecventei respiratorii. La adult, frecventa respiratorie normala este de 16-18 respiratii pe minut; la copii frecventa respiratorie este mai crescuta 20-30 respiratii/minut, ajungand la nou-nascut chiar la 40 respiratii/minut.

Sangele oxigenat de la plamani este condus la inima si de aici este transportat prin artere la toate organele si tesuturile organismului. Cordul (inima) pompeaza sangele in artere cu o frecventa de 60-80/minut (la copil 90-100/minut, iar la nou-nascut cu 130-140/minut).

Evaluarea primara

Semne ale victimei (clinice):

* oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;* incetarea batailor inimii;* absenta pulsului la carotida;* paloarea extrema a tegumentului;* globii oculari imobili (midriaza);* relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale.

Starea de constienta

Page 4: Resuscitarea Cardio 1

Pentru aprecierea starii de constienta se va urmari raspunsul victimei la stimuli auditivi, vizuali si durerosi, incercand sa se stabileasca un dialog cu aceasta, zgaltaind-o usor de umeri sau ciupind-o. Daca victima nu raspunde si nu reactioneaza inseamna ca este inconstienta si se va trece la evaluarea respiratiei si circulatiei.

Respiratia

Verificarea respiratiei se face:- privind: miscarile pieptului in timpul respiratiei (sau aburirea unei oglinzi plasata in fata buzelor victimei); se va urmari miscarea unei foite de tigara sau a unui tifon (care nu se va misca in caz de stop respirator)- ascultand: zgomotele respiratorii, cu urechea apropiata de gura si nasul victimei- simtind: la apropierea obrazului de nasul si gura victimei se poate simti cum iese aerul.

Circulatia

Pulsul poate fi apreciat la nivel carotidian sau periferic. Cel mai usor se apreciaza pulsul carotidian: la nivelul bazei gatului (la nivelul arterei carotide) de o parte si de alta a cartilajului tiroid, insa niciodata nu se palpeaza pulsul la ambele carotide in acelasi timp. Pulsul periferic se apreciaza la nivelul arterei radiale, pe fata mediala a antebratului.Unele ghiduri de prim ajutor, afirma ca palparea pulsului nu este esentiala, si ca daca pacientul nu respira si nu raspunde la stimuli se pot incepe manevrele de RCR.

Atitudinea dupa evaluare

Daca nu se detecteaza pulsul si victima nu respira se anunta serviciul 112 si se incep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie: respiratie artificiala si masaj cardiac. Dupa 10 cicluri se reevalueaza starea victimei.

Daca se detecteaza puls dar victima nu respira: se fac 10 respiratii artificiale, se anunta 112 si se continua ventilatia artificiala verificand periodic pulsul. Daca victima respira si are puls va fi asezata in pozitia de siguranta, se va apela 112 si se va supraveghea victima pana la sosirea echipei de salvare.

Pozitia de siguranta

Se ridica bratul victimei la 90 de gradecu antebratul flectat pe brat in unghi drept; bratul opus va fi trecut peste torace si asezat cu fata dorsala a mainii pe fata opusa a victimei astfel incat la intoarcerea in lateral a victimei acesta sa vina sub cap; de asemenea membrul inferior care vine deasupra va fi flectat, astfel incat corpul victimei sa se sprijine pe genunchi; capul se aseaza in hiperextensie si se deschide gura.

Tehnica de resuscitarea cardiopulmonara (RCP)- succesiunea respiratie -- masaj cardiac trebuie sa fie:- 2:30- 2 respiratii gura la gura urmate de 30 compresii toracice daca o singura persoana

Page 5: Resuscitarea Cardio 1

efectueaza RCR. Acelasi ritm se foloseste si in cazul a 2 salvatori , aceasta dupa ultimul protocol

ABC-ul primului ajutor

Manevrele de resuscitare cardio-pulmonara trebuie insusite in cadrul unor cursuri de prim ajutor predate de un personal calificat si efectuate in ordinea descrisa mai jos.

Etapele de baza ale tehnicii de resuscitare cardio-pulmonara (ABC-ul):A. Eliberarea cailor aerieneB. Restabilirea respiratieiC. Restabilirea circulatiei

A (Airway) -- Eliberarea cailor respiratorii

Se verifica si se elibereaza caile aeriene astfel:- se face hiperextensia capului: apasand cu o mana pe frunte se impinge capul pe spate si cu cealalta mana ridicand barbia; aceasta manevra are rolul de a deschide larg caile aeriene superioare- se face subluxatia mandibulei si se deschide gura- se verifica daca exista corpi straini care obstrueaza caile respiratorii: proteze dentare, dinti cazuti etc. si se indeparteaza.

De retinut! In cazul unui traumatism, cand se suspecteaza o posibila fractura a coloanei cervicale, nu se va face hiperextensia capului.

B (Breathing) -- Respiratia artificiala

Respiratia artificiala se face celor accidentati care au ajuns in stare de inconstienta. Respiratia artificiala se face energic, continuu, chiar ore in sir daca este nevoie, atat timp cat accidentatul respira sau ii bate, cat de slab, pulsul; ba chiar si in cazul unei morti aparente.

Exista trei metode de a face respiratie artificiala:

Metoda Sylvester: cel care face respiratia artificiala se aseaza la capul bolnavului, cu fata la el; il apuca de incheieturile mainii, i le duce pe piept; i le apasa puternic pe torace, eliminand aerul din plamanii celui inconstient, si apoi le desface brusc, lateral in forma de cruce, pentru a patrunde aerul.

Metoda Schafer: accidentatul se aseaza pe burta, cu fata intr-o parte, cu un brat pus sub cap si celalalt intins pe langa corp. Cel ce da primul ajutor se aseaza pe picioarele bolnavului si se sprijina in maini pe spatele lui, putin deasupra rinichilor; apoi apasa pe spate, ritmic, si da drumul brusc coastelor din apasare; se fac aproximativ 15 asemenea miscari pe minut.

Page 6: Resuscitarea Cardio 1

Metoda „gura la gura” se efectueaza astfel:

- victima fiind in decubit dorsal (culcata pe spate) pe un plan dur, cu capul in hiperextensie si gura mentinuta deschisa- salvatorul (in genunchi langa victima daca aceasta este pe sol sau in picioare daca e pe un pat) penseaza nasul victimei si tragand aer in piept se apleaca asupra victimei si aplicand gura etans peste buzele victimei expira cu putere 2-3 secunde; daca sunt prezente leziuni la nivelul cavitatii bucale atunci aerul va fi insuflat prin nasul victimei, in timp ce gura va fi acoperita ermetic cu mana -- aceasta fiind respiratia „gura la nas”- o respiratie eficienta determina ridicarea peretelui toracic

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel încât toracele sa se ridice. Tineti capul în hiperextensie cu barbia ridicata îndepartând gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care îl insuflam este mai important decât ritmul în care îl administram.

C (Circulation) -- Masaj cardiac

Masajul cardiac consta in compresii aplicate la nivelul sternului inferior:- se plaseaza podul palmei la 2 degete superior de apendicele xifoid (cosul pieptului) iar cealalta palma deasupra acesteia- cu coatele in extensie (bratele intinse) se comprima toracele cu putere, ritmic, cu o frecventa de 80-100 compresii pe minut- la fiecare compresie sternul trebuie sa se deprime cu 3-4 cm.

Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se aseaza pe spate direct pe sol, cu picioarele mai sus decât restul corpului pentru ca sangele sa se scurga (natural) spre inima si cap.

Victima este întinsa pe spate pe o suprafata dura, în aceasi pozitie ca pentru respiratia gura la gura.

Comprimati toracele (pieptul) victimei apasîndu-l cu ambele mâini si plasându-va în laterala victimei.

Plasati podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.

Aplicati palma cealalta peste prima, trageti în sus degetele pentru a se obtine o puternica presiune numai pe podul palmei, si împingeti în jos, pâna la întinderea completa a bratelor.

Apoi mâinile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu sânge. Se procedeaza în acest fel de 70 de ori pe minut pâna accidentatul îsi reia pulsul.

Comprimarea trebuie sa fie ritmica si rapida, cu palma tot timpul în contact cu toracele (pieptul) victimei.

Page 7: Resuscitarea Cardio 1

Faceti 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz? 9-11 secunde).Faceti doua insuflatii la fiecare 15 compresiuni.Dup? un minut (80 compresii cel pu?in) v? opri?i ?i verifica?i pulsul timp de 5- 10 secunde.Continuati masajul cardiac si respiratia gura la gura pâna la sosirea ajutorului medical

Reanimarea facuta de doua persoane concomitent este mai eficienta: primul se va ocupa de respiratia gura la gura, introducând în gura accidentatului aer din plamânii sai, în acelas ritm ca mai sus, iar al doilea va masa prin apasare cu palmele, asezate încrucisat una peste alta, treimea inferioara a osului stern, în jos, cu grija, puternic dar nu fortat, pe cutia taracica pâna când aceasta se turteste cu 3   4 cm, pentru a pompa sângele din inima.

Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) la copil

Manevrele de RCP se pot aplica si la copil, insa cu anumite particularitati legate de varsta copilului. In acest sens se diferentiaza 2 grupe de varsta: copilul sub 1 an (sugarul) si copilul intre 1-8 ani. Peste 8 ani manevrele de resuscitare se realizeaza ca si la adult. La copil se incepe cu 5 respiratii si se efectueaza RCR timp de 1 minut inainte de a solicita ajutorul la 112 (daca exista 2 salvatori unul poate apela 112).

Respiratia artificiala

La sugar (copil sub 1 an) ventilatia artificiala consta in respiratie gura la “gura si nas” (se aplica buzele peste buzele si nasul victimei).La copilul peste 1 an se face tot „respiratie gura la gura” ca si la adult.

Masajul cardiac

Masajul cardiac la sugar se face prin aplicarea unor compresii toracice cu o frecventa de peste 100/minut, la nivelul sternului, la aproximativ 1 deget sub linia care uneste mameloanele, fie cu 2 degete (degetele II si III) fi cu ambele police (degetul mare de la ambele maini) in timp ce celelalte degete inconjura toracele. O compresie toracica eficienta realizeaza depresia peretelui toracic cu 1,5-2,5 cm.La copilul peste 1 an, masajul cardiac se face ca si la adult, dar cu o singura mana si comprimand toracele cu o frecventa de 100/minut, compresii care trebuie sa deprime sternul cu 2,5-3,5 cm.

Resuscitarea cu doi salvatori

Desi resuscitarea efectuata de doi salvatori este mai putin solicitanta,totusi este important ca ambii resuscitatori sa cunoasca complet algoritmul si sa fie antrenati. De aceea se recomanda ca aceasta tehnica sa fie rezervataspecialistilor în resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din grupuriantrenate.

Page 8: Resuscitarea Cardio 1

Sunt de facut urmatoarele sublinieri:• chemarea ajutorului este o prioritate; astfel, un salvator începe singur resuscitarea iar celalalt pleaca dupa ajutor;• se recomanda ca salvatorii sa stea de o parte ai de alta a victimei;• se utilizeaza un raport de 30 compresii la 2 ventilatii; la finalul fiecarei serii de 30 compresii, salvatorul respectiv va fi pregatit sa administreze cele doua ventilatii; pentru o mai buna coordonare, cel care face compresiile poate numaracu voce tare;• ridicarea barbiei si extensia capului vor fi mentinute tot timpul resuscitarii; se administreaza cele doua ventilatii timp în care compresiile toracice se întrerup; acestea se reiau imediat dupa a doua ventilatie, asteptând doar ca salvatorul sa îndeparteze buzele de pe fata victimei;• daca salvatorii vor sa faca schimb de locuri, pentru ca de obicei, cel care face compresiile toracice oboseste, acesta trebuie sa se faca cît mai rapid cu putinta.

În cazul efectuarii manevrelor  în spatii înguste efectuata de un singur salvator este recomandata efectuarea RCP peste capul victimei, iar în cazul existentei a doi salvatori, se recomanda pozitia-calare.

Algoritmul suportului vital de baza

1. Verifica siguranta mediului/locului2. Verifica daca victima raspunde:-scuturare umeri- “sunteti bine / totul e în regula?”3. a) Daca pacientul raspunde:- se lasa pacientul în pozitia gasita- se reevalueaza starea pacientului periodicb) Daca pacientul nu raspunde:- striga dupa ajutor-pozitionare în decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene(o mâna se pozitioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul în hiperextensie, în timp ce cu cealalta mâna se ridicamadibula)4. Verifica daca pacientul respira:-priveste (se urmaresc miscarile toracelui)-asculta (se asculta cu urechea pozitionata în dreptul guriipacientului)-simteÎn primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiratie cu cel normal, de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar daca exista dubii asupra modului în care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea din cazul în care pacientul nu respira.5. a) Daca respira normal:-se aseaza în pozitia de siguranta

Page 9: Resuscitarea Cardio 1

-apel pentru ambulanta-evaluare continuab) Daca nu respira normal:- trimite dupa sau cheama ambulanta- masaj cardiac extern- se pozitioneaza mâinile în centrul toracelui victimei- frecventa compresiilor: 100/min6. a) Se combina compresiile toracice cu ventilatia artificiala-dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul-se executa 2 respiratii succesive- se continua cu alternanta compresii:respiratii 30:2-se întrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normalb) Numai masajul cardiac extern, fara ventilatie artificiala (gura la gura sau gura la nas)-este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute respiratia gura la gura; studiile arataca MCE fara ventilatie artificiala este net superior lipsei de resuscitare, unele sugerând chiar ca procentul de

supravietuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizând si ventilatia artificiala (48,49)

-frecventa compresiilor trebuie sa fie de 100/min

-se întrerup compresiile numai daca pacientul începe sa respire normal7. Se continua resuscitarea pana cand:- soseste personalul calificat-victima începe sa respire normal

-salvatorul este epuizat

Formula HELP ME

Tehnica efectuarii resuscitarii cardiorespiratorii trebuie corect insusita, cu respectare riguroasa a succesiunii timpilor de executie, dupa formula HELP ME.

H - hiperextensia capului: se trece o mana pe sub gatul victimei si i se ridica ceafa, iar cu a doua mana, asezata pe frunte, se impinge capul spre spate, apoi se introduce un sul improvizat dintr-o haina sau o patura sub umerii victimei.

E eliberarea cailor respiratorii: prin curatarea cu degetele infasurate intr-o batista sau cu un tampon improvizat dintr-o bagheta de lemn sau de metal, infasurata cu o batista. In cazul in care caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frecvent la copii -- bile, nasturi, fragmente de os), se ridica copilul in sus de picioare, i se deschide gura si se aplica cateva lovituri usoare intre omoplati. La adulti loviturile se aplica asezandu-i culcat pe o parte.

Page 10: Resuscitarea Cardio 1

L - luxarea mandibulei, apasand pe unghiurile exterioare ale mandibulei cu ultimele patru degete de la ambele maini, iar policele pe barbie; se proiecteaza mandibula inainte, in asa fel incat arcada dentara inferioara sa o depaseasca pe cea superioara. La sugari si la copiii mici hiperextensia capului nu dezobstrueaza glota, dimpotriva, poate agrava obstructia; in aceste cazuri se va sustine numai mandibula sau se va luxa anterior, fara hiperextensia capului.

P pensarea nasului, cu policele de la ambele maini sau cu mana stanga.

Dupa aceasta pregatire, salvatorul trage aer adanc in piept, isi tine respiratia in inspiratie profunda, apoi aplica repede, cu gura larg deschisa, buzele peste gura intredeschisa a victimei si insufla cu putere aerul din plamanii sau in caile respiratorii ale victimei. Circumferinta buzelor sale trebuie sa acopere buzele victimei pentru a impiedica pierderile de aer la comisurile bucale. Aceasta succesiune de respiratii re repeta de 14-16 ori pe minut pentru a fi eficienta. De regula, la adulti se insufla cu forta, la copii mai usor, iar la sugari foarte usor, cu deosebita grija (se pot produce rupturi de alveole de plamani).

ME masajul cardiac extern: se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini (de obicei stanga) pe 1/3 inferioara a sternului, iar cealalta palma se suprapune perpendicular pe prima. Cu cele doua maini suprapuse si cu bratele intinse, ajutandu-se de greutatea corpului, salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului. Fiecare compresiune va fi brusca si scurta (aproximativ o secunda) si va exercita o presiune verticala a sternului spre coloana vertebrala, in asa fel ca sternul sa fie infundat cu aproximativ 5-6 cm. Se apasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea coastelor. Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitie initiala, fara sa se ridice mainile de pe sternul victimei. Daca este un singur salvator se fac doua insuflatii urmate de 12-14 compresiuni, daca sunt doi salvatori unul face o insuflatie, celalalt face 5 compresiuni sternale. La copii se poate comprima cu o singura mana, iar la copiii mici, cu 1-2 degete, in ritm de 80-100 de compresiuni pe minut. Masajul cardiac trebuie executat pana la reluarea batailor inimii. Dupa 50-60 de minute de resuscitare la o victima la care semnele care caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit, manevra de resuscitare trebuie intrerupta.

Chiar daca victima isi reia activitatea respiratorie si cardiaca, este interzisa ridicarea ei pana la venirea ambulantei.

Succesul reanimarii este conditionat de trei imperative:

- rapiditatea interventiei. O victima rareori revine la viata daca nu a respirat timp de 5 minute.

- necesitatea unei bune permeabilitati a cailor respiratorii superioare prin împiedicarea limbii de a intra în faringe si a obtura aceste cai.

- continuarea efortului de reanimare.

Page 11: Resuscitarea Cardio 1

Reanimarea trebuie continuata pâna când victima îsi regaseste propria sa autonomie respiratorie si circulatorie sau pâna la constatarea decesului de catre un medic. Resuscitarea se repeta timp de minim o jumatate de ora, în unele cazuri abandonându-se abia dupa mai multe ore (trazniti, hipotermi). Resuscitarea nu se face cu pauze ci într-un un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12 insuflari pe minut.

Riscul la care se supune salvatorul -- au fost raportate putine cazuri în care salvatorul a suferit efecte adverse ale resuscitarii: rare cazuri de tuberculoza (22) sau SARS (severe acute respiratory syndrome) (23) iar transmiterea virusului HIV nu a fost raportata.

Resuscitarea pentru animale

Manevrele prezentate pot fi utilizate si pentru animale precum caini sau pisici. De preferat este sa efectuati manevrele de resuscitare pe animalele care sunt inconstiente, pentru a evita sa fiti muscati sau zgariati. O alta diferenta este acea ca animalele au o densitate osoasa mai redusa decat cea a oamenilor, iar dupa manevrele de resuscitare, structura osoasa poate fi slabita.

Cauzele stopului cardiac :A. Stopul cardiac primar se instalează după producerea unor tulburări de ritm şi de

conducere severe. Formele de stop cardiac primar sunt: Fibrilaţia ventriculară şi tahicardia ventriculară fără puls ; Asistolia; Activitatea electrică fără puls (AEFP), care cuprinde disociaţia electro –

mecanică (DEM) şi pseudo – DEM , ritmuri idioventriculare, ritmuri ventriculare de scăpare.

.Cauzele cele mai frecvente ale DEM sunt:1. Hipovolemia,2. Pneumotorax;3. Tamponada cardiacă;4. Embolia pulmonară;5. Tulburări electrolitice severe (hipopotasemie

severă, hipocalcemie, hipomagneziemie).6. Acidoză7. Supradozări de droguri (beta – blocante,

blocante ale canalelor de calciu, sulfat de magneziu ).

B

Stopul respirator:Inima şi plămânii vor continua livrarea sângelui oxigenat la ţesuturi timp de

câteva minute, până se epuizează rezerva alveolară de oxigen, permiţând în acest timp păstrarea funcţiei creierului şi a celorlalte organe vitale. De obicei aceşti bolnavi au

Page 12: Resuscitarea Cardio 1

puls arterial prezent iniţial; necorectat la timp, stopul respirator determină stop cardiac secundar prin hipoxie în 5 – 10 minute.

Cauze de stop respirator: Obstrucţia căilor aeriene superioare (la pacientul în comă prin căderea

bazei limbii şi obstruarea orofaringelui, prin aspirarea de corpi străini sau vărsătură, sânge sau laringo – spasm ;

Obstrucţia căilor aeriene inferioare: bronhospam sever.

Fiziopatologie:Stopul cardio – circulator implică o reducere marcantă a perfuziei tisulare şi

hipoxie celulară urmate de moarte celulară, dacă nu se întrerupe RCR în timp util. Hipoxemia determină o scădere rapidă a nivelului de ATP şi alterarea transportului ionic transmembranar activ de sodiu şi potasiu, acumularea de ioni de calciu în celulă, care activează o cascadă de reacţii biochimice ce produc leziuni celulare ireversibile. Sensibilitatea celulelor la hipoxie este variabilă. Cel mai vulnerabil organ este creierul ale cărui rezerve de oxigen sunt epuizate în 10 secunde, iar rezervele de ATP şi glucoză în 5 minute, iar în 8 minute PH – ul neuronal ajunge la 6,2 fiind incompatibil cu supravieţuirea. În celula miocardică epuizarea rezervelor de ATP apare după 20 minute..

Elementul esenţial este deci aplicarea promptă şi corectă a manevrelor de resuscitare ce asigură reluarea circulaţiei spontane şi a unei funcţii neurologice adecvate post – resuscitare.

Se utilizează metafora "lanţul supravieţuirii" pentru descrierea succesiunii de evenimente care trebuie aplicate de urgenţă:

1. Acces precoce;2. RCR precoce (suport vital bazal);3. Defibrilare precoce;4. Suport vital avansat precoce ;

Principii: Dacă unul din elemente este inadecvat rata supravieţuirii scade; Deşi toate elementele sunt importante defibrilarea rapidă este cel mai

important factor.

DEFINITIE : Resuscitarea cardio-respiratorie reprezinta totalitatea manoperelor efectuate pentru a preveni aparitia unui stop cardio-respirator, daca acesta a aparut, pentru a restabili cele doua functii vitale ale organismului: circulatia si respiratia. Aceste manopere, indeosebi cele care se efectueaza la locul accidentului, nu sunt neaparat de competenta exclusiva a unui cadru medical, putandu-le face orice persoana care a fost instruita anterior in acest sens. Cel care cunoaste corect aceste tehnici poate, intr-o situatie critica, in care prezenta unui cadru medical calificat nu este imediat disponibila, sa salveze efectiv viata celui aflat intr-o stare critica. De altfel, in majoritatea

Page 13: Resuscitarea Cardio 1

tarilor, cursurile teoretice si practice de resuscitare cardio-respiratorie sunt studiate in liceu si, in unele locuri, reprezinta proba de examen la bacalaureat sau la examenul pentru obtinerea permisului de conducere. Pentru marea majoritate a oamenilor, prezinta interes general tehnica resuscitarii primare, care are, la randul ei trei obiective principale:

  1. Asigurarea libertatii cailor aeriene – este conditia evidenta a posibilitatii reluarii respiratiei. Ea incepe cu indepartarea oricaror obiecte care ar putea jena miscarile respiratorii imediat dupa ce victima a fost scoasa din locul in care s-a produs accidentul, se desfac hainele (gulerul camasii, cureaua etc.) si este asezata in conditii de siguranta. Se extrag apoi din gura eventualii corpi straini, precum si proteza dentara mobile (daca e cazul). Daca se presupune un eventual corp strain situat mai in adancime, se poate incerca extragerea acestuia cu o pensa. Daca aceasta insa nu este vizibila, el va putea fi extras numai de catre medic, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.

  Se poate incerca eliminarea unui corp strain si prin asa-numita “ manevra Heimlich” care poate fi efectuata de catre oricine: plasandu-ne in spatele victimei (cand aceasta este constienta si poate sta in picioare) cuprindem trunchiul acesteia pe sub bratele ei. Mainile salvatorului se deplaseaza astfel: dreapta, cu pumnul strans, priveste spre sol si se pozitioneaza intre ombilic si capatul inferior al sternului, iar stanga o acopera pe prima. Se efectueaza tractiuni bruste in sus (4 compresiuni), in urma carora are loc o crestere a presiunii intraabdominale, care se va transmite toracelui, fapt care ar putea favoriza eliminarea unui corp strain slab, fixat pe caile aeriene superioare. Daca victima este cazuta si inconstienta, salvatorul este deasupra victimei, la nivelul coapselor acesteia, si isi plaseaza in aceeasi zona palma mainii drepte, iar palma mainii stangi peste cea dreapta, exercitand presiuni bruste oblic spre sol si spre capul victimei.

La bolnavul inconstient, capul va fi mentinut flectat inapoi (hiperextensie), iar mandibula va fi impinsa in afara, gura mentionandu-se in acelasi timp deschisa cu ajutorul unui sul sau a unui instrument simplu, aflat in dotarea oricarei truse de prim ajutor, numit pipa Guedel. Aceasta are rolul de a preveni caderea limbii in spate si obstructia, in acest mod, a caii aeriene, dar ea este utila si daca bolnavul are convulsii si exista riscul sa-si muste limba.

  Daca bolnavul insa varsa, capul va fi pozitionat pe o parte, iar intregul corp va fi asezat in decubit lateral pe partea dreapta, mana de deasupra (stanga) sub obrazul drept, membrul inferior drept flectat, iar cel stang, situat deasupra, in extensie (intins). Aceasta este asa-numita pozitie de siguranta. Femeile gravide in ultimul trimestru de sarcina vor pozitionate pe partea stanga. Daca apar secretii (mucus, continut gastric), se va aspira continutul cavitatii bucale sau chiar al stomacului, printr-o sonda indusa la acel nivel.

  Cea mai sigura si eficienta metoda de eliberare a cailor aeriene este insa intubatia traheala, prin care un tub special este introdus, prin gura, direct in trahee. Aceasta tehnica necesita insa un anumit antrenament anterior si o dotare tehnica minima.

Page 14: Resuscitarea Cardio 1

  2. Respiratia artificiala este gestul imediat urmator eliberarii cailor aeriene. Desi exista descrise mai multe metode de respiratie artificiala, singurele metode eficiente sunt respiratia gura la gura si gura la nas.

  Respiratia gura la gura este cel mai des folosita. Victima sta cu fata in sus, pe un plan dur (sol, dusumea), iar salvatorul va sta pe partea dreapta (daca este dreptaci). Cu mana stanga, prinzand fruntea victimei in palma, va face hiperextensia capului, iar intre degetele 1-2 (degetul mare si aratator) va prinde si va pensa narile victimei. Mana dreapta va prinde in palma barbia victimei si va mentine deschisa gura acesteia. Salvatorul inspira adanc aer, apoi isi va lipi buzele etans (direct sau prin intermediul unui tifon sau a unei batiste), expirand brusc, timp de 2 secunde, aerul inmagazinat anterior.

  Expirul se face cu privirea atintita catre toracele victimei: daca aceasta se ridica, respiratia este eficienta; daca se ridica stomacul, aerul a intrat in stomac si este nevoie de corectarea hiperextensiei capului. Se asteapta 2-4 secunde, pana ce toracele victimei revine pasiv, la diametrul initial, dupa care se repeta manevra cu o frecventa de  12-14 insuflatii / minut.

Respiratia gura la gura se executa atunci cand deschiderea gurii este imposibila, dupa aceeasi tehnica, dar fara a pensa narile si mentinand inchisa gura victimei.

  3. Masajul cardiac extern se face cu bolnavul in aceeasi pozitie (cu fata in sus), asezat pe un plan dur. Salvatorul se situeaza de o parte a victimei si aplica bratele sale intinse (nu flectate!) pe treimea inferioara a sternului astfel: palma mainii care realizeaza compresia se plaseaza direct pe stern, iar cealalata mana se plaseaza deasupra primei, paralel sau la 90 de grade, cu degetele intinse sau intrepatrunse cu cele ale mainii inferioare.

  Compresiunea sternului se realizeaza vertical, folosind greutatea corpului si bratele intinse (nu se flecteaza din cot). Compresiunuile trebuie sa deplaseze sternul cu 4-5 cm, iar ritmul acestora trebuie sa fie 80-100 / minut. Raportul dintre compresiunea toracelui si decompresiunea acestuia trebuie sa fie 1/1.

 

Intotdeauna masajul cardiac se asociaza respiratiei artificiale. Daca masajul si respiratia sunt realizate de o singura persoana, acesta va efectua resuscitarea efectuand 2 insuflatii, urmate de 15 compresii, pastrand acest raport. Daca exista doua persoane care realizeaza resuscitarea, atunci una dintre ele va face numai insuflatii, iar cealalata, numai compresii, dupa ritmul: 1 insuflatie / 5 compresiuni.

  Efectuarea corecta a masajului cardiac se va evidentia prin perceperea unui puls femoral sau carotidian concordant cu compresiunile.

Page 15: Resuscitarea Cardio 1

  Semnele de eficacitate ale resuscitarii sunt date de recuperarea activitatii inimii (puls, tensiune arteriala), reluarea respiratiei, revenirea starii de constienta, recolorarea pielii si regresia diametrului pupilei la dimensiunea initiala.

Complicatiile resuscitarii sunt fracturi costale, leziuni ale organelor din torace sau abdomen, in urma masajului cardiac prea brutal, aspiratia in plaman a secretiilor din stomac etc.

Resuscitarea cardio-respiratorie se va opri daca :

- pacientul isi revine ;- este preluat de echipajul chemat in ajutor cu pregatire superioara noua

- cat ne permit conditiile atmosferice ( pentru a nu ni se pereclita viata )

- pana la epuizarea salvatorului ( salvatorilor )

- pana la instalarea semnelor de moarte ( cand ne declaram invinsi )

 

 MANEVRELE  DE  BAZĂ  ALE  RCP

I. Evaluarea primară:

      Pasul 1. Siguranţa salvatorului: Salvatorul evaluează situaţia generală asigurându-se de lipsa oricărui pericol. Asiguraţi-vă că nici victima şi nici dvs. nu sunteţi în pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile în care sau sub care se afla victima, substanţe toxice, gaze, boli transmisibile care necesită o protecţie specială în timpul efectuării ventilaţiei artificiale.

      Pasul 2. Stabilirea nivelului de conştientă: Se evaluează starea victimei: este conştient sau inconştient? Îl scuturam cu grijă de umăr şi îl întreabam cu voce tare: Ce s-a întâmplat? Vă simţiţi bine? sau încercam să-l determinăm să răspundă la comenzi ca de exemplu: Deschideţi ochii.

Page 16: Resuscitarea Cardio 1

În cazul în care victima nu răspunde, deci este inconştientă:

    Pasul 3. Efectuarea accesului → anuntarea serviciilor de urgenta.

    Pasul 4.  ABC-ul resuscitării:

      A. Eliberarea  si verificarea cailor aeriene

Eliberaţi căile respiratorii prin ridicarea bărbiei şi hiperextensia capului apăsând pe frunte. Puneţi una dintre mâini pe fruntea pacientului ( astfel încât degetul mare şi cel arătător să rămână libere pentru a putea pensa nasul victimei când i se face respiraţie gură la gură ) în acelaşi timp cu două degete de la mâna cealaltă ridicaţi bărbia victimei. În cazul victimei inconştiente este posibil ca limba să-i cadă în spate spre faringele posterior blocând astfel căile aeriene superioare.

Făcând o hiperextensie a capului şi ridicând bărbia, limbă se ridică şi eliberează căile aeriene. Eliberaţi gâtul de eventualele haine strânse. Îndepărtaţi orice cauză de obstrucţie evidentă din gură. Aceasta pot fi: dantura ruptă, proteze dentare rupte, saliva, sânge etc. Nu pierdeţi timpul căutând obstrucţii ascunse.

Page 17: Resuscitarea Cardio 1

Subluxatia mandibulei este o alta tehnica folosita pentru eliberarea cailor aeriene si este folosita cu precadere in cazurile in care pacientul este victima unui accident de circulatie, cadere de la inaltime sau toate situatiile in care suspicionam un traumatism al coloanei vertebrale cervicale ( gât ). In aceste cazuri este absolut interzisa hiperextensia capului deoarece ar putea duce la paralizie.

Pentru a deschide calea aeriana prin subluxatia mandibulei, victima va fi asezata cu fata in sus ( decubit dorsal ). Ne asezam in genunchi, la capul victimei, se plaseaza degetele de o parte si de alta sub unghiul mandibulei si se impinge in sus si anterior cu ajutorul degetelor mari de la ambele mâini. In tot acest timp capul victimei va ramâne intr-o pozitie neutra fiind foarte atenti ca prin manevra de subluxatie a mandibulei sa nu facem si hiperextensia capului!

Dupa deschiderea cailor aeriene prin tehnicile aratate anterior se va deschide gura victimei cautând existenta vreunui eventual obstacol ( resturi alimentare, voma, secretii, sânge, proteze dentare, dinti rupti, pamânt, etc ).

Curatirea cu ajutorul degetelor – nu necesita echipament in afara de manusile de examinare. Se intoarce capul pacientului intr-o parte si cu degetele aratator si mijlociu de la o mâna, invelite intr-o compresa se incearca indepartarea obstacolului.

Page 18: Resuscitarea Cardio 1

Degetele de la mâna cealalta pot fi folosite pentru deschiderea gurii, prin plasarea degetului mare pe arcada superioara, degetul aratator se incruciseaza si se aplica pe arcada inferioara. Prin impingerea degetelor pe arcadele fixate se obtine deschiderea gurii.

B. Respiraţia

Păstrând căile respiratorii libere ASCULTAŢI, SIMŢIŢI şi OBSERVAŢI dacă victima respira adecvat. Se apleacă asupra victimei cu faţa către torace şi se ascultă la nivelul cavităţii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simţiţi dacă există schimb de aer apropiind obrazul de nasul şi gura victimei, observaţi mişcările pieptului.

În primele minute după oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respiraţia normală. Încercarea de a determina existenţa unor respiraţii normale privind, ascultând şi simţind fluxul de aer, trebuie să dureze cel mult 10 secunde. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal, trebuie să actioneze ca şi cum ea nu ar respira normal.

Pentru a decide prezenta sau absenţa respiraţiei ASCULTAŢI, SIMŢIŢI ŞI VEDEŢI timp de minimum 5 – 10 secunde.

Page 19: Resuscitarea Cardio 1

C.  Circulaţia

Circulaţia este realizată de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simţi cel mai bine pe artera carotidă care este situată în şanţul format de unul din muşchii gâtului şi mărul lui Adam. Degetele arătător şi mijlociu localizează mărul lui Adam şi vor aluneca lateral pe gât până se simte bătaia în vârful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele părţi ale gâtului dar niciodată în acelaşi timp. Această etapă poate fi executată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 5-10 secunde. Pulsul nu se verifică niciodată la ambele carotide simultan.

 

 

În urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in subcapitolul urmator:

II. Protocoale de intervenţie

1. Victima nu respira şi nu are puls:

Dacă victima nu respira, nu are puls şi eşti sigur că va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilaţia artificială şi compresiunile toracice. Ele se execută succesiv. Raportul este de 30 : 2.

Tehnica ventilaţiei artificiale

Îngenuncheaţi lângă pacient. Cu capul victimei în hiperextensie se menţine gura uşor între-deschisa cu o mâna, în timp ce cu cealaltă se susţine fruntea şi se pensează nasul. Inspiraţi profund aer.

Page 20: Resuscitarea Cardio 1

 Aşează-ţi etanş gura pe gura victimei, şi insufla aer timp de 2  secunde. În acelaşi timp se verifică dacă toracele se ridica atunci când noi insuflam. Fiecare respiraţie trebuie să fie suficient de puternică astfel încât toracele să se ridice. Ţineţi capul în hiperextensie cu bărbia ridicată îndepărtând gura de la gura victimei şi lăsaţi ca toracele pacientului să revină. Volumul de aer pe care îl insuflam este mai important decât ritmul în care îl administram.

Tehnica masajului cardiac extern

Cu victima aşezată pe spate pe un plan dur se localizează punctul de compresie situat în partea inferioară a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal până la apendicele xifoid ( locul de întâlnire a coastelor ). La acest nivel lângă acest deget se aşează alte două degete, respectiv degetul mijlociu şi cel arătător, după care aşezăm podul palmei celeilalte mâini, tangent la cele două degete plasate pe piept, aceasta este locul în care trebuie făcute compresiunile toracice.

Ajungând cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lânga el, apoi asezam podul palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul în care trebuie facute compresiunile.

Page 21: Resuscitarea Cardio 1

Asezam cealalta mâna ( cea cu care am reperat apendicele xifoid ), peste mâna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

Cu coatele intinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel incât sa infundam sternul cu o adâncime de aproximativ 4-5 cm ( numarând cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5 ). Pentru a efectua compresiuni toracice corecte si pentru a economisi energie ingenunchiati aproape de pacient si aplecati-va inainte cu mâinile deasupra pacientului; tineti spatele drept si coatele intinse, astfel incât la aplicarea fortei sa folositi si greutatea corpului nu numai musculatura bratelor. Intre compresiuni pastrati contactul cu toracele pacientului, dar relaxati complet presiunea. Compresiunile trebuie sa fie ritmice si continue; fiecare ciclu de compresiune consta dintr-o apasare in jos urmata de o pauza de relaxare astfel incât inima sa se poata umple de sânge.

Compresiunile toracice se întrerup în cazul detectării pulsului. Se continua respiraţia artificială dacă victima nu respira. Se opreşte complet apăsarea penru a permite irigarea inimii cu sânge, dar se păstrează mâinile în poziţie iniţială, în contact uşor cu toracele.

 

 

Page 22: Resuscitarea Cardio 1

2. Victima nu respira dar are puls: ( vezi si pg. 414 pentru veridicitatea situatiei )

 În acest caz prima etapă de acţiune consta din efectuarea unui număr de 10 ventilaţii artificiale după care vom anunţa 112 solicitând ajutor medical calificat. Ne reîntoarcem, reevaluam starea pacientului şi vom acţiona în funcţie de ceea ce vom constata. În cazul în care situaţia va fi nemodificata vom continua ventilaţia pacientului verificând periodic pulsul pacientului.

Frecventa ventilatiilor la un adult trebuie sa fie de o ventilatie la fiecare 4 – 5 secunde, astfel vom obtine o frecventa de 12 – 14 respiratii / minut. (  pg. 137 )

La copilul sub un an respiratie gura la gura si nasul copilului la o frecventa de 30 / min. La copilul peste un an respiratie gura la gura sau gura la nas, cu o frecventa de 20/minut intre 1- 8 ani si de 12 – 14 / minut dupa 8 ani.  ( pg. 413 ).

 

3. Victima respira şi are puls:

Dacă victima respira şi are puls, dar este inconştientă o vom aşeza în poziţia laterală de siguranţă ( PLS ).

Îngenunchind lângă victimă vom elibera căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei. Aşezăm braţul cel mai apropiat al victimei în unghi drept faţă de corp, iar antebraţul se îndoaie în sus. Vom trece celălalt braţ al victimei peste torace aşezând dosul palmei pe obrazul victimei.

Se ridica genunchiul ( cel opus faţă de salvator ) victimei, trăgându-l ân sus şi menţinând piciorul pe pământ. Cu o mâna vom prinde umărul opus faţă de salvator şi cu cealaltă mâna genunchiul pacientului. Îl vom întoarce lateral spre salvator; ne asigurăm că se sprijină pe genunchi şi pe cot, rearanjam capul în hiperextensie şi deschidem gura.

 

Pozitia laterala de siguranta

Pacientii inconstienti, care nu au suferit nici un traumatism, trebuie asezati in pozitie laterala de siguranta pentru a pastra caile aeriene libere. Ingenunchind lânga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam bratul cel mai apropiat al victimei in unghi drept fata de corp, iar antebratul se indoaie in sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace asezând dosul palmei pe obrazul victimei.

Page 23: Resuscitarea Cardio 1

Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator ) victimei, tragându-l in sus si mentinând piciorul pe pamânt. Cu o mâna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mâna genunchiul pacientului.

Reevaluam situatia si supraveghem pacientul pâna la sosirea echipajului medical.

Page 24: Resuscitarea Cardio 1

Pierderea cunoştinţei ( conştientei )

Conştienta este starea în care o persoană vorbeşte coerent, îşi controlează activitatea musculară, reacţionează la stimuli dureroşi şi atunci când este interpelata îşi dă seama de mediul înconjurător.

Semiconştienta → victima este conştientă dar prezintă tulburări :

agitaţie. somnolenţă. Stimulată, răspunde, pentru că este conştientă, dar imediat recade în

somnolenţă (dacă era adormită pur şi simplu ea răspunde laintrebari şi rămâne trează).

răspunsuri necoerente.

Victima este inconştientă :

nu poate fi stimulată verbal, da asta nu înseamnă că nu aude. poate fi într-o stare de inconştienţă uşoară: are încă refexe de securitate ( tusea,

deglutiţia ), îşi poate elibera singura sistemul respirator.

Victima este în stare de inconştienţă profundă ( provoacă relaxare musculară  ) → îşi pierde reflexele de securitate şi, dacă este culcată pe spate, saliva poate inunda progresiv căile respiratorii, iar limba să astupe căile respiratorii.

Modalitate de prevenire → aşezarea victimei în poziţie laterală de siguranţă.

 

 SUPORTUL  VITAL  DE  VIAŢĂ ( BLS )

PAŞII

Page 25: Resuscitarea Cardio 1

Scopul suportului vital de bază este menţinerea unei circulaţii şi a unei ventilaţii adecvate nepermiţând instalarea stării de moarte biologică până la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea cardio – pulmonara de bază este un ansamblu de manevre care încearcă să menţină perfuzia şi oxigenarea organelor vitale ( creier, cord ).

Câteodată, această operaţiune poate să necesite un timp îndelungat depinzând de cauză care a dus la instalarea stopului cardiac. Orice întârziere reduce şansa victimei de a-şi reveni. De aceea trebuie acţionat rapid şi conform protocolului.

RCP-ul are trei componente:

Verificarea şi menţinerea deschisă a căii aeriene – A. Verificarea şi susţinerea respiraţiei – B. Verificarea şi menţinerea circulaţiei – C.

 

I. ADULT

1. Siguranţa salvatorului.

2. Stabilirea nivelului de conştientă ( verbal, tactil şi dureros ).

3. Accesul → solicitarea unui echipaj de urgenţă.

4. Eliberarea, verificarea şi asigurarea cailor aeriene:

- hiperextensia capului sau subluxaţia mandibulei unde se suspicionează lezarea coloanei cervicale;

- cercetarea şi curăţarea cavităţii bucale de corpuri străine.

5. Verificarea respiraţiei şi pulsului:

- dacă persoana respira şi este inconştientă se aşează în poziţia laterală de siguranţă               ( PLS ). Evaluare continua.

Verificarea respiraţiei timp de  5 – 10 sec. se face prin:

- ascultare → sunetul respiraţiei;

- privire → ridicarea toracelui;

- simţire → aerul expirat pe obraz.

Verificarea circulatiei se face prin palparea arterei carotide. Se plaseaza indexul si mediusul pe laringe ( marul lui Adam ), alunecati apoi in santul dintre laringe, trahee si

Page 26: Resuscitarea Cardio 1

muschii laterali ai gâtului. Se verifica timp de 5 – 10 secunde pentru a fi siguri de prezenta sau absenta pulsului.

- dacă nu respira şi nu are puls se trece la resuscitarea cardio – pulmonara ( RCP ).

6. Se execută 30 compresiuni / 2 ventilaţii în 5 cicluri ( maxim 2 minute ) într-un ritm de 100 / minut. Se apasa pe stern încât să se înfunde 4 – 5 cm.

- se pensează nasul;

- bărbia ridicată;

- se expiră 2 ventilatii a cate 2 sec fiecare, verificându-se dacă se ridică toracele dupa care trebuie asteptata iesirea aerului ( expirul ).

Se efectuează respiraţie artificială gură la nas atunci când gură este lezată, din motive estetice ori când resuscitarea e făcută de un copil ( nu poate astupa etanş gura victimei ).

7. După 5 cicluri se verifică semnele vitale :

- dacă prezintă funcţii vitale şi este inconştient se aşează în PLS şi se reevaluează periodic. Daca pulsul e prezent dar nu respira se continua ventilatia. ( pg. 217 )

- dacă nu prezintă funcţii vitale se continua RCP până când soseşte ambulanţa, salvatorul oboseşte, victima respira.

 

PROCEDURA RCP ADULT

1. RCP cu un singur salvator

1. Stabiliţi nivelul de conştientă al pacientului efectuând stimuli tactili, verbali şi dureroşi. Întrebaţi pacientul “Cum vă simţit?” Scuturaţi uşor pacientul de umeri;dacă nu răspunde efectuaţi stimulii dureroşi ciupind uşor victima de lobul urechii sau de tegumentul de deasupra claviculei. Dacă nu răspunde chemaţi ajutor sunând la 112.

2. Deschideţi calea aeriană Folosiţi manevra de hiperextensie a capului şi ridicarea bărbiei. Dacă pacientul este traumatizat folosiţi manevra de subluxaţie a mandibulei; menţineţi calea aeriană deschisă.

3. Verificaţi respiraţia. Plasaţi urechea aproape de gură şi nasul pacientului: priviţi, ascultaţi şi simţiţi pentru a detecta mişcarea aerului. Priviţi pentru a sesiza mişcările cutiei toracice; ascultaţi cu urechea zgomotele respiratorii şi simţiţi curentul de aer produs de respiraţia pacientului. Dacă NU respiră:

Page 27: Resuscitarea Cardio 1

4. Începeţi compresiunile toracice. Determinaţi locul de compresiune şi efectuaţi compresiunile după tehnica cunoscută; efectuaţi 30 compresiuni cu o frecvenţă de 100 / minut. Număraţi compresiunile cu glas tare: “unu, şi doi, şi trei“.

5. După 30 compresiuni efectuaţi 2 ventilaţii artificiale.

6. Continuaţi alternând compresiunile cu ventilaţiile în raport de 30 compresiuni urmate de 2 ventilaţii.

7. Verificaţi pulsul carotidian după primul minut şi apoi la 2 – 3 minute. Verificarea semnelelor de circulaţiei; căutaţi pulsul carotidian şi alte semne că tusea sau orice mişcare. Cauţi pulsul carotidian după tehnica cunoscută ( indexul şi mediusul în jos pe aringe până în şanţul dintre acesta şi muşchiul lateral al gâtului ) timp de 5 – 10 sec. Dacă pulsul este absent treceţi la pasul următor; dacă pulsul este prezent continuaţi respiraţia artificială.

 

2. RCP cu doi salvatori

Poziţionaţi-vă în genunchi lângi victima cu faţa spre acesta unul în dreptul capului iar altul în dreptul toracelui. Secvenţa este aceeaşi ca la RCP-ul cu un singur salvator, dar sarcinile sunt împărţite după cum urmează:

1. Salvatorul unu ( de la capul pacientului ) verifică starea de conştientă a pacientului, efectuând stimuli tactili, verbali şi dureroşi. Întrebaţi pacientul “Cum vă simţiţi?” Scuturaţi uşor pacientul de umeri; dacă nu răspunde efectuaţi stimulii dureroşi ciupind uşor victima de lobul urechii sau de tegumentul de deasupra claviculei.

2. Dacă nu răspunde, victima este inconştientă şi se declanşează sistemul de urgenţă sunând la 112. Dacă sunt prezenţi alţi martori cineva va fi rugat să sune la 112 sau salvatorul doi va face alertarea sistemului de urgenţă.

3. Salvatorul unu deschide calea respiratorie efectuând hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei sau subluxaţia mandibulei în caz de traumă.

4. Salvatorul unu verifica respiraţia prin tehnica privitului, ascultatului şi simţitului descrisă mai sus timp de 5 – 10 secunde. Dacă pacientul nu respira se trece la punctul următor:

5. Salvatorul doi efectuează 30 compresiuni toracice cu o frecvenţă de 100 / minut. Se numără: ”unu şi doi şi trei…” pentru a menţine ritmul şi a permite Salvatorului unu să ştie când să ventileze.

Page 28: Resuscitarea Cardio 1

6. Salvatorul unu efectuează două respiraţii, conform tehnicii descrise mai sus.

7. Salvatorul unu evaluează circulaţia prin verificarea pulsului carotidian şi căutarea altor semne că tusea sau orice mişcare spontană a pacientului. Dacă nu se decelează pulsul carotidian se trece la punctul următor

8. După efectuarea de către Salvatorul doi a 30 compresiuni toracice, acesta se va opri pentru a permite efectuarea de către Salvatorul unu a doua ventilaţii. Compresiunile şi ventilaţiile vor fi efectuate ritmic şi neîntrerupt cu excepţia a 5 secunde pentru a verifica pulsul pacientului său pentru mutarea acestuia.

În cazul în care cei doi salvatori nu sunt egal instruiţi, cel mai competent dintre cei doi îşi va asuma efectuarea ventilaţiilor, care pretinde o tehnică mai complicată, corelată cu menţinerea, păstrarea libertăţii cailor aeriene.

 

 

Page 29: Resuscitarea Cardio 1

II. COPIL

Copilul nu este un adult în miniatură. El are particularităţi anatomice ce vor determina specificitatea bolilor. Sugarului şi copilului mic le sunt specifice bolile cu debut brusc şi urgenţele.

Copilul şi adultul sunt alcătuiţi din aceleaşi sisteme şi aparate, care realizează aceleaşi funcţii, dar există câteva diferenţe legate de dezvoltare în special la nivelul cailor aeriene, care trebuie cunoscute în condiţiile acordării primului ajutor în cazul urgentelor pediatrice.

Diametrul cailor aeriene la copil este mic în relaţie cu restul corpului, astfel încât secreţiile şi edemul apărute la acest nivel în condiţii de boală sau trauma pot uşor obstrua lumenul caii aeriene.

Limba copilului este mare în comparaţie cu cea a adultului şi poate uşor bloca calea aeriană. Deoarece căile aeriene superioare la copil sunt mai flexibile decât la adult trebuie să se evite hiperextensia capului şi gâtului care pot conduce la obstrucţia cailor aeriene, acestea rămânând deschise când capul copiluluil este în poziţie neutră.

Capul copilului este mare în raport cu restul corpului şi de aceea va fi mai vulnerabil în caz de traumatisme.

Cutia toracică şi bazinul, nu sunt în totalitate osificate şi suficient dezvoltate, protejând mai puţin organele din interiorul lor în condiţii de traumă. Pe de altă parte oasele în general sunt mai elastice şi incomplet osificate ceea ce va duce la apariţia fracturilor incomplete numai la nivelul corticalei datorită rezistenţei periostului, denumite fracturi în lemn verde.

Până la 5 luni copilul respira numai pe nas, iar obstruarea  cu secreţii duce la o respiraţie ineficienta ( pg. 407 ).

Înainte de a prezenta manevrele resucitarii la copii este necesar a lămuri anumite noţiuni. Astfel, nou – născutul este persoana cu vârsta cuprinsă între 1 – 30 zile, sugarul cu vârsta cuprinsă între 1 – 12 luni, copilul mic cu vârsta cuprinsă între 1 – 8 ani, peste 8 fiind copil mare. ( vezi pg. 415 )

Etapele resuscitării cardiopulmonare la copii sunt la fel ca şi pentru adulţi doar că există tehnici speciale de deschidere şi menţinere deschisă a căii aeriene, de efectuare a compresiunilor toracice.

Manevre de resuscitare la copil ( 1 – 8 ani ) :

1. Siguranţa salvatorului.

2. SNC.

Page 30: Resuscitarea Cardio 1

3. Accesul.

4. Eliberarea cailor aeriene prin extensia capului ( spre deosebire de adult unde avem hiperextensie ) şi subluxaţia mandibulei.

5. Verificarea respiraţiei si pulsului→  dacă nu respira se fac 5 insuflaţii prealabile RCP-ului. ( 80% din SCR la copii este cauzat de obstrucţii →  vezi capitolul Dezobstrucţie, pg. 153 !! ). Dacă aerul nu intră, se repozitioneaza capul şi se reiau din nou 5 ventilaţii. Dacă nici de data aceasta aerul nu pătrunde se suspicionează obstrucţia cailor aeriene. Insuflaţia se face gură la gura sau gură la nas. ( pg. 413 ).

Pulsul se verifică la nivelul arterei carotide timp de 5 – 10 sec.

6. Dacă nu îşi recapătă respiraţia după cele 5 insuflaţii se trece la efectuarea RCP. Între 1 – 8 ani compresiunea se efectuează cu 2 degete sau cu eminenţa tenara şi hipotenara ( podul palmei ), de la o mână, sub linia intermamelonara. Peste 8 ani compresiunea se efectuează ca la adult!  ( pg. 415 )

Presiune toracică de 2,5 – 3,8 cm. Ventilaţie timp de 1 – 1,5 sec. Raportul de compresiuni toracice /  ventilaţii este de 5 / 1 la copilul mic ( 1 – 8 ani ) şi 30 / 2 la copiii peste 8 ani!!!

!!!  Dacă există un singur salvator se efectuează 1 minut de RCP apoi se trece la Acces !!! ( vezi pg. 144 şi 415 din Cartea Smurd ).  Daca sunt doi salvatori, imediat dupa constatarea starii de inconstienta, unul efectueaza accesul, iar celalalt salavator continua manevrele.

 

III. NOU – NĂSCUT ( sub 1 lună ) şi SUGAR ( 1 – 12 luni )        

1. S.S. 

2. SNC → tactil prin scuturare uşoară. Un sugar neresponsiv este moale, fără tonus.

3. Eliberarea şi asigurarea cailor aeriene → sugarul se aşează în decubit dorsal pe o suprafaţă tare. Se înclină capul sugarului pentru a-l aduce într-o poziţie neutră. !! Nu se face hiperextensia → poate ocluziona căile aeriene. Se poate fixa un prosop sub umeri pentru a menţine poziţia capului ( la copii mici capul este proeminent la nivelul occipitului ceea ce favorizează pozita de flexie atunci când tonusul muscular scade, frecvent copilul fiind găsit cu bărbia în piept ).

Page 31: Resuscitarea Cardio 1

Eliberarea cailor aeriene        

   Subluxatia mandibulei la sugar

4. Verificarea respiratiei timp de 5 – 10 sec. Totodată se priveşte în cavitatea bucală după corpi străini.

5. Dacă nu respira se incep respiraţiile artificiale, insuflând 2 ventilaţii. Se verifică dacă a apărut respiraţia şi dacă nu se continua până la 5 insuflaţii. ( Vezi pg. 400, in corelare cu pg. 214 si 153 ) 1 – 1,5 sec. ( 5 pufuri cu aerul existent în gură ). Dacă aerul nu intra se repozitioneaza capul şi se reiau 5 ventilaţii.

Dacă nici de data aceasta aerul nu pătrunde se suspicionează obstrucţia cailor aeriene. Ventilarea se face gură la gură şi nas !!!

6. Verificarea circulaţiei → pe partea internă a braţului, pe artera brahială !! timp de 5 – 10 sec. Dacă există puls se continua ventilaţia şi evaluare la 1 min. Dacă nu există puls se trece la efectuarea RCP.

Page 32: Resuscitarea Cardio 1

7. Efectuarea RCP. Începerea compresiunilor toracice. Inima sugarului este plasată ceva mai sus în torace, în comparaţie cu adultul, de aceea compresiunile vor fi efectuate pe mijlocul sternului, la un deget sub o linie imaginară ce uneşte cele două mameloane.

Compresiunile se efectuează cu degetele medius şi inelar pe o adâncime de 1,5 – 2,5 cm . Raportul compresiune / ventilaţie va fi de 3 / 1 pentru nou – născutul aflat în primele 7 zile de viaţă, şi 5 / 1 la sugar!!! ( Pg. 415, 215 si 400 ).

8. Reevaluarea sugarului după 20 cicluri de 3 / 1 ( după aprox. 1 minut şi apoi la 3 – 4   minute ).

9. Accesul in situatia de unic salvator se realizează după 1 min de RCP. ( vezi pg. 415 ) La pg. 221 şi 419 se spune că accesul se realizează imediat constatării stării de inconştienţă daca exista doi salvatori !!

 

Situaţii în care RCP nu se va iniţia :

- decapitare ;

- rigiditate cadaverică → rigidizarea temporară datorită cotracturii musculare ce apare la câteva pre după deces ;

- descompunerea tisulară → după cel puţin 1 zi de la deces ;

- lividitate cadaverică → de culoare roşie sau violet, apar în porţiunile declive ( de jos ) ale corpului. Apar la câteva ore.

Situaţii în care se întrerupe RCP :

- reapariţia circulaţiei şi a ventilaţiei spontane efciente ;

- resuscitarea estepreluata de o persoană instruită la un nivel mai înalt de competenţă ;

- medicul isiasuma responsabilitatea asupra pacientulu ;

- se recunosc criteriile sigure de moarte ( enumerate mai sus ) ;

- în caz de eupizare; mediu ambiant periculos pt siguranţă proprie.

Complicaţiile RCP :

- distensia gastrică → umflarea stomacului cauzată de folosirea unei presiuni prea mari în timpul respiraţiei artificiale, situaţia în care aerul pătrunde mai uşor în stomac decât în plămâni.

Page 33: Resuscitarea Cardio 1

DEFIBRILAREA

Defibrilarea cardiacă are ca scop stoparea reintrărilor multipleşi necontrolateîn activare, care provoacă contracţii musculare de fibrilaţie. Fibrilaţia muşchiuluiventricular produce oprirea totală a pompării de sânge, ducând la o scădere bruscăa presiunii sanguine, lipsă de oxigen în creierşi moarte în cele din urmă, aceastasurvenind în câteva minute dacă nu se aplică defibrilarea artificială.

In cazul unui stop cardiac, timpul de reactie al salvatorului este foarte important. In majoritatea cazurilor, la originea stopului cardiac sta fibrilatia ventriculara si cu cat trece mai mult timp de la instalarea ei, cu atat devine mai rezistenta la defibrilare si in cele din urma se instaleaza asistolia.

Argumentele defibrilării precoce rezulta din următoarele:

•   ritmul cel mai frecvent întâlnit în SCR este fibrilaţia ventriculară;

•   singurul tratament eficient al FV este defibrilarea;

•   succesul defibrilării depinde de rapiditatea efectuării manevrei;

•   FV tinde să se degradeze trecând în asistola în câteva minute.

Mulţi dintre pacienţii aflaţi în fibrilaţie ventriculară au şansa supravieţuirii fără sechele neurologice chiar dacă defibrilarea s-a efectuat tardiv ( 6 – 10 minute ), cu condiţia iniţierii şi efectuării RCP până la sosirea defibrilatorului. Manevrele de RCP pot menţine FV şi contribuie la mentinera perfuziei cerebrale şi cardiace, în acelaşi timp însa nu pot,singure converti FV la un ritm normal.

Viteza efectuării defibrilării este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitării. Studiile au arătat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritm iniţial la persoanele care au făcut SCR în prespital în condiţii ce exclud traumatismele. Acest ritm durează însa foarte puţin, trecându-se rapid în FV, iar pentru FV singura şansă de resuscitare este defibrilarea. În continuare proporţia pacienţilor care rămân în FV descreşte în fiecare minut, concomitent crescând procentul asistolei, cu mult mai puţine şanse de resuscitare. Timp de 4 până la 8 minute aproximativ 50% din pacienţii în colaps sunt încă în FV. Repetând ca viteza efectuării defibrilării rămâne factorul determinant, eforturile se vor concentra pentru a scurta timpul de la apariţia SCR până la defibrilare. Acest lucru se poate face şi implementând utilizarea pe scară largă a defibrilatoarelor semiautomate.

Defibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat şoc elctric în vederea întreruperii unei aritmii. Vorbim de defibrilare când aritmia este FV şi de cardioversie când este vorba de alte aritmii-fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie ventriculară.

Page 34: Resuscitarea Cardio 1

Succesul defibrilării depinde de trecerea unui curent adecvat în vederea depolarizării miocardului, acest lucru fiind condiţionat de poziţia electrozilor, impedanţa transtoracica, volumul corpului pacientului şi energia folosită la şoc.

Folosirea defibrilatorlui în condiţii de siguranţă:

- nu se ţin ambele padele în aceeaşi mână;

- încărcarea padelelor numai după aplicarea lor pe torace;

- ştergerea urmelor de lichide de pe torace;

- îndepărtarea surselor de oxigen la cel puţin 1m;

- nu se efectuează defibrilare în ploaie său mediu umed;

- nu este permisă atingerea pacientului în timpul defibrilării;

- nu se aşează padelele pe un defibriloator automat implantat ( padelele se aşează la o distanţă de 12 – 13 cm de peacemaker ).

REGULI DE URMAT IN DIVERSE SITUATII

Evaluarea primara reprezinta prima etapa în managementul oricarui pacient cu functii vitale instabile si trebuie parcursa complet în maxim 30 de secunde. Aceasta evaluare presupune:

Singuranta victimei si a salvatorului Evaluarea starii de constienta Asigurarea libertatii caii aeriene Evaluarea respiratiei Evaluarea circulatiei

1. Siguranta victimei si a salvatorului Salvatorul nu va patrunde într-un mediu care i-ar putea periclita viata, decât în urma unor masuri de siguranta, eventual în prezenta persoanelor care sunt instruite în acest sens (pompieri, politie). Pe de alta parte, victima trebuie scoasa cât mai repede dintr-un astfel de mediu.

2. Evaluarea starii de constienta Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU. A – pacient alert = pacient constient, cooperant V – pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresându-i-se intrebari simple: “cum te numesti?”; “câti ani ai?”; “unde locuiesti?” P – pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona

Page 35: Resuscitarea Cardio 1

(mamelon, regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere. U – pacient neresponsiv (Unresponsive)

3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:

Hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Controlul vizual al cavitatii bucale.

În caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. Singura manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2 – 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar în acelasi timp se deschide gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei.

4.Evaluarea respiratiei Tinând caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu mai mult de 10 secunde.

5. Evaluarea circulatiei Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an – cel brahial, deoarece are gâtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian.

NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!

Urmând acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea starii de constienta – 10 secunde, evaluarea respiratiei – 10 secunde, evaluarea circulatiei – 10 secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului.

Pacientul se poate afla în una din urmatoarele situatii: Responsiv, constient. Alterarea starii de constienta mergând pâna la coma profunda. Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira). Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU

respir

Resuscitarea cardio-respiratorie, sustinerea functiilor vitale (BLS)

BLS –ul este necesar sa fie cunoscut de toti asistentii medicali , indiferent de domeniul in care lucreaaza si de specializarea lor , fie generalisti , de radiologie , stomatologie , farmacie , pediatrie , asistenta sociala , etc., intrucat oricand pot aparea cazuri ce necesita prim –ajutor , fie la locul de munca fie in alte imprejurari ( familie , pe strada , in trafic , etc., )

Page 36: Resuscitarea Cardio 1

Asistentul , chiar daca este angajat sau nu , are datoria morala sa se implice acordarii primului ajutor ori de cate ori este nevoie . Neimplicarea , constituie lasitate si este in detrimentul celui ce are nevoie .

Aplicarea primului ajutor calificat intocmai si in timp optim , reduce foarte mult riscul de mooarte sau de agravare a bolii sau simptomatologiei acesteia . Daca asistentul (a) stapaneste foarte bine cunostintele de aplicare a primului ajutor , are doua satisfactii mari si anume : una ca a actionat cu profesionalism , iar a doua ca cel ajutat este in viata datorita lui (ei) si nu are constiinta incarcata ca a murit sau nu a putut fi salvat din cauza lui .

Cazurile in care se poate intervene sunt multiple , de la o simpla migrena lsau stare de lipotimie pana la stopul cardio-respirator sau chiar calamitati sau dezastre . Si locurile unde pot aparea sunt foarte variate ( la locul de munca , pe strada , pe plaja , in fata tejghelei de la farmacie , in autobuz etc., )

Resuscitarea cardio-pulmonara este manevra cea mai importanta de restabilire a functiilor vitale , manevra obligatoriu de stiut de catre salvator . Combinand manevrele de resuscitare respiratorie cu cele de resuscitare cardiaca , se poate realiza o R C P eficienta .

In afara de cazurile aparute inopinant , exista cazuri la care ti se solicita ajutorul .

Salvatorul este prin definitie prima persona pregatita medical care ajunge la locul incidentului. Ingrijirea initiala pe care o acordati este esentiala pentru ca este disponibila mai repede decât ingrijirile medicale de urgenta avansate si pot insemna diferenta dintre viata si moarte.

Ingrijirea initiala este urmata de ingrijiri mai sofisticate acordate de asistenti si medici.

Actiunile dumneavoastra pot preveni ca o problema minora si devina majora si pot creste sansele de supravietuire ale unui pacient grav.

In acest curs veti invata cum sa examinati un pacient si cum sa folositi manevrele medicale de baza. Acestea sunt impartite in doua grupe principale:1. cele acordate pacientilor traumatizati2. cele acordate pacientilor cu probleme acute medicale.

Obiectivele trainingului pentru salvator in diverse situatii

Este important sa intelegem obiectivele acestui curs. Acesta va va invata cum sa evaluati, sa stabilizati si sa tratati pacientii folosind un minim de echipament specializat.

Ca salvator va veti intâlni cu situatii in care nu exista echipament medical sau veti avea la dispozitie doar minimum de echipament medical, de aceea trebuie sa stiti sa improvizati.

Page 37: Resuscitarea Cardio 1

Acest curs va va invata cum puteti ajuta personalul medical de specialitate aflat la locul interventiei.

Este foarte important de stiut de catre toti asistentii medicali indiferent de specialitatea pe care o au,ce atitudine sa urmeze pentru a asigura primul-ajutor si de a aplica cea mai buna conduita in urgente care pot aparea neprevazut ,fie la locul de munca, fie in familie, fie in alte imprejurari. Cele mai frecvente astfel de urgente in care se intalneste frecvent STOPUL CARDIO RESPIRATOR sunt:

-Arsurile;-Hipertermia de efort;-Hipotermia;-Inecul;-Spanzurarea;-Accidente electrice;-Stari de agitatie;-Muscatura de sarpe;- accidente de circulatie , come, etc Toate aceste urgente impun ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale specifice cazului intalnit

INECUL

Definit ca patrunderea de lichid in caile aeriene,inecul este un accident frecvent ,reprezentand a treia cauza de mortalitate la adult.

DIAGNOSTIC-ul se pune in functie de anamneza pacientului si a celor 3 tablouri clinice de baza si anume:

-pacient constient:-tuse, usoara jena respiratorie eventual hemoptizie; -tahipnee , tahicardie-pacient cu tulburari de constienta:-agitatie -obnubilare , coma -insuficienta respiratorie acuta:polipnee,cianoza -H T A reactiva cu colaps -stare de moarte aparenta;tahicardie sinusala

ELEMENTE DE GRAVITATE

-varsta,teren,afectiuni asociate.-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.-durata imersiei,temperature apei.-leziuni asociate:traumatisme,accidente de presurizare si decompresie.-intoxicatii asociate:alcool,medicamente…

Page 38: Resuscitarea Cardio 1

-insuficienta respiratorie acuta.-tulburari de constienta,de la obnubilare la coma.-convulsii.-colaps,stare de soc.-stop cardio-respirator .Etiologie :*inec primar –cu epuizare, blocare intr-un vehicul ,panica...*inec secundar-cu sincopa terno-diferentiala(hidroductie) -pierderea cunostintei prin traumatism; -soc anafilactic;toxice , temperatura scazuta, apa... -epilepsie A V C ,hipoglicemie ; -accident in urma plonjarii;

Intubatie si ventilatie mecanicaIntubtie traheala:-pe cale orala-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD -Hypnomidate:0,3mg/kg IVDConstante ale ventilatiei mecanice:-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2-VC=8-10 ml/kg-F=12-14cicli/minut-PEP:5-10 cmH2O in functie de SpO2 si hemodinamica.

CONDUITA DE URMAT:

-dezobstructie oro-faringiana;-oxigenoterapie pe masca,dezbracare, uscare si protectie termica a pacientului-abord venos periferic :Ringer lactat-introucerea unei sonde gastrice ,evacuarea continutului gastric; -determinarea glicemiei;temperaturii;-determinari repetate ale pulsului T A In caz de stop cardio-respiraror-tratament substitutiv(MCE)+terapie medicamentoasa de stimulare a corduluiIn colaps :-umplere vasculara cu sol macromoleculare,300-500ml, sub controlul T A

DE STIUT

-diferentierea clasica intre inecat albastru si inecat alb este depasita dar orice inecat necesita supraveghere spitaliceasca-un spasm laringean persistent explica inecul cu plamani uscati-nu se administreaza Lasilix decat la pacientii stabili hemodinamic-nu se recomanda alcalinizarea decat in caz de tentativa tardiva de reanimare in cazul unui stop cardio-respirator-sondajul vezical nu este indicat decat pentru a conduce corect tratamentul diuretic in caz de transport indelungat sau coma

Page 39: Resuscitarea Cardio 1

-a se investiga si corecta o eventuala hipoglicemie,frecvent asociata;

DE EVITAT

-abord venos central sistematic-oprirea prematura a reanimarii-utilizarea masiva a diureticelor-reincalzirea rapida, risc de F V

TRANSPORTUL unui pacient constient se face in pozitie laterala de siguranta si i se supravegheaza :

-starea de constienta -coloratia tegumentelor-T A puls...

SPANZURAREA

Modalitatea de autoagresiune rara,spanzurarea are un prognostic grav,majoritatea pacientilor decedand inaintea acordarii primului ajutor.

DIAGNOSTIC

De obicei este evident Anamneza apartinatorilor-spanzurarea complete (picioarele atarnate in gol)sau incomplete(picioarele se sprijina de sol)-prezenta franghiei in jurul gatului sau sant cervical.Semne neurologice-agitatie.-anomalii pupilare,mioza sau midriaza.-sindrom piramidal.-tulburari neurovegetative:transpiratii,hipertemie…-deficit motor corespunzator leziunilor medulare.-semne de decerebrare.-convulsii.-coma.Semne respiratorii-cianoza-dipnee datorata edemului laringian,bradicardie inspiratorie,polipnee.-obstructie.-edem pulmonar acut.-insuficienta respiratorie acuta margand pana la stop respirator.Semne cardio-vasculare-tahicardie,bradicardie.

Page 40: Resuscitarea Cardio 1

-colaps sau hipertensiune arterial.-stop cardio-respirator.Alte semne-petesii,hematoame faciale si conjunctivale.-priapism.-leziuni laringo-traheale.-leziuni medulare…Depistarea unei eventuale patologii associate,in special o intoxicatie medicamentoasa sau alcoolica.

ELEMENTE DE GRAVITATE

-varsta,teren,afectiuni asociate.-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.-timpul cat pacientul a stat spanzurat.-spanzurare complete:leziuni medulare.-insuficienta respiratorie acuta.-tulburari neuro-vegetative.-convulsii.-coma.-stop cardio-respirator .

ETIOLOGIE

-act autoagresiv.-act autoerotic-accdente.

CONDUITA DE URMAT

In toate cazurile-degajarea victimei prin taierea franghiei,evitand caderea pacientului.-manipulare avind grija sa se respecte axul cap-gat-trunchi si aplicarea unui guler cervical.-oxigenoterapie pe masca.-abord venos periferic,Ringer lactate.-hidrocortizon:4-6mg/kg IVD-determinarea repetata a pulsului,tensiunii arteriale.-monitorizare,ECG,SpO2.In caz de agitatie-corectarea hematozei.-sedare:Hypnovel:0,05-0,1mg/kg IVD.In caz de stop cardio-respirator-tratament substitutive(MCE).-Terapie medicamentoasa si electroterapie pentru stimularea cordului.

Page 41: Resuscitarea Cardio 1

Intubatie si ventilatie mecanica

Intubtie traheala:-pe cale orala-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD -Hypnomidate:0,3mg/kg IVDConstante ale ventilatiei mecanice:-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2-VC=8-10 ml/kg-F=12-14cicli/minut

DE STIUT

-introducerea unei sonde gastrice permite prelevarea de probe pentru depistarea de toxice associate,in cadrul unui act autoagresiv.-un spnzurat trebuie considerat,pana la proba contrarie,ca un traumatizat la nivelul coloanei cervical.-franghia trebuie taiata si pastrata pentru ancheta judiciara.-recurgerea la Manitol 25% in scopul combaterii edemului cerebral se face exceptional.-in caz de asistolie ce persista in urma administrarii de Adrenalina,este justoficata utilizarea Atropinei pentru a creste tonusul vagal prin stimularea glomusului carotidian.

DE EVITAT

-abordul venos central systematic.-lasarea franghiei pe loc(risc de garou venos).-umplerea vasculara intempestiva.-folosirea PEP la valori mari pentru tratarea OAP.-mobilizarea intempestiva a pacientului.

TRANSPORTUL

Supraveghere-starea de constienta.-coloratia tegumentelor.-auscultatie cardio-pulmonara-tensiune arterial,frecventa cardiac,monitor.-frecventa respiratorie,SpO2.

ACCIDENTE ELECTRICE

Forma de energie cea mai raspandita,electricitatea produce annual in Franta peste 200 de accidente mortale:-prin soc electric:electrocutare,

Page 42: Resuscitarea Cardio 1

-prin arsuri sau tulburari cardio-vasculare sau neurologice:electrizare Accidentele datorate curentului electric apar in urma tracerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric.

DIAGNOSTIC

Anamneza pacientului si/sau date de la anturaj-antecedentele,tratamente urmate.-circumstante in care s-a produs accidental,caracteristicile curentului electric,timpul de contact.-ora la care a avut loc accidental.-primele masuri luate:intreruperea alimentarii,gesture de reanimare…Semne neurologice-tulburari de comportament.-deficit motor,sindrom extrapiramidal.-crize convulsive.-coma.Semne respiratorii-insuficienta respiratorie acuta.-pneumotorax.-stop respirator de origine central.Semne cardio-vasculare-tahicardie,hipotensiune arterial-semne de ischemie distal.-colaps-stare de soc.Alte semen-tetanizarea anumitor grupe muscular,in special a muschilor ventilator.-arsuri cutanate,in special in punctele de intrare si de iesiri.-arsuri ale mucoaselor:conjunctive,cornee,buze…-arsuri la nivelul truncgiurilor vascilo-nervoase. ECG-tulburari de ritm-tulburari de conducere.-tulburari de excitabilitate:fibrilatie ventriculara,asistolie.-semne de ischemie-leziune miocardica.Depistarea unei eventuale patologii associate:fracture,politraumatisme…

ELEMENTE DE GRAVITATE

-varsta,teren,afectiuni asociate.-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.-voltaj,intensitate,frecventa curentului electric.-gradul de umiditate.-insuficienta respiratorie acuta.-tulburari de constienta,de la obnubilare la coma.

Page 43: Resuscitarea Cardio 1

-convulsii.-colaps,stare de soc.-stop cardio-respirator

ETIOLOGIE

-accident casnic.-accident de munca.-improvizari.-trasnet.-accidente medicale:defibrilare…

CONDUITA DE URMAT

In toate cazurile-intreruperea sursei de curent,prevenirea riscului repetarii accidentului.-oxigenoterapie pe masca-abord venos periferic,14 G ,16 G,Ringer lactat sub controlul tensiunii arteriale.-alcalinizareprudenta:Bicarbonat de sodium 1,4%:250ml.-protectie aseptic a arsurilor.-analgezie – sedare .-protectie termica.-determinarea repetata a pulsului si a tensiunii arteriale.-monitorizare,ECG,SpO2.

In caz de colaps

-umplere vasculara :solutii macromoleculare,500-1000ml sub controlul tensiunii arteriale.

In caz de semen de detresa vitala

-Insuficieta respiratorie acuta.-Coma profunda.-Stare de soc.-stop cardio-respirator(electrocutare)

Intubatie si ventilatie mecanica

Intubtie traheala:-pe cale orala-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD -Hypnomidate:0,3mg/kg IVDConstante ale ventilatiei mecanice:-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2-VC=8-10 ml/kg-F=12-14cicle/minut

Page 44: Resuscitarea Cardio 1

Tratamentul leziunilor si complicatiilor associate

TRANSPORTUL

Pacientul va fi transportat in decubit dorsal.Supraveghere-starea de constienta.-coloratia tegumentelor.-ausculatie cardio-pulmonara.-tensiune arterial,frecventa cardiac,monitor.-frecventa respiratorie,SpO2.

DE STIUT

-voltajul arde si intensitatea omoara.In Franta,curentul alternativ este foarte periculos(50Hz);la acelasi voltaj,curentul continuu este mai putin periculos.-arsurile prin arc electric sau cele prin “flash”se trateaza ca si cele termice.-tulburarile de ritm cardiac pot apare prin diferite macanisme;traiectoriile periculoase sunt cele ce trec prin cord si prin creier.-femeia gravid,chiar in absenta semnelor de gravitate,trebuie transportata sub asistenta medicala intru-un spital:risc de moarte fetala.-electrizarea poate duce la sechele neuro-senzoriale,cardiac,psihiatrice,functionale si estetice.-arsurile interne urmeaza calea trunchiurilor vasculo-nervoase si sunt imposibil de evaluat imediat.-arsurile electrice sunt profunde si duc la eliberarea de mioglobina in circulatie.Alcalinizarea previne precipitarea intratubulara a mioglobinei.-in caz de arsura ocular:spalatura indelungata si pansament la ambii ochi.

DE EVITAT

-acordarea asistentei medicale victimei far a fi siguri de neutralizarea sursei electrice.-abordul venos central systematic doar in scopul umplerii vasculare.-lasarea la locul accidentului sau autorizarea plecarii la domiciliu a unui pacient electrocutat.

Page 45: Resuscitarea Cardio 1

Pentru suportul avansat de baza ( A L S ) , asistentul medical trebuie sa stie sa puna la dispozitie , materialele si aparatura medicala necesara pentru manevrele de protezare a cailor respiratorii si de respectare a normelor de asepsie si antisepsie . Intubatia este efectuata de catre medic , dar cu ajutorul competent al asistentului , manevra este efectuata catmai repede si in timp util . Aplicarea oricarei manevre tardiv , este in detrimentul pacientului si poate deveni chiar fara rost , constiinta ramanand incarcata . Indemnul este : Actionati cat mai rapid si cu profesionalism , stimati colegi!

BIBLIOGRAFIE

URGENTE MEDICOCHIRURGICALE – LUCRETIE TITIRCA

PRIM – AJUTOR CALIFICAT – ed M A I si M S F

REMSSY 4 – PROGRAM DE PREGATIRE URGENTE

MANUAL DE PRIM AJUTOR - GOOGLE