8/10/2019 Caracterizarea Lui Stefan Cel Mare Din Letopisetul Tarii Moldovei

1/3

Caracterizarea lui Stefan cel Mare din Letopisetul Tarii Moldovei

Intemeietor al portretisticii in literatura noastra veche, Grigore Ureche creioneaza in opera sao galerie de portrete de domnitori si figuri de boieri, pe care autorul le ierarhizeaza, le da uncontur propriu, punand alaturi de trasaturi fizice insusiri de caracter definitorii, cu mare pre-

ciziune de nuante si concizie. Incontestabila sa arta de portretist e ilustrata elocvent de efigia luiStefan cel Mare, realizata din linii simple in finalul amplei sectiuni consacrate, in Letopiset,voievodului, in capitolul De moartea Jui Stefan-Voda cel Bun, va leato 7012 (1504), adevaratasinteza asupra a ceea ce a realizat domnitorul in plan politic si moral.

Glorificand eroul care a asigurat Moldovei stabilitatea si independenta, cronicarul incadreazaportretul voievodului intr-o rama bogata, concepandu-l in cateva secvente: imprejurarile mortiidomnitorului, portretul lui, sentimentele poporului la moartea sa, sanctificarea lui prin traditiefolclorica, informatii asupra unor fenomene naturale neobisnuite si premonitorii, si o scurtainsemnare istoriografica.Portretul, de o concizie clasica, insumand insusirile fundamentale ale eroului, e construit pe

alternanta dintre insusirea - fizica sau morala - si ilustrarea ei prin gesturi, fapte, atitudini, intr-un stil lapidar, eliptic uneori, simplu, masurat.

Cronicarul incepe a fixa,prin litota, linia caracteristica a portretului fizic: "om nu mare la statu",detaliu care are mai degraba convergenta morala, voind a sugera ca, desi mic de statura,Stefan e urias prin faptele sale.

Omul Stefan, supus vremelniciei - fapt sugerat prin utilizarea perfectului compus arhaic "fost-au" - e aprig, impulsiv, temperament coleric: "manios si degraba a varsa sange nevinovat; demulte ori la ospete omorata fara giudet." Se simte aici pozitia politica a cronicarului, dusman alautocratiei voievodale.

Urmeaza o serie de trasaturi morale pe care autorul le surprinde cu admiratie dar si cuobiectivitate, delimitate clar la nivelul textului prin adverbul "amintrelea". Voievodul se remarcaprin capacitate intelectuala, unitate caracteriala: "om intreg la fire", e intrepid, vesnic activ:"nele-nesu, si lucrul sau il stiia a-I acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai." "La lucruri derazboaie mester", Stefan are ceea ce am numi astazi geniu militar, concept din care nu poatelipsi vitejia, curajul cu efecte psihologice asupra ostenilor: "unde era nevoie insusi se varaia, cavazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia".

De o mare tarie morala, Domnul nu se descurajeaza in fata esecului, are intotdeauna forta dea intoarce infrangerea in izbanda: "stiindu-se cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor". Aceste

insusiri, fundamentale, ale eroului stau sub semnul eternitatii, si cronicarul utilizeaza inenumerarea lor timpul verbal durativ, imperfectul.Gradarea ascendenta a liniilor portretului moral culmineaza cu secventa apoteotica in carecronicarul prezinta dragostea poporului pentru marele voievod. Tara "l-au ingropat cu multa jalesi plangere" pe cel ce i-a fost parinte si i-a adus "mult bine si multa aparatura". Stefan a intratin legenda, traditia populara l-a sanctificat pentru "lucrurile lui cele vitejesti carile niminea dindomni, nici mai nainte. nici dupa aceia l-au ajunsu."

Numele popular al voievodului, Stefan cel Mare si Sfant, "svetr, dovedeste ca in tradita

8/10/2019 Caracterizarea Lui Stefan Cel Mare Din Letopisetul Tarii Moldovei

2/3

poporului acesta se integreaza in familia "monarhilor ascunsi" (Vasile Lovinescu), fara demoarte, cu dubla putere -sacerdotala si regala.

Unicitatea domnitorului e subliniata si prin evocarea fenomenelor naturale, neobisnuite, care i-au precedat moartea: "intru acelasi anu, iarna grea si geroasa" si "preste vara au fost ploi grelesipovoae de ape, si multa inecare de ape s-au facut". Situate dupa apoteoza eroului ("svetr'),aceste notatii se incarca de o expresivitate si semnificatie particulare.

Scurta insemnare istoriografica, ce incheie consemnarea domniei de 47 de ani a lui Stefan-Voda, are in vedere testamentul politic al acestuia.Concizia, precizia stilului, elipsa verbului, antepunerea negatiei ("nu mare", "nelenesu" etc), facca portretul sa para "sapat in piatra, ca o pisanie de biserica" (N. Cartojan).

Trasaturile fixate de Grigore Ureche marelui voievod au fost urmate aproape intocmai increatiile scriitorilor nostri, ceea ce dovedeste intuitia exceptionala a cronicarului asupracaracterului domnitorului.

Portretul lui tefan cel Mare ncronica lui Grigore Ureche

Letopiseul rii Moldovei al lui GrigoreUreche ndeplinete funcia esenial apovestirii,de rememorare i de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, n una dinmarileintuiii critice, George Clinescu i fixa trsturile foarte moderne ale narativitii: Aresensulobiectivitii []. Este evoluionist n istorie,n sensul biologic, admind c orice naie(aziamzice civilizaie) are o nceptur,un adaos i oscdere. Binenteles e providenialist, idescoperim chiaridei politice.Unul din primele portrete din literatura romn reprezint primul portret literar al attdecunoscutului domnitor tefancel Mare realizat de cronicarul Grigore Ureche. nzestrat fiindcudarul de povestitor, G. Ureche este ntemeietorul portretisticii n literatura romn veche. nvirtutea

talentului su, el selecteaz figurile domnitorilor sau aboierilor, le ierarhizeaz, le dcontur propriu,punnd alturi de trsturile fizice i anecdote-nsuiri de caracter definitorii.Efigia lui tefan celMare, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind oincontestabil art de portretist, de altfelistoria literar i-a reinut o bun parte din portrete dreptmodel. Glorificnd eroul care a datMoldoveistabilitate i independen, Ureche concepepovestirea din cteva momente:mprejurrilemorii domnitorului, portretul acestuia,sentimentele poporului la moartea luitefan, aprecieri asupra vremiii intrarea lui nlegend.Fost-au acestu Stefan voda om nu mare lastatu, manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il

8/10/2019 Caracterizarea Lui Stefan Cel Mare Din Letopisetul Tarii Moldovei

3/3

aflai. La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu saindaraptieze si pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, castiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau,Bogdan voda, urma lui luasa,de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase.