GRIGORE URECHE

LEToPISETUL TARI I MoLDovEl

Prefald, Tabel cronologic, :.

Referinle critice qi Glosarde

DAN HORIA MAZILU :''

Editura MondoRO

CUPRINS

Prefag .....1LETOPISETUL renlr rraOlnov"L o" cAr.tp s auDESCALECAT TARA SI DE CURSUL ANILORSI DE VtrATA DOMMLOR CAREA SCRIE DE LADRAGOS VODA PANA LA ARON VODA . . . , .7

Tabelcronologic.. .....155Referinpcritice .......156Glosar . . .169

t80

Mulqi scriitori au nevoit de au scris rAndull si povdstoa

{[161or, de au ldsat izvod pX urm[, qi bune Ei r6le, s[ rflmAie

ieciorilor qi nepo{ilor, si le fie de inv[!6turi, despre2 cdle rdle s[s[ fsreasci qi sd s[ socoteascd, iar dupre c61e bune s[ urm6ze3 qi

s5 sd inv6{e gi s[ si indrept6ze' $i pentru ac6ia, rnili de la al{iichizmindu Ei insemn0nd qi pre scurtu scriind, adecd qi rlposatulGligorie Urdchea ce au fost vornic mars, cu multd nevoinld

cetind clrfile Ei izvoadele ;i ale noastre 9i c61e striine, art aflatcap qi incep[turas moEilor, de unde au izvor$t in [ar[ gi s-au

inmui{it qi s-au l[qit, ca s[ nu sI inndce a toate ![rdie anii trecu{i

qi si nu sl Etie ce s-au lucrat, sI s[ asdmene fier[lor qi

dobitoacelor celor mute qi f[rd minte. Pre acdia urmAnd qi

chizm6nd, m6car c[ sI afll gi de allii semnate lucrurile l5riiMoldovii, apucatu-s-au gi dumnealui de au scris incepitura Ei

adaosul, mai apoi qi sclderea care s[ vdde c[ au venit in zilele

noastre, dupd cum au fbst intdiu ![rAi Ei pflmdntului nostru

Mol<lovei. C[ cum se tAmplfl de sArgu de adaoge povoiul apei qi

iariq de sdrgu scade qi s[ ?mpu7ineaz6, aEa s-au adaos qi

Moldova, carea mai apoi de alte ldri s-au descdlecat, de s-au de

sargu l[1it Ei fnrn zilbavi au indireptatu.Acdstea cercdnd cu nevoin{[ vornicul Ur6che, scrie de zice

cE ,onu numai ldtopiselul nostm, ce Ei cir,ti streine au cercat6, ca

si putem afla adevlrul, ca s[ nu mi aJlu scriitoriu de cuvinte

deqarte, ce de dreptate, cd ldtopiselul nostru cel moldovenescu

I au scris rdndal - au relatat faptele in succesiune.2 tlespre - de.3 a unna de pre - a lua exemPlu"a Cuvinte pe care Simion Daicdlul le repro<luce in vorbire indirecti.5 cap ;i incepdrurd - trrigine.6 ,,Letopisetul moltlovenesc", utilizat de Crigore Urtche.

a$a de pre scurt scrie, c[ nici de viafa domnilor, carii au fosttoati cArma, nu al6ge, necum lucrurile denl[untru si aleag[ gi

pre scurt scriind gi insemn0nd de la inceput pdndla domniia luiPltru vodd $chiopull ;i s-au stinsu, cd de aciia fnainte n-au maiscris nimenea p[n[ la Aron vod6. Nici ieste a sd mira, c[ scri-itorii noqtri n-au avut de unde strOnge c[rfi, c[ scriitorii dentdiun-au aflat scrisori, ca de niqte oameni neaqdzaTi Ei nem6rrrici,mai mult proEti decit sd Etie carte. Ce qi ei ce au scris, mai multden basne qi den povegti ce au auzit unul de la altul. Iar scriso-rile striinilor mai pe largu Ei de agiunsu scriu, carii au fostfierbin{i gi rAvnitori, nu numai a sale si scrie ce gi cdle striine s[insemn6ze. Si de acolo multe luund qi lipindu de ale noastre,potrivindu vr6rnea qi anii, de au scris acest ldtopisef, carile depre in multe locuri de nu si va fi Ei nemerit, gAndescu c[ cela ceva Ii in[eleptu nu va vinui, ci de nu poate de multe ori omul sX

spuie aqa pre cale tot pre rdndu, cela ce v6de cu ochii sIi qi multezrnintdqte, de au spune mai mult, au mai putin, dari lucruri vechigi de demult, de s-au rlsuflat atAta vr6me de ani? Ci eu, pe cumam aflat, a$a am ardtat."

(srMroN DASCALUL)2

Dupi acdia gi eu care s6nt lntre cei picitogi, Simeon Dascal apucatu-m-amqi eu pre urma a tuturora a scrie acdste poveqti, ce intr-inse spune cursttl alilorgi viiala domnilor, vhzAndu qi cunoscAnd cd scriitorii cei mai de demult care aufost insimndnd acdste lucruri ce au trecut Ei s-au sfirqit si pre urma lor alqii nuvor si si apuce; vlzAnd noi aceasta cI si pXr{sdste aceastd inslmnare,socotit-am ca si nu lisim acestl lucnr nesdvdrsit gi s[ nu sI insemn6ze inainte,carele mai nainte de al$i au fost inceputd pre rAnd fusemnatu, pXni la domni-ia lui Vasilie vodd, ca si nu ne zicd cronicarii altora limbi c-am murit si noi cuscriitorii cei dinceput, sau cd doard sdntem neinvi{at. Ci cu ajutoriul de laDumnezeu, lntdi m-am apucat a scrie ce au pizmit qi ce au lnsemnat al1ri.

Pentru ac6ia, g6ndindu si socotind de la inim[ ca si pociu afla cu adeviratacest lucru, sd fie deplin, adunat-am izvoade pre rAnd de i-am impreunat. $i

I Petru $chiopul, domn aI Moldqvei intre iunie 1574 - noiembrie 1577, ianuarie 1578 -

noiembrie 1579, septembrie 1582 - august 1,591.2 Cu litere mici sunt tipdrite interpol5rile stabilite de P.P. Panaitescu. lntre paranteze se

dau numele interpolatorilor.

l0

citind izvoade pre rdnd, aflat-am qi acest izvod, carele l-au scris Urdche vor-

nicul qi deaca l-au citit, l-am socotit cI ieste scris adevlr, lnsd mai mult din

cdrlile streinilor decAt din izvoadele noastre. cd numai cAt tinde povegtile mai

largri qi de agiuns qi mai deschis, iar semnele sau tocm6lele gi lucruri cdte s-au

Ilcut in tar5, nu le arati toate, ci poate fi ci n-au qtiut de toate cronicariul cel

lesesc s[ le: scrie. Iar l6topisegul nosuu nu tinde poveqtile, cb scrie mai pre

scnrt, insi le lnsemneaze toaate pre rdnd. Micar cd vorrricul Ur6che au scris

mai sus cd ldtopisdtul cel moldovenesc scrie pdnd la domniia lui Peffu vodiSchiopul si ddcii s-au stAns, iar eu, adun6nd izvoade de limba noastr6, aflat-am

izvod denceput, cam pre scurti vrdme qi toate pre rAnd insimnAnd, pHn[ la

domniia lui Vasilie vodlPentru ac6ia, deaca am vdzut cla lipsesc poveqtile qi cursul anilor din

l6topise{ul cel leqesc, am lipit dintre-ale noastre izvoade, carele am aflat c5-s

adevlr si am adus poveqtile la l6topisiprl cel leqesc, carea la locul siu, carele

toate mai nainte si vor arita, caresi la locurile sale qi toate pre rind chizmindqi insimnAnd, am izvodit din toate izvoadele intr-ttn loc qi am fbcut unul dis[-vdrsit, de care lucru cu mare nevoinl^5 am silit s[ nu rirmAie nimic nesi-mnat'

Prddosloviia descdlicdrii a ldrii Moldoveidincepwtul ei. Carea ieste tnsemnatd de

Urdche vornicul din l4toPisetrulcel latinescu iz,voditd.

Vor unii Moldovei sh-i zicd cb au chiemat-o Sqitia, sau

Schithiar, pre limba sloveneasc5. Ce S{itia coprinde loc mult, nu

nurnai al nostru, ce fnchide qi Ardealul qi fara Munteneasci qi

cAmpii preste Nistru, de coprinde o pafie mare $i de Tara

Leqasci. Chiematu-o-au unii qi Flachia, ce scriu ldtopiselilelatineqti, pre numele hatmanului rdmlenescu2 ce l-au chiematFlacus3, carile au bltut r[zboiu cu s{itii pre ac6ste locuri sischimb0ndu-s[ qi schimosindu-si numelo, din Flachia i-au zis

Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l priimim, nici-l putem da [[rdinoastre Moldovei, ci Te-rii Munteneqti, cb ei nu vor s[ disparf[,

s[ facd doao gdri, ci scriu cI au fbstu tot un loc si o !ar[ ,si noi

afl5m cI Moldova s-au disc[licat mai pe uffne, iar munt6nii mai

1 S6da sau Schithia, adici Scilia (Iat. Sc'-thia, $. Skythia)z rdmlenescu (adj.) - roman.3 Generalul mman Flaccus.

11

dint[i, m[cari cd s-au tras de la un izvod, muntdnii 1nt6i,moldov6nii mai pre urmI, de pdstorii nemerit, c[ umbldndu pIs-torii de ld Ardeal, ce s[ chiiami Maramorog, in munli cudobitoacile, au dat de o hiarfl ce s[ chiamd buor qi dupb multigoani ce o au gonit-o prin munqi cu duldi, o au scos la gesul apeiMoldovei. Acolea fiindu si hiara obosit[, au ucis-o la locul undese chiam[ acum Buor6niil, daca s-au disc[licat sat. Si hierul15riisau pec6tei cap de buor sd fnsemneazfl. $i cdqeaoa cu care augonit fiara ac1ia aa crdpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iar[apei de pre numele ce[61ii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zicunii, Moldova. Ajijderea Ei {6rii, dipre numele apei i-au pus

numele Moldova.:.,,i..

1r,.,"

(MrsArL cAr,ucAnul)

Scriu alte istorii pentru tara noastri a Moldovei, cum au stbtut pustie 600de ai, trec6nd impirl1iia slivitului qi put6micului Traian irnplrat, carelo sd

cunoscll sdmnele puterii 1ui pe unde au tras troian preste multe {iri qi preste

aceastd gari, trec6ndd oqtile lui preste cAmpi qi preste ape. AtAtia ai s-au aflatpustie, pdn' in vremea ce au vrut milostivul Dumnedzdu a nu l5sarea acestfipdmAnt fbr' de oameni. Ce cu voia sfinlii sale, indemndndrs[ o samd de ficioride domni den domniile ce au lbst pre ac6le vremi la RAm qi cu oamenii lor den

Maramuriq, viind preste mrurgii ungureqti qi preste muntii 6rai Moldovei,v6ndndu heri, s5lbatece pdn'au ieqit la apa ce-i dzice Moldoa, gonind un dzim-bru, carele,!4u qi dobdnditu la un sat ce sfl chiami Buorenii, pre aceia ap6.

S-au pus acgi ape numele Moldova, pre numele unii lanci ce s-au inecatutntr-acea ail4,. ce o au chemat pre q6nc5 Molda qi pre numele ei si dzice acmu

siitlthl, Miildova, pdn'ast5dzi. Iegindu la loc fiumos qi deqchis, socotindu cu

tolii c6-illoc buir de hrani qi plbcAndu-le tunlror, s-au lntorsu inapoi iarhqi inMaram.uriq E-qu.lcos oamenii lor toli intr-aceasti gar[.

1 Bnorenii, sat?n linutul Sucevei.

t2

Pentrw limbtt rutastrd molcloveneascd I

Aqijderea qi limba noasffA din multe limbi ieste adunatX Ei ne

ieste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur,

m[car[ ci de la RAm2 ne tragem, qi cu ale lor cuvinte ni-s

arnestecate. Cum spune Ei la prddosloviia ldtopise{ului celui

moldovenescu de toate pre rflndu: ce fiindu fara mai de apoi ca

la o slobozie3, de prinprejur venindu Ei disc[licAndu, din limbilelor s-au amestecat a noastr[: de la r6m16ni, cdle ce zicem latinl,p6ine, ei zic panis, carne, ei zic cato, gilina, ei zictr galenaa,^rnuieria,

mulier, f[mdia, feminas, p[rinte, pater6, al nostru, nos-

ter qi altile multe din limba latineascfl, c[ de ne-am socoti pre amb-

runiul, toate cuvintile le-am fn{elege' AEijderea qi de la frdnci7,

noi zicem cal, ei zic cavals, de la greci straste, ei zic stafas, de la

l6Ei prag, ei zic prog, de la turci, m-am cdsltorit, de la s0rbi cra-

catifi qi altile multe ca acdstea din toate limbile, carile nu leputem s6le insemnXm toate. $i pentru aceasta s[ cunoaqte c[ cq4nu-i discili call, lan de oameni a ilzaIi.; aEa nici legile, nicitocmeala {5rii pre obicde bune nu-s legate, ci toati direptatea au

l[sat pre acel mai mare, ca sd o judece Ei ce i-au p[rut lui, oribine, ori rdu, acdia au fost l6ge, de unde au luat qi voie aqa mare

qi vArf. Deci cumu-i voia domnului, le cautd s[ le plac[ tuturor,

ori cu folos, ori cu paguba !fuii, care obicdi pln5 astbdzi tr[ieqte.

De rdsipirea ldrdi dentdi

Afl[-sh aceast[ fard s5 fie fostfr lbcuit,si allii intr-insa mai nainte

de noi, de unde cetiflle tirii sd cunoscu ci-i lucru frf,ncoscue, de au

1 Limba romdnd volbitd in Moldova.2 Rdm, numele slav al Romei.3 Sloltozie, sat de coloniqti care se bucutau de anumite privilegii.a Lat. gallina.5 Rom. .fdneie (femeie) vine din lat. .familia.6 Rom. pdrinte vine din lal. pdrens, -tis.? Nume dat popoarelor romanice din Europa de apus.8 Rom. cal, ca si ital. cavallo, vin din lar. caballus.e frArLcescu - romanic occidental sau italian.

13

l5cuit o;tile Rdmului si au iernatu de multe ori, bdtdndu-sI une-ori cu slitii sau tltarii, uniori cu Bosnal gi cu Rumele2 qi la perEitrec6ndu. Ce fiindu in calea riot6li1or gi stropgindu oqtile, carede multe ori s[ fdcea rizboaie pre acesta loc, cum inci s6mnilearutil, caile le vedem multe pretitindirile: movili mari qi mici gi

$anfuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n.au mai putut suferi, ces-au rdsipit qi s-au pustiit.

(SIMION DASCALUL)

De izvodirea moldav€nilor,de unde au venit tntr-aciste locuri

, Scrie l6topisequl cel ungurescu cd oarecdndu pre ac6ste locuri au fostnldcuind t5tarii. Mai plodindu-s[ Si inmultindu-si Ei l[tindu-s5, s-au tinsu de autrecut qi preste munte, la Ardeal. Si impingdndu pe unguri din ocinile sale, n-aumai putut sufbri, ce singur LaslSu craiul ungurescu, cari-i zic filosof-, s-au scu-lat'de s-au dus la imp[ratul RAmului, de q-au cerqut oaste intru ajutoriu impro-tiva vrljmaqilor sii. Ce lmp[ratul Rflmului alt ajutoriu nu i-au fbglduit, ce i-audat rdspunsu intr-acesta chip, de i-au zis: ,,Eu sdntu jurat, cdndi am stitut laimpir6$e, om de sabiia mea gi de judequl mieu sI nu moari. Pentru acrlia

oameni rii s-au fXcut ?n {ara mea qi cAte temnite am, toate sintu pline de ddnqiigi nu mai am ce le face, ci {i-i voi da fie, si faci izbAndd cu ddnsii gi eu s5-micurdgescu lara de d6nqii. Iari in lara mea sd nn-i mai aduci, cb 1i-iu diruiescu

;ie." Si de sdrgu invap de-i str6nseri pre toti la un loc de pretitinderile qi i-auinsemnatu pre to[i, de i-au arsu imprejurul capului de le-au pArjolit pfuul ca

unor tAlhari, cu un hier arsu, care semnu trIieqte qi pini astlzi tn {ara Moldoveiqi la Maramoroq, de s[ cevluisscu oamenii prejw cap. Ddcii Lasldu craiu, daca

au luat acel ajutoriu tilhirescu de la implratul R6mului, au silit la TaraUngureascd qi d6cii pre cAslegile Niscutului3, cu toatd put6rea sa s-alr apucatde titari a-i bate qi a-i goni, de i-au trecut munte in ceasta parte pre la Rodna,

pre care cale qi sdmne prin stinci de piatri in doao locuri se afl[ fbcute de

Laslbu craiul. Si aqa gonindu-i prin mun{i, scos-au qi pre aceqti titari, carii au

fostu llcuitori la Moldova, de i-au trecut apa Sirdtiului. Acolea LaslSu craiu ce

se chiamh leqaqte Stanislav, stAndu in lirmurile apei, au strigat ungurdqte:

,,Sirdtem, sir6tem", ce sd zice rumdndqte, place-mi, place-mi, sau cum ai zice

I Bosnia.2 Rumelia.3 NAvutul - Clflciunul

t4

pre limba noastr5: ,,Asa-mi place, aqa". Mai apoi, daca s-au discilicat (ar6'

dupi cuvdntul craiului, ce au zis, sir6tern, au pus nume apei Sirdtiul. $i dupn

multd goanS ce au gonit pre tiltaA i-au gonit gi i-au trecut preste Nistru, laCrAmu, unde qi pdni ast[zi trdiescu, de acolo s-au intorsu Lasldu crai lnddritqcu mare laudl qi bimin{5. Si sosindu la scaunul sdu in zioa de lisatul secului,

cerqutu-q-au blagoslovenie de la vl5dicii sdi, sh-l lase trei zile s[ se veseleasch

cu doamni-sa qi cu boierii sii. Si aga l-au blagoslovit, de au l5saf sec martj, cu

toati curtea sa, care obiceai si {ne la ldgea lor qi p[ni astizi, de las[ sec margi'

Ce aceasti poveste a lui Lasliu crai ce spune c[ au gonit pre cegti titari nu

a-o scos UrdchL vornicnl, din l6topisdlul cel lesescu, ci eu Simeori Dascalul o

amn izvodit din ldtopisllul cel unguresc, care poveste o am socotit pre sdmne

ce arati, cE poate fi adevlrath.

D e dis c dl icatwl M aramo ro $ ului

Lasldu craiut ungurescu dupd izbAndd cu noroc ce au l6cut, de rdsipi pre

cei titari si si aEezX la scaunul siu, sf[tuitu-s-au cu boierii sXi, ce vor face cu

acei tAlhari ce-i adusX intr-ajutoriu de la impiratul RAmului, cu carii mare

izbdndi ficusd, de rbsipise put6rea acelor tdtari; cd si le dea loc qi ocine in {ard,nu suferiia cei de loc si de mosie, ungurii, vizdndu-i ci sdnt nigte oameni r[iqi ucigagi, socotindu cI de sd vor plodi qi sE vor inmulqi, ei sb vor intlri qi

c6ndai si nu li si prilejeascd vreo price cu d6ngii, sd nu pali mai rdu decdt cntitarii, mai apoi sX nu le fie a piierde si criiia. Ce le-au ales loc pustii si s5l-

batec, ingrEdit cu mund penpreju, intre Tara kgascd qi intre Tara Ungureascd,

unde sE chiami acum Maramoroqul. Acolo i-au dus de le-au impirtit hotari gi

ocine qi locuri de sate qi tdrguri qi i-au nemiEit pre to[, adecd slugi crdeqti, unde

si plnd astdzi tr[iescu la Maramorog.

Pentru discdlicatul ldrii al doilea rdntl

Dupi risipa ![rii dint[i, cum spune mai sus cA s-au pustiit de

nevoia o$tilor lui Flac hatmanul rAmlenescu (sau cum spune

l6topiselul cel ungurescti de Lasldu craiul ungurescri, cAndu au rdsipit t5tarii

dintr-ac6ste locuri, de au rlmas locul pustiu)l mai apoi, dup[ multdvr6me, cum spune mai sus, cAndu pistorii din munli unguresti'pogorandu dupd vdnat au nemerit la apa Moldovei, locriri desfl-tate cu c6mpi degchiEi, cu ape cur5toare, cu p[duri d6se, qi

I Adiugiri ale 1ui Simion Dascdlul.

15

indrflgind locul, au tras pre ai sli de la Mararnoroq gi pre al{ii auindemnat, de au disc5licat intdi supt munte, mai apoi ad[ogAn-dy;s[ qi crescdnclu inainte, nu numai apa Moldovei, ce niciSir6tiul nu i-au hotdr0t, ce s-au intinsu pdnd la Nistu Ei pdn[ lamare: Nici rizboaie mai f[cea ca sd-Ei apere ta.ra gi plmintul s[ude c[tri s{iti qi gotthil qi di cbtr[ alli vecini qi limbi ce era pin-prejur. Ce avindu purt[toriu domnii 1or carii r[dicasi dentrusine, fn Tara LeEasc[2 de multe ori au intrat qi mult[ prad[ Eiizbdnd1 au frcut, din cflmpi t5tarii i-au scos. (ci dup6 mulr[ r[sipice i-au fost gonit pre tdtari oarecdnd di pre acdste locuri Lasl[u, craiul ungures.cu, iarlqi au fost inceput a si tinde la cAmpi).3

AEijderea Ei munt6nilor nu numai nevoie Ei groazd le f[ciia,ce Ei domniile schimba Ei pre cine vrea ei, primiia; pre arddleninu-i lisa s[ sd odihneasc5, ci pururea le f[cea nevoie Ei cetXficdteva le luas[ qi le lipiia cltr[ {ara Moldovei, carile toate maiinainte la locurile sale sI vor ar5ta. Mai apoi qi turcii carii sIvedea c4 ca o negur[ toatl lumea acoperea, rilzboaie minunate auficut de multe ori i-au qi biruit, mai apoi de o au qi supus suptgiugul lor, de multe ori i-au asudat, rocoqindu-se qi nu f[r5 multdmoarte Ei pagubd in oameni, p[n[ o aEilza.

Predosktvie a litopiseyului moldovenescu ce tntr-tnsaspune cd ieste frcutd lara dzn doaa limbi, de rumkni$i de rwsi, de care lucru sd cunoa$te cd ;i phn' astdziieste lara giumrttate de rusi a ;i giumdtate de rurnhni

Ce accasl"l povdste nu sI afld insfmnatd de Uriche vornicul, iar cu n-amvrut sd las nici acbasti sd nu pomenescri, socotind ci cum am adus aminte dealtele; ca si nu i6mde nici aceasta neinsimnati.rll;Scrie Ia ldtopiselul cel rnoldovenescu, la predoslovie, de zice ci deaca an

ucis'acei vdnitori acel buor,.intorcdndu-se inapoi, vlzind locuri desfState, an

t goxhi - ga1t, ,-) lara I-e,sascd - Polonia.3 Addugiri ale lui Simion Dascilul.a Rus, ru.si - ucrainean.

16

luat pre cAmpi intr-o parte gi au nemerit la locul unde acum tdrgul Suc6vei.

Acolo aminosindu-le fum de foc qi fiind tocul despre ap[, cu pidrre m5nuntl,au pogorAt pre mirodeniia firmului la locul unde ieste acum mdndstireaEqcanei. Acolea pre acelaq loc au glsit o priseacd cu stupi gi un mogneag

bltren, de prisiciriia stupii, de semin{ie att fost rus qi l-au chiemat Eqco. Pre

carele deaca l-au iritrebat van6torii, ce omu-i si den ce qard ieste, el au spus.ch

ieste nrs den Tara trgascl. Agijderea $i penffu loc l-au fnffebat, ce loc ieste

acesta Ei de ce stipf;n ascultb? Efco au zis: ieste un loc pustiiu gi firi stipdn,ile-l domnescu fierile si pashrile si si tinde locul in gios, pin in DunEre, iar insus pdn'in Nistr"u, de sd hotlragte cu Tara Irqasc6, qi ieste loc foarte bun de

hran[. inlelegdnd vanetorii acest cuvAnt, au sdrguit la Maramorbg, de s-au tras

oamenii sii inh-aceastl parte qi pre al.tii au indemnat, de au deschlecat intlisupt munte qi s-au lilit pre Moldova in gios. Iar Ialco prisecarird, deaca au inqe-

les de descllecarea maramordq6nilor, indatd s-au dus Ei el in Jara Leqascd, de

au dus r-usi mul1i qi i-au descilecat pre apa Sucevei in sus Ei pre Siretiu despre

Botoqiani. Si aqa de s6rgu s-au liqit rumdnii in gios qi nrsii in sus.

(MrsAIL CAr-UCAnUl)

$i s-au plinit toate locurile intr-aceasti 6ri de oameni, den munte phn' inNistrr.r si in gios pin' unde di Dundrea ?n Vidov qi pXn' in Cetaatea Albi qi

Chiliia qi Renii qi Nistrul in sus pdni mai sus de Cemiuti, unde sI imprer-rnl

cu hotanrl TirAi I-eqegti qi pre Ceremuq.

(SIMION DASCATUI)

Aqijderea qi tdrgul Baia scrie ch l-au descllecat niEte sasi ce au fbst olari;aEijderea si Suceava scrie ci o au descdlecat niqte cojocari ungurdgti, ce sd chi-ami pre limba lor suci, iar Sirceava pre limba ungureasci si chiam[ Cojoclrie.Asa ?ntr-acesta chip si afli s[ fie fost discbhcarea qirii Moldovei.

, (MrsArL cAr-ucAnul)

Aflatu-s-au intr-aceasti tara Ei cetlti f[cute mai de demulttr de ianovedzil:cetaatea in tArgul Sucdvii Ei cetaatea la Hotin si Cetatea Alb[ qi Cetaatea Chiliiqi Cetaatea Neamqului gi Cetatea Noa5, Romimul, ce i s-au surpat pdm6ntul

s-au chdzut cetaatea.

I Genovezi

t7

Dinceputul domniilorvri leatul 6867 <1359> 1

lntr-acei pistori ce au nemeritu locul acesta, fosp-au ;iDragoq, carile au venitu de la Maramorog, carile si vediia si maide cinste gi mai de folos decdtu tofi, pre carile cu to{ii l-au pusmai mare qi purtdtoriu 1or. .

(MrsArL cAr-ucAnur)

Si daci l-au pus domnu, luarl pildd de pre capul acei hiar[ ndsilnice, dzim-brul, ce scriem mai sus c[ l-au vdnat gi pusdrd de au fEcut peciate {irAiMoldovei, de trdieste pbn intr-acdste vremi in mdnule cui alege Dumnedzdlr ahire domnu firdi, de trSieqte pdn' asti&i, de si pune pre chr1i, ce poronc6qtedomnul de tocmdle gi de aqedzbri ldcuitorilor si de ascultat c[rora vor si facistrdmbltigi intre licuitori, iar celora ce nu asculti, de certare mare...

Si daca au domnitu doi ani, au muritu.Si-ntr-acea incepiturd a fost domniia ca o cdpitlnie2.

Pre acesta semnu dint6iaqi datb ce se ar[tl domniia ffuA trai,sd putea cunoaqte ce nu va fi a;ezarea bun5 intre domniiaMoldovei, ce cum fu pre scurtu viiafa domnului dint5i, aEa gidomnii ce vor fi inainte, ad6sea s[ vor schimba si intre domniiaMoldovei multl neaqezare va fi.

Pre urma lui Drago.s vodI, au stltut la domnie fiiu-siu, Sas

vod[ qi au {inut domniia 4 ani si au murit.Dup[ moartea lui Sas vod[, au linut domniia fiiu-siu, Lalco

vodb 8 ani.Pre urrna lui La,tco vod[ au domnit Bogdan vod6 6 ani.Dupd domniia lui Bogdan vodi au domnit P[tru vod[,

ficiorul lui Mugatu, 16 ani.Dup[,dAnsul au domnitu frati-s[u, Roman vod6, trei ani.

1 intre paranteze asoulite sunt notafi anii erei noastre (<le la Nar;terea lui Hristos)-2 Completare a lui Misail CilugErul.

t8

(AXINTE URICARIUL)

Samod6rjetul, stip6nitoriu qbr6i de la plaiuri qi p5nd la mare.

Si acesta au ficut tdrgul Romanul pre numclc lui, precum mbrturiseste lauricul lui, carile si afld la m6ndstirea Potrata.

Iarb pre urma lui Roman vodl au st5tut la domnie $tefanvod[, carile au avutu doi feciori, Stefan qi P[tru, Ei au domnitu7 ani.Iard ce sl va fi lucratu in zilile'acestor domni, nu sd afldscris nimica, catu au domnitu ei 46 de ani. Cunoaqti-se cd au

fostu neaqezali qi de cur0ndu, de n-au avut cine scrie, nicivecinii, carii nimica n-au ldsatu neinsemriatu, n-au qtiut de

dAnqii sI scrie.

De tnsemnarea anilor

insemnarea anilor a scriitorilor noqtri nu s[ tocm6qte cu a

streinilor, cd l6topise(ul nostru scrie cd au fostu vd leatul 6867<1359>, cAndu au stltut domn Dragoq vod[, iarl ldtopisefulstreinilor scrie ci au fost 5867 ?n zilile acestui Stefan vod[ ce

scriern mai sus. Iari ce si va fi trecut inapoi nu sI afl[ insemnatde streini, cunoaEti-s[ c5 cum nu si afl[ de scriitorii noqtriinsemnat viiafa domnilor qi lucrurile lor, aqa si vd leatul, cAndai

s[ nu fie smintitu, iard de au ;i insemnatu, nu au $tiut ce au scris.

Iar ldtopise{ul leqescu putem cunoaqte c[ poate fi mai adevdratu,c[ fiindu oameni aqeza\i mai de demultu gi cronicarii lorneavAndu alte trebi, ce numai v[ leatul pdziia qi niqte lucrurimari ca acdstea pdzlia qi socotiia, s[ nu rimde ceva neinsemnat,pentru ca sE nu Ie zicd vecinii lor di prinprejur c[ au fostuadormi,ti sau neinvdfa{i qi nesklbltufi cu istoriia. Pentru ac6ia Eipre acesta lucru putem cunoaEte cI ei cum au infeles de desc5li-carea \drai noastre qi de lucrurile domnilor indat[ s-au apucat de

au insemnatu toate pre rAndu si ale noastre s,i ale lor. pentruac€ia ei scriu ci au fostu v[ leatul la domniia lui Stefan Vod[,6867 <1359>.

19