Grupa 2:

Croitoru AndreeaCreanga Oana MariaDonose DorinaBarbu MadalinaConstantinescu IoanaConstandache AlinaBahna SimonaConstantiniu Cecilia

Caracterul vizeaza indeosebi suprastructura socio-morala a personalitatii, calitatea de fiinta sociala a omului. Psihologia americana prefera utilizarea termenului generic de personalitate, ceea ce europenii nteleg prin temperament si caracter.

Etimologic, termenul caracter, care provine din greaca veche, nseamna tipar, pecete si, cu referire la om, sisteme de trasaturi, stil de viata.Acest termen ne trimite la structura profunda a personalitatii, ce se exprima prin comportamente care sunt usor de prevazut. Stim, de pilda, cu o anumita probabilitate, cum va reactiona un elev n caz de esec sau succes, daca va putea rezista la o anumita tentatie sau daca, ntr-un moment de ragaz, va prefera sa citeasca o carte sau sa se joace.

De aceea, pentru a cunoaste caracterul cuiva trebuie sa ne ntrebam n legatura cu motivele, cu valorile ce fundamenteaza comportamentele manifeste.

. "Caracterul este acea structura care exprima ierarhia motivelor esentiale ale unei persoane, ct si posibilitatea de a traduce n fapt hotarrile luate n conformitate cu ele" spune A. Cosmovici, subliniind doua dimensiuni fundamentale ale caracterului: - una axiologica, orientativ-valorica -alta executiva, voluntara. Ideea auto-controlului n baza unor nalte valori morale este prezenta n multe definitii ale caracterului:Astfel, caracterul este "gradul de organizare etica efectiva a tuturor fortelor individului" (Taylor, W.S.), "o dispozitie psihofizica durabila de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator" (Rohack, A.A., cf. Allport, 1981, p. 44) sau o "vointa moraliceste organizata" (Klages, K., cf. Popescu-Neveanu, R, Zlate, M., Cretu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relational-valoric si de auto-reglaj al personalitatii si se exprima, n principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem n vedere nu manifestarile, aititudinile circumstantiale, variabile, ci atitudinile stabile si generalizate, definitorii pentru persoana n cauza, si care se ntemeiaza pe convingeri puternice.

Atitudinea exprima o modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii si implica reactii afective, comportamentale si cognitive.

Nu totdeauna ntre cele trei tipuri de reactii exista un acord deplin; uneori ceea ce simtim nu e n acord cu ceea ce gndim despre ceva, si nu totdeauna actionam conform sentimentelor noastre. Definitia tridimensionala a atitudinii are si o valoare euristica deoarece poate orienta demersul educativ de formare si schimbare a atitudinilor prin metode si tehnici ce vizeaza componentele afective, cognitive si comportamentale ale atitudinii-tinta. In structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini : *atitudinea fata de sine nsusi (modestie, orgoliu, demnitate, dar si sentimente de inferioritate, culpabilitate etc),atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism, atitudini politice etc.) si* atitudinea fata de munca.Trasaturile morale ale caracterului,determinate genetic,sunt:Constiinta de sine Atitudinea fata de realizareStapanirea de sine EgoismulAtitudinea fata de parinti,profesori,colegi si animale Vointa de muncaPerseverenta Satisfactia in muncaImpresionabilitatea Aria intereselor.

Caractere sintone: sunt caracterele prin care individul este legat de realitate,reactioneaza normal la excitatiile lumii inconjuratoare.Indivizii sunt ordonati, au un scop, sunt oameni practici;

Caractere schizoid: indivizii sunt mai mult sau mai putin independenti de contactul cu lumea reala,sunt introvertiti,interiorizati in propriul lor eu . Sunt visatori, fantastici , ilogici,fara o conduita riguroasa.

IndecisEzitantInstabilNelinistitAnxiosMeschin ca fiind caractere cu vointa slaba

A treia grupa de caractere tipizate, dupa acelasi autor, ar fi:EgoistIndiferentApaticMelancolicCusurgiu siCarpanos

Opus acestor tipuri, autorul admitea caracterele:HotaratAutoritarDominantMarinimosEnergicAltruist ca fiind caractere cu dominanta vointei curata si puternica.

Trasaturile de personalitate, diagnosticate cu ajutorul chestionarelor si care intra n structura caracterului pot fi considerate, ntr-o anumita masura, expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea nsasi : atunci cnd i se cere unui subiect sa completeze un chestionar de personalitate, el nu face altceva dect sa-si exprime acordul sau dezacordul cu propozitii evaluative ce-l caracterizeaza din propria perspectiva.

Adoptnd un demers sistematic si utiliznd analiza factoriala, Cattell, R., a elaborat un chestionar cu ajutorul caruia pot fi evaluati saisprezece factori de personalitate ntre care : conservatorismul, emotivitatea, ncrederea, indisciplina, relaxarea etc.In fata diversitatii testelor de personalitate si a sistemelor teoretice, apare n mod firesc ntrebarea care sunt, totusi, factorii care surprind cel mai bine profilul psihologic al unei persoane?. Pentru a raspunde la aceasta ntrebare, J. Brown si E. Howard au selectat 400 de ntrebari din diferite chestionare, la care au raspuns 1003 subiecti. Analiza factoriala a raspunsurilor a condus la identificarea a 20 de factori, dintre care doar 11 realizeaza o buna discriminare ntre diversi subiecti.

Acest chestionar se bazeaza pe un demers empiric, operational, itemii fiind selectati n functie de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice si coerente ale personalitatii si de masura n care scorurile obtinute permit formularea de predictii comportamentale valide:

Dominanta: evalueaza factorii aptitudinali specifici liderului, dominanta, tenacitatea si initiativa sociala ("Majoritatea discutiilor si certurilor n care ma angajez vizeaza probleme de principiu").

Acceptare de sine: se refera la factori precum simtul valorii personale, acceptarea de sine si capacitatea de a gndi si a actiona independent ("Viata mea de zi cu zi este plina de lucruri care ma intereseaza").

3. Independenta: evalueaza libertatea deciziei si capacitatea de a actiona n functie de propriile dorinte (Imi este greu sa simpatizez pe cineva care se ndoieste tot timpul si nu este sigur de nimic").

Empatie: capacitatea de a sesiza cu cea mai mare exactitate posibila cadrul de referinta intern si componentele emotionale ale unei alte persoane, si de a le ntelege ca si cum ar fi ea nsasi aceasta persoana ("ncerc, totdeauna sa tin cont de sentimentele celuilalt, nainte de a actiona").

Responsabilitate : aceasta scara identifica persoanele cu un caracter onest, responsabile si constiincioase ("Din respect pentru vecini, fiecare trebuie sa ntretina spatiul din fata casei sale").

Socializare: indica nivelul de maturitate si spiritul de echitate sociala la care a ajuns individul ("nainte de a actiona, ncerc sa prevad reactiile prietenilor mei)

7. Autocontrol: evalueaza gradul si suficienta dominarii de sine si absenta impulsivitatii si egocentrismului ("Examinez o problema din toate punctele de vedere, nainte de a lua o decizie").

8. Toleranta: identifica persoanele ce au convingeri si atitudini sociale care nu sunt bazate pe prejudecati, receptive si tolerante ("As fi gata sa contribui din buzunarul meu pentru a ndrepta o greseala, chiar daca nu sunt implicat direct n aceasta)...

Realizare de sine prin conformism : identifica factorii de interes si moti- vationali care faciliteaza realizarea de sine n conditiile n care conformismul este un comportament pozitiv ("Cred ca ncercarile si suferintele vietii ne fac mai buni").

10. Realizare de sine prin independenta : identifica factorii de interes si moti-vationali care faciliteaza realizarea de sine n conditiile n care autonomia si independenta sunt comportamente pozitive ("Am impresia ca sunt aproape la fel de capabil si inteligent ca majoritatea oamenilor care ma nconjoara").

Adolescenta este perioada n care ncep sa se cristalizeze principalele trasaturi de caracter. De aceea, cu greu pot fi facute afirmatii categorice privind personalitatea unui elev (mai ales a celui de vrsta mica). De cele mai multe ori asistam la comportamente conventionale ce alcatuiesc o "masca" ce poate varia n functie de situatie. Doar situatiile neobisnuite pot provoca reactii care ne pot ajuta sa diferentiem ntre atitudinile circumstantiale, reactiile conventionale si cele care exprima "nucleul" stabil si autentic al personalitatii n formare.

De asemenea, motivele (uneori foarte diferite) ce fundamenteaza atitudinile sicomportamentele elevilor cresc dificultatea interpretarii si valorizarii morale a acestora.Avnd n vedere plasticitatea deosebita a "substantei" psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult, scoala trebuie sa-si asume, ntr-o maniera sistematica, mai sustinuta, responsabilitati formative. Acum vrem sa atragem atentia asupra efectului pe care l pot avea atitudinile profesorului fata de performantele elevilor, precum si interpretarea rezultatelor scazute n termeni de esec. Cercetari experimentale au demonstrat ca intensitatea trasaturilor psihologice ce alcatuiesc profilul psihologic al cuiva se distribuie conform curbei lui Gauss. Cu alte cuvinte, n mod normal, performantele scolare si sociale, n general, ale fiecarui elev nu pot sa se situeze toate la un nivel superior, mai ales cnd sarcinile scolare se situeaza la un nivel ridicat de dificultate. De aceea, educatorii trebuie sa creeze situatii n care elevii sa-si cunoasca nu numai limitele (care sunt firesti si trebuie privite ca atare, si nu ca esecuri ce implica responsabilitati personale), ci si (mai ales) resursele.

Constientizarea limitelor si resurselor, uneori foarte diferite de la elev la elev, conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnitatii si respectului de sine si fata de ceilalti. Se ajunge astfel la acceptarea diferentelor firesti dintre oameni, la cresterea spiritului de toleranta si la evitarea etichetarilor globale care pot mpinge pe unii elevi spre periferia grupului scolar, cu efecte negative asupra personalitatii acestora.

Formarea atitudinilor, elementele structurale principale ale caracterului, implica metode si tehnici specifice. Complexitatea si unicitatea fiintei umane nu permite formularea si recomandarea unei singure strategii. Fiecare domeniu al vietii are particularitati si limite practic imposibil de cuprins n scheme teoretice. Unele ncercari sunt legate mai ales de motivatie, interese, aspiratii si atitudini, privite ca factori motivatori n contextul activitatilor scolare.

Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe implicnd conditionarile clasice si operante, si unele metode indirecte (mai putin sistematizate, cu posibilitati scazute de evaluare a efectelor) sunt considerate utile n formarea atitudinilor,proces ce difera considerabil de cel al nsusirii informatiilor, priceperilor si deprinderilor.

In ceea ce priveste metodele indirecte, ele actioneaza n mod deosebit prin mecanismele nvatarii sociale bazate pe imitatie, pe identificare, pe exemple, pe modelare etc. Din aceasta perspectiva, am putea spune ca una din cele mai importante sarcini formative ale scolii este aceea de a oferi modele, cai de urmat.Intre metodele directe, cea mai frecvent ntlnita este utilizarea pedepselor si recompenselor.

Diferenta dintre caracter si temperament

Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale.

Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea. Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta prin modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti,care isi face aparitia in copilaria timpurie.

Cele 4 tipuri principale de personalitate Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca exista patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam.

Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra.

Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogenul pentru tipul flegmatic, testosteronul pentru tipul coleric si serotonina pentru tipul melancolic.

Caractersticile celor 4 tipuri de personalitateSangvinicul

Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. Toate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'', ''distractie'', ''activitate'', ''calatorie''.

Flegmaticul

Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a-si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului. Flegamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea "imaginea de ansamblu" a unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmaticii au pielea neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional", "sensibilitate" si "dulce".

Colericul

Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sunt foarte curajosi si le place competitia. Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie", "provocare".

Melancolicul

Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial", "respect", "grija", "valori" si "moral".

Trasaturile de caracte sunt impartite in 3 categorii, acestea raportandu-se la societate, activitate curenta, si imaginea de sine. Trasaturile de caracter se dezvolta in timp si sunt influentate de factorii de mediu, totusi, sunt persoane care considera ca acesta este conturat si puternic influentat de experientele din prima parte a vietii (copilarie). Comportamentul observabil al unei persoane este un indiciu al caracterului. Acest comportament poate fi puternic sau slab, bun sau rau. O persoana cu un caracter puternic se caracterizeaza prin unitate, autodeterminare, disciplina si vointa. Pe cand, o persoana cu caracter slab nu prezinta niciuna dintre aceste trasaturi, este oscilanta si nesigura. Caracterul ne arata mereu tuturor cine suntem. De aceea trebuie sa acordam o mare atentie formarii lui. Omul se naste cu un mare potential de aptitudini care trebuie format, altfel el creste deformat. Caracterul valorifica insusirile de temperament, ca si aptitudinile, rezultand de aici functia de autoreglaj. Insusirile de temperament pot facilita sau ingreuna formarea insusirilor de caracter. Totodata,unele trasaturi de temperament pot fi compensate prin insusiri de caracter sau sunt influentate de caracter.

Caracterul depinde foarte mult de mediul in care am crescut, exercitandu-si influenta in timpul copilariei si adolescentei, fiind legat de viata fiecaruia si de patrimoniul cultural obtinut in timpul cresterii si dezvoltarii personale.