Letopisetul Tarii Moldovei - Provincialul · 2011. 10. 27. · Ion Neculce 6 Moldova de Sus (apoi...

$: Letopisetul Tarii Moldovei - Provincialul · 2011. 10. 27. · Ion Neculce 6 Moldova de Sus (apoi devenit[ Bucovina), meleag unde Iord[chioaia î=i petrecuse copil[ria =i tinere\ea.$

Ion

LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEI

NECULCE

Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cuConcep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev

Pe copert[: Sf.evanghelist Ioan (detaliu)Reproducere din colec\ia de miniaturi

a Muzeului de Art[ al Rom`nieiDiapozitiv color de Alexandru Com[nescu

REFER IN|E I STORICO-L ITERARE:

Mihail Sadoveanu,Nicolae Iorga, Sextil Pu=cariu,

+tefan Ciobanu, George C[linescu,Nicolae Cartojan, +erban Cioculescu,George Iva=cu, Nicolae Manolescu,

Iorgu Iordan, Nichita St[nescu.

Ion Neculce

4

Editura „Litera Interna\ional“O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia

tel./fax (01) 3303502; e-mail: [email protected]

Grupul Editorial „Litera“str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova

tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: [email protected]

Difuzare:

S.C. David D.V.Comprod SRLO. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia

tel./fax +(01) 3206009

Libr[ria „Scripta“str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,

Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987

Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[=i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i

Grupul Editorial „Litera“.Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cuRedactori: Tudor Palladi, Petru Ghencea

Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[uComanda nr. 20036

CZU 821.1351.-3N 34

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Neculce, IonLetopise\ul |[rii Moldovei/ Ion Neculce; col. ini\. =i coord. Anatol =i

Dan Vidra=cu; conc. gr. a col. =i coperta/ Vladimir Zmeev.— Ch., Litera, B.,Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). — 416 [p]. — (Bibl. =colarului, serienou[, nr. 231)

ISBN 973-8358-33-7. — ISBN 9975-74-387-0

821.135.1.-3

ISBN 973-8358-33-7 © LITERA INTERNA|IONAL, 2001ISBN 9975-74-387-0 © LITERA, 2001

CUPRINS

Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

O SAM{ DE CUVINTE


de la Dabija-vod[ p`n[ la a douadomnie a lui Constantin Mavrocordat

Predoslovie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

O SAM{ DE CUVINTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEIde la Dabija-vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. 33

Cap. I. Domnia Dabijii-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Cap. II. Domnia Duc[i-vod[ cel¡ b[tr`n leat 7174 . . . . . . . . . 38Cap. III. Domnia lui Ilie=¡-vod[, ficiorul lui Alexandru-vod[ . . 40Cap. IV. Domnia a doa a Duc[i-vod[ celui B[tr`n . . . . . . . . . . . 41Cap. V. Domnia lui +tefan Petriceico-vod[ . . . . . . . . . . . . . . . 47Cap. VI. Domnia lui Dumitra=co-vod[ Contacozino leat 7182 . 54Cap. VII. Domnia lui Anton-vod[ Rus[t vleato 7184 . . . . . . . . . 60Cap. VIII. Domnia Duc[i-vod[ celui B[tr`n a tria

]n |ara Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Cap. IX. Domnia a doa a lui Petriceico-vod[ de la Ia=i . . . . . . . 80Cap. X. Domnia a doa a lui Dumitra=co-vod[

Ca[n]tcozino la velet 7192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Cap. XI. Domnia lui Constantin Cantemir-voievoda

]n anul 7193 iunie 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Cap. XII. Domnia lui Constantin s`n Duc[i-vod[ celui B[tr`n

leat 7199 mart 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Cap. XIII. Domnia lui Ant[i]ohi-vod[ s`n Cantemir-vod[ leat 7204 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Cap. XIV. Domnia a doo a lui Constantin Duca-vod[ leat 7209 c[ptembrie 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Cap. XV. Domnia ]nt[i a lui Mihai R[covi\[-vod[ leat 7211 . . 159Cap. XVI. Domnia a doa a lui Antiohi-vod[, s`n Cantemir,

leat 7213 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Cap. XVII. Domnia a doa a lui Mihai-vod[ la velet 7215 . . . . . 171Cap. XVIII. Domnia ]nt`iu a lui Neculaiu-vod[ Mavrocordat,

feciorul lui Alecsandru Exap[r`t, vleato 7218 . . . . 181Cap. XIX. Domnia lui Dumitra=co Cantemiru-voievoda

]n anul 7219 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Cap. XX. A doa domnie lui Neculai-voievoda Mavrocordat¡,

ficior lui Alexandru-vod[ icsaporit, vleat 7220 . . . . 249Cap. XXI. A treia domnie a lui Mihai Racovit[-voievoda,

vleat 7224 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Cap. XXII. Domnia lui Grigore-vod[, nepot de fiiu lui

Grigora=co-vod[, domnul Muntenescu, str[nepot Ghic[i-vod[ ce-au fost la noi, v[leat 7234 . . . . . . . . 284

Cap. XXIII. Domnia lui Constantin-vod[, fiiul lui Neculai-vod[Mavrocordat, vleato 7241 mai 7 . . . . . . . . . . . . . . . 300

Cap. XXIV. A doa domnie a lui Gligorii Ghica-vod[, v[leat 7244 dechemvrie 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312

Cap. XXV. A doa domnie a lui Constantin-vod[ Neculai, la v[leat 7250 octomvrii 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354

Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362

Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384

Tabel cronologic

5

TABEL CRONOLOGIC

1672 Conform cercet[torilor de pân[ acum, viitorul cronicar se na=te laPrigorenii Mici (actualmente Ion Neculce). La 1732 el însu=im[rturisea c[ avea „=aizeci de ani“. Vistiernicul Enache Neculce,tat[l s[u, este originar din Moldova. P[rintele acestuia, un meridional,de fel este dintr-o insul[ a Arhipelagului Grecesc, poate Hios (dup[G. Muntean). Unul dintre fra\ii s[i, Stamate Hiotu, fusese marepostelnic. Tat[l cronicarului era neam cu Vasile Lupu. A fost„spuden“, studiase peste hotare. Era om întreprinz[tor, bogat, cufaim[ în epoc[. Despre asta vorbe=te =i c[s[toria cu o fat[ înst[rit[pre nume Catirina, fiica marelui sp[tar al lui Dabija-vod[, IordacheCantacuzino, descendent din împ[ra\ii Bizan\ului =i a Alexandrei,mezina lui Gavrila= Mateia=, om cu =tiin\[ de carte, cumnatul luiMiron Barnovski, pe timpul c[ruia devine mare vornic al |[rii deSus la 1628, ca =i str[nepotul s[u peste un veac (conform aceluia=iGeorghe Muntean). De\inea propriet[\i în viitoarea Bucovin[. Oparte din acestea îi vor reveni cronicarului. El le vizita, oprindu-sepe mai mult[ vreme la Boian, care devenise cea de-a doua luire=edin\[. Localitatea se considera averea familiei din secolul alXIV-lea. Ea a fost p[strat[ pân[ la 1845. Cât despre maic[-sa,c[reia i se spunea „muta“, =i vede c[ era o fire foarte plecat[. Fiul eiîn epoc[ era cunoscut ca „Ioni\[ marele sp[tar, feciorul Mutei denvi\a =i s[mân\a Cantacuzine=tilor“, vorba lui Radu Greceanu.

1677–1678 La Târgu Ocna (unde era c[m[ra=) tat[l cronicarului esteucis de c[tre ni=te bande poloneze. Maic[-sa peste o vreme se m[rit[cu Enache Gr[m[ticul. Imposibil de a se în\elege cu noul tat[, treceîn grija bunicii Alexandra, de la care pare-se o fi putut s[ aud[ ceamai însemnat[ parte a celor O sam[ de cuvinte. Tot de la ea o fiaflând viitorul cronicar =i istorisirile referitoare la via\a lui +tefancel Mare =i a lui Petru Rare=, istorisiri d[inuind pe atunci prin

CUPRINS

Ion Neculce

6

Moldova de Sus (apoi devenit[ Bucovina), meleag unde Iord[chioaiaî=i petrecuse copil[ria =i tinere\ea. Oricum, ea îi servise cronicaruluidac[ nu drept unica surs[, atunci una dintre cele de baz[. Îns[=isitua\ia, starea ei social[ contribuiser[ ca Iord[chioaia s[ =tie multelucruri din epoc[ =i din timpurile anterioare. Unde mai pui c[ unstr[bun de-al ei fusese portar de Suceava la 1528. Prin al\ii eraneam cu familia lui Ieremia =i Petru Movil[. Apoi tat[l =i bunicul eifuseser[ dieci, fapt care îi obliga s[ =tie multe. În afar[ de aceastaAlexandra de\inea cuno=tin\e, avea leg[turi mari în societatea deatunci, de vreme ce via\a de v[duv[ de mai bine de un sfert de veaco pusese într-un contact viu cu lumea. Dup[ cum consider[ unii,darul de povestitor, ca =i cel al scrisului, al lui Ion Neculce cum-necum dar i-a fost inspirat cumva tot de c[tre ea.

1686 Polonezii dau foc conacului familiei cronicarului din Prigoreni(Târgul Frumo= — Ia=i). Enache Gr[m[ticul este omorât de c[treun podgheaz polonez. Dup[ aceasta bunica =i mam[-sa, împreun[cu copiii (dou[ fete), se refugiaz[ în |ara Româneasc[, la stolniculConstantin Cantacuzino. Or, ea, fiind fiica vistiernicului Iordache,care la rândul s[u era frate cu stolnicul =i cu +erban Cantacuzinovoievodul, nu putea sa fie refuzat[. Aici vor sta patru ani. Tot aiciviitorul cronicar probabil va fi înv[\at carte. Deoarece la 1711convorbise cu Petru cel Mare la Ia=i. Aici se stinge din via\[ =iIord[chioaia. Limbile pe care le =tia la aceast[ dat[ sunt, se vede,polon[, rus[, ucrainean[.

1691 Revine în Moldova. Cap[t[ slujba de postelnic. În 1693 asist[ lanunta lui Constantin Duca c[s[torit cu Maria Brâncoveanu. Deremarcat c[ în aceast[ epoc[ a fost =i staroste de Cern[u\i.

1700 Înso\e=te, în calitate de v[taf de aprozi, pe Antioh Cantemir laCameni\a, în Polonia. În acel timp împarte averea mo=tenit[ de lap[rin\i cu surorile sale. Se c[s[tore=te cu Maria, fiica Bivhatma-nului Lupu Bogdan =i nepoat[ de sor[ a lui Dimitrie Cantemir, cucare se înrude=te.

1705 Se afl[ o vreme la Constantinopol. Aici este de fa\[ când o seam[de boieri îl pârau pe Mihai Racovi\[, domnitorul mazilit, otoma-nilor, fapt care îi va aduce nepl[ceri când acesta va veni a douaoar[ la domnie.

1707 Devenit rud[ cu Antioh Cantemir prin c[s[torie, se bucur[ deîncrederea acestuia. Când Antioh merge spre a înt[ri cetatea Tighina,

Tabel cronologic

7

Neculce, împreun[ cu înc[ doi boieri, este caimacamul domnitoruluila Ia=i. Dar domnul este îns[ mazilit =i cronicarul fuge de nevoie înPolonia întru a sc[pa de groaza lui Mihai Racovi\[ care îl socoteaimplicat printre cei ce-l pârâser[ la 1705 la Poart[, de vreme ce erasfetnic =i rud[ a lui Antioh Cantemir. Patru luni peregrineaz[ în|ara Le=easc[, apoi se împac[ totu=i cu noul domnitor, „având,precum zice el însu=i, cinste =i c[utare în zilele M[riei sale“.

1711 În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711) ajungemare sp[tar =i apoi hatman. Asist[ la sosirea lui Petru cel Mare laIa=i, îl înso\e=te pe \ar în plimb[rile lui prin ora=. Comand[ o=tilemoldovene=ti în timpul r[zboiului ruso-turc, iar dup[ confrunt[rilede la St[nile=ti =i de la Prut, împreun[ cu 23 de boieri, se refugiaz[în Rusia. Abia în 1713, dup[ doi ani de chinuri, de pribegie,prime=te învoirea domnitorului s[ se întoarc[ acas[. Dar Neculce,sf[tuit spre a nu fi ucis de turci, trece în Polonia, unde a=teapt[7 ani de zile. Dup[ repetate taton[ri =i interven\ii la Poart[, delupte cu vornicul Lupu din \ar[ care-i luase averea Neculce reintr[în cele din urm[ în Moldova. La 1716 ob\ine un firman de iertare.Îns[ ma=ina\iile Lupului fac desigur ca firmanul s[ se r[t[ceasc[,iar cronicarul s[ mai a=tepte înc[ trei ani de zile pentru a i se daalt firman.

1719 Dup[ 9 ani de str[inie, 2 ani la Moscu, 7 în |ara Le=easc[, revine în\ar[ în timpul domniei lui Mihai Racovi\[.

1720 În urma unui proces cu v[duva vornicului Lupu (el t[iat fiind întretimp de c[tre turci) =i cu fiul s[u Iordache, î=i redobânde=te toat[averea pierdut[.

1731 I se încredin\eaz[ func\ia de vornic al |[rii de Sus de c[tre Grigoreal II-lea Ghica.

1733 Este cel mai probabil an când cronicarul =i-a început a scrieLetopise\ul |[rii Moldovei. Despre aceasta ne confirm[ =iPredoslovia cronicii.

1735 Constantin Mavrocordat îl nume=te staroste de Putna. În acela=i anrevine la vornicie. Va fi iar „biv“ de prin 1741, când va fi judec[torde divan.

1740 Doi fii al lui Antioh Cantemir ocup[, în timpul r[zboiului ruso-turc, cu ajutorul feldmare=alului rus Munnich, pentru o lun[ Ia=ii.

Ion Neculce

8

1741 Cu un salariu de 50 lei pe lun[, este numit în func\ia de judec[torde divan la Ia=i.

1743 Este ultimul an ale c[rui evenimente sunt consemnate în cronicalui Ion Neculce.

1745 Cronicarul semneaz[ la 25 februarie un izvod. Tot ce-i posibil c[s-a stins din via\[ la Prigorenii Mici de lâng[ Târgu Frumos, devreme ce la 12 ianuarie 1746 i se împ[r\ea averea.

1959 La Editura de Stat pentru literatur[ =i art[, ]n colec\ia Scriitorirom`ni, apare Letopise\ul |[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte.Text stabilit, glosar, indice =i studiu introductiv de Iorgu Iordan.

1980 Editura Minerva, Bucure=ti, tip[re=te, ]n seria Patrimoniu, Letopise\ul|[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, edi\ie ]ngrijit[ =i glosar deIorgu Iordan, cu referin\e istorico-literare de Andrei Rusu.

1982 Tot la Minerva, de ast[ dat[ ]ntr-o edi\ie ]ngrijit[ =i cu un studiuintroductiv de Gabriel +trempel, reapar Letopise\ul |[rii Moldovei=i O sam[ de cuvinte.

1997 La Editura Litera, ]n colec\ia Biblioteca +colarului apar Letopise\ul|[rii Moldovei. O sam[ de cuvinte, reeditate ]n anul 2002 ]naceea=i colec\ie, serie nou[.

O SAM{ DE CUVINTE

LETOPISE|UL |{RII MOLDOVEIDE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LA

A DOUA DOMNIE A LUICONSTANTIN MAVROCORDAT

Ion Neculce

10

PREDOSLOVIE

Acest p[m`nt al Moldovii n-au fost a=edzat de demult deoameni, s[ fie fost tr[it ]ntr-]nsul cu pace, ce ]n c`teva r`nduriau fost =i pustiiu. Deci pentru acee nu s[ afl[ letopise\e scris[de p[m`nteni vechi. Ce de la o vreme, de la desc[lecatul luiDrago=-vod[, t`rziu s-au apucat Urechi vornicul de au scrisistoriile a doi istorici le=e=ti. +i l-au scris p[n[ la domnia luiAron-vod[.

Apoi au mai f[cut dup[ Ureche vornicul =i un Simiondascal, =i un Misail c[lug[rul, =i un Evstratie logof[tul, =i iarl-au scris, c`t au scris Ureche vornicul, p[n[ la Aron-vod[.Numai ace=tie, poate-fi, au fost oameni ne]nv[\a\i, de n-aucitit bine la istorii, c[ au def[imat pre moldoveni, scriind c[sunt din t[lhari. Pentru aceasta dar[ nimene din scrisorile lor,nici cele ce ar fi fost adev[rate, audzite sau v[dzute a lor, nule pot oamenii crede.

Iar[ pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin,vel-logof[t, de au f[cut un letopis[\¡. +i c`t n-au putut istoviMiron logof[tul l-au istovit fiiu-s[u, Nicolai Costin, biv-vel-logof[t, =i l-au scris di-nceputul lumii, ar[t`nd cine au tr[itpre acest p[m`nt, cu m[rturii a istorici sreini. +i l-au scrisp[n[ la Drago=-vod[, =i de la Drago=-vod[ l-au scris di peizvodul lui Ureche vornicul p[n[ la Aron-vod[. }ns[ mult l-aumai ]mpo-dobit, mai frumos, =i Miron logof[tul =i fiiu-s[uNicolai Costin. Iar mai ]nainte nu s[ mai g[se=te scris deMiron sau de fiiu-s[u Nicolai. Poate-fi, de ar fi =i scrise de

CUPRINS

O sam[ de cuvinte

11

Nicolai logof[tul, dar or fi poate t[inuite, =i p[n[ acmu laival[ n-au ie=it.

Iar[ de la Dabije-vod[ ]nainte ]ndemnatu-s-au =i IonNeculce, biv-vel-vornic de |ara de Sus, a scrie ]ntru pomenireadomnilor. }ns[ p[n[ la Duca-vod[ cel b[tr`n l-au scris di pene=te izvoade ce au aflat la unii =i al\ii =i din audzitele celorb[tr`ni boieri; iar[ de la Duc[-vod[ cel b[tr`n ]nainte, p[n[unde s-a vidè, la domnia lui Ion-vod[ Mavro-cordat, nici depre un izvod a nem[rui, ce au scris s`ngur, dintru a sa =tiin\[,c`t s-au t`mplat de au fost ]n viia\a sa. Nu i-au mai trebuitistoric strein, s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ au fost scris[ ]n inimasa. Deci v[ poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gre=it condeiulmieu, s[ priimi\i, s[ nu g`ndi\i c[ doar[ pre voia cuiva sau ]npizma cuiva, ce, precum s-au t`mplat, cu adev[r s-au scris.Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gre=it, iar[ celelalte]ntru adev[r s-au scris.

Mai socotit-au =i din letopis[\ul lui Evstratie logof[tul =i alui Simion dascalului =i a lui Misail c[lug[rului ne=te cuvintec`teva, de nu le-au l[sat s[ nu le scrie, ce le-au scris, m[carc[ dumnealui Miron logof[tul =i cu Nicolai fiiu-s[u nu le-auscris, =i-i oc[re=te. +i s[ cade s[-i oc[rasc[, unde face c[ suntmoldovenii din t[lhari. Bine face c[-i oc[re=te =i dzice c[sunt basne. Iar pentru Dumbrava Ro=ie, cum c[ au arat-oBogdan-vod[ cu le=ii, Miron logof[tul au l[sat de n-au scris.Dar acee dzic¡ s[ nu fie basn[. +i pentru neamul Movile=tilor,=i cum li s-au numit acest nume, dintru +tefan-vod[ cel Bun,Moghila, iar nu-i basn[. +i altele multe n-or fi =tiut istoriciistreini, ca s[ le pomeneasc[ toate. Deci o sam[ de istorii maialese =i noi nu le-am l[sat s[ nu le scriem. }ns[ nu le-am scrisla r`ndul lor, ce s-au pus de o parte, ]naintea domniii Dabijii-vod[ s-au scris. Ce cine va vrè s[ le cread[, bine va fi, iarcine nu le va crede, iar[=i bine va fi, cine cum ]i va fi voia,a=a va face. C[ mul\i istorici streini, de alte \[ri, nu le =tiutoate c`te s[ fac ]ntr-alt p[m`ntu. Tot mai bine =tiu cei de

Ion Neculce

12

loc¡ dec`t cei streini, ]ns[ ce s[ face ]n viia\a lor, iar[ nu ]ndelungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le =tiu istoricii,c[ le au scris[, iar[ nu audzite.

Deci, fra\ilor cetitorilor, cu c`t ve\i ]ndemna a ceti preacest letopis[\¡ mai mult, cu at`ta ve\i =ti a v[ feri deprimejdii =i ve\i fi mai ]nv[\a\i a dare r[spunsuri la sfaturiori de tain[, ori de o=tire, ori de voroave, la domni =i lanoroade de cinste.

O sam[ de cuvinte

13

O sam[ de cuvinte ce suntu audzite din om ]n om, de oamenivechi =i b[tr`ni, =i ]n letopise\¡ nu sunt scrise, ce s-au scris aice,dup[ domnia lui +tef[ni\[-vod[, ]naintea domniii Dabijii-vod[.Deci cine va ceti =i le va crede, bine va fi, iar[ cine nu le vacrede, iar[ va fi bine; cine precum ]i va fi voia, a=a va face.

I. +tefan-vod[ cel Bun, luund domnia Moldovii =i viind turcii]n dzilele lui s[ treac[ ]n Moldova la Gala\i, i-au b[tut foarter[u pre turci =i au luat =i Cetatea Alb[ =i Chilia de la turci.Apoi mai pe urm[ iar le-au luat turcii aceste doao cet[\i. +i ]nc`teva r`nduri s-au b[tut +tefan-vod[ cu turcii. Iar c`nd s-aub[tut la R[zboieni, atunce s-au a=edzat turcii cu +tefan-vod[.+i le-au dat hotar =i olat Bugeacul =i au f[cut pace. +i turciiapoi au adus t[tar] din Cr`m =i i-au a=edzat ]n Bugeac, cariistau =i p[n[ ast[dzi, precum au a=edzat =i la Hotin lipcani.

II. +tefan-vod[ cel Bun multe r[zboaie au b[tut. +i a=e s[aude din oameni vechi =i b[tr`ni c[, c`te r[zboai au b[tut,at`te m[n[stiri cu biserici au f[cut.

III. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au apucat s[ fac[ m[n[stireaPutna, au tras cu arcul +tefan-vod[ dintr-un v`rvu de munte ceeste l`ng[ m[n[stire. +i unde au agiunsu s[geata, acolo auf[cut prestolul ]n oltariu. +i este mult locu de unde au tras p[n[]n m[n[stire. Pus-au =i pe trii boierena=i de au tras, pre v[tavulde copii =i pre doi copii din cas[. Deci unde au c[dzut s[geatav[tavului de copii au f[cut poarta, iar unde au cadzut s[geataunui copil din cas[ au f[cut clopotni\a. Iar un copil din cas[dzicu s[ fie ]ntrecut pe +tefan-vod[ =i s[-i fie c[dzut s[geata

O SAM{ DE CUVINTE

CUPRINS

Ion Neculce

14

]ntr-un delu=el ce s[ cheam[ Sion, ce este l`ng[ m[n[stire. +ieste s[mnu un st`lpu de piatr[. +i dzic s[-i fie t[iat capul acolo.Dar ]ntru adev[r nu s[ =tie, numai oamenii a=è povestescu.Fost-au =i bisericu\[1 de lemnu ]ntru acel delu=el =i s-au r[sipit,fiind de lemnu. +i a=è au fost f[cut m[n[stirea de frumoas[, totcu aur poleit[, zugr[val[ mai mult aur dec`t zugr[val[, =i predinl[untru =i pre denafar[, =i acoperit[ cu plumbu. +i dzic¡c[lug[rii s[ fie fost f[cut =i sfe=nicile cele mari =i cele mici =ipolicandru =i hora tot prisne de argint, =i pe urm[ s[ li fie luatun domnu =i s[ fie f[cut alteli de sprije, care le-am apucat =inoi. Iar stric`ndu-s[ un clopot mare la m[n[stire =i f[c`ndc[lug[rii clopotul a doa oar[, au pus aceste toate ce scriu maisus ]n clopot, ca s[ fie mai mare.

L[sat-au +tefan-vod[ cel Bun la m[n[stirea Putna, dup[moartea lui, arcul lui =i un p[har, ce vorbiè c[lug[rii la m[n[stirec[ este de iaspis, ce era ]n chipul marmurii albe =i al farfurii, cas[ fie ]ntru pomenire la sf`nta m[n[stire. +i arcul l-au fost tr[g`ndcu v`rtej. +i la vremea lui Constantin Cantemir-vod[, fiindr[scoale, au vinit ni=te c[zaci cu le=i, cu moldoveni joimiri,vr`nd ca s[ jecuiasc[ ce ori g[si ]n m[n[stire. Deci fiind unturnu cu bun[ t[rie, nu putè s[ jecuiasc[. Deci au dzis c[lugarilors[ dè turnul, c[ nu vor lua a m[nastirii nemic[. Iar c[lug[riinecredzind, nu vrè s[ dè turnul. Iar acei c[zaci cu le=i =i cumoldoveni ]ndat[ au aprinsu m[n[stirea, iar c[lug[rii, v[dz`ndc[ aprind m[n[stirea, ]ndat[ au dat turnul. Atunce, ]ndat[, av`ndpu=ci de ap[, acei c[zaci, le=i =i moldoveni au st`nsu focul.Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri =i a negu\itori,iar a m[n[stirii n-au luat nemic[, f[r[ numai arcul lui +tefan-vod[. Iar p[harul au fost p[n[ la a triia domnie a lui MihaiRacovi\[-vod[. +i sco\indu-l din turnu un egumen, pre anumeMisail Chisili\[, =i vr`nd s[ s[ f[leasc[, au b[ut la mas[ cu acelp[har a lui +trfan-vod[, cu ni=te slugi boiere=ti, ce era zlota=i. +ib`nd mult cu acel p[har, s-au ]mb[tat =i, fiind be\i, au stricat unlucru scumpu domnescu =i de minune ca acela.

1 }n manuscris (53), bisericuce.

O sam[ de cuvinte

15

IV. +tefan-vod[ cel Bun, b[t`ndu-l turcii la R[zboieni, aum[rsu s[ intre ]n Cetatea Neam\ului. +i fiind mum[-sa ]ncetate, nu l-au l[sat s[ intre =i i-au dzis c[ pasirea ]n cuibuls[u nu piere. Ce s[ s[ duc[ ]n sus, s[ str`ng[ oaste, c[ izd`ndava fi a lui. +i a=è, pe cuv`ntul m`ne-sa, s-au dus ]n sus =i austr`nsu oaste.

Iar[ ]mp[ratul turcescu au vinit cu toat[ puterea lui laCetatea Neam\ului. +i au suit pu=cile deasupra unui munte predespre Moldova. +i au ]nceput a bate Cetatea Neam\ului foartetare. Iar pre acee vreme era un neam\u ]nchis ]n cetate. +iv[dzind c[ bat cetatea, au dzis p[zitorilor s[ spuie mumei lui+tefan-vod[ s[-l sloboad[ de la ]nchisoare, din temni\[, pred`nsul, c[ el va m`ntui cetatea de acel greu. Deci, slobodzin-du-l pre acel neam\u de la ]nchisoare, s-au =i apucat acel neam\ude au ]ndreptat pu=cile din cetate asupra turcilor, unde sta acolo]n munte, de avè nevoie cetatea. +i au =i lovit ]n gura uniipu=ci turce=ti, de au sf[rmat-o. +i au ]nceput a bate ]n corturileturcilor, c`t =i boldul de la cortul ]mp[ratului l-au sf[rmat. Decin-au mai putut sta turcii ]ntru acel v`rvu de munte, de undeavè cetatea nevoie, ce numai le-au c[utat a s[ da ]n laturi dela acel loc¡.

Iar[ +tefan-vod[, merg`nd de la Cetatea Neam\ului ]n suspre Moldova, au m[rsu pe la Vorone\, unde tr[iè un p[rintesihastru, pre anume Daniil. +i b[t`nd +tefan-vod[ ]n u=asihastrului, s[-i descuie, au r[spunsu sihastrul s[ a=tepte +tefan-vod[ afar[ p[n[ =-a istovi ruga. +i dup[ ce =-au istovit sihastrulruga, l-au chemat ]n chilie pre +tefan-vod[. +i s-au ispovedit+tefan-vod[ la d`nsul. +i-au ]ntrebat +tefan-vod[ pre sihastruce va mai face, c[ nu poate s[ s[ mai bat[ cu turcii: ]nchina-va\ara la turci, au ba? Iar sihastrul au dzis s[ nu o ]nchine, c[r[zboiul este a lui, numai, dup[ ce va izb`ndi, s[ fac[ om[n[stire acolo, ]n numele Sf`ntului Gheorghie, s[ fie hramulbisericii. Deci au =i purces +tefan-vod[ ]n sus pe la Cern[u\i =ipre la Hotin =i au str`nsu oaste, feliuri de feliuri de oameni. +iau purces ]n gios. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ va s[ vie +tefan-

Ion Neculce

16

vod[ cu oaste ]n gios, au l[sat =i ei Cetatea Neam\ului de a omai bate =i au ]nceput a fugi spre Dunare. Iar +tefan-vod[ au]nceput a-i goni ]n urm[ =i a-i bate, p[n[ i-au trecut de Dun[re.+i ]ntorch`ndu-s-]napoi +tefan-vod[, s-au apucat de au f[cutm[n[stirea Vorone\ul. +i au pus hramul bisericii Sf`ntulGheorghie.

V. +tefan-vod[ cel Bun, c`nd s-au b[tut cu Hroit ungurul,precum dzic¡ unii la Ca=en, iar letopis[\ul scrie c[ s-au b[tutla +cheie pe Siretiu, au fost cadzut calul cu +tefan-vod[ ]nr[zboiu. Iar[ un Purice aprodul i-au dat calul lui. +i nu putè ]ngrab[ ]nc[leca +tefan-vod[, fiind om mic¡. +i au dzis Puriceaprodul: „Doamne, eu m[ voi face o movili\[, =i vino de te suipe mine =i ]ncalec[“. +i s-au suit pe d`nsul +tefan-vod[ =i au]nc[lecat pre cal. +i atunce au dzis +tefan-vod[: „S[race Purece,de-oi sc[pa eu =i tu, atunci \i-i schimba numeli din PuriceMovil[“. +i au dat Dumnedzeu =i au sc[pat am`ndoi. +i l-au =if[cut boier, arma= mare, pre Purece. +i dintru acel Pureci aproduls-au tras neamul Movile=tilor, de au agiunsu de au fost =i domnidintru acel neam. Dar =i aprodzii atunce nu era din oamenipro=ti, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. +i portul lor:era ]mbr[ca\i cu =arvanele, cu cabani\e. A=è trebuie =i acums[ s[ afle slugi, s[ slujeasc[ st[p`nului, =i st[p`nul s[ miluiasc[pre slug[ a=è.

VI. C`nd au a=edzat pace +tefan-vod[ cel Bun cu le=ii,fiind Ion T[utul logof[t mare, l-au trimis sol la le=i. +i au d[ruitcraiul le=escu T[utului aceste sate la margine: C`mpul Lungurusescu, Putila, R[stoaceli, Vijni\a, Ispasul, Milie, Vilavce,Carapciul, Zamostie, Vasc[u\ii, Voloca. Toate acestea le-aud[ruit craiul le=escu T[utului logof[tului. +i au pus hotar apaCirimu=ul, ]ntru o duminic[ diminea\a.

VII. +tefan-vod[ cel Bun, vr`nd s[ marg[ la biseric[ ]ntru oduminic[ diminea\a, la liturghie, ]n t`rgu ]n Vasluiu, =i ie=ind]n polimari la cur\ile domne=ti ce era f[cute de d`nsul, auaudzit un glas mare de om strig`nd s[ aduc[ boii la plug. +i

O sam[ de cuvinte

17

mir`ndu-s[ ce om este acela s[ are duminica, =i ]ndat[ autrimis ]n toate p[r\ile, ca s[-l g[sasc[ pre acel om, s[-i aduc[la d`nsul. +i l-au aflat pre om ]n sus, pre apa Vasluiului, calede patru ceasuri, ar`nd la o movil[ ce s[ cheam[ acum Movilalui Purcel. C[ pe acel om ]nc[ ]l chema Purcel. +i duc`ndu-lpre acel om la +tefan-vod[, l-au ]ntrebat +tefan-vod[: el austrigat a=è tare, =i pentru ce ar[ duminica? El au dzis c[ austrigat el s[ aduc[ boii la plug, =i ar[ duminica, c[ este oms[rac, =i ]ntr-alte dzile n-au vrut frate-s[u s[-i dè plugul, =i acumduminica i-au dat. Deci +tefan-vod[ au luat plugul frateluicelui bogat =i l-au dat fratelui celui s[rac¡, s[ fie a lui.

VIII. +tefan-vod[ cel Bun =i cu fiiul s[u Bogdan-vod[, demulte ori au avut r[zboaie cu le=ii. +i multe robii au f[cut ]n|ara Le=asc[, c`t au pus pe le=i ]n plug de-au =i arat cu d`n=ii,de au s[m[nat ghind[, de au f[cut dumbr[vi pentru pomenire,ca s[ nu s[ mai acolisasc[ de Moldova: Dumbrava Ro=ie laBot[=eni =i Dumbrava Ro=ie la Cotnari =i Dumbrava Ro=ie maigios de Roman. +i le=ii ]nc[ nu t[g[duiescu, c[ scrie =i ]ncronica, ]n letopis[\ul lor. Numai m[ mier de Miron logof[tul,cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. +i a=è vorb[scuoamenii, c[, c`nd au fost ar`nd cu d`n=ii, cu le=ii, i-au fost]mpung`nd cu str[mur[rile, ca pre boi, s[ trag[. Iar ei s[ rugas[ nu-i ]mpung[, ce s[-i bat[ cu biciu=cile, iar c`nd ]i b[tè cubiciu=cile, ei s[ ruga s[-i ]mpung[.

IX. C`nd au murit +tefan-vod[ cel Bun, au l[sat cuv`nt fiiuluis[u, lui Bogdan-vod[, s[ ]nchine \ara la turci, iar nu la alteneamuri, c[ci neamul turcilor sunt mai ]n\[lep\i =i mai puternici,c[ el nu o va putè \inè \ara cu sabia, ca d`nsul.

X. Dup[ ce au luat Bogdan-vod[ domnia, au =i triimis preT[utul logof[tul sol la turci, c`nd au ]nchinat \ara la turci. +ia=è vorb[scu oamenii, c[ l-au pus viziriul de au =edzut ]nainteaviziriului pre m[cat, =i n-au fost av`nd mestei la n[dragi, c[,tr[g`ndu-i cibotile, numai cu col\uni au fost ]nc[l\at. +i d`ndu-icahfè, nu =tiè cum o va bè. +i au ]ncept a ]nchina: „S[ tr[iasc[

Ion Neculce

18

]mp[ratul =i viziriul!“. +i ]nchin`nd, au sorbit felegeanul, caalt[ b[utur[.

XI. C`nd au pus \ara ]nt[i domnu pre Petru-vod[ Rare=, elnu era acas[, ce s[ t`mplase cu m[jile lui la G[l[\i, la pe=te.+i au triimis boierii =i mitropolitul haine scumpe domne=ti =icar[t[ domneasc[ cu slujitori, unde l-ari ]nt`mpina s[-l aduc[mai ]n grab[ la scaon, s[-l puie domnu. Deci el, ]ntorc`ndu-s[de la G[la\i, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cudzece car[, c`te cu =ase boi carul, pline de pe=te. +i pistenoapte au visat un vis, precum dealul cel di cee parte de B`rlad=i dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbr[vi cu totul. +i tots[lta, giuca =i s[ pleca, s[ inchina lui Rare=. +i de=tept`ndu-s[din somnu diminea\a, au spus visul arga\ilor s[i, celor ce era lacar[. Iar arga\ii au dzis: „Bun vis ai visat, giup`ne, c[ cum omsosi la Ia=i =i la Suceav[, cum om vinde pe=tile tot“. +i au =i]ngiugat car[le diminea\a, =i au purces Petru-vod[ ]nainteacar[lor. +i c`nd s-au pogor`t ]n vadul Docolinii, l-au =i]nt`mpinat gloata. +i au ]nceput a i s[ ]nchina =i a-l ]mbr[cacu haine domne=ti. Iar el s-au zimbit a r`de =i au dzis c[ „demult a=teptam eu una ca aceasta s[ vie“. +i c`nd au purces deacolo, arga\ii lui au dzis: „Dar noi ce-om face, doamne, cucar[le cu pestile?“ Iar el au dzis: „S[ fie car[le cu pe=te, cuboi cu tot, a voastre. +i vini\i dup[ mine, s[ v[ fac c[r\i descuteal[, s[ nu da\i nemic[ ]n dzilele mele“.

XII. Petru-vod[ Rare=, fug`nd pin t`rg pin Piatr[, =i gonindu-lpietrenii, l-au fost agiung`nd un pop[. +i au tras Petru-vod[]napoi ]n pop[ cu arcul =i l-au lovit cu s[geata ]n obl`ncul=elii. +i i-au dzis: „}ntoarce-te, popo, ]napoi, nu-\i l[sa liturghianesf`r=it[“. Iar dup[ ce au vinit Petru-vod[ domnu cu a doadomnie, au scos ochii popii =i pietrenilor acelor ce l-au gonit =ile-au f[cut =i bl[st[m, afurisanie.

XIII. Petru-vod[ Rare=, c`nd era ]nchis ]n cetatea Ciceului]n |ara Ungureasc[, avè nevoie de nem\i =i de unguri. Iar fiinddoamna lui sirboaic[, de neamul Despo\ilor, fat[ lui Despot

O sam[ de cuvinte

19

crai, au scris o carte sirbasc[ la ]mp[ratul turcescu =i la viziriul,cu rug[minte. +i au slobodzit cartea pre o fereastr[ gios dincetate. +i au ]nv[\at pre o slug[ a lor, sirbu, ce avè, s[ s[ duc[cu cartea la Poart[, la viziriul. +i merg`nd sluga acee la Poart[,a lui Petru-vod[, au scris viziriul la unguri s[-l sloboad[ prePetru-vod[. +i dup[ ce l-au slobodzit, s-au dus la Poart[.

Iar[ dup[ ce s-au dus Petru-vod[ la Poart[, a=e vorb[scuoamenii, c[ au gr[it viziriul ]mp[ratului s[-l ierte =i s[-l puieiar domnu ]n Moldova. Iar ]mp[ratul au r[spunsu c[-i giurat,p[n[ nu va trece cu calul preste d`nsul, s[ nu-l l[s[. Deciviziriul au dzis c[-i „prè lesne a plini m[ria ta giur[m`ntul“. +il-au scos la c`mpu =i l-au culcat la p[m`nt, ]nv[lit ]ntr-unharariu, =i l-au s[rit ]mp[ratul de trii ori cu calul. Iar al\ii dzicuc[ au =edzut supt un pod, =i ]mp[ratul au trecut de trii ori pepod. Deci l-au ]mbr[cat cu caftan, s[ fie iar[=i domnu ]nMoldova. Deci cum au slujit mai pre urm[ turcilor, scrieletopis[\ul.

XIV. Ilie=-vod[, ficiorul lui Petru-vod[, dup[ ce s-au turcit,dzic s[ fie r[mas o fat[ cre=tin[ dup[ moartea lui. +i au luat-oun grec mare, bogat, vestit la Poart[, anume Scarlat, carele =isulgeria ]mp[r[teasc[ o \inè el. +i cine s-au n[scut dintru acefat[, mai gios arat[ la r`ndul sau.

XV. Alexandru-vod[ L[pu=neanul, fiind domnu, au f[cutm[n[stirea Slatina. +i a=è dzicu oamenii c[, tr[ind un s[hastruacolo =i fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul]n oltariu, vidè acel s[hastru spre duminici =i spre alte dzilemari multe lumini ]ntru acel paltin la vremea slujbii bisericii.+i i s-au ar[tat Maica Precist[ ]n vis =i i-au dzis s[ marg[ laAlexandru-vod[, s[-i fac[ m[n[stirea. +i merg`nd s[hastrul laAlexandru-vod[, s-au ]ndemnat Alexandru-vod[ de s[hastru deau f[cut m[n[stirea Slatina ]ntru acel loc, unde au fost paltinul.+i au adus =i capul Sf`ntului Grigorie Bogoslov, de st[ p[n[ast[dzi la sf`nta m[n[stire la Stalina, ferecat cu argint =i cupietri scumpe.

Ion Neculce

20

XVI. }nceperea lui Despot-vod[ cum au fost de au agiunsude au fost domnu. El n-au fost rud[ lui Despot cel Mare, ce aufost slug[ lui Despot. +i murind Despot, precum dzic¡ unii, laVene\ie, iar al\ii dzic¡ c[ au murit la R`m, s-au sf[tuit cu celeslugi s[ dzic[ c[ el este nepot lui Despot, =i s[ ]mpart[ eiaverea a lui Despot, =i s[-i dè lui toate scrisorili c`te au avutDespot cel Mare =i pu\inè din averea lui. Iar ceelalt[ avere au]mp[r\it-o celelalte slugi. +i a=è, m[rturisind c[tr[ vene\ienic[-i este nepot lui Despot cel Mare, au credzut vene\ienii c[-ieste nepot lui Despot. +i n-au luat nemic[ din averili lui Despotvene\ienii, ce toate averili lui Despot cel Mare au ]mp[r\it-oslugile. Iar Despot ce au dzis c[-i este nepot au luat numaiscrisorili =i hrisovul cel de la Carol, ]mp[ratul nem\[scu. +i cuacele scrisori au f[cut me=ter=ug de au agiunsu de au fost domnu,precum scrie letopis[\ul.

XVII. De la a doa domnie a lui Alexandru-vod[ L[pu=neanulau ]nceput domnii a s[ a=edza mai cu temei ]n scaon ]n Ia=i. +ic`nd au purces de la Poart[ cu a doa domnie, dzic¡ s[-l fie]nv[\at turcii s[ taie boierii, s[-i sl[basc[. +i pe cuv`ntulviziriului au t[iat at`ta mul\ime de boieri. +i au triimis =i auales din curteni de \ar[, pre Racovi\[=ti =i pre Sturdze=ti =i preB[l=[=ti =i pre al\ii mul\i.

XVIII. Ieremie-vod[ au fost pus mult[ avere la m[n[stire laSucevi\[, ]ntr-un beciu supt cur\ile domne=ti. Iar[ dup[ moartealui, vinit-au doamna cu ginerii ei din |ara Le=asc[ =i au luatacè avere toat[, de s-au dus cu d`nsa de au f[cut oaste ]n |araLe=asc[, =i au vinit ]n Moldova. Care stau tainele =i p[n[ ast[dzide=arte, unde au fost acè avere.

XIX. C`nd au b[tut turcii pre Ga=par-vod[ la |u\ora,]ntroc`ndu-s[ le=ii ]napoi, t[iat-au un t[tar pre Jolcovschii,hatmanul le=escu, l`ng[ Movil[u, precum scrie =i letopis[\ul.Numai t[tarul nu l-au =tiut c[ este Jolcovschii, hatmanul le=ilor.Ce dup[ ce l-au omor`t, au g[sit ceasornicul, ]n s`n, de aur cu

O sam[ de cuvinte

21

diiamanturi. +i afl`nd t[tarul c[ au fost hatmanul le=escu, s[fie dzis t[tarul acela c[ nu trebuie=te s[ tr[iasc[ omul ]n lume,dac[ nu va avè n[roc, =i s[ fie giunghiiat s`ngur.

XX. Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu oslug[, ie=ind pre o fereastr[ din cur\ile domne=ti din cetateaH`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +i au f[cut Radul-vod[n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijlocul codrului, la o f`nt`n[ce s[ chema F`nt`na Cerbului, l`ng[ podul de lut. Deci preslug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa au dat-o lac[lug[rie, de-au c[lug[rit-o.

XXI. Radul-vod[ f[c`nd nunt[ cu fiiul s[u Alexandru-vod[,domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat celui bogat dela |arigrad. Care s[ pomene=te ]ntr-alt r`nd mai sus, c[ au \inutScarlat fata lui Ilie=-vod[ celui turcit. +i av`nd fata lui Scarlatalba\[ pre un ochiu, n-au avut viia\[ bun[ cu Alexandru-vod[.+i au trimis Scarlat ferman ]mp[r[tescu de =-au luat fata dedup[ Alexandru-vod[, de au dus-o la |arigrad, =i au dat-o dup[un grammatic, anume Mavrocordat. +i acel Mavrocordat auf[cut pre Alexandru Ecsaporitul, =i Alexandru Ecsaporitul auf[cut pre Nicolai-vod[, =i Nicolaie-vod[ au f[cut pre Constantin-vod[, careli au fost domnu aice la noi ]n Moldova ]n anii de lazidirea lumii 7242. Careli s[ trage de pre str[moa=[-sa neamdin domnii cei vechi moldovene=ti.

XXII. Barnovschii-vod[ merg`nd cu mult[ gloat[ de aice din\ar[ la Poart[, cu mul\i boieri =i mazili =i curteni, =i cu di ceielal\imai pro=ti, =i preo\i =i cu c[lug[ri, =i merg`nd pe drum =i poposind=i =edzind la mas[, au ]nceput a str[nuta Barnovschii-vod[ des=i tare. Iar boierii carii era la mas[ cu Barnovschii-vod[, dup[obicei: „S[n[tos, doamne, =i pre voia m[rii tale!“. Iar pre urm[,v[dzind c[ tot str[nut[, un boier s[ fie dzis: „Viermi, doamne“.+i cum i-au dzis „viermi, doamne“, au =i t[cut de str[nutat.

XXIII. C`nd i-au t[iat capul lui Barnovschii-vod[, calul luiau =i ]nceput a s[ri, c`t n-au mai putut s[-l \ie comisul ]n m`n[.+i sc[p`ndu-l din m`n[, pe loc au c[dzut de au murit. +i v[dzind

Ion Neculce

22

turcii, mult s-au mirat =i au dzis: „Nevinovat au fost acest om“.+i au cunoscut pre Barnovschii-vod[ turcii, c[ au fost drept, =is-au c[it pentru c[ l-au t[iat. +i s-au giurat ca s[ nu mai taie deacum domnu de Moldova. Numai letopis[\ul de aceasta nuscrie nimic¡. Iar[ oamenii a=è vorbescu, c[ au apucat uniidintru al\ii.

XXIV. Vasilie-vod[, dup[ ce au luat domnia de la |arigrad,s-au rugat viziriului s[ las[ \ara de bir trii ani, =i al triili an¡ s[dè birul \[rì o dat[, =i pre turci pre carii or avè datorie ]n \ar[s[-i scoat[, s[ nu supere oamenii. +i i-au f[cut pre voie viziriul.+i dup[ ce au vinit el ]n \ar[, la scaonul domniii, cont[= cusoboli n-au ]mbr[cat trii ani, ci numai cu hulpi. +i pe dzi numaio mier\e de pìne s[ m`nca =i doi berbeci =i o ialovi\[ la curteadomneasc[. Cheltuial[ pu\in[, mai mult de doi galbeni pe dzinu ie=iè. +i au f[cut c[r\i de slobodzie ]n toat[ \ara. +i nemic[din \ar[ n-au luat p[n[ nu s-au plinit trii ani. Numai din desetin[=i din mortasipii, din go=tin[ =i din vam[ ce lua s[ chivernisiè.Iar p[n[ ]n trii ani s-au umplut \ara de oameni. +i au scos atuncepre \ar[ fum[rit, c`te un leu de cas[. +i au plinit atunce tustrelibirurile de le-au trimis la Poart[. +i ]nc[ au r[mas =i lui Vasilie-vod[ o mie de pungi de bani dob`nd[. Atunce au triimis laPoart[ poclon, de au mul\[mit ]mp[ratului =i viziriului =i altorturci mari, blane de spin[ri de soboli pentru bine ce au f[cutde au a=teptat \ara. Care acest dar n-au fost nici de un folos\[rì, c[ au r[mas obicei de d[ \ara baraiaml`c de atunce]ncoace ]n to\i anii. De mirat lucru este c[ au fost domnu strein=i nu au fost grabnic la l[comie.

XXV. Tot atunce, c`nd au vinit Vasilie-vod[ ]n scaon, erani=te joimiri moldoveni ]n |ara Le=asc[ =i pr[da ]n multe r`nduri\ara aceasta a Moldovii. Deci Vasilie-vod[ scriè la le=i, s[poronceasc[ oamenilor s[i celor de oaste s[ nu strice |araMoldovii. Iar[ le=ii s[ m`ntuiè de c[tr[ Vasilie-vod[ =i dzicèc[ nu sunt le=i, ce sunt moldoveni aceie ce prad[. Ce Vasilie-vod[, v[dzind c[-i dau acel r[spunsu de la le=i, au ales =i elpu\intei moldoveni de ai lui =i au strigat ]n lefe oameni de

O sam[ de cuvinte

23

oaste slujitori =i i-au pornit a pr[da ]n |ara Le=asc[. Decimoldovenii cei din |ara Le=asc[ ce strica =i pr[da aice ]n\ar[, v[dzind a=è, au vinit to\i la Vasilie-vod[ de s-au ]nchinat.+i au ]nceput =i ei a pr[da ]n |ara Le=asc[. Apoi le=ii, v[zindua=è, au ]nceput s[ scrie cu b[nat la Vasilie-vod[, iar Vasilie-vod[ r[spundzind: „Ceie ce pr[da \ara mè aceie prad[ =i \aravoastr[“. +i nu au \inut aice pre mult acè g`lceav[, =i s-aua=edzat cu le=ii Vasilie-vod[. +i pre joimirii aceie i-au a=edzatla margine slujitori. Numai pre doi, trii, ce era mai c[petenii,nea=edzindu-s[, i-au omor`t. +i apoi s-au f[cut bun[ pace.

XXVI. La domnia lui Vasilie-vod[ r[m[sese o beizadè aRadului-vod[, t`n[r. +i au fost avut Radul-vod[ un turcu marepriieten la Poart[. +i s[ ruga acel turcu viziriului totdeaunapentru acel beizadè a Radului-vod[, s[-l fac[ domnu ]nMoldova ]n locul lui Vasilie-vod[. +i poroncind viziriul s[-laduc[ s[-l fac[ domnu, au dzis c[-i prè t`n[r, dac[ l-au v[dzutviziriul. +i au dzis turcului s[ mai a=tepte vreo doi, trii ani, =iapoi l-a face domnu la Moldova. +i au trimis pre acel turcu laMoldova viziriul cu o treab[, =i s[ vad[ =i pre Vasilie-vod[ =i\ara cum este. Iar[ Vasilie-vod[ oblicis[, pentru acel turcu,c[-i este nepriietin =i-i este stricat[ domnia despre acel turcu.+i au =i r[pedzit la G[la\i, =i i-au ie=it mul\ime de slujitori]nainte, =i la B`rlad, =i la Vasluiu, =i la Sc`nteie, =i la Ia=i]nc[ =i mai mul\i slujitori. +i la drum au poroncit =i i-au ie=itmul\ime de plugari =i \ar[ ]nainte, de-i vidè turcul. +i cum ausosit la gazd[ ]n Ia=i, cum i-au trimis Vasilie-vod[ cinci miide galbeni de aur. +i apoi, dup[ ce s-au ]mpreonat cu Vasilie-vod[, poronca ce au avut acel turcu ]ndat[ au plinit. +i st`ndla vorb[ cu turcul, Vasilie-vod[ au spus povestea cum c[ el=tie c[ i-i domnia stricat[ despre d`nsul. +i i-au mai d[ruit =iatunce la purces cinci mii de galbeni de aur. +i dup[ ce aupurces turcul, pe drum i-au mai trimis =i alte cinci mii degalbeni de aur. Iar c`nd au agiunsu turcul la |arigrad, i-aumai dat alte cinci mii de galbeni de aur, carii s-au f[cut prestetot doaodz[ci de mii de galbeni de aur. Iar dup[ ce au m[rsu

Ion Neculce

24

turcul la viziriul de s-au ]mpreunat, ]ntreb`ndu-l viziriul deVasilie-vod[, au ]nceput turcul a dzice viziriului: „Bine ainemerit, m[ria ta, de nu te-ai gr[bit s[-l mazile=ti pre aceldomnu harnic =i de treab[ =i putincios. C[ este mul\ime deoameni ]n \ara lui, =i de l-ai fi mazilit, s-ar fi f[cut maregre=al[, c[ are ni=te slujitori mul\i =i \ar[ cu putere mare, =ipoate s-ar fi hainit¡ =i ar fi vinit =i el la o peire. +i acmu el=tie c[ vei m[ria ta s[-l mazile=ti =i s[ pui domnu pre ficiorulRadului-vod[, =i este ]n grije. Deci de vei socoti m[ria ta, s[faci surgun pre ficiorul Radului-vod[, s[ aud[ Vasilie-vod[, =iatunce ]i va ie=i grija“. Deci viziriul ]ndat[ au poroncit del-au f[cut surgun, =i s-au t`mplat de au murit ficiorul Radului-vod[ ]n surgunie. +i s-au m`ntuit Vasilie-vod[ cu doaodz[cide mii de galbeni de aur =i au r[mas ]n pace. A=è \in turciipriete=ugul, pentru voia banilor.

XXVII. Vasilie-vod[, aproape de mazilie, au gre=it luiDumnedzeu, c[ i s-au ]ntunecat mintea spre l[comie, de austricat m[n[stirea Putna, g`ndind c[ va g[si bani, =i n-au g[sit.+i s-au apucat s[ o fac[ de’ nou iar[=i precum au fost, =i nu i-auagiutat Dumnedzeu s[ o fac[. C[ au zidit-o numai din temeliedin p[m`nt p[n[ la ferestri, =i i-au luat Dumnedzeu domnia.C[ s-au sculat Gheorghie +tefan logof[tul cu oaste asupra lui =il-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperit[m[n[stirea Putna l-au luat c[zacii lui Timu=, a ginerelui Vasilie-vod[, de l-au dus la cetate la Suceav[, de au f[cut glon\uri depu=c[, s[ apere cetatea Sucevii despre Gheorghie +tefan-vod[.Ce =tiu c[ au ap[rat-o bine, c[ s-au os`ndit =i Timu= pentruprada =i jacurile ce au f[cut pe la sfintele m[n[stiri. +i =-au pus=i el capul de glon\u, precum scrie letopis[\ul. +i pre urm[ aug[tit m[n[stirea Putna Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luatdomnia, de este zidit[ precum s[ vede acmu.

XXVIII. Dup[ ce s-au dus Vasilie-vod[ la Poart[, l-au ]nchisturcii ]n Edicula1. +i-l p`r`è domnul muntenescu =i domnul

1 Numele unei vestite ]nchisori — „Cele =apte turnuri“ — din vechiulConstantinopol.

O sam[ de cuvinte

25

moldovenescu =i Raco\i, craiul ungurescu, =i sta tare asupralui, s[-l omoar[ ]mp[r[\ia. +i giuruiè trii mii de pungi debani. Iar Vasilie-vod[ ]= pierdus[ toat[ nedejdea de viia\[.+i =-au chemat toate slugile, c`te ave prè l`ng[ d`nsul, acolola Edicula =i =-au ]mp[r\it toat[ averea lor. +i le-au dzis, dea peri, s[ fie averea acee a lor, iar de nu va peri, s[ i-o deiar[= ]napoi. +i-= a=tepta numai ceasul, s[ vie s[-l omoar[.Iar[ atunce viziriul au chemat pre to\i pa=ii de era la Poarta]mp[r[teasc[ =i au sf[tuit cu d`n=ii =i li-au spus cum d[ruiescutrii mii de pungi de bani, ca s[-l omoar[ pre Vasilie-vod[. +ito\i au sf[tuit s[-l omoar[, numai unul dintre d`n=ii au dzisc[ mul\i bani sunt, dar la o ]mp[r[\ie o leaf[ nu agiungubani =i nu sunt mul\i. +i acest om poate-fi este trebuitoriu,de giuruiescu ei at`te pungi de bani s[-l omoar[. C[ acestom s[ cunoa=te c[-i harnic. +i poate s[ vie o vreme s[trebuiasc[ =i s[ slujasc[ ]mp[r[\iii mai mult pre\ul dec`t triimii de pungi de bani, ]ndz[cit dec`t giuruiescu ei. +i gr[indacel pa=e acel cuv`nt, au l[sat to\i dup[ cuv`ntul lui. +i l-auiertat ]mp[r[\ia pre Vasilii-vod[ =i l-au slobodzit din Edicula.+i dup[ acee curund era s[-l puie domnu. Iar n-au z[b[vit=i au murit.

XXIX. Gheorghie +tefan-vod[, c`nd era boieriu, murindu-igiup`neasa, au r[mas v[duvoiu. +i t`lnind o giup`neas[ s[rac[,frumoas[, t`n[r[, anume Safta, de neamul Boie=tilor, autimpinat-o pe drum merg`nd cu r[dvanul la Ia=i. +i au popritr[dvanul cu sila, =i s-au suit f[r[ de voia ei ]n r[dvan, =i au]ntorsu r[dvanul ]napoi la casa lui. +i pre urm[ au priimit =i è =is-au cununat cu d`nsul, care au agiunsu de au fost =i doamn[.

XXX. Gheorghii +tefan-vod[, c`nd era logof[t mare, au fost=edzind odat[ ]n divan cu toiagul ]n gur[ . Iar Iordachi Canta-cuzino cel b[tr`n, vel-visternic: „Ce dzici ]n fluier, dumneata,logofete?“ Iar el au r[spunsu: „Dzic ]n fluier, s[ mi s[ coboarecaprile de la munte, =i nu mai vin“. El au r[spunsu ]n pild[, =i

Ion Neculce

26

al\ii nu s-au priceput. C[ el a=tepta o=tile ungure=ti s[ vie depreste munte.

XXXI. Gheorghie +tetan-vod[ trec`nd cu oaste ungureasc[prin Roman, s[ scoat[ pre Vasilie-vod[ din domnie, iar unbivolar b[tr`n al lui au ie=it ]nainte dintr-o c`rcim[, fiind bat,]n mijlocul t`rgului. +i au ]nceput a r`de =i a bate ]n palme =ia dzice: „Dragul badii, +tefan-vod[, mai bine ]\i =ade ]n domniedec`t ]n boierie. A=è s[ mi te por\i!“ Iar +tefan-vod[ l-au ]ntrebat:„Ce \i-i voia, m[i?“ Iar bivolariul au dzis: „O bute de vin amnegu\at =i n-am bani s[ o pl[tescu, s[ beu pentru s[n[tateam[rii tali =i a o=tii m[rii tali!“ Atunce +tefan-vod[ s-au z`mbita r`de =i au dzis la =oltuzul: „Pas’ s[ \i-o pl[teasc[“. +i aum[rsu de au b[ut butea cè de vin toat[, cu so\iile lui cu cineau fost, =i au pl[tit =oltuzul butea cè de vin.

XXXII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce au luat pre doamnalui Vasilii-vod[ din Suceav[ la m`na lui =i pre +tef[ni\[-vod[,pre fiiul s[u, l-au ]ns[mnat la nas pu\intel, =i pre doamna auvrut s[-=i r`d[ de d`nsa. Ce doamna lui Vasilii-vod[ l-au probozit=i au ]nceput a-l bl[st[ma =i a-l sudui =i a-i dzice dul[u far[ deobraz, cum nu s[ teme de Dumnedzeu, c[ i-au fost domnu-s[ust[p`n, =i i-au m`ncat pita. +i a=e i-au dat pace =i o au trimis laBuciule=ti de au ]nchis-o ]n cur\ile lui. +i i-au luat averea =imult[ spaim[ i-au f[cut.

XXXIII. Gheorghie +tefan-vod[, dup[ ce ai prinsu pre Tomavornicul Cantacozino ]n Suceav[, l-au ]mbunat p[n[ a aducepre frate-s[u Iordachi Cantacozino din |ara Le=asc[, cugiur[m`nt, de la Cameni\[. +i apoi, prindzind pre am`ndoifra\ii, i-au ]nchis pre am`ndoi fra\ii ]mpreun[ cu doamna luiVasilii-vod[ la Buciule=ti. +i acolo mult[ groaz[ le f[cè, =iumbla noaptea cu luntrea pre apa Bistri\ii, de-i sp[riè c[-i vorr[sturna ]n Bistri\[. +i le-au luat tot ce-au avut, =i sate, =i haine,=i odoar[, =i bucate, =i bani gata noaodz[ci de mii de galbenide aur ungure=ti. +i au trimis pre arma=ul cel mare, pre

O sam[ de cuvinte

27

H[b[=escul, s[-i omoar[. Ce H[b[=escul nu s-au gr[bit cumoartea. +i au scris ]n doao r`nduri Gheorghie +tefan-vod[numai s[-i omoare, =i tot n-au vrut s[ s[ gr[beasc[ s[-i omoare.Iar al triile r`nd, scriind Gheorghii +tefan-vod[ la arma=ulH[b[=escul numai s[-i omoar[, =i st`nd c[r\ile gata pre mas[,]ntru acel ceas au sosit un c[pitan din |ara Munteneasc[,anume U=urelul, cu c[r\i de la Constantin-vod[ B[s[rab[,domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie +tefan-vod[s[-i sloboad[ pre acei doi boieri, s[ nu-i omoar[. Iar de-i vaomor], vor strica priete=ugul, =i s[ fie gata de r[zboiu. +iGheorghie +tefan-vod[ nu =tiè nemic[ de moartea lui Matei-vod[. C[, cum au murit Matei-vod[, au =i r[dicat domnu preConstantin-vod[ slujitorii =i boierii =i \ara. }ntru acel ceas auc[dzut cu rug[minte Constantin postelnicul Cantacozino,frateli Tomii vornicului =i a lui Iordachi vistiernicului, de auscris Constantin-vod[ B[s[rab[ la Gheorghii +tefan-vod[,precum s-au pomenit mai sus. +i c[pitanul acela, ce-au vinitcu c[r\ile, ]ntru o dzi =i ]ntr-o noapte din Bucure=ti au agiunsu]n Ia=i, i-au pus muntenii numai de atunce, U=urelul. Carelidup[ acee mult[ mil[ au avut de la Cantacozine=ti. +i a=è cuaceast[ t`mplare i-au iertat Gheorghii +tefan-vod[ pre ace=tidoi boieri =i li-au dat mo=iile ]napoi, iar alt[ nemic[ nu le-audat ce le luas[.

XXXIV. Gheorghii +tefan-vod[, dup[ ce s-au dus ]n |araUngureasc[, umblat-au pin multe p[r\i de loc, ca s[-i dè oaste,pe la nem\i, pe la le=i, pe la Moscu, pe la =vedzi. +i au d[ruit]mp[ratului moschicescu o cruce ferecat[ cu aur =i cu pietriscumpe de patru sute de pungi de aur de bani, ca s[-i dèoaste, s[ vie ]n Moldova. +i tot l-au purtat cu voroave =i nu i-aumai dat oaste, p[n[ ce i s-au t`mplat de au murit acolo laMoscu. +i pe urm[ i-au adus oas[le lui ]n Moldova, ]nm[n[stirea lui la Ca=en, de l-au ]ngropat.

XXXV. Iar[ pre doamna lui Gheorghii +tefan-vod[, pe Safta,ce o luas[ cu sila, precum s-au scris mai sus, o ur`s[ Gheorghii

Ion Neculce

28

+tefan-vod[, umbl`nd prin \[ri streine, =i au triimis-o ]n \ar[aice, p[n[ a nu muri el. +i el =-au fost luat o slujnic[ \iitoaredintru aceli \[ri streine. Iar doamna Safta au tr[it aice ]n \ar[cu mult[ vreme =i dup[ moartea lui Gheorghii +tefan-vod[.

XXXVI. Fost-au luat Iordachi Cantacozino =i Toma frate-s[utoate mo=iile Ceaure=tilor, pentru acè prad[ ce le-au f[cutGheorghii +tefan-vod[, cu dreptate =i cu giudecat[. Dar maipre urm[ s-au socotit Toma vornicul =i cu frate-s[u Iordachivisternicul de voia lor =i le-au dat iar la neamurile lui mo=iile,la Ceaure=ti, s[ le st[p`neasc[. Iar[ Racovi\[=tii, nu s[ =tie dince pricin[ au fost luat =i ei mo=ii de-a Ceaure=tilor atunce =i nule-au mai dat ]napoi, care mo=ii din neamul Racovi\[=tilor =iast[dzi le \in de le st[p`nescu, satul Roznovul =i alteli.

XXXVII. Ghica-vod[, de neamul lui fiind arb[na=, copil \`n[rau purces de la casa lui la |arigrad, s[-= g[sasc[ un st[p`n s[slujasc[. +i cu d`nsul s-au mai luat un copil de turcu, iar s[rac,din ostrovul Chiprului1. +i merg`nd am`ndoi dempreun[ la|arigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor g[si pit[, s[ s[caute unul pre altul. +i au dzis Ghica-vod[: „Tu e=ti turcu, po\is[ agiungi s[ fii om mare, =i ce mi-i face pre mine atunce?“ Iarturcul au dzis atunce: „De voi fi eu om mare, te voi face de viifi mai mare ]n Chipru, giudec[toriu.“ +i merg`nd ]n |arigrad,s-au desp[r\it unul de altul, s[-= caute st[p`ni.

Deci copilul cel de turcu au nemerit la un ag[, ce era decurtea ]mp[r[teasc[. +i au slujit a=è din st[p`n ]n st[p`n,p[n[ au agiunsu de era pa=e. +i fiind pa=e s[rac, avè un priietinmusaip ]mp[r[tescu. +i mergè totdeauna la vorb[ la acelmusaip ]mp[r[tescu. +i pre acee vreme s[ t`mplas[ de era

1 Insula Cipru. Este o gre=eal[ a cronicarului, sau, poate, a copistului,care, l[s`ndu-se ademenit de asem[narea fonetic[ dintre numele insulei=i acela al satului albanez, Küprüli, de unde au pornit ]n lume cei doib[ietani s[raci, a crezul c[ este vorb[ de bine cunoscuta insul[ din MareaMediteran[. Kog[lniceanu a corectat aceast[ gre=eal[ ]n edi\ia sa, pun`nd„satul Chiupri“, ]n loc de „ostrovul Chiprului“.

O sam[ de cuvinte

29

multe zorbale ]n |arigrad, de nu s[ mai putè a=edza Poarta.Deci Chiupruliolul au dzis c[tr[ acel priietin musaip de casa]mp[r[teasc[: „De m-ar pune pre mine viziriu, a= potoli euzorbaleli aceste“. Iar ]mp[ratului i s[ sup[ras[ cu zorbaleli,=i s[ miera ce va face, =i ]ntreba sfat =i pre unul =i pre altul. +iafl`nd vreme acel musaip ]mp[r[tescu, au spus ]mp[ratuluic[ „este un pa=e s[rac, =i el dzice s[-l pui m[ria ta vizir, c[ apotoli toate g`lcevile aceste, pre careli ]l cheam[ Chiupru-liolul“. Deci ]mp[ratul ]ndat[ l-au adus =i l-au pus viziriu. +icum l-au pus viziriu, ]ndat[ au =i pus =i au strigat oastea, =ipre de alt[ parte au ]nceput a t[iè capetili celor vicleni, p[n[i-au sp[riiat, de au a=edzat toate zorbaleli. +i au r[mas viziriul[udat la turci, precum s-au v[dzut =i s[ vede =i p[n[ ast[dzineamul lui.

Iar[ Ghica-vod[, intr`nd ]n |arigrad, au nemerit la capi-chih[ile moldovene=ti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cunegu\itorie, apoi la Vasilie-vod[, lipindu-s[ de curte, fiind =iVasilie-vod[ tot de un neam, arb[na=. +i vr`nd =i Dumne-dzeu,au agiunsu de au fost capichihaie la |arigrad =i vornic mareaici ]n Moldova. Deci t`mpl`ndu-s[ atunce, la vremea luiGheorghii +tefan-vod[, de au fost la Poart[ cu al\i boieri, viziriulv[dz`ndu-l l-au =i cunoscut cine este. Iar Ghica-vod[ nu-lcuno=tè pre viziriul. Deci viziriul Chiupruliolul au =i chematpre haznatariul lui =i i-au dzis ]n tain[: „Vedzi cel boieriu b[tr`nmoldovan ce este la Divan? S[-l iei =i s[-l duci la odaia ta,p[n[ s-a r[dica Divanul, =i apoi s[-l aduci la mine ]n tain[cum trebuie=te“. Iar Ghica-vod[, dup[ ce ]l luas[ dintre ceielal\iboieri, s[ sp[riias[ tare, c[ nu =tiè povestea ce este. +i dup[ ces-au r[dicat Divanul =i l-au adus la viziriul, l-au ]ndrebat viziriulce om este =i de unde este, =i au dzis: „Cuno=ti-m[ pre mine,au ba?“ Iar Ghica-vod[ s-au spus de unde este de locul lui, iara cunoa=te pre viziriul nu-l cuno=tè. Atunce viziriul Chiuprulioluls-au spus =i au dzis: „|ii minte ce am vorbit c`nd viniiamam`ndoi pre cale?“ +i au dzis: „De ai uitat tu, dar eu n-am

Ion Neculce

30

uitat, =i iat[ c[ te voi face domnu ]n Moldova; numai s[ tacim`lcom“. Iar Ghica-vod[ au =i m[rsu de i-au s[rutat m`na =i s-aurugat atunce pentru st[p`nu-s[u, s[-l las[ s[ fie domnu, s[ nu-lmazileasc[. Iar viziriul au r[spunsu: „Acmu deodat[ ]l las s[fie, iar mai pre urm[ cuv`ntul mieu gios nu l-oi l[sa, ce te voiface pre tine“. +i pre urm[, chem`nd la Poart[ pre Gheorghii+tefan-vod[, =i nevr`nd Gheorghii +tefan-vod[ s[ marg[, aupus pre Ghica-vod[ domnu ]n Moldova, dup[ cum scrieletopis[\ul. A=è au fost povestea ie=irii acestor doi oameni,Chiupruliului viziriului =i Ghic[i-vod[, c[ unde este voia luiDumnedzeu s[ biruiescu toate firili omene=ti.

XXXVIII. +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[, fiindudomnu t`n[r dezmierdat =i inimos, de multe ori ie=ind cu boieriila primbl[ri, punè de lua fr`ile din capeteli cailor boierilor =i leda chiot cailor, de c[dè boierii gios de-= sf[rma capetile, c`t s[]ngrozise boierii a mai merge cu d`nsul cu cai buni la primbl[ri.

XXXIX. +tef[ni\[-vod[ vr`nd odat[ s[ scoat[ fum[rit pe \ar[c`te =ase or\i de cas[, =i ]nainte vreme era obicei de da numaic`te un leu de cas[, iar Toma vornicul =i cu Iordachi, frate-s[u,Cantacozine=tii nu-l l[sa s[-l scoat[ mai mult dec`t un leu =i-idzicè s[ nu fac[ obicei nou, c[ nu-i bine. Iar +tef[ni\[-vod[]ndat[ s-au m`niiat =i au scos hamgeriul =i s-au r[pedzit s[ dè]ntr-]n=ii, =i ei au fugit din cas[ afar[. M[car c[ acei boieri eragreci, dar s[ punè tare pentru \ar[ =i pentru obicei nou s[ nu s[fac[, c[ obiceiele cele noao fac r[sip[ \[rilor =i peire domnilor.

XL. Audzind aceste fapte r[le Vasilie-vod[, tat[-s[u, la|arigrad, nu-i p[rè bine =i-i scriè de multe ori s[ s[ las[. +i denu ar fi murit, era numai s[-l scoat[ din domnie pre fiiul s[u, s[vie el domnu ]n Moldova, c[ cuno=tè c[ nu va procopsi fiiuls[u ]n domnie, +tef[ni\[-vod[.

XLI. Era un boier, anume Neculai Milescul Sp[tariul, de laVaslui de mo=ia lui, prè ]nv[\at =i c[rturar, =i =tiè multe limbi:eline=te, slovene=te, grece=te =i turce=te. +i era m`ndru =i bogat,

O sam[ de cuvinte

31

=i umbla cu povodnici ]nainte domne=ti, cu buzdugane =i cupalo=e, cu soltare tot sirm[ la cai. +i lui +tef[ni\[-vod[ ]i eraprè drag, =i-l \inè prè bine, =i tot la mas[ ]l punè, =i s[ giuca ]nc[r\i cu d`nsul, =i la sfaturi, c[ era atunce grammatic la d`nsul.Iar c`nd au fost odat[, nu s-au s[turat de bine =i de cinstea ceavè la +tef[ni\[-vod[, ce au sedzut =i au scris ni=te c[r\i viclene,=i le-au pus ]ntr-un b[\¡ sfredelit, =i le-au trimis la Constantin-vod[ cel B[tr`n B[s[rab[ ]n |ara Le=asc[, ca s[ s[ r[dice deacolo cu o=ti, s[ vie s[ scoa\[ pre +tef[ni\[-vod[ din domnie.Iar Constantin-vod[ n-au vrut s[ s[ apuce de acele lucruri ce-iscriè, ce s-au sculat =i au trimis b[\ul acel sfredelit cu c[r\i cutot ]napoi la +tef[ni\[-vod[, de le-au dat. Deci +tef[ni\[-vod[,cum au v[dzut b[\ul cu c[r\ile, s-au prè m`niet =i l-au =i aduspre acel Nicolai Milescul ]naintea lui, ]n casa cè mic[, =i aupus pre cal[u de i-au t[iat nasul. Sco\`nd +tef[ni\[-vod[ ]ngrab[ hamgeriul lui din br`u, au dat de i-au t[iat cal[ul nasul.+i n-au vrut s[-l las[ pe cal[u s[-i taie nasul cu cu\itul lui decal[u, ce cu hamgeriul lui +tef[ni\[-vod[ i-au t[iat nasul. Dup[acee, Nicolai C`rnul au fugit ]n |ara Nem\asc[ =i au g[sitacolo un doftor, de-i tot slobodziè s`ngeli din obraz, =i-l bo\ièla nas, =i a=è din dzi ]n dzi s`ngele s[ ]nchega, de i-au crescutnasul la locu, de s-au t[m[duit. Iar c`nd au vinit aice ]n \ar[,la domniia lui Iliie=-vod[, numai de abiè s-au fost cunoscutnasul c[-i t[iat. Numai tot n-au =edzut ]n \ar[ mult, de ru=ine,ce s-au dus la Moscu, la mareli ]mp[rat, la Alexii Mihailovici,la tat[l marelui Petru ]mp[rat, carele au vinit la noi aice ]nMoldova. +i pentru ]nv[\[tura lui au fost terziman ]mp[ratului=i ]nv[\a =i pre fiiul ]mp[ratului, pre Petru Alexievici, carte. +iera la mare cinste =i bog[\ie. +i l-au trimis ]mp[ratul AlexiiMihailovici sol la mareli ]mp[rat al chitailor, de au z[b[vit laChitai vreo doi, trii ani. +i au avut acolo mult[ cinste =i dar dela mareli ]mp[rat la chitailor, =i multe lucruri de mirat au v[dzutla acè ]mp[r[\ie a chitailor. +i i-au d[ruit un blid plin de pietriscumpe =i un diiamant ca un ou de porumbu. +i ]ntorc`ndu-s[pe drum ]napoi, s-au t`mplat de au murit ]mp[ratul Moscului,

Ion Neculce

32

pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-auie=it ]ntru ]ntimpinare, =i i-au luat aceli daruri =i tot ce au avut,=i l-au f[cut surgun la Sibir. +i au =edzut c`\iva ani surgun laSibir. Iar[ mai pre urm[, r[dic`ndu-s[ Petru ]mp[rat, fiiul luiAlexii Mihailovici, carele au vinit aici ]n \ar[, ]n Moldova, des-au b[tut cu turcii la Prut, la St[nile=ti, din gios de Hu=i, ]n\inutul F[lciiului, agiuns-au C`rnul din Sibir cu c[r\i la d`nsul,la ]mp[ratul Petru Alexievici, de i-au f[cut =tire de toate ce-auf[cut =i cum este surgun.

Atunce Petru Alexievici ]mp[rat ]ndat[ au chemat senatorii=i au ]ntrebat dzic`nd: „Unde este dasc[lul mieu cel ce m-au]nv[\at carte? Acmu curund s[-l aduce\i“. +i ]ndat[ au r[pedzitde olac =i l-au adus la Petru Alexievici, ]mp[ratul Moscului, ]nstoli\[. +i l-au ]ntrebat ce-au v[dzut =i ce au p[\it, =i i-au pl[titlucrurile toate acele de la senatori ce-i luas[, p[n[ la un capde a\[, =i diiamantul cel mare. +i ]mp[ratul, dup[ ce l-au v[dzut,s-au mirat =i l-au dat ]n haznaoa cè ]mp[r[teasc[, iar C`rnuluii-au dat optdz[ci de pungi de bani. +i l-au luat iar[ ]n dragoste=i ]n mil[ =i l-au pus iar sfetnic.

+i c`nd au ras barbeli, ]mp[ratul, a moscalilor, atunce c`nds-au schimbat portul, atunce s`ngur ]mp[ratul i-au ras barba cum`na lui. +i au tr[it C`rnul p[n[ la a doa domnie a lui Mihai-vod[ Racovi\[, =i atunce au murit. Care mare cinste i-au f[cut]mp[ratul la moartea lui =i mare p[rere de r[u au avut dup[d`nsul, c[ era trebuitoriu la aceli vremi.

R[mas-au acelui C`rnu ficiori =i nepo\i, =i au agiunsu uniide au fost polcovnici spre slujba o=tirii. C[ s[ ]nsuras[ el acolo,de luas[ moscalc[. +i s-au mai dus dup[ d`nsul de aice dinMoldova trii nepo\i de frate, de s[ a=edzase =i ei pe l`ng[unchiu-s[u. +i aceie avè mil[ de la ]mp[r[\ie, =i acolo au murit.

XLII. +tef[ni\[-vod[ dzicu unii c[ pentru vr[jm[=ia lui =isup[rarea ce f[cè boierilor, atunce la Tighine, la Bender, c`nds-au boln[vit, s[ fie murit de otrav[. Dar adev[rul nu s[ =tie,c[ letopis[\ul nu scrie nemic[ de acest lucru.

Letopise\ul |[rii Moldovei

33


DE LA DABIJA-VOD{ P~N{ LAA DOUA DOMNIE A LUI

CONSTANTIN MAVROCORDAT

CAP. I

DOMNIA DABIJII-VOD{

Dup[ moartea lui +tef[ni\[-vod[, ficiorul lui Vasilie-vod[,]n anul 7170, au trimis boierii la Poart[ pre Chiri\[ Drace,cu rug[minte de la boieri =i de la \ar[, pre cine or vrè ei s[ lèdè domnu de \ar[. +i le-au ie=it r[spunsul de la ]mp[r[\ie s[marg[ boierii to\i la Poart[ =i acolo, pre cine or alege ei, prevoia lor vor face.

Dup[ acee mers-au to\i boierii la |arigrad, dup[ poroncaviziriului. +i cu d`n=ii era =i Evstratie Dabije vornicul. +i dintrecei boieri mul\i carii tr[gè nedejdea domniii, numai Tomavornicul =i cu frate-s[u vistiiernicul Iordachi, Cantacozine=tiicei b[tr`ni, s-au agiunsu cu nepotu-s[u, cu cupariul Rus[t celb[tr`n. Av`nd cupariul trecere =i cinste la Poart[, au ispr[vitlucrul de domnie pentru Dabije vornicul. +i ie=ind boierii]naintea viziriului, s[ \inè cela di cela s[-i aleag[ la domnie.Iar Dabije vornicul nemic[ nu =tiè, nici ]n g`nd nu-i era. Cecum intrar[ boierii ]n cas[ la viziriul, fiind lucrul tocmit =ia=edzat cu cupariul, =i ]ntreb[ viziriul care este Dabije. +iar[t`ndu-l boierii, l-au =i ]mbr[cat cu caftan de domnie. Iaral\i boieri ce tr[gè nedejde domniii au r[mas numai cu nedejdea.

Vinit-au Dabije-vod[ ]n scaonul domnescu ]n Ia=i, tuturorcu bucurie de bun[ p[rere pentru domnu bun de boieriu de\ar[. +i era tuturor cu bine. +i nu era nici un boieriu ]n prepussau ]n minciuni la acest domnu, nici \ara nu era ]mpresurat[ cud[rile pre acea vreme.

Acest domnu avè obicei, c`nd =idè la mas[ =i vidè niscaivaoameni s[raci dvorind prin ograd[, ]nv[\a de lua c`te doao,trii blide de bucate din masa lui =i p`ine =i vin =i le trimitè

CUPRINS

Ion Neculce

34

acelor oameni acolo ]n ograd[, de m`nca acei oameni. +i dzicèc[tr[ boieri: „De mult or fi dvorind ei =i or fi fl[m`ndzi, neav`ndde cheltuial[“. +i f[cè divanuri dese, ca s[ nu z[b[vasc[oamenii mult, dac[ or vini la Ia=i pentru nevoile lor. +i multedivanuri f[cè din amiadz[dzi ]n desar[. Care aceli divanuriden amiadz[dzi ]n desar[ nu c[dè toate prè de laud[. A=ijdereel bè vin mai mult din oal[ ro=ie dec`t din p[har de cristal,dzic`nd c[-i mai dulce vinul din oal[ dec`t din p[har. +i el erade locul lui din \inutul Putnei, =i =tiind el¡ ]nc[ din boierie c[au oamenii s[raci dob`nd[ bun[ din vie, din toate cele rele auscornit =i el acestu obicei r[u de vii: de pogon c`te un leu s[dè; care s[ trage =i p[n[ ast[dzi.

Av`nd un hiiastru al s[u, anume Lupa=co, f[cut deDabijoaie cu Buhu=u, c[ci Dabijoaie au avut¡ =i al\i b[rba\imai nainte, p[n-a o lua Dabije, f[cut-au mare nunt[ ]n cur\iledomne=ti cu acel hiiastru al s[u, cu Lupa=co, care acelLupa=co au agiunsu mai pe urm[ =i sp[tar¡ mare ]n |araMunteneasc[ =i au luat o fat[ a lui Iordache vistierniculCa[n]tacozino. +i ]ncuscrindu-s[ Dabije-vod[ cu Iordachi,l-au pus sp[tar¡ mare, =i n-au sp[t[rit vreme mult[ =-aumurit Iordachi sp[tarul, care cu mult[ pofal[ =i cu mare jeledespre to\i pemintenii l-au ]ngropat ]n¡ B[rnovschii, c[,m[car c[ era grec, om¡ strein, dar era om bun; s[ punè tarepentru peminteni la domnie.

}ntr-acea vreme t`mplatu-s-au de avè o=tire Turcul cuNeam\ul. +i au venit poronc[ la Dabije-vod[, de s-au g[tit deoaste, de au m[rsu la Uivaru, ]n |ara Nem\asc[, =i au trecutDun[rea pre la Rusova, ]mpreun[ cu Grigorie, feciorul Ghic[i-vod[, domnul |[r`i Muntene=ti. +i ]mpreun`ndu-s[ cu viziriul,au b[tut cetatea Uivariul =-au dob`ndit-o de la nem\i, =i s-au]ntorsu ]napoi cu mult[ dob`nd[ moldovenii =i muntenii,aduc`nd car[ ]nc[rcate de haine =i multe lucruri.

Iar[ la anul dup[ aceast[ o=tire, iar au venit¡ poronc[ dela Poart[ la Dabije-vod[ =i la Gligorie-vod[, de s-au g[tit de


35

o=tire, de au m[rsu ]n |ara Nem\asc[ la Leva, ]mpreun[ cuo=tile turce=ti, cu viziriul. Au l[s[t viziriul la Leva pe unsarascher¡ cu oastea turceasc[ =i pre un soltan cu treidz[cide mii de t[tari =i cu domnii acestor¡ \[ri la cetate la Leva, s-odob`n-deasc[. Iar[ viziriul s[ duses[ la alt[ cetate, mai]nl[untru, =i l-au b[tut pe viziriul nem\ii de la aceast[ cetate.+i dup[ ce l-au b[tut pe viziriul nem\ii, s-au dat viziriul cuoastea sa ]n laturi =-au r[pedzit cum mai degrab[ s[ marg[ =io=tile care l[sase la Leva, s[ marg[ la viziriul, s[-i dè agiutoriu.Ce n-au apucat s[ marg[ la viziriul, c[ i-au =i lovit¡ nem\ii =ipe-cea oaste de la Leva, de i-au b[tut nem\`i =i i-au r[sipit¡.C[ li s[ =i sup[ras[ turcilor a mai o=ti, fiindu vreme de toamn[,pre la Simedru, =i tr[g`ndu =i nedejde ca dor¡ i-or slobodzi s[marg[ pe la cas`li lor. +i Dabije-vod[ =i Gligorii-vod[ sf[tuis[s[ fug-]n |ara Le=asc[. +i cum au lovit¡ nem\`i acolo la Leva,fug`ndu oastea ]napoi spre Dun[re, ei au =i trecut Dun[reacu o=tile lor, f[r[ =tirea viziriului, =-au vinit prin |araMunteneasc[, iar[ Stamatie, ce era postelnic¡ mare la Dabije-vod[, au dzis Dabij[i-vod[: „S[ nu fugi, m[riia ta, ce s[ te]ntorci ]napoi la viziriul, c[ apoi poate s[ viie din urm[poronc[ la \ar[ s[ te prindz[, ce s[ la=i pe Gligorie-vod[ s[fac[ el ce =tie“. Deci Dabije-vod[ s-au ]ntorsu =i =-au tocmitlucrul despre viziriul.

Gligorie-vod[, ne=tiindu nemic de ]ntorsul Dabij[i-vod[,=-au pornit¡ doamna cu toat[ casa lui de au trecut ]n |araUngureasc[, iar[ el au vinit prin |ara Moldovii, ca s[ afle peDabije-vod[ ]n \ar[. +i au m[rsu p[n’ la Suceav[ =i neafl`ndu-lupe Dabije-vod[, i s-au r[zle\it =i oastea sa, ce avè, de d`nsul =iau r[mas numai cu 50 de oameni. +i tem`ndu-s[ s[ nu sar[\ara dup[ d`nsul s[-l prindz[, au purces noaptea de la t`rgulSucevei spre Bot[=eni =i de-acolo au lovit¡ la Prut la Bogd[ne=ti.+i de-acolo au luat asupra Nistrului =-au trecut tocma laMovil[u. +i c`ndu au trecut demenea\a pe o negur[ pe l`ng[Bot[=eni, i s-au r[t[cit¡ un c[m[ra= a lui, anume I=toc, c-o

Ion Neculce

36

p[reche de desagi de galbeni, =i c[dzindu pre m`na Jor[i, ceera atunci vornic¡ ]n Bot[=eni, au luat banii =i l-au triimis preI=toc la Dabije-vod[ =i cu banii. Numai p[n-a-l triimite, audispecetluit banii Jora =-au luat c`\iva galbeni =-au dat sam[c[tr[ Dabije-vod[ c[ a=è despecetlui\i i-au g[sit.

Gligorie-vod[ n-au z[b[vit¡ mult ]n |ara Le=asc[ =-au trecutpren |ara Ungureasc[, de =-au luat doamna, =-au trecut cu toat[casa lui la Beciu, la ]mp[ratul nem\escu, =-au z[b[vit acoloc`\iva ani la Beci.

Dece pe aceast[ vreme, audzindu stolnicul CostantinCa[n]tacozono, fratele lui +erban-vod[, ]ndat[ s-au dus =i eldin |ara Munteneasc[ la Beciu, de au f[cut jalob[ la ]mp[ratulnem\escu pe Gligorie-vod[, precum c`ndu era Gligrie-vod[domnu ]n |ara Munteneasc[ au ]nchis pe tat[-s[u, pe Costantinpostelnicul, la m[n[stire la Snagov¡ =i i-au f[cut acolo multecazne, =i i-au luat mul\i bani, =i l-au =i omor`t. +i el n-au fostvinovat¡ lui Gligorie-vod[ cu nemic. Iar[ Gligorie-vod[t[g[duiè, dzic`nd c[-l n[p[stuie=te ]naintea divanului ]mp[-r[tescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug-a luiGligorie-vod[, anume Iona=co Cap-de-ghind[, =i l-au scos martur]naintea divanului ]mp[r[tescu, de au m[rturisit cum c[ l-auomor`t st[p`nu-s[u, Gligorie-vod[, f[r[ nici o vin[, pe Costantinpostelnicul.

Dece Gligorie-vod[, dac-au v[dzut c[ m[rturise=te a=è slugalui, n-au avut ce mai r[spunde, c[ s-apucas[ de cap ]nainteadivanului c[ i-i n[paste, =-au r[mas vinovat¡ =-au c[dzutla-nchisoare =i-n mare grij[. Sf[tuitu-s-au c-un prietin s[-l fac[catolic, c[ ]ntr-alt chip n-a putè sc[pa de moarte, =i a=è priimind,=-au dat =i un copil la ]mp[ratul, de l-au botedzat =i i-au pus =inume copilului Leopold, pe numele ]mp[ratului.

C[tatu-=-au vreme =-au fugit de la Beci la Vene\ie, =i a=è i s-autr[g[nat vremea, de au z[b[vit ]n strein[tate 7 ani, p[n’ s-auf[cut pace la turci. +i s-au dus pre tain[ iar la |arigrad, =i =edè]n |arigrad pre tain[, de nu-l =tiè nime.


37

Iar[ boierii muntene=ti r[dicas[ cap un domnu ]n locullui Gligorie-vod[ pe un om prostu, anume Antonie, =i-i danafaca lui pre dzi de cheltuial[ c`te 10 potronici. Iar viziriulau triimis de-au chemat¡ pre acel domnu la Poart[, cu boieriidepreun[, dzic`nd s[ le ]nnoiasc[ domnia. +i-ndat[ s-aur[dicat pe poronca viziriului cu Antonie-vod[ =-au m[rsu laPoart[, ne=tiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vod[, c[-l\inè viziriul t[inuit.

Dece ]mpreun`ndu-s[ boierii cu viziriul, rugatu-s-au vizi-riului s[ le puie un domnu dintre d`n=ii, pe care =-ar alegeei, c[ acel domnu ce-l r[dicas[ ei este un om prè prostu.Atunce i-au ]ntrebat viziriul pe boieri pentru Gligorie-vod[,unde s[ afl[ =i, de i-ar scrie, oare n-ar vini? Iar muntenii ]l¡suduiè, c[-i om¡ r[u =i nice a mai vini de unde ]i dus. Dzisu-le-u viziriul: „Alege\i-v[ un domnu dintre voi, pe cine v-apl[cè, =i vini\i m`ne diminea\a s[ vi-l fac“. Iar Gligorie-vod[, dup[ perdeaua viziriului, asculta toate. Duc`ndu-s[boieri la gazd[, sf[tuitu-s-au =-au ales dintre d`n=ii pe unfrate mai mare a lui +erban-vod[, anume Dr[giciu. +i cumau purces cu d`nsul a doua dzi la Poart[ s[ ]mbrace c[ftan,=-au intrat ]n cas[ la viziriul.

Iar[ viziriul au =i scos pe Gligorie-vod[ =i l-au ]mbr[cat¡]n c[ftan. Iar[ boieri muntene=ti, dac[ l-au v[dzut, numaice-au ]ncremenit. +i i-au dat pe to\i de grumadzi pe m`nalui Gligorie-vod[. Numai ce-au sc[pat¡ +erban-vod[ dintred`n=ii, c[, vr`nd =i el s[ intre ]n cas[ la viziriul, dup[ cielal\i,un prietin i-au spus ]n tain[ c[-i Gligorie-vod[ ]n cas[ laviziriul. +i el n-au mai apucat s[ spuie celoralal\ifra\i, =i-ndat-au fugit =i s-au ascunsu. Iar pe Dr[ghiciuCa[n]tacozono =i pe frate-s[u Mihaiu =i pe frate-s[u Co-stantin, care ]l p`r`s[ pe Gligorie-vod[ la Beci =i pe frate-s[u Mateiu =i pe Iordachi, i-au luat pe ace=tea pre to\i degrumadzi, de i-au dus ]n |ara Munteneasc[. Dece peDr[ghiciu l-au omor`t, iar[ pe cielal\i i-au ]nchis ]n¡ cur\ile

Ion Neculce

38

{

domne=ti, la simeni. +-au r[pedzit¡ Gligorie-vod[ oameniis[i ]nainte cu schimi-aga, de au prinsu pe giup`neasa lui+erban =i pe celelalte a celoralal\i boieri, de le-au ]nchis lasimeni. +i dup[ ce au m[rsu ]n Bucure=ti, Gligorie-vod[ ]itot b[tè =i-i tot c[zniè pe acei boieri =i pe giup`nese.

Care l[s[m acmu povestea lui Gligorie-vod[, de om¡scrie mai ]nainte, c`ndu i-a vini r`ndul. +i-ncepem iar a Dabij[i-vod[, la r`ndu nostru.

Dabije-vod[, aice ]n \ar[ domnindu cu pace =i cu domniea=edzat[, cu \ar[ ]ntemeiat[, era om¡ bun =i bl`ndu, f[r[nice o r[utate. +i neplinindu bine 4 ani a domniei lui, fiindu=i om b[tr`n, au pl[tit =i el datoria cè de op=tie, de-au murit¡.+i l-au dus cu toat[ boierimea, cu mare cinste, de l-au ]ngropat]n m[n[stirea lui, ]n B`rnova, carei este de d`nsul¡ ispr[vit[,iar[ din temeiul ei au fost-o ]nceput-o Barnovschie-vod[, =in-au apucat s-o ispr[vasc[, c-au pierit la Poart[, cum s[ pome-ne=te mai sus.

CAP. II

DOMNIA DUC{I-VOD{CELU B{TR~N LEAT 7174

Duca-vod[ era de mo=ie din |ara Greceasc[, de la Rumelia,=i viindu aice ]n \ar[ de copil, au slujit la Vasilie-vod[ ]n cas[=i la al\i domni, p[n-au agiunsu la boierie mare. +i s-au ]nsurataice ]n \ar[, de-au luat o fat[ a doamnei Dabijoaie, anumeNastasia, ce era f[cut[ cu Buhu=, =-au agiunsu de au fostu =ivisternicu mare ]n dzilele Dabij[i-vod[. Ce, dup[ ce au muritDabije-vod[, au m[rsu doamna Dabijoaie ]n |arigrad, cu Ducavisternicul, ginere-s[u, av`nd pe Cup[re=tii cei b[tr`ni ]n|arigrad, purt[tori de trebile domniei, la viziriul =i laalte c[petenii a Por\`i ]mp[r[te=ti. Scris-au =i Toma vorniculCa[n]tacozono la nepo\`i lui, la Cup[re=ti, ca s[ fie nevoitoripentru Duca visternicul. +i a=è i-au ispr[vit¡, de l-au ]mbr[catcu c[ftan de domnie ]n |ara Moldovei, ]n locul Dabij[i-vod[.

CUPRINS


39

Dece viindu ]n scaonul domniei, ]n Ie=i, le era tuturor cubine, fiindu =i el din boierii \[rì domnit, c`t nu s[ pl`ngè nimenice de o str`mb[tate. Dar numai gium[tate de an au domnit,=i i-au =i vinit maz`lia, pentru povestea unei c[r\i ce au scris ella hanul t[t[r[scu.

Dzic c[ atunce s[ cerca acel hanu s[ s-]nchine la ]mp[r[\ìaMoscului =i s[ lipsasc[ de supt ]mp[r[\ia turcului. +i ]n\eleg`ndula ]mp[r[\ie de povestea aceasta, n-au credzut¡, ce au scrisviziriul la Duca-vod[ aice ]n \ar[, s[ caute numai s[ adevereasc[acestu lucru, s[-i fac[ =tire.

+i viziriul, din |arigrad au purces la oaste. Duca-vod[, vr`nds[ ispiteasc[ pre hanul, s[ afle adev[riul pe poronca viziriului,au scris =i el la hanul, cum =i el este robu =i plecat suptu putereahanului, =i altele multe ca aceste. +i m[rg`nd omul Duc[i-vod[ pre la Vozìa, la trec[toarea Niprului, l-au prinsu pa=eade Vozìa, =i fiindu pa=ea neprietin Duc[i-vod[, i-au =i triim[suc[r\ile la |arigrad, la camaicanul. +i camaicanul, ne=tiindupovestea, ]ndat[ au ar[tat c[r\ile ]mp[r[\iei. +i ]mp[r[\ia autriimis de l-au mazilit. +i era s[-=¡ puie =i capul. Atunce ]ngrab-au pus ]mp[ratul pe Iliie=-vod[, ficioriul lui Alexandru,domnu.

Numai n[rocul Duc[i-vod[ ce au fost de nu =-au pus capul,c[ camaicanul au triimis acele c[r\i a Duc[i-vod[ la oaste, laviziriul, de le-au v[dzut. Dece viziriul au scris la ]mp[r[\iecum c[ Duca-vod[ cu poronca lui au scris la hanul, ca s[-lispiteasc[, =i nu-i vinovat¡. +i a=è au sc[pat Duca-vod[ cudzile, de n-au pierit¡. Iar[ maz`l tot au r[mas, c[ apucas[]mp[r[\ia de puses[ pre Ilie=¡ domnu. +i au domnit Duca-vod[numai =es[ luni ]ntr-aceast[ domnie ]nt[iu.

+i c`nd au vinit maz`lia, era ie=it Duca-vod[ la primblarecu toat[ casa =i boierii lui pe Prut ]n sus, la Berehoie=ti, de-=lua sama oilor¡ de avè din boierie. +i acolo, f[r[ nedejde, i-auvinit maz`lia, =i de acolo lu`ndu-l aga ]mp[r[tescu, cu toat[casa lui, de l-au dus la |arigrad.

Ion Neculce

40

{

CAP. III

DOMNIA LUI ILIE+U-VOD{,FICIORUL LUI ALEXANDRU-VOD{

La acè vreme ce au vinit c[r\ile Duc[i-vod[ la Poart[, care lescrises[ Duca-vod[ la hanul =i le prinses[ pa=ea de Vuzìa, precumarat[ mai sus, s-au tulburat¡ tare ]mp[r[\ia, =-au ]ntrebat ]mp[ratulce domni s[ afl[ aice la |arigrad maz`li. +i t`mpl`ndu-s[ demuris[ Alexandru-vod[, tatul lui Ilie=-vod[, r[mìndu s[rac =ila mare lips[ =i cu datorii multe, de pre cum este obiceiuldomnilor maz`li, de r[m`n s[raci dup[ ce s[ maz`lescu, dinbl[st[mul cel mult a oamenilor.

Mergè =i Ilie=-vod[ dup[ oas[le t[t`ne-s[u la ]ngropare, cumult[ grij[ =i fric[ de datornicii t[t`ne-s[u, s[ nu-l prindz[ s[-l]nchidz[. +i t`mpl`ndu-s[ ]ntr-acel ceas de l-au t`mpinat, cu oaseleduc`ndu-le la gropni\[, un om¡ ]mp[r[tescu =i t`mpl`ndu-s[ laacea ]ntrebare a ]mp[ratului de domnii maz`li de Moldova,iar acel om¡ ]mp[r[tescu, cine-r hi fostu, au dat sam[ c-auv[dzut acmu pe Ilie= m[rg`ndu dup[ oas[le t[t`ne-s[u. +i a=e]ndat[ au r[pedzit ]mp[ratul un ceau=, de l-au luat de la]ngroparea t[t`ne-s[u =i l-au dus¡ la saraiu, de l-au ]mbr[catcu c[ftan de domnie, de l-au pus domnu ]n Moldova ]n loculDuc[i-vod[, pe cum s[ pomene=te mai sus. Iar[ p[n-a-l ]mbr[cacu c[ftanul, foarte r[u s[ sp[riias[, c[ nu =tiè la ce-l duce =i lace. Ce mila dumnedz[iasc[ este mare, de bucur[ pe om c`ndunu g`nde=te.

+i dup[ ce au vinit Ilie=-vod[ domnu ]n \ar[, pre acie vremeera pace. +i acestu domnu era bun \[rì =i boierilor, ]i avè ]ncinste. Numai, fiind n[scut, crescut ]n |arigrad, nu =tiè limba\[rì, ce gr[iè cu t[lmaciu la divan. +i multe giude\e a lui,fiindu cu t[lmaci, nu s[ giudeca bine, =i c`teva ispisoace auie=it pe urm[ rele. A=ijdere pe o sam[ de boieri ce era de casaDuc[i-vod[ i-au pus c`\iva bani de au dat ]mprumutare, =i pecare boieri ]i aflas[ c-au fostu sfetnici la r[dicarea \[rì asuprat[t`ne-sau, lui Alexandru-vod[, ]nc[ nu le pre c[uta cu bine.

CUPRINS


41

T`mplatu-s-au pre acea vreme de au vinit =i un ficior¡ a luiBati=te visternicul cu domnia din |arigrad. +i afl`ndu pe unorheian, anume Bos`e, care au ucis pe tat’ s[u, Bati=tevisternicul, l-au fost ]nchis¡ ]n vart[, f[r[ =tirea domniei. Iar[dup[ ce au v[dzut al\ii c[ l-au ]nchis¡, pe afar-au ]nceput astr`ga =i a g`lcevi ce poate s[ fie acest lucru. Dece domnia]n\eleg`nd, ]ndat-au poroncit¡ de l-au slobodzit =i poroncindus[ nu s[ team[ nime de nemic, c[ acele lucruri toate le-auiertat. +i-nc[ au \inut =i pe ficiorul lui Bati=te de r[u. +i \ara era]mpresurat[ cu d[rile, c[ s[ f[cè cheltuiele mari la visterie, =iera =i darnic¡: bac=i=uri da mari, c[ era om bun. +i a=e s[pomene=te c[, dup[ ce s-au maz`lit =-au trecut Dun[rea, n-aufost av`ndu de cheltuial[, s-au fostu ]ndatorindu la boierena=ide bani, de au fostu cheltuindu pe drum. +i pu\in n-au plinit 3ani cu domnia =i s-au maz`lit¡. +i fiindu Duca-vod[ domnumaz`l la Poart[, au ie=it domnu al doile r`ndu la velet 7177.

CAP. IV

DOMNIA A DOAAA DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~N

Viindu Duca-vod[ cu a dooa domnie ]n \ar[, ar[t[-s[ lahire mai aspru dec`t cum era cu domnia dint[iu. +i =i ]ncepu az`di m[n[stirea Cet[\uia, c[ era \ara plin[ de oameni =i cuhran[ =i agonisit[ bun[.

Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui, la vleato 7180, r[dicatu-s-auH`nce=tii cu to\i orheienii =i l[pu=nenii cu oaste asupra lui,pentru ur`ciunea grecilor ce aduses[ prè mul\i de la |arigrad.

+i mai ales pentru Cup[re=ti1, ce era aice ]n \ar[. Dece,viind H`ncul¡ =i cu Durac s[rdariul aice ]n Ie=i, cu toate o=tili,str`ga s[ prindz[ pe greci, s[-i omoare. Fugit-au toat[ boierimeacare ]ncotro au putut. Iar[ Duca-vod[, v[dz`ndu c[ s-au r[dicat

1 Familia Rusete=tilor, numit[ a=a dup[ ]ntemeietorul ei, care avearangul de cupar.

CUPRINS

Ion Neculce

42

at`ta \ar[ asupra lui, au ie=it din curtea domneasc[ cu toat[casa lui =-au purces ]n gios pre iaz. Iar[ H`nce=tii au intrat ]ncurte =i prin cas[li boiere=ti =i negu\itore=ti, pen t`rgu, str`g`ndu=i j[cuind. +i prindzindu pre greci, pre c`\i i-au g[sit¡, pe to\ii-au omor`t.

Duca-vod[ au trecut deodat[ peste Dun[re, =i cu o sam[ deboieri, iar[ o sam[ trecus[ ]n |ara Munteneasc[. +i ispr[vindu-=i Duca-vod[ de la Poart[, =i =-au luat t[tari c`\i i-au trebuit,de i-au triimis cu Alexandru Buhu=, ce era pe acie vremes[rdariu, de-au lovit¡ pin oastea H`nce=tilor la Iepureni =i i-aub[tut pe H`nce=ti =i i-au ]mpr[=tiat.

Iar[ t[tarì, dup[ ce au b[tut pe H`nce=ti, pe mul\i oameniau robit¡ dintr-acele \inuturi =i pe mul\i din c[petenii, c[pitani,hotnogi, prindz`ndu-i, i-au sp`ndzurat =i pe unii i-au ]n\epat.Duca-vod[ dup[ ce s-a ]ntorsu de piste Dun[re, iarna era mareatunce. H`nce=tii atunce, nu =tim, n-au vrut au n-au ]ndr[znit¡s[ fac[ vrun r[u domnului. Ce pentru doi, trii vinova\i au pieritmul\i nevinova\i, =i s-au potolit to\i. Numai numele H`nce=tilorau r[mas ]n pomenirea oamenilor de atunce p[n[ ast[dzi.

Iar[ dup-aceste zarve, c`t s-au f[cut var[, s-au g[tit]mp[r[\ia turcului =i au purces cu o=ti s[ vie asupra |[rì Le=e=ti,s[ dob`ndeasc[ vestita cetate Cameni\a. +i au triimis poronc[la Duca-vod[ s[-i triimi\[ chip =i starea cet[\ì Cameni\ì, s[vadz[ ce loc =i ce t[rie ar¡ avè. Duca-vod[ au triimis pe unnemi= din \inutul Hotinului, anume Gligorie Cornescul, ce erafoarte me=ter de scrisori =i de s[p[turi la pietre =i la alte lucruri,de au f[cut chip cet[\ì Cameni\ì de cear[, cu toate tocmeleleei dinluntru =i denafar[. +i o au triimis la ]mp[r[\ie, de o auv[dzut, =i mult s-au mirat de m[rirea ei, ce era din s`ngur[starea locului, cu ap[ =i cu st`nci de piatr[ ]mpregiuriu, minunatloc¡. +i mai mult aceasta au ]ndemnat¡ pe ]mp[r[\ie, de auvinit la Cameni\[.

Viziriu era atunce Chiop[r[liolu. +i nu-i era cu voie s[ vie]mp[r[\ia la Cameni\[, =-au scris =i la Duca-vod[, c`t ar¡ putès[ puie piedic[, ar[t`ndu c[-i prè mare Cameni\a =i n-a putè-o


43

lua. Dar nemic n-au putut ispr[vi. Numai ce s-au pornit]mp[r[\ia, la Obluci\e sosindu, au g[sit¡ podul gata pesteDun[re =i au =i trecut cu o=tile sale. Le=ii, ne=tiindu nemic,nice av`ndu veste, nu s[ g[tis[ nemic de oaste.

Duca-vod[ g[tindu conace =i poduri peste toate p`reile cumult[ grij[, s[ nu-i afle ]mp[r[\ìa vro pricin[, s[-=¡ puie capul.Vinit-au =i Gligorie-vod[ cu oastea sa, dup[ poronca ]mp[r[\èi,de era de agiutor ]mpreun[ cu Duca-vod[.

}ntr-acestu an¡ f[cutu-s-au =i o minune mare, ar[tare laHotin, ]ntr-o m[n[stioar[ mic[ ce este supt cetate. Au l[cr[maticoana Maicii Precistei, c`t s[ r[ntuna lacr[mile pe chipulicoanei, de le vide to\i oamenii. +i pica ]ntr-o tepsie ce erapus[ supt icoan[, de era de mirare a pr[vi ar[tarea =i s[mnu caacela, carele au fostu adev[rat s[mnu de pieire a mul\i cre=tini]n |ara Le=asc[ =i ]ncep[tura durerei =i stric[rei \[rì noastre.C[ de atunce din an ]n an¡ tot r[u =i amar de cre=tini =i pustiireau r[mas locurile pre acolo.

Trecut-au ]mp[r[\ìa Dun[rea, =i de acolo purceas[ pe Prutcu mult[ oaste =i cu multe tunuri grele =i mari. +i la un tunpune c`te 80 de bivoli. Unele era =i mai mici; feluri de feluride harmate. +i sos`ndu la |u\ora, au =[dzut cu toat[ oastea deau odihnit 8 dzile. |ara era bej[nit[ numai din =leahul o=tii, iar]n laturi sta to\i cine=i pe la cas[li lor; n-avè nime nice o nevoie,nice la m[rsu, nice la ]ntorsu.

Vinit-au ]n primblare ]mp[r[\ia de la |u\ora ]n Ie=i =i s-auscobor`t pe la Nicori\[ ]n C[caina =i s-au suit¡ prin t`rgul boilor=-au desc[lecat ]n c`mpu, supt saivan, de la deal de t`rgulboilor. +i Duca-vod[ mergè cu to\i boierii pre gios pe l`ng[]mp[r[\è. +i s-au tinsu c`teva buc[\i de atlazuri =i de t[f\i pre]mbe p[r\ile de uli\[, pe unde mergè ]mp[r[\ia.

Iar[ dac-au disc[lecat ]mp[ratul supt saivan, Duca-vod[ i-au]nchinat multe daruri: c`\iva cai turce=ti cu podoabe scumpe=i leghian cu ibric de argint =i alte lucruri scumpe. +i d-ice iars-au ]ntorsu ]mp[ratul la urdie la |u\ora. +i iar dup[ acie aumai vinit ]mp[ratul ]n primblare =i s-au suit ]n deal la m[n[stire

Ion Neculce

44

la Cet[\uie de au v[dzut-o =i pr[vind locul ]n toate p[r\ile. +iiar s-au ]ntorsu la urdie la |u\ora. Dzic atunce s[ fie strigat =ihogea ]n clopotni\[ la Sfete Neculaiu, =-au st[tut besericapecetluit[ p[n’ la vinirea cu domnia lui Antonie-vod[.

Dece boierii atunce, afl`ndu vreme, au j[luit pe Duca-vod[la ]mp[r[\ie foare tare, mai cu dedinsu Ursachi cel b[tr`n¡. +iera atunce s[-l m[zileasc[ la |u\ora. Numai viziriul au gr[it]mp[ratului c[ nu-i bine s[-l mazileasc[ pe cale, ca s[ nu fac[sminteal[ pentru cele ce trebuiescu s[ grijasc[: conace, poduri=i de alte ce trebuiescu pentru treaba ]mp[r[\`ei p[n’ la Nistru.+i a=è l-au ]ng[duit ]mp[ratul, pecum au dzis viziriul, p[n’ laNistru; nu l-au mazilit acolo. Purces-au ]mp[r[\ia de la |u\orape Prut ]n sus, fiindu boierii or`ndui\i de purta grije ce eratreaba: p`ne, ordzu, iarb[, lemne, \[ru=i, ialovi\[, berbeci, unt,miere =i de alte multe ce trebuie la conace.

Acestu ]mp[rat era c[l[re\ bun =i v`n[tor. Mergè tot pec`mpu cu pu\intei oameni de curtea lui p[n’ la conac. +i]ntr-acestu an¡ era mare bi=ug ]n \ar[ de toate, =i ducè oameniila urdie de vindè f[r’ nice o grije: ialovi\[, miere, unt, poamede tot felul, cini de ce avè, de s-umplus[ oamenii de bani.C`ndu au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru, din giosde Hotin, la un sat anume V`rnovi\a. +i trec`ndu ]mp[r[\ia,iar[ Duca-vod[ sta la capul podului, di cie parte de Nistru,a=tepta pentru slujba s[-l ]mbrace cu c[ftan. Iar ]mp[ratul,av`ndu pe d`nsul m[raz =i g`ndu s[-l mazileasc[, cum autrecut, au =i f[cut s[mnu de luar[ pe Duca-vod[, de l-au dus del-au ]nchisu la ba=-ceau=. Atunce s-au v[dzut c[-i maz`l. +i i-auscris tot ce-au avut la ]mp[r[\ie, =i din p`ra lui Ursachi l-aub[tut ]mp[r[\ia. +-au cheltuit mul\i bani, =i era s[ =i peie.

Numai, n[rocul lui, s-au t`mplat o blan[ de hulpe de moscneagr[ prè bun[ =i scump[. +-acee i-au scos capul, c[, duc`nd-ola viziriul, vizirul au ar[tat-o ]mp[ratului, care s-au mirat=i-mp[ratul de acea blan[. +i atunce au g[sit vreme viziriul,fiindu-i prietin, de au gr[it: de n-a hi apucat a pieri, s[ fie mila]mp[r[\`ei s[-l ierte. +i atunce ]mp[ratul l-au iertat de cap =i l-au


45

dat pe m`na unui ag[, de l-au adus prin Ie=u, de l-au r[dicat¡cu tot ce-au avut =i l-au dus la |arigrad. }n loc de mil[ =i cinstece a=tepta s[ aib[, ei l-au maz`lit.

Ie=it-au r[spunsu boierilor: pe cine vor alege dintre d`n=iis[ marg[ s[-l ]mbrace cu c[ftan de domnie. Sf[tuit-au cu to\ì=-au ales dintre d`n=ì pe Petriceico cluceriul. +i l-au dus lacortul viziriului, neav`ndu el nici un cuget al s[u s[ ias[ ladomnie, l-au ]mbr[cat cu c[ftan de domnie. Apoi =i Petriceico-vod[, ce l-au ales boierii, vidè-ve\i la c`t[ st`ngere =i robie audus \ara cu faptele lui, cum om¡ scrie pe r`ndu mai gios.

Le=ii, neav`ndu grije de vinirea Turcului la Cameni\[ a=èf[r[ veste, nice oaste au g[tit ]mpotriva Turcului, nice Cameni\aau ]nt[rit-o cu ne=ticavai o=ti, s[ s[ sprej`neasc[ de turci, c[pe acea vreme avè g`lcevi cu =fedzii, nice \ara lor nu s[bejenis[ pen p[l[nci, ne=tiind nemic.

Craiul le=escu era atunce Mihail Vi=noveschie =i hatmanSobe\chie, care pe urm[ au fostu =i craiu. Sta sateli pe marginea|[rì Le=e=ti pline de oameni, =i le spunè moldovenii: „Fugi\i!fugi\i! c[ vin turcii ]n \ara voastr[“. Ei nu credè, sta pe loc.Turcii, cum au trecut Nistrul, cum au ]nceput a pr[da =-a robi =-ada foc, c`tu au putut agiunge pen |ara Le=asc[, f[r[ nice ogrij[ de le=i.

}n Cameni\[ era numai vro 6000 de dr[gani, de paza por\ilor,=i t`rgove\ii. +i cum au agiunsu turcii supt Cameni\[, trei, patrudzile, =-au b[tut din pu=ci, =i s-au =i ]nchinat cei din cetateaCameni\ì, adeverindu-le turcii mil[, dac[ s[ vor ]nchina. +ideschidz`nd por\ile, au intrat turcii =-au f[cut dovà ]n limbalor =i ves[lie, mare de izb`nd[, c-au luat cetate ca acie vestit[Cameni\a, a=è pre lesne, f[r[ nice o sc[dere de o=ti =i v[rs[ride s`nge. A=è da din tunuri, c`t s[ cutremura locul. +i au ie=itto\i l[cuitorii Cameni\ì pe por\i afar[, cu tot ce au avut. +i i-aua=edzat pe to\i pe denafar[, pe l`ng[ cetate, s[ l[cuiasc[.

Iar[ Volodiovschie, starostele de Cameni\[, dac-au v[dzutc[ s-]nchin[ cetatea, el au intrat ]n ierb[rie de-au dat foc, de-auarsu =i el cu iarba, socotindu mai bine s[-= fac[ moarte cum`nule sale dec`t s[ ]ncap-]n m`nule p[g`nilor rob.

Ion Neculce

46

Dece turcii, ]nt[rindu cetatea cu pu=ci =i cu zaharà =i cuoaste, au a=edzat =i pa=, =i pr[d`ndu c`t au putut¡ agiungeo=tili turce=ti ]n sus prin |ara Le=asc[, au purces ]mp[r[\ìa ]ngios, iar pe acel =lah ce au vinit, =-au trecut Dun[rea la Oblu=i\[cu mult plen de robi =i de dui[u]m.

Iar[ pe Petriceico-vod[ l-au l[sat cu oastea sa, cu moldove-nii, ]n Hotin, ca s[ fie de paza \[rì =-a =lahului Cameni\ì, cas[ nu ]nchid[ le=ii drumul negu\itorilor, s[ nu fl[m`ndzasc[oastea din Cameni\[.

Trimis-au viziriul la Petriceico-vod[, c`nd era ]mp[r[\ia laNistru, s[ aleag[ un boier¡ care-i mai de treab[, s[-l¡ triimat[la cortul lui, c[-i trebuie=te. Ales-au Petriceico-vod[ din to\iboierii \[rii mai de treab[ la voroavi pe Miron Cost`n, care aufostu mai pe urm[ =i logof[t mare. +i m[rg`nd Miron la cortulviziriului, pusu-l-au viziriul de au =[dzut ]naintea lui. +i i-audzis viziriul s[-i spuie dreptu: pare-le lor bine c-au luat ]mp[r[\iaCameni\a, au ba? Iar Miron au r[spunsu c[ s[ teme a spunedrept. Viziriul s-au j`mbit a r`de =i i-au dzis s[ gr[iasc[, s[ nus[ team[. Atunce Miron au dzisu c[ „suntem noi modoveniibucuro=i s[ s[ l[\asc[ ]n toate p[r\ile c`t de mult, iar peste \aranoastr[ nu ne pare bine s[ s[ l[\asc[“. Atunce viziriul iar[ aur`s =i i-au dzis: „Drept ai gr[it“, =-apoi l-au ]ntrebat cumsocote=te: l[sa-o-a oastea turceasc[ la Hotin cu Petriceico-vod[s[ fie de paza \[rì =i a Cameni\ì p[n-]n¡ prim[var[ =i n-aavè vro primejde de le=i?

Iar[ Miron au r[spunsu c[ nu-i bine s[ las[ oastea turceasc[,c[ este vreme de iarn[, =i s[ =adz[ oastea de iarn[ la un loc n-aputè-o birui \ara de f`n =i de gr[un\[ =i de alte bucate, c[-i \aras[rac[, =-a fl[m`ndzi. S-o r[schire pen sate, satele ]n=irati, =ior lovi podghiazuri din ceea parte, ast[dzi ]ntr-un sat, m`ne]ntr-altul, =i p[n-]n prim[var[ a pieri oastea ]mp[r[teasc[ toat[,=i pentru oastea turceasc[ or¡ str`c[ podghiazurile =i \ara.Numai oastea turceasc[ s[ s[ duc-]n gios. Numai s[ le dè voie]mp[r[\ia s[ scrie moldovenii la le=i, cu rug[minte =i cu]mbun[turi, fiindu tot de o lege. Or crede le=ii =-or l[sa de n-or


47

]

face stric[ciune Moldovei, =i or chivernisi =i cetatea de bucatep[n-]n¡ prim[var[.

+i a=è au l[sat viziriul dup[ sfatul lui Miron, iar unii dinboieri, dup[ ce le-au spus Miron sfatul, dzicè c[-i mai bine s[las[ turcii, c[ poate pe d`n=ii s[-i prade le=i \ara. Iar[ Mirondzicè c[ n-or pr[da-o, iar de or =i pr[da-o, nemic n-a hi, dec`ts[ le iè inecerii muierile =i copii =i s[ r[m`ie =i a=[dz[tori, s[nu s[ mai duc[.

CAP. V

DOMNIA LUI +TEFAN PETRICEICO-VOD{

St[tu domnu Petriceico-vod[ la vleato 7180. +i dac[ s-aua=edzat domnu, au r[mas cu oastea sa la Hotin, pentru grijapodului =-a Cameni\`i, p[n-]n postul Cr[ciunului. Apoi au vinitla Ie=i ]n scaon.

Iar[ de prim[var[ au vinit ]mp[r[\ia p[n’ la Oblu=i\[ =-autriimis pe Hus[in-pa=e cu o=ti la Hotin. M[rs-au =i Petriceico-vod[, cu oastea =i cu to\i boierii s[i, =i domnul muntenescuGligorie-vod[, iar[= cu oastea sa, la Hotin, iar la |u\ora aust[tut caplan-pa=e cu oastea turceasc[.

Atunce le=ii g[tindu-=i oaste, au vinit asupra turcilor la HotinSobe\chie, hatmanul coronii, care pe urm[ au fostu =i craiu, =icu Sinavschie, hatmanul polnie, cu frumoas[ oaste. Iar Mihail,craiul le=escu, era cu toat[ puterea sa la Leovi. Turcii, v[dzinduc[ vine oaste asupra lor, f[cut-au =an\uri pe l`ng[ cetateaHotinului =-au intrat ]n =an\uri, iar moldovenii =i cu muntenii,os[bi\i ]ntr-alte =an\uri, ]ncungiura\i. Ce ei, ca ciia cu nevoie,s-au sf[tuit ei ]nde ei, Grigorii-vod[ cu Petriceico-vod[, s[ s[]nchine la le=i, s[ stè cu to\ii s[ bat[ pre turci, ca s[ nu s[apuce a s[ a=edza ]n cetatea Hotinului pa=a, pe cum s[a=edzas[ ]n Cameni\[. C[ a=edz`ndu-s[ ]n Hotin pa=a, deci ]nMoldova, n-are di ce mai domni domnu. +i agiung`ndu-s[ cule=ii, ei ]i chema s[ vie mai curund, c[ ei ]nc[ vor \inè cu

CUPRINS

Ion Neculce

48

d`n=ii asupra turcilor. Deci le=ii au priimit cu bucurie =i ]ndat[s-au pornit asupra Hotinului.

Husain-pa=a, ce era sarascheriu, cu al\i pa=i ce era ]n Hotin,]n\[leg`nd c[ vine oaste le=asc[ asupra lor, s[ sf[tuiè cum aritocmi oastea acolo ]n =an\uri pedestrimea =i cum ari tocmic[l[rimea afar[ din =an\uri, s[ s[ bat[ cu le=ii. Au chemat =ipre domni, pre Grigorie-vod[ =i pe Petriceico-vod[, la sfaturi,s[ vadz[ cum ari socoti =i ei. Deci Grigorie-vod[ =i cuPetriceico-vod[ ruga Dumnedzeu =i a=tepta s[ vadz[ cum maidegrab[ izb`nda le=ilor asupra turcilor, ca s[ nu s[ poat[ a=edzaturcii ]n Hotin.

Dzis-au pa=a acestor domni, dup[ ce au vinit la d`nsul:„Marele =i puternicul ]mp[rat ne-au trimis cu oaste la aceast[cetate, la Hotin, cu puterea sa ce nebiruit[, s[ \inem locul =icetatea aceasta =i s[ purt[m de grije, =i de aret s[ fim cet[\iiCameni\ii, care este de curund luat[ din n[rocit[ primblarea]mp[ratului nostru, ce s-au primblat p[n[ aice, ca s[ fie raiali|[r`i Moldovii, ce este supt ascultarea ]mp[r[\iii. S[ fim dearet de ap[rare despre le=i, afl`ndu-s[ neprieteni ]mp[r[\iiidespre aceast[ margine. Acmu cum socoti\i s[ tocmim oastea,pedestrimea =i c[l[rimea, s[ putem lua izb`nda neprietinilorcelor ce vin acmu asupra noastr[ cu o=ti?“

Iar[ Grigorii-vod[ au r[spunsu pa=ii =i au dzis: „}n de aceastanu pociu sf[tui ]ntr-alt chip, f[r[ numai oastea puternicului]mp[rat, fiindu deprins[ la loc largu c[l[re=te a da r[zboiu,foarte este tare =i cu nedejde de izb`nd[ f[r[ de nici o sminteal[,iar din =an\uri este cu grije a s[ lupta cu nepriietinii cei denafar[.C[ de multe ori s[ prileja=te, cei denafar[ ]ncungiur[ pre ceidinl[untru =i-i \in ]nchi=i =i-i fl[m`ndz[scu, =i pre urm[ de nevoies[ ]nchin[ =i cad ]n m`nule vr[jma=ilor s[i, f[r[ de nici unr[zboiu. Ce eú socotescu s[ ie=im de aice cu oastea, s[ l[s[mcetatea Hotinului =i s[ ne pogor`m ]n gios pre Prut, unde vomalege loc largu =i bun de b[t[lie. +i de vom vidè c[ nu putemsta ]mprotiva nepriietinilor, vii trimite m[riia ta de a vini =icaplan-pa=e cu oaste de la |u\ora =i-i vom bate“.


49

Iar[ sarascheriu-pa=e, dac[ au audzit pre Grigorie-vod[dzic`ndu-i s[ las[ cetatea, s[ ias[ la loc largu cu o=tili, s-aum`niiat prè tare pre Grigorii-vod[, c`t au scos hamgeriul s[-llovasc[, s[-l omoar[, =i au r[cnit de i-au dzis c[ pentru cetateaaceasta l-au triimis pre d`nsul ]mp[ratul. Iar Grigorii-vod[ cuPetriceico-vod[ s-au ]ngrozit =i de s`rgu au ie=it de supt cortafar[. +i cum s-au dus la otacul lor, ]ndat[ au trimis la le=i s[vie mai curund, s[ nu z[b[vasc[. Vinit-au oastea le=asc[aproape de Hotin t[b[r`ndu-s[ =-au tocmit oastea pre or`nduialalor de r[zboiu. Ie=it-au =i turcii oaste aleas[ c[l[rime din =an\uri,=i Petriceico-vod[ cu moldovenii, =i Grigorii-vod[ cu muntenii.+i ]ncep`nd r[zboiu, mergè turcii cu n[val[ asupra polcurilorle=e=ti, iar le=ii ]ncet p[=ind sprejeniè n[vala turcilor. +i st`ndle=ii viteja=te, s-au =i ]nchinat Petriceico-vod[ =i cu Grigorii-vod[ ]mpreun[ cu o=tile lor la le=i, =i s-au amestecat cu le=ii =iau =i ]nceput cu to\ii asupra turcilor a-i t[iè.

Deci c[l[rimea turcilor v[dzind a=è, n-au mai avut vremes[ fac[ n[val[ asupre le=ilor, ce numai le-au c[utat de au intrat]n =an\uri la cee pedestrime a lor, ca s[ s[ apere, iar steagurilehus[re=ti, p[=ind ]nainte, au intrat ]n =an\urile turce=ti, =i dup[d`n=ii ceelalt[ oaste. +i au =i ]nceput a-i t[iè pre turci, c`t n-aumai putut s[ s[ mai ]ndrepte turcii. +i au =i purces ]n r[sip[.Unii au apucat pre pod, ce era pre Nistru supt cetatea Hotinului,al\ii pin Nistru da, de s[ ]neca, al\ii pre supt cetatea de st`nc[da, de s[ zdrobiè. +i podul ]nc[ s-au rumptu de n[vala turcilorla mijlocul Nistrului, de s-au ]necat mul\ime de turci. Numaic`\i au apucat cu pa=a ]nainte de-au trecut asupra Cameni\ii,at`\e au h[l[duit. Perit-au optspr[dzece mii de turci. Umplutu-s-aule=ii =i moldovenii =i muntenii de cai turce=ti, =i de haine, =i dearme, =i de bani, =i de alte lucruri bune.

Dup[ ce au f[cut le=ii aceast[ izb`nd[, chemat-au preace=ti domni de s-au sf[tuit s[ purceadz[ ]n gios, s[ treac[Dun[rea ]n |ara Turceasc[. +i au or`nduit pre moldoveni =ipre munteni s[ marg[ ]nainte pre Prut, s[ le fie de straje =i s[str`ng[ o=tii zaharè. +i cu acè socoteal[ au purces domnii ]n

Ion Neculce

50

gios pre Prut, iar le=ii, a=tept`nd s[ le mai vie oaste pre urm[,au luat de la Hotin pre supt codru asupra Topor[u\ilor ]ntru]nt`mpinarea ceielalte o=ti ce viniè despre Sneatin, ca s[ s[]mpreune cu toat[ oastea la un loc¡, s[ purceadz[ ]n gios,precum le era sfatul.

Deci domnii au trecut Prutul pre la Zalucie ]n ceasta parte,=i de acolo s-au desp[r\it. Petriceico-vod[ au m[rsu la satul luila T[t[r[=eni, =i de la T[t[r[=eni au luat pre supt codru asupraIub[ne=tilor ]ntru ]nt`mpinarea le=ilor, iar Grigorie-vod[ au luat]n gios, c[ nu avè ]ntr-alt chip cum face, c[-i era doamna =icoconii ]n |arigrad, ]n m`na turcilor. Deci hatmanii le=e=ti,v[dzindu-l pre Grigorii-vod[ c[ au luat ]n gios, =i calea nu-iera ]ntr-acolo, au triimis un domnu s[-l ]ntrebe pe Grigorie-vod[ di ce merge pre acolo, c[ calea o=tii nu-i ]ntr-acolo. Iar[Grigorii-vod[ au dat sam[ c[tr[ acel domnu c[ merge s[ de=tire \[r`i s[ nu fug[, nici s[ s[ bejeneasc[, =i s[ or`nduiasc[conace pentru treaba o=tii. C[ ]ntr-alt chip n-are pre unde merge,c[ s[ vor sp[riè oamenii =i s[ vor bejeni, =i nemic[ nu vor g[sihran[ de treaba o=tii. +i acest r[spunsu au luat acel domnule=escu =i s-au ]ntors ]napoi la hatmani.

Grigorii-vod[, dup[ ce au purces acel domn le=escu ]napoila hatmani cu acel r[spunsu, scris-au o carte la hatmanii le=e=ti,=i au triimis-o pre de alt[ parte, s[-l ierte =i s[ priimasc[ de lad`nsul acè slujb[ cu izb`nd[ ce au f[cut. C[ at`ta au putut, iarmai mult nu poate, fiindu-i doamna =i copiii ]n |arigrad, ]nm`na p[g`nilor. +i au purces cum mai degrab[ ]n gios Grigorii-vod[, de au trecut Dun[rea pre la G[la\i. +i au triimis de audat =tire viziriului, la Obluci\[, c[ =i el au sc[pat cum au putut=i vine la poala ]mp[r[\iii.

Deci viziriul, dac[ au audzit c[ vine Grigorie-vod[, s-aumierat, =tiindu-l c[ s-au ]nchinat la le=i, av`nd viziriul vestede la Husain-pa=e c[ s-au ]nchinat la le=i. Nu credè viziriul c[vine =i tot trimitè ni pre unul, ni pre altul ]naintea lui, s[ viemai curund. Sosind Grigorii-vod[ la Obluci\[, au m[rsu laviziriul, =i l-au ]ntrebat cum au fost lucrul lui Husain-pa=esarascheriul la cetatea Hotinului, de au pr[p[dit oastea.


51

Atunce av`nd cale Grigorie-vod[ cuvintelor sale, au spusviziriului cum au sf[tuit pre Husain-pa=e s[ ias[ din =an\u cuoastea ]mp[ratului, pentru c[ci c[ oastea ]mp[ratului estedeprins[ a da r[zboiu nepriietinilor la largu, iar nu la str`mtoare.+i Husain-pa=e s-au m`niiat =i au scos hamgeriul s[-l omoar[ =ii-au f[cut de au intrat ]n =an\uri =i pre moldoveni =i pre munteni.+i viind oastea le=asc[, i-au ]ncungiurat din toate p[r\ile, =inumai pa=a au sc[pat pre pod preste Nistru, iar pe d`n=ii preto\i i-au cuprinsu le=ii. Ce pre urm[ el au f[cut cum au putut =i=-au adus capul la poala ]mp[r[\iii. Deci viziriul, dac[ au audzita=è, au dzis c[ „bine ai fost sf[tuit, =i nu te-au ascultat“. Decare lucru a=e =-au tocmit lucrul, c[ au adus =i marturi Grigorii-vod[ ]naintea viziriului, de au ar[tat. Deci viziriul au triimisde au t[iat capul lui Husain-pa=e.

+i pre Grigorie-vod[, de bucurie mare ce avè viziriul c[ auvinit de s-au ]nchinat de la le=i la d`nsul, i-au dat iar[ domnia]n |ara Munteneasc[ s[ fie domnu. C[ ]n\[leg`nd c[ este hain,pusese domnu pre Duca-vod[ ]n locul lui, fiind Duca-vod[ mazilla |arigrad, =i luas[ =i pre doamna lui Grigorii-vod[ cu coconiila saraiul ]mp[r[tescu, s[-i turceasc[. Deci viziriul ]ndat[ aur[pedzit la |arigrad de au slobodzit pre doamna lui Grigorii-vod[ =i pre coconi. +i au poprit =i pre Duca-vod[ s[ nu marg[]n |ara Munteneasc[.

Deci Grigorii-vod[ s-au rugat viziriului s[-l las[ s[ marg[pre la |arigrad, s[-=i vadz[ casa =i copiii, c[ i s[ =i sup[ras[cu oastea. +i merg`nd la |arigrad, apucatu-l-au muntenii cumulte p`ri, mai v`rtos Postelnice=tii1, fiind =i cu a Duc[i-vod[ ]ndemn[tur[, tem`ndu-s[ s[ nu-i sminteasc[ domniace-i didese.

+i Postelnice=tii fusese ie=i\i de la ]nchisoarea lui Grigorii-vod[ mai denainte vreme. C[, dup[ ce au vinit Duca-vod[mazil de la Moldova ]n |arigrad, =i +erban logof[tul, careli preurm[ au fost =i domnu, au sc[pat, de nu l-au fost prinsu la

1 Familia Cantacuzino, din care f[ceau parte, ]ntre al\ii, viitorul domn+erban =i stolnicul Constantin Cantacuzino. }=i trage numele de la p[rinteleacestora, postelnicul Constantin Cantacuzino.

Ion Neculce

52

m`n[ s[-l iè, precum au fost prinsu pre ceielal\i fra\i a lui,precum s[ pomene=te mai sus, la ceelalt[ poveste a lui, au fostispr[vit +erban logof[tul, cu mijlocul Duc[i-vod[, de au fostm[rsu un capegi-ba=e de au luat pre to\i fra\ii lui +erban =ineamul lui din ]nchisoarea lui Grigorii-vod[ din Bucure=ti. +imerg`nd Grigorii-vod[ la |arigrad, s-au t`mplat =i ei acolo =i=i-au aflat vreme a-l p`r] feliuri de feliuri de p`ri pentru cazne=i r[ut[\i ce le-au f[cut.

Ce Grigorii-vod[ era un om harnic =i tare, =i s[m[\¡, =i gatala r[spunsu =i la toate socotelile, =i s[ p`r`è fa\[ la fa\[ ]nainteadivanului ]mp[r[tescu cu Postelnice=tii, cu +aitanice=tii, c[rorale dzicu =i Cantacuzine=tii. +i mai v`rtos giup`nesele lor ]lp`r`è ]naintea divanului ]mp[r[tescu, c[ le-au fost puindu pegiup`nese de au fost c[rat var =i piatr[, ]mpreun[ cu \iganii ceide d`rval[, la cur\ile domne=ti.

Ce Grigorie-vod[ au mijlocit cu priietini lui =i iar[ i-audovedit =i i-au pus iar[ pre to\i popreal[. +i +erban logof[tuliar[ prinsese de veste =i s[ ascunsese, ca =i ]nt[i. Ce ceau=ii]mp[r[te=ti l-au g[sit ascunsu ]n cas[ la Duca-vod[ ]n pod,=i de acolo l-au luat =i l-au f[cut surgun la Crit. +i multmustra Grigorie-vod[ =i s[ ciortiè cu Duca-vod[ ce s[ punèpentru ni=te oameni r[i ca aceie. +i Grigorii-vod[ s[ g[ties[ purcead[ cu mare v`lf[ de al triile r`nd ]n |ara Munte-neasc[ cu domnie.

Numai Dumnedzeu este mult milostiv, iar apoi de s`rgu]ntoarce mila sa, c[ ]ndat[ s-au r[zbolit Grigorii-vod[ =i aumurit. N[rocul Cantacuzine=tilor! Dzic¡ unii s[ s[ fie agiunsuCantacuzine=tii cu un doftor =i s[-l fie otr[vit.

+i apoi, murind Grigorie-vod[, au purces Duca-vod[ cudomnia ]n |ara Munteneasc[. +i mai cu vreme, dup[ ce aum[rsu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[, au st[tut cu marecheltuial[ de au scos =i pre +erban-vod[ din surgunie de la Crit=i l-au adus ]n |ara Munteneasc[ =i l-au f[cut logof[t mare.

De aice ]nainte l[s[m pentru |ara Munteneasc[ s[ scriemuntenii, =i noi iar[ ne ]ntoarcem la urm[, s[ scriem pentru\ara noastr[.


53

Petriceico-vod[ era om bun =i slab¡, prost, n-au cutedzats[ fac[ ca Grigorie-vod[, s[ marg[ la turci, =i de la T[t[r[=enis-au dus la Iub[ne=ti, a=tept`nd pre le=i s[ s[ scoboare ]ngios =i g`ndind c[ s[ vor mai str`nge moldoveni, s[ s[]nmul\asc[ oastea, s[ str`ng[ zaharè, ca s[ fie de treabao=tii le=e=ti.

Iar[ boierii moldoveni carii era cu d`nsul, v[dzind c[Grigorii-vod[ s-au desp[r\it =i s-au dus la turci, sf[tuitu-s-au=i ei ]nde ei =i s-au agiunsu =i cu toate capetile c[pitanislujitorilor s[ \ie la un cuv`nt. +i s-au dus cu to\ii laPetriceico-vod[ =i au ]nceput a s[ ruga lui Petriceico-vod[s[-i las[ pe acas[, s[-=i iè fimeile =i copiii, s[-i dè ]n laturi,s[ nu-i iè t[tar`i, =i iar[=i or vini ]ntru ]nt`mpinarea luiPetriceico-vod[. Ce Petriceico-vod[, ne=tiind c[ =i slujitoriisunt cu d`n=ii la un cuv`nt, oarecum cu sime\ie le gr[iè, =inu-i credè =i nu vrè s[-i sloboadz[, dzic`nd c[ =i oaste le=asc[vine mult[. Iar[ Miron logof[tul au r[spunsu: „Ori s[ fievoia m[rii tale, ori s[ nu fie, noi nu ne vom l[sa cas[li s[ leie t[tar`i“. +i s-au ]nchinat =i i-au dzis: „S[ fii m[riia tas[n[tos“, =i au ie=it afar[. +i a=è to\i boierii =i c[pitanii aupurces cela dup[ cela pre r`nd a s[ ]nchina =i au ie=it afar[.+i cum au ie=it afar[, au ]nceput a ]nc[leca pre cai =i aupurces cu to\ii ]n gios.

Iar Petriceico-vod[ au r[mas numai s`ngur, numai cuH[b[=escul hatmanul =i cu casa lui. +i au ]nceput a pl`nge =i abl[st[ma pe Miron =i pe al\ii =i dzice la ce l-au adus, =i autrecut codrul ]ntru ]ntimpinarea le=ilor de la Iub[ne=ti spreCern[u\i.

Iar[ boierii, dup[ ce au purces =i au m[rsu la C[c[ceni, s-ausf[tuit =i au scris c[r\i la boierii cei de |ara de Gios, la Gavrili\[=i la Buhu=i =i la al\ii, precum ei =i cu toat[ oastea s-au desp[r\itde Petriceico-vod[ =i vin ]n gios la d`n=ii. Ce s[ fac[ =tireviziriului, s[ pofteasc[ domnu dintre d`n=ii, s[-= puie pre cinevor socoti. +i f[r[ z[bav[ =i ei ]=i vor alege domnu =i vor mergecu to\ii la viziriul. +i au dat c[r\ile la Gheorghi\[ Mitre, s[ leduc[ la boierii carii sunt pomeni\i mai sus.

Ion Neculce

54

Deci c`nd au m[rsu Gheorghi\[, au g[sit pre to\i boierii ]nG[la\i =i pe Dumitra=co-vod[ Cantacozino pus domnu de la]mp[r[\ie. +i cum au v[dzut pre Gheorghi\[ Mitre c[ au vinitcu c[r\ile, l-au =i chemat, de i-au spus de toate, =i s-au bucurat,=i l-au boierit, l-au pus postelnicu al doile. +-au =i p[zit de auscris, de au f[cut =tire viziriului, cum c[ to\i boierii =i toat[slujitorimea =i \ara s-au l[sat de Petriceico-vod[ =-au vinit =i =-auadus capetili suptu mila ]mp[r[\`ei.

CAP. VI

DOMNIA LUI DUMITRA+CO-VOD{CANTACOZINO LEAT 7182

Audzindu viziriul, fiind la Obluci\[, de lucrurili ce s-au f[cutla Hotin =i cum s-au hainit¡ Petriceico-vod[, de s-au ]nchinatla le=i, acolo, ]n grab[, nice un domnu sau ficior de domnumaz`l, nu era nimi. Numai ce s-au aflat Dumitra=co-vod[, careera ca capichihaie lui Petriceico-vod[ =i fuses[ mai ]naintevreme =i visternic mare ]n |ara Munteneasc[, la Gligore-vod[1.

+i era grec \[rigr[dean de felul lui, neam de-mp[ratcre=tinescu de Ca[n]tacozone=ti, =i =tiè r`ndul acestor \[ri. +ineafl`ndu-s[ nime atunce, cum s[ pomene=te mai sus, l-au puspe d`nsul vizirul¡ domnu ]n Moldova ]n locul lui Petriceico-vod[. +i lu`ndu c[ftan de domnie, au m[rsu ]n t`rgu ]n G[la\i.+i s-au str`nsu toat[ boierimea la d`nsul =i oastea, ca pui depotrinichi, dup[ cum s-au scris mai sus. +-au or`nduit vizirul =iun pa=[ cu c`t[va oaste turceasc[ =i un soltan cu 20.000 det[tari, ca s[-l duc-]n scaon la Ie=i =i s[ s[ bat[ =i cu acei le=i ceor vini asupra lui.

Dece le=ii, dac[ s-au t`lnit cu Petriceico-vod[ spre Cern[u\i,au purces ]n gios p[n’ la...2 , tot depreun[. Apoi s-au desp[r\it,=-au trecut obuzul le=escu ]n gios, p[n[ l`ng[ Movila R[b`ii.Dumitra=co-vod[, din G[la\i au pornit pe acel pa=e cu turcii =i

1Ultimele cuvinte (dup[ virgul[) sunt ad[ugate de m`na lui Neculce.2 Loc gol ]n manuscrise.

CUPRINS


55

pe soltanul cu 20.000 de t[tari =i cu oastea moldoveneasc[ =icu sam[ de boieri moldoveni, anume Alixandru Buhu= hatmanul=i cu Costantin Cantemir s[rdarul, care au fostu pe urm[ =idomnu, =i cu +tefan Cerchezul comisul =i cu Mitre =i cu frate-s[uGheorghi\[ =i al\ì mul\i, =-au purces ]n t`mpinarea le=ilor. +iera ]n obuzul le=escu cap hatmanul Sinavschii. +i dup[ ce s-aut`lnit acolo la R[bìa, le-u dat r[zboiu prè tare, =i s-au b[tuttoat[ dzua. Iar[ c`nd au fostu noapte, au f[cut le=ii mul\imede focuri, un om c`te 5, 6 focuri. Dece pa=a au chemat peBuhu= =i pe Cantimir =i i-au triimis s[ iè limb[. +i c`ndu aum[rsu, au g[sit numai locul =i focurile, iar obuzul le=escus[-ntorses-]napoi, c[ fuses[ de to\i =es[, =epte mii de le=i. Decespuindu Buhu= pa=ei, s-au bucurat, =-au m[rsu o sam[ dup[d`n=ì, p[n-au trecut din Ie=i le=ii. +i turcii =i cu t[tari s-au]ntorsu ]napoi, c[ era ]n postul Cr[ciunului, vreme de iarn[. +ile=ii s-au tot dus ]n \ara lor, =i Petriceico-vod[ ]nc[ s-au dus cud`n=ii, =i hatmanul H[b[=escul ]mpreun[ cu d`nsul. Numai ceau l[sat o sam[ de nem\i ]n Cetatea Neam\ului =i-n Suceav[,care s-au t`mplat de au =edzut acei nem\i ]ntr-acele cet[\i maibini de un an. +i era acele cet[\i pline de odoare =i de haine atoat[ \ara, boiere=ti =i negu\itore=ti, dup[ cumu-i obiceiul lavreme de r[scoale, de-= pun oamenii cine ce are mai bun. Iar]n Hotin, dup[ ce au b[tut le=ii pe turci, n-au mai l[sat niceoaste, l-au l[sat pustiiu.

Dumitra=co-vod[, dup[ ce au v[dzut c[ s-au cur[\it de le=i,r[dicatu-s-au cu toat[ boierimea =i s-au dus ]n scaon ]n Ie=i =i s-aua=edzat la scaon. Dece Dumitra=co-vod[, tem`ndu-s[ de le=is[ nu sloboadz[ nescariva poghiazuri, cu-ndemnarea luiPetriceico-vod[, s[-l iè, scris-au la viziriul de au f[cut =tire detoate de aceste, cum s-au t`mplat. Dece vizirul au poroncit¡s[ iernedze t[tari ]n \ar[, pentru s[ apere =i pe d`nsul =i raiaua.Iar mai multu au fostu socoteala turcilor, pentru ca s[ sl[beasc[raiaua, s[ nu s[ poat[ haini lesne. Dzic s[ fie dzis viziriul luiDumitra=co-vod[, c`ndu l-au pus domnu, la Oblu=i\e: De s-orapuca boierii s[ fac[ zapis la m`na viziriului, cum c[ n-or vini

Ion Neculce

56

poghiazuri s[ str`ce \ara =i domnia, va tr[i cu pace ]n Ie=i; orr[dica s[ nu iernedze t[tarii ]n \ar[. Dece o sam[ de boieri s-aufost apuc`ndu s[ fac[ zapis, dar Miron logof[tul dzic¡ s[ nufie priimit la acel sfat, dzic`ndu c[ s-au f[cut mult[ vrajb[ cule=ii =i =tiindu =i pe Petriceico-vod[ c[-i dus cu d`n=ì, nu s[vor putè r[bda s[ nu sloboadz[ poghiaz, s[ str`ce \ara, =i peurm[ a c[dè greu ]n capetele lor; iar a=è, de-or ierna ]n \ar[,mai bine a hi, c[ or ap[ra =i \ara de poghiazuri, c[ =i ]n |araLe=asc[ vas’ c[ ierneadz[ joimiri =i nu mai este nemic. +i a=èau socotit =i n-au vrut s[ fac[ zapis =i au l[sat de-au iernatt[tarì ]n \ar[.

Dar aceste voroave nu-s nemic, f[r[ c`t Dumitra=co-vod[,fiindu grec t[lpiz =i fricos, cu piele de iepure la spate, =ineav`ndu nice o mil[ de \ar[, punè pricini asupra boierilor =-alui Miron, c[ sf[tuiescu =i-i bine s[ iernedze t[tari =i ei n-aupriimit s[ fac[ zapis. Dar lui ]i era voie =i siliè spre acela lucru,c[ s[ temè s[ =adz[ ]n Ie=i, s[ nu vie nescarivai poghiazuri s[-liè din Ie=i.

Dece intrat-au t[tarì ]n \ar[, ca lupii ]ntr-o turm[ de oi, des-au a=edzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut p[n[ ]nNistru =i mai sus, p[n[ ]n apa Jijiei, nem[rui nefiindu nici omil[ de s[raca de \ar[, cum ar¡ hi fostu \ara f[r[ domnu. A=èera jac ]ntr-]nsa, cum ar¡ hi fostu ei, s[racii, pricina r[ut[\ì,cum ar¡ fi ei, s[racii, sf[tuit s[ vie le=ii cu oastea la Hotin.Cum s-au ]ndurat a da \ara ]n prad[, f[r[ nice o nevoie! Numaipentru frica cè bl[st[m[\asc[ =i chevernisala lui au socotit deau iernat t[tarì ]n \ar[ p[n-]n prim[var[!

Joimirii ]n |ara Le=asc[, ce m`n`nc[ gospodarii casìm`n`nc[ =i ei, =i au fric[ =i str`nsoare de rohmistrii lor, de nupot face oamenilor r[ut[\i. Iar[ t[tarì sunt lupi apuc[tori, prad[,rob[scu, bat =i c[znescu pe cre=tini, neav`ndu grije, nicestr`nsoare de m`rzacii lor. +i t[tarì nu m`nca, ca joimiri, cem`nca gospodarii, ce m`nca tot carne de vac[ =i de oai, denu-i putè s[-i biruiasc[ cu hrana, pe d`n=ii =i pe caii lor. C[ unsac de ordzu da pe dzi unui cal, =i c`t nu putè s[ m`n`nce un


57

cal ]ntr-o dzi ]l de=erta din trai=te =i-l str`ngè deuseghii, =i dac-]l=i f`r=è bietul om ordzul din groap[, iar t[tarul ]l f[cè pe om decump[ra ordzul cela ce str`ngè el de pen trai=te. M`ncat-autot, =i p`ne, =i dobitoc, =-au j`cuit tot p[n’ la un cap de a\[. Pemul\i au =i robit, cu furi=, femei, fete, copii. R[mas-au bie\ìoameni numai cu sufleteli, b[tu\i =i strunciuna\i, cum era mair[u =i mai amar, cum nu s[ poate nice a scrie, nice a s[ povesticaznele =i ucisurili lor ce au avut de t[tari. Dece viinduprim[vara, s-au r[dicat t[tarì din \ar[.

Iar[ nem\ì tot =[dè pen cet[\i, ]n Neam\u =i Suceav[, =ij[cuiè ce putè prin pregiurul cet[\ilor pentru m`ncare. +imoldovenii sta cu oastea prin pregiurul cet[\ilor, ca s[-i scoat[,=i nu-i putè, =i sta pen pregiurul cet[\ilor =i totdeauna avè cud`n=ì b[taie. +i boierimea di pin pregiur era bejeni\i de r[ul lor.

Purces-au la a doeli an¡ viziriul cu oaste ]n |ara Le=asc[,pe Nistru, pe di cie parte, tot str`c`ndu =i ardzindu pen Podoliacet[\ile =i t`rgurile cu balemezurile, =i hanul cu t[tarì robindutoat[ Podolia ]n sus, p[n-au agiunsu la Z[ravna.

Iar[ aice au or`nduit pe Caplan-pa=e, cu oastea turceasc[=i cu moldovenii, de au st[tut prin pregiurul cet[\ii Suceveic`t[va vreme, =i nu putè scoate pe nem\i, p[n[ au fl[m`ndzit¡=i s-au ]nchinat de bun[ voie, =i viindu-le =i poronc[ de lale=i s[ ias[.

Iar[ cei din Cetatea Neam\ului, neav`ndu bucate, n-auz[b[vitu mult, ce au ie=it leg`nd tab[ra de au m[rsu la Suceav[,la ceelal\i nem\i. Era atunce Alexandru Buhu= hatman, =i cumi-au t`mpinat hatmanul Buhu= la Podi=oari, aproape de t`rgulSucevei, =i d`ndu-le n[val[ viteje=te acolo cu slujitorii s[i, aurumtu tab[ra nem\ilor ]n dou[. Atunce au ucis calul de supthatmanul Buhu=, =i c[dzus[ hatmanul ]ntr-un r[zor, cu fa\a ]nsus, de nu s[ putè ]ndat[ s[ s[ scoali. +i nem\ii n[v[liè s[-lapuce, iar un c[pitan moldovan, anume Decusar[, au gr[bitucu calul asupr[-le, =i s-au apucat hatmanul de coada caluluilui Decusar[, =i, \iindu-s[ bine, l-au scos din n[vala nem\ilor.Dece hatmanul, ]nc[lec`ndu-=i pe alt cal, le-au mai dat n[val[

Ion Neculce

58

]n c`teva r`nduri, =i mul\i nem\i au pierit, iar[ pe unii i-auprinsu vii, iar o sam[ s-au tot ap[rat, p[n-au intrat ]n Suceav[la ceelal\i. Triimis-au nem\ì cei vii, ce i-au prinsu ]n r[zboiu,=i capeteli celor mor\i ]n Ie=i la Dumitra=co-vod[, =i Dumitra=co-vod[ i-au triimis la ]mp[r[\ie. +i =[dè pregiur cetate oastea, =inu-i putè scoate; =i doi ani tot au \inut nem\ì cetatea Sucevei,nu i-au putut scoate.

T`mplatu-s-au de au murit =i craiul le=escu Vi=noveschie.+i era mult[ amestec[tur[ ]ntre le=i, c[ nu-=i putè alege craiu,=i din sus cu sfedzii nu era bine a=edza\i, din gios ]i b[tè turcii=i cu t[tarì, pe cum s-au pomenit¡ mai sus. Dece le=ii auagiunsu la toat[ cre=tin[tatea, c`t sunt ]n Evropa, =i la Neam\u,=i la Moscu, =i la Fran\uz, =i la Vene\iian, =i la papa. Toatecr[iile c`te sunt cre=tine=ti au scris c[r\i la ]mp[ratul =i lavuziriul turcescu s[ dè pace le=ilor, s[ nu s[ mai ating[ ded`n=ii, c[ apoi ei cu to\ì s-or scula asupra lor.

Dece viziriul atunce era la J[ravina, =i era hanul pe de alt[parte =i al\i pa=i pe alte locuri, de tot str`ca zidurile cet[\ilor =iardè =i pr[da. Dece atunce la J[ravina, cum au vinit acelec[r\i de la cre=tin[tate, au =i st[tut viziriul cu le=ii la pace, c[acolo la J[ravina era str`ns[ =i oastea le=asc[. +i a=e s-aua=edzat: s[ dè toat[ Podolia olat Cameni\ì, din Nistru de laBuceci, pe la Satanova =i p[n’ la Nejiboje, =i pe la L[ticiova,c`t cuprinde Podolia toat[ =i Ocraina, =i s[ ias[ =i nem\ì depen cet[\i din Moldova, =i poghiazuri ]n Moldova s[ nu maifac[, =i Cameni\a s[ aib[ pace de poghiazuri.

+i s[ coroneasc[ =i pe hatmanul Sobe\chi, s[ le fie craiu,c[ce hatmanul Sobe\chi avè priete=ug bun cu hanul. +-au st[tuthanul la mijloc c[tr[ viziriul, de au a=edzat s[-l puie pe d`nsulle=ii craiu, =i a=è, a=edzindu-s[ de ]mbe p[r\ile, s-au ]ntorsuviziriul ]napoi pe Nistru, pe la Tighine, de s-au dus la Poart[.

Scris-au atunce vizirul la Dumitra=co-vod[, ie=ind nem\iidin cet[\ile |[rì Moldovei, s[ triimi\[ s[ le str`ce toate, caalt[ dat[ s[ nu mai vie o=ti s[ ]ntre ]ntr-]ns[le. A=è se vorove=te,c[ mai mult sfatul =i-ndemn[tura lui Dumitra=co-vod[ au fostudec`t voia vizirului.


59

Triimis-au Dumitra=co-vod[ pe Panaitachii u=erul Moronac-un ag[ turcu, pentru s[ str`ce cet[\ile, =i cu al\i boieri. +iatunce, ie=ind nem\ì din Suceav[, au ]ntrat acel Panaite,t[lmaciu ag[i, =i cu acel ag[ =-au spart s[creile =i l[dzile unora=i altora, care au fostu pus[ acolo, =i multe lucruri scumpe =iodoar[ au luat¡, de s-au ]mplut de avere. Iar[ mai pe urm[ i-aur[mas ficiorul, de muriè de foame, a lui Panaitachie.

Dece atunce au str`cat cetatea Sucevei =-a Neam\ului =-aHotinului.

Pe hatmanul Buhu= ]l¡ \inè la mare cinste Dumitra=co-vod[pentru vitejìle ce f[cus[ acolo la cet[\i. C`nd au vinit de laoaste la Ie=i, f[cutu-i-au mare cinste =i alaiu cu to\i slujitoriicur\ì, cu dobe, cu surle, ca unui hatman ce era vestit, desluj`è domnului cu dreptate =i \[rì.

F[cut-au acestu domnu Dumitra=co-vod[ un obiceiu r[u =ispurcat ]n \ar[, care n-au mai fost p[n[ atunce, de au dat h`rtii,de scriu fe\ele oamenilor de la mic p[n’ la mare, care au r[maspomana lui, de n-o mai las[ nice un domnu s[ s[ uite aceapedeaps[ a s[racilor.

S-au scornit o cium[ mare ]n toat[ \ara ]n dzilele acestuidomnu la vleato 7183, de la luna lui iuni, =-au \inut p[n’ laghenar¡. +-au murit mul\i oameni, c[ nu-i putè ]ngropa =i-iarunca prin gropi, de-i n[ruiè.

Iar[ Dumitra=co-vod[, v[dzindu at`ta omor, au ie=it ]n dealla G[lata cu boierii, =i acolo =edè. +i atunce s-au t`mplat unpa=e, anume Caplan1, fiindu la |u\ora cu oaste, petrec`nduhaznalele ce mergè la Cameni\[, i-au vinit farman de la Poart[s[ mazileasc[ pe Dumitra=co-vod[. Dece Caplan-pa=e, cum i-ausosit farmanul, au =i triimis la Dumitra=co-vod[, de l-au chematla |u\ora, =i i-au ar[tat f[rmanul cel de mazilie. +i de acolo nul-au mai l[sat s[ s[ mai ]ntoarc[ la Ie=i, ce l-au =i pornit¡ ]ngios la |arigrad. Numai ce au triimis la Ie=i de =-au luatag[rl`cul, c[ doamna lui era la |arigrad. Iar ]n locul lui au pusdomnu pe Antonie-vod[ Rus[t.

1 Caplan-pa=e, pa=[ comandant al caplanilor (vezi glosarul), a fost inter-pretat (foarte probabil de c[tre copist) drept un nume propriu (pa=a Caplan).

Ion Neculce

60

CAP. VII

DOMNIA LUI ANTON-VOD{RUS{T VLEATO 7184

Dac-au mazilit Caplan-pa=e pe Dumitra=co-vod[ la |u\ora,au vinit domnu Antonie-vod[ Ruset, iar[ grec \[rigr[dean, rud[cu Dumitra=co-vod[. Acesta, dac-au vinit ]n scaunul domniei,fiindu bun =i milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedz[ie=ti,beserici, s[ r[m`ie poman[. Au dires clopotni\a la SfeteiNeculaiu, o au =indilit pestetot =i au f[cut zid¡ ]mpregiur =i auzugr[vit¡ pristolul, cum s[ vede, =i au adus =i ap[ pe vale, p[n-]nzidul ace=tii beserici, carei pe urm[ cu vremea s-au astupat,netocmind-o nime. Zidit-au =i la m[n[stirea Sfetei Savei zidul¡]mpregiur, ce n-au apucat s[-l istovasc[. Al¡ doile an¡ a domnieilui au vinit poronc[ de au m[rsu la oaste cu vizirul la Ceahrin.

M[rs-au =i Duca-vod[, domnul muntenescu, =i b[t`nducetatea Ceahrinului c`teva s[pt[m`ni, =i viind oastea moschi-ceasc[ cu un cneadz¡, anume Ramadan, au b[tut pre turci, =imul\i turci s-au ]necat ]n apa Tesmenul. La Antonie-vod[ erahatman Gavrili\[. Iar[ dac-au m[rsu oastea la Ceahrin, fiindu=tiind Halep-pa=e pe Buhu= hatmanul, carele au m[rsu cu ozaharà la Cameni\[, =i Buhu= hatmanul f[cè pod peste Nistru,=i viindu oastea le=asc[, \inè calea s[ nu las[ zaharao s[ otreac[ la Cameni\[. +i s-au f[cut un r[zboiu mare, unde staBuhu= viteje=te. Acel pa=e, ]ntreb`ndu pre Anton-vod[ undeeste Buhu= hatmanul, iar Antonie-vod[ au dat¡ sam[ c[ auboln[vit¡ =i n-au putut vini ]n oaste. +i au f[cut pre Antonie-vod[ de au triimis cum mai de s`rgu, de l-au adus pre Buhu=tocma acolo la Ceahrin. +i m[rg`ndu Buhu= cu slujitorii ce avèpre c`mpu pustiiu, au dat preste ni=te c[zaci ce \inè =levulturcilor la ni=te st`nci de piatr[, =i nime nu le putè str`ca nemic.Iar[ lovindu-i Buhu=, i-au luat pe to\i de grumadzi, p[n[n-apuca ei s[ intre ]n st`nc[. +i m[rg`ndu la adunare, au]nchinat la pa=e, pentru care slujb[ au dob`ndit¡ cinste =i numebun de la pa=e. +i ]ndat-au po-roncit¡ pa=a lui Antonie-vod[ de

CUPRINS


61

l-au pus hatman, =i s[ nu aflec[-l mai schimb[ din h[tm[nie.Dece pentru Buhu= era =i Duca-vod[, domnul muntenescu, ]n-demn[tor la pa=e ca s[-l puiehatman¡. Dar =i h[rnicia lui]l¡ ar[ta la st[p`ni, cum =iatunci n-au m[rsu cu m`nulegoale la pa=e.

Iar[ la anul dup-aceasta aum[rsu turcii cu oaste =i cu dom-nii acestor \[ri la Ceahrin =i audob`ndit Cehrinul cu vicle=ugullui Ramadan. Dzic s[ fie c[dzut]n robie un ficior a lui Ramadan,dintr-un poghiaz ce au m[rsuspre Cr`m, mai ]nainte de o=ti-rea turcilor la Ceahrin, =i l-aufostu turcit¡. +i ]n\eleg`ndu elc[ este tat[-s[u cu o=tili mos-chice=ti acolo la Ceahrin, auspus turcilor =i s[-l duc[ =i pred`nsu, c[, dac[-l¡ va =ti tat’ s[uel va ]nchina cetatea.

Dece m[rg`ndu turcii a dooracu o=ti la Ceahrin, au dus preficiorul lui Ramadan, =i au scris la tat-s[u s[ sileasc[ s[-l scoat[din robie. +i agiung`ndu turcii =i cu bani la Ramadan, el auf[cut vicle=ug, sco\indu-=i ficioriul din robie. Au ]mb[tat cuholerc[ pre c[zacii cei din cetate, =i dormind be\i, au dat =tireturcilor, =i au intrat turcii ]n cetate =i au prinsu pre to\i c[zacii=i au arsu cetatea p[n-]n p[m`nt, c[ era de lemnu =i de p[m`nt.Iar Ramadanoschi s-au f[cut a fugi =i t`mpin`ndu-s[ cu oasteamoschiceasc[ ce viniè asupra turcilor la Ceahrin, dac-au ]n\elesc-au luat turcii Cehrinul, s-au ]ntorsu ]napoi ]n de=ert.

Antonie Ruset

Ion Neculce

62

Pe urm[, ]n\eleg`ndu de vicle=ugul lui Ramadanovschii, l-auprinsu ]mp[ratul moschicescu =-au topit banii ce-au luat de laturci =i i-au turnat ]n gura lui Ramadanovschii. +i a=è =-au luat¡plata dup[ fapta lui.

Iar[ la Poarta ]mp[r[\èi, pe acie vreme umbla Dumitra=co-vod[ Ca[n]tacozono s[ maz`leasc[ pre Anton-vod[, =i +erbanCa[n]tacozono logof[tul umbla pentru domnia |[rì Muntene=ti,s[ maz`leasc[ pre Duca-vod[, domnul muntenescu. C[ pe+erban logof[tul ]l¡ l[sas[ Duca-vod[ camaican ]n Bucure=ti=i ispravnic, s[ fac[ cur\ile domne=ti acolo ]n Bucure=ti. +idac-au g[tit cur\ile, el n-au mai a=teptat pe Duca-vod[ s[ viede la Ceahrin, c[ atunce au g[sit vreme bun[ de fug[, =i s-audus cu toat[ casa lui =i cu tot neamul lui Ca[n]tacozone=ti. C-avèmul\i =i mari neprietini la Duca-vod[, de sta ]n tot ceasul s[-im`n`nce capul, pe to\i Cup[re=tii =i pe al\i boieri de |araMunteneasc[, tovar[=i cu Cup[re=tii. +i sta tot¡ de p`r[. }ndoo r`nduri l-aduses[ Duca-vod[, pe gurile lor, la Bucure=ti,s[-i taie capul. Numai s[ punè doamna =i cu fratele doamnei,Lupa=co sp[tarul, fiindu-i cumnat lui +erban, de-i scote capul.Iar pe urm[, t`mpl`ndu-s[ de-au murit Lupa=co sp[tarul, auv[dzut +erban c[ n-are cine s[ mai pune pentru d`nsul; numaice au c[utat de au fugit.

Dece Duca-vod[, dac-au ]n\[les de la Cehrin c-au fugit+erban logof[tul la Udriiu =i cu tot neamul lui, s-au m`hnit¡.Chemat-au pe Costantin stolnicul, fratele lui +erban logof[tul,=i pe nepotul s[u, Costantin Br`ncovanul postelnicul, de le-augiurat Duca-vod[ cum c[ n-a avè nice o nevoie, s[ s-]ntoarc[iar ]napoi. C[ stolnicul Costantin ]l credè Duca-vod[, c[-i eracumnat, =i s-a apuca c-a ]ntoarce pe frate-s[u de la Udriiu]napoi. +i a=e au am[git =i ei pe Duca-vod[, de i-au triimis =ipe d`n=ii de la oaste tocma la Udriiu, la ceelal\i. Dece +erban-vod[, dup[ ce au v[dzut =i pe frate-s[u sc[pat de la Duca-vod[, n-au c[utat s[ s[ mai ]ntoarc[ ]napoi, ce, av`ndu prietinila Poarta ]mp[r[\èi, au f[cut cum au putut, cu cheltuial[, =-auie=it domnu ]n |ara Munteneasc[. }ns[ pe Duca-vod[ nu l-au


63

putut maz`li, ce au maz`lit pe Antonie-vod[. +-au vinit Duca-vod[ din scaonul muntenescu aice ]n Moldova, ]n locul luiAntonie-vod[. }ntorc`ndu-s[ Antonie-vod[ de la Ceahrin, auvinit¡ p[n’ la Soroca. +i-l p`r`s[ o sam[ de boieri pe Antonie-vod[, =i Antonie-vod[ cheltuis[ o sut[ de pungi de bani =i maibine atunce la vizirul. +i =tiè c[ =-au tocmit lucrul. +-au m[rsude =-au luat dzua bun[ de la viziriul =-au ]mbr[cat c[ftan s[marg[ la Ie=i cu domnie. Iar Buhu= =i al\i boieri carei ]l p`r`s[,dac-au v[dzut c-au ]mbr[cat c[ftan de la vizirul, au ]nceput a-=iprinde caii, s[ fug[ carei ]ncotro or putè. M[rs-au Antonie-vod[ =i la chihaieoa, s[-= iè dzua bun[. Atunce au =i nemeritun ag[ de la ]mp[r[\ie cu m[z`lia. +i acolè, de la chihaieoavizirului, i-au luat c[ftanul din spate =i l-au pus ]n here =i l-audus la ]mp[r[\ie la Udriiu. +-au pus camaican pe...1, p[n[ asocoti ]mp[r[\ia s[ puie domnu. Atuncè, audzind boierii ceece era s[ fug[, s-au bucurat =-au dat laud[ lui Dumnedz[u.

Iar pe Duca-vod[ atunce nu l-au mazilit. +-au m[rsu de laCeahrin la Bucure=ti, =i ]n Bucure=ti au triimis de l-au mazilit.Au vinit cu mazilia Costantin Br`ncovanul postelnicul ]nBucure=ti, cu cealma ]n cap, f[r’ de veste, de nemic nu =tièDuca-vod[, ]mpreun[ cu schimi-aga, s[-l duc[ ]n |ara Moldo-vei, =i-n locul lui s[ fie +erban logof[tul.

Umblat-au Br`ncovanul postelnicul, nepotul lui +erban-vod[,ca s[ prindz[ pe to\i neprietinii lui +erban, s[-i \ie la-nchisoare,p[n-a vini +erban-vod[ cu domnia de la |arigrad. Dece peCup[re=ti, fiind greci, nu i-au putut lua de la m`na Duc[i-vod[. Iar pe boierii muntene=ti carei era du=mani lui +erban-vod[, Staico p[harnicul =i cu al\`i, dac-au prinsu de veste, auf[cut cum au putut =-au fugit =-acee ]n Moldova. Iar pe Hrize =ipe al\i mul\i boieri muntene=ti au prinsu-i =i, dup[ ce au vinit+erban-vod[, pe to\i i-au omor`t cu grele =i cumplite mor\i. IarDuca-vod[ au purces la scaonul s[u ]n Moldova ]n postulCr[ciunului.

1 Loc gol ]n manuscrise.

Ion Neculce

64

La vremea lui Antonie-vod[, dup[ ce s-au ]ntorsu de laJ[ravina vizirul =i cu hanul, coronit-au le=ii pe Sobe\chie craiula vleato...1. +i dup[ ce l-au coronit, st[tut-au cu toat[recipospolita de au ales pe un domnu mare le=escu, de l-autriimis sol la Poart[ pentru ]ntemeierea =i a=[dz[m`ntul p[ceice au fostu f[cut la Jaravina. +-au trecut pen t`rgu pen Ie=i cumare pofal[, =i i-au ie=it Antonie-vod[ ]nainte =i i-au f[cut marecinste =i pofal[. +-au f[cut mult[ z[bav[ la |arigrad. T`rdzius-au ]ntorsu la \ara lui.

Antonie-vod[, m[car c[ era grec =i strein \[rigr[dean, darera mai bun domnu dec`t un pementean, c[ nice un obiceiur[u ]n \ar[ ]n dzilele lui n-au f[cut¡, ce ]nc[ =i c`te au g[sit deal\ii rele multe au l[sat. Numai la to\i domnii s[ afl[ c`te unmusaip om r[u. A=è =i la Antonie-vod[ era o rud-a lui, anumeAlixandru Ramandei, postelnic mare, grec sim[\¡, m`ndru,nebun, lacom. Trecè peste to\i, nu cuno=tè pre nime, av`ndtrecere =i cinste de la Antonie-vod[.

Dar ]nc[=i, pe cum v[d acmu, musaipii la domnu, nu numaistreini, ce =i de a no=tri moldoveni, carei au cinste =i sunt aproapela domni, au ]ntrecut cu dzece p[r\i cu r[utatea =i neomeniape Ramandiiu, c[ Ramandiiu nice un obiceiu r[u n-au ]ndemnatpe domnu s[ fac[, nice au f[cut. Iar ace=tie de pe acmu, c`teciume =i r[ut[\i toate le-au scornit =i le-au f[cut, precum le-\ividè la r`ndul lor ]nainte, c[ s-au ]ns[mnat tot anume la cedomnu s-au f[cut =i cine-au fostu musaipii.

Fost-au =i ficiorii lui Antonie-vod[ dezmierda\i. F[r[ fric[umbla prin \ar[, cu mul\i ficiori de maz`li, nebuni, str`n=icu d`n=`i, de f[cè multe giocuri =i be\`i =i nebunii prin t`rguri=i prin sate boiere=ti, de lua femeile =i fetele oamenilor cude-s`la, de-= r`dè de d`ns[le, ce nu numai a oameni pro=ti,

1 Loc gol ]n manuscrise.Sobieski a fost ales rege ]n anul 1674 (7182 de la „facerea lumii“).

Aceast[ dat[ nu corespunde celei ar[tate de Neculce, dup[ care AntonieRus[t s-a urcat pe tronul Moldovei la 7184. Autorul cronicii noastre neprevine ]n Predoslovie asupra eventualelor gre=eli de „veleaturi a anilor“.


65

ci =i a oameni de frunte. Ce, de=i obliciè Antonie-vod[, ]nc[nu le dzicè nemic =i nu-i certa cu cuv`ntul, ca un p[rinte cele era. +i pentr-acie poate ]n os`nd[ mai pe urm[ Antonie-vod[ au c[dzut.

C-au m[rsu boieri la Poart[ de l-au p`r`t prè tare la Poart[,cu multe n[p[=ti, ]n loc de bine ce au f[cut Antonie-vod[ \[rì,de n-au scos nice un obiceiu r[u. Cu acestu fel de mul\[mit[boierii i-au mul\[mit, c[ l-au ]nchis turcii, =i l-au b`tut, =i l-auc[znit¡ cu fel de fel de cazne. P[n’ =i tulpanuri sup\iri ]l f[cède ]nghi\iè =-apoi le tr[gè ]napoi, de-i scotè ma\[le pe gur[. +il-au f[cut de au dat 1000 de pungi de bani =i mai bine. +i dup[ce l-au slobodzitu-l turcii s[ marg[ la cas[-= =i apropiindu-sede cas[-=, numai ce-au v[dzut c[-i arde =i casa; =i pu\inteleodoar[ ce-i mai sc[pas[, mistuite ]n cas[, au arsu =i acele.

Vede\i p[catul =i os`nda la ce aduce pe om la vreme deb[tr`ne\e: s[r[cie =i cazn[! C`t au mai tr[it, cu milostenie ]=\inè viia\a lui, =i ficiorii lui, la mare lips[, s[ hr[niè cu p[sc[ria]n |arigrad.

Dar =i boierii cee ce l-au p`r`t, ]nc[ nemic nu s-au mai alesde cas[le lor. L-Alixandru Buhu= hatmanul nemic nu i s-au alesde casa lui =i de ficiorii lui, care s[ vede =i p[n-ast[dzi. A=ijdere=i Miron Cost`n logof[tul, c`nd au pus Costantin Cantemir-vod[ de i-au t[iat capul ]n Roman, ce-i poveste scris[ ]naintela r`ndu. Dzicè =i str`ga ]n gura mare c[ nu-i vinovat cu nemiclui Cantemir-vod[ =i pere pe dreptate. Numai os`nda lui Antonie-vod[ ]l¡ gone=te, =i pentr-acee piere, c[ l-au p`r`t pe str`mb[-tate. +i al\ì mul\i ca acesta. Dece bine-r fi, fra\ilor, s[ nu v[]ndesa\i a p`r] domni, c[-s st[p`ni =i pom[zanici a lui Dumne-dz[u. M[car de v-ar¡ =i poronci domnul atunce, care-i st[p`nitor,]nc[ din cele drepte s[ le mai ]mpu\ina\i, iar n[p[=ti s[ nupune\i, c[ os`nda nu s[ iart[, nice trece pe mul\i. Am¡ v[dzut]ndes`ndu-s[, pentru cinste s[ dob`ndeasc[, de p`r[scu domni=i s[ laud[ ]ntre d`n=ii, c[ s[ tem domni de d`n=ì, c[ =tiu binea p`r]. Iar pe urm[, de cest fel de h[rnicie nice pe unul n-amv[dzut viindu la precopseal[.

Ion Neculce

66

CAP. VIII

DOMNIA DUC{I-VOD{ CELUI B{TR~NA TRIA }N |ARA MOLDOVEI

Vinit-au Duca-vod[ cu domnie ]n |ara Moldovei din |araMunteneasc[ cu a trie domnie la vleato 7187. +-au intrat ]nIe=i ]n =es[ dzile a lui dechevri, la Sfetei Neculaiu. Vinit-au =ic`\iva boieri muntene=ti aice ]n \ar[ cu Duca-vod[, de fricalui +erban-vod[, precum s-au scris mai sus. Atunce era greu ]n\ar[ pentru zaharale =i meziluri la drumul Cameni\ì =icheltuial[ cu schimbatul pa=ilor din Cameni\[. Din Ie=i p[n-]nCameni\[ era pustiiu ]nc[ din iernatul t`tar`lor din dzilele luiDumitra=co-vod[. +i a=edzind slujitori ]n Tab[r[ =i ]n +tef[ne=ti,Antonie-vod[ \inè mezilul din +tef[ne=ti p[n-]n Cameni\[. Iarpe urm-au a=edzat oameni ]n Hotin =i-n Pererita. Viniè poghia-zuri din |ara Le=asc[ la drumul Cameni\ì, de loviè pe turci =ipe negu\itorii ce mergè la Cameni\[, =i f[cè multe pagube =istr`c[ciuni.

Iar[ dac[ s-au ]ntorsu solul de la Poart[, cel le=escu, cetrecus[ la Antonie-vod[, au ales loc Cameni\ì =-au hot[r`ttoat[ Podolia s[ fie olat Cameni\ì: din Nistru de la Bucecip[n-]n Ocraina =i cu Ocraina cu tot p[n-]n Cehrin =i p[n-]nVozie ]n gios au r[mas tot supt ascultarea turcilor. +-au ie=itmul\ime de ru=i dinluntru, din |ara Le=asc[, de s-au a=edzat ]nolatul Cameni\ì, de s-au f[cut sate =i raiè, de-u pus suba=i pensate dup[ obiceiul lor. +i umbla turcii la le=i =i le=ii la turci f[r[nice o grij[. Atunce =i-n Moldova s-au a=edzat slujitori pe lamez`luri =i pe la margine =i a s[ face =i slobodzii pe la Cern[u\i=i pe la Hotin.

Iar[ ]n al doile an¡ au t[iat Duca-vod[ pe trii boieri, anumepe Vas`lie Gheuca vel-visternic =i pe Gheorghie Bogdan vel-jicnicer =i pe Lupul sulgerul, carei au fostu f[cut c[r\i hicleni,cu isc[liturile lui Dumitra=co-vod[, la orheieni =i la l[pu=neni,s[ s[ r[dice cu oaste, s[ marg[ s[ prindz[ pe Duca-vod[, cutoat[ casa lui, =i pre o sam[ de boieri a lui, =i cu izvod de ce

CUPRINS


67

mor\i s[-i omoare pe to\i. +i triimi\indu cartea acie cu Lupulsulgerul, ca cum vrè hi de la singur Dumitra=co-vod[, la c[pitaniide la acele \inuturi. Iar un c[pitan, anume Decusar[, dac-au]n\eles ce scriè ]ntr-acea carte, s-au f[cut a triimite poronca laal\i c[pitani, iar pe de alt[ parte au =i vinit cum mai de s`rgula Ie=i, de au m[rsu la Buhu= hatmanul de l-au ]ntrebat, c-o lui=tire este? Ce Buhu=, ne=tiindu nemic de aceste, ]ndat-au m[rsula curte de au spus Duc[i-vod[. +i Duca-vod[ au triimis peGheorghi\[ Ciudin s[rdarul de au prinsu pe Lupul sulgerul cuacea carte viclean[. Iar Ghieuca =i Bogdan nu =tiè nemic. Cecum l-au adus pe Lupul sulgerul la Duca-vod[, l-au ]ntrebatDuca-vod[ pe Lupul sulgerul c-o cui ]nv[\[tur[ au f[cut aceste.

Iar el au spus c[ l-au triimis Gheuca =i Bogdan. +i ]ndat[Duca-vod[ au triimis ni=te buluba=i cu simeni de i-au luat depre la gazdele lor =i i-au ]nchisu-i. +i a doa dzi i-au scos ladivan, ]ntre toat[ boierimea, =i ei nemic n-au mai putut s[t[g[duiasc[ faptele lor, =i au spus drept c[ ei suntu vinova\i.Deci Duca-vod[ mult i-au mustrat =i au or`nduit pe ToaderFlondor vel-arma= de le-au t[iat capeteli a tustrii dzua amiadz[-dzi la f`nt`na denaintea por\`i domne=ti. +i ]n locul Gheuc[iau pus visternic mare pe Todera=co Ca[n]tacozono, ficiorul luiIordachi celui b[tr`n. Fost-au giup`neasa Gheuc[i var[ primarecu doamna Duc[i-vod[, Nastasia, dar nemic nu i-au putut folosi.

Iar[ dup[ ce s-au plinit 2 ani de domnie Duc[i-vod[, aum[rsu la |arigrad, la ]mp[r[\`e, av`ndu p`r[ cu +tefan-vod[,ficior Radului-vod[, pentru logodna ce f[cus[ cu fiic[-saCatrina, c[, fiindu ficiorul Radului-vod[ grozav la fa\[, punèpricin[ =i nu vrè s[ i-o dè. Dece au r[mas ficiorul Radului-vod[pe Duca-vod[ de la divanul ]mp[r[tescu.

Atunce au cheltuit Duca-vod[ mul\i bani la Poart[, aproapeo mie de pungi de bani. +i i-au dat turcii =i h[tm[nia Ocrainei,c[ftan, =i =lic, =i buzdugan, =i un tui. +i din |arigrad au purcesdepreun[ cu ficiorul Radului-vod[, ginere-s[u, cu 3 tuiuri =i cubuzdugan, de-l ducè ]naintea lui, cu mare alai intr`ndu ]n Ia=i.

}ndat[=i s-au apucat de au f[cut mare =i frumoas[ nunt[.Triimis-au ]n toat[ \ara de au poftit pe toat[ boierimea =i

Ion Neculce

68

maz`limea de la mic p[n’ la mare, =i de alte c[pitenii, ce nucu poronc[, =i cu poft[. +i dup[ ce s-au str`nsu cu to\`i la Ie=i,f[cutu-le-s-au oboroace tuturor de la domnie, de le da toate cele trebuiè, de nu cheltuiè nime nemic.

A=ijdere mai adus-au opt soli, 2 din |ara Munteneasc[,2 din |ara Ungureasc[ =i 2 din |ara Le=asc[ =i 2 din |araC[z[ceasc[ cè mare de piste Nipru, de au adus solii multedaruri =i frumoas[, de au ]nchinat Duc[i-vod[. S-au veselit2 s[pt[m`ni cu feluri de feluri de muz`ci, =i de giocuri, =ipelivani, =i de pu=ci. +i giuca 2 dan\uri pen ograd[ =i pe uli\e,cu to\i boierii =i giup`nesele ]mpodobi\i =i to\i negu\itorii =i tott`rgul. +i un vornic mare purta un cap de dan\u =i alt vornicmare alt capu de dan\u, ]mbr[ca\i cu =arvanele domne=ti. Numaimirili =i mireasa, fiindu ficiori de domnu, nu giuca ]n dan\u peafar[, numai ce giuca boierii. C`t nu era nunt[, =i era minune.+i dup[ ce au nuntit, au mul\[mit solilor, =i s-au d[ruit bine =i s-audus la \[r`le lor.

Pe urm[ s-au g[tit =-au purces la Ocraina, la Nemirova. +is-au str`nsu toat[ c[z[cimea acolo la Duca-vod[, la Nemirova.+-au ales din capete dintre d`n=ii =-au pus giudec[tori =ipolcovnici =i sotnici =i le-u pus =i-n locul lui nemesnic, ]n locde hatman, s[ le poarte de grije lor, anume Ene Gredinevici,om¡ slujit, =tiindu limb[ c[z[ceasc[, de neamul lui grec. +-auf[cut =i cur\i l`ng[ Nemirova, ]n marginea Buhului, =-au f[cut=i alte cur\i ]n marginea Nistrului, la |icanovca, ]mpotrivaSorocii. +i de-colo s-au ]ntorsu de toamn[ la Ie=i. +i st[p`nièDuca-vod[ =i Ocraina =i |ara Moldovei, domnu cu trii tuiuri.+i acolo, c`ndu au fostu la Ocraina, mult[ cinste au f[cutc[zacilor¡.

Dup-acee m[rs-au ]n primblare la un sat a lui, ce este ]n\inutul Neam\ului, anume Pr[j[=tii, av`ndu =i cur\i acolo, cutoat[ casa lui, cu ginerii =i cu ficiorii lui =i cu toat[ boierimea=i curtea lui. +-au z[b[vitu acolo vro 2-3 s[pt[m`ni, ]mbl`ndupe la v`naturi =i pe la alte sate a lui. Chematu-l-au ]n cinste =iun boier, anume Costantin postelnicul Ciobanul, la un sat a lui,


69

anume la Sile=te, de l-au cinstit 2 dzile. +i a=è iar s-au ]ntorsula Ie=i la scaon.

Duca-vod[, vr`ndu s[ scoat[ banii ce cheltuis[ la Poart[pentru h[tm[nia Ocraenei =i av`ndu =i cas[ grè, cu marecheltuial[, =i nu cheltuiè ca un domnu dup[ putin\a \[rì, =i vrès[ cheltuiasc[ ca un craiu, =i v[dzind =i vicle=ugul boierilorcelora ce i-au t[ietu-i, de cum era r[u de fel, ]nc[ mai r[u s-auf[cut =i mai groaznic asupra boierimei =i asupra \[rì. Scos-auni=te h`rtii pe \ar[, mari c`te de 6, de 8 ughi, =i c`te n-au]mbr[cat pe fe\e le-au dat n[p[=ti pin sate. +i dup[ ce au dattablele ]n visterie, au aruncat or`nduiele pe h`rtii de un galb[n16 galbeni. Care luas[ h`rtie de =es[ galbeni ]i f[cè mai binede o sut[. +i dac[ nu g[siè cu ce plini de la om, lua altuiepentru acela. +i pe unde era pustiiu, f[cè pe zlota= de pl[tiè dela cas[le lor. +i-i b[tè pe zlota=i cu buzduganul, de au omor`tvro doi, trii. Deci v[dzind c[ mor de buzdugan, au f[cut¡ unb[\¡ ]n optu muchii, de b[tè pe boieri =i pe zlota=i cu b[\ul. +i-ipunè pe boieri d[jdi, =i-mprumuta peste putin\a lor, c`t¡ nu s[mai putè pl[ti. C[ era boul 2 galbeni =i vaca un ughiu, =i istovièzlota=ii tot. Nice cu odoar[li ce le z[loj`è pe la negu\itori. Ceera pline ]nchisorile de boieri =i grosurile de cei s[raci, de-ib[tè =i-i c[zniè cu capeteli pen garduri, =i le=ina\i de foame, =ib[rba\i =i femei. +i muriè prin grosuri.

+i giup`nes[ s[race ]nc[ le lega la pu=ci =i le ]nchidè lasimeni pentru bani. Pentr-acea vr[jm[=ie =i groaz[ ce-i umplus[inema diiavolul de l[comie ce avè, ur`t-au to\i pre Duca-vod[.+i s[ ruga to\i lui Dumnedz[u s[-i m`ntuiasc[ de m`nule lui,=i-l bl[st[ma de la mic p[n’ la mare, de audziè slugeli lui cuorecheli. Atunce fugit-au mul\i boieri =i maz`li de groaza luipentr-alte \[ri, de s-au pustiit cas[le. Tudosè Dub[u vel-sp[tarau fugit ]ntr-o noapte din t`rgu din Ie=i ]n |ara Le=asc[. A=ijdere=i Savin Zmucil[ vel-medelnicer =i cu frate-s[u Gheorghi\[postelnicul. +i i-au agiunsu gona=ii lepcani ]n codrul Her\ei, =is-au b[tut cu d`n=ì, =i nu le-au putut¡ strica nemic[. +i Mo\oc

Ion Neculce

70

=i al\ì mul\i. Iar la anul, la vleato 7190, g[titu-s-au vizirul deoaste, s[ marg[ asupra nem\ilor.

Vinit-au poronc[ =i la Duca-vod[ s[ marg[ ]n oaste. F[cut-aumare g[tire de oaste, c-au adus =i c`teva polcuri de c[zaci de laOcraina, =i c[l[r[=ime, =i lefecii, =i curteni, =i h`nsari. +i pe \ar[au or`nduit oameni de oaste, =i boieri, =i maz`li, c`te cu 10-12slugi. +-au pus =i pe un Brah[ c[pitan de au f[cut un steag deoameni tot din v[tajì boierilor =-a giup`nesilor celor s[raci.

+-au purces cu toat[ oastea sa de aice din Ie=i ]n 20 dzili alui april¡. Boierii =i \ara, to\i era bucuro=i s[ purceadz[ Duca-vod[ ]n oaste, s[ h[l[duiasc[ de vr[jm[=ia lui. +i-l bl[st[mato\i s[ nu s[ mai ]ntoarc[ de unde mergè. C[ =i atunce la purces,mult[ str`nsoare pentru r[m[=i\a banilor birului s[ istovasc[boierii. +i nu putè istovi, c[ bani nu era nec[iuri, v`ndzare ]nvite nu era. Ce =i pre cale, p[n’ la Foc=eni, m[rg`ndu cu oastea,tot zapceituri era. Mergè ]ncet¡ =i f[cè oturace, c`te 5-6 dzile=i mai mult, la un loc¡, pentru t[tari, trec`ndu hanul cut[t[r`mea pre la F[lciiu. Atunce multe jacuri au f[cut pen\ar[, slobodzindu-s[ t[tarì prin sate =i pre la cas[le boiere=ti,p[n-au trecut ]n |ara Munteneasc[, m[rg`ndu la oaste. +i dac[s-au strecurat t[t[r`mea di prin \ar[, =-apoi au trecut =i Duca-vod[ pe la Foc=eni cu toat[ oastea lui. N-ar hi f[cut t[tarìat`ta stric[ciune ]n \ar[ trec`nd, de-r hi dat Duca-Vod[ poclondeplin, pecum cerè. Numai Duca-Vod[ n-au vrut s[-i dè.

R[mas-au camaicani ]n Ie=i Neculaiu Racovi\[ logof[tul =iP[lade sp[tarul =i Todera=co visternicul, carei, la purcesul Duc[i-vod[, s-au sf[tuit cu o sam[ de boieri de cee ce au m[rsu cudomnia ]n oaste ca, de s-ar¡ mai ]ntoarce Duca-vod[, ei s[ nuvie cu d`nsul, c[ nice ei nu-l vor a=tepta ]n Ie=i, ce s[ vor duces[-= prindz[ capeteli printr-alte \[ri, c[ nu-l mai pot s[tura.M[rg`nd Duca-vod[ cu oastea prin |ara Munteneasc[, autrecut peste munte pre la Logoj, pre la Timisvar, pre la Sarva=,pre la Sonnoc, ce este la apa ce s[ cheam[ Tisa, =i de acolo laDun[re, la cetatea Buda. Au trecut Dun[rea pe pod din gios deBuda. }ntr-un c`mpu au agiunsu pe +erban-vod[ cu oastea, =i


71

au vinit +erban-vod[ de s-au adunat cu Duca-vod[, iar vizirulcu oastea =i t[t[r`mea era ]nainte la Stonbeligrad1. ViziriulKara Mustafa-pa=e atunce cu acee g[tire mergè anume s[dob`ndeasc[ cetatea En`cul, ce este ]n marginea |[rìNem\e=ti, cu ]ndemnarea lui Tiuchiun-grof =i altor domniungure=ti, ce ]ndemnas[ pe viziriul s[ marg[. Dece nem\ì,av`ndu veste de vinirea o=tilor turce=ti la En`c, au grijit cetateacu oaste =i cu bucate. Sosindu vizirul cu oastea la En`c, auprinsu limb[, care au spus c[ cetatea Enecul este grijit[ foartebine =i cu t[rie mare, nu o va pute dob`ndi. Iar cetatea Beciuleste f[r’ de nice o grij[: nice oaste, nice bucate nu au sosit,numai cei de loc¡ ]n cetate. De va merge, pre lesne o vadob`ndi. Lu`ndu aceast[ veste, viziriul nemic l`ng[ Enec n-auz[bovitu, ce au =i purces cu oastea ]n sus, pre l`ng[ Dun[re, laBeci =i au t[b[r`t l`ng[ Beci. +i-n 5 dzile a lui iiulie au ]nceputa bate din tunuri.

}mp[ratul nem\escu era cu o=ti atunce ]ntr-alt[ parte, de s[b[tè cu al\i megie=i a s[i, iar ]n Beci era numai un ghin[ral,anume Sterimbeg, cu 25.000 de nem\i. +i au z[b[vit¡ turciipregiur cetatea Beciului din 5 dzile a lui iiulie p[n[ ]n 2 dzilea lui septemvrie. +i nep[r[sit¡ da din tunuri, cum =i din cetates[ ap[ra b[rb[te=te. +i era ]n mare str`nsoare cei din cetate,c`t era ]n cump[n[ de pieire, neviindu-le agiutor¡ nice de oparte, p[n’ ce au vinit Sobe\chi, craiul le=escu, cu oaste =i aub[tut pe turci =i au m`ntuit cetatea Beciului de n[vala turcilor.+i ]ntorc`ndu-s[ viziriul f[r’ de nice o izb`nd[, l-au zugrumat]n Beligrad =i i-au dus capul la ]mp[r[\è. C[ el s-apucas[ c[va aduce cheile cet[\ì la ]mp[r[\ie, a Ian`cului, apoi =i aBeciului, iar Dumnedz[u nu i-au agiutat¡ dup[ sime\ia lui. Ceau r[mas |ara Nem\asc[ pr[dat[ =i ars[, c`t numai p[m`ntulau r[mas pe urma lor. Dac[ s-au ]ntorsu oastea turceasc[ de laBeci, au vinit la Buda, =i pogor`nd =i oastea le=asc[ pe Dun[re]n gios la Hostrohon. Iar turcii s-au sime\it =i s-au ]ntorsu ]napoi=-au lovit¡ pe le=i, =i le=ii, fiindu netocmi\i, nu i-au putut sprej`ni

1 Probabil acela=i cu Belgrad.

Ion Neculce

72

=-au ]ndreptat ]napoi a fugi. Atunce au pierit ficiorul hatmanuluipolnè =i al\ì mul\i, =i aproape era s[ piar[ =i craiul Sobe\chi.Numai n[rocirea lui au fostu c[ l-au t`mpinat ni=te polcuri dehusari, de l-au mai r[tuit, p[n-au agiunsu =i pedestrimea. Nem\ìdece iar i-au ]nfr`nt pe turci, =-au r[mas izb`nda la cre=tini, iarcu mare sc[dere o=tii le=e=ti.

+i p[n-a vini pieirea vizirului =i z[b[vind la Buda, nice predomni acestor \[ri nu vrè viziriul s[-i las[ s[ vie ]nainte. P`r`tu-s-au atunce Duca-vod[ cu +erban-vod[ la vizirul pentru o som[de bani, ce au r[mas la Duca-vod[, a |[rii Muntene=ti, c`nduau fost domnu ]n |ara Munteneasc[. +i l-au r[mas +erban-vod[pe Duca-vod[ s[ pl[teasc[ to\i banii la visteria ]mp[r[teasc[.Dece lu`ndu-=i dzuoa bun[ Duca-vod[ atunce de la vizirul, s[vie ]n \ar[, au l[sat z[log la vizirul pentr-acei bani pe ApostolCatargiul vel-comis =i pe T[nase de Soroca, p[n-a triimite banii.+i Duca-vod[ au purces ]n gios, de au vinit la \inutul Putnei, lasatu la Domne=ti, iar[ doamna cu casa lui au l[sat-o ]n Foc=eni.C[ fugis[ doamna din Ie=i mai nainte, de le=i, la Br[ila =i i-auie=it Duc[i-vod[ ]nainte la Foc=eni. Vizirul ]nc[, dac-au purcesDuca-vod[, ]nc[ i-au vinit sconcenie, pecum scrie mai sus, deau pierit, iar boierii care era z[log atunce, perind vizirul, atunceau fugit. Ce n-au vinit la Duca-vod[, ce s-au dus ]n |araUngureasc[, c[ le-au fostu cas[le acolo, cu al\i boieri cepribegis[ din Moldova.

De la Domne=ti, Duca-vod[ scriè la camaicani, la NeculaiR[covi\[ vel-logof[t¡ =i la Todera=co vel-visternic =i la alt[boierime, s[ ias[ din Hangu din bejenie, s[ marg[ la d`nsu laDomne=ti, s[ nu s[ team[ de le=i, c[ le=ii sunt ni=te t[lhari. Iarboierii, cum i-au v[dzut cartea, ]ndat¡ au f[cut p[t[=ti =i aufugit pe potic[ ]n |ara Ungureasc[, ]n Giurged¡, cu toate cas[lelor, ca s[ nu mai dè ]ntr-ochi cu Duca-vod[.

Iar[ c`nd =-au luat dzioa bun[ Duca-vod[ =i cu +erban-vod[ de la veziriul, =i i-au ]mbr[cat veziriul cu caftane, au fostdzic`nd +erban-vod[ Duc[i-vod[: „Iac[ ]n |ara Moldovii s[aude c[ au ie=it le=ii. Blem pe la mine, c[ ]\i este =i doamna la


73

Br[ila, =i-i =idè c`t[va vreme acolo, =i te voi griji de conace, =ip[n[ vii vidè cum a mai fi. +i de acolo te vii putè chivernisi =ivei merge cu temei“. Iar el n-au vrut s[ fac[ a=è, pe cum ]idzice +erban-vod[, =i au trecut Dun[rea ]n ceasta parte, de auvinit pin |ara Ungureasc[, de au m[rsu pe la Apafi Mihai,craiul ungurescu, la Biliigrad. +i i-au f[cut craiul mas[ frumoas[Duc[i-vod[, =i l-au cinstit tare, =i au giucat am`ndoi =i cu to\iboierii. +i craiul ungurescu ]nc[ ]i spune Duc[i-vod[ s[ vie ]n|ara Moldovii, c[ au vinit ]n \ar[ alt domnu de la le=i, ce s[a=tepte acolo la d`nsul, =i-i va da de toate ce i-a trebui, sau, dea vrè, s[-i dè c`teva mii de c[tane, s[-l pitreac[ p[n[ la scaon.+i el nici a=e n-au priimit. +i purceg`ndu de acolo =i agiung`ndula Cotele, l`ng[ Bra=ov, o sam[ de boieri a Duc[i-vod[, c[rorale era giup`nesele ]n |ara Munteneasc[ cu doamna =i era laun sfat cu ceielal\i boieri din Moldova, cu caimacamii, sf[tuièpe Duca-vod[ s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munteneasc[,g`ndind c[-= vor apuca giup`nesele =i s[ vor ]nchina la le=i cuceielal\i boieri, ce era caimacami.

Iar[ Miron logof[tul =i cu Buhu= hatmanul =i cu Costantinpostelnicul Ciobanul, fiind mai aproape de casa Duc[i-vod[,n-au priimit acel sfat s[ treac[ de la Bra=ov ]n |ara Munte-neasc[, dzic`ndu: „Dac[ n-am m[rsu pin |ara Munteneasc[,c`ndu ne ]mbiè +erban-vod[, iar de aice ce s[ c[ut[m? Ce maibine este s[ mergem drept pe Oituz, =i dac[ vom vidè c[ n-omputè merge la Ia=i de r[ul le=ilor, noi om lua pe Trotu= ]n gios =iom merge la Foc=ani“. +i pe acel sfat au purces =i au ie=it¡ peOituz. Deci oastea Duc[i-vod[, fiindu sup[rat[ de la SvetiiGheorghie p[n[ la Svetii Nicolai, s-au =i r[sipit, carii ]ncotroau putut, pre la cas[le lor. +i au r[mas¡ numai doao steaguride lipcani =i pu\inei siimeni. Deci la Ia=i n-au avut cu cinemerge =i au luat ]n gios de s-au dus la Domne=ti.

Boierii carii sf[tuiè pe Duca-vod[ de la Bra=ov s[ marg[pin |ara Munteneasc[, dac[ au v[dzut c[ nu le ascult[ sfatullor, ei s-au r[zle\it de Duca-vod[, de la Bra=ov, =i s-au cobor`t]n |ara Munteneasc[, de =-au g[sit giup`nesele acolo, dup[

Ion Neculce

74

cum le era sfatul cu ceielal\i boieri, c`nd au purces din Ia=i laoaste, ca s[-l p[r[sasc[ pre Duca-vod[, s[ nu-l mai vadz[ ]nochi. Anume Gavrili\[ Costachi vel-vornic =i Ion Racovi\[ vel-p[harnic =i Gheorghi\[ tretii-logof[t =i al\ii s-au dus ]n |araMunteneasc[, pecum mai sus s-au scris.

Viindu veste ]n |ara Le=asc[ precum craiul Sobe\chii =i cunem\ii au b[tut pe turci la Beciu, au =i ]nceput a s[ slobodzipoghiazuri ]n Podolia, ]n raiaoa turceasc[, a t[iè =i a robi peturci. Deci turcii, c`\i au putut prinde de veste, au fugit =i s-au]nchis ]n cetate ]n Cameni\[, iar prostimea, satele, s-au r[sipitcarii ]ncotro au putut. +i au ]nceput a s[ slobodzi t[lh[rit =i ]nMoldova =i Br[ne=tii de la Cern[u\i, =i au ]nceput oamenii dela c`mpu a s[ bejeni spre munte.

Atunce boierii caimacami ]= f[cè spaim[, mai mult ei dec`tal\ii. }= g[sis[ vreme de au sp[riiat pre doamna Duc[i-vod[,de au fugit ]n gios la Br[ila. +i au fugit =i boierii la munte, s[nu mai dè ochi cu Duca-vod[, s[-=i mai dè sama de at`tamul\ime de r[m[=i\[ ce le era asupr[, precum mai sus s-auscris. Atunce =i oamenii carii era ]nchi=i c`te de un an =i maibine pe la t`rguri =i grosuri s-au slobodzit =i au dat laud[ luiDumnedzeu.

R[dicatu-s-au Petriceico-vod[ din |ara Le=asc[ cu boieriicarii era pribegi cu d`nsul, =i au vinit cu oaste ]n Moldova. +is-au cobor`t Petriceico-vod[ la Suceav[ cu Demide\chii =i cuCone\chii =i cu pu\inte oaste c[z[ceasc[, s[ iè Moldova, s[marg[ s[ bat[ Bugeacul, fiindu t[tar`i du=i ]n oaste la Beciu.+i de la Suceav[ s-au cobor`t Petriceico-vod[ la Ia=i =i au triimispe Savin medelniceriul Zmucil[, carele pe urm[ au fost =i ban,=i pre al\ii prin bejenii, de scotè oamenii la oaste, pe moldoveni,pe unii de voie, pe al\ii de nevoie. +i s-au dus ]mpreun[ cuc[zacii =i cu Cone\chii ]n Bugeac, iar Petriceico-vod[ au r[mas]n Ia=i. Deci tot t[iè =i arde ]n Bugeacu t[tarcele celeburduhoas[, le spinteca =i punè copii pin pari, =i slobodzièrobii de pin obezi, =i-i lua cu bucatele cele t[t[r[=ti, =i aducèduiumuri multe, c`t nu mai putè s[ le iè sama. C[ nu avè cine


75

s[ le stè ]mpotriv[. +i a=è au umblat c`t[va vreme, ardzindu=i stric`ndu Bugeacul.

Duca-vod[, dac[ s-au a=edzat ]n Domne=ti, au triimis peBuhu= hatmanul de au b[tut pre ni=te adun[turi ce era cuVasilie H[b[=escul. S[ str`nsese multe c[pitenii =i oamenide \ar[ la Movileni, ]n malul Siretiului, despre Tecuci. +i era=i aceie merg[tori la Bugeac. +i i-au r[sipit, c`t nu s-au pututapuca de nemic[.

Petriceico-vod[, dac[ au sosit ]n Ia=i, ]ndat[ au slobodzitpoghiaz c[zaci =i le=i, cu Demide\chii =i cu Costantin Turcule\polcovnicul =i cu Bainschii s[rdariul, s[ marg[ s[ lovasc[ preDuca-vod[ la Domne=ti. +i purceg`ndu poghiazul din Ia=i, aumersu pre Siretiu ]n gios, =i luundu mazili =i c[pitani =i slujitori=i pre cine afla pin \ar[, s[ se ]ngloteasc[ c`t de mul\i.

Duca-vod[, ]n\[leg`ndu c[ vine poghiaz pe Siretiu, s-ausf[tuit cu boierii cum vor face. Buhu= hatmanul sf[tuiè s[ s[coboare Duca-vod[ din Domne=ti la Foc=ani, la margine, c[este mai f[r[ de grije, =i s[ vor g[si =i slujitori ]n lefe, dac[ artrebui, c[ ]n Domne=ti este cu grije. Doamna Duc[i-vod[ ]nc[vinis[ de la Br[ila ]n Foc=ani. Iar Miron logof[tul au sf[tuit s[nu s[ clinteasc[ nic[iri din Domne=ti, c[ aceie ce vin suntni=te t[lhari. „Ce putere au ei s[ vie asupra m[rii tali? S[ nud[m locul, c[ p[m`ntul acesta este fr[m`ntat cu s`ngele mo=ilor=i a str[mo=ilor no=tri!“ +i cu acest sfat ]n=el[toriu nu s-au cl[titDuca-vod[ din Domne=ti, ce au f[cut c[utare slujitorilorsiimenilor, =i s-au aflat numai =esedz[ci de siimeni. +i i-aub[gat ]n curte, c[ p[n[ atunce era denafar[. Era =i lipcani,optdz[ci de oameni, la doao steaguri. Aceasta au fost luni, ]ndzioa de agiunul de Cr[ciun. +i au trimis Duca-vod[ doi-spr[dz[ci lipcani cu Muharecico, c[pitanul lor, ]n sus spreR[c[ciuni, de straje. +i a doa dzi era s[ marg[ =i hatmanul, ]ndzioa de Cr[ciun, cu ceielal\i lipcani ]ntru ]ntimpinareapoghiazului. Iar sosindu poghiazul la R[c[ciuni ]ntru acè sear[,au prinsu pre lipcani acolo ]n R[c[ciuni =i i-au t[iat pre to\i.Numai unul au sc[pat =i, viind noaptea s[ dè =tire, au dat piste

Ion Neculce

76

ni=te oameni la Cop[ce=ti, pe apa Trotu=ului. +i d`ndu-i un oms[-l duc[ la Domne=ti, el l-au dus pintr-o dumbrav[, r[t[cindu-lp[n[ ]n dzio. +i c`nd au sosit lipcanul drept Domne=ti pindumbrav[, atunce =i poghiazul au fostu agiung`ndu la curte ]nDomne=ti f[r[ de veste. +i ]ncungiur`ndu curtea, era s[ intrepe poart[ un rohmistru ce viniè ]nainte. Ce ]nt`mpl`ndu-s[ ]npoart[ un buluba=e, anume Cerchez¡, au v[dzut c[ sunt le=i,=i au dat cu pu=ca =i au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au maicl[tit. +i au apucat¡ poarta de o au ]nchis siimenii cu maregreu, c[ n[v[lis[ le=ii la poart[ s[ intre. Duca-vod[ atunce=edzus[ la mas[. Lipcanii, luund banii de lefe, era to\i la gazdarohmistrului, de le ]mp[r\iè lefele. Au plecat fuga cine ]nc[troau putut, s[ scape caii lor pre la gazde prin sat; n-au apucat s[s[ ]nc[l[redze. Miron logof[tul =idè cu Duca-vod[ la mas[ =icu Costantin postelnicul, iar Buhu= hatmanul era la o cas[departe de curte, mai ]n gios. +i dac[ au audzit g`lceava lacurte, numai cu Dediul s[rdariul =i cu vreo cinci, =ese lipcani,ce sc[pas[ c[l[ri, =i au purces spre curte. Ce timpin`ndu-s[ cuc[zaci =i cu le=i, n-au putut r[zbi spre curte, =tiindu c[ ]n curteera slujitori siimeni =i curtea lui vod[ =i s[ vor ap[ra. Ce =-au]ntorsu giup`neasa de au fugit ]n lunc[ cu sania, iar el, h[r[\indu-s[oarece, au dat dos, oarece sprejenindu-s[ =i le=ii cu moldoveniia-i goni. +i nemic[ nu le-au stricat, c[ nice gona=ii nu prè]ndr[zniè.

Au triimis hatmanul ]n Foc=ani la doamna pre Manolachisulgeriul, s[ dè bani s[ fac[ oaste de acolo, din Foc=ani, =i s[vie la d`nsul, s[ marg[ s[ s[ bat[ cu le=ii, s[ poat[ face vreoizb`nd[. +i dac[ au m[rsu Manolachi la doamna, n-au pus s[str`ge ]n lefi nescai slujitori, ce au =i-nc[lecat +tefan-vod[,ginerele Duc[i-vod[, cu ni=te siimeni =i cu slugi de pe la boieriice era cu doamna. +i ]ntr-acea noapte au vinit la hatmanul ]nZ[br[u\i, la +olde=ti. Iar[ hatmanul, dac-au v[dzut pe ginereleDuc[i-vod[, numai ce s-au ciudit pentru ce au vinit. C[ el vrès[ marg[, cu gloata ce era, s[ de r[zboiu cum ar¡ hi putut, iarcela vrè fi st[tut ]n laturi, =i l`ng[ d`nsu vrè r[m`nè ceie cevinis[ hatmanului ]ntr-agiutor.


77

Purces-au cu to\ì din Z[br[u\i =i au m[rsu de noapte ]nCornul Dumbr[vii, dreptu Domne=ti. Ce n-au vrut s[ lovasc[noaptea, tem`ndu-s[ s[ nu r[puie oameni, ce au socotit s[a=tepte p[n-]n dzuo, s[ vadz[ cine sunt. Iar ne]ndr[znindu-le,s[ va ]ntoarce =i va str`nge oaste, =tiindu c[ ]n curte era 60 desiimeni =i boierina=i de curte =i alt[ gloat[. S[ vor ap[ra c`tevadzile, c[ =i bucate =i hran[ de cai =i iarb[ de pu=c[ de agiunsuavè. +i dac[ s-au f[cut dzu[, s-au apropiet¡ prin arini, l`ng[sat, pe din gios de curte, ]ntr-o r`p[, =i au ie=it de au prinsulimb[ pe un celednic leav. +i acela au spus c`te steaguri suntde c[zaci =i c`te-s de le=i =i de moldoveni, de to\i ca 500 deoameni. Le=ii sta denaintea cur\ì \iindu caii de frù, c[ avègrije de Buhu=, s[ nu vie cu t[tarì s[-i lovasc[.

Hatmanul Buhu=, v[dzindu-i c[ stau stoli\i, au scos pre Deduls[rdarul cu vro 20 slujitori ai lor, de-au m[rsu spre oastea le=ilor,ca doar ar¡ ]nc[lica =i s-ar slobodzi asupra lor. +i atunce,dep[rt`ndu-s[ de l`ng[ curte, s[ dè n[val[ =i hatmanul cu ais[i, s[ apuce dispre curte =i, ie=indu =i cei din curte, s[ vorbate cu le=ii. C[ ceelalt[ gloat[ de \ar[, ce era luat[ cu de-s`la ]n poghiaz, era to\i gata de fug[, c`t ar vidè pre hatmanul.Ce m[rg`ndu Dedul s[rdarul p[n-aproapi de d`n=ii, au ]nc[lecatnumai trii in=i den gloata le=ilor =i le-au ie=it ]nainte, ]ntreb`ndu-ice caut[. Dedul s[rdarul au r[spunsu ]n limb[ turceasc[, iar eiau dzis: „V[ =tim noi cine sunte\i; mai bine s[ vini\i s[ fim¡ totde unii“. +i s-au ]ntorsu ]napoi la ai s[i, iar temeiul lor, a le=ilor,sta necl[tit ]naintea cur\ii. Hatmanul ]nc[ s-au dat ]n giosuspre g`rl[, triime\indu s[-i mai vie agiutor, =i dece s[ vie asuprale=ilor anume, c[ siimenii din curte vor sta pentru domnu. Iarei, cum s-au cl[tit hatmanul de acole, au =i deschis porti\a, des-au ]nchinat la poghiaz un buluba=, anume Dedul, nice de onevoie, nice de o str`nsoari, numai de vicleni ce era. +i intr`ndle=ii =i c[zacii =i moldovenii, au luat pre Duca-vod[ =i pe al\iboieri, pre to\i dezbr[c`ndu-i, i-au l[sat cu peile goale. +i s-au]ntorsu poghiazul cu dob`nd[ =-au dus pe Duca-vod[ ]n |araLe=asc[, =i acolo au murit. +i c`ndu-l duce pe drum, ]l puses[

Ion Neculce

78

]ntr-o sanie cu doi cai, unul albu =i unul murgu, =i cu hamuri deteiu, ca vai de d`nsul. Oc[ri =i sud[lmi, de audze cu urechile.S-agiung`ndu la Suceav[, la un sat, anume...1, au poftit pu\intellapte s[ m`n`nce. Iar femeia gazda i-au r[spunsu c[ „n-avemlapte s[-\i d[m, c-au m`ncat Duca-vod[ vacili din \ar[, de-lva m`nca viermii iadului cei neadormi\i“. C[ nu =tiè femeiaacie c[ este singur el Duca-vod[. Iar Duca-vod[, dac[ au audzitc[ este a=è, ]ndat-au ]nceput a suspina =i a pl`nge cu amar.

C[ el s[ \inè =i vorovè ]n casa lui, de s[ ispitè s[ fie craiu ]n|ara Ungureasc[, =i un ficior a lui ]n |ara Moldovei domnu, =ialtul ]n |ara Munteneasc[, =i ginere-s[u hatman ]n Ocraina.C[ el ]=i \inè lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui,ca un craiu \inè. +i c`nd ie=è afar-]n n[rod, tot posomor`t c[uta,ca s[-i iè oamenii de fric[. C[ el apucas-]nv[\[tur[ de la Vas`lie-vod[ fiindu c[m[ra= mare la Vas`lie-vod[. Era om nu prè nalt=i gros, burduhos =i b[tr`n. Numai ]= cernè barba. Pe at`ta s[cuno=tè c[ n-are ac[tare minte sau frica lui Dumnedz[u. +i ceg`ndè el s[ fac[ =i la ce s[ ispitiè, =i la ce l-au adus p[catul =ios`nda de la Dumnedz[u! +i a=e l-au dus pe Duca-vod[ ]n|ara Le=asc[, de au murit acolo. A=e =-au agonisit de l[comiabanilor, ce avè.

Era un boier¡, anume Ursachi, bogat ]ntr-aceast[ \ar[ anoastr[, de, c`ndu vinè birul de la ]mp[r[\ie, de multe ori,c`ndu era ]n grab[, ]l ]nc[rca de la casa lui =i-l pornè la Poart[,=i mai pe urm[ lua de la \ar[. +i nu l-au putut s[-l rebde Duca-vod[ pe acel boier¡, precum suntu mul\i pentr-alte \[ri boieriboga\i. Ce den domnia a doa au ]nceput a s[ acolisi de d`nsul=-a-l pr[dare, =i neput`nd r[bda Ursachi pe Duca-vod[, l-aup`r`t =i la Poart[, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai peurmacmu, =tiind Duca-vod[ pe Ursachi c-au avut g`lceav[ c-unnegu\itor mare din |ara Le=asc[, anume B[l[ban, =i giudecat[acolo ]n |ara Le=asc[, mult[, pentru ni=te bude, tr[m[s-au Duca-vod[ la acel B[l[ban, de au vinit ]n \ar[ de au p`r`t pe Ursachi.



79

+i i-au f[cut str`mb[tate lui Ursachi, c[ l-au dat r[mas s[ delui B[l[ban vro patru, cinci sute de pungi. +i a=è i-au luat tot =il-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii. +i-l scotè ]n toate dzileli de-lb[tè la talpe, p[n’ i s-au zg`rcit vinele =-au r[mas olog p[n’ lamoartea lui. +i la moartea lui, din cè bog[\ie mult[ n-avè cuce-l griji. Au v`ndut un sat la Bac[u, anume F`nt`neleli, de l-augrijit. A=è au f[cut Duca-vod[ lui Ursachi, =i pe urm[ i-au pl[titDumnedz[u =i Duc[i-vod[.

Fost-au =i trii semne mari ]n dzileli Duc[i-vod[, c`nd aupurces la Beci. C[ s-au ar[tat o stè pe cer cu coad[, de s-auv[dzut multe dzile. M`nca =i lupul oameni. Fost-au =i cutremurprè mare. C[dzut-au atunce =i turnul cel mare din cetateaSucevei, ce-i dzice turnul Nebuis[i.

Iar[ doamna Nastas`ia a Duc[i-vod[, dup[ ce-au luat le=iipe Duca-vod[, è au r[mas deodat[ ]n |ara Munteneasc[. +-auumblat mult pentru Duca-vod[, ca s[-l r[scumpere de la le=i.+i-l negu\as[ cu le=ii drept 70 de pungi de bani, s[ dè le=ilor =is[-l las[. +i triimi\ind banii pen |ara Ungureasc[, i-au popritungurii cu-ndemnarea lui +erban-vod[, tem`ndu-s[ c-a ie=i =il-a sminti din domnie Duca-vod[. Atunce era ]n Leov slobod =ioblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroia de voie rè=-au murit ]n loc.

Iar[ doamna Duc[i-vod[, v[dzind a=è, s-au dus cu toat[casa ei la |arigrad. A=è au ]nceput a o apuca datornicii, uniide o parte, al\`i de alta, cu feluri de feluri de priceni, =-a o]ngrozi, =-a o ]nchide, =-a o j[cui, care cum putè, agiung`nd-oos`nda cre=tinilor.

Care mai pe urm[ au vinit =i mai la mare os`nd[ =i ocar[,c-au am[git-o un grec, de s-au m[ritat dup[ d`nsul. Av`nd èdoi ficiori =i patru fete, n-au socotit cinstea ei, c[ era mai multb[tr`n[ dec`t t`n[r[. +i dup[ ce-au m[rsu dup-acel grec, auam[git-o de-au dat bani =i odoar[ c`te-[a]u mai avut, de-audat turcilor de l-au pus beiu la Mana. +i au mai =[dzut vros[pt[m`n[ cu d`nsa, p[n’ =-au f[cut cheful, =i s-au dus la Mana,dzic`nd c-a duce-o =i pe d`nsa. +i a=è vro doi, trii ani au =[dzut

Ion Neculce

80

acolo =i n-au mai triimis la d`nsa s[ o iè, p[n’ s-au hainit =i elde la turci. Iar è, la b[tr`ne\e, au r[mas =i s[rac[, =i oc[r`t[ devoroava oamenilor, =i cu o cas[ plin[ de copii. A=è au pl[tit =iDumnedz[u Duc[i-vod[, pe cum au f[cut =i el altora.

CAP. IX

DOMNIA A DOAA LUI PETRICEICO-VOD{ DE LA LE+I

Petriceico-vod[, dup[ ce-au ]n\eles c-au b[tut pe turci laBeci, s-au scobor`t cu moldovenii pribegi =i cu pu\intei le=i ]nt`rgu ]n Suceav[ =-au ]nceput a str`nge pe boieri, pe unii denevoie, al\ii viniè de bun[ voie. +i de-acolo s-au scobor`t laIe=i =-au triimis poghiaz de au luat =i pe Duca-vod[. +-au triimis=i moldoveni ]n Bugeag, cu pu\intei c[zaci cu Cone\chie, apr[da =-a str`ca, de pecum le-i obiceiul moldovenilor gata lajacuri, dup[ cum s-au pomenit mai sus la domnia Duc[i-vod[.

Deci ]n scurt[ vreme au nemerit =i t[tarì de la Beci laBugeag =i v[dzind de[a]t`ta stric[ciune ce le-au f[cut moldo-venii =i c[zacii, datu-le-au mare r[zboiu moldovenilor =ic[zacilor. Dece moldovenilor1, cum sunt gata la jac =i gata =ila fug[, ]n scurt[ vreme au ]nceput a s[ r[s`pi ]n fug[, de auperit ca vai de d`n=ì, =i ]n Prut s-au ]necat. Iar c[zacii, cutab[ra legat[, au trecut peste Nistru. Deci t[tarì au pr[dat =-aut[iat ]n \ar[ c`t le-au fostu voia. Iar Petriceico-vod[, v[dzind c[n-are cu cine s[ stè, s-au ]ntorsu din Ie=i iar la Suceav[, =i-n\eleg`ndc-au pus turcii domnu pe Dumitra=co-vod[ Ca[n]tacozino, luat-au=i el miere =i vin, vaci =i boi, turme de oi, ce-au putut apuca, =is-au dus ]n |ara Le=asc[. +-au st[p`nit =i el, de la le=i, de lanoiemvri p[n’ la f[urar. Bogat bine =i folos au r[mas \[rì =i dela Petriceico-vod[, prad[ =i foamete mare! +i s-au dus =i dinboieri cu d`nsul: Miron Cost`n vel-logof`t =i Apostol Catargiulvel-comis =i Ilei Dr[gu\escul s[rdariul =i Savin Zmucil[medelnicer =i frate-s[u Gheorghi\[ =i al\ii.

1 }n manuscrisul 53, „moldovenii“ (a=a cere construc\ia frazei).

CUPRINS


81

CAP. X

DOMNIA A DOA A LUI DUMITRA+CO-VOD{CA[N]TACOZINO LA VELET 7192

}n\eleg`nd turcii de ce s[ lucreadz[ ]n Moldova, cumau luat pe Duca-vod[ le=ii, au pus domnu pe Dumitra=coCa[n]tacozino. +i viind la G[la\i, r[pedzit-au c[r\i ]n toatep[r\ile, s[-= vie cine= la locurile sale, c[ de la puternica]mp[r[\ie sunt to\i ierta\i, oricine ce gre=al[ ar hi f[cut. Dececine de pe unde au fostu =-au audzit, de pen |ara Ungureasc[=i din |ara Munteneasc[, to\i au vinit, f[r’ c`t numai Buhu= aur`mas ]n |ara Munteneasc[. +i cei din |ara Le=asc[ n-au vinit,au mai z[b[vit =-au vinit la domnia lui Cantemir-vod[. Deceviind domnia ]n Ie=i =-a=[dzindu-s[ ]n scaon, era mare foamete,c[ fuses[ \ara toat[ bejenit[ =i nu putus[ oamenii ara =i nu s[f[cus[ p`ne. Era oameni tot le=ina\i =i mor\i pe drumuri =i peuli\i, c`t s[ m`nca om pe om. Poghiazuri din |ara Le=asc[totdeuna s[ slobodziè de str`ca =i pr[da. T[lh[ret mult era. Dela Cotnar ]n sus era \ara pustie.

Peste Prut p[ziè joimirii drumul Cameni\`i, de j[cuiè.T[tar`i f[cè mare g`lcevi pentru prada lor. Ce viind f[rman lahanul de la Poart[, s-au a=edzat. P`ne aducè oamenii de pen|ara Ungureasc[ =i de la t[tari, c`te pu\intè. }n Ie=i era marenevoie, c[ trecè pa=i la Cameni\[ cu haznale =i cu zaharale,=i nu era harnici s[-i grijasc[ de bucate =i de cai. +i umblaturcii s`nguri pe la gazdele boierilor de le lua caii. Atuncedomnul muntenescu +erban-vod[ au ]nc[rcat p`ne de a lui,arat[ cu plugurile lui, c`teva sute de car[, de-au dus-o laCameni\[, av`nd poronc[ de la-mp[r[\ie. Oamenii ]n t`rgu]n Ie=i ardè cur\ile boierilor =i ogr[dzile =i-a altora, de-au arsut`rgul mai gium[tate, c[ nu era cine s[ aduc[ lemne. Viteliera scumpe, mierea era scump[, g[ineli mai nu era ]n \ar[.G[ina c`te un leu, oul c`te un potronic, oca de untu c`te doior\i b[tu\i =i un zlot, oca de br`ndz[ c`te doi potronici. Baniie=is[ mul\i ]n \ar[, dar bucate nu era.

CUPRINS

Ion Neculce

82

Iar[ c`nd au fostu ]n al doile an¡ a domniei, ]nceput-au avini mul\ime de taberi de car[ t[t[re=ti cu m[laiu de v`ndut ]nIe=i. Dece Dumitra=co-vod[ pus-au de au f[cut mier\a mare =-aupus de au str`gat crainecul s[ nu cumpere nime p[n-]n treidzili, c[-l va ]n\epa care va cump[ra. +i a=è au rumtu pre\ulmir\`i c`te un leu b[tut, =i peste doo, trei s[pt[m`ni s-au scobor`tmier\a =i la zlot. Dece au ]nceput s[racii oameni a s[ s[tura.Numai era greu, c[ muriè, c[ era h[mnisi\i.

Chemat-au Dumitra=co-vod[ de c`teva ori s[ vie ]n \ar[ peBuhu= hatmanul, fiind om harnic la o=tire =i trebuitor la aceevreme. Dar el, v[dzind vremili nea=[dzate ]n Moldova =i fiind=i bolnav, n-au vrut s[ vie. Care i s-au t`mplat a=e= =i moarteaacolo, ]n sat ]n Ru=i.

Iar Dumitra=co-vod[, v[dzind c[ nu va s[ vie, au c[utat ]npizm[ =-au ales un boieru care era mai s[rac =i mai prost, anumeZosen Ba=ot[. M[car c[ era de neam vechiu, dar nu era harnicde acee boierie la celi vremi, nice el n-avè acee nedejde, nice]n g`nd nu g`ndiè. A=è f`r` veste din t`rgu l-au luat =i l-au dusla curte de l-au ]mbr[cat cu c[ftan, de l-au pus hatman.

Dumitra=co-vod[ era un om b[tr`n, grec \[rigr[dean deneamul lui, de Ca[n]tacozone=ti. +i mai nainte vreme fuses[visternic mare =i-n |ara Munteneasc[, la Gligori-vod[. +i eraom nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor, geamba= de cei dela Fener din |arigrad. +i dup-aceste, dup[ toate, era b[tr`n =icurvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ aunei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care ochema Ani\a, \iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[boierimea, de-o \inè ]n bra\i, de-o s[ruta =i o purta cu s[lbi degalbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic de sobol =i cu multeodoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ desuleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimitè cu car[tadomneasc[, cu siimeni =i cu vornici =i cu comi=i dzuoaamidzidze mari pe uli\i, la feridiu =i pe la m[n[stiri =i pe la vii,]n primbl[ri. +i f[cè =i pe boieri de-= triimitè giup`nes[le cud`nsa. +i dup[ ce viniè de la primbl[ri, triimitè giup`nesilor


83

daruri, canave\e, bilacoase, c[ce i-au f[cut cinstea de-au m[rsucu d`nsa ]n primblare. +i dup[ ce s-au mazilit, au luat-o cud`nsul =-au dus-o ]n |arigrad cu d`nsul =-au m[ritat-o dup-oslug[ a lui, dup[ un grec. C[uta\i, fra\i iubi\i cetitori, de vide\ice este omenia =i curvia greceasc[! C[ el, de b[tr`n, din\i ]ngur[ n-avè. Diminea\a ]i ]ncliè de-i punè ]n gur[, iar sara ]idesclie cu ]ncrop =i-i punè pe mas[. Carne ]n toate posturile cuturcii depreun[ m`nca. Oh! oh! oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei,ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia ai avut! Ce sor\i de viia\[\-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine, de maremirare este, cu at[tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ast[dzi ]n tine, Moldov[! +i din vreme ]n vreme tot s-au maiadaos spurcateli de obiceiuri, carei mai ]nainte s-or pomenicine= la r`ndul lor.

T`mplatu-s-au de-au g[sit c`\iva mii de galbeni acolo ]nm[n[stire ]n R`=ca, pu=i de titori pentru treaba m[n[stirei. +i i-auluat to\i =i nemic n-au l[sat m[n[stirei de schivernisal[, sau s[tocmeasc[ ceva, fiind m[n[stirea s[rac[.

A=ijdere ficiorii lui Chiriac Sturdzii vornicului, Ion =i cuSandul, care acel Ion au agiunsu mai pe urm[ =i vornic mare laal\i domni. Ace=ti boieri p`r`è pe o ma=teh[ a lor la Dumitra=co-vod[, dzic`ndu c[ ar fi r[mas mul\i bani de la tatul lor ChiriacSturdze, =i lor nu va ma=teha lor s[ le fac[ parte. Deci Dumitra=co-vod[, cu me=ter=ugurili lui, au aflat unde era banii =i au triimis=i i-au luat to\i =i nemic[ nu le-au mai dat acestor boieri, nicilor, nici ma=tih[i lor. +i dup[ ce s-au mazilit Dumitra=co-vod[,s-au dus ma=teha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriac Sturdzii,la |arigrad, de au z[b[vit gium[tate de an =i =-au aprinsurogojini ]n cap, de l-au p`r`t la ]mp[ratul pe Dumitra=co-vod[.+i nemic[ n-au putut face, s[ ispr[vasc[ ceva. +i au m`ncatbanii to\i Dumitra=co-vod[.

Iar[ boierilor celor mari le ar[ta dragoste =i cinste, c[ nicipre mult n-au domnit a doa domnie, nici vremile nu-i slujiè. Cenu avè ]ntr-alt chip cum face, ce numai ]i c[uta s[ le ar[tedragoste, c[ nu-i da m`na ]ntr-alt chip s[ fac[.

Ion Neculce

84

+erban-vod[, fiindu domnu ]n |ara Munteneasc[, era veriprimari cu Dumitra=co-vod[ di pe Cantacozine=ti, =i avè vrajb[=i pizm[ ]ntre d`n=ii ]nc[ di pe c`ndu era tineri, di pe la Grigori-vod[, =i s[ tot p`r`è la Poart[ unul pe altul. Atunce au chemat+erban-vod[ pe Buhu= hatmanul =i l-au ]nv[\at s[ marg[ laFoc=ani =i s[ s[ agiung[ cu boierii moldovene=ti =i s[ le dzic[s[ fug[ la d`nsul ]n |ara Munteneasc[, c[ el le va purta degrije. S[ nu =adz[ ]n Moldova, c[ Dumitra=co-vod[ au f[cutferman s[-i taie pre to\i boierii din Moldova, dzic`ndu c[ boieriiau adus pre le=i de au luat pe Duca-vod[ =i au pr[dat Bugeacul,=i \ine acel ferman ascunsu gata. Deci Buhu= hatmanul, peporonca lui +erban-vod[, s-au dus la Foc=ani =i au spus luiGavrili\[ vornicul.

Deci Gavrili\[ vornicul, cum au ]n\[les, s-au =i r[dicat cuficiorii lui =i cu al\i boieri din |ara de Jos, cu c`\iva, =i au fugit]n |ara Munteneasc[, la +erban-vod[. Iar +erban-vod[, dup[ce i-au v[dzut c[ au vinit la d`nsul, tare s-au bucurat =i au =ir[pedzit la Poart[ harzuri de la boieri, cu p`r[ asupra luiDumitra=co-vod[. +i cu silin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[ auispr[vit s[ marg[ boierii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e, fiindsarascheriu acolo, s[ le iè sama cu Dumitra=co-vod[, s[-igiudece. Deci +erban-vod[, av`ndu priete=ug cu Suliiman-pa=e=i av`ndu nedejde pe d`nsul, au chemat pre boieri de au sf[tuitpe cine vor r[dica domnu dintre d`n=ii, dup[ ce or ispr[vi. +iau socotit cu to\ii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind omb[tr`n, ca de =aptedz[ci de ani, =i om prost, mai de gios, c[nice carte nu =tie, socotind boierii c[ l-or purta precum le va fivoia lor. +i de va fi r[u, ]nc[ nu va tr[i mult, c[ era b[tr`n. C[al\ii mai de cinste =i mai de neam nu priimie s[ fie domnu. +iau giurat Costantin Cantemir cliuceriul lui +erban-vod[ c[ dincuv`ntul lui nu va ie=i, ce-i va poronci, pe voie i-a face detoate. +i au dzis +erban-vod[ lui Cantemir s[ nu fie protivniccre=tinilor, c[ el ]nc[ nu este. C[ci +erban-vod[ avè bun[nedejde c[ va dezbate toat[ cre=tin[tatea din |arigrad ]ncoacide supt m`na turcilor. C[ pe acee vreme s[ b[tè sultan Mehmet


85

cu nem\ii, cu Leopold, ]mp[ratul nem\[scu, =i-l tot b[tèNeam\ul pe Turcu =i luas[ mult loc Neam\ul de la Turcu. +i s[agiunsese +erban-vod[ =i cu nem\ii, =i cu Moscul, =i cu le=ii. +imoscalii ]nc[ b[tus[ la acè vreme cetatea Azacul =i era s[marg[ =i la Cr`m. +i g`ndul =i g[tirea lui +erban-vod[ era s[fie el ]mp[rat ]n |arigrad. +i cu acel mijloc siliè s[ fac[ peCantemir domnu ]n Moldova, cobor`ndu-s[ =i le=ii s[ s[]mpreune, s[ s[ fac[ tot unii asupra turcilor. +i iar[= au maigiurat Cantemir lui +erban-vod[ pentru doi boieri greci ce era]n Moldova tr[itori, fra\i, pre anume Iordachi =i Manolachi,fiind de neamul lor ace=ti doi boieri Rus[te=ti, cum a mergeCantemir cu domnie, s[-i =i prindz[, s[-i omoare. +i mai avèace=ti doi boieri ]nc[ trii fra\i la |arigrad, pre anume L[sc[rachi=i Mih[lachi =i Scarlatachi, cinci ficiori a cup[riului celuib[tr`n, tot de un neam di pe maic[ cu +erban-vod[. Numai c[apucas[ de s[ ]nvr[jbis[ de la vremea Duc[i-vod[, c`ndu eradomnu Duca-vod[ ]n |ara Munteneasc[. A=ijdere au mai giuratCantemir =i lui Gavrili\[: luund domnia Cantemir, s[ nu s[ ating[sabia lui de d`nsu sau de vreun ficior a lui, pentru c[ci el vidè=i cuno=tè Gavrili\[ pe ficiorii lui c[ nu sunt to\i a=edza\i laminte, ce o sam[ sunt =i cam zlobivi.

+i cu aceste lucruri, dup[ ce s-au sf[tuit =i le-au a=edzat, aupurces cu to\ii la Obluci\[, la Suliiman-pa=e. Deci =i Dumitra=co-vod[ despre partea lui au ales boieri de frunte =i de cinste =i i-autrimis acolo la Suliiman-pa=e, s[ stè la p`r[ cu ceielal\i boieri.+i au =edzut acolo la p`r[ c`teva dzile. +i ]ntr-o dzi, numaice au ]mbr[cat cu caftan de domnie ]n Moldova pe Cantemir.+i au g[tit pe Husain, beiul de la cetatea Vozia, de l-au triimiscu mazilia ]nainte la Dumitra=co-vod[ s[-l iè din Ia=i, s[-lduc[ la |arigrad.

Iar[ boierii cei trimi=i despre partea lui Dumitra=co-vod[,dac[ au v[dzut c[ au ]mbr[cat pe Cantemir cu caftan dedomnie, s-au ]nchinat lui Cantemir-vod[. Deci Cantemir-vod[i-au =i pus pe d`n=ii, pe acei boieri, pe Bal=e vornicul =i peal\ii, de au scris c[r\i cu vicle=ug lui Dumitra=co-vod[, pecum

Ion Neculce

86

au ispr[vit ei caftan pe voia lui Dumitra=co-vod[. +i l-au trimis]nainte pe Husain beiul de la cetate de la Tighine cu caftanul]nainte, ]mpreun[ cu Toader arma=ul Fliondor. C[ arma=ulFliondor ]nc[ fusese pribag¡ cu ceielal\i boieri. Numai ceielal\iboieri a lui Dumitra=co-vod[ scriè bine de d`nsul, cum nu-inici un vinovat, c[ nu s-au amestecat cu ceielal\i boieri pribegi,iar pe aceie boieri, pe Cantemir =i pe Gavrili\[, i-au pusSuliiman-pa=e tot ]n fier[ =i i-au dat pe m`na lor s[-i aduc[cum mai de s`rgu la Dumitra=co-vod[.

Deci Dumitra=co-vod[, cum au v[dzut c[r\ile boierilor lui,a lui Bal=e vornicul =i a celoralal\i, ]ndat[ au credzut. +i s-aubucurat =i s-au g[tit cu mare alai de au ie=it ]ntru ]ntimpinarelui Husain-beiu la Valea Ad`nc[ dup[ obicei. +i ]ntimpin`ndu-s[cu Husain-beiu acolo, s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i nemic[ nui-au spus, nici Dumitra=co-vod[ n-au priceput de mazilie. +iacolo, =i Toader Fliondor s-au ]mpreonat cu d`nsul, =i-l c[ièDumitra=co-vod[ pe Fliondor =i ar[ta dragoste =i mil[ c[tr[d`nsul. +i de acolo s-au ]ntorsu ]napoi, dup[ ce s-au ]mpreonatcu alaiul =i cu caftanul ]nainte, p[n[ ce au intrat ]n Ia=i, ]ncur\ile domne=ti.

+i a=tept`ndu Dumitra=co-vod[ s[-i puie caftanul ]n spateHusain-beiu, iar el i-au cetit fermanul de mazilie. +i au puscaftanul ]n spatele lui Ion Racovi\[ vornicului, s[ fie caima-cam, p[n[ a vini Cantemir-vod[ ]n scaonul domniii.

Iar[ Todera=co vistiernicul, ficiorul lui Iordachi Cantacozinocelui b[tr`n, fiind v[r primare cu Dumitra=co-vod[, era ]n marecinste la Dumitra=co-vod[. El era alfa =i omega atunce ]n |araMoldovii. Pusu-l-au, pe dumnealui, Husain-beiu ]n fier[ =i l-audus la gazda lui, ca s[-l puie la popreal[ p[n[ a vini Cantemir-vod[, s[ dè sam[ de r[sipa \[r`i. Deci mai pe urm[ au st[tutboierii caimacami =i cu pu\inte cheltuial[ la Husain-beiu, =i l-audat pe chiz[=ie lor s[ stè fa\[. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzinduaceste, pl`nge de s[ r[sipie ]naintea a tot n[rodul. +i s-au g[titp[n[ a triia dzi =i au purces la |arigrad, precum este obiceiuldomnilor mazili. +i la purcesul lui Dumitra=co-vod[ din Ie=i s-au


87

f[cut mari g`lcevi =i calabal`c¡. Fliondor arma=ul =i cu frate-s[uGheorghi\[ Ciudin, cu Mitre c[pitanul, cu Mile=tii =i cu al\ii,au burzuluit tot t`rgul =i slujitorimea asupra grecilor, tot cupietri =i cu be\e, de era curtea domneasc[ plin[ de oameni. +ipe ziduri sta oameni, iar grecii tot ]n cas[ =idè, l`ng[ Dumitra=co-vod[, =i s[ ascundè carii pe unde putè. +i mai v`rtos c[uta peun grec, pre nume Sarìeni, carele au fost de au fost b[tutstupii lui Gavrili\[ vornicului =i au fost dat =tiubeilor foc. +ioblicind Husain-beiu de la gazd[, au alergat mai degrab[ cuc`\iva turci, slujitori ai lui, =i au ]nceput a bate =i a ]mpr[=tièn[rodul. +i au prinsu pe frateli Milescului, de l-au b[tut prè r[ucu buzduganul Husain-beiu. +i purceg`ndu din Ia=i Sar[ieni =ial\i greci, tot denaintea lui Husain-beiu mergè, ca s[ nu-l poat[lua moldovenii. C[ s[ agiunsese Dumitra=co-vod[ cu Husain-beiu, de \inè cu d`nsul. +i la ie=itul din curtea domneasc[,Dumitra=co-vod[ ar[ta fantazie, de dzicè surleli =i tr`mbi\eli=i b[tè dobeli. Dar n[roadele tot ]l suduiè =i-l hitc[iè =i aruncacu pietri =i cu lemne dup[ d`nsul. +i cu aceast[ cinste frumoas[au ie=it Dumitra=co-vod[ din Moldova. +i i s-ar fi c[dzut precale =i mai mare cinste s[ pitreac[, c[ de la d`nsul s-au scornith`rtiile, el le-au scos ]nt[i, de este acel madem bun =i p[n[ast[dzi ]n Moldova.

A=ijdere la acè g`lceav[ prins-au Fliondor arma=ul la gazd[pre un grec, anume Mavrodin p[harnic, =i l-au b[tut =i l-audezbr[cat, de l-au l[sat numai cu c[me=a. +i l-au legat =i l-aupus pe un cal ]nd[r[pt cu fa\a spre coada calului, =i didesecoada ]n mìni, de o \inè ]n locu de frù. +i-l ducè prin mijlocult`rgului la Copou la primblare =i-l priviè tot n[rodul dzioaamiadz[dzi mare. +i-i dzicè ficiorii ce-l ducè: „Dzi, grece, calmurgu la f`nt`na Bordii“, iar el nu putè dzice „cal murgu laf`nt`na Bordii“, ce dzicè „alogo murgo sto f`nt`na Bordii“. Iarslugile lui Fliondor ]i da palme =i-i dzicè: „Dzi, grece, bine; nudzice a=è“. Acest fel de zeefet frumos i-au f[cut. +i dup[ ce auvinit Cantemir-vod[, iar l-au mai b[tut =i l-au surgunit. Iar apoila Costantin Duca-vod[ iar au vinit ]n \ar[, de au fost vistiernic

Ion Neculce

88

mare. +i mai pe urm[ iar l-au prinsu Antiohii-vod[ Cantemir, =il-au jecuit, =i l-au pus =i ]n ocn[. +i la Mihai-vod[ iar au vinit]n \ar[, de au tr[it p[n[ ce au murit de b[tr`n, =i nu s-au maiputut cur[\i \ara de d`nsul.

A=ijdere t`mplatu-s-au =i alt grec la mazilia lui Antonie-vod[ Rus[t, anume Palaloga, de l-au luat cu pielea gol dinferedeu =i pre acela, de s[ pomene=te p[n[ ast[dzi.

+i la Alexandru-vod[ Iliia= iar, ce au p[\it Bati=te =i al\ii, =ila al\i domni! +i ]n |ara Munteneasc[ de c`teva ori ]n c`tevar`nduri s-au t`mplat grecilor de au p[\it necinste =i r[utate. +inu s-au mai putut cur[\i aceste doao \[ri de d`n=ii.

A=è socotescu au cu firea mè aceast[ proast[: c`nd a vrèDumnedzeu s[ fac[ s[ nu fie rugin[ pe fier, =i turci ]n |arigrads[ nu fie, =i lupii s[ nu m`n`nce oile ]n lume, atunce poate nuvor fi nici greci ]n Moldova =i ]n |ara Munteneasc[, nici or fiboieri, nici or pute m`nca aceste doao \[ri, cum le m`n`nc[.Iar alt leac n-au r[mas cu condeiul mieu s[ mai pomenescu,ca s[ pot g`ci. Focul ]l st`ngi, apa o iez[=ti =i o aba\i pe alt[parte, v`ntul c`nd bate, te dai ]n laturi, ]ntr-un ad[post =i teodihne=ti, soarele intr[ ]n nuor, noaptea cu ]ntunerecul trece =is[ face iar lumin[, iar la grec mil[, sau omenie, sau dreptate,sau nevicle=ug, nici unele de aceste nu sunt, sau frica luiDumnedz[u. Numai c`ndu nu poate s[ fac[ r[u s[ arat[ cubl`nde\e, iar inima =i firea, tot c`t ar¡ putè, este s[ fac[ r[utate.C[uta\i de ceti\i la hronograful grecescu, de v[ ]ncredin\a\i =imai bine, pe c`nd au fost grecii puternici =i ]mp[r[\ia era a lor,ce f[cè pre atunce =i ce lucra!

Iar[ dup[ ce au vinit Cantemir-vod[ la scaonul domniii ]nIa=i, trimis-au boieri de \ar[ la Poart[ dup[ Dumitra=co-vod[de l-au p`r`t la Udriiu. +i au trimis =i pe v[ru-s[u Todera=covistiernicul Cantacozino, ]mpreun[ cu ceielal\i boieri, de l-aup`r`t tot la ochi. +i l-au ]nchis pe Dumitra=co-vod[ =i l-au f[cutde au cheltuit mul\i bani. Numai, n[rocirea lui, au sc[pat cudzile, c[ au apucat de au d[ruit un hamger de mare pre\veziriului. +i a=e au h[l[duit cu viia\[. +i dup[ acee n-au pre


89

lungit, fiind mazil acolo, =i au =i murit. +i i-au r[mas casa ]nmult[ =i mare s[r[cie.

A=ijdere =i Todera=co vistiernicul, dup[ ce s-au p`r`t cuDumitra=co-vod[ acolo la Udriiu, s-au r[zbolit =i au murit. +ifiindu +erban-vod[ cu d`nsul v`r primare, au trimis cu marecheltuial[ de i-au luat oas[le de la Udriiu. +i le-au adus pin|ara Munteneasc[ =i le-au adus ]n Moldova, de le-au ]ngropatficiorii lui ]n m[n[stire ]n Bisericani, fiindu ei ctitori, ace=tiboieri Cantacozine=tii, la acè sf`nt[ m[n[stire. +i au r[masdator, din visternicie ce au fost vistiernic mare la Duca-vod[,cu vreo doaodz[ci =i mai bine de pungi de bani. A=è sunt debune boieriile ]n |ara Moldovii, de la Vasilie-vod[ ]ncoaci!

CAP. XI

DOMNIA LUI COSTANTIN CANTEMIR-VOIEVODA}N ANUL 7193 IUNIE 10

Venit-au domnu |[r`i Moldovii Costantin Cantemir-vod[,pre careli l-au ales la domnie boierii |[r`i Moldovii ]n locullui Dumitra=co-vod[, cu nevoin\a =i cheltuiala lui +erban-vod[,domnului muntenescu, pecum mai sus s-au scris. Acest domnuCantemir-vod[ au fost de oameni pro=ti de la \inutul F[lciiului.+i dac[ s-au r[dicat la v`rst[, s-au dus ]n |ara Le=asc[ de auslujit la oaste, p[n[ au agiunsu de au fost rohmistru. Apoiviindu ]n Moldova, s-au dus cu Grigora=co-vod[ Ghica ]n |araMunteneasc[ =i au fost acolo ceau= sp[t[rescu. +i era omviteazu =i cu sfat bun. Dup[ aceea, viindu aice ]n \ar[ ]nMoldova =i slujindu bine, l-au pus c[pitan mare, =i apoi au fost=i s[rdariu, =i mai pe urm[ au fost =i cliucer mare. Fost-au =icapichihaie la Poarta ]mp[r[\iii, =tiindu limbi multe =i fiindom b[tr`n. Cu alesul tuturor boierilor ce era pribegi ]n |araMunteneasc[ l-au r[dicat domnu, cu cheltuiala lui +erban-vod[,domnului muntenescu, precum mai sus s-au scris. +i titlu=ul luinu scriè Cantemir-voievoda, ce numai Costantin-voievoda.

CUPRINS

Ion Neculce

90

Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[bun[ avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i bè bine. Semnemulte avè pe trup de la r[zboaie, ]n cap =i la mìni, de pec`ndu fusese slujitoriu ]n |ara Le=asc[. La stat nu era mare; eragros, burduhos, rum[n la fa\[, buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada.Cu boierii tr[iè p[n[ la o vreme, pentru c[ era om de \ar[ =i-i=tie pe to\i, tot anume, pre careli cum era. +i nu era m`ndru,nici f[cè cheltuial[ \[rì, c[ era un mo=neagu f[r[ doamn[. +iavè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i eraz[log la Poart[ =i cu al\i ficiori de boieri. +i era bine ]n \ar[dintr-alteli, numai nu putè tr[i oamenii de poghiazuri le=e=ti,c[ era \ara pustie din Ia=i ]n sus. +i din to\i boierii era mai alesla acest domnu Gavrili\[ vornicul =i ficiorii lui. Era el boieriu =ichivernisiè precum ]i era voia. +i era o sam[ din ficiorii lui canf[r’ de isprav[, zlobivi: Lupul =i Solomon =i Costachi. Avè slugit[lhari la cas[le lor, de \inè drumurili, de ucidè turcii =i furabucate din Bugeac, cai, iepe. +i s[ f[cè farmutate totdeuna =islimuri cu t[tarì pentru fapteli lor, =i nu putè s[ dzic[ nimenemic[ de frica lui Gavrili\[. +i domnul, de=i =tiè, r[bda.

Vinit-au atunce =i Miron logof[tul din |ara Le=asc[, foartesc[pat, =i l-au avut Cantemir-vod[ ]n mil[ =i ]n cinste. +i av`ndutrii ficiori, i-au boierit¡. Pe Ioni\[ l-au f[cut s[rdariu, pe Nicolailogof[t al triile, pe P[tra=co c[m[ra= mare. +i =-au logoditCantemir-vod[ =i o fat[ cu d`nsul, pre anume domni\a Safta,iar pe Miron logof[tul l-au f[cut staroste la Putna.

Pre acee vreme pusese Cantemir-vod[ hatman pe Velicico,ce era frate cu Miron logof[tul. +i ]ntr-acè vreme ie=it-auhatmanul Velicico cu pu\intè oaste ce ave spre \inutul Sucevii]mpotriva a multe poghiazuri le=e=ti, ce umbla de strica ]n\ar[. G[sit-au atunce un poghiazu mare la Baie. +i s-au lovithatmanul Velicico cu d`n=ii prè tare, c[ l-au lovit pe hatmanuldintr-un sine\¡, de i-au rupt dzaoa de pe l`ng[ grumadz. Velicicon[v[liè ]n r[zboiu s`ngur cu suli\a a m`n[, =i altul l-au lovit¡de i-au rumptu spog`rniceala de la frùl calului, =i altul i-aulovit din sine\ d`rlogul de la =è, =i n-au putut s[ izb`ndeasc[, =-au


91

purces moldovenii ]n r[s`p[, =-au fugit hatmanul, =i mult[stric[ciune au f[cut acel poghiaz le=esc. +i =i alte multepoghiazuri le=e=ti loviè pe alte locuri, de str`ca ]n \ar[.

Mai lovit-au un poghiaz le=escu pe Velicico hatmanul ]ntrevii la Copou, de l-au gonit p[n-]n Ie=i. +i Velicico era un om defire =i de treab[ la toate socotelele, =i-ndr[zne\¡, bun, numaineav`nd nice cu cine, au doar[ nice n[roc la r[zboiu n-avè,c[ pe unde mergè ]l tot b[tè.

Atunce av`nd nem\ì oaste cu turcii ]nc[ de la Beci, =i totb[tè nem\ì =i s[ l[\`è. Dece =i le=ii era la un cuv`nt cu nem\ì=i da lefe moldovenilor. S[ duses[ mai to\i moldovenii,boierina=i =i slugi boiere=ti, slujitori =i viniè de j[cuiè ]n \ar[.

Venis[ 3 sirghi, ce fuses[ ches[gii, la Duca-vod[ aice]n \ar[ s[ slujasc[, anume Ilei =i Stanciu =i Dima Iurucu.Ispoveduitus-au la un c[lug[r ]n G[la\i, grec, trec`nd Dun[rea.+i acel c[lug[r i-au p`r`t la Duca-vod[, de le-au luat 70 depungi de bani =i multe odoar[ scumpe. +i pe urm[ =-au g[sitvreme de s-au dus ]n |ara Le=asc[, =i aceie au b[tut pe Velicicohatmanul la Baie. +i f[cè multe poghiazuri =i r[ut[\i \[rì, c[era oameni harnici. +i a=è s-au t`mplat ]ntr-un poghiaz, de i-au]mpresurat mul\ime de t[tari. Stanciul au perit acolo ]n r[zboiu,iar cielal\i au sc[pat cu multe rane. Dece dintr-acele rane s-ausp[riiat =i s-au dus ]n |ara Nem\asc[, de-au agiunsu acolo deera cap la ]mp[ratul nem\escu pe 20 de s`rbi. Iar Dima Iurucmai pe urm[ =-au f[cut pace =-au vinit ]n \ar[, de era ba=-buluba= la Costantin Duca-vod[. +-au perit =i el de foc, ]mpreun[cu Totoiescu, vel-c[pitan, c`nd s-au aprins ierb[ria ]n Ie=i. Vide\iacmu ce-au f[cut acel dohovnicu grec! Dè dragul s[ teispoveduie=ti la d`n=ii!

Cobor`tu-s-au =i doi hatmani le=e=ti cu o=ti pe Prut ]n gios,p[n’ la sat la Boian. Ie=itu-le-u Suleman-pa=e sarascherul ]nainte=i cu Cantemir-vod[ =i le-u dat le=ilor r[zboiu prè tare =i frumos.Care le=ii n-au putut¡ \inè r[zboiul, =i peste noapte pe-ntreg-aut[iat lunca =-au trecut peste Prut. Iar Suleman-pa=e =i cu t[tarì=i cu Cantemir-vod[ s-au ]ntorsu ]napoi. Care Cantemir-vod[

Ion Neculce

92

de atunce au dob`ndit de la turci mare cinste =i laud[ =icredin\[, c[ce mergè prè bine =i frumos la r[zboiu. C-a=è mergè]n frunte, de nu s[ putè \inè cei tineri de d`nsul.

Deci le=ii dintr-acee au prinsu =i mai mare pizm[ pe d`nsul,de slobodzie poghiazuri ]n toate p[r\ili, de str`ca. +i \ara eratot bej[nit[, lips[ de p`ne, c[ nu putè ara oameni. Iar stupi =ivinul s[ f[cè, c[ era om n[rocit. |ara bir nu da, c[ era iertat[de la Poart[. Numai nu putè de vrajb[, c[ =i caii lui din ceir i-auluat Crupen\chi c-un poghiaz le=escu. Care pe urm[ acelCrupen\chi au agiunsu de-au fostu =i jicnicer mare. +i domnia]n Ie=i, dup[ ce i-au luat caii, nu putè =[dè, ce s-au mutat ]nCet[\uie. C[ de nu s-ar fi mutat ]n Cet[\uie, c`nd au b[tutpoghiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hi luat =i ped`nsul din Ie=i.

Dup[ voroava ce-au avut +erban-vod[ cu Cantemir-vod[,prins-au pe Iordachi postelnicul Rus[t de l-au ]nchis =i l-aumuncit, c[ i-au cetluit capul. +-au dat vro treidz[ci, patrudz[cide pungi de bani, =i pe urm[ l-au luat Gavrili\[ =i cu Velicico]n chiz[=ie, cum c[ n-a fugi din Moldova, =i l-au slobodzit. Iarpe urm[ i-au datu veste Velicico hatmanul c[-i st[ cu price+erban-vod[ =i este s[ peie. +i-n\eleg`nd, au fugit ]n |araUngureasc[. Atunce c`nd au m[rsu Suliman-pa=e cu Cantemir-vod[ ]naintea le=ilor la Boian, vinit-au =i +erban-vod[ cu oastedin |ara Munteneasc[ p[n-]n Ie=i, de-u desc[lecat cu oasteala m[n[stirea lui Aron-vod[, de-u =[dzut vro 4, 5 dzile de =-auispr[vit de la Suliman-pa=e, av`nd grij[ de nem\i. +i s-au ]ntorsu]napoi pe B`rlad, tot v`n`nd v`naturi =i pe=te.

Iar[ ]n al doile an¡ a domniei lui Cantemir, scobor`tu-s-aucraiul Sobe\chie cu toat[ puterea sa, =i cu to\i hatmanii, =i cutoat[ recipospolita, =i cu multe poghiazuri ]n toate p[r\ile, ]ntoat[ \ara, pre la Ocn[, pe la B`rlad, pe la Bujoreni, de nur[m`nè un loc nepr[dat =i nestr`cat. T[iat-au atunce le=ii pedoamna Rucsanda, fata lui Vas`lie-vod[, la cetate la Neam\u,=i pe Andrie=oaia, =i pe Enache gramaticul la o m`n[, =i peal\`i mul\i. C[ s[ f[cus[ t[lhari nu numai de la oastea le=asc[,


93

=i =i din mun\ì ungure=ti, de j[cuiè m[n[stirili, =i al\ì dinspreBugeag¡. }ncotro c[utai, tot de t[lhari dai. Atunce mul\i boieri=i giup`nes[ s[raci =-au l[sat cas[le =-au fugit¡ ]n |araMunteneasc[ de r[ul t[lh[retului. Atunce craiul s-au cobor`t]n gios pen t`rgu pen Ie=i =-au m[rsu ]n gios pe Prut p[n’ laPagul. +i de la Pagul n-au putut merge mai nainte, c[ i-au ie=itturcimea =i cu t[t[r`mea ]nainte. +i s-au ]ntorsu ]napoi,]ncungiurat de t[tari: care cum ie=iè din obuz, cum ]l¡ luat[tarì. +i s-au ]ntorsu iar pen Ie=i ]napoi. +i era =i Petriceico-vod[ cu d`nsul. +-au lovit¡ pe la T`rgul Frumos, =i n-au agiunsucailor obuzului ap[ hele=teul cel mare de la Prigoreni. +-auluat Siretul ]n sus =-au lovit¡ pe la Cern[u\i la +letin ]n \ara lui.Iar[ Cantemir-vod[ l-au gonit cu t[tarì p[n’ la Siret, laH[rm[ne=ti.

Atunce au arsu le=ii =i t[tarì multe cur\i boiere=ti la \ar[ =ila Ie=i. Ars-au ]n Lungani, ]n Obrejeni, ]n Popi, ]n Doro=cani laLeca, ]n C[c[r[dzeni 2 p[rechi, ]n Podobi\i, ]ntr-al\i Lungani,]n Albe=ti, ]n Br[ie=ti, ]n Prigoreni, ]n G[ne=ti, ]n T`rgul Frumos,]n Crive=ti, ]n Petri=u, ]n Hele=teieni, ]n H[b[=e=ti, ]n Ruginoasa,]n H[l[uce=ti, ]n Cozme=ti, ]n Purcele=ti, ]n Stolniceni, ]nP[=cani =i pe alte locuri multe. Tot cur\i =endilite boiere=ti auarsu atunce, fiind oameni ]nchi=i pen m[n[stiri de frica le=ilor=-a t[tarilor. Era ]n Golè oca de ap[ un potronic.

Atunce au luat craiul =i pe Dosofteiu mitropolitul din Ie=i,cu toate hainele =i odoar[le mitropoliei. +-au luat¡ =i moa=telelui Sfetei Ion Novei de la Suceav[, care le-u fostu adus acestemoa=te din |ara Turceasc[ Alexandru-vod[ cel Bun. +i le-u dusacele moa=te ]mpreun[ cu Dosoftei mitropolitul ]n |ara Le=asc[,la un t`rgu al craiului Sobe\chie, anume Jolfa, de stau acolop[n-]n dzuoa de ast[dzi. +i Dosoftei ]nc[ acolo au murit.

Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. +iera neam de maz`l; prè ]nv[\at, multe limbi =tiè: eline=te,l[tine=te, slovene=te =i alt[ ad`nc[ carte =i-nv[\[tur[, deplinc[lug[r =i cucernic, =i bl`nd ca un miel. }n \ara noastr[ pe-ceastavreme nu este om ca acela. Dup[ ce l-au dus la Jolfa, ]l punè

Ion Neculce

94

craiul Sobe\chie de s-]mbr[ca cu hainele cele scumpe =iodoar[le mitropoliei \[rì noastre, de f[cè liturghii la dzile mari=i iordan la Boboteadz[, dup-obiceiul \[rì noastre, de s[ miracraiul =i to\i domnii le=e=ti =i l[uda de frumoas[ \[r[monia ceare beserica \[rì noastre. Cantimir-vod[ s[ m`niese pe-celmitropolit =i-i f[cus[ afuris[nie de la patrierhi. Dar nemic ded`nsul nu s-au atinsu, c[ dzic oamenii c[-i sf`nt, iar de Cantimir-vod[ s-au atinsu, c[ l-au g[sit legat. Ce nu s[ =tie, dintr-aceepricin[ au dintr-alte.

Cantimir-vod[, c`nd au vinit craiul, r[m[ses[ mai s`ngur.Boierimea, slujitorimea fugis[ care ]ncotro putus[. Numai prècu pu\intei r[m[ses[, oameni de curte. +i-l ]ndemna o sam[ deboieri s[ s-]nchine la le=i. +i-i scriè =i +[rban-vod[ s[ s-]nchine,c[ s-a ]nchina =i el, c[ i s[ scoboar[ =i nem\ì despre |araNem\asc[, =i moscalii ]nc[ m[rgu la Cr`m, =i s-or face tot una.

Iar[ Cantemir-vod[ nu s-au potrivit. Una, c[ =tiè r`ndulle=ilor, c[-i sluj`s[, a dooa, ]i era ficiorul la Poart[ z[log,Ant[i]ohie-vod[ bez[deoa. Ce nu-i da m`na. Ce el cu cineau avutu s-au tras spre F[lciiu ]naintea t[tar`lor, cum mai suss-au pomenit. +i cu aceasta au nemerit, de i-au ie=it marelaud[ de la turci.

Pe cie vreme era vro 40 =i mai bine de codreni t[lhari, de\inè drumurile ]n |ara de Gios. Agiuns-au la Cantemir-vod[ dei-au iertat. +-au vinit to\i ]n Ie=i, =i i-au dus pe to\i ]n m[n[stire,]n G[lata, de-au giurat cum or sluji lui Cantemir-vod[ =i \[rìcu dreptate. +i le-au dat leaf[ c`te 4 lei de lun[. +i au puscapete dintre d`n=ii pe Zaharie =i pe Sandul =i le-u dat c[r\i devolnicie, s[ str`ng[ c`t de mul\i. +i cum au sosit la Piatr[, aug[sit un poghiaz de le=i cu c[zaci, vro 200 =i mai bine. +i a=èi-au lovit¡ f[r[ veste, pe o negur[, de i-au spart =i i-au sp`rcuit=i i-au prinsu =i vii, de i-au dus la Cantemir-vod[, de i-au tot]n\[pat =i i-au sp`ndzurat. Dece dintr-acea izb`nd[ au ]nceputCantemir-vod[ a faci steaguri de lefecii ]n Roman =i ]n Cozme=ti=i-n T`rgul Frumos, ]n H`rl[u, ]n Podul Leloaie, ]n Ie=i. +-au]nceput a-i birui pe t[lhari =-a-i prinde, de-i ducè la Cantemir-vod[, de-i tot omor`è cu fel de feluri de cazne.


95

A=ijdere =i Miron logof[tul, fiind storaste la Putna, au f[cutsiimeni =i h`nsari =-au ]nceput =i dentr-acolo a r[s`pi t[lhari.C[ numai o dat[ la o b[taie au prinsu 40 de t[lhari =i i-au t[iatc`te ]n patru buc[\i, de i-au pus pen prepeleci pe la drumuri.Pus-au Miron logof[tul de-u l[rgit =i drumul la Lunca M`ndri=c[i,c[, fiind drumul str`mtu, nu putè s[ umble de r[ul t[lharilor. +ia=è cu aceste au ]nceput a s[ mai st`rpi. C[ de ce-i omor`è, dece s[ f[cè mai mul\i ]n dzileli acestui domnu.

A=ijdere atunce, c`nd-au vinit craiul mai nainte, dup[ ce-auf[cut Cantemir-vod[ slujitori, v[dzind +erban-vod[ c[ umbl[t[lh[ret mult ]n Moldova =i n-are cine s[ le stè ]mpotriv[, =iCantimir-vod[ n-au \inut parola, cum s-au apucat, c`nd l-aupus domnu, s[ omoare pe Iordachi Rus[t, =-au fugit ]n |araUngureasc[, triimis-au =i el pe M[n[il[ c[pitanul cu sarageles[ prindz[ pe giup`neasa lui Iordachi Rus[t. Dece afl`ndu-s[giup`neasa lui Iordachi cu mult[ bejenie pe Oituz, la un satGroz[=ti, de frica unui poghiaz le=escu ce viniè din sus, auapucat numai è, Iord[chioaia s`ngur[, cu r[dvanul. Numaide n-au prins-o sarageleli, iar alt[ ce-au avut ag[rl`c, i-auluat tot sarageleli. +i peste noapte s-au ]ntorsu sarageleli pestemunte ]n |ara Munteneasc[. +i bej[nari, cine-au fost, au s[ritdup[ d`n=ii a dooa dzi pe =leah =i nu i-au putut agiunge, =i s-audus cu paci.

Triimis[ sol pe Gavrili\[ ]n |ara Munteneasc[, la +erban-vod[, Cantemir-vod[, c[ v[dzu c[ s-au m`niiat +erban-vod[pentru Iordachi =i pentru c[ci nu s-au ]nchinat la le=i, de pecum s[ adeveris[, c`nd l-au pus domnu. +i-ntorc`ndu-s[Gavrili\[ ]napoi, ]ndat-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡ +erban-vod[. Caut[ de [a]cmu ]nainte de vedzi ce s-au lucrat zavistia=i r[utatea ]n Moldova =i-n |ara Munteneasc[, de pizma lui+erban-vod[ =-a Cup[re=tilor, ce-u avut veche.

Indat[ =-au f[cut pace cu Cantemir-vod[, de-au vinit dela |arigrad ]n Ie=i, Cup[re=tii. +-au pus pe Iordachi visterni-c¡ mare, de i-au dat Cantemir-vod[ cheia \[r`i ]n m`n[, =ii-au dat =i o sam[ de bani din cei ce-i luas[, iar pentru o

Ion Neculce

96

sam[ i-au dat t`rgul Scheia =i Dr[c=ani, =i pe frate-s[uManolachi, staroste la Putna, de s[ mai ad[ogè vr[jbile cumuntenii. Pus-au =i pe fra\ì lor, acestor doi, pe Scarlatachi=i La\carachi =i pe Mihalachi, capichih[i la |arigrad. |ine-te,s[rac[ Moldov[, de acmu ]nainte de jac =i m`nc[ri! To\iace=tie tuscinci ficiori cuparului celui b[tr`n, de nu s[ s[turaunul cu o sut[ sau doo de pungi!

Dat-au Cantemir-vod[ toat[ taina ce-au avut cu +erban-vod[ lor. Bucurat-au Cup[re=tii pe Cantemir-vod[ c[ l-or facidomnu ]n |ara Munteneasc[. +i a=è tot s[ p`r`è =i s[ m`ncaunii pe al\ii.

Murind Gavrili\[ cel b[tr`n, pus-au vornic mare ]n locul luipe fiiu-s[u Vas`lachie, dar nu avè trecere la domnie ca t[t`-s[u. +i pe ceilal\i fra\ii ai lui au ]nceput a-i mai sc[dè dinvolnicia ce ave c[nd tr[iè t[t-s[u1. Scos-au =i pe Velicico dinh[tm[nie =i l-au pus vornic mare de |ara de Sus, =i hatman aupus pe ginere-s[u Bogdan. Dece Iordachi visternicul au =i legatfr[\è cu Bogdan hatmanul, v[dzind c[-i gineri lui Cantemir,de \inè la un cuv`nt, =i pe cielal\i boieri a-i c[lca din obiceiurilelor. +i scotè mul\ime de or`nduieli pe \ar[, =i pe maz`li d[jdiigrele, =i pe bresla=i greutate, de s-au st`ns de-atunce. C[ erabresla=i mul\i ]n \ar[ atunce, cu mii de stupi. +i Cantemir-vod[carte nu =tiè, sama nime nu-i lua, c[-i supuses[ pe cielal\iboieri, c[ \ara era iertat[ de bir de la-mp[r[\è. Iar[ L[\c[rachitot triimitè la sute de pungi de lua, ni c-o pricin[, ni cu alta.Oarice sta ]mpotriv[ pentru \ar[ Miron logof[tul =i cu frate-s[uVeli=co vornicul. }i dzicè lui Cantemir-vod[ =i lui Iordachivisternicul la mes[: „Mai des cu p[har[le, m[ria ta, =i mai rarcu or`nduieleli, c[ \ara ]i iertat[ de la Poart[, =-ei vrè s[-\i daim[ria ta sama odat[ =i nu-i putè.“ +i Velicico =i mai taretotdeuna s[ sf[diè cu Cantemir-vod[ =i cu Iordachi visternicul.Care dintr-acele voroave av`nd fric[, au c[dzut =i la prepus,de =-au pus =i capeteli.

1 }nceputul acestei fraze =i partea final[ a frazei precedente reproducpasajele corespunz[toare din ms. 53, fiindc[ textul ms. 253 este neclar.


97

+erban-vod[ f[cus[ g[tire mare de o=ti ]n |ara Munte-neasc[, =i f[cus[ c`teva vas[, =eici, la Arge=, cu zaharà, desta gata s[ s[ scoboare pe Dun[re. +i s-agiunses[ cu toatecapeteli s`rbimei pe di ciea parte de Dun[re =i triimises[ =ila nem\i pe frate-s[u Iordachi sp[tarul =i pe ginere-s[u agaB[l[ceanul, ca s[ vie cu o sam[ de oaste nem\asc[. Agiunses[=i la Moscu, s[ s[ scoboare la Cr`m.

+i st`nd ]mpotriva sfatului un cneadz¡ mare, cheltuit-au+erban-vod[ de l-au otr[vit¡, ca s[ nu mai hie potrivnic sfatului.Agiunses[ =i cu craiul Sobe\chi, ca s[ s[ scoboare ]n gios laBugeag. +i a=è =i el s[ purceag[ cu aceast[ g[tiri, s[ apuce|arigradul, c`nd or hi turcii la Beligrad, la nem\i. Numai erapedic[ Cantemir-vod[ cu Cup[re=tii, c[-l tot p`r`è la Poart[.Dece +erban-vod[, v[dzind ]mpidecarea lui Cantemir-vod[,au str`nsu c`\iva boieri moldoveni ce era ]n |ara Munteneasc[pribegi, unii de frica lui Cantemir-vod[, al\`i pentru fricapoghiazurilor le=e=ti. Str`nsu-i-au pe to\i la d`nsul la sfat, laBucure=ti. +-au ales pe Ilie Dr[gu\escul s[-l fac[ domnu ]nMoldova, cu toat[ cheltuiala lui, ca s[ s[ m`ntuiasc[ deCantemir-vod[, s[ nu-i mai fie piedic[. +i n-au z[b[vit¡dup-acesta sfat +erban-vod[ =-au =i murit. Dzic s[-l fie otr[vit¡fra\`i lui, stolnicul Costantin =i sp[tarul Mihai, c[ era un omgroznic: nu veghè nim[rui voia. Om mare la stat, cu ochii cade bou, harnic, darnic¡, mil[ f[cè mare la streini, la slujitori.Cheltuiè mult, s[-= fac[ nume, iar nu s[ str`ng[. Cantemir-vod[ ]nc[ de aceste oblicind de toate, p`r`s[ la Poart[ pe+erban-vod[. +i turcii nu putè s[-l m[z`leasc[, c[ s[ teme denumeli lui +erban-vod[, ce scrises[ la hanul s[ s[ g[tedze s[marg[ s[ iernedze ]n |ara Munteneasc[, s[ prindz[ pe +erban-vod[. Ce g[t`ndu-s[, i-au =i vinit veste c-au murit. Ce g`nde=teomul nu d[ domnul! C[ cine =tie la ce cump[n[ ar¡ hi vinit =i|ara Munteneasc[, de n-ar hi murit atunce.

R[dicat-au fra\ii lui +erban-vod[, Costantin stolnicul =i cuMihai sp[tarul, domnu atunce pe un nepot a lor de sor¡, anumeCostantin Br`ncovanul B[s[rab ]n locul lui +erban-vod[. Avè

Ion Neculce

98

+erban-vod[ ficior mare, =i n-au vrut fra\ì lui +erban-vod[ s[-lpuie pe d`nsul, c[ce nu tr[iè bine cu doamna.

Dup[ ce s-au a=edzat Br`ncovanul ]n scaun ]n Bucure=ti,g`lceava =i zavistia cu Cup[restii tot au r[mas =i la Br`ncovanul,cum era =i la +erban-vod[, de s[ tot p`r`è unii pe al\ii la Poart[,de s[ tot f[cè cheltuial[ am`nduror \[rilor.

}nceput-au Br`ncovanul a sup[ra pe doamna lui +erban-vod[ cu feluri de feluri =-a-i lua bani de pe unde era mistui\i.C[-i fiindu-i nepot =i-n cinste la d`nsul, ]i =tiè. Dece agaB[l[ceanul, ginerele lui +erban-vod[, dac-au ]n\eles de aceasup[rare, n-au vrut s[ vie de la nem\i =-au r[mas acolo la S`biiu.Iar Iordachi sp[tarul, fratele lui +erban-vod[, au vinit laBr`ncovanul de la nem\i, de unde-lè triimises[ +erban-vod[.Dece doamna lui +erban-vod[ c[dzus-]n mare prepus, v[dzindc-au r[mas ginere-s[u B[l[ceanul la S`bii. +i puses[ treisteaguri de lefecii moldoveni, anume Be=laga =i Vicol =i Tatul,de-o p[z`è pe d`nsa =i pe ficiorul ei, Gheorghe bezadè, lasatla Dr[g[ne=ti, s[ nu fug[ la ginere-s[u la nem\i.

Iar[ dup[ ce-au trecut un an a domniei Br`ncovanului,cobor`tu-s-au B[l[ceanul cu o=ti nem\e=ti =i cu Hez[r ghen[-rarul de au vinit ]n t`rgu ]n Bucure=ti.

Dar ficiorul lui +erban-vod[, cum au ]n\eles c-au trecutnem\ì munteli ]n |ara Munteneasc[, de vin la Bucure=ti, ]ntr-osar[ s-au ]mbr[cat cu haine proaste =-au ie=it printre straja dela Dr[g[ne=ti ce-l p[z`è =i s-au dus ]naintea o=tii nem\e=ti. +-aur[mas numai doamna s`ngur[ la Dr[g[ne=ti ]n paz[.

Br`ncovanul, dac-au v[dzut c[ s-apropie o=tile nem\e=ti deBucure=ti, au l[sat Bucure=tii =i s-au scobor`t la sat la Ru=i, cutoat[ casa lui, =i boieri, =i curte, slujitori, =-au =edzut acolo laRu=i vro doo, trei s[pt[m`ni. El =edè ]n Ru=i =i nem\ì ]n Bucure=ti,cale de opt, noo ceasuri unii de al\ii. +i purta de grij[Br`ncovanul de zaharà, de le da tot de-agiunsu de ce li trebuiè,=i pe de alt[ parte au f[cut =tire la Poart[ =i la t[tari s[ vie.

Trem[s-au atunce ghen[rar Heiz[r pe un culonel cu vrosut[ de nem\i la Dr[g[ne=ti, de au luat pe doamna lui +erban-


99

vod[ de au dus-o ]n Bucure=ti. Cu voia Br`ncovanului era, c[Dr[g[ne=tii de Ru=i nu era departe, cale de doo ceasuri.

Dup[ ce-au r[dicat pe doamna din Dr[g[ne=ti, vinit-aunumai s`ngur ghen[rar cu capul lui, cu vro sut[ de oameni, dela Bucure=ti la Dr[g[ne=ti. +i s-au sculat =i Br`ncovanul dinRu=i, de s-au dus la d`nsul ]n Dr[g[ne=ti de s-au ]mpreunat cud`nsul. +-au m`ncat =-au vorovit cinci, =es[ ceasuri ce i-autrebuit. +i a=è s-au ]ntorsu ghen[rar iar[=i la obuzul lui ]nBucure=ti, =i Br`ncovanul s-au ]ntorsu la obuzul lui la Ru=i.|ara n-o l[sa s[ s[ bej[neasc[. Pe cine-i prindè le t[iè nasul,urecheli, de sta pe loc, ca s[ poarte de grij[ zaharelei o=tilor.

Atunce to\i boierii muntene=ti ]ndemna pe Br`ncovanul s[s-]nchine la nem\i. Numai unchiu-s[u stolnicul Costantin n-aupriimit acestu sfat =i nu l-au l[sat s[ s-]nchine. C`nd vaDumnedzeu, =i omul nemere=te sfatul.

Atunce fiindu domnie nou[, =i viind o=ti, =i neav`nd cu ces[ chivernisi ]n grab[, trebuind bani, au scos v[c[ret ]nt[ie=dat[ un tult de vit[ =i doi or\i de cal, de-au r[mas obiceiu p[n[ast[dzi. +i de acolo de la munteni, peste c`\iva ani la domnialui Costantin Duc[i-vod[, au s[rit sc`nteia =i la noi ]n Moldova,de s-au aprinsu acestu pojar de obiceiu.

Dece ]n scurt[ vreme au purces =i t[tarì a vini ]n |araMunteneasc[. Br`ncovanul ]ndat-atunce au dat =tire \[rì s[s[ dè ]n laturi ]n mun\i. +-au triimis doamna la m[n[stire laBrad, la munte, =i el au purces ]n t`mpinarea soltanului laBuz[u. +i numai ]ntr-acea dzi s[ nu s[ fie t`mpinat cu soltanul,era s[ prade \ara.

Iar nem\ì, dac-au ]n\eles c[ vin t[tari, s-au r[dicat cudoamna lui +erban-vod[ =i cu to\ì din Bucure=ti =-au trecutmun\ì la Bra=ov. +i t[tarii cu Br`ncovanul i-au gonit p[n-autrecut mun\ì, =i nemic nu le-u putut str`ca. Iar pe \ar[ austr`cat-o r[u t[tari, c[ numai c[ce n-au luat robi, iar alt[ ce-aug[sit tot au luat. C[ acolo sunt mun\ì goli, nu pot s[ s-ascundz[oameni =i dobitoaceli, =i era vreme =i de iarn[. Ce au r[masoameni[i] numai cu sufleteli.

Ion Neculce

100

Iar de var[, dup[ ce s-au f[cut, trecut-au t[tarì doo, treir`nduri pen |ara Munteneasc[. +i la m[rsu =i la ]ntorsu tot pen|ara Munteneasc[ trecè, de mergè la Beligrad, unde s[ b[tèturcii cu nem\ì, de f[cè bogat[ stric[ciune |[rì Muntene=ti.

}n al doile an¡ de domnia Br`ncovanului r`nduit-au ]mp[-r[\ia turceasc[ pe munteni =i pe moldoveni =i pe t[tari =i pe unsarascher cu turcii, o sam[, s[ duc[ pe Tucul grof s[-l puiecraiu ]n |ara Ungureasc[. Dece de aice din Moldova au m[rsuhatmanul Bogdan cu o sam[ de moldoveni, =i un soltan cut[tari, =i Br`ncovanul cu capul s[u =i, agiung`nd la marginea|[rì Muntene=ti unde s[ cheam[ C`mpina, ie=itu-le-u Heiz[r¡ghen[rar =i cu aga B[l[ceanul =i cu c`teva mii de nem\i. +-audat r[zboiu foarte tare, de ]mbe p[r\ile, =i groznic, c`tevaceasuri, =i pe urm[ au spart pe nem\i. +-au purces nem\ii ]nr[s`p[. +i atunce au prinsu pe Heiz[r ghen[rarul la m`na-i luiTuchil grof, =i B[l[ceanul au pierit ]n r[zboiu, dar au pierit =isarascherul turcescu, c[ l-au lovit¡ un glon\u tocma ]n gur[.Dzic c[ la acel r[zboiu s[ fie fostu mai mult izb`nda desprepartea c[zacilor Br`ncovanului, care le era cap c[zacilor unmoldovan, anume Cost`n, ficiorul Nenului.

Dup[ ce au aflat Br`ncovanul pe B[l[ceanul mort ]nr[zboiu, trimisu-i-au capul la Bucure=ti, de l-au pus ]ntr-unprepeleac ]n mijlocul ogr[dzì lui, de-au =edzut vrun an cucapul ]n prepeleac. +i au ]nv[\at de i-au r[s`pit =i cur\ile =iograda, de-au r[mas numai j[ri=te.

Dup[ izb`nda ce-au f[cut acolo, intrat-au Tuchil grof ]n|ara Ungureasc[ cu toate o=tile ce scriu mai sus. +-au ]nceputa str`ca =i a arde =-a robi pe care nu vrè s[ s-]nchine lui. +-a=èau umblat c`teva dzile, str`c`nd pen |ara Ungureasc[, p[n’ce s-au r[dicat alt[ oaste nem\asc[ =-au purces asupra lor. Decehrof cu turcii =i cu t[tarì n-au cutedzat s[ stè ]mpotriv[-le =-aufugit peste mun\i ]napoi ]n |ara Munteneasc[. Iar Bogdanhatmanul, vr`nd dreptu s[ ias[ pe Oituz la |ara Moldovei,ie=itu-i-au \[r[nime s[cui ]nainte la Oituz, la str`mtoari, de i-audat r[zboiu toat[ noaptea, de cu mare greu au sc[pat de-au


101

ie=it din m`na lor, c[ era s[ piar[ cu to\ii. Iar t[tari s-au dus ]nBugeac acas[, iar Tucul grof cu oastea lui, cu ungurimea, aur[mas ]n |ara Munteneasc[ de-au iernat =-au =i v[rat, =i mult[str`c[ciune f[cè \[rì. Numai, p[n-a s[ r[dica Tucul grof de s-audus ]n |ara Turceasc[, foarte cu pu\intè oaste curu\i de-a luir[m[ses[, c[ puses[ Br`ncovanul oameni de-a lui, pe care curu\]l g[siè ]n laturi, pe tain[ ]l =i ucidè.

F[cut-au le=ii la Zvancea ocop, din sus de Zvancea, de-aua=edzat oaste. Triimis-au =i []n] cetatea Sorocei un polcovnic¡iar cu oaste. A=edzat-au =i-n \inutul Cern[u\ului ]n c`teva locuri,de-au f[cut p[rcane de-au a=edzat oaste joimiri moldoveni =ile=i: ]n Vas`leu, pe Nistru, dr[gani, ]n Or[=eni pe Zaharo\chiecu le=i, ]n Co\mani pe Dobravschie tiji cu le=i, ]n B[nila peTurcule\¡ cel mare cu moldoveni, ]n Hlini\[ [pe] Botedzu tiji[cu] moldoveni, ]n t`rgu ]n Cern[u\i [pe] Br[ne=ti, ]n Cuciur[pe] Turcule\¡ cel mic cu moldoveni. +i a=è cuprinses[ tot \inululCern[u\ului de-l \inè. +i alt[ treab[ n-avè. }n toate dzileli s[b[tè cu turcii supt Cameni\[, c[ p[z`è drumul Cameni\ì decine trecè. Tot ]i lua de grumadzi =i-i robiè =i s[ slobodziè furi=]n Moldova =i-n Bugeag, de apuca herghelii a cui g[s`è, =i lua=i limb[. +i c`ndu ducè turcii zaharali ]n Cameni\[, le ie=iè]nainte ori la dus ori la ]ntorsu, de-i robiè, =i de bogate ori ]i =ismintiè. A=ijdere =i lepcanii din Cameni\[ =i cu turcii ie=iè =iloviè pe joimiri, pe unde era a=[dza\i, f[r[ veste, =i de bogateori ]i str`ca.

T[tarì din Bugeag, hanul, soltani, c`te de trei, patru orimergè ]n |ara Le=asc[, de-i pr[da c`t le trebuiè. +i la ]ntorsu,sl[bindu-le cai, fiind uneori iarn[, ie=iè joimirii de pen z[mcide-i loviè. Pe urm[ =i scote duiumuri =i robi, iar[ uneori ]i robièt[tari pe d`n=ii.

Odat[, ie=indu Turcule\ cel mare la +tef[ne=ti, la drumulCameni\ì, s[ iè limb[, au v[dzut vro 40 de turci pe =lah viindde la Cameni\[. Deci Turcule\, trec`nd Prutul s[ marg[ la d`n=iis[-i lovasc[, au apucat de-au trecut numai vro treidz[ci dejoimiri, =i s-au =i rumtu ghea\a, c[ era de prim[var[. +-au r[mas

Ion Neculce

102

oastea cea mult[ a lui Turcule\¡ di ceasta parte, neput`nd trecePrutul, c[ s[ rumses[ ghea\a. Dece Turcule\ au ie=it ]nainteacelor 40 de turci, =i a=è s-au b[tut fa\[ la fa\[ vro doo ceasuri,c[ nu putè cie oaste s[ treac[ s[ le dè agiutor. +i i-au ]nfr`nt peturci =i i-au prinsu vii, care n-au pierit la b[taie. Numai doi ausc[pat, =i i-au luat robi de grumadzi de i-au dus ]n |ara Le=asc[.Pe unii i-au triimis la craiul, de =-au f[cut nume =i cinste, peal\ì i-au \inut la d`nsul, la B[nila, de s-au r[scump[rat. +-aug[sit atunce la acei turci negu\itori 50 de pungi de bani gata,f[r[ odoar[ =i haine =i cai.

}n al =es[le an¡ a domniei lui Cantemir-vod[ cobor`tu-s-aucraiul Sobe\chi cu o=ti grele iar ]n |ara Moldovei, fiind ]ndemna\i=i de munteni, de Br`ncovanul, de pe cum era ]nv[\at ca s[fac[ r[u acestei \[ri, de s[ acolisiè de d`nsa totdeuna, pe cum=i mai pe urm[, de-au adus =i pe moscali cu fapteli lui. Care,Dumnedz[u, pentru suspinurile s[racilor, i-au pl[tit de s-au st`nsupomenirea lui cu totul. +-au vinit craiul cu obuzul pe la Bot[=eni=i pen Cotnari p[n’ la T`rgul Frumos, =i de la T`rgul Frumos iars-au ]ntorsu la \ara lui, c[ era vreme de toamn[. +i atunce,]ntorc`ndu-s[, au l[sat oaste cu bucate ]n cetate, ]n Neam\u,=i-n Suceav[, ]n m[n[stirea armeneasc[, =i-n Agapia ]nm[n[stire, =i-n S[cul, =i-n C`mpul Lungu, =i-n Hangu. +i c`ndau agiunsu cu obuzul pe Siret pe la Ropcea, a=è i-au lovit oploaie cu ninsoare, de i-au \inut acel vicol vro trei, patru dzili,de-au murit oastea mai bine de gium[tate, ]nghe\at[ =i le=inat[,c[ era pe la noiemvrii. Iar caii le-u murit to\i din obuz, de le-aur[mas car[le =i car[teli =i pu=celi toate la Ropcea. Dzic c[nice craiul mai n-au fostu av`nd cal s[-ncalece. De-biè aum[rsu p[n’ la Sletin, c[ i-au fostu lovit¡ m`nia lui Dumnedz[u,de nu era numai vicolul, ce-i lovis[ o boal[, de muriè =i oameni=i cai. +i la anul au triimis din |ara Le=asc[ de-au luat pu=celede la Ropcea.

T[tarì =i cu Cantemir-vod[ n-au vrut s[ marg[ mai naintedup[ d`n=ii de la Crive=ti, ce s-au ]ntorsu ]napoi. }ndemnatu-i-auCantemir-vod[ pe t[tari s[ marg[ ]nainte, c[, de-r hi m[rsu, i-arhi luat pe to\i de grumadzi. Numai t[tarì n-au vrut s[ marg[.


103

Dzic c[ Sobe\chi s-au fostu agiunsu cu t[tari, de-au fos’ totuna. Numai ]n videala le=ilor s-ar[ta neprietin. C[ odat[ s-aufostu t`mplat ]ntr-o noapte de-au t[iat pe ni=te t[tari prè r[uTurcule\ al nostru cu moldovenii1. +i a doo dzi v[dzinduSobe\chie, au fostu j[luind pe t[tari: „P[cat c-au pierit at`\eviteji!“ +-au fostu dzic`nd lui Turcule\¡ pentru ce i-au lovitnoaptea furi=. C[ el avè priete=ug cu d`n=ii ]nc[ din h[tm[nie.

Dup[ ce s-au dus craiul ]n \ara lui, scris-au c[r\i la-mp[ratulNeam\ului =i la papa de la R`m, de s[ f[liè pecum au luatat`te cet[\i din |ara Moldovei. +i pe celi scrisori papa de R`mtot ]l credè =i-i trimitè bani s[ fac[ oaste asupra p[g`nilor. C[cea=è era vorovi\i =i cu ]mp[ratul Neam\ului: el s[ marg[ pe de oparte, =i celalalt pe de alta.

Triimis-au Cantemir-vod[ o sam[ de t[tari cu moldovenilefecii ]n C`mpul Lungu =i-n Hangu, de-au pr[dat =-au arsu, cas[ scoa\[ pe joimiri. +i nu i-au putut scoate, iar[ duium =i robiau luat mult t[tarì. +i-ntorc`ndu-s[ ]napoi pe la Ie=i, ]nc[ le-aud[ruit Cantemir-vod[ tuturor m`rzacilor postavuri =i atlazuri.+i s-au dus ]n Bugeag.

}n al =eptele an¡ a domniei lui g[titu-s-au Cantemir-vod[cu oastea lui de-au m[rsu s[ iè cetatea Sorocii, ]mpreun[ cuDaltaban-pa=e, sarascherul Oblu=i\ì, =i cu hatmanul Ste\u aOcrainii hanului =i cu c`teva mii de t`tari. +-au st[tut penpregiurul cet[\ì c`teva s[pt[m`ni, de-u tot b[tut-o cetatea,de-au f[cut meterezuri =i lagumuri. +-au dat n[v[li prè tare, =in-au putut-o lua, =i au pierit mult[ oaste atunce, c`nd da n[v[liturcii =i moldoveni. +i nu era at`ta oaste ]n cetate, ca doo, treisute de dr[gani =i c[zaci; numai ei din cetate nemeriè tot ]nom, iar cei den afar[ nu putè s[ le str`ce nemic. +i s-au ]ntorsu]napoi la Ie=i, f[r[ nice o izbind[ =i cu mult[ pagub[ de oaste.

Tot ]ntr-acel an¡, mai nainte ce-au m[rsu la Soroca, str`nsu-s-au to\i ficiorii lui Gavrili\[ =i cu al\i boieri mul\i de |ara de

1 Ultimele cinci cuvinte din aceast[ fraz[ sunt scrise de Neculce ]nsu=i.Lectura „al“ nu-i sigur[: literele au fost t[iate, ]n parte, c`nd s-a legatmanuscrisul.

Ion Neculce

104

Gios la nunta lui Ion P[lade, la B[cani, din sus de B`rlad. +iacolo au fostu =i vornicul Velicico, fiind cumnat lui P[lade. +isr`ng`ndu-s[ acolo la-cea nunt[, au sf[tuit =i s-au giurat cuto\ì, ei ]nde ei, s[ fug-]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul,s[ le dè agiutor de cheltuial[, s[ marg[ la Poart[ s[ p`rasc[ peCantemir s[-l scoat[ din domnie, s[ r[dice domnu dintre d`n=iipe Velicico vornicul.

Dece s-au sculat un boier¡ dintre d`n=ii, anumi Ilie |if[scul,care ]l poreclis[ pe urm[ Frige-vac[, =i i-au p`r`t la Cantemir-vod[, de le-u spus tot sfatul. C[ era boierii de la o vreme prèsup[ra\i de Cantemir-vod[, c[ era la curte boierina=i, tot ficioride moj`ci codreni =i g[l[\eni. +i dzicè Cantemir-vod[ c[domnul face neamurile, domnul le str`nge. +i-i era ur`\i ficioriicei de boier, s[ nu-i vadz[ ]ntr-ochi, de pe cum ]i era n[turalui. +i era ]n cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-s[u, =i cuIordachi visternicul Rus[t. Ace=ti doi schivernisiè =i m`nca \ara,cum le era voia. Dece boierii pe acee vreme nu mai putè suferis[ fie c[lca\i de acei doi boieri =i de moj`cii aceloralal\i maimici de curte. C[ c`nd ie=iè la \ar[ cu slujbe, boierina=ii f[cèmulte n[cazuri cas[lor celor mari a boierilor.

Dece Cantemir-vod[, cum au ]n\eles acel sfat, din Ilie Frige-vac[, a boierilor, au =i r[pedzit ]ntr-o noapte boierina=i d-è lui=i slujitori, s[-i prindz[ pe to\i pe acie. Dece unii au sc[pat ]n|ara Munteneasc[, iar pe carei i-au prinsu i-au adus la Ie=i. +ipe Velicico vornicul, dup[ ce l-au adus la Ie=i, era zavistiemai mare despre Cup[re=ti, ]mpung`ndu-s[ cu horba maidenainte vremi. +i avè =i sìal[ de d`nsul, c[ce era mai omdec`t to\i. Atunce ]n grab[ Cantemir-vod[ ]n m`nie l-au b[tutcu buzduganul =i l-au ]nchis ]n beci. Deci neprietinii lui Velicicoatunci au =i aflat vreme de-au dzis lui Cantemir-vod[: „Devreme c[ te-i gr[bit de l-ai b[tut, nu-l l[sa viu. P[ze=te de-lomoar[, c[, d-è sc[pa viu, m`ne, poim`ni el ne omoar[ peto\i“. +i el ]nc[ ]ndat-au ascultat =i l-au scos noaptea de i-aut[iat capul denaintea por\ì. Pentru bineli ce-au dat =tire Velicicolu Iordachi visternicul, de-au fugit c`nd vrè s[-l omoare


105

Cantemir-vod[, acum i-au mul\[mit =i Iordachi visternicul]ntr-acesta chip, ca un grec. +i aflar[ atunce neprietinii vremede-au dzis lui Cantemir-vod[: „Acmu, de vreme c-ai omor`t peVelicico, triimite de prinde =i pe frate-s[u, Miron logof[tul, de-lomoar[. Ori vinovat, ori nevinovat, s[ nu scapi, c-apoi ]nc[ ahi mai r[u =i de tine =i de noi“. Deci Cantemir-vod[ nu =-ausocotit¡ viia\a lui, c[ era trecut cu b[tr`ne\eli, om de 70 de ai,de numai c`t nu-i sos`s[ ceasul =i lui, ce s-au potrivitneprietinilor =i nu =-au cru\at sufletul. Ce ca un tiran au triim[spe Macrei, v[tavul de p[h[rnicei, cu slujitori de l-au luat de-colo, de la casa lui de la B[rbo=i, de l-au dus p[n-]n Roman, =ii-au t[iat capul. +i c`nd l-au g[sit Macrei acolo la B[rbo=i,atunce-i muris[ =i giup`neasa. +i nemic nu =tiè de sfatul fr[\ine-s[u sau de a celoralal\i boieri, c[ nu era amestecat cu ceielal\iboieri la sfat. C[ el pornis[ atunce pe un ficior a lui, pe Neculaiu,s[ iè fata Duc[i-vod[ de la |arigrad =i s[ g[tas[ =i cu celalalts[ iè fata lui Cantemir-vod[, s[ s-]ncuscredze, =i nice cu g`ndulnu g`ndiè c[ i-a vini o furtun[ ca acie.

Dzisu-i-au slujitorii, c`nd l-au g[sit la B[rbo=i, s[ fug[, c[nu-i departe ]n Neam\u, iar el n-au priimit¡, =tiindu-s[ drept.G`ndiè c[ l-or duce la Ie=i =i s-a ]ndrepta. Iar dup[ ce i-au vinitMacrei, =i viind zapciu dup[ zapciu s[ piar[, nu l-au mai]ng[duit =-au pus de l-au t[iat ]n Roman. +i mult s-au rugat luiMacreiu s[-l duc[ p[n-]n Ie=i, iar Macrei, ca un om r[u =i denemic, nu i-au fostu mil[ de sufletul st[p`nu-s[u =i s-au gr[bitde l-au omor`t. C[ de l-ar hi dus ]n Ie=i, poate s-ar hi ]ndreptat=i n-ar hi pierit. C[ multe slugi s[ t`mpl[ la domni vrednice, denu s[ gr[bescu =i ferescu pe st[p`ni de p[cat, =i pe urm[ cad lalaud[ =i despre st[p`n, =i despre oameni, =i despre Dumnedzeu.Iar acesta, ca un varvar, nefiind de neam, n-au socotit¡.

Cantemir-vod[ dup-acee mult s[ c[iè ce-au f[cut =i de multeori pl`ngè ]ntre toat[ boierimea =i bl[st[ma pe cine l-au]ndemnat de-au gr[bit de i-au t[iat. C[, dup[ ei, n-au tr[it unan nice Cantemir-vod[ =-au murit.

Iar pe Vas`lie vornicul, ficiorul lui Gavrili\[, =i pe frate-s[uSolomon =i pe frate-s[u Costachi =i pe Gheorghi\[ Mitre =i pe

Ion Neculce

106

Dedul sp[tar Arb[na= =i pe tustrei ficiorii lui Miron, pe to\i peace=tie i-au prinsu =i i-au ]nchis, unii ]n turnu, pe unii la simeni,pe al\ì pen beciuri, =i pe Neculaiu, m[rg`nd s[ s-]nsoare, l-au]ntorsu de la B`rlad de l-au ]nchis =i pe d`nsul.

Iar[ Lupul, ficiorul lui Gavrili\[, =i Costantin cumnatu-s[u,p[harnicul Lambrino, =i cumnatu-s[u Iva=co =i Antiohie Jora =iBujor[ne=tii =i al\ii din Bujor[ne=ti au sc[pat ]n |ara Munte-neasc[, la Br`ncovanul, =i de-acolo s-au g[tit =i s-au dus laOdrei, la Poart[, s[ p`rasc[ pe Cantemir-vod[. +i le-u dzisatunce Br`ncovanul s[ nu s[ gr[basc[ s[ marg[ atunce laPoart[, c[-i prietin vizirul Cup[re=tilor. Ei n-au ascultat =-aup[zit de au m[rsu.

Iar[ Cantemir-vod[, dup[ ce-au ]n\eles, au r[pedzit =i elpe Bogdan hatmanul =i pe Iordachi Rus[t visternicul, cu al\iboieri mul\i de \ar[, de s-au p`r`t de fa\[ cu to\ì la Divan. +ii-au dat pe to\i ]n obedzi de grumadzi, de i-au adus laCantemir-vod[ ]n Ie=i.

Dece Cantemir-vod[, dup[ ce i-au adusu-i, i-au pus la]nchisoare, =i nu i-au omor`t, c-au poroncit Poarta s[ nu-iomoare. +i =-au adus aminte =i de giur[m`ntul ce-au giuratCantemir lui Gavrili\[ celui b[tr`n, s[ nu-= ating[ sabia deneamul ficiorilor lui. Ce i-au pus bani pe to\i, s[-i ]ntoarc[cheltuiala ce-au cheltuit la Poart[, pe unii c`te dzeci pungi,pe al\ii c`te 5, pe al\ii c`te cum au socotit. +i dup[ ce =-auplinit banii, i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit. Deci careiau avut putin\[ =i prietini, mai cur`nd au dat, =i i-au slobodzit,iar carei au fostu mai neputincio=i au =[dzut mult ]nchi=i, =i i-aub[tut p[n’ =-au pl[tit banii. Iar[ ficiorilor lui Miron nu le-u luatnemic =i i-au dat pe chez[=ie =i i-au slobodzit.

Din to\i boierii r[m[ses[ Dedul sp[tarul Arb[na=ul ]nchis ]nturnul clopotni\ì la Trei Sfetiteli. +i-l puses[ 10 pungi de bani,=i n-avè cu ce plini, c[ era un om mai sc[pat. +i poate avè =ipizm[ pe d`nsul, c[-l scoses-]n doo r`nduri s[-i taie capul.Dece el ]ntr-o noapte au ]mb[tat pe siimeni, pe str[jerii ce-lp[z`è, =i s-au slobodzit cu o frenghie pe o ferastr[ din turnup[n[ gios =-au apucat de-u ]nc[lecat cu doi ficiori =-au fugit.


107

Dar Cantemir-vod[ a doo dzi, dac-au oblicit c-au sc[pat,au poroncit¡ s[ nu-l mai caute nime, nice s[-l mai goneasc[.C[, de vreme c-au ]nc[lecat, nu este nime harnic s[-i stè]mpotriv[ sau s[-l prindz[ pe om pe cela. C[-l =tiè el ce viteazbun este, c-au fostu cu d`nsul la r[zboiu. C[, c`nd alerga pecal c`t putè, s[riè de pe un cal pe altul, =i pune 3 cai al[ture =ide pe gios s[ r[pedzie =i-i s[riè pe tustrei pe sus. Nu era altuom ]n \ar[ ca d`nsul harnic =i viteaz. N-au z[b[vit¡ prè mult =i=-au f[cut pace =i au vinit ]n \ar[, =i l-au iertat Cantemir-vod[.

Dup-acie Cantemir-vod[ au str`cat logodna cu P[tra=co,ficiorul lui Miron logof[tul, =i =-au ales din to\i ficiorii de boier¡pe Mih[lachi, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicului, de l-au luatgineri. Care acela pe urm[ au c[dzut domnu, de-i dzic Mihai-vod[. +-au f[cut nunt[ cu d`nsul domneasc[ =i l-au =i boierit,l-au f[cut comis mare, iar pe urm[ l-au f[cut stolnic mare.Numai n-au avut parte de d`nsul, c[ n-au tr[it mult cu d`nsa,=i i-au murit fiic[-sa. C[ce Cantemir-vod[ era cum[tru cucuscru-s[u Ion R[covi\[, c[-i botedzas[ Cantemir-vod[ un copillui Ion R[covi\[, mai mic dec`t ginere-s[u Mih[lachi. C[cepoate n-au r[bdat Dumnedz[u. Numai Mih[lachi mai pe urm[,la domnia lui Ant[i]ohie-vod[, au luat alt[ fat[ de boier, aDedului sp[tarului de la G[la\i, =i cu acie au vie\uit, de-auf[cut copii =i-au fostu =i domnu.

Cantemir-vod[ =i Cup[re=tii s-au mai apucat =i de alt dan\uasupra muntenilor, =i muntenii asupra lor. |ine\i-v[, s[racelor\[ri, dac[ sunte\i putencioase, de acmu s[ birui\i nevoile dinpizmele vechi la ce s-au ]nceput s[ s[ lucredze!

Era un boier de mult priibag din |ara Munteneasc[ ]n |araUngureasc[, anume Stoica p[harnicul, =i =i cu al\`i mai mici,iar munteni pribegi, ]nc[ de c`nd au luat domnia +erban-vod[.Chematu-i-au Cantemir-vod[ de la Bra=ov aice la d`nsul ]nMoldova. +-au ]nceput a faci p`r[ =i harzuri la Poart[, a p`r`pe munteni cu feluri de feluri de p`ri, cum suntu haini =i boga\i.Ce Poarta dint[iu i-au ]mbucurat. +i i-au trimis Cantemir-vod[la Poart[ la Cup[re=ti, la sp[tarul Lascarachi cuparul, fiind

Ion Neculce

108

capichihaia lui Cantemir-vod[, s[ p`rasc[ pe munteni =i s[ispr[vasc[ domnia lui Cantemir-vod[ ]n |ara Munteneasc[.

Dece =tiu c-au ispr[vit Cantemir-vod[ bine! C[, dup[ ce-auoblicit muntenii, au cheltuit Br`ncovanul la Poart[ 1000 depungi. +-au luat Br`ncovanul pe ceielal\i de grumadzi. +i pecuparul Rascarachi, fratele lui Iordachi vistiernicul, l-au f[cutsurgun la Rodos. +i era s[ maz`leasc[ =i pe Cantemir-vod[.Numai au sosit veste atunce c-au murit. Dusu-l-au pe Stoica laBr`ncovanul ]n Bucure=ti, cu o l[cat[ c`t un =lic de mare lagrumadzi. +i l-au scos la Divan ]naintea a toat[ \ara =-apoi l-aupurtat tot \`rgul cu l[cata de-a grumadzii. +-apoi l-au sp`ndzurat]mbr[cat, ]nc[l\at, la t`rgul de afar[. +i pe-cele so\`i a lui, peunii i-au sp`ndzurat =i pe al\`i i-au iertat.

}ntr-acea vreme vorovit-au tustrei ficiorii lui Miron logof[tul=i cu Vas`la=co sp[tarul Ca[n]tacoz`no =i cu frate-s[u Ilie =i cuDumitra=co Ursachi s[ fug[ din \ar[ de grele d[jdi =i prepusuri.C[ nu mai putè birui de r[ul lui Iordachi visternicul. C[ ]nv[\as[Iordachi de le tot cump[ra odoar[le =i sateli f[r’ de pre\¡, c[-itot ]ngreuiè cu d[jdile. Cantemir-vod[, oblicind c[ vor s[fug[, trimis-au steaguri de slujitori s[-i prindz[. Dece ficioriilui Miron au prinsu de veste =-au sc[pat¡ la com[ndatul deCetatea Neam\ului. Iar pe cielal\i boieri, neav`nd veste, i-auprinsu lefeciii, =i le-au j[cuit cas[le, =i i-au pus ]n here, =i i-aupornit la Ie=i.

C`nd au agiunsu ]n Valea Le\canilor, i-au =i t`mpinat vestea,n[rocul lor, c-au murit Cantemir-vod[. +i i-au slobodzit din hiere.Dece au m[rsu ]n Ie=i de-au fostu la-ngroparea lui Cantemir-vod[. +i s-au ]mpreunat cu beiz[de, ficiorul lui Cantemir-vod[,anume Dumitra=co. +i i-au ]mbunat Dumitra=co-vod[ cu cuv`ntbun, c[, de va da Dumnedz[u s[ fie pe voia lui de la Poart[, i-armilui. +i iar boierii s[ ruga =i ei s[ ierte pe tat[-s[u. +i i-auslobodzit s[ marg[ acas[, cum au =i fugit ]n |ara Munteneasc[,la Br`ncovanul, c[ le era rud[, de-au r[pedzit Br`ncovanul laPoart[ pentru Costantin-vod[, ficiorul Duc[i-vod[ celui b[tr`n.

Cantemir-vod[, dup[ ce-au murit, \inutu-l-au mort t[inuit odzi =i o noapte, p[n’ s-au g[tit c[r\ile de-au f[cut harzuri de la


109

\ar[ la Poart[, de poftiè s[ puie pe un ficior a lui Cantemir ]nlocul t[t`ne-s[u. +i au r[pedzit pe v[tavul P`rvul =i cu +tef[ni\[Rus[t, ficiorul lui Manolachi postelnicul. +i dup[ ce-au pornitc[r\ile, a dooa dzi s-au agiunsu Bogdan hatmanul =i cu Iordachivisternicul =i cu to\i slujitorii s[ r[dice pe Dumitra=co beiz[deoa,ficiorul lui Cantemir-vod[, domnu ]n locul t[t`ne-s[u. Dece aug[tit Divanul cel mare =i s-au str`nsu toat[ boierimea =imitropolitul =i slujitorii la curte. +-au adus la curte pe un ag[ avizirului turcu, ce era vinit cu trebi ]mp[r[te=ti ]n Ie=i.

Atunce au spus a tot n[rodul c-au murit Cantemir-vod[. Ceslujitorii au =i-nceput a str`ga c[ altul nu le trebuie s[ fie domnu,f[r[ c`t Dumitra=co beiz[dè, ficiorul lui Cantemir-vod[. Ceboierii =i \ara nu cutedza s[ dzic-]ntr-alt chip, c[ s[ teme deslujitori, ce numai le c[uta s[ priimasc[ =i s[ dzic[ cum dzicslujitorii. Turcul aga, v[dzind c[ str`g[ cu to\`i ]ntr-un cuv`nt,au luat un c[ftan =-au pus ]n spateli lui Dumitrasco beiz[deoa.+i beiz[deoa au ]mbr[cat pe turc c-un cont[= cu soboli. +-au=edzut am`ndoi ]n scaone. +-au ]nceput a da din pu=ci =i adzice surlele, =i to\i boierii =i slujitorii, c[peteniile, cine= dup[r`ndul s[u, au purces a s[ruta poala turcului =-a lui Dumitra=cobeiz[dè. +i dup-aceea au ]nc[licat cu alaiu =-au purces la SfeteiNeculaiu, de i-au cetit molitfeli de domnie dup-obiceiu.

Scos-au oas[le lui Cantemir-vod[ boierii cei mari afar[,supt cortu, ]n ogr[joara cea mic[ la curtea domneasc[. +i l-au\inut trei dzile, p[n’ l-au grijit, =-apoi l-au dus la SfeteNeculaiu de l-au ]ngropat ]n gropni\a lui Antonie-vod[. +i s-aut`mplat atunce la prohodul lui 4 patrierhi, unul de Ierusalim=i altul de Antohia =i altul de Alics[ndria =i unul maz`l de|arigrad, Iacob. +-au domnit pu\in, nu deplin 8 ani, =i =-aupl[tit =i el datoria dup‘obiceiul acestei lumi.

Dup[ ce-au ]ngropat pe Cantemir-vod[, au =edzut ]n scaonuldomnescu fiiu-s[u Dumitra=co beizade, de au domnit 3 s[pt[-m`ni. +-au vinit un capegiu de la Poart[ de-u luat pe Dumitra=co-vod[ beizadè. Iar Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul]ntr-aceli 3 s[pt[m`ni n-au dormit, ce s-au g[titu-s[. +-au pus

Ion Neculce

110

str[ji din G[la\i p[n-]n Ie=i, =i c`nd au sosit capegi-ba= ]n Ie=is[ iè pe beiz[dè =i pe d`n=ì, ei au fugit din Ie=i.

C[ci atunce, m[rg`nd veste la Poart[ c-au murit Cantemir-vod[, Br`ncovanul, domnul muntenescu, au apucat ]nainte =-auispr[vit¡ domnia lui Costantin s`n Duc[i-vod[, de-au ]mbr[catc[ftan de la Poart[ de domnia Moldovei. Atunce au f[cut =i peLa\carachi surgun =-au luat =i pe Staico de grumadzi. Totodat-atunce s-au t`mplat de au triimis =i la Dumitra=co-beiz[deoa,s`n lui Cantemir, s[-l duc[ la Poart[ =i s[ prind[ pe Bogdanhatmanul =i pe Iordachi visternicul, s[-i duc[ la Poart[ s[ dèsam[ pentru ce-au m`ncat \ara. Deci Bogdan =i Iordachi aufugit ]n |ara Le=asc[, cum mai sus s[ pomene=te. Pe-acestelucruri poate =i al\ì s[ s[ ]ncreadz[ cu Poarta turceasc[, c[unele s[ g[tiè =i alteli s-au f[cut!

Acel capegiu-ba= ce-au vinit cu maz`lia, ce-au luat peDumitra=co Cantemir beiz[deoa din Ie=, fuses[ bun prietin mainainte lui Cantemir-vod[, =i de neamul lui era cerchez. +i f[r[z[bav[ dup-acee au c[dzut de-au fost =i pa=e =i musaipla-mp[ratul, care-i dzicè mai pe urm[ Cerchez Mehmet-pa=eimbriorul. Era =i un boier¡ atunce aice ]n Ie=i, +tefan comisulCerchez. Dece atunce +tefan comisul Cerchez mult s-au rugatacelui capegiu pentru Dumitra=co beiz[deoa, s[-i fie mil[ ded`nsul, c[-i un copil, av`nd cuno=tin\[ cu acel capegiu, fiindam`ndoi cerchezi, ]nc[ de la domnia lui Cantemir-vod[. Ce,dup[ ce l-au dus la Poart[, st[tut-au munteni =i cu CostantinDuca-vod[ cu multe pricini asupra ficiorilor lui Cantemir-vod[,de le cerè mult[ som[ de bani. Ce nemic[ nu le-au putut str`ca,c[ s-au pus tare acel capegiu-ba= pentru d`n=ii. +i mai pe urm[,dup[ ce-au c[dzut mai la cinste acel capegi-ba=, au f[cut =ialte lucruri mari, carei la r`ndul lor s-or pomeni.

De la Cantemir-vod[ nescareva avere nu le-u r[mas, c[ce era vinitul m`nca al\ì, cum mai sus s-au pomenit. Atuncela moarte 50 de pungi de bani le-u dat la patriarhul de Rusalim,s[ li mistuiasc[. +i patriarhul, pentru voia muntenilor, le-uspus turcilor, =i le-u luat. +i copii numai au r[mas cu vro


111

10—15 pungi de bani. Ce Dumnedz[u unde va, nu trebuiescubani. C[ acel Cerchez Mehmet-pa=e le-u prinsu mai bine dec`tmii de pungi de bani. C[ unde va Dumnedz[u, sunt =i bani, =iprietini, =i de toate. C[ nime nu mai g`ndiè c-or mai ie=ificiorii lui Cantemir la domnie, pe cum s-a vidè ]nainte.Acestu[i] Cantemir-vod[ i-au r[mas ]n urm[ 2 ficiori, anumeAntiohi =i Dumitra=co, care mai pe urm[ au i=it am`ndoidomni ]n Moldova, precum li s-a ar[ta ]nainte, la r`ndul lor,istoriele lor1.

CAP. XII

DOMNIA LUI COSTANTIN S~N DUC{I-VOD{CELUI B{TR~N LEAT 7199 MART 17

}mbr[c`ndu c[ftan de domnie, Costantin-vod[, s`n Duc[i-vod[ celui b[tr`n, era om t`n[r, ca de =es[spreci, =eptespreciai, c`ndu au c[dzut la domnie. Atunce era =i ni=te boieri deaice de \ar[ la Poart[, triimi=i de Cantemir-vod[ cu trebile \[r`i.Deci v[dz`ndu-l c-au ]mbr[cat c[ftan, s-au dus la d`nsul de s-au]nchinat dup‘obiceiu. A=ijdere =i de-ice Lupul Gavrili\[ =i al\ii,]n\eleg`nd de domnie noo, au alergat cu bucurie noo laCostantin-vod[. +i mul\i ficiori de boier. C[ n-avuses[ c[utaride la Cantemir-vod[, pe vina lor, c[-l oc`r`è =i nu vrè s[-islujasc[, ca unui domnu, ce pentru cee miluiè pe cei pro=ti.

Triimis-au Br`ncovanul pe Mihai sp[tar =i cu al\i boieri ces[ t`mplas-acolo pribegi, de s-au dus la Poart[ di-au a=edzatlogodna cu fiica Br`ncovanului, anume Maria, cu Costantinficiorul Duc[i-vod[. +i str`ng`ndu-s-at`ta boierime acoloatunce la Poart[, au f[cut mare cheltuial[ \[r`i cu multepodoabe, can =i f[r[ treab[, pre cum era \ara atunce slab[:cai, rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine =i cu leaf[ =ialteli multe cheltuiele, f[r[ treab[ =i f[r[ isprav[. +-auz[b[vit¡ acolo atunce cu at`ta boierime =i om de la martp[n’ la iuni. Dece au f[cut mult[ cheltuial[. Ce Costantin-

1 Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.

CUPRINS

Ion Neculce

112

vod[ fiind t`n[r =i ne=tiind r`ndul, ]l bucura Lupul, ficiorul luiGavrili\[. Ca un bezmetec ce era la minte, dzicè c[-i \arabogat[ =i-i mul\ime de bucate a boierilor pribegi, a lui Bogdan=-a lui Iordachie; are de unde scoate s[ pl[teasc[ datoria ceface. Dece =i lui Costantin-vod[ nu-i era ur`t[ datoria, =i-iera drag[ =i m`ndria. +i avè cas[ grè =i ]m[-sa, Nastas`ia, cuat`te fete. Au ]nc[rcat mul\ime de datorie.

A=ijdere Lupul Gavrili\[ p`r`è la Poart[ pe ficiorii luiCantemir-vod[, c-au luat tas-s[u din \ar[ 1000 de pungi debani, =i \ara au fostu iertat[ de bir. Dece turcii sta de [a]scultaacele voroave de=erte din gura lui ce gr[iè. +i ficiorilor luiCantemir n-au str`cat nemic, iar \[r`i au f[cut mare str`c[ciune.C[ de ce ]nainte nu vrè turcii s[ mai ierte birul =i-l cerè deplin.+i cea laud[ mare de bucateli pribegilor, dac-au ]nceput a lestr`nge, n-au g[sit at`ta pe c`t socotiè c-or g[si. +-au f[cutdatorie, =-au r[mas nepl[tit[.

Dece sos`nd la G[la\i cu at`ta om, =-au adus =i c`\iva grecicu d`nsul, cu mare alaiu ]n postul S`mpetrului. Ie=itu-i-au toat[boierimea =i maz`limea ]nainte cu mare bucurie, =tiindu-l c[-ificior de domnu =i va c[uta neamurile boiere=ti. +i viind ]nscaon, pus[ boieri pe to\i Gavrili\e=tii =i pe to\i Mirone=tii =i peal\ii dintr-alte neamuri, mai mul\i tineri dec`t b[tr`ni.

+i s[ =i apuc[ de f[cu nunt[ cu o sor-a lui, domni\a Ileana.O dede dup[ Neculaiu Costin, sin Miron logof[t, =i-l pus[ =ihatman. +i f[cur[ nunt[ frumoas[ domneasc[, c[ era =i maic[-sacu d`nsul, a r[posatului Duca-vod[ cel b[tr`n, cu alte fetemai mici, anume doamna Nastasia.

Atunce nu s-au aflat ]n visterie mai mult de-o sut[ de pungide bani, gata str`n=i de c[m[icani. C[ la moartea lui Cantemirscoses[ ni=te h`rtii, =i n-apucas[ Cantemir a le lua. Decepuind Duca-vod[ pe Lupul Gavrili\[ visternic mare, n-auagiunsu acei bani 2, 3 luni de cheltuial[ visteriei. Care apoimai pe urm[ l-au =i scos din visternicie, cu mare b[nat pentruacea slujb[ curat[.

Pus-au atunce la maz`li =i la \ar[ banii steagului grei.}nceput-au a prinde pe boierina=ii lui Cantemir, cei r[dica\i


113

din neamuri proaste, ce dzice Cantemir c[ i-a faci neamuri,=i-ncepur[ a-i bate =-a-i ]nchide pen temni\i =i pe la simeni. +i-is[r[cir[, de r[mas[r[ cum le-u fostu postrigul, moj`ci. Iar uniidintr-aceli b[t[i au =i nebunit, de-u r[mas nebuni. +i pe cale lef[cus[, c[ vai de boierul ce s[ roag[ moj`cului.

A=ijdere au triimis la cas[li boierilor celor fugi\i de le-uluat tot ce-u g[sit, anume a lui Bogdan hatman =-a lui IordachiRus[t visternic. +i le adus[r[ =i giup`nes[li ]n Ie=i, =i le prindèv[tajì de-i munciè. +i femeile =i feteli slujnice din cas[ leb[tè s[ spuie bani =i odoar[ =i haine mistuite =i bucatece-avuses[. S[ aflar[ multe mistuite =i ascuns[ pen \ar[, pe laprietini, dup[ cum este obiceiul celui fugar a ascunde. +i luar[tot ce g[sir[ =i pe urm[ le f[cur[ pe giup`nes[li lor surgune laFoc=eni. De la Foc=eni li-au dusu-li cu c[ru\i =i cu cai r[i =i cupodvodzi pen mun\i, pen Hangu, =i le-u trecut la Neam\u lacetate, la boierii lor, cu bogat[ lips[ =i nevoie. }= r`s[ cum ]ivini la minte, =i mai mult era acesta sfat de boierii cei mari =ide munteni ]ndemnare.

Os`nd[ pe cas[li lor pentru v[rsarea singelui lui Miron =-alui Velicico ce f[cus[ Cantemir-vod[ cu sfatul acestor doi boieripribegi! +i dup-acee scris[ Duca-vod[ la Poart[ c-au triimisBogdan =i Iordachi poghiaz din |ara Le=asc[ de =-au luatgiup`nes[le =-au f[cut mare str`c[ciune \[rì, pentru ca s[str`ce pe copiii lui Cantemir-vod[ turcii =i pe Cup[re=ti. DarPoarta, fiind ]n\eleapt[ =i cuprins[ la minte, nu s-au potrivitscrisorii lui, c-a priceput c[-s scrisorile lui de=erte.

C[ Bogdan =i Iordachi din |ara Le=asc[ nu dormiè, nici le=[de scrisorili. Triimitè la Cameni\[, la Caraman-pa=e, c[ eraprietin vechiu lui Cantemir-vod[, =i la Daltaban, sarascherulde Oblu=i\[, =i la |arigrad, de j[luiè, =i ]n=tiin\a la ]mp[r[\ède toate fapteli Duc[i-vod[ ce face. Ce nu le-u putut str`canemic ficiorilor lui Cantemir-vod[. Mai mult ]=i str`ca numelelui cu aceste lucruri.

Iar[ c`nd fu de toamn[, ]ntr-acel an¡ a domniei lui, s-apuc[de f[cu nunt[ =ie. +i triimis[ Br`ncovanul pe fiic[-sa Maria cu

Ion Neculce

114

unchi-s[u stolnicul Costantin Cantacozono =i maic[-sa doamnaStanca =i cu mul\i al\i boieri =i giup`nes[, rudenii din |araMunteneasc[, de vinir-]n t`rgu ]n Ie=i. +i le dede tuturor gazd[pen cur\i boiere=ti =i negu\itore=ti, grij[ de toate, s[ nu li lipsasc[nemic. Iar pe mireas[ ]i dede gazd[ ]n cas[li lui Vas`lachivornicului Gavrili\[. +i acolo fece nunta mireasa, iar domnia]n cur\ile domne=ti. +i boierimea a doo \[ri nuntir[ 3 s[pt[m`nicu mare pof[li =i podoabe =i cu feluri de feluri de muzice =i depeliv[nii, de mirare ]n t`rgu ]n Ie=i. C[ era s[ fac[ nunta laFoc=eni, ce, fiind toamna, vreme de iarn[, au f[cut-o la Ie=i.+i-nc[lec[ s`ngur domnul ca un mire, ]mpodobit =i cu surguci]n cap =i cu mare alaiu, de-u m[rsu la gazda miresì de-auluat-o. +i dup[ ce au luat-o de la gazd[, au m[rsu la m[n[stirela Golè. +i acolo fiindu un patriarhu de |arigrad maz`l, anumeIacob, ]l cunun[ acolo ]n Golè. +i de acolo purces[ cu marealaiu pen mijlocul t`rgului de sus =i pen t`rgul de gios p[n’ lacur\ile domne=ti. Pe-cee vreme =i eu, Ion Neculce vel-vornic¡,eram t`n[r postelnic¡ =i mergèm cu al\i postelnici ]mpreun[,cu toiegeli a m`n[ pe gios ]naintea domnului. +i dup[ istovulnun\ì, petrecu domnia pe boierii muntene=ti p[n’ la ValeaAd`nc[, cu mare cinste. +i-= luar[ dzua bun[ de acolo.

Dup[ aceste ]ncepur-a vini datornici de la |arigrad =i a-=icere datoriile, c[ li s[ plinis[ dzua. +i-ncepur-a vini =i poroncide la Poart[, havalele, a cere obiceiurile \[rì, c[ nu vrè s[ leierte, ca la Cantemir-vod[. C[ l[udas[ Lupul la Poart[ c-auluat Cantemir mul\i bani, =i turcii, =tiind acee, nu ierta. Atunces-au conoscut ce-au gr[it Lupul la Poart[. |ara era pu\in[ =iboierii era tineri, nu =tiè cum or schivernisi. Ce ]nv[\ar[ descoaser[ =i aice obiceiul cel r[u, ce l-au scornit Br`ncovanul]n \ara lui. Aflar[-s[ =i aice sfetnici f[r[ lege =i tir[neasc[zavistie, ran[ f[r[ leac, =i s[ cheam[ lepra sau fistula ]n p`ntece:v[c[ret, de vac-un zlot =i de cal un leu s[ dè tot omul, de s[trage acel obiceiu spurcat¡ p[n-ast[dzi ]n p[m`ntul nostru. C[orice domnu vine ]i drag acel obiceiu =i nu-l mai las[.

+i dintr-acel ceas ce-au scos v[c[retul, s[ =i conoscu c[ n-alungi cu domnia, nice a precopsi casa lor de lacr`mi multe a


115

s[racilor. +i-n scurt[ vreme c[dzu bl[st[mul mai de grab[ peDumitra=co Ceaurul vel-logof[t¡, fiind sfetnic, c[-i scurt[Dumnedz[u viia\a. C[ muri cum ]i mai r[u, ]n dub fren\it, =i is[ istovi =i casa lui =i 3 ficiori a lui ce-au avut. S[ st`ns[pomenirea lui cu sunet, =i mo=`ile lui c[dzur[ la m`ni streine.Sfetnicul de domnu r[u, pentru cinstea ce are, orbit de r[utatefiind, g`nde=te =i-i pare c[ nemere=te, =i pe urm[ mai r[u s[gre=e=te, c[ pe urm[ r[ul cel mai mare =i os`nda cade ]n capullui. C[ lacr`mile s[racilor nice soareli, nice v`ntul nu le poateusca. Dup[ cum dzice =i Isus Sirah, c[ ruga smeritului nuori ]ncer p[trunde.

Iar[ de var[, ]n al doile an¡, v[dzindu-l muntenii de lucrurislabe ce are de la Poart[, ]l tot gr[biè de bani ce era ei chize=ipentru d`nsul, ce luas-]n datorie. +i el, fiindu-le gineri, s[ nu-im`nie, s`liè s[ le fac[ voia, s[ s[ pl[teasc[. Iar[ au scornitun obiceiu nou pe \ar[, de-au scos de pogonul de p[pu=oiu =ide p[rincu ce-l f[cè oameni cu sapeli pen cur[turi, s[ numoar[ de foame, el le lua c`te un zlot, =i de pogonul de tutunc`te 4 lei. Lucruri de=erte, f[r[ nice o socoteal[ sau vrunspor¡ s[ poat[ s[ r[dice nevoia! Umbla ca ni=te oamenih[mei\i, neagiung`ndu-i mintea s[ schivernisasc[. C[ stupii=i vinul s[ f[cè buni =i mult, c[ avè n[roc la bi=ug. De-ar hiavut n[roc =i la boieri cu minte =i cu sfat, cum era n[rocul lasporul hranei, c[ era bi=ug de toate ]n dzilele lui, aru hi fostl[udat numele lui. Numai cu aceste obiceiuri =-au str`catnumele =i de la \ar[ =i de la prietini. +i-l smintiè =i munteniimult, c[ vre s[-l st[p`neasc[ =i s[ fac[ cum era voia lor. +ic`\i bani cerè muntenii el¡ tot le da; mai c[ nu =tiè ce le-udat =i cu ce le-u r[mas dator. +i la s`nge ]nc[ nu era lacom,v[rs[tor, ]ntr-acel r`ndu a domniei lui. C[ mai mult de doioameni ]n dzilele lui n-au pierit: un t[lhar, pe vina lui, =i unr[z[dent a lui Tucul grof, pe dreptate. Acesta au pierit numaide frica lui Tucul grofu, c[-l ]nchises[, =i la maz`lie, tem`ndu-s[s[ nu-l p`rasc[ Tucul grof, au triimis, de l-au zugrumat, peIrimeica Jora la Trotu=. C[ era ]nchis acolo, la m`na lui Buhu=,

Ion Neculce

116

c[m[ru=ului de ocn[, precum i s-a spuni povestea mai gios lar`ndu. +i era domnu cu-n\elepciune, =i la m`nia lui gr[iè totcu cinste =i cu ]ng[duial[, nu cu r[stituri, prostatic. +i era unom foarte ]nv[\at bine la carte. +i m[car c[ era ]nv[\at, darspor ]n casa lui nu era. Dece iar la al doile an mai scoas[ =i aldoile v[c[ret la vit[.

C`nd fu al treile an a domniei lui, vinit-au Daltabansarascher-pa=e de la Oblu=i\[ cu oaste la |u\ora. +-au pornitzaharaoa din \ar[ =i o dede pe m`na Duc[i-vod[ s[-i poarte degrij[, s[ triimi\[ la Cameni\[ cu oastea lui =i cu un soltan cut[tari, precum purta mai ]nainte de grij[ =i Cantemir-vod[. DeciDuca-vod[ ales[ oaste =i triimis[ cu zaharaoa, iar Daltabans[-ntoars[ iar la Oblu=i\[ ]napoi. +i c`t z[b[vi la |u\ora, p[n-as[ porni zaharao, cinci, =es[ dzile, i-au =i luat joimirii unhazn[tar limb[ de la Chipere=ti m[rg`nd la Ie=i. +i-l dus[r-]n|ara Le=asc[ la hatmani. Deci hatmanii le=e=ti =i r[pedzir-unr[mentar cu c`t[va sam[ de oaste =i lovir[ zaharaoa l`ng[Nistru =i o sp[rs[r[ =i o j[cuir[. Dece Costantin-vod[ =i c[dzu]n prepus mare despre Daltaban sarascherul, =i s[ m`niè foartetare pe Costantin-vod[.

+i scris[ la Poart[ r[u de Costantin Duca-vod[, c[ nu esteom harnic la domnie, nice este cu dreptate Por\`i, c[ denchivernisala lui cea proast[ au luat le=ii zaharaoa. Ce atuncenu-i putu strica nemic Daltaban, c[ sta socru-s[u Br`ncovanulde-l sprej[niè tare dispre Poart[.

P`r`-l =i Caraiman-pa=e din Cameni\[ =i cu tot culuculCameni\`i, c[-i lipsit[ cetatea de bucate, =i havalelele ce-sor`nduite la Cameni\[ nu le d[, =i-i cetatea fl[m`nd[. +-acee]ndemn[tur[ de p`r[ era mai mult despre boieri pribegi Bogdan=i Iordachi, c[ s-agiunses[ cu Caraiman-pa=e din Cameni\[.+i oblicindu Duca-vod[, dat-au otrav[ unui buluba= dinCameni\[, anume Pepec, ce umbla din Cameni\[ la Poart[cu trebile pa=ei. Ce s-au priceput acel buluba= de-au b[utdoftoria =i n-au murit. Ce ]nc[ =i mai tare =i mai mare p`r[ =-auscornit Duca-vod[ asupr[-=.


117

Duca-vod[ avè un grec din |ara Fr`nceasc[, anumeNeculaiu Deport, pe l`ng[ d`nsul, om ]nv`\at =i t[lpiz, de=tie despecetlui c[r\ile. +i pe-cee vreme scriè Tucul grof de laPoart[ la fran\uji, de le triimite pen Ie=i pe la Duca-vod[, =iDuca-vod[ le da la un r[z[dent a lui ce =[dè ]n Ie=i, =ir[z[dentul le triimitè la fran\uji. Numai le tot despecetluièDuca-vod[ cu acel Neculaiu Deport de le cetiè =i le izvodiè,s[ =tie ce scrie, =-apoi le pecetluiè iar =i le da la r[z[dent, dele triimitè. P[n-o dat[ tot a=e f[cè. Iar c`nd-au fostu odat[, aupriceput fran\ojì c[ li se despecetluiescu c[r\ile =-au scris laTucul grof. Dece Duca-vod[, s`m\ind =i tem`ndu-s[, au luatpe-cel r[z[dent de l-au triimis ]ntr-o noapte la c[m[ra=ul deocn[, la Ion Buhu=, v[rul Duc[i-vod[, de-l \ine la Trotu= ]nchiscu tain[. +i c`nd i-au vinit maz`lia, au triimis pe IrimeicaJora de l-au zugrumat, tem`ndu-s[ s[ nu-l apuce Antiohi-vod[la m`na, pe cum mai sus s-au pomenit. Atunce avè p`r[ laPoart[ =i despre Tucul grof, p`r[ c[ nu-i omul =-au perit dinIe=i. +i s-au bo\it toate aceste p`ri ce scriu mai sus asupra luiCostantin Duc[i-vod[ la Poart[.

Dece atunce ]n grab[ nu l-au maz`lit, c[ au purces ]mp[-r[\ìa la oaste, ce au triimis un capegiu-ba=e, foarte om¡ mare=i de credin\[, s[ plineasc[ banii birului deplin de la CostantinDuca-vod[. +i l-au ]nv[\at vizirul pe tain[ s[ cerce pentru p`race-l p`r`s[ Taltaban =i camenicenii =i Tucul grof: este adev[rat,a=è hau ba, =i cum chivernise=te \ara. +i afl`nd c[ este adev[rat,c`ndu s-a ]ntoarce ]mp[r[\ìa de la oaste, s[-l maz`leasc[,lu`ndu =i banii birului deplin. +i cu aceste au m[rsu acestucapegiu-ba= ]n Ie=i.

Iar[ ]mp[ratul soltan Mehmet, s`ngur cu capul s[u,]mpreun[ cu vizirul =i cu Tucul grof au purces la oaste pecapul |[rì Muntene=ti, de-au intrat ]n |ara Ungureasc[. +inu prè mult str`car[ turcii ]n |ara Ungureasc[, =i le-u ie=itnem\ì ]nainte =i i-au b[tut prè r[u. +i a=è ]n grab-au trecutmun\ì ]napoi ]mp[r[\ia ]n |ara Munteneasc[, cum n-au g`ndit.Dece atunce Br`ncovanul n-au mai putut ]ntr-alt chip s[ fac[

Ion Neculce

118

alte vicle=uguri =i i-au c[utat numai s[ ias-]naintea ]mp[r[\iei.+-a=è f[r[ veste lovindu-l, nemic g[tire n-avè de zaharali cetrebuiè conace ]mp[r[\iei. Ce cu mult[ grij[ =i fric[ i-au c[utatnumai a-i ie=i ]nainte. +-au apucat de-u luat numai ]n ni=tecuhnii cu cai a lui vro sut[ de chile de ordzu =-au luat =i treisute de pungi de bani cu d`nsul. +-agiung`ndu la-mp[ratulc-ocei bani, au astupat gureli tutoror, cine ce cerè. Ordzul l-audat vizirului, iar vizirul l-au ]mp[r\it cu caii ]mp[ratului. Fost-auprinsu doi nem\i turcii =i i-au fostu \iind aproapi de cortulvizirului lega\i. +-au fost spuind turcilor c[ Br`ncovanul auf[cut =tire nem\ilor c[ intr[ turcii ]n |ara Ungureasc[. +i s[temè prè r[u Br`ncovanul pentr-acie.

Dece buiuc-imbrihor, fiind prietin Br`ncovanului, au dzisvizirului: „Pentru ace=ti 2 ghiauri nem\i, ce stau lega\i acolè,s[ poronce=ti m[ria ta s[-i taie, s[ nu fug[ la noapte s[ dè =tirenem\ilor unde suntem, s[ fii mai r[u“. Dece vizirul ]ndat-auporoncit de i-au t[iat, =i s-au mai cur[\it Br`ncovanul de grij[.Atunce au dzis imbrivorul lui Br`ncovan-vod[: „Acmu s[ m[cuno=ti c[ \i-s prietin“.

Br`ncovanul mergè tot ]naintea ]mp[ratului pe drum. +-autriimis de l-au ]ntrebat cum de nu suntu oameni pecesta loc,iar Br`ncovanul au dat sam[ c[, de c`ndu umbl[ o=tile, aumutat oamenii mai ]n gios din =leah. Iar[ ]mp[ratul au dzis:„Bine =i cu socoteal-ai f[cut“. +i a=è m[rg`nd p[n’ la Dun[re,c`nd-au =edzut ]mp[ratul ]n =eic[, s[ treac[ Dun[rea, atuncei-au pus =i lui caftanul ]n spate, de s-au ]ntorsu ]napoi laBucure=ti. C`ndu-i mila lui Dumnedz[u, sluje=te =i minteaomului, =i banii folos[scu, iar c`ndu-i m`nie de la Dumnedz[u,nice mintea nu sluje=te, nice prietinii, nice banii, precum mai]nainte la r`ndul lor s[ va ar[ta.

Capegi-ba=e, care m[rses[ ]n Ie=i pentru banii birului =ipentru alte pricini, care mai sus s-au pomenit, =[dè ]n gazd[ ]ncas[li Ciobanului Costantin postelnicul. +-au z[b[vit mult ]nIe=i. S[ miera cum a faci, c[ banii birului nu-i da Costantin-vod[, =i adev[rul nu =tiè pentr-aceli pricini de p`r[ ce-l p`r`s[de la Cameni\[ =i Daltaban sarascherul, =i Tucul grof.


119

Ce au chemat pe Tudosè Dub[u logof[t =i pe PanaitachiMorona vel-postelnic =-au ]nceput a-i ]ntreba cu tain[ =-ai ispitipentr-aceli lucruri =-au spus c[ are f[rman =i de maz`lie. Deciacei doi boieri ]ndat-au spus taina turcului lui Costantin-vod[.Ce Costantin-vod[ ]ndat[ s[ sp[riè, =i nu-l mai l[s[ frica s[ s[sf[tuiasc[ cu socru-s[u Br`ncovanul sau cu al\i boieri de sfat alui, s[ vad[ cum ar face s[ s[ m`ntuiasc[ de cel lucru.

Ce =i chem[ pe cumnatu-s[u, Cost`n hatmanul, =i fecer[sfat numai am`ndoi =i ales[r[ sfatul r[u =i f[r[ socoteal[. C[triimis[ la Mois[iu s[rdarul, la cetate la Neam\u, de-au vinitcu vro trei, patru sute de joimiri ]ntr-o noapte, =i-n faptul dzueiau lovit pe capegi-ba=i, de i-au t[iat capul, =-au pr[datcherv[s[ria turceasc[. Pe unii turci i-au t[iat, pe unii i-au luatrobi, carei n-au putut sc[pa, =i pe balci-pa=e, aga hanului, l-auluat rob de la gazd[. +i s-au dus la Neam\u cu paci. Iar Costantin-vod[ s-au f[cut a s[ri dup[ d`n=ii pe urm[ =i s-au dus p[n’ laValea Le\canilor =i s-au ]ntorsu ]napoi.

Acestu Mois[iu s[rdarul era de casa Cantemire=tilor =i fugis-]nNeam\u de frica unor t[tari, ce-i puses[ Cantemir la vremealui de-i t[ias[ la Prut, viindu din sus cu robi. +i pe urm[, oblicindt[tarì, ]l cere, =i el de cea fric[ au fugit ]n |ara Le=asc[. DeciMois[i, cum au sosit ]n Neam\u, cum au =i umplut locul c[ l-auchemat Duca-vod[ s[ fac-acea fapt[. Dece Bogdan =i Iordachiera atunce ]n Neam\u. V[dzind acel lucru, tare s-au bucurat,c[ una ca acie s[ s[ fac[ de mult o a=tepta.

C[uta\i de vide\i ce sfat =i lucru de nemic! Nu socotiè c[-iva veni asupr[ mai mare lucru. Trei, patru sute de oameni, cetain[ va s[ fie? C[ un om =i nu poate \inè taina, dar at`\e! Aust`nsu bine focul cu paie! Deci Iordachi =i Bogdan, din Neam\u,]n toate p[r\ile au r[pedzit la Cameni\[ =i la sarascher Daltabande la Oblu=i\[ =i la Poart[, au dat =tire ce-au f[cut CostantinDuca-vod[. +i turcii din chirv[s[rie au j[luit de jac =i de pieireace-au tras. +i hanul, pentru omul lui, ce era balci-ba=e, iar auj[luit, de-au umplut urechile Por\ì. Caut[ acmu t[lpizl`cul lace cinste aduce pe omul mare! Deci ]mp[r[\ìa tot nu sos`s-]n|arigrad din oaste, pecum s[ pomene=te mai sus.

Ion Neculce

120

Costantin-vod[ pe urm[, v[dzind c-au gre=it prè r[u, =i st[tumult la g`nduri, cum a faci s[ potoleasc[ huietul de gre=alace-u f[cut. C[ s-umpluses[ locul c-au chemat el pe Mois[iude-au lovit Ie=ii. Ce scris[ iar la Poart[ c-au triimis Bogdan =iIordachi din Neam\u joimirii, de-au t[iat pe capegi-ba=, =i =-auluat =i giup`nes[li din \ar[ de le-u dus ]n Neam\u, cum scrises[=i de alt[ dat[. Ce acmu nu i s[ trecu scrisoarea ca-nt[iu, c[,dup[ ce-u sos`t ]mp[r[\ia la Udriiu, au =i treimis un capegiude l-au maz`lit.

Ce p[n-a-i vini maz`lia, s[ m`nie pe cumnatu-s[u Necu-laiu =i-l scoas[ din h[tm[nie =i pus[ ]n locul lui pe AntiohieJora. +i s-apuc[ =i de alt sfat, ca s[-= poat-acoperi gre=ala,s[-=i fac[ nume bun la Poart[. +i str`ns[ oaste pre tain[ =itreimis-]ntr-o noapte pe hatmanul Ant[i]ohie de-au lovitp[rcanele de supt Cetatea Neam\ului f[r[ veste, s[ prindz[pe Bogdan =i pe Iordachi, c[ le era gazdele gios. Dice, cumau sos`t ]ntr-o noapte, au =i spart o bucat[ =i i-au dat foc =i auf[cut oarice =i str`c[ciune. Numai pe Bogdan =i pe Iordachinu i-au putut prinde, c[ le-u f[cut un prietin din Ie=i veste,=i-ntr-acea sar[ s-au mutat ]n cetate.

Apoi oastea lui Antiohie s-au =i s[me\it =i s-au dus lam[n[stire la Agapia, =i la S[cul, =i la Schit =-au tot b[tut =-auscos pe joimiri =i pe dr[gani de pen m[n[stiri. +-au ]nceput as-]ngloti oastea lui Ant[i]ohi. Ca la 4000—5000 s[ f[cus[. Dup[cum este obiceiul n[rodului omenescu, unde aud =i v[ddob`nd[, alearg[ de toate p[r\ile, a=è =i acolo s[ str`ngè, dac-auaudzit, unii din Bugeag, unii de la munteni, turcii din chirv[-s[rie, joimirii, de s-]nchina, =i le da c[r\i de iertare =i leaf[. Pedzi ce trecè tot s[-nglotiè oastea.

Dece, dac-]n\[les[ Iablanovischie, hatmanul le=escu, deaceast[ socoteal[ ce-ncepus[ Costantin Duca-vod[, ]i p[rudeodat[ c[-i o basn[, pentru ce c[ Costantin Duca-vod[ purureavè r[spunden\ie =i priete=ug cu hatmanul Iablanovischie. Tr[ièbine, nu ca Cantemir. Poghiazuri ]n \ar[ nu umbla pr[d`nd, =i-ntot ceasul treimitè Costantin Duca-vod[ ve=ti de la Poart[. +i


121

c`nd mergè ceambururi t[t[r[=ti ]n |ara Le=asc[ s[ prade, elda =tire la le=i, s[ s[ p[zasc[.

Deci hatmanul Iablanovischie nu s[ tulbur[ prè r[u, ce scris[la Turcule\ r[mentarul, ce era pe margine la Cirimu=, s[ iè vrodzeci, 12 steaguri, s[ ias-]naintea hatmanului Antiohie, s[ vadz[ce-s aceli lucruri =i pentru ce s[ fac aceste socoteli. C[ci ei auleg[tur[ bun[ de priete=ug.

Dece Turcule\ lu`nd oaste =i m[rg`nd ]n t`mpinarea hatma-nului Antiohie, ]ncepur-]nt[iu s[ vorbasc[. Joimir`i oc[r`è pemoldoveni ]nt[iu de le dzicè iepa=i, ai no=tri le dzice gligani,cumu-i r`ndul n[rodului prostu. +i sta deoparte Turcule\¡ cuMelente, stegarul lui Ant[i]ohi, de voroviè de paci. Iar unc`mpulungean din oastea lui Turcule\¡ au =i slobodzit un s`ne\¡]n Melente stegarul. Dece oastea moldoveneasc[, cum auv[dzut a=è, au =i n[pustit asupra joimirilor. +i pu\in[ b[taie auavut, =-au =i-nceput joimirii lui Turcule\ a fugi, =i moldoveniicu turcii, cu lepcanii a-i sparge =-a-i t[iè. +i a=è prins[r[ =i per[mentarul Turcule\ viu, supt Cetatea Neam\ului, unde eranumai s[ saie peste p[rcane. S[ bo\is[ oastea fug`nd lastr`mtoare, =i Turcule\, r[m`indu1 oastea lui denapoi, l-au bo\itla un gardu =i l-au prinsu viu Tatul c[pitanul, fratele lui Vicol;l-au obor`t cu suli\a de pe cal.

Dece Antiohi hatmanul, dup-acea izb`nd[ ce-au f[cut, autriimis pe Costachi s`n Gavrili\[ cu veste la Costantin Duca-vod[ c-au prinsu pe Turcule\¡. Ce Costantin-vod[ s[ umplu demare bucurie, unde audzi acea veste, g`ndind c[-=i va astupagre=ala lui ce f[cus[ de la Poart[ cu capegi-ba=e, prindzind peTurcule\. C[ci la Poart[ s[ =tie numeli lui Turcule\, c[ de multeori avè b[taie cu t[tarii =i la Cameni\[, pecum mai sus s-aupomenit. +i-ndat-]nv[\ar[ de g[tir[ pu=cele =i surleli s[ fac[Costantin-vod[ =enlic¡ de bucurie, dup[ ce i-au spus Costachivestea acie.

1 }n ms. 253, „r[t[indu“, cuv`nt neexistent ]n limba noastr[. (Nici cavariant[ a lui „r[tui“ nu poate fi socotit, din cauza sensului, care nu sepotrive=te cu contextul.)

Ion Neculce

122

}ndat[ ce g[ti Costantin Duca-vod[ aceste toate s[-nceap-adzice surleli =i s[ dè pu=celi, numai capegi-ba=e =i-ntr[ pe poart[cu maz`lia. +i-nv[\ar[ s[ prind[ por\ile, c[-i maz`lie, c[ estedomnu Antiohi beiz[deoa, s`n Costantin Cantemir-vod[. Deci]ndat[ s[ schimb[ bucuria ]n sc`rb[, c[ s[ str`c[ giuc[ria, denu deder[ nice pu=celi, nice dziser[ surleli. +i-ncepur[ siimeniia ]nchide =i por\ile. Dup[ cum dzice Scriptura: „Cine sap[groapa altue d[ ]ntr-]nsa“. A=e d[ Dumnedz[u, c[ pas[reaviclean[ d[ s`ngur-]n la\¡.

Iar[ boierii lui, p[n-a vini Dub[u logof[tul, de-l pus[ turculc[m[ican, au ie=it despre doamna =-au fugit ]n |ara Munte-neasc[, c[ n-avè cine-i goni, c[ slujitorii era cu Antiohiehatmanul ]n oaste. +-au fugit anume Neculaiu Cost`n hatmanul=i frate-s[u Ioni\[ s[rdar =i frate-s[u P[tra=co tretii-logof[t =iVas`la=co Catacoz`no vel-sp[tar =i al\ii mul\i mai de gios. +imai pe urm[, dup[ ce-au vinit =-Ant[i]ohi-vod[, au fugit =i Antohihatmanul =i Mavrodin, de s[ f[cus-o ceat[ mari ]n |araMunteneasc[ de boieri, de-au =edzut vro 4 ani ]n |ara Munte-neasc[, ]n dzileli lui Ant[i]ohi-vod[, de f[cè multe mestec[turila Poart[ =i cheltuial[ \[r`i. +i nemic n-au putut ispr[vi, pecums-a ar[ta mai gios.

Dece Costantin Duca-vod[, v[dzindu-s[ c[-i maz`l, r[pedzipe tain[ la Antohi hatmanul la Neam\u, ca s-aduc[ mai degrab[pe Turcule\, s[-l de pe m`na lui capegi-ba=, s[-l ie s[-l duc[ laPoart[, ]mpreun[ cu d`nsul. Iar boierii camaicani, Dub[u logof[t=i cu Manolachi Rus[t, ]n\eleg`nd c-au triimis Duca-vod[ s-apucepe Turcule\, au =i r[pedzit camaicanii =i l-au t`mpinat la PodulLeloie. +-au luat pe Turcule\ din m`na lui Antohi hatmanul =i l-audus la G[lata. +i peste noapte, din m`na slujitorilor camaicanilor,au =i fugit iar la Neam\u Turcule\. Deci Antohi hatmanul,m[rg`nd cu oastea la Ie=i, =-au spus Duc[i-vod[ c-au luatcamaicanii pe Turcule\ din m`na lui, =-au f[cut mare voie rè. +is-au agiunsu cu capegi-ba=e de-u triimis noaptea un steag delipcani s[-l iè din m`na oamenilor camaicanilor, s[-l duc[ laIe=i, iar p[n-a merge lipcanii, el apucas[ de sc[pas[.

Agiung`nd vestea la Neam\u, la Bogdan =i la Iordachi, demaz`lia Duc[i-vod[, ei ]ndat[ purces[r[ de la Neam\u de


123

apucar[ pe Costantin Duca-vod[ nepurces din Ie=i =i, m[rg`ndla curte, de s-]mpreunar[ cu Duca-vod[ =i cu capegi-ba=. Eraatunce mare calabal`c de slujitori ]n curte, de-= cerè lefele dela Duca-vod[. }ncepu =i Bogdan =i cu Iordachi a s[ prici tarecu Duca-vod[ ]naintea capegi-ba=ei =i-naintea a toat[ boieri-mea, pentru ce le-u pr[dat cas[li =i le-u muncit slugili =islujniceli din cas[, =i le-u purtat giup`nes[li pe la Foc=eni =ipe la Hangu, =i le-u triimis ]n Neam\u, =-au scris la Poart[ c-autriimis ei poghiaz le=escu de le-u luat. „+i pentru ce-i triimis peMois[iu cu joimiri de-au pr[dat chirv[s[ria =-au t[iat pe capegi-ba=[, =i pentru ce-i despecetluit c[r\ile lui Tucul grof =i i-eiomor`t omul?“ Toate aceste =i mai multe ca aceste i le dzicèfa\[, =i spune =i capegi-ba=ei celuie ce-au vinit cu maz`lia, =i-naintea turcilor celor de cherv[s[rie, ce era pr[da\i de Mois[i.Iar Duca-vod[ nu putè nemic s[ mai r[spund[ de ru=ine =i defric[, numai ce schimba fe\e. Uneori s[ f[cè ro=iu, uneorigalb[n, =i-i era mai mari ciuda cum c[-i =tiè toate tainele ce lef[cus[ =i i le dzicè fa\[, ]n videal[. Precum dzice Scriptura, c[nice o tain[ nu poate s[ nu s[ =tie, dar ]nc[ care este =i cuv[rsari de s`nge, =i mai tare =i degrab[ curund s[ vede=te, c[s`ngeli nevinovat cere giudecat[ la Dumnedz[u =i nu las[.

Dece a dooa dzi ]l g[tir[ de-l porni-l, cu mult calabal`cdespre slujitori pentru lefe =i bl[st[muri de la oameni, de audziecu urechile, pentru v[c[ret. Iar doamna lui, fata Br`ncovanului,fiind t`n[r[ =i dezmierdat[ de tat[-s[u, s[ bociè ]n gura maremuntene=te: „Aolo, aolo, c[ va pune taica pung[ de pung[ dinBucure=ti p`n’ ]n |arigrad =i, dz[u, nu ne va l[sa, =i iar ne vom]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt!“1. Iar dup[ ce-au agiunsu la|arigrad, n-au avut acel n[roc s[ s[ mai ]ntoarc[, c-au tr[it 2,3 luni =-au murit de cium[. +i s[ =i conoscu schimbat cusl[b[ciune n[rocul lui Costantin-vod[ =i de la Br`ncovanul maipu\intel agiutor =i s`lin\a a-i ar[ta.

1 A=a apar aceste cuvinte ]n ms. 253; cum vedem, prea pu\ine particularit[\idialectale muntene=ti. Iat[ acela=i pasaj sub forma pe care i-o d[ ms. 53:„Haoilio, haoilio!, c[ va pune taica pung[ de pung[ din Bucure=ti p`n[ ]n|arigrad =i, zeu, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cu domnia ]nd[r[pt“.

Ion Neculce

124

}n dzilele acestui domnu, m[car c[ nu era pace, au trecutun sol le=escu la Poart[ =i-n scurt[ vreme s-au ]ntorsu ]napoif[r[ nice o isprav[, anumi R[u\chie. Acestu R[u\chie ]n scurt[vreme au c[dzut =i hatman coronie.

Pe cestu domnu Duca-vod[, ]ntr-aceast[ domnie dint[iu, eranumai cu numeli domnu, c[-l st[p`niè muntenii. Pe cine dzicèmuntenii, pe acie boieriè, =i ce dzice, acie f[cè. +i era =i ]nm[ie-sa, doamna Duc[i-vod[ celui b[tr`n, =i s-amesteca =i è la r[ut[\i.+i boierii ]nc[ era tineri, =i nu s[ mai =tiè ce mai este de chivernisal[.

Boierii lui Costantin Duca-vod[ cine-au fost:Dumitra=co Ceaurul, vel-logof[t; Tudos`e Dub[u, biv-

logof[t, l-au pus ban, iar dup[ moartea lui Dumitra=co l-au pusiar logof[t mari; fiind om de treab[, era dvoreala dup[ vel-logof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Neculaiu Donici, vel-vornic; Neculaiu Cost`n, hatman; Vlaso, vel-postelnic; Vas`-la=co Catacozin, vel-sp[tar; Antohie-Jora, vel-p[harnic; LupulCostachi, vel-visternic; Iord[cu\ Catacozino, vel-stolnic; IlieCatacozino, vel-comis.

}nc[lecat-au un soltan cu c`t[va t[t[r`me ]n al doile an adomniei Duc[i-vod[ de-au lovit f[r[ veste pe Oituz ]n |araUngureasc[, iarna, de-u pr[dat trei dzile, c`t au putut, =i s-au]ntorsu ]napoi cu pace. }n \ar[ la noi, ce-au g[sit ]n calea lorau m`ncat =-au str`cat tot. Acestu soltan s-au r[dicat =-asupraturcilor de-au arsu Chilia =i Smilul =i Renii.

CAP. XIII

DOMNIA LUI ANT[I]OHI-VOD{ S~NCANTEMIR-VOD{ LEAT 7204

Dup[ ce pornir[ pe Costantin Duca-vod[ la Poart[, r[mas[r[c[m[icani ]n Ie=i, pu=i de Antiohi-vod[, Tudos`e Dub[u logof[t=i Bogdan hatmanul =i Iordachi visternicul. +i din r[m[=i\elice-au g[sit de la Duca-vod[ ]n \ar[, str`ng`ndu-le, Bogdan =iIordachi =-au mai ]ntorsu oarice din pagube ce i-au j[cuit Duca-vod[, cum s[ pomene=te mai sus.

CUPRINS


125

Viind Ant[i]ohi-vod[ cu domnia ]n Ie=i, era iar om t`n[r,ca de 20 ani, om mare, cinste=, chipe=, la minte a=edzat,giudec[tor drept. Nu era prè c[rturar, numai nu era prostu.Menciuneli, t[lpizicurili nu le iubiè, la averi nu era lacom,obiceie noo nu priimiè s[ le fac[ prè peste sam[, v`nator =islujitor bun, dup[ hirea t[t`ne-s[u. }n rè parte era can stra=nic,s[ nu gr[iasc[ fiecine =i f[r[ vreme cu d`nsul. +i era =icredincios la giur[m`nt, ]l \inè cinstit horba. +i boierii ]n curtealui, pecum i s-a ar[ta viia\a lui ]nainte, tot cu cinste umbla.M`nie avè stra=nic[, r[cniè tare, can cu grab[, =i de cie s[dep[rta inemile boierilor de d`nsul.

Dup[ ce s-a=edz[ la domnie, boieri dup[ obiceiu. Iarboierina=`i t[t`ne-s[u lui Cantemir-vod[ vrè s[ s[ bucure dedomnia fiiului st[p`nu-s[u, dar nu putè, la focul, s[ \ie inemas[ s[ bucure. C[ a=è era de b[tu\i =i de st`lci\i =i de j[cui\i, c`tr[m[ses[ cu peile, de n-avè cu ce ie=i ]naintea st[p`nu-s[u.

Antioh Cantemir

Ion Neculce

126

Al\ii, fiind pedeps`\i de-nchisoari, ]= pierdus[ =i mintea. DeciAnt[i]ohi-vod[, dup[ ce i-au v[dzut ]ntr-acesta chip, s[ mira =iel ce li va mai face cu d`n=ii.

Atunce =i R[scarachi Rus[t cuparul ]nc[ au ie=it din surgunie.Numai nice de-un folos nu fu lui Antiohi-vod[, c[ vini de laRodos ]n |arigrad bolnav de dropic[ =i-n scurt[ vreme au murit.+i nu-i era lui Rascarachi at`ta jeli de moarte, c`tu-i era jelec[-i vinis[ zamanul =i nu putè s[-= r[spl[teasc[ r[utatea cetr[ses[ de c[tr[ munteni.

Ce Ant[i]ohi-vod[ pus[ capichehaie la Poart[ pe un frate alui Rascarachi, Chiri\[ Mih[lachi, =i cu frate-s[u, beiz[dèDumitra=co, s[-i poarte trebile. +i acole la luarea domniei n-aucheltuit mai nemic la Poart[, nice pe drum n-au f[cut at`tacheltuial[, c[ mai mult de cu vo treidz[ci, patrudz[ci de oamenin-au vinit de la |arigrad. +i boieri pe-ce=ti boieri: Donici, vel-logof[t; Vas`lie Costachi, vel-vornic; Dumitra=co Mitre, vel-vornic; Lupul Bogdan, hatman, cumnat lui Ant[i]ohi-vod[;Manolachi Rus[t, vel-postelnic; Mih[lachi R[covi\[, vel-sp[tar,tiji cumnat, =i pe urm[ au c[dzut =i domnu, de-i dzic Mihai-vod[; Ion Buhu=, vel-p[harnic; Iordachi Rus[t, vel-visternic;Ilie |if[scul, vel-stolnic; +tefan Cerchez, vel-comis. +i a=è s[a=edzar[ =i s[ tocmir[ boieriile la toate trebile, de chevernis`ècum s[ cad[, c[ era Bogdan =i Iordachi mai ale=i =i capetebune, de-i agiungè la toate socoteleli, de domniè Ant[i]ohie-vod[ cu cinste =i cu paci.

}n scurt[ vreme s[ t`mpl[ de muri sora lui Ant[i]ohi-vod[,ce-o \ine Mih[lachi sp[tarul, anume Safta, =i avu mare jele =ip[reri de r[u dup[ d`nsa. +i pe Mih[lachi dup-acie nu l-aumaz`lit din boierie. Tot ]n boierie au fostu =i la cinste, c`t aufostu domn, =i-nc[ i-au dat voie de s-au =i ]nsurat ]n dzileli lui,de-au luat alt[ fat[ de boier, anume a medelnicerului Dedulde la G[la\i.

Sf[tuitu-s-au Antiohi-vod[ cu boierii de-au f[cut priete=ugcu le=ii. +i triimis[r[ c[r\i, cu rug[minte la craiu =i la hatmani,s[ nu pozvoleasc[ s[ sloboadz[ poghiazuri ]n \ar[ s[ o str`ce,


127

c[-i p[cat c[ sunt cre=tini. „+i c`ndu s-a t`mpla s[ marg[cembururi t[t[r[=ti ]n sus, om faci =i noi =tire le=ilor s[ s[fereasc[“. Dece craiul Sobe\chie =i cu hatmanul Iablonovischie]ndat[ cu bucurie priimir[ c[ n-or mai triimite poghiazuri, =is-a=edz[ lucrul mai cu paci a tr[ire. Nu feci ca tat[-s[uCantemir, s[ s[ puie ]mpotriva unei cr[ii cu o m`n[ de oamenislabi. Paza bun[ trece primejdia rè, mielul bl`nd suge la doomaice, capul plecat nu-l prinde sabia. A=è bun[ chivernisal[fece =i Ant[i]ohie-vod[ atunce.

Ant[i]ohi-vod[ era logodit cu o sor[ a lui Costantin-vod[Duca ]nc[ din vremea t[t`ne-s[u, ]nc[ c`nd era la |arigrad,anume Maria. +i g`ndis[ s[ triimit[ s[ o aduc[, s[-i fie doamn[.Ce-i =i vini vestea pecum au murit, =-au avut mare p[reri der[u de acea veste. Triimis[ Antiohi-vod[ sol pe Bogdan hatmanul]n |ara Munteneasc[ la Br`ncovanul pentru a=edzarea p[cei,s[ nu s[ mai p`rasc[ la Poart[ aceste doo \[ri, s[ s[ str`ci. +icer=u s[-i dè =i o fat[, s[-i fie doamn[. Deci Br`ncovanul pentrupace i-adeveri, =i pentru fat[ numai ]i r[spuns[ s[ omoare peIordachi Rus[t visternicul =i s[ s[ lepede =i de ciie fra\i a luiIordachi, de Cup[re=ti, ce-i sunt capichihaie la |arigrad. DeceAntiohi-vod[ nicecum acel lucru nu vru s[ priimasc[ =i s[ l[s[de priete=ugul lui.

+i-= ales[ doamn[ fat[ de boier din \ara noastr[, fatalogof[tului Dumitra=co Ceaurului, anume Catrina. +i f[cu cud`nsa nunt[ domneasc[ ]n t`rgu ]n Ie=i, dup-obiceiul acestei\[ri, ]n al doile an a domniei lui.

Br`ncovanul, v[dzindu pe Ant[i]ohie-vod[ c[-i m[rgulucrurili cu-ntemeiere bun[, ]ncepu ]n sfaturi cu boieri pribegi=i cu Costantin Duca-vod[ a mesteca pe Antiohi-vod[ =i peCup[re=ti pre mult la Poart[. A=ijdere =i Dumitra=co, frate-s[u beiz[dè, =i cu Cup[re=tii depreun[, pe de alt[ parteamesteca =i ei pe munteni, cum place turcilor. A=è f[cè ei,]mbe p[r\ile, =i nu-= putè str`ca unul altuie nemic, f[r[ c`tcheltuiè sute de pungi de bani la Poart[. +i la celi cheltuielimari scoas[ =i Ant[i]ohie-vod[ pe \ar[ obiceiul Duc[i-vod[,

Ion Neculce

128

v[c[ret ]n doo ierni, ]nc[ =i mai greu, 2 lei de cal =i 1 ughiude vac[, ca s[ s[ aperi de du=mani, iar du=mani nu-i mai dar[zbun niceodat[. V[dzu Antiohi-vod[ c[ nu-i obiceiul bunde \ar[, c[ s[ faci mare pustiire \[r`i, =i f[cu mare leg[tur[cu bl[st[m de la patrierhi =i l[s[ ca s[ nu mai fie acel obiceiuspurcat aice ]n \ar[. +i c`t au fostu el domnu nu l-au mai scosnice al doo domnie.

Duca-vod[ au p`r`t la Poart[ pe Antiohi-vod[, dzic`nd c[la maz`lia lui au fostu prinsu pe Turcule\, hainul cel marea-mp[ratului, care \inè drumul Cameni\`i, =i era s[-l aduc[ laPoart[, iar Bogdan =i Iordachi, oameni[i] lui Antiohi-vod[, auvinit din Neam\u =i l-au luat din m`na oamenilor lui =i l-auslobodzit, de s-au dus iar ]n |ara Le=asc[. Deci atunce s-aut`mplat =i doi boieri moldoveni la Poart[, triimi= de Ant[i]ohie-vod[ cu trebi, anume Dabije clucerul =i Silion medelnicerul.+-au dat sam[ acei boieri ]naintea vizirului c[ nu este a=e cump`re=te Duca-vod[, c[ nu i-au slobodzit Bogdan =i Iordachi;numai au fostu pe m`na unui c[pitan de \ar[ de-l p[zie, anumeCernat, =i din paza acelui c[pitan ]ntr-o noapte au fugit.

Poroncit-au vizirul s[ aduc[ pe acel c[pitan fa\[, s[ spui.Deci aduc`nd pe c[pitan fa\[, n-au spus cum au fostu drept, c[l-au sc[pat el, ce au spus pe p`ra Duc[i-vod[, c[ i l-au luatBogdan =i Iordachi din m`na lui de l-au slobodzit. Deci eraacel c[pitan de casa Mirone=tilor =i s-agiunses[ cu d`n=ii, degr[iè pe voia lor.

Atunce vizirul s[ m`nies[ =-au poroncit s[ taie pe cei doiboieri, pe Dabije =i pe Silion, dzic`nd c-au gr[it minciuni.Atunce Dumitra=co beizedè =i cu Cup[re=tii au cheltuit vro=es[dz[ci, =eptedz[ci de pungi de bani, de-au scos acei doiboieri de la moarte. +-au dat vizirul de grumadzi =i pe Cernatc[pitan ]n m`na lui Dumitra=co bez[delei. +i n-au z[b[vit doo,trei dzile, =-au fugit Cernat c[pitanul de-acolo ]n |ara Munte-neasc[. Iar peste doo, trei luni =-au f[cut paci Cernat, de gre=alace-au f[cut, de la Antohie-vod[, =-au vinit ]n \ar[. En c[uta\iacmu gre=ala lui Cernat, =i c[uta\i =i mila =i bun[tatea luiAnt[i]ohi-vod[, cum au fostu de bun =i de milostiv!


129

Dumitra=co-vod[ beiz[dè, v[dzind nea=[dzarea muntenilorasupra fr[\ine-s[u, ]ncepu =i el a mesteca prè tari pe munteni,s[ iè domnia ]n |ara Munteneasc[. C[ c[dzus[ la cinste mareCerchez Mehmet-pa=e imbrihorul, care era mare prietin de lamoartea t[t`ne-s[u, Cantemir-vod[, c`nd au vinit cu maz`liade l-au luat. +i era acel pa=e =i musaip, =i al\i turci mul\iprietini Cup[re=tilor. +i sp[ries[ pe munteni prè tari, c[ mai]n toate lunile cheltuiè Br`ncovanul c`te cinci, =es[ sute depungi. +i nu era nice de-o laud[, nice moldovenilor, nicemuntenilor, de-at`ta cheltuial[. Atunce Iordachi visterniculRus[t, ]ntr-aceli vremi de vr[jbi, au sl[bit tare din prilej pem[n[stire =i pe bresla=i.

Logodis[ Dumitra=co beiz[de cu o fat-a lui +erban-vod[,din |ara Ungureasc[, cu tain[. +i prins[r[ munteni de veste =i-ista pedic[ despre nem\i, c[ nu l[sa pe doamna lui +erban-vod[ s[ i-o dè. +i-nc[ mai mare vrajb[ dintr-acee s[ f[cè.

Dup[ poronca de la Poart[, triimis-au Antiohi-vod[ peBogdan hatmanul, ]mpreun[ c-un soltan cu t[tari, de-au dus laCameni\[, iarna, ]n al doile an¡ a domniei, zaharà =i haznà. +-audus-o cu paci, f[r[ nice o smenteal[. Iar[ de prim[var[, ]n aldoile an¡ a domniei, vinitu-i-au poronc[ de la Poart[ luiAnt[i]ohie-vod[ s[ s[ g[tedze s[ duc[ zaharà =i haznà =i maimare la Cameni\[.

+i p[n-a sosi haznaoa =i turcii =i t[tar`i, vinit-au c[r\i de laCaraman-pa=e din Cameni\[ la Ant[i]ohie-vod[ s[ p[zasc[ cuzaharao, p[n-]n doo s[pt[m`ni s[ sosasc[ ]n Cameni\[, c[,nesos`nd, n-are puteri s[ \ie Cameni\a de foame, c[-= m`ncas[=i cai =i tot ce [a]vuses[, =i haznao =i oastea de la Poart[ ]nc[nu sos`s[. Deci ]n grab-au g[tit pe Mois[iu s[rdarul cu treisute de slujitori =i cu trei sute de cai ]n pohod, =i pe tot calulc`te 2 chile de p`ne, =i l-au r[pedzit furi=, cum au putut, de-audus acea p`ne ]n Cameni\[, de le-u mai prinsu foamea deodat[cu acea p`ne. C[ lui Mois[iu ]i f[cus[ Ant[i]ohie-vod[ f[rmande la Poart[ de paci pentru capegiul ce-l t[ias[ =i pentru

Ion Neculce

130

chirv[s[ria ce pr[das[ ]n dzilele lui Costantin Duc[i-vod[, denu-i dzice nime nemic.

Iar[ mai pe urm[ au sos`t =i un pa=[ cu o mie de iniceri =icu opt sute de pungi de bani, haznao, =i chihaiaoa lui Isuf-pa=ei sarascherul de Oblu=i\[ cu 600 de spafei, =i un s[rdarmuntenescu cu 600 de slujitori munteni, =i Elaga din Bugeagcu 12.000 de t[tari, =i Ant[i]ohi-vod[ cu toat[ oastea sa, cala 1.500 de slujitori. +i a=è cu to\ì au purces cu zaharao =i cuhaznao. +i f[cus[ car[ la o mie =i cinci sute cu p`ne, =i cuceli negu\itore=ti, =i cu ciredzi de vaci, =i cu multe turme deberbeci negu\itore=ti. +-au purces cu aceste cu toate de le-udus ]n Cameni\[. +i pe multe locuri la drumuri s[ f[cè spaimede le=i. Iar t[tarì mergè tot ]nainte, de apuca limbi de peunde putè, din sus.

Iar c`nd au agiunsu la Nistru Ant[i]ohie-vod[ cu zaharaoa,t[tarì era trecu\i to\i peste Nistru =i slobodzis[ cembururi ]ntoate p[r\ile mai sus de Cameni\[, cale c`te de o dzi, de pr[da.Numai ce s-audziè tunurili d`nd din ocop =i de pen z[mci d`nd.Ce Ant[i]ohi-vod[ ]ntr-acea sar[ p[zi de trecu c[ru\eli cu bani=i triimis[ pe Bogdan hatmanul cu o sam[ de oaste, de-apuc[de intr[ ]n Cameni\[.

Iar Ant[i]ohie-vod[ =i cu cielalt[ oaste =i cu t[tarii ce-ur[mas la co= au =edzut a dooa p[n-a trie dzi, de-u trecut =i eicu zaharao =i cu tot ag`rl`cul. +i fiind Nistrul mare, da t[tar`lorde tot carul cu p`ne c`te 2 zlo\i, de lega boii din car[ decoadeli cailor, de trece Nistrul ]not. +i cum au trecut Nistrul,cum au r[pedzit ]napoi la Poart[ de-au f[cut veste c-au b[gatzaharao ]n Cameni\[. +i-= f[cu Ant[i]ohie-vod[ de la Poart[mare cinste =i laud[ pentr-aceasta.

A=i=dere =i-n Cameni\[, dup[ ce au m[rsu, i-au f[cut maricinste Caraman-pa=e. +i o s[pt[m`n-au z[b[vit¡ acolo laCameni\[, p[n-au desc[rcat, =i s-au ]ntorsu ]napoi cu paci.

Atunce muntenii s[ agiunses[ cu Iusuf-pa=e sarascherul =ista chihaieoa lui cu pricini, numai s[ s-]ntoarc[ zaharao =ihaznaoa, dzic`nd c[ vin le=ii =-or lua zaharao =i haznao. Iar[


131

Ant[i]ohie-vod[ au luat asupra lui =i n-au priimit s[ o ]ntoarc[,=-au dus-o ]n Cameni\[, pe poronca ]mp[r[teasc[. Iar muntenii,v[dzind a=e, numai s[ tr`ntiè =i plesniè de ciud[, c[ nu-i putès[-i str`ci nemic lui Ant[i]ohi-vod[.

Tot ]ntr-acestu an de cu iarn[ murit-au =i craiul Sobe\chie.+-au avut craiul Sobe\chie 3 ficiori, =i nu s-au ]nvoit le=ii s[puie din trei ficiori a lui Sobe\chie nice pe unul craiu. +i aupus om strein, pe Avgust, prin\ipul de Xaxonia, bucur`ndu-s[capeteli le=[=ti la soma de bani mul\i ce le-u dat. Bucur`ndu-s[la bani, au g`ndit c[ i-or m`nca banii =i pe urm[ l-or goni =is-or m`ntui de d`nsul, pecum l-e hi voia, pecum mai f[cus[=i alt[ dat[ lui Decont, craiului de la fran\uzi. Ce acestuie,dup[ ce l-au pus craiul, n-au putut s[-i fac[ a=e, pecum i s-aar[ta povestea ]nainte.

Dup[ ce l-au pus craiu pe acesta Avgust, au =i ]nceput aar[ta lucruri mari =i vestite. +-au adus oaste mult[ din Xaxonia,=i s-au g[tit =i le=ii, =-au purces ]n gios cu mare g[tire, cu2 obuzuri, unul le=escu, 70, 80 de mii de oaste =i mai bine, =ialtul a lui cu nem\i, iar cu 50.000, 60.000 de oaste. +i a=è leera sfatul, s[ marg[ s[ iè |ara Moldovei =i Bugeagul p[n-]nDun[re. Atunci ]n\[leg`nd Ant[i]ohie-vod[ de acea g[tire bun-alor, triimis-au =i el pe Eni p`rc[labul =i pe Vargalovici cuMihule\, cu c[r\i ]nainte la craiul =i cu daruri, poftindu-l,pogor`ndu-s-]n \ar[, s[ nu fac[ stric[ciune \[r`i =i s[ nu viepen tar[, s[ marg[ pe Prut asupra Bugeagului. +i d`ndu Dumne-dz[u s[ bat[ pe t[tari =i lu`nd Bugeagul, atunci =i el cu toat[\ara i s-a ]nchina lui. Atunce craiul tare s-au bucurat =i i-aupriimit darurile cu cinste: un cal turcescu foarte frumos cu toatepodoabeli lui ]i triimises[. +i craiul ]nc[ i-au triimis lui Ant[i]ohi-vod[ alte daruri =i s-au adeverit c[ nemic stric[ciune ]n \ar[ n-afaci, a merge tot pe Prut.

Numai l-au poftit zaharà, p`ne, bucate s[-i scoat[ ]nainte-idreptu Ie=i, s[-i scoat[ s[ cumperi cu bani, iar nu-n dar. +i c`teponturi triimises[ Antiohi-vod[ de poftie la craiul pentrua=edz[m`ntul domniei =-a \[r`i, cum va fi dup[ ce-a birui pe

Ion Neculce

132

turci, toate pe voia lui Ant[i]ohi-vod[ le l[sas[ craiul: de pecum]i a=edzat[ Letfa, a=è s[ fie =i |ara Moldovei.

Dece au vinit craiul cu aceli 2 obuzuri de oaste p[n’ laCerneli\a, din sus de Horodinca, pe Nistru, cale de un ceas. +ile=ilor nu le era cu voie s[ vie craiul, ce umbla cu feliuri defeliuri de me=ter=uguri =i de priceni, ca s[ str`ci acea cale. Ce,dup[ ce-au sos`t la Cerneli\a, au ]nv[\at capetele cele marile=e=ti pe unul mai t`n[r din neamul Potoce=tilor, anume pisarcoronie, de-au f[cut pricin[ c-un ofi\er, nepot a craiului, de i-audat palme supt cortul craiului, =i de acolo au fugit ]n obuzulle=escu. +i triime\`nd craiul s[-l iè din obuzul le=escu, s[ viela giudecat[, le=ii cei mari nu l-au dat. Deci craiul, v[dzindacea socoteal[ a lor, s-au m`niet tare =i a doo dzi s-au =i-ntorsucu obuzul ]napoi la Leov. Le=ii, dac-au v[dzut a=e, ]nc[ s-au]ntorsu cu obuzul lor =-au ]nceput a s[ r[s`pi cine= pe la cas[lilor, =i s-au str`cat acea o=tire.

Atunce, ]ntr-acea var[, g[titu-s-au =i soltan Mehmet, ]mp[-ratul turcescu, s`ngur cu capul lui, de au m[rsu la cetateaVaradinului. +i atunce au m[rsu =i Dumitra=co beiz[dè, fratelelui Ant[i]ohi-vod[, la oaste cu-mp[r[\ia. Numai, p[n-a purcede]mp[r[\ia de la Udriiu, iar el au vinit ]n cai de olac dela-mp[r[\ie aice ]n Ie=i, la frate-s[u, cu trebi ]mp[r[te=ti. +-au=edzut aice ]n Ie=i numai 4, 5 dzile =i iar s-au ]ntorsu ]n cai deolac ]napoi, de-au purces cu-mp[ratul la oaste. Iar Br`ncovanulc[dzus[ ]n mare grij[ pentru acel olac a lui.

Atunce, pe acie vreme, era un ficior de mazil, de-l chemaDavidel. Slujis[ ]n |ara Le=asc[, de agiunses[ rohmistru, =i erala cinste mare. Avè ceteal[, pravil[ mare, =i nu =tiu ce i se p[rèlui, c[ umbla pentru domnia Moldovei. }nt[iu au scris la nem\i,de ]nchina \ara, apoi au fugit de la le=i ]n Cameni\[. DinCameni\[ s-au dus cu c[r\i la hanul =-au dzis c[tr[ hanul c[,de i-a da oaste s[ marg[ cu d`nsul, s-a ]nchina: c`t[ \ar[ =icet[\i a Moldovei au luat le=ii, toate s-or ]nchina la d`nsul. +-aum[rsu hanul s`ngur cu d`nsul de au pr[dat ]n |ara Le=asc[, =inemic den c`te au dzis n-au fostu. Ce m[rg`nd =i hanul


133

cu-mp[r[\ia la oaste la Varadin, au m[rsu =i el. +-au gr[it hanulvizirului, =i era numai s[-l puie domnu ]n Moldova. Numai,prindzind de veste Dumitra=co beiz[deo, au spus vizirului c[acela-i un om nebun, nu este de domnie. +-a=è au lipsit de n-auluat domnia c`t s-ar rumpe un p[r.

Iar[ dup[ ce au agiunsu ]mp[r[\ia la cetate la Varadin, s-au=i audzit c[ vine prin\ipul Evghenie cu oaste nem\asc[. Deci]mp[ratul turcescu au l[sat cetatea =-au purces ]napoi la pod,s[ treac[ apa Tis[i, s[ nu le apuce nem\ì podul. Deci m[rg`nduasupra podului, nem\ì ]nc[ au sosit cu tab[ra, =i s`liè care decare oaste s-apuce mai curundu la pod. +i nu s[ b[tè temeiul,numai aripile s[ h[r[\iè. +i tot mergè al[ture obuzurile, p[n-au]ns[rat. Iar peste noapte au fugit turcii de-u apucat la pod, de-us`rguit de-au trecut ]mp[ratul =i cu curtea lui. Iar[ nem\ìdiminea\a, v[dzind c[ nu-s turcii, au =i purces ]n goan[; pecarei cum ]i agiungè ]i t[iè =i jecuiè. +-a=è s-au f[cut un hram[t=i o spaim[ denapoi ]n turci, de trecè om peste om, c`t s-aurumtu =i podul. +i a=è, sos`nd temeiul nem\ilor, i-au luat preto\i de grumadzi, pe vizirul =i inecer-aga. Au pierit ]n r[zboiu=i to\i ineceri acolo ]n medereze, la capul podului, la 200.000de oaste. Peste tot s-au potopit 30 de pa=i, f[r[ al\i agalari; 120de tunuri mari, toat[ urdia, car[le =i mul\ime de bucatenegu\itore=ti s-au istovit atunce. Tisa este o ap[ m`loas[ pemargini. Carei cum s[riè ]n ap[ cu capul s[ =i ]ngloda. +i a=ètot om peste om c[dè, de s[ ]neca. Dintr-o sut[ de sc[pa unul,era bine. +i s[ t[iè ei ]nde ei. Iar ]mp[ratul, cu c`\i au sc[patsalt, toat[ noaptea =i a doo dzi au tot fugit, p[n-au agiunsu lacetatea Beligradului, =i acolo s-au poprit. T[tarì, v[dzind a=è,n-au mai st[tut la b[taie =-au luat ]n gios pe malul Tis[i, p[n-aug[sit un vad, de au trecut ]not cu paci. Atunce =i ag[rlicul luiDumitra=co beiz[dè =-a capichih[ilor acolo s-au pr[p[dit.Numai ce au sc[pat ei cu capetele.

Iar[ ]n al triile an¡ a domniei lui Antiohi-vod[ treim[s-auturcii sol la nem\i pe Ramie Reiz-afende =i pe Alexandrut[rzimanul Marvocordat, ce-i dzicè =i Ecsap[retul, la nem\i,

Ion Neculce

134

s[ stè s[ fac[ pace. +-au m[rsu =i vizirul p[n’ la un loc, cuoaste gata, de au st[tut acolo, c[ s[ sp[ries[ turcii a s[ maibate cu nem\ì. +i s-au dus solii la Carlovici. A=ijdere =i nem\iis-au g[tit cu oaste, de-u m[rsu p[n’ la un loc, =-au triimis =i eisoli la Carlovici. +-acolo la Carlovici s-au str`nsu, din toate\[r`le Evropii, soli de la le=i, de la fran\ozi, de la Vine\ia, dela Anglia, de la Olandia, de la moscali =i de pentr-alte \[ri,de-au =[dzut acolo la Carlovici 2, 3 luni, toat[ vara, de s-aua=edzat p[cile cu to\ì. Numai cu fran\ojì nem\ì nu s-auputut a=edza, =-au r[mas tot s[ s[ bat[. Pentru cr[ia |[rìSpaniei nu s-au putut ]nvoi. Moscalul ]nc[ au dat cuv`nt s[s[ a=edze pace ]n al doile an¡.

Turcii cu nem\ì s-au a=edzat ]ntr-acesta chip: c`t loc auluat de la turci, luat s[ fie. }nc[ opintie nem\ì s[ fie Dun[reahotar, dar n-au priimit turcii. +i s-au apucat s[ le dè bani turciic`te 800 de pungi de bani pe an¡, p[n-]n 25 de ani, s[ fie paci,pentru cheltuiala =i str`carea ce au f[cut turcii nem\ilor ]n 17ani ce au avut tot b[taie. Pentru c[ci ]ncep[tura b[t[ii au fost]nt[iu despre turci, c`ndu au m[rsu la Beci. +i le-au tot datturcii aceast[ som[ de bani nem\ilot, c`t au tr[it acestu ]mp[ratsoltan Mehmet.

Le=ii ]nc[ cere |ara Moldovei, dar turcii au r[spunsu pentru|ara Moldovei c[ |ara Moldovei nu pot s[ o dè, s[ le fie lorpodani, c[ este volnic[, c[ turcilor ]i ]nchinat[, nu-i luat[ cusabia. Deci le=ii, v[dzind a=e, s-au a=edzat ]ntr-acesta chip:cet[\ile din Moldova =i m[n[stireli, c`te au luat =i c`t loc,tot s[-l dè ]napoi moldovenilor. +i turcii s[ dè Cameni\a le=ilor,cu tot olatul ei, =i Ocraina. +i pe nohai s[-i r[dice pe to\i ]nBugeag, s[ s[ duc[ la locul lor peste Donu, s[ r[mìe numaibugegeni. +i Hotinul s[ nu-l tocmasc[ turcii nice odat[, nicealt[ cetate s[ nu fac[ ]n Moldova turcii, nice pa=e s[ nu puie.A=ijdere =i-n |ara Munteneasc[ cet[\i s[ nu fac[, nice pa=i s[puie. A=è s-au a=edzat cu to\ì, =i de toamn[ s-au ]ntorsu soliicine= la st[p`nii s[i.

Atunce, pe acie vreme, ]mp[ratul moschicescu, anume PetreAlixievici, s-au dus s`ngur, cu capul lui, la ]mp[ratul nem\escu,


135

la Leopold, =i multu s-au rugat ]mp[ratului nem\escu s[ nu fac[paci cu turcii. C[ce c[ atunce s[ apucas[ s[ fac[ =i el or`nduial[de oaste, ca la nem\i, pecum pe urm[ au =i f[cut-o.

Dar ]mp[ratul nem\escu n-au putut s[-i fac[ pe voie, s[ nufac[ pace cu turcii, c[ sl[bis[ \ara, =i-i dzice Moscului: „M[carc[ te apuci c[ m-ei da c`\iva ani chiltuiala o=tii, dar nu pociu,c[ acmu el m[ roag[, dar pe urm[, cine =tie, sau m-a ruga, sauba, c[ poate s[ s[ lungeasc[ mul\i ani ]nainte b[taia. +i eu amsl[bit, c[ eu nu m[ bat numai cu Turcul, =i m[ bat =i cu Fran\ujul,=i acolo am mai mare b[taie dec`t cu Turcul“.

Dece ]mp[ratul Moscului, ]ntorc`ndu-s[ ]napoi la \ara lui,]ndat[ atunce s-au =i apucat a rade barbele boierilor =-a sluji-torilor, =-a le =i schimba hainele, =-a face obiceiuri =i or`nduial[tot nem\asc[. +-au adus =i c`teva capete nem\i, de-i ]nv[\a depecum suntu =i p[n[ ast[dzi.

Tot ]ntr-acel anu, de prim[var[, ]n postul cel mare, trecut-au sol mic de la le=i, iar R[u\che, carele trecus[ =i maiintevreme =i la Duca-vod[ pentru trebile p[cei. +i dup[ ce =-auispr[vit trebile, de toamn[ s-au ]ntorsu iar[ ]napoi pen Ie=i. +il-au cinstit Ant[i]ohi-vod[, ca pe un sol, =i m[rg`nd =i viind.

Ant[i]ohi-vod[ atunce, tot ]ntr-acea iarn[, triimis-au peVas`lie Pureci, vornicul dinspre doamna, cu tain[, ]n |araUngureasc[, la doamna lui +erban-vod[, de au dat doamna pefiic[-s[, domni\a C[sandra, de o au adus-o s[ o iè frate-s[uDumitra=co beiz[dè, c[ era logodit[ cu d`nsul. Era cu =tireaghen[rarului de Bra=ov, numai ghen[rarul s[ feriè, c[ s[ temède Br`ncovanul. C[ Br`ncovanul avè mare cinste =i trecere la]mp[ratul nem\escu, =i nu era cu voia Br`ncovanului s[ o ièDumitra=co beiz[dè.

+i dup[ ce au adus-o la Ie=i, i-au dat gazd[ la IordachiRus[t visternicul, fiindu-i neam. +-au =i r[pedzit Ant[i]ohi-vod[la |arigrad de i-au f[cut =tire, de au vinit frate-s[u Dumitra=cobeiz[deoa. +i dup[ Ispas atunce, ]n al patrule an a domniei luiAnt[i]ohi-vod[, la velet 7208, au f[cut nunt[, ]n t`rgu ]n Ie=i,domneasc[, dup[ obiceiul domnilor. +i =edè ]n Ie=i ]n ni=te

Ion Neculce

136

cur\i a lor, ce le cump[ras[ tat[-s[u Cantemir-vod[ de laGheuculeasa visterniceasa. +-au =edzut acolo ]n gazd[, p[n’s-au dus mai pe urm[ la |arigrad, cu doamna lui cu tot.

Dece atunce, ]n scurt[ vreme, tot ]ntr-acea var[, al patrulean¡ a domniei lui Ant[i]ohi-vod[, ]i =i vini ferman s[ s[ g[teasc[s[ marg[ s[ r[dice turcii din Cameni\[ =i s[ dè Cameni\a pem`na le=ilor, ]mpreun[ cu un pa=[ =i cu oaste =i cu c`tevap[rechi de biholi pentru r[dicarea balimezilor =i cu un s[rdarcu oaste de la munteni. +i purces[ Ant[i]ohi-vod[ voios, =is-]nvoio=e toat[ \ara de-cea veste, unde s[ r[dic[ acea nevoiedeasupra \[rì =-a cre=tinilor, =i deder[ slav[ lui Dumnedz[u.+i atunce eram =i eu, Ion Neculce vel-vornicu, pe acie vremev[tavu de aprodzi. Dece dac[ sosi Ant[i]ohie-vod[ la Cameni\[,]ndat[ s[ apuc[ =i f[cu pod mereu piste Nistru ]n gura Smotri-ciului, la un sat anume B`rnovi\a. +i =edzu acolo c`t[va vreme,de a=tepta s[-i aduc[ le=ii ferman de la Poart[ la pa=a dinCameni\[ s[ ias[, c[ era =i comisarii le=e=ti acolo, anumehatmanul Litvii =i Adam Sinavschii, voievoda Belschii, carelimai pe urm[ au agiunsu de au fost hatman mare de coronale=asc[, =i Stanislav, voievoda Chiovschii, =i +tefan Poto\chi,strajnic corunnii, =i al\ii, cu oaste ca la dzece mii. Sta cu obuzuldin cee parte de Nistru, =i Ant[i]ohii-vod[ sta din ceasta partede Nistru, =i ferman nu li mai trimitè le=ilor solul lor Reu\chii,careli era la Poart[, c[ ponturili de pace isc[lis[, numai craiulAvgust nu isc[lis[, =i turcii poftiè s[ isc[leasc[ =i craiul Avgust=i toat[ recepospolita. +i acee era pricina z[b[vii.

Deci s-au apucat chiz[= la Poart[ solul Inglezului, precumc[ va isc[li craiul Avgust =i toat[ recepospolita. +i au triimisfermanul pe omul Inglezului, de l-au dat la comisarii le=e=ti. +icomisarii l-au dat ]n mìnile lui Cahriman-pa=ii, s[ ias[ dinCameni\[ =i s[ dè cheile cet[\ii Cameni\ii ]n mìnile le=ilor.Iar omul Inglezului s-au dus ]n sus la craiul Avgust cu ponturilip[cii, s[ isc[leasc[ craiul Avgust =i toat[ recepospolita. Deciapoi pa=a au =i ]nceput a de=erta cetatea Cameni\a. T`mplatu-s-au mult[ z[bav[ de =idere acolo la Nistru, p[n[ s-au a=edzataceste trebi.


137

Atunce s-au f[cut mare eclipsis, ]ntunecare de soare, c`tnu s[ vide om cu om. }ntunecas[ lumea ]n anul 7208 septemvrie]n doaospr[dzeci dzile, ]ntru o dzi mar\i.

G[situ-s-au atunce =i un ursu mare groznic. +i s[ris[ toat[oastea, =i moldoveneasc[, =i nu-l putè ucide. +i au dat ]n c`tevar`nduri ]n Nistru, =i iar[ ie=iè afar[. +i gonindu-l pe Nistru cuun pod, s[ suis[ ]n pod, =i oamenii au s[rit din pod ]n Nistru, =imult[ groz[vie f[cè. C`\iva oameni s-au ]mpu=cat slobodzindfocul s[-l lovasc[, =i ]mbulzindu-s[ oamenii s[ loviè ei ]nde ei.Nu era curat. Trii, patru ceasuri toat[ oastea l-au gonit =i de-abiel-au ucis. +i era prè mare, de mirare.

Apoi g[tindu-s[ =i sco\ind tot din cetate din Cameni\[, ]ntruo dzi totdeodat[ s-au r[dicat le=ii a merge la Cameni\[ pe de oparte, =i Antiohii-vod[ pe de alt[ parte. +i s-au ]ntimpinat lapoarta din sus, ie=ind =i pa=a din Cameni\[ numai cu curtealui. +i a=è s[ ]nt`lnir[ tustrii odat[ la un loc¡, ca c`ndu i-ar fitocmit cineva. +i mars[r[ a=è cu to\ii la un loc¡, c`t o pistreal[de s[geat[, p[n[ la un s[ivan a pa=ii, ce era ]ntinsu, dedesc[lecar[ cu to\ii, =i pa=a, =i Antiohii-vod[, =i le=ii. Iarag`rl`cul pa=ii =i cu turcimea toat[ ce era ]n cetate ]n Cameni\[tr[itori, tot p[ziè cu car[, cu c[ru\e, cine cu ce avè, de ie=ièdin cetate din Cameni\[ pe alt[ poart[, din gios.

Apoi dup[ ce desc[lecar[ le=ii, deder[ fermanul de la Poart[]n m`na pa=ii de-l ceti. +i pa=a dede ]n m`inile le=ilor trii pungide ur=inic cu trii chei a por\ilor cet[\ii Cameni\ii. Iar le=ii]ncepur[ a r`de =i a vorovi voroave de glume cu pa=a. +i ]ntruaceli vorbe de glume vorbir[ =i alteli mai de treab[. +i-i cinstipa=a cu cafè =i cu cerbet, dup[ cum este cinstea turceasc[. +i-=luar[ dzioa bun[ de acole unii de la al\ii. +i purceas[ pa=a =icu Antiohii-vod[ ]n gios. Iar le=ii cei mari st[tur[ pre loc afar[,de nu intrar[ degrab-]n cetate, tem`ndu-s[ s[ nu fie pus turciivreun lagum ]n cetate. +i apoi intrar[ =i le=ii cei mari ]n cetate]n Cameni\[ =i o cur[\ir[ de toat[ sc`rn[via. +i dezgropar[ pepa=i de pin biserici, ce le f[cus[ meceturi, =i f[cur[ o sve=teniide le sfin\ir[. +i a=edzar[ pu=ti mari a lor le=ii =i oaste le=asc[c`t au trebuit.

Ion Neculce

138

Iar[ pa=a =i cu Antiohii-vod[, dac[ au trecut Nistrul ]n ceastaparte, purceas[ ]nainte la Tighine, pa=a cu car[li lui =i cu curtealui, iar Antiohii-vod[ cu pu=cile celi mari ]n urm[. +i pus[ pregeabhana =i pe pravul cel de pu=c[ cu car[li pre Mih[lachiRacovi\[ vel-sp[tar, careli fusese cumnat cu Antiohii-vod[, iarpe Nistru cu podurile au pus cambaraleli =i glon\urile celi depu=ci =i cu multe fier[ m[nun\u=uri, =i plute =i =eici pe apaNistrului le-au pornit. +i au fost ispravnic¡ pe aceste cumnat[-s[u, Lupul Bogdan hatmanul, de au m[rsu cu oastea p[n[ laTighine, pe malul Nistrului.

+i atunce au dat =i le=ii agiutor lui Antiohii-vod[ poduri dea lor di pe Nistru, pentru mai degrab[ de=ertare. +i pa=ii ]nc[ i-aud[ruit doao mii de galbeni le=ii, s[ ias[ mai degrab[ dinCameni\[, pentru c[ pa=a mai z[b[viè vreme pentru s[ s[g[tedze. +i le=ii cu un ceas mai ]nainte era bucuro=i s[ ias[turcii din Cameni\[, ca s[ nu mai puie vreo pricin[ turcii.

+i f[cus[ le=ii comisari =i zapis la m`na lui Antiohii-vod[pentru mo=tile Sf`ntului Ioan cel Nou ce au fost la Suceav[, s[le dè, s[ vie, iar[ aice ]n \ar[, cu toate odoar[li =i ve=mintelimitropoliii. Numai poate-fi voia lui Dumnedz[u n-au fost, c[s-au t`mplat acel zapis de s-au r[t[cit, =i c`nd au trebuit s[-lscoat[ nu l-au g[sit. +i a=è au r[mas mo=tile Sf`ntului Ioan iar[]n |ara Le=asc[.

+i aleas[ Antiohii-vod[ pre Lupul Costachi, ficior lui Gavrili\[vornicul, =i-l f[cu comisar, dimpreun[ =i cu al\i boieri, =i-itrimis[ la Suceav[ =i la Neam\u de scoas[r[ pre to\i le=ii din\ar[. +i viind Antiohii-vod[ la Ie=i, la scaonul domnescu, dup[ce dus[ toate lucrurili ]n Tighine, r[mas[ \ara toat[ ]n m`na luiAntiohii-vod[, Hotinul, Suceava, Cern[u\ii, c`t st[p`nis[ le=ii.+i au mai f[cut Antiohii-vod[ ferman de la Poart[ =i au ispr[vitde au luat =i \inutul Orheiului ]n m`na lui, c[ era Ucraina preatunce, de-l st[p`niè hanul.

+i s[ f[cu bun[ pace de toate p[r\ili, ca de mul\i veci, =i nus[ sim\iè nemic[ nec[iri de t[lhari.


139

Deci atunce, ]n scurt[ vreme, au trecut, dup[ ce au datCameni\a turcii le=ilor, =i solul cel le=escu de la |arigrad, anumeReu\chii, =i s-au dus ]n \ara lui, precum mai sus s-au scris.

Iar[ de iarn[, tot ]n acel an, vinit-au alt sol din |ara Le=asc[,mai mare, pre anume Li=cinschii, voievoda Poznavschii, ceera ginere hatmanului Iablanovschii, a c[ruie un ficior, preanume Stanislav Li=cinschii, au agiunsu de au fost craiu ]n|ara Le=asc[, ce l-au pus Carol, craiul +vedului, mai pre urm[,precum i s[ va ar[ta istoria la r`ndu ]nainte.

Deci acel sol mare viniè cu mult[ pohval[ =i podoabe =i cumul\i ficiori de domni le=e=ti. +i i-au ie=it Antiohii-vod[ ]nainte peBahluiu, cale de un ceas, =i a=è tot al[ture au vinit cu d`nsul p[n[la gazda lui. +i apoi a doa dzi Antiohii-vod[ l-au poftit pe sol lacurtea domneasc[, la cinste. Deci acel sol s[ \inè prè mare, dup[cum li s[ =i cade s[ s[ \ie, c[ n-au c[lcare de nime =i sunt nelipsi\idi cele trebuitoare, ce le trebuiescu, =i nu =tiu pedeapsa s[r[ciiiace=tii lumi ca noi. +i i-au r[spunsu lui Antiohii-vod[, de-i va ie=i]nainte s[-l ]ntimpine la gium[tatea de sc[ri a cerdacului, va vinila cinste, iar de nu-i va ie=i ]nainte a=è, nu va vini. Deci a=è s-aua=edzat: s[ s[ scoboare Antiohii-vod[ p[n[ la trii sc[ri =i solul s[s[ suie iar p[n[ la trii sc[ri. +i la al =apteli scar[, unde estegium[tatea, s[ s[ ]nchine unul altuie, =i a=è al[ture s[ marg[p[n[ ]n cas[. +i la b[ut totodat[ s[ bè am`ndoi. Iar la acè vreme,fiind Ion Neculce vel-ag[, era r`nduit de domnie de grijiè pe solla gazd[ de ce-i trebuiè. Deci i-au f[cut Antiohii-vod[ mare cinstesolului, =i au purces dup[ acee solul de s-au dus la |arigrad pentru]nt[rirea p[cii, pentru ca s[ fie pace vecinic[ le=ii cu turcii. Decinoi moldovenii ne bucuram unde audziiam c[ este s[ s[ fac[pace vecinic[, fiindu p[m`ntul nostru sup[rat de podghiazuri =ide pustietate. Dar nu ne pricepèm c[ mai cu amar pre urm[ ne vafi vecinica pace. De r[utate =i de amar ne-au c[dzut noaomoldovenilor pe urm[, c[ ni s-au mic=urat cinstea de la turci, c[ne-au ]nmul\it obiceiuri rele asupr[ =i ne-au f[cut oameni de nemic[de suntem, c[ ne-au c[lcat pre cum le-au fost voia, care ]naintes[ vor ar[ta toate pre r`ndu.

Ion Neculce

140

Dup[ acee ]n scurt[ vreme au =i vinit iarna ferman de laPoart[, s[ marg[ Antiohii-vod[ =i cu hanul dimpreun[ s[ scoat[pre nohai din Bugeacu, s[ s[ duc[ la Don, s[ tr[iasc[ acolo,dup[ cum s-au a=edzat la pace. +i ei s[ pune ]mpotriva hanului=i nu voiè s[ ias[ din Bugeac. Deci Antiohii-vod[ ]ndat[ s[g[ti =i purceas[ cu frumoas[ oaste, c[ atunce era =i Turcule\,cu vreo doao mii de slujitori ce fusese joimiri, suptu ascultarea\[rì. Deci purceas[ din Ia=i pre B`rlad p[n[ la F[lcii, =i deacolo s-au ]ntorsu iar la Ia=i, c[ s-au a=edzat hanul cu nohaiis[-i las[ p[n[ ]n prim[var[. +i cum au vinit prim[vara, s-au =ir[dicat de bun[ voia lor, de s-au dus la Don s[ tr[iasc[.

Iar[ Antiohii-vod[ de prim[var[, ]n al cinceli an a domniiilui, au f[cut c[r\i de slobodzii pin toate s[li=tile. +i au mutatslujitori de pin Piatr[ =i din Roman =i de pin toate t`rgurili, ceera pin mijlocul \[rì a=edza\i, =i i-au mutat pe la marginile\[rì, pe la vaduri, pe Nistru =i pe Prut ]i a=edz[.

+i scoas[ =i rupt[ pe \ar[, de-i a=edza pre oameni pe putin\[cu pecetluituri ro=ii domne=ti pe fe\e, pe tot omul anume =i cugiur[m`nt mare c[ vor da de patru ori ]ntr-un an. Deci a=èpurceas[r[ oamenii din toate \[r`li a izvor] =i a vini cine= lalocul s[u =i la mo=ia sa.

A=ijdere =i boierii carii era pribegi ]n |ara Munteneasc[]nc[ de la mazilia lui Costantin Duc[i-vod[, de f[ce multeamestec[turi, atunce v[dzind c[ s-au f[cut pace =i nu maipot ispr[vi nemic[ nici cu Costantin Duca-vod[, nici cuBr`ncoveanul-vod[, =-au plecat capetili la Antiohii-vod[ =i auvinit ]n \ar[. +i Antiohii-vod[ i-au priimit cu dragoste =i-i \inèla mare cinste. Carii mai pre urm[ acei boieri i-au fost de marefolos la mazilie lui Antiohii-vod[, precum s[ va ar[ta mai]nainte.Numai c[ au r[mas ]n |ara Munteneasc[ Nicolai Costinhatmanul, c[ era cumnat cu Costantin Duca-vod[, =i Mavrodinvistiernicul, c[ era grec, nu avè la ce vini.

Tare s[ bucuras[ oamenii atunce =i de pace =i de chiverni-sala cè bun[ a lui Antiohii-vod[. +i ]ncepur[ boierii a-= facecur\i =i a iezi iazuri pre la s[li=ti, =i cu toate s[ siliè.


141

}ntorsu-s-au =i solul cel mare le=escu de la Poart[, pre anumeLi=cinschii, voievoda Poznavschii. +i i-au ie=it Antiohii-vod[]nainte =i iar l-au cinstit dup[ obicei, =i s-au dus la \ara lui, ]n|ara Le=asc[.

Atunce, dup[ aceste dup[ toate, s-au r[dicat =i Dumitra=cobeiz[dè din Ia=i cu doamn[-= =i cu tot ag`rl`cul s[u, =i s-au dusla |arigrad, s[ tr[iasc[ acolo. Iar[ Br`ncoveanul-vod[, dup[ce au v[dzut c[ au m[rsu Dumitra=co beiz[de la |arigrad, s-auumplut de grije =i de fric[ c[-l va p`r], pentru c[ =tie doamnalui, din |ara Ungureasc[, toate tainele ce ave Br`ncoveanul-vod[ cu nem\ii, a doa, pentru mul\i bani ce luas[ Br`ncoveanul-vod[ a lui +erban-vod[. +i-i era aminte s[ nu-l sminteasc[ =idin domnie, cu prietinul s[u, cu Cerchez Mehmet-pa=e, cuCuciuc imbrihor, musaipul ]mp[ratului. C[ Dumitra=co beiz[dè=tiè bine r`ndul Por\ii =i avè cinste mare de la turci.

Ce Br`ncoveanul-vod[ s[ sf[tui mult cu unchii lui, cuCostantin stolnicul =i cu sp[tariul Mihai, cum ari face s[ s[ poat[m`ntui de Cantemire=ti, ca s[ nu vie la vreo primejdie cuCostantin¡ Duca-vod[, s[ cheltuiasc[ s[-l scoat[ la domnie.Nefiindu-i ginere, ]l ur`s[. +i dzicè c[ c`ndu ]i era ginere =i nu-lasculta, dar acmu, dac[ va ie=i la domnie, nici l-ari b[ga sam[.

+i sf[tuir[ =i triimis[r[ pre unchiu-s[u, pre Mihai spatariul,la Poart[, =i umbl[ spatariul Mihai =i cerc`ndu =i giuruind multveziriului, s[ mazileasc[ pre Antiohii-vod[ =i s[ puie domnustrein, pre carele au ales Br`ncoveanul-vod[. +i Br`ncoveanul-vod[ alesese pre un Todera=co de la G[la\i. Care acel Todera=coa fost negu\itor: om era chipe= =i de fire, dar mai r[u =i maispurcat, =i mai varvar, =i mai tiran nu era alt om pre acelivremi ]n \ar[. C[ de ar fi fost acela domnu ]n Moldova, nici unboieriu p[n[ ]n doao, trii luni n-ar fi r[mas viu ]n \ar[.

Acel feliu de mil[ avè Br`ncoveanul-vod[ pe \ara noastr[ aMoldovii =i pe boieri. Ce Dumnedzeu nu s-au ]ndurat, c[ aur[spunsu veziriul sp[tariului Mihai c[ nu va mai ]nmul\i domnii,ce, de va mazili pre Antiohii-vod[, a pune pre Costantin Duca-vod[, iar pre al\ii nu va pune.

Ion Neculce

142

Audzind acest r[spunsu de la veziriul, sp[tariul Mihai nu l-aumai ]nc[put vremea a mai a=tepta ]ntr-alt chip, c[ avè grije deDumitra=co beizade, ce numai i-au c[utat a s[ lipi iar deCostantin Duca-vod[ s[-l scoat[ la domnie.

Nu =tiu ce vom dzice, nenorocirea |[r`i Moldovii, au m`nialui Dumnedzeu. S[ t`mplas[ la acee vreme de \inè gazd[ solulnem\[scu ]n cas[li lui Costantin Duc[i-vod[. +i i s[ rug[ aceluisol, \iind gazd[ la d`nsul, de au gr[it solul veziriului s[-l fac[domnu pre Costantin Duca-vod[. +i atunce veziriul ]l \inè lamare cinste pre acel sol, =i numai ce i-au c[utat a face voia,puindu-s[ chize=i muntenii =i agiut`ndu-l =i cu bani.

Vinit-au atunce la Ia=i, la Antiohii-vod[, =i alt sol mic¡ moscalde la |arigrad, careli mersese pe la Azacu pe ap[ cu un galion.+i turcilor nu le p[rè bine unde l-au v[dzut c[ a vinit pre ap[, deau de=chis drumul pe ap[ =i au ]nv[\at a face galioane =i ei. +imult s[ mira =i s[ str`ngè noroade de priviè acel galionmoschicescu, c[ nici cu g`ndul nu g`ndiè, netocma s[ vadz[galion moschicescu s[ vie la |arigrad. +i audziè mai ]nainte c[fac¡ moscalii galioane, dar nu credè, dar atunce l-au v[dzut =icu ochii. Ce ]ntorc`ndu-s[ acel sol, pe uscat, prin Ia=i, l-au cinstitAntiohii-vod[ dup[ obicei =i dup[ cinste. I-au spus acel sol c[este mazil, c[ ]n\[lesese din solul nem\[scu. Pentru aceastanumai nici de un folos nu i-au fost lui Antiohii-vod[ c[ i-au spus,c[ cum au purces solul din Ia=i, iar[ a doa dzi i-au =i sosit uncapegi-ba=e cu mazilia. C[uta\i acmu de socoti\i ce f[r[ den[roc \ar[ =i oameni, c[ numai =apte, optu luni didese Dumne-dzeu de era r[suflare ]n \ar[ =i s[ bucuras[ \ara tare. Dar de ar fi\inut =epte, optu ani sau dzece a=è, n-ar fi putut oamenii =idobitoaceli a ]nc[pè ]n \ar[. Dar Dumnedzeu nu va s[ iertep[catul =i gre=ala ace=tii \[ri, tot mai mare, =i mai r[u, =i maiamar, =i mai suspin s[ adaoge. Deci cum dede mazilia, ]ndat[ =iapucar[ por\ili =i ]ncepur[ a c[uta pre Bogdan hatmanul =i preIordachi Rus[t vistiernicul, cu ferman f[cut de la Poart[, CostantinDuca-vod[ =i cu muntenii. +i s[ str`ns[r[ ]ntr-un ceas slujitori,de-i pus[ capegi-ba=e ]mpregiurul cur\ii domne=ti de sta de str[juiè


143

s[ prind[ pre acei doi boieri, pre Bogdan =i pre Iordachi. Iar aceidoi boieri =idè ]n cas[ la doamna mistui\i, ascun=i, =i nu cutedzacapegi-ba=e s[ intre ]n cas[ la doamna s[-i iè de grumadzi, c[-ioblicis[ c[ sunt acolo. +i era turcul om ]mp[r[tescu.

Iar[ a triia dzi au st[tut Antiohii-vod[ de au mijlocit lucrulcu boierii carii fusese pribegi, carii mai sus s-au scris c[ auvinit la mila lui, =i cu al\i boieri de \ar[ ce se t`mplas[ ]n Ia=idin capete, anume Vasila=co Cantacozino spatar =i cu frate-s[u Ilie Cantacozino vistiernic =i cu Ioni\[ s[rdariul, ficior luiMiron Costin logof[tului, =i Antiohii hatmanul =i Lupul, ficiorlui Gavrili\[ vornicul.

Vorovit-au cu to\i cu ace=tia =i i-au poftit =i i-au rugat pentruBogdan =i pentru Iordachi. Dece ace=ti boieri n-au putut c[lcavoia lui Antiohi-vod[, =i m[car c-avuses[ mult sup[r de Bogdan=i de Iordachi, ]nt[iu Ioni\[ s[rdarul, s`n Miron Cost`n, av`ndmare ran[ ]n inema lui pentru t[ierea t[t`ne-s[u, lui Mironlogof[tul, ]n vremea lui Cantemir-vod[, c[ mai mult era prepusulde Bogdan =i de Iordachi c-ar hi ]ndemnat pe Cantemir-vod[atunce de au perit tat-s[u. +i acmu, v[dzind rug[mintea luiAntiohi-vod[, le-au l[sat toate gios =-au sf[tuit cu to\`i. +iie=indu sara la gazde, au ]mbr[cat pe Bogdan =i pe Iordachi ]nhaine proaste, =i s-au f[cut ]n loc de slugi de-u m[rsu dup-aceiboieri pen mijlocul slujitorilor, p[n[ au ie=it pe poart[ afar[.

}ns[ fiindu =i ba=-buluba= de casa lui Antiohi-vod[, s-auagiunsu =i cu d`nsul, de-u pus ni=te slujitori ca aciie, cu plat[,de n-au luat tare sama, c`nd au ie=it. Dece hatmanul Bogdan,dup[ ce-au agiunsu la gazda Lupului visternicul, ]ndat-au]nc[lecat cu c`teva slugi =-au fugit ]n |ara Le=asc[. Iar[ IordachiRus[t visternicul au m[rsu dup[ Ilii comisul Catacozino p[n’la gazd[ pe gios, =i n-au putut ]nc[leca =i el, ca Bogdan, s[fug[, fiind om b[tr`n =i slab. +-au purces Catacozino la \ar[, =ia=e ]ntr-o cuhne l-au ascunsu, =i apoi au fugit =i Ilie, pentruvoia lui Iordachi, depreun[. +i l-au dus pen Hangu, =-au trecut]n |ara Le=asc[ am`ndoi, =i a=è li s-au t`mplat de au sc[pat.

Ion Neculce

144

Iar[ Antiohi-vod[ s-au g[tit =-au purces la |arigrad, ]mpreun[cu capegi-ba=. +-au domnit 5 ani f[r[ 3 luni. +i p[re tuturor r[ude d`nsul, =i-l pomeniè de domnu bun p[n[ ]n dzua de ast[dzi,c[ avè n[roc la toate. Bucateli, de s[ f[ce ]n dzileli lui, niceboal-]n bucate nu era, =i stupii nici ]ntr-o var[ nu s-au f[cut r[i.Acestu n[roc avu Antiohi-vod[, =i plata de la turci, pentru slujbece-au f[cut, i-au pl[tit cu maz`lia.

CAP. XIV

DOMNIA A DOO A LUI COSTANTINDUCA-VOD{ LEAT 7209 S{PTEMVRIE 14

Costantin Duca-vod[, dac[[] ]mbr[c[ c[ftan de la Poart[,cu cheltuiala =i agiutorul muntenilor fece iar cheltuial[ mare.+i cu datoria a domniei cei dint[iu nepl[tit[, s[-nc[rc[ de s[feci o som[ mare de bani, =i-nd[tori \ara =i pe vaci, =i pe oi, =ipe miere, =i pe cear[, de luo bani de la negu\itori.

+i dac[-i vini veste c-au sc[pat Bogdan hatmanul =iIordachi Rus[t visternicul, s[ otr[vi de m`nie pe camaicaniidin Ie=i, c[ci i-au sc[pat pe cei doi boieri. +i s[ m`nier[ =i lep[ru r[u =i muntenilor c[ i-au sc[pat =i nu =-au putut facicheful pizmei cei vechi. C[ci sfatul lor cu Duca-vod[ g`ndièc[ vor g[si la d`n=ii multe averi, s[-= pl[teasc[ nevoia =idatoria ce avè dup[ cap. +i acel sfat =i g`nd dede Dumnedz[ude nu-i fu nice de un folos.

+i dup[ ce vini ]n Ie=i, pus[ boieri dup[ obiceiu, anume peIon Buhu=, v[rul lui, vel-logof[t =i pe Mitre vel-vornic de |arade Gios, pe Pav[l Cioc`rlan vel-vornic de |ara de Sus, peNeculaiu Cost`n, cumnatu-s[u, hatman, pe Panaite Moronavel-postelnic, pe Cuze vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[ vel-ban,pe Gavril Miclescul vel-p[harnic, pe Gheorhi\[ Mitre vel-visternic, pe P[tra=co Zosin vel-stolnic, pe Manolachi Hristo-verghi vel-comis. Ace=tia era boierii lui Costantin Duc[i-vod[.Numai mai ale=i din to\i era la sfat Panaite Morona postelnicul,c[ s[ potrivie cu st[p`nu-s[u la o fire.

CUPRINS


145

Dece, dup[ ce boieri, ]ndat[ triimis[ boierii la Poart[ cup`r[ asupra lui Antiohi-vod[ =-a fr[\`ne-s[u, lui Dumitra=co,cu multe n[p[=ti =i pricini f[r’ de cale. +i-nv[\a pe boieri, cudè frica, de-i p`r`è, fiind =i muntenii ]nv[\[tori =i agiutori laPoart[. +i deodat[ ]l ]nchis[r[ turcii pe Antiohi-vod[. C[ Antiohi-vod[, c`nd s-au maz`lit, mai mult de 27 de pungi de bani ]ncasa lui n-avè, m[car c[ fuses[ domnu cinci ani, =i n-avè cu ces[ s[ sprej`neasc[ de neprietini, dup[ cumu-i obiceiul turcilor,de-l faci prietin cu dare. Pe-cestu lucru s[ poate socoti c[Antiohi-vod[ era om bun =i nelacom. Unde s[ s[ g[sasc[ altulde potriva lui s[ fie!

Dumnedz[u nu-l l[s[ mult ]n pedeaps[, c[ s[ schimb[ Poarta,=i-= tocmir[ Cantemire=tii trebili, =i ie=i de la-nchisoare Ant[i]ohi-vod[. Iar Duca-vod[, dac-audzi c[ =ed Cantemi-re=tii la cas[lilor cu paci, ]ndat[ s[-mbr[c[ cu c[me=e de ghea\[. Deci =itriimis[ pe vl[dica de Roman, anume Lavrenti, la Bogdan =i laIordachi, ]n |ara Le=asc[, de le giur[ =i le adeveri mare mil[, =i-iadus[ ]n \ar[ la p[m`ntul lor s[ tr[iasc[ cu paci.

Iar[ munteni[i] triimitè totdeauna la Duca-vod[ de ceredatoria cè vechi =i iast[ noo, =i nu le mai da nemic. +i de ce-lpoftiè sau l-]nv[\a, el nu-i asculta ca-n domnia dint[iu, nice s[mira de d`n=ii. Ce s[ m`nier[ =i ei tare, =i v[dzind =i peCantemire=ti c-au ie=it de la-nchisoare, le-u intratu =i lor o oaricegrij[ de d`n=`i, =i-= ar[tar[ obraz de f[cur[ paci cu tain[, s[ nu=tie Duca-vod[. Numai pace sulemenit[, c[, c`nd le vinièmuntenilor zamanul, tot ]i ]mpedeca la trebi pe Cantemire=ti.

+i-ncepu Duca-vod[ a scoate grele [d[ri =i] mari pe \ar[,a-ndesi ciferturili ce le scoses[ Antiohi-vod[: din patru deder[opt ]ntr-an, =i oamenii ]ncepur[ a s[ sp[riè =i a fugi; =i pe maz`lia-i ]ngreuiè cu d[jdii grele =i des[. +i pe Bogdan =i pe Iordachi,totdeauna triimitè la d`n=ii, de le lua ]mprumut[ri mari, pungide bani, =i-napoi nu le mai da nemic. +i nu \inè giur[m`ntul,c[ era ]n prepusuri, dup[ cum este acel obiceiu la to\i domnii,de au prepusuri pe unii boieri.

Atunce Iordachi Rus[t visternicul, ]ncuscrindu-s[ cu Vas`lievornicul Gavrili\[, feci sfat la nunta fiilor lor, ce vor faci s[ s[

Ion Neculce

146

poat[ m`ntui de acestu domn, c[ nu mai pot r[dica nevoile.Dece Vasilie vornicul, m[car c[ era la cinste, dar pentru voiacuscru-s[u, lui Iordachi, ]i ]ntunec[ mintea =i-ndat[ s[ scul[cu to\i fra\`i lui, anumi Lupul =i Solomon =i Costachi, =i cu al\iboieri: Mih[lachi sp[tarul, ce fusese cumnat cu Antiohi-vod[,=i Ilie Frige-vac[ sp[tarul =i cu al\i mul\i boieri, ca la vro 50 =imai bine. +i o sam[ lovir[ pe la Bogdan, pe la cas[le lui pe laIve=ti, ne=tiind Bogdan nemic, =i-l ]mbunar[, cum vor s[ fug[=i s[ ciie pe Ant[i]ohi-vod[ de la Poart[ s[ le fie domnu. +i-icredzu, =i fugi =i Bogdan cu d`n=ii ]n |ara Munteneasc[. Cuto\`i s[ dus[r[, iar[ Iordachi r[mas[ ]n Ie=i, cu mare grij[,f[c`ndu-s[ bun =i nu =tiè nemic. Deci Duca-vod[, dac[ v[dzua=è, s[ tulbur[ tare =i-= aprins[ poaleli de toate p[r\ile. +i cestr`nses[ bani de la \ar[, nu apuc[ a da pe la datornici, =i =i]ncepu a triimite bani la Poart[ =i la hanul =i la Isuf-pa=e,sarascherul de Baba. +i ispr[vi de scoase ferman s[-i iè pe to\iDuca-vod[ de grumadzi din |ara Munteneasc[. Ce =i Br`nco-vanul deodat[ nu-i dede, =i triimis[ doo, trei r`nduri jalob[ laPoart[ de ce le faci Duca-vod[, =i tot nu le \inu ]n sam[ Poarta.

Dece Br`ncovanul-vod[, v[dzindu c[ nu le poate ispr[vide la Poart[, st[tu s[ fac[ paci de la Duca-vod[. +i-i triimis[pe boieri la Foc=eni s[ stè ]mpreun[ cu c[pitanul de Foc=eni,s[ i le giure =i s[ treac[ ]n Moldova. +i treimis[ =i Duca-vod[pe Ioni\[ hatmanul s`n Cost`n =i pe Misail mitropolitul, demars[r[ la Foc=eni de giurar[ boierilor c[ nu l-è fi nemic despredomnu Costantin Duca-vod[. +i trecur[ boierii to\i ]n Moldovala cas[le lor. }ns[ nu-i dede pe to\i ce era mai cu prepus =i maicapete, ce-i mistui Br`ncovanul pe aciie de c[tr[ capegi-ba=ece vinis[ s[-i iè, anume pe Vas`lie Costachi vornicul =i peBogdan hatmanul =i pe Mih[lachi sp[tarul =i pe Ilie stolniculFrige-vac[ =i pe Macsut postelnicul. Pe ace=tia ]i popri Br`nco-vanul, c[ s[ temè s[ nu-i omoare. Iar Costantin Duca-vod[,v[dzind c[ nu i-au dat pe aciie, iar s-au apucat de p`r[ laPoart[ mai tare pe Br`ncovanul, cu jalob[.

Deci Iordachi, din Ie=i, iar pe tain[ au ]ndemnat pe al\iboieri =-au fugit ]n |ara Ungureasc[, anume Ilie Catacozino =i


147

Bal=e =i Ursachi =i Ion Sturdze =i al\ii. +i pe al\ii ]ndemn[ defugir-]n |ara Le=asc[, anume pe Macrei banul =i pe Gheorghi\[comisul =i Pilat =etrarul =i al\ii mai mici din c[petenii. Decidac[ ]n\eles[ Duca-vod[ cum c-au fugit boierii =i-n |ara Ungu-reasc[ =i-n |ara Le=asc[, i s-aprins[ inema de voie rè. +i sl[bi amai p`r] pe Br`ncovanul la Poart[ pentru boierii cei mai defrunte ce-i popris[ Br`ncovanul, de nu-i dedes[. C[-= tocmi apoiBr`ncovanul lucrul de la Poart[ s[ nu-i dè, =i r[mas[r[ acolo. C[triimises[ Duca-vod[ pe Dumitra=co Buhu= s[ omoare pe furi= ]nBucure=ti pe Bogdan hatmanul. Ce Buhu=, ca un fecior de boier¡=i de neam, n-au vrut s[ fac-acel lucru t[lh[rescu =i, dup[ ce-um[rsu, au spus lui Bogdan =i Br`ncovanului.

Ce Br`ncovanul, cum audzi acel lucru, ]ndat[ feci m[rturiede la mul\i turci =i de la boieri =i triimis[ la Poart[ de feci =tire.+i cu acea socoteal[ ]= str`c[ obrazul =i numeli =i mai r[u dela Poart[ Duca-vod[, de nu mai putu cere pe acei boieri cer[mas[r[ acolo la munteni.

Atunce str`c[ Duca-vod[ leg[tura v[c[retului ce f[cus[Ant[i]ohi-vod[ =i scoas[ v[c[retul, de cal 2 lei =i de vac[ ungalb[n =i ad[o=ag de toat[ vita c`te un tult. +-apoi, v[dzindc[ s[ str`c[ \ara =i s[ pustie=te, s[ sp[riè c[ =-a pune capul =ifeci =i el leg[tur[ =i scris[ c[r\i pe la margine de mil[. +itriimis[ la boierii cei pribegi de la unguri =i de la le=i cugiur[m`nt s[-= vie ]n urm[ la p[m`ntul lor. +i vinir[ iar[=]napoi acas[. Dar cei 5 boieri tot au r[mas la munteni, n-auvinit, nicecum n-au credzut.

}ntr-aceast[ vreme, m`rzaci nohai, cu o[a]rdele lor,]ncepur[ unii dintre d`n=ii iar a s-]ntoarce ]n Bugeag. +i turcii]i goniè iar[ ]napoi, nu-i l[sa. Ce s[ burzului un soltan cu d`n=iiasupra turcilor =i f[cur[ mult[ r[utate ]n olatul Chel[i]ei =i ars[r[=i Renii. De-r hi fostu ]nghe\at[ Dun[rea, p[n-]n |arigrad ar hiagiunsu. +-au scris la Duca-vod[ s[-ncalece =i el cu moldovenii,c-apoi a pr[da \ara. Ce Duca-vod[ au c[dzut cu rug[minte c[n-are cu cine s[-ncaleci =i i-au triimis 15 pungi de bani. +i a=èl-au l[sat.

Ion Neculce

148

Vinit-au Isuf-pa=e sarascherul ]mpotriva lor la Smil =-au=edzut c`teva s[pt[m`ni acolo cu meteredze, p[n-i s-austr`nsu oaste. +i trimises[ =i la Duca-vod[ s[ marg[. +-aum[rsu numai p[n’ la B`rnova =i s-au ]ntorsu iar, c[ s-aua=edzat sarascherul cu t[tari.

De var[ s-au mutat Isuf-pa=e de la Baba cu sarascherl`culla Tighine, puindu pricina zorbal`cul t[tarilor. +i v[dzindu c[este vrajb[ ]n |ara Le=asc[, n-avè cine-i sta ]mpotriv[, s[ nufac[ sarascherl`c la Tighine.

Dece s-au apucat a tocmi cetatea =-a o m[ri =-a o l[rgi, de-aulucrat c`\iva ani, pecum se vede, co ceste 2 \[r`. +i pe t[tariau ]nceput a-i c[lca =-a-i pune a lucra la cetate de-a valma cucre=tini. +i i-au f[cut de-u pl[tit toat[ paguba ce f[cus[ raieleila Tighine =i la Reni.

Tot l-aceast[ vreme craiul le=escu al doile Avgustu ]ncepu=i el s[ str`ce volnicia le=ilor, s[ fie numai optu sfetnici =i s[ iètot vinitul st[rosteilor, s[ str`ng[ acei bani s[ fac[ mul\ime deoaste. +i s[ giuca ]n c[r\i cu doamnele celi frumoas-a le=ilor.+i care-i pl[cè, o \inè c`te doo, trei luni la d`nsul. }nc[ pe-a luiLebomir\chie au dus-o =i-n Saxonia, de-au \inut-o vro doi ai. +ipentru dragostea ei l-au pus =i hatman, dup[ ce-au muritIablano[v]schie.

Iar[ domnii le=e=ti nu putur[ r[bda, ce f[cur[ sfat cum orfaci s[ s[ m`ntuiasc[ de d`nsul, s[-l goneasc[ din \ar[, pecumau mai gonit pe un craiu a lor, anume den Conte, ce vinis[ dela fran\uji. +i s[ c[ir[ mult atunce c[ n-au pus pe un ficior alui Sobe\chi.

+i mars[r[ cu to\`i la craiul Avgust =i-ncepur[ a-l¡ ]ndemnas[ marg[ s[ iè cetatea R`g[i de la Cifed, c[-i a lor de mo=ie.+i-i tulburar[ mintea craiului, =i s-apuc[ de g`lceav[ cu craiulsfedzescu. +i mars[ la Riga s-o iè. Ce le=ilor nu le era trebuitoareRiga, numai le era voia s[-nceap[ g`lceav[ cu Sfedul, =i ei s[fac[ una cu Sfedul, =i lui s[-i dè peste cap. Dece Sfedul era o\ar[ puternic[, craiul lor t`n[r de 16 ani =i bun viteaz, d`rzu.}ndat[ trecu marea Balticului =i ie=i ]n Livonia, ]n t`mpinarea


149

le=ilor. +i nu-i putur[ sprejeni le=ii. +i-ncepur[ unii a s-]nchinala sfedzi, iar unii s[ f[cè a \inè cu craiul Avgustu.

Atunce nu z[b[vi vreme, =i muri Iablanovschie, hatmanulcoronie, care era cap la tot sfatul ]ncep[turi le=escu cel maimare. C[ci el s[ socotiè c[ s-a m`ntui de Avgust craiul =i a luape cr[iasa lui Sobe\chie, fiind nensurat, =-a fi el craiu. Ce n-auapucat s[ ispr[vasc[ ce g`ndis[, =i s-]mplu |ara Le=asc[ deo=ti streine, de r[mas[r[ ca un roiu f[r’ de matc[ le=ii.

Pus[ craiul Avgustu hatman pe-cel Lebomirschie, cari s-aupomenit mai sus, =i nu z[b[vi vreme, =i muri =i Lebomirschie.Apoi pus[ hatman coronie pe Adam Sinavschie. Era om mic destat, dar ]ntreg la minte, cu dreptate craiului =i-nv[\at foarte, =iom dumnedz[escu, la streini milostiv.

Sf[tui pe craiul Avgustu de s-agiuns[ cu Moscul, c[ v[dzuc[ pe Cifed nu-i putincios craiul s[-l bat[ s`ngur. C[ le=i maimul\i era cu Cifedul, de pecum s-au dzis mai sus. +i-i ascult[cuv`ntul craiul Avgust =i s[ leg[ la un cuv`nt cu \arul Moscului,cu Petre Alicsovici.

|arul Moscului ]ndat[ preimi bucuros, c[ el ]nc[-=i schimbas-atunce portul, de luas-or`nduiala nem\asc[, =i vrè s[-=i ispiteasc[n[rocul o=tii sali. +i dede =i el pricin[ Cifedului pentru toate\[r`le Livonei ce au luat Cifedul de la str[mo=u lui f[r[ cale.+i-ncepu =i el g`lceav[ =i a s[ bate pe de alt[ parte cu Cifedul,de au luat cetatea Narvei =i altele. Ce Sfedul r[mas[ a s[ bate]n doo p[r\i, =i Moscul cu oastea lui iar b[te ]n doo p[r\i: cu osam[ de oaste s[ b[tè la Narva cu cifedzii, iar pe de alt[ partededes[ oaste craiului le=escu ]ntr-agiutor. Ce birui Cifedul pecraiul Avgustu =i-l goni ]n Saxonia, ]n \ara lui. +i Cifedul s[ dus[dup[ d`nsul, de au iernat acolo ]n Xaxonia, cu toat[ oastea lui.

+i de fric[, craiul Avgustu, c[ i-a istovi \ara, f[cu pace cuCifedul =i-i giur[ craiului cifedzescu cum nu-i mai trebuie s[ias-]n |ara Le=asc[ s[ fie craiu. +i dup-acie s[ r[dic[ +fedul =ivini iar ]n |ara Le=asc[ =i coroni pe Stanislav¡ Le=in\chi, careera ficior solului celui mare ce trecus-]n dzileli lui Ant[i]ohi-vod[ la Poart[, voievoda Poznavschie. +i pe Ios`f Potovschie,

Ion Neculce

150

voievoda Chiovschie, ]l pus[ hatman coronie, fiind rud[ cuLecinschie.

Iar[ hatmanul Sina\chie =i cu hatmanul Oghin\chie =i cuhatmanul Zapiva =i cu oastea moschiceasc[ era spre Litfa,]ntr-alt[ parte.

Dece craiul =fedzescu au l[sat pe un ghin[rar a lui cuoaste, anume Cras, cu St[nislav¡ craiu ]n |ara Le=asc[, iar[el au purces cu obuzul lui drept ]n |ara C[z[ceasc[, de autrecut Niprul pe la Starii Dub, =i ce-u lucrat s-a scrie ]naintela r`ndul lui.

Atunce le=i[i], fiind Raco\i pribag la d`n=ii, i-au dat vrodoodz[ci de steaguri de oaste ]ntr-agiutor, de au ie=it =i el ]n|ara Ungureasc[ cu zorbà, ca s[ s[ dezbat[ |ara Ungureasc[de la nem\i. I-au dat le=ii, carei \inè cu Cifedul, c[ s[ temè deNeam\u s[ nu dè agiutor lui Avgust craiu, fiindu-i Neam\uluialector. Ce i-au dat pentru s[-i fac[[] ]mpedecare.

Dece Raco\i, cum au ie=it cu aceli 20 de steaguri ]n |araUngureasc[, au =i-nceput mul\ime de unguri a s[ str`nge lad`nsul, de s[ f[cus[ la cindz[ci, =es[dz[ci de mii de oaste.C[ alerga din toate \[rile, din Moldova, de la munteni, p[n’ =it[tari, f[r[ poronc[, pe furi=, s[ duce la leaf[ la d`nsul. Atuncemoldovenii, mul\i =i ficiori de boier, s[ duce la leaf[, unii lamoscali, unii la le=i, unii la Raco\i, unii la Cifed, pentruagonisit[. +i Raco\i, pe unde g[siè nem\i, ]i tot b[tè =i-i scotède pen cet[\i. Mai ]= dezb[tus[ \ara, c-au umblat vro doi, treiai pen |ara Ungureasc[.

Nem\ii s[ b[tè cu Fran\uzul =i nu putè s[ stè s[ s[ bat[ =i cuRaco\i. Deci mai pe urm[ au dat Neam\ului agiutor Englezul40.000 =i Dania 30.000. +i =-au ]nglotit oastea Neam\ul =-au]nceput a s[ bate =i cu Fran\ozul =i cu Raco\i. Ce pe Raco\i l-aubiruit =i l-au gonit la fran\uzi, iar[ o sam[ de boieri unguri,carei \inè cu d`nsul, au pribegit aice ]n Moldova, iar unii ]n|ara Le=asc[. Ce ce=tii de aice ]n scurt[ vreme-au f[cut pace=i s-au dus ]napoi.

Atunce, pe acee vreme, toat[ Evropa s[ tulburas[ cu o=ti,de au umblat c`\iva ani aceste o=ti, ce s-au pomenit mai sus.


151

Numai turcii avè paci, =i le tot umbla c[r\ile =i soliile ni launul, ni la altul, de-i tot ]ndemna =i-i ]nvr[jbiè. Ce ]n scurt[vreme vini =i la d`n=ii zorbà, pecum ]nainte arat[. S[ l[s[mcele streine, s[ vinim iar la Moldova.

Br`ncovanul chem[ pe boieri pribegi la sine, =i f[cur[ sfatpe tain[, s[ stè s[ le fac[ domnu pe unul dintre d`n=ii, iar nudin Cantemire=ti. +i s[ ferir[ de Bogdan, fiind Cantemire=tilorcumnat, s[ nu =tie nemic de cel sfat. +i triimis[ la CostantinDuca-vod[ Br`ncovanul, ca-n chip de sol, pe un mitropolit apatriarhului Dosoftei de Ierusalim, anume Hrisantos, carele acelHrisantos pe urm[ au c[dzut =i patriarhu la Ierusalim. +im[rg`ndu la Duca-vod[, =-au dat solia ce-au avut, iar pe tain[,cu Iordachi Rus[t visternicul, au avut alt[ solie, de-i giur[ dela Br`ncovanul pentru celi trecute pizme vechi =i gro[a]zi =ipagube, ce au avut Iordachi, s[ fie iertate. +i feci =i logodn[ c-unficior a lui Iordachi, anume Neculaiu, s[ iè pe o fat-a Br`nco-vanului, =i de acmu ]nainte s[ fie fra\i. +i de Cantemire=ti s[fie desp[r\it, =i lep[dat de priete=ugul lor. +i-l ]ntreb[ pe cineva socoti, dintre boieri Moldovei ce-s pribegi acolo, s[ cheltu-iasc[ Br`ncovanul la Poart[, s[-l puie domnu. Deci Iordachi,m[car c[ era om ]n\elept, iar firea ]i era de grec, lacom lacinste, nu socoti nice la Dumnedz[u, nice ru=ine de oameni,nice la os`nd[ sau la ce va vini pe urm[ lucrul.

+i-ndat[ f[cu logodn[ =i priimi s[ s[ lepede de Cantemi-re=ti. Pe Ant[i]ohi-vod[ ]nc[ l-au rugat Br`ncovanul s[-i dè fata=i s[ s[ lepede de priete=ugul Cup[re=tilor =i n-au priimit, iarel, cum ]i vini zamanul, ]ndat[ priimi cu bucurie. Ce s[ =ti\i,fra\ilor, c[ nu numai Iordachi, ce to\i greci[i], mai drep\i =i maibune slugi nu-i alt neam ]n lume p[n[ este st[p`nul ]n cinste=i-n puteri, iar c`t s[ sl[be=te sau s[ mic=ureaz[ cinsteast[p`nului, ]ndat[ s[ =i las[ =i alearg[ la altul, carei vede c[-imai cu puteri. Pecum =i Iordachi, f[c`nd aceast[ grab[, maipe urm[ la multe primejdii de viia\[ =i de pagub-au vinit, cares[ va ar[ta ]nainte la r`ndul lor.

Dzis-au Iordachi c[tr[ acel mitropolit c[ este bun de domnieMih[lachi sp[tarul, ficiorul lui Ion R[covi\[ vornicul, c[ este

Ion Neculce

152

neam de boier vechiu moldovan =i este rud[ =i Br`ncovanului.+i este =i bun, c[ nu-i va ie=i Br`ncovanului din cuv`nt, la cei-ar poronci. Iar[ aceasta nu dzice Iordachi pentru alt[, ce odzice, c[ci era Mih[lachi de casa lui, rud[ aproapi, =i va facipe cum i-ar hi voia lui, =i va m`nca \ara cum au m`ncat-o =ila Antiohi-vod[. Care a=e i s-au =i t`mplat, de-au f[cut pecumau =i g`ndit.

+i cu acestu sfat ]nc[ =i mai mari mul\[mit[ ar[t[ Iordachilui Ant[i]ohi-vod[, c[ Mih[lachi sp[tarul era plin de neam,boierii [carii era1] mai capete ]n \ar[. +i era to\i de casaCantemire=tilor, iar dup[ ce-au luat Mih[lachi sp[tarul domnia,acee s-au desp[r\it to\i de casa Cantemire=tilor =i s-au f[cutto\i de casa lui Mih[lachi sp[tarul, =i Cantemire=ti r[m[ses[din boierii de frunte numai cu cumnatul s[u, cu Bogdanhatmanul. A=è le a=[dz[, aceste vorbe toate, acel mitropolit,=i s[ dus[ de le spus[ Br`ncovanului toate deplin.

Costantin Duca-vod[ de acestu sfat nemic nu =tiu, nicepricepu. +i-nc[ ]l =i boieri pe Iordachi, ]l pus[ vornicu mare de|ara de Gios, ca s[-l fac-al s[u prietin. Deci =tiu c[ l-au f[cutca oaia pe lup.

Atunce Costantin Duca-vod[ au scos pe \[rani miere =i cear[,de-au dat pe desetina de stupi =i de porci, de tot mascurul =i deun stup, c`te-o oc[ de miere =i de cear[.

Trecut-au un sol moschicescu mare de la |arigrad pen Ie=i,m[rg`nd la Moscu, anume cneadzu Dumitru Galecin. +-aubotedzat un cucon a Duc[i, de s-au cum[trit, =i l-au cinstitdup[ obiceiu.

Atunce, din boierii cei pribegi ce era ]n |ara Munteneasc[,anume Vas`lie Costachi vel-vornic, i s[ t`mpl[ moartea acolo,]n pribegie. +i n-au apucat s[-= vie la p[m`ntul lui =i la casalui, nice s[ s[ bucure de sfatul ce-l ]ncepus[.

Pe cie vreme era vizir R[mif R[iz-afend, carele fuses[ solla pace, c`nd s-au f[cut la Carlovici. +i luas-aminte, de =tiètoate fapteli =i mestec[turile muntenilor, ]nc[ p[n-a c[dè vizir,

1 Carii era, ad[ugat dup[ ms. 53, pentru ]ntregirea sensului.


153

=i dzicè: „Eu, de-a= c[dè vizir, =tiu ce-a= faci muntenilor pentruMoldova, c[ ei au pr[p[dit-o cu me=ter=ugurile lor. I-a= facipe d`n=i de-ar umplè \ara de oameni, =i toat[ cheltuiala s[ fiede la d`n=ii.“

Dece ]n scurt[ vreme au =i c[dzut vizir. Ce, cum au c[dzut,]ndat-au =i chemat pe Br`ncovanul la Poart[, ca s[-l mazileasc[din scaon, c[ s[ temè turcii c[ nu-l vor putè prinde la m`n[.Deci fiind ]n multe prepusuri la ]mp[r[\è o domnie ]ndelungat[ca acie, nu vrè s[ marg[ la Poart[. Iar[ unchii lui Catacozine=tii,sfetnici lui, nu l-au l[sat s[ iè ]ntr-alt[ parte, ce l-au ]mb[rb[tatnumai s[ marg[ la Poart[, c[ apoi, nem[rg`nd el, va aducipierirea \[rì =i boierimei. +i a=è, cu mare grij[, au purces laUdriiu =i, m[rg`nd ]ncetu, p[n-a sosi ]n Udriiu, =-au tocmitlucrul cu banii, ca un domnu bogat ce era, c`tu nice vizirul n-auavut¡ ce-i face. }nc[ l-au gr[it de bine c[tr[ ]mp[ratul, c[]ncotro s[ ]ntorcè vizirul tot de bine-l gr[iè. Ce, dac-au sos`t laUdriiu, l-au ]ntrebat ]mp[ratul pe vizirul de ce-au adus acolope domnul muntenescu. Iar vizirul au dzis c[ l-au adus, c[-iom ]n\eleptu, cu sfat =i avut¡, c[ „la aceast[ vreme ne trebuie=tesfat =i bani“. Imp[ratul au dzis: „S[ nu-l z[b[ve=ti aice, ce s[-l]mbraci cu c`ftan, s[ nu stè \ara acie f[r[ domnu“.

Vizirul, dac-audzi a=è, l-au chemat la adunare =i, =i pentrualt[ ce-au avut a-i dzice, l-au ]ntrebat pentru |ara Moldoveice s-au str`cat =i s-au pustiit: „Oari de schimb[rile domnilor,au de o=ti ce au c[lcat-o?“ Iar el, vr`nd s[ maz`leasc[ preCostantin Duca-vod[, au dzis c[ o au str`cat-o domnul, careleeste acmu domnu ]ntr-]nsa.

Vizirul i-au dzis: „Dar putè-vei tu s[ por\i de grije acei \[ri,s[-\i fie pre sam[, s[ o tocme=ti, s[ fie plin[ de oameni?“ Iar[el, dac-au audzit a=e, foarte era cu voie s[ fie domnu la 2 \[ri,c[ pentru acie aducè o=ti streine pen \ara noastr[ =i schimbadomnii dintr-]nsa, s[ o str`ci =i s[ r[mìe pustie. Dece de laaceast[ ]ntrebare n-au putut da r[spunsu vizirului p[n’ nu valua r[spunsu de la unchii s[i, ales de la Costantin Catacozinostolnicul. Ce s-au rugat vizirului s[-l a=tepte p[n-]n 5 dzile, s[

Ion Neculce

154

s[ socoteasc[, =i atunci ]i va da r[spunsu vizirului pentru acestulucru. Iar Costantin stolnicul i-au scris s[ mul\[measc[ luiDumnedz[u c[ nu-i pe voia neprietinilor, =i s[-= p[zasc[ treaba=i grija \[r`i sale. Iar[ mai mult s[ nu-l =tie c[ s-amestec[, c[apoi, de nu-l va asculta =i va faci peste voia lui, bine s[ =tiec[, c`nd va ]nc[leca el din Iudrii, iar el va ]nh[ma ]n c[ru\[ =iva treci ]n Ardeal, =i c`nd va sosi el ]n Bucure=ti, el va sosi ]nUdriiu. +i ce va vidè, s[ nu s[ sparie.

Iar[ Br`ncovanul, a cince dzi, lu`nd acestu r[spunsu de launchi-s[u, au m[rsu la vizirul =i i-au dat r[spunsu c[ nu va putèpurta grije a doo \[ri, ce sunt de margine. „Ce s[ maz`le=ti,m[ria ta, pe cesta, s[ poronce=ti la \ar[ s[-= aleag[ ei pe cinele va pl[cè domnu. +i a=è, aleg`ndu-l cu to\`i, a=è vor nemeriom bun, =i va tocmi \ara. C[ a=è m-au ales =i pe mine |araMunteneasc[, de m-am ]nvoit cu boierii =-am tocmit \ara.“+-aceasta n-o gr[iè pentru alt[, numai pentru sfatul ce sf[tuis[cu boierii s[ puie pe Mih[lachi sp[tarul. +-au mai dzis viziruluiBr`ncovanul c[ Costantin Duca-vod[ s-au ]ncum[trit cu solulmoschicescu care au m[rsu pe acolo, =i i-i g`ndul s[ fug[ laMoscu =i co ceasta str`c[ \ara.

Vizirul, ]n\eleg`nd aceste, ]ndat[ cu tain[ au r[pedzit uncapegiu la Isuf-pa=e sarascherul, s[-l prindz[, s[-l triima\[ laPoart[ cu bun[ paz[. Ce sarascherul ]mpreun[ cu capegi-ba=eau triimis pe capegilar-chehaie a lui =i pe alai-beiu cu 200 =imai bine de spahii. +i c`ndu s-au apropiet de Ie=i acei agii cuoaste, au triim[s ]nainte la Costantin Duca-vod[ s[ le grijasc[conac, c[ m[rgu s[ hot[rasc[ la Horodinca despre le=i. C-auj[luit le=ii c[ au str`mb[tate despre moldoveni.

Dece desc[lec`nd turcii la gazde deminea\a, n-au dzisnemic, iar c`ndu au fost pe chindie, numai ce-au umplut turciiograda domneasc[, de-au apucat por\ile =i-mpregiurul zidului,c`t s[ sp[ries[ to\i c`\i era ]n curte, c[ n-avè unde s[ scapi. +il-au ]nchis pe Duca-vod[ ]n casa ce mic[ =-au pus la u=i turcide paz[. +i casa cè mare, =i cè mic[ era plin[ de turci. +i a=èl-au \inut patru, cinci dzile, de nu-l l[sa din cas[ s[ ias-afar[,


155

nice la doamna s[ marg[, p[n’ l-au pornit. +-au pus pe IordachiRus[t camaican, =i atunce au deschis por\ile.

Duca-vod[, v[dzind a=è urgie, au priceput c[ s-or r[dicaboierii cu p`r[ asupra lui, =i nu s[ va mai ]ntoarce la domnie.C[ci f[rmanul nu-i scrie de maz`lie, numai ]i scriè s[-l duc[la Poart[. Agiunsu-s-au cu capegi-ba=e, =-au =i-nceput ar[pedzi harzuri la Poart[, =i la hanul, =i la sarascherul, =i-ntoate p[r\ile pe unde avè prietini. Br`ncovanul ]nc[ au f[cutveste boierilor ce era pribegi ]n |ara Munteneasc[ pecumau a=edzat cu vizirul.

Dece boierii pribegi din |ara Munteneasc[ au =i f[cut =tirecestor din \ar[: cum s-a r[dica Duca-vod[ din Ie=i, cum s[ s[porneasc[ =i ei la Udriiu dup[ Duca-vod[, c[ le-or ie=i =i ei ]nt`mpinare. Atunce toat[ boierimea =i maz`limea, ]n\[leg`ndc-au prinsu pe Duca, s-au str`nsu la Ie=i =-au ]nceput a g`lcevic[tr[ capegi-ba=i =-a-i spune c[ faci Duca-vod[ harzuri detrimite la Poart[, f[r[ voia lor =i f[r[ =tirea lor, iar lor nu le maitrebuie s[ le fie domnu. Iar[ c`nd au fostu a doo dzi, chemat-aucapegi-ba=i pe to\i boierii la curte s[ le ceteasc[ un f[rman demaz`lia Duc[i-vod[ ce i-au vinit. +i str`ng`ndu-s[ to\i boieriila curte, deodat[ numai ce au ]nchis iar por\ile, =-au ]nceputturcii a prinde pe boieri, carei era mai capete, =-a-i ]nchide =-a-ipune =i-n her[, ca vro dzece, cincispreci, pe izvodul ce-i dedes[Duca-vod[: ce numai pe cei streini =i pe cei de casa lui s[ iècu d`nsul, =i, sos`nd la Udriiu, s[ \ie ]n partea lui.

+-au ]nchis =i pe Iordachi vornicul, ce-l puses[ c[m[ican,=-au pus c[maican ]n locul lui pe Ion Buhu= logof[tul, fiindu-irud[, ca s[ popreasc[ \ara s[ nu marg[ dup[ d`nsu s[-l p`rasc[.+i l-au pornit din Ie=i ]n gios spre B`rlad, ]mpreun[ cu aceiboieri ce-i prinses[, =i s-au dus p[n-]n G[la\i. +i acolo, dinboierii ce-i prinses[ =i era a lui, i-au boierit ]n G[la\i. Au pushatman =i visternic =i comis, ca s[ sparie \ara c[ nu-i mazil, =i-idomnu. Iar pi ciielal\i boieri ce era ]n prepus nu-i l[sa din her[,ce au trecut Dun[rea cu d`n=ii, s[-i duc[ la Udriiu. +-au scris=i la Hapdi-pa=e s[ popreasc[ la Dun[re, s[ nu treac[ nimedup[ d`nsul s[-l p`rasc[.

Ion Neculce

156

Boierii carei au r[mas de nu i-au ]nchis au ie=it din Ie=i totc`te unul, unul pe de o parte, altul pe de alt[. +i s-au str`nsuto\i la Had`mbul, supt codru, =i de acolo au luat pe Racova ]ngios tot a s[ str`nge boierimea =i maz`limea, ]n urma Duc[i-vod[, p[n’ la Piscu. +-au r[pedzit de olac ]n |ara Munteneasc[pe la boierii pribegi, de-u f[cut =tire, de toate de aceste ce auf[cut Duca-vod[, Br`ncovanului la Udriiu.

Ce Br`ncovanul, ]n=tiin\`nd pe vizirul, au triimis de auluat pe Duca-vod[ de pe drum =i l-au f[cut surgun la Cavala,unde era mult[ cium[, ca s[ nu-l mai superi oamenii cei dincurtea ]mp[ratului, c[ s[ punè tare s[lihutarul pentru d`nsu.+i pe boierii ce-i aducè ]n hier[ i-au slobodzit. +i Dun[rea]nc[ Isuf-pa=e au slobodzit-o, s[ treac[ boierii. +-au scrisBr`ncovanul ]n Bucure=ti la stolnicul Constantin, de-au pornitpe boierii pribegi la ciielal\i, de s-au ]mpreunat la Piscu, de-autrecut Dun[rea cu to\`i, de s-au dus la Udriiu s[-l r[dicedomnu. Numai ce au scris la stolnicul de au poprit pe Bogdanhatmanul ]n Bucure=ti, de nu l-au l[sat s[ marg[ cu ciie boierila Udriiu, dzic`nd s[ a=tepte, c[-i trebuitor p[n-a vini de laUdriiu, c[-i trebuitor Br`ncovanului. C[ nu era de alt[trebuitor, numai s[ temè s[ nu puie vro piedic[ s[ scoa\[ iarpe Ant[i]ohi-vod[ domnu.

Atunce au f[cut mare cheltuial[ Br`ncovanul la Udriiu cuPoarta, av`ndu nume de bogat =i vr`ndu s[ umple gurili tuturor.+-au mai adaos =i birul |[r`i Muntene=ti, peste c`t da mai]nt[iu, pe an c`te o sut[ =i cindz[ci de pungi s[ dè mai mult. +itocmindu-= toate lucrurili, au purces de-au vinit la Bucure=ti.

Iar[ boierii Moldovei care s-au pomenit mai sus, bine n-auagiunsu la Udriiu, numai s-au =i sculat zorbà mari din |arigradtoate mulaleli =i rusfeturili cu oaste =i cu pu=ci de-au purces laUdriiu s[ maz`leasc[ pe-mp[ratul. +-au pus =i vizir dintre d`n=ii.Iar[ soltan Mehmet, cu c`t[ oaste avè la Udriiu l`ng[ d`nsul,]nc[ s-au g[tit de-au f[cut meteredze s[ stè ]mpotriva acelorace viniè. +i atunce, tumpin`ndu-s[ o=tile, s-au f[cut tot una =il-au scos pe soltan Mehmet din Udriiu. +-au pus pe un frate a


157

lui, soltan Mustafa, ]mp[rat, iar pe soltan Mehmet l-au pus la]nchisoare, =i peste o s[pt[m`n[ l-au otr[vit, de-au murit.Muftiul s-ascunses[, =i g[sindu-l, l-au muncit, de-au luat mul\ibani de la d`nsul, p[n’ l-au omor`t.

+i au pus un pop[ de legea noastr[ =i altul armenescu de l-auprohodit, =i au m[rsu ]nainte-i cu c`nt[ri =i cu c[delni\[, p[n’l-au scos afar[ din Udriiu =i l-au ]ngropat, dzic`nd c-au fostghiaur. +i-mp[ratul cel maz`l i-au fostu pu=tu lui, =i el f[cèce-i era voia, de schimba pa=ii =i domnii totdeuna. Iar[ peRami vizirul nu l-au putut g[si, c[ nice le era prè cu voiacapitelor s[-l g[sasc[. C[ s[ voroviè atunce c[ cu ]ndemnarea=i =tirea lui s[ fie fostu aceasta, c[ nu putè s[ vizireasc[ der[ul¡ muftiului.

Atunce =i boierii Moldovei sta acolo de a=tepta s[ g[sasc[vreme. +i Ant[i]ohi-vod[ ]n\eleg`nd, ]nc[ era acolo la Udriiu=i a=tepta s[-l cear[ boierii de la Poart[, s[ nu cheltuiasc[mult. C-a=è-l am[giè boierii, s[ =adz[ m`lcom, c[ l-or cere ped`nsul domnu. +i mai cu ded`nsu Iordachi ]i poronciè, =i el ]lcredè. +i-i poroncis[ din |ara Munteneasc[ cumnatu-s[u,Bogdan hatmanul,toate trebile ce-or s[ fac[ boierii cu Br`nco-vanul, s[-= caute treaba deusebi, s[-= ispr[vasc[ de la Poart[.Iar el n-au credzut =i s-au potrivit¡ lui Iordachi. AtunceIordachi vornicul au chemat pe Panaite Morona postelnicul,hiindu din partea Duc[i-vod[, =i pe al\i boieri a Duc[i-vod[=i le-u giurat cum c[ n-or avè nice o nevoie. +i le-u spus totsfatul, c[ li-i voia s[ puie pe Mih[lachie sp[tarul domnu.Deci ei av`nd grij[ de Ant[i]ohi-vod[, ]ndat[ fur[ bucuro=i s[fie =i ei la un cuv`ntu, =i mai v`rtos Panaite postelniculMorona, c[-i era r[u gre=it lui Ant[i]ohi-vod[, c[-i st[tus-]mpotriv[ la vremea Duc[i-vod[.

Atunce Panaite Morona, fiindu om harnic¡ =i iste\¡ la toate,de =tiè r`ndul Por\`i turce=ti la toate, au =i f[cut un hardzu cum`na lui, c[ =tiè turce=te, =-au =i purces cu toat[ boierimea =igloata la ]mp[ratul pen mijlocul urdiei, de nu s[ temè de nime.Inicerii atunce era d`rji ]n zorbà =i-l ]ntreba unde mergi co cè

Ion Neculce

158

gloat[ de oameni. Iar el dzicè c[tr[ iniceri c[ merge la]mp[ratul s[ p`rasc[ pe mufteul, c[ le-u m`ncat \ara. +iienicerii, audzind a=è, le tot f[cè cale.

Ce ]mp[ratul, v[dzind acea gloat[ de oameni, au =i triimisde le-u luat arzul =i, cetindu-l, l-au buiurdit la vizirul, s[ lefac[ pe voie pentru toate ce-or pofti. +i atunce cu to\`i aur[dicat pe Mih[lachi sp[tarul de l-au pus domnu. S[ f[cè a nu-ipl[cè s[ priimasc[ domnia, ca =i fata cie ce dzis[ unui voinic:„F[-te tu a m[ trage, =i eu oi merge pl`ng`nd.“ A=è s[ f[cè =iMihai-vod[ c[ nu-i trebuie=te domnia.

}mbr[c`ndu Mih[lachi sp[tar c[ftan de domnie de la vizirul,]i =i schimbar[ numeli Mihai-vod[. Atunci sim\i =i Ant[i]ohi-vod[ de vicle=ugul boierilor ce i-au f[cut =i alerg[ la inecer-aga de-i dede =tire =i-i giurui mul\i bani. +i inecer-aga ]ndat[s[ dus[ la vizirul =-apuc[ pe Mihai-vod[ la vizirul ]nc[ neie=itdin cort afar[. +i-ncepu a gr[i c[tr[ vizirul s[ puie pe Ant[i]ohi-vod[ domnu =i a str`ga tari c[ d[ bani mul\i =i trebuie leaf[inicerilor. S[ sp[riias[ Mihai-vod[ =i toat[ boierimea c[ l-èstr`ca giuc[ria inecer-aga. Numai n-au putut, c[ apucas[ deie=is[ talh`=¡ de la ]mp[ratul =-apucas[ de-l ]mbr[cas[ cuc[ftan. Ce nu s-au putut, iar cu un cifertu mai ]nainte de-r hisos`t ]necer-aga la vizirul, lua iar Antiohi-vod[ domnia.

Dup-acie s-au r[dicat ]mp[r[\ia de la Iudriiu, cu toat[oastea, =-au purces la |arigrad, =i Mihai-vod[ cu boierimeadup[ d`n=ii. +i dup[ ce-au agiunsu la |arigrad, f[cu Mihai-vod[ =i cu to\i boierii mare jalob[ la vizirul asupra luiCostantin-vod[. +i trimis[ vizirul de-l adus[r[ la |arigrad dinsurgunie. S[ p`r`r[ de fa\[ la Divanul vizirului, c-au str`cat\ara =i i-au j[cuit cu feliuri de feliuri de obicie, c`t nu maiputè s[ mai r[spund[ nemic Duca-vod[ ]naintea boierilor. +ide la vizirul l-au dus la cazascherul =i pe la multe Divanuri acadiei. +i tot a=è ]l purta boierii pe uli\i, din giude\¡ ]n giude\¡,vro doo, trei s[pt[m`ni, p[n[ cheltui Duca-vod[ pe la giude\[tot ce avu. +i-l l[sar[ acolo, cu mare s[r[cie =i pedeaps[,=i-nchisoari purure dispre datornici.


159

Iar Mihai-vod[ a=edz[ capichih[i la Poart[ pe Cup[re=ti,pe doi fra\i a lui Iordachi vornicul, anume Mih[lachi =iScarlatachi, iar pe alt neam =i nepo\i a Cup[re=tilor, pe to\i ]iluo cu sine de-i adus[ ]n Moldova. +i-mbr[c[ c[ftan. +i de la]mp[ratul, lu`nd steag =i tuiuri de domnie, s[ g[ti cu to\i boierii=i purces[ de vini ]n \ar[ cu bun[ pace. Iar Duca-vod[ Costantin,sin Duc[i-vod[ celui b[tr`n, n-au mai ie=it la domnie alt[ dat[,ce-u murit la |arigradu cu mari lips[. +i i-au r[mas 3 ficiori,unul f[cut cu fata Br`ncovanului, =i au murit, altul s-au dus lamoscali, altul este la |arigrad, cu mari lips[. Precum va maihi, vremea va ar[ta1.

CAP. XV

DOMNIA }NT{IU A LUI MIHAIR{COVI|{-VOD{ LEAT 7211

Dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ ]n Ie=i, ]n scaon, boierit-au =iel dup[ obiceiu. Pus[ pe Antiohi Jora, carei au fostu hatman,vel-logof[t, =i pe Iordachie Rus[t vornicul ]l pus[ vornic de|ara de Gios, =i pe Bogdan hatmanul vel-vornic de |ara deSus, =i pe Lupul Costachi hatman, =i pe Manolachi, frateli luiIordachi, vel-postelnic, =i pe cumnatu-s[u Ilie Frige-vac[ vel-sp[tar, =i pe Marvodin visternicul vel-p[harnic, =i pe cumnatuls[u P[lade vel-visternic, =i pe Dumitra=co Ursachi vel-stolnic,=i pe frate-s[u Dumitra=co R[covi\[ vel-comis.

Ace=tia era boierii lui Mihai-vod[, iar mai ales =i mai decinste era Iordachi Rus[t vornicul. Ce vrè el =i ce poronciè el,acie f[cè =i Mihai-vod[. A=ijdere =i munteni[i], iar ce vrè f[cè.+i neamul lui, to\i era tari =i mari, cine de capul lui, cum vrè,a=è f[cè. +i slugeli lui cei din boierie era tari =i mari =i obraznici,dup[ cumu-i hirea moj`ceasc[. Intra ]n cas[, =i cu treab[ =if[r[ treab[, c`nd le era voia, de nu s[m[na curtea nemic adomnie, de at`ta obr[znicie ce era. Iar Mihai-vod[, cums-ar[ta ]n boierie, iar atunce ]\i p[rè c[-i un om z[lud. +i s[

1 Ultimele trei fraze sunt scrise de m`na lui Neculce.

CUPRINS

Ion Neculce

160

mira cum a faci s[ le poat[ intra ]n voie tuturor, =i nu le maiputè intra ]n voie. Iar cei streini sta ]n laturi de mansipuri, c[nu putè ]nc[pè de Cup[re=ti, =i de neamul lui, =i de slugeli lui.

+i-ncepur-a sf[tui s[ st`ng[ pe boierii cei streini, s[ r[m`ienumai neamul lui cu Cup[re=tii, pecum au f[cut =i +erban-vod[ =i Br`ncovanul, de-u st`nsu pe cei streini, de-au r[masnumai neamul lor Ca[n]tacozone=tii. A=è =i acesta au ]nceputa pune d[jdii grele pe maz`li =i pe oamenii lui Antiohi-vod[ =ipe a Duc[i-vod[. }nc[-i =i-nchidè =i-i b[tè pe ciie Duc[i-vod[.Atunce ciielal\i boieri streini au priceput c[ i-au am[git Iordachivornicul cu giur[m`ntul, c-au fostu numai pentru bineli lui acelgiur[m`nt, =i mult s[ c[iè atunci c[ n-au cer=ut domnu de laPoart[ pe Antiohi-vod[.

Atunce era la cur\ile domne=ti pe poart[ o beseric[ mic[,f[cut[ de +tefan-vod[ Tom=e, =i mai nice boierii cei cu boieriinu putè ]nc[pè ]ntr-]nsa. +i l`ng[ beseric[ era visteria, =i desuprabesericei =-a visteriei era un turnu nalt ]n chip de clopotni\[, iardedesuptul besericei =i a visterii era un beci, de-nchidè t[lhari.

Ce socoti Mihai-vod[ c[ nu-i cu tocmeal[ s[ fie beseric[mic[ la curte, c[ maz`lii =i slujitorii n-au unde ]nc[pè, niceeste cu cale s[ fie temni\[ supt beseric[. Ce s-]ndemn[ =i r[s`pi=i turnul, =i visteria, =i tinda besericei, =i beciul cel dedesupt, =il[s[ numai altarul =i turla cea nalt[ din mijlocul besericei. +is-au mai apucat a z`di din p[m`ntu =-au f[cut tinda lung[, cutoate podoabeli, cum s[ vede.

A=ijdere s-au mai apucat de-au mai f[cut =i alt[ beseric[,de lemnu, =i i-au pus hramul Sfetei Lazor, ]n ograda v[mii,aproapi de cur\ile t[t`ne-s[i, lui Ion R[covi\[ vornicul.

+i doamna m[riei sale ]nc[ s-au apucat de-u tocmit =-au=indilit mitropolia cè vehci, cu toate cheltuieleli ce-au trebuit¡,de c`nt[ sf`nta leturghie =i ast[dzi, c[ era pustiit[ de mult.

Atunce au scos Mihai-vod[ rumt[ pe \ar[, cu pecetluit ro=iu,pe fa\[, tot omul. +i oameni s[ temè s[ ias[ to\i la rumt[, s[ nus-]nmul\asc[ ciferturile, pecum s[ ]nmul\is[ la Costantin Duca-vod[. Ce v[dzind a=e, au scris c[r\i pe la st[p`nii satelor =i pe


161

la vornicei =i pe la v[t[mani, s[-i scoa\[ pe to\i la rumte,c-apoi pe urm[, afl`ndu-s[, or petreci r[u capeteli. Iar pe urm[,unde g[s`è zlota=i c`te un om f[r[ pecetluit, ]l punè pe vornicelsau pe v[t[man ]n butuci =i-l triimitè la Ie=i. +i-l purta pe uli\i,c[ce n-au scos oameni ]nt[iu la rumt[, s[-= fie luat pecetluit.+i v[dzind c[ nici cu acie nu-i poate sp[riè s[ ias[ to\i larumt[, v`ndut-au toate \inuturili la cochi-vec¡ ciocoilor, cago=tina de oi, pe oamenii cei f[r’ de pecetluituri de rumt[, denu putè sc[pa nice un becisnic pe nec[iuri s[ nu iè pecetluit.

Atunce fiind Poarta nea=[dzat[, avè =i Mihai-vod[ marenevoie de bani, c[-ntr-un an =i gium[tate ce-au fostu domnus-au schimbat trei viziri =i =epte chihaieli. S[ mira =i el ce vafaci, c[ n-avè de la cine lua =i el bani, c[ \ara era gium[tatescutelnic[, tot a neamului lui =-a Cup[re=tilor, cum s-au pomenitmai sus.

+i a=è f[r[ veste veni veste din |ara Munteneasc[ cum au]mbr[cat Ant[i]ohi-vod[ c[ftan de domnie, =i el ]i maz`l. Decicum ]n\[les[r[ de acè veste Iordachi vornicul =i frate-s[uScarlatachi — s[ t`mplas-]n Ie=i de la |arigrad vinit — =i al\igreci mai mici, Cup[re=ti, =i Dumitra=co R[covi\[ comisul,frateli lui Mihai-vod[, ace=tea to\i, tem`ndu-s[ de Ant[i]ohi-vod[, n-au mai a=teptat s[ sosasc[ capegi-ba= cu maz`lia =-au=i fugit ]n |ara Munteneasc[, iar[ Panaitachie Morona au trecut]n |ara Le=asc[.

A doo dzi, ceielal\i boieri, ce r[m[ses[ =i nu =tiè nemic, s[mira ce poate s[ fie. Chemat-au Mihaiu-vod[ pe Bogdan lacurte de i-au spus pecum i-au vinit veste de olac ]ntr-o noaptedin |ara Munteneasc[, de i-au spus acea veste. Ce Bogdanvornicul mult i-au dzis lui Mihai-vod[, c[ci au f[cut spaim[, =in-a hi nemic pe urm[, =i-i lucru cu ru=ine.

Prepun oamenii =i vorov[scu de dzic c[ atunce, =tiind Mihai-vod[ pe Bogdan c[ este om vrednic =i tem`ndu-s[ c[ dup[ ce-avini cumnatul s[u, Antiohi-vod[, l-a schivernisi bine la domnie,s[-i fie dat atunce ]n cafè otrav[. Care =i can sam[n-acel lucrus[ fie fostu =i can adev[rat, c[ curund s-au =i boln[vit¡ =i peste

Ion Neculce

162

cinci, =es[ luni au murit, dup[ ce-au vinit Ant[i]ohi-vod[, =iboala lui ]ntr-acel chip au priceput-o doftorii la moartea lui.Dè-hi a=è, va da sam[ la Dumnedz[u.

T`mplatus-au de-au z[b[vit acel capegi-ba= cu maz`lia vrotrei, patru dzile dup[ vestea ce vinis[ lui Mihai-vod[. Deciboierii tot s[ str`ngè la gazda lui Bogdan vornicul =i sf[tuiè =is[ mira ce poate fi. +i s[ temè s[ nu fie luat Costantin Duca-vod[ domnia. +-au pus str[ji ]n gios la drumuri, de str[juiè =ic`nd sos`è capegi-ba= ]n Ie=i. Iar Bogdan vornicul =i cu toat[boierimea s-au sculat din Ie=i =i s-au dus pe Bahluiu ]n sus p[n’la C[c[r[dzeni. +-au st[tut acolo p[n-au sos`t capegi-ba= =-aucetit fermanul c[ este Antiohi-vod[ domnu. +i au vinit =i omullui Ant[i]ohi-vod[ cu c[r\i la vornicul Bogdan, s[ fie c[m[ican.

Atunce cetindu c[r\ile Bogdan, a lui Antiohi-vod[, laC[c[r[dzeni, au adeverit tuturor boierilor ce era cu d`nsul s[nu poarte nime nici o grij[, nice s[ aib[ nice un prepus dispreAntiohi-vod[, pentru c`\i au fostu la r[dicarea domniei luiMihai. +-au luat asupra sufletului lui c[ n-a avè nime nice onevoie. +i a=è to\i s[ ]nvoie=er[ =i purceser[ cu to\`i ]napoi laIe=i. +i-ntrar[ cu to\`i gr[mad[ ]n curtea domneasc[, dedesc[lecar[ =i s-]mpreunar[ cu capegi-ba=e, de le ceti fermanul.+i spus[r[ capegi-ba=ei c[ ei au fugit, tem`ndu-s[ de Duca-vod[ c[ este, iar de Ant[i]ohi-vod[ nu fug[e] nime.

Dece c[dzind Bogdan c[m[ican, grijit-au pe Mihai-vod[cu toate deplin, c`te i-au trebuit¡. +i de toate de c`te au poftit=-au luat ]ndestul. +i l-au pornit cu mare cinste, ca pe un domnu.Pe nime n-au l[sat s[-i fac[ vro g`lceav[ sau s[-i gr[iasc[vrun cuv`ntu ]mpotriv[. P[n’ =i bucatele ce-au avut a lui =i peune slugi din boierie i-au l[sat cu bun[ paci, de-au m[rsu ]n|ara Munteneasc[, de i-au dat Br`ncovanul o mo=ie, de-au\inut bucatele acolo.

Atunce la maz`lie s[ t`mplas[ de vinis[ sol din |araMunteneasc[ Toma sp[tarul Ca[n]tacozino. +i la acea spaim[au fugit =i el din Ie=i ]n Hangu, c[ nu l-au ]nc[put vremea, defric[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, ]mpreun[ cu v[ru-s[u


163

Ilie p[harnicul Ca[n]tacozino =i cu Neculaiu Cost`n hatmanul.Deci Bogdan au =i r[pedzit c[r\i la d`nsul, s[ marg[ ]n \ara luif[r’ de nici o grij[. +i s-au ]ntorsu din Hangu, de s-au dus la \aralui cu paci.

+-au scris =i la ceie boieri, la Ilie p[harnicul =i la Neculaiu=i la al\`i c`\i mai era acolo, de s-au ]ntorsu to\i ]napoi lacas[le lor, f[r[ nici o grij[. +i r[mas[ Bogdan ]n Ie=i, st[p`nindc[m[ic[nia cu bun-]nvoial[ =i dragoste cu to\i.

+i triimis[ =i la Panaitachi postelnicul Morona, ]n |araLe=asc[, de-l luo asupra sa, pentru gre=eleli ce f[cus[ luiAnt[i]ohi-vod[, c[ nu i-a hi nemic. +i dup[ ce-au vinit ]n \ar[,l-au triimis ]nainte ]n Dobrogea, ]n t`mpinarea lui Antiohi-vod[.+i atunce pu\intel l-au mustrat Antiohi-vod[ =-apoi l-au iertat.+i-l \inè ]n mare cinste =i mil[, c[ci era om harnic la slujbe, de=tiè r`ndul turcilor, dup[ cum s-au dzis mai sus. Slugiè ca ungrec, dup[ cumu-i umbla vremea.

Atunce triimis[ Br`ncovanul pe v[ru-s[u +tef[ni\[ p[har-nicul, ficiorul stolnicului Costantin Ca[n]tacozino, careleacela au c[dzut =i domnu mai pe urma Br`ncovanului, la|arigrad, de-au st[tut de-au f[cut paci lui Antiohi-vod[ cuBr`ncovanul, cu giur[m`nt ]naintea patriarhului, ca s[ nu s[mai p`rasc[ la Poart[ unul pè-lalt, s[ s[ str`ci \[r`li cucheltuiala, =i-nc[ s[ s-agiute unul pe alalt cu priete=ugul. +ipentru Mihai-vod[ s[ nu s[ mai puie s[-l scoat[ Br`ncovanulla domnie. +i Dumitra=co beiz[dè, fratele lui Antiohi-vod[,]nc[ s[-i dè Br`ncovanul pe an c`te 10 pungi de bani pentruchevernisala lui, ca s[ s-odihneasc[ ]n |arigrad la casa lui cupaci =i s[ nu mai umble amestec`nd pe Br`ncovanul =if[c`ndu-i cheltuial[, ce ]nc[ s[-i arete slujb[. C[ s[ sp[rias[Br`ncovanul c[ i-a sminti domnia, pentru mult[ cheltuial[ =ipagub[ ce-i f[cè totdeauna. A=ijdere au f[cut pace Br`ncova-nul =i cuscru-s[u, lui Iordachi Rus[t vornicul, ca s[ slujasc[lui Ant[i]ohi-vod[ cu dreptate, ca maiinte, =i s[ fie lep[datdispre Mihai-vod[, =i el =i toate rudeli lui Cup[re=tii. +i a=èau \inut de bine aceast[ paci, pe cum \in c`nii vinerili. Caremai nainte la r`ndul lor s-a ar[ta.

Ion Neculce

164

Antiohi-vod[, tot atunce, dup[ ce-au vinit Mihai-vod[ maz`lla |arigrad, chemat-au =i vro doi, trii boieri din Moldova, de-aup`r`t pe Mihai-vod[ de doo biruri =i doo bariiaml`curi: c`ndau fostu domnu, le-u luat din \ar[ =i la visteria ]mp[r[teasc[ nule-u dat, de-au r[mas r[m[=i\[. +i el t[g[duiè, c[ nu le-u luatdin \ar[. Deci l-au r[mas =i l-au pus la-nchisoari, s[ pl[teasc[banii la visteria ]mp[r[teasc[. Atunce =i eu eram t`n[r, =ifuses[m mai nainte ag[, =i m-am t`mplat ]n |arigrad, de-amv[dzut acea p`r[.

Dup-acee s-au g[tit Ant[i]ohi-vod[ cu tot ag`rl`cul =i s-aur[dicat din |arigrad =-au vinit la Baba, pe la Isuf-pa=e saras-cherul. +i i-au fostu =i sarascherului cu bun[ dragoste, =i l-aucinstit ca pe un domnu. C[ pe-cee vreme sarascherul nu =[dètot la un loc, ce s[ ducè de-mbla =i la Tighine, =i la Oblu=i\[, =ila Baba. +i de acolo sos`nd la G[la\i, au g[s`t str`n=i toat[boierimea, ar[t`ndu-le tuturor dragoste =i cinste. +i purceg`nddin G[la\i, au m[rsu pe la sat pe la Ive=ti, la soru-sa Lupa,h[tm[neasa lui Bogdan, care acolo i-au f[cut cinste 2 dzile, =ilui, =-a toat[ boierimea =i oastea c`t[ era. +i de acolo au m[rsula Ie=i ]n scaon.

CAP. XVI

DOMNIA A DOA A LUI ANTIOHI-VOD{,S~N CANTEMIR, LEAT 7213

Dup[ ce sosi Antiohi-vod[ ]n Ie=i ]n scaon, pe cie vremeera paci bun-]n \ar[. +i pus[ boierii a trei dzi dup[ obicei: peAntiohi Jora vel-logof[t, pe Lupul Costachi vel-vornic de |arade Gios, pe Neculaiu Cost`n, biv-hatman, vel-vornic de |arade Sus, pe Bogdan vornicul iar l-au pus hatman, pe Macsut vel-postelnic, pe Ilie Ca[n]tacozino vel-sp[tar, pe Savin Zmucil[vel-ban. +i de atunce s[ a=[dz[ aceast[ boierie cu temei ]nMoldova, de-i a=edzat[ la r`nd. C[ mai nainte, de-=i era lavrun domnu, uneori =[dè mai sus, uneori mai gios. Dup[ cumle fuses[ alt[ boierie, a=è =[dè =i cu b[nia la Divan. Iar de ice

CUPRINS


165

]nainte i s-au a=edzat r`ndul dup[ sp[tarul cel mari, =i i s-auf[cut =i vinit boieriei c`te un ban de drobul de sari de la ocn[.Pe Dabije clucerul l-au pus vel-p[harnic, pe Lupul Colivarulvel-visternic. Pentru acesta, v[dzindu-l maz`limea c[-i dinneam prostu, li s[ str`car[ tutoror voia, c[ nu le era cu cinstes[ marg[ la gazda lui. Pe Ion Sturdze vel-stolnic, pe Gheorghi\[s[rdarul vel-comis, carei era neam lui Ant[i]ohi-vod[. Pe ace=tie]i boieri Antiohi-vod[ deodat[, iar mai ales =i mai de cinste eracumnatul s[u, Bogdan hatmanul. Toate trebile =i cheverniseleli\[rì era dup[ d`nsul. Numai nu putè, c[ era bolnav, cum maisus s-au pomenit.

Curund[ vreme l-au triimis sol ]n |ara Munteneasc[, =i multau z[b[vit acolo, fiind bolnav. +i dup[ ce-au vinit, ]nc[ dinpat nu s-au mai sculat =i-n scurt[ vreme au =i murit. Care lamoartea lui mult[ jele au avutu Ant[i]ohi-vod[ =i boierimea =i\ara, de boier moldovan, cap ]ntreg =i cunosc[tor la giude\e =ivrednic¡ la toate trebile, cu-n\elepciune. Care tuturor le-u p[rutr[u de p[gubirea ce-au p[gubit \ara, iar mai cu dedinsu luiAntiohi-vod[ i-au r[mas ran[ nevendicat[. C[ i s-au =i schimbatlucrurili, =i i s-au mic=urat schivernisala, cu multe amestec[turi,nu cum era ]n domnia ]nt[iu.

Pus-atunce pe Ion Buhu= logof[t mare =i pe Antiohi Joralogof[tul hatman, ]n locul lui Bogdan, =i pe Ilie Ca[n]tacozinosp[tarul visternic mari, ]n locul Lupului Colivarului, =i pe mine,Ion Neculce, din sulgeria cea mari m-au pus sp[tar mare.

+i r[mas-atunce toat[ cinstea =i chevernisala dup[ Ilievisternicul Ca[n]tacozino, ]mpreun[ cu Panaitachi Morona biv-postelnic, carei ace=ti doi boieri chivernisìè pe Ant[i]ohi-vod[.+i s[ potrivis-am`ndoi ace=ti boieri ]ntr-o fire, dup[ cum s[dzice „calul rìos g[se=te copaciul scor\os“: iu\i, m`ndri,mincino=i, f[\arnici, giur[tori pentru hiece, am[gitori. Care,c`t era Antiohi-vod[ de stra=nic la m`nie, c[ de multe ori laDuvan cu buzduganul azv`rliè ]n oameni cei vinova\i, =i tare=i drept conosc[tor la giudecat[, dar nu \ine m`nia mult, =i nu-lputè nime ]ntoarce din dreptate la giudecat[, nice iubiè

Ion Neculce

166

minciuneli, dar ace=ti doi boieri ce mai sus s-au pomenit ]l]ntoarser[ pe Antiohi-vod[, de li s[ potriviè. C[ mai to\i domniisunt buni, numai s[ t`mpl[ de s[ afl[ de-cestu fel de oameni,de s[ lip[scu mai lesne mai la to\i domnii, de le str`c[ firea cèbun[. Mai mul\i s[ afl[ la domni de-ce=tia dec`t di cei direp\i=i buni. Ce dac[ s[ t`mpl[ boierul chivernis[torul de-i ]n\elept=i bun, m[car de-i =i domnul r[u, ]l ]mbl`ndze=te =i-l ]ntoarcecu bl`nde\e, de-l face de-i bun.

Atunce, apuc`ndu visternicia Ca[n]tacozino, scoas[ Antiohi-vod[ nevoi grele pe \ar[, c[ avè =i datorie la |arigrad, g`ndinduc[ s-a pl[ti. Scoas[ or`nduiele multe, =i satarale, =i h`rtii, =ifum[ret, c`te un zlot de toat[ casa. +i-l f[cu Ca[n]tacozino def[cu =i obiceiu ]n \ar[, carei n-au mai fostu, c`te 2 bani devadra de vin. }ns[ da numai \[rani, dar boierii =i maz`lii de laaga ]n sus nu da. +i mult s-au ap[rat Antiohi-vod[ =i nu vrè s[fac-acel obiceiu, numai nu putè, c[-l tot ]ndemna Panaitachi=i Ilie visternicul.

Mai f[cut-au =i alt obiceiu: de tot boul de nego\, corn[ritc`te un leu. Iar[ pe maz`li ]i ]ndesiè cu d[jdii grele =i cu]mprumute dese, =i nu le mai da. +i-i asupriè Ca[n]tacozino pepizm[, =i nu le f[cè dreptate, =i-i tot p`r`è =i-i amesteca c[tr[Ant[i]ohi-vod[ cu feliuri de feliuri de amestec[turi de p`r[,pentru ca s[ s-]mbunedze =i s-]nmul\asc[ cinstea lui, ca un omf[r[ suflet. C[ nu era nemic adev[r ]ntr-]nsul.

+i pe maz`li, zlota=i ]i sup[ra din cale-afar[, de-i f[ce depl[tiè pustiele. +i pe unii ]i p`r`è, de-i trimitè pe la ocn[. +i Antioh-vod[, de-l =i pricepè, ]i ]nvoiè, pentru voia muntenilor, fiindu-lerud[. +i mai nu avè nice o parte Ant[i]ohi-vod[ dintr-acele nevoimulte ce scotè, c[ datoria i-au r[mas nepl[tit[, =i c`nd s-aumaz`lit, au r[mas mai cu nemic, ca =i la maz`lia dint[iu. Numaice-au r[mas cu vro cindz[ci, =es[dz[ci de pungi de bani. C[ elnu era prè sami=, nice lacom, ce-l credè pe d`nsul ce gr[ie=te. +iel m`nca, =i f[\i=, =i furi=, cumu-i era lui voia. +i avè =i alt[ nebunie]n cap, c[ g`ndu lui era cum ar putè apuca domnia, av`nd pemunteni nedejde. +i pentr-acee avè priete=ug cu Panaitachi


167

Fila 313 verso din ms. 253 — autograful lui Neculce=i interven\ii ale copi=tilor.

Ion Neculce

168

postelnicul Morona, =tiind r`ndul Por\ì, socotind c-a g[si vro vreme,ca =i Mihai-vod[. Pentr-acie sta asupra maz`lilor, ca s[-i r[s`pasc[,s[ fac[ nume r[u st[p`nu-s[u, lui Antiohi-vod[. +i atunce auagonis`t din vesternicie el 70 de pungi de bani, mai mult dec`tau agonis`t st[p`nul s[u, Ant[i]ohi-vod[.

Vinit-au atunce poronc[ de la Poart[ de au dus mult[ som[=i mare lemnu =i greu la Tighine =i la Cetatea Alb[ =i la Vozia,cu mare grab[ =i cu mul\i zapcii. Boieri au st[tut toat[ varacu Orheiul =i cu L[pu=na =i cu to\i siimenii din curte, de-lt[iè. +i cu mare greu l-au r[dicat p[n-]n iarn[. +i-nc[ au]nchis¡ ]n turnul Golèi pe Darie Donici s[rdarul =i pe Chirica=i pe Bogo=, =i era s[ li taie =i capetili, fiind ispravnici pelemnu =i nu-l putè ]n grab[ s[-l duc[. C[ s-agiunses[ munteni[i]=i cu Mihai-vod[ =i cu Isuf-pa=e, ca s[-i dè pricin[ la Poart[pentru lemn, c[ nu poart[ grij[. +i pentr-acie ]l gr[biè Isuf-pa=e din cale-afar[ cu lemnul.

Pe acee vreme, de la ]nchisoari, Mihai-vod[ au f[cut unharzu, de l-au dat la ]mp[ratul, cu p`r[ pe Antiohi-vod[ c[-ln[p[stuie=te cu doo biruri =i doo bariiaml`curi, c[ le-u luat din\ar[, =i el nu le-u luat, =i cu jalob[ pe Baltagiul vizirul, dzic`ndc[ l-au ales pe d`nsul toat[ \ara de l-au pus domnu, iar vizirull-au scos din domnie f[r[ nice o vin[ =-au pus pe Antiohi-vod[f[r[ voia \[rì. Deci ]mp[ratul, cetindu acel harz, l-au triimisla vizirul =i i-au poroncit s[-i fac[ dreptate.

Apoi vizirul, v[dzind a=e, chemat-au pe Osman, chihaieolui, de-au ]nv[\at de-au scris la Antiohi-vod[ s[ caute s[ triimi\[boieri =i oameni de \ar[, s[ dovedeasc[ pe Mihai-vod[, s[ nur[mìe vizirul ru=inat de c[tr[ ]mp[ratul. Antiohi-vod[ ]ndat[ales[ de triimis[ c`\iva boieri, carei =tiè c[-i sunt ]mpotrivire,=i c`\iva bresla=i megie=i d-è lui Mihai-vod[, vasluieni tot decei buni de gur[ =i de p`r[. +i s-au p`r`t pe fa\[ ]nainteaDivanului ]mp[r[tescu. Bresla=i ]n gura mare str`ga: „V`ndutu-ne-i, v`ndutu-ne-i, v`ndutu-ne-i la cochi-vechi ciocoilor, cape mascuri =i ca pe oi!“ Carei numai ce huie Divanul ]mp[-r[tescu, =i s[ mira to\i pa=ii =i agalari de p`ra ce-i dau. +i a=e l-au


169

dat iar r[mas, s[ pl[teasc[ iar bani la visteria ]mp[r[teasc[, =iiar l-]nchis[r[, ]nc[ la mai gre ]nchisoare, la Babagefer.

Trimis-au =i Br`ncovanul sol ]n Moldova, pe ginere-s[u +erbanlogof[tul, pentru mare ]ncredin\ari priete=ugului, care au f[cut =ilogodn[, un ficior a Br`ncovanului s[ iè o fat[ a lui Antiohi-vod[.+i f[c`ndu cinste mare atunce solului, Lupul Costachi s`n Gavrili\[la mas[, ]mb[t`ndu-s[ =i veselindu-s[, multe cuvinte de=erte =if[r[ treab[ gr[iè ]mpotriva lui Antiohi-vod[ ]naintea solului. +idintr-aceli voroave proaste s-au r[dicat =i masa. Ce Ant[i]ohie-vod[ atunce, ca un domnu ]n\elept, mult au r[bdat Lupului pentruaceli voroave proaste, ce le gr[iè cum nu i s[ c[dè.

}n scurt[ vreme dup-acie s[ mazili =i vizirul Baltagiul de laPoart[, =i c[dzu Ciorlul-pa=e silehtarul viziriu, care s[ t`mplas[de era prietin lui Mihai-vod[. +i-l scoas[ pe Mihai-vod[ de la]nchisoari. Iar[ P[ladie visternicul, cumnatul lui Mihai-vod[,=i cu Preda stolnicul, dac-]n\[les[r[ c-au ie=it Mihai-vod[ dela-nchisoare, fugir-]n |ara Munteneasc[. +i acolo ]n |araMunteneasc[ mai era =i fratele lui Mihai-vod[, Dumitra=co,=i-mbla clevetind pe Antiohi-vod[ =i mestec`nd c[tr[ munteni.Numai munteni[i] era cu 2 obraz[: ar[ta priete=ug =i c[tr[Ant[i]ohi-vod[, =i c[tr[ partea lui Mihai-vod[. +i a=è politicièlucrurili de ]mbe p[r\ili.

Iar la veletul 7214 f[cut-au nunt[ Br`ncovanul c-un ficior alui, anume Dinul, ]n t`rgu ]n Bucure=ti, de-au luat o fat[ deaice din \ar[, de la noi din Moldova, a lui Ion Bal=e vornicul,de-au dus-o acolo la Bucure=ti, de-au f[cut nunt[, cu mul\iboieri rudenii de-a ei. Au m[rsu cu voia =i poronca lui Ant[i]ohi-vod[. Atunce m-au triimis =i pe mini, cu solie despre parteadomniei, de m-am t`mplat la acea nunt[, care nu era nunt[domneasc[, ce vom dzice c[ era cr[iasc[.

Dup[ veselia nun\`i poftit-au Ant[i]ohi-vod[ pe Br`ncovanulcu mare credin\[, ca s[ dè pe P[lade visternicul, s[-= vie acas-]nMoldova, s[ nu mai umble amestec`nd. Ce Br`ncovanul n-auvrut s[-l dè, f[r[ c`tu nu l-au priimit s[ mai =adz[ ]n |araMunteneasc[ =i l-au gonit la Bra=ov. Ant[i]ohi-vod[, v[dzind

Ion Neculce

170

c[ n-au credzut P[ladie s[ vie, m`niiatu-s-au =-au triimis de i-auj[cuit casa. +i i-au ]nchis giup`neasa, =-au pus =i s[menii de i-aur[s`pit cur\ile din Ia=i, de nu i-au r[mas nice j[ri=te.

Ilie Ca[n]tacozino visternicul, fiind ]nvr[jbit cu Iorda-chi Rus[t vornicul mai denainte vreme, pentru c[ci IlieCa[n]tacozino f[cus[ bine lui Iordachie Rus[t de-l scoses[di-nchisoare, c`ndu-l prinses[ la maz`lia lui Ant[i]ohi-vod[,cum s-au pomenit mai sus, iar Iordachi Rus[t, c`nd au r[dicat\ara pe Mihai-vod[ domnu, au st[tut pricin[ lui Ilie, =i acie eram`nia =i vrajba ]ntre d`n=i. Iar apoi au ]nceput Ilie ]n toatenop\ile a umbla la gazda lui Iordachi furi=, de s-au ]mp[cat. +is-au rugat Ilie lui Iordachi, fiindu-i cuscru cu Br`ncovanul, cas[ stè s[-i logodeasc[ o fat[ a lui Ilie c-un ficior a Br`ncovanului,pe tain[ s[ nu =tie Antiohi-vod[ nemic.

Dece Ant[i]ohi-vod[ pe urm[, oblicindu aceste lucruri =ialte multe amestec[turi a lui Iordachi, ce umbla cu c[r\i,amestec`nd la Mihai-vod[, =i la fra\ii lui ]n |arigrad, =i la P[lade]n |ara Ungureasc[, m`nietu-s-au Ant[i]ohi-vod[ =-au ]nchispe Iordachi la v[tavul de aprodzi, cu mare urgie =i paz[. Iar[Ilie, dac-au v[dzut c-au ]nchis pe Iordachi, s-au sp[riet =i s-audus de-au spus tot lui Ant[i]ohi-vod[, ce voroave au avut cuIordachi. Ce lui Ilie nu i-au f[cut nemic, pentru voia stolniculuiCostantin din |ara Munteneasc[, fiindu-i unchi. Numai ce l-auscos din visternicie, c[ nu mai putè s[-l mai rebde de jalobamazililor, numai la cinste tot ]l \inè.

Iar[ pe Iordachi, dup[ ce l-au ]nchis, l-au pus ]mprumutare,de-au dat 10 pungi de bani. +i iar au mai giurat lui Ant[i]ohi-vod[ cum s[ fie slug[ dreapt[, cum au fostu mai nainte. +i l-aupus =i l-au slobodzit de la ]nchisoari.

Iar[ la anul, de prim[var[, vinit-au poronc[ de la Poart[ laAnt[i]ohi-vod[ s[ marg[ s[ lucredzi la Tighine. Deci ]ndat[ s-aur[dicat cu toat[ boierimea =i cu salahori =i s-au dus la Tighine,iar[ aice ]n Ie=i au l[sat c[m[icani pe Iordachi Rus[t vornicul=i pe mine, Ion Neculce vel-sp[tar, =i pe Ilie Ca[n]tacozinobiv-visternic =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, de purta grije


171

\[r`i, ce era. Iar Ant[i]ohie-vod[, lucr`nd acolo toat[ vara, pela Sfete Ilie i-au vinit maz`lia, =i l-au pornit Isuf-pa=e de acolola |arigrad. Numai ce au triimis de i-au luat doamna de aicedin Ie=i, =i-n locul lui au pus pe Mihai-vod[. Iar Ant[i]ohi-vod[,dup[ ce au m[rsu cu totul la |arigrad, l-au z[h[it Mihai-vod[mult, dar nemic nu i-au putut str`ca. +-acolo au tr[it, la |arigradc`t[va sam[ de ai. N-au mai putut lua domnia, p[n’ =-au pl[tit¡=i el datoria lumasc[, de-au murit. Care rar domnu au fostu =-amai hi ca Ant[i]ohi-vod[ ]n Moldova, nelacom nice la s`nge,nice la bani, nici la minciuni, =i iubitori la dreptate =i bi=ug ]n\ar[ la toate. S-au f[cut =i-n dzilele lui, unde era m[n[stireat[t`ne-s[u, la Miera, zidul ]mpregiur cu clopotni\a de piatr[.+i s-au dus la Poart[ =i acolo au murit. N-au mai ie=it domnu.+i i-au r[mas 3 ficiori: Ion, Costantin, Dumitra=cu. DeciCostantin =i Dumitra=co s-au dus la muscali, de slujescu, iarIon este aice ]n \ar[. A r[mas lu`ndu graiu din |arigrad. La ceor vini, vremea viitoare va ar[ta1.

CAP. XVII

DOMNIA A DOA A LUI MIHAI-VOD{LA VELET 7215

}mbr[c`nd Mihai-vod[ c[ftan, de la Poart[, de domnie, au=i r[pedzit pe capegi-ba=e la Antiohi-vod[, la Tighine. Iar laIe=i, drept la c[m[icani, la Iordachi Rus[t vornicul au triimisslugi a lui, =i cu izvod, cu pecetea lui, tot anume s[ prindz[ peboierii ce avè pizm[, pe cum au f[cut mai nainte =i Aron-vod[izvod de boieri. Deci sos`ndu =i slugeli lui ]ntr-o dzi, peamiadz[dzi, la gazda lui Iordachi cu c[r\ile =i cu izvodul, iarIordache s-au =i bucurat tare de ceasul ce a=tepta de mult s[-isosasc[. +-au triimis la pu\intei simeni ce r[m[ses[ la curte destraj[, de i-au chemat la gazda lui, cu numeli lui Antiohi-vod[,fiind c[m[ican, de i-au =i pornit pe la gazdele boierilor =-aboierina=ilor lui Antiohi-vod[, carei era ]n izvodul ce triimises[

1 De la „+i s-au dus la Poart[...“ p`n[ la sf`r=itul capitolului este scris deNeculce.

CUPRINS

Ion Neculce

172

Mihai-vod[, de i-au prinsu, =i-i lega =i-i ]nchidè pe la ]nchisori.Atunce au prinsu =i pe Ilie Ca[n]tacozino cel tare =i mare,perifan, numai cu c[me=e =i descul\u =i f[r[ sliz, c[ s[ t`mplas[de nu =tiè nemic =i dormiè. L-au luat =i l-au dus pe ule\[, de l-au]nchis, =i zapcii care ]l ducè gol pe ule\[, ]l mustra, de-i dzice:„|ine-te, cerbule, cu coarneli cele buore ce ne ]mpr[=tiei, c[te prins[ ast[dzi leul ]n m`n[.“ +i pe urm[ l-au slobodzit cuchize=i, p[n-a vini domnia.

A=ijdere =i pe Panaitachi Morona biv-vel-postelnic, careiera gata la to\i domnii, de slujiè dreptu =i le priè lor, iar nu\[r`i, grece=te, =i pe urm[, dup[ slujb[, ]i p`r`è. T`mplatu-s-aude era bolnav, =i a=è cu p[ta=ca l-au luat simenii de la gazd[de l-au dus la-nchisoari, la simeni, =i tot acolo l-au \inut¡ p[n-auvinit Mihai-vod[. +i dup[ ce-au vinit, ]n scurt[ vreme au pusde l-au zugrumat acolo, la od[ile simenilor, dzic`nd c[ pe to\idomnii p`re=te. Aceast[ mul\[mit[ =i plat[ au avut¡ Panaitachiede la Mihai-vod[ pentru harzul ce-au f[cut cu m`na lui la]mp[r[\ie, de l-au poftit domnu la domnia ]nt[iu.

Atunce, t`mpl`ndu-s[ de eram =i eu de casa lui Antiohi-vod[, m-au fostu pus Mihai-vod[ =i pe mine ]ntr-acel izvod s[m[ prind[. +i p[n-a sosi s[imenii la gazd[-mi, eu am¡ prinsude veste =-am apucat de am¡ ]nc[lecat, de am fugit ]n |araLe=asc[. +-acolo mi s-au t`mplat =i mie de-am z[b[vit vropatru luni, p[n-a a=edza domnia. +-apoi mi-am f[cut pace=-am¡ vinit ]napoi la casa mè, =i n-am avut despre nime nice onevoie. +-am avut cinste =i c[utare ]n dzilele m[riei sale.

Dece, a=edz`ndu-s[ Mihai-vod[ ]n scaon cu domnie, pus-auboierii dup[ obicei, anume pe Ant[i]ohi Jora vel-logof[t, peLupul Costachi s`n Gavrili\[ vornicu de |ara de Gios, peManolachi Rus[t, frateli lui Iordachie, vornic de |ara de Sus,pe Dumitra=co R[covi\[, fratele lui Mihai-vod[, hatman, peNeculai, ficior lui Iordachi Rus[t, postelnic mare, pe socru-s[uDedul sp[tar mare, pe Ion Bal=e vel-p[harnic, pe P[lade,cumnatu-s[u, vel-visternic, pe Preda vel-stolnic, pe CostantinCostachi, s`n lui Vas`lie Gavrili\[ vornicul, vel-comis. Ace=tie


173

era boierii lui Mihai-vod[ a doo domnie. Numai chevernisala=i cinstea era, tot a \[rì, dup[ Iordachi Rus[t vornicul, m[car¡c[ nu era cu boierie. Ce vrè el s[ fac[, f[cut era.

De atunce Mihai-vod[ f[cus[ =i cheltuial[ la Poart[, laluatul domniei, =i era cu datoria cè vechi a visteriei ]mp[r[te=ti,=i s`liè s[ le pl[teasc[. Ce au ]nceput nevoi a ie=i grele ]n\ar[. +-au scos h`rtii, =i pe h`rtii n[p[=ti, do] r`nduri de n[p[=ti.+-au scos de var[ pecetluituri cu isc[litura boierilor, s[ de totomul c`te un leu. Oameni s[ bucura c[-i u=oar[ dajdea =iie=ie la pecetluituri, iar mai pe urm[, dup[ ce i-au scris =-audat tablele la visterie, au mai ie=it s[ de c`te 5 lei de pecetluitcui dedes[.

Mai adaos-au =i c`te doi bani de vadr[ de vin, s[ dè c`te4 bani \[ranii, dar nu boierii. F[cut-au =i alt obiceiu nou, carenu mai fuses-]n \ar[, asupra boierimei =-a maz`limei =-am[n[stirilor st`ngere, de-au dat desetin[ de stupi =i de mascuric`te doi potronici, \[r[ne=te. Atunce au ]nceput a-l pricepeboierimea, c[ Mihai-vod[ nu este, cum s-ar[ta, bl`nd, =igacicu to\ì =i moale, ce ]ntr-alt chip, c[ era multe hiri, nu numai ohire. }ncepus[ s[ s-arate, numai nu deplin, c[ nu-i da m`na, c[avè sìal[, c[ era la |arigrad Ant[i]ohi-vod[ =i frate-s[uDumitra=co =i Duca-vod[. Maz`lii sta acolo, din ceas ]n ceasa=tepta s-apuce domnia. A=ijdere =i Br`ncovanul purure erabucuros s[ fug[ boierii Moldovei la d`nsu, s[-= fac[ el numebun, =i al\ì s[ r[mìe cu nume r[u. Dece Mihai-vod[ nu putèdeplin s[ st[p`neasc[ cum s[ cade, c[ =i boierii Moldoveipe-cie vreme era ni=te boieri mai \apeni, mai putincio=i, s[iubiè unul cu alalt =i s-]nvoiè la sfat. M[car c[ Iordachi vorniculumbla s[-i supuie =i s[-i calce, dar tot nu putè deplin s[-i calce,=i s[-i scoat[ din obiceile lor.

Br`ncovanul s-apuc[ s[ fac[ nunt[ =i c-ol doile ficior a lui,anume +tef[ni\[, s[ iè pe fata lui Ilie Ca[n]tacozino. +i pofti peMihai-vod[ s[-l las[ pe Ca[n]tacozino, cu fata lui =i cu alterude, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, s[ fac[ nunt[. C[Br`ncovanul p[n-atunce avè tot doo obraz[ de priete=ug, de-=ar[ta unul c[tr[ Mihai-vod[ =i altul c[tr[ Ant[i]ohi-vod[.

Ion Neculce

174

Dece Mihai-vod[, v[dzind acea poft[, ]ndat-au poroncit luiCa[n]tacozino visternicul de s-au sculat cu toat[ ruda lui, de aum[rsu ]n |ara Munteneasc[, de-au f[cut nunt[ cu fiic[-sa.

Atunce au triimis Mihai-vod[ =i sol la nunt[, dispre partealui, pe Costantin Costachi s`n Gavrili\[ comisul. +i Ca[n]tacozino,dup[ ce fece nunt[ =i s-]ncuscri cu Br`ncovanul, nu vru s[ maivie ]n \ar[, ce r[mas-acolo. +i fugi =i Catargiul visternicul =i cual\ì mul\i, mai de gios, carei era de casa lui Antohie-vod[. +i]ntoars[ pe Br`ncovanul mai mult cu obrazul spre Ant[i]ohi-vod[, de priete=ug. +i-ncepur-a mesteca tare pe Mihai-vod[ laPoart[. +i-ncepu =i Mihai-vod[ a s-]ngriji de celi lucruri, s[ nus[ maz`leasc[, pecum s-a ]ns[mna ]nainte.

}ntr-aceae vreme ar[tatu-s-au ]n \at[ =i l[custe, numai nu eramulte, ca de alt[ dat[. +i p`nea s[ mai sui cu pre\ul, stupii s[f[cur[ r[i, iar[ vin mult, c[ =i alt[dat[ s[ f[cè vin mult. Pace ]n\ar[ era bun[, iar[ ]n |ara Le=asc[ =i C[z[ceasc[ =i la Moscu nuera, precum s-au pomenit ]napoi, l-acele domnii ce s-au scris.Care acum, viindu-i r`ndul, iar[ ]ncepem a scrie de acele.

Craiul =fedzescu, dup[ ce-au trecut Niprul din |ara Le=asc[]n |ara C[z[ceasc[ pe la Stari Dub, dup[ cum s-au pomenitmai sus, la domnia [a doa a lui Costantin Duca-vod[]1, ie=itu-i-auto\i c[zacii ]naintea craiului, ]mpreun[ cu Maz[pa, hatmanullor, de i s-au ]nchinat. +-au purces craiul pen |ara C[z[ceasc[,cu toat[ oastea lui, ca cum ar merge un izgon cu doo treiobuzuri. +-au purces ]n gios spre Poltava, pen |ara C[z[ceasc[,av`ndu adeverin\[ c-or vini =i turcii =i t[tarì la d`nsul, de vamerge ]ntinsu ]n stoli\a moschiceasc[ pe de o parte, =i St[nislavcraiul cu le=ii pe de alt[ parte. +i a=e, cu acel g`nd, s-au z[b[vitpu\in cu un an¡ ]n |ara C[z[ceasc[, detot o str`ca =-o m`nca.

Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dzind acel lucru, ]= totstr`ngè o=tile pe unde avè =i umbla z[h[indu-l pe de laturi, cas[-l fl[m`ndzasc[ =i s[-l h[meiasc[. Turcii =i t[tarì tot cumenciuni l-au purtat pe Cifed =i nu i-au mai dat agiutor. A=ijdere=i St[nislav craiu n-au putut, c[ le=ii \inè gium[tate cu St[nislav

1 Ad[ugat de mine; ]n cronic[, loc gol.


175

craiul, iar[ gium[tate \inè cu hatmanii lui Avgust craiu, cuS[navschie =i Ughinschie =i Zapiva =i cu o sam[ de moscalidespre Litfa \inè lui St[nislav calea. C[zacii iar au ]nceput as[ ]mp[r[chè, a fugi de la Maz[pa =-a s[ duce la moscali =is-]nchina. +i a=è, ]nmul\indu-s[ oastea la moscali, c`ndu aufostu ]n dzua de S`npetru la velet de la Adam 7217, datu-s-auparola de b[taie. +i a=è s-au b[tut ]mbe p[r\ile, =-au biruitMoscalul pe +fed. +i-nc[ craiul +fedului s-au =i r[nit. +i pestenoapte, numai i-au c[utat a fugi =-au l[sat obuzul ]mpreun[ cuMaz[pa. +tiind r`ndul, l-au trecut Niprul =i Buhul tocma laVoz`ia salt cu vro mie de oameni numai c[l[ri: moldoveni,=fedzi, c[zaci. Iar alt[ oaste, c`t[ au avut +fedul ]n |araC[z[ceasc[, doo obuzuri, cu totul au luat-o moscalii, cughen[rari, cu ofi\eri, cu car[, cu pu=ci, cu totului tot =i cumult[ avere, c[ j[cuis[ |ara Le=asc[ =i Saxonia. +i i-au triimis]mp[ratul Moscului pe =fedzi pe to\i la robie, la stoli\[, iar pec[zacii ce s-]nchinas[ la +fed pe to\i i-au pus supt sabie.

Atunce =i Avgustu craiu, dup[ ce-au ]n\eles, au l[satgiur[m`ntul =i pacea ce f[cus[ cu +fedul =-au ie=it iar la cr[ie]n |ara Le=asc[, de s-au ]mpreunat cu hatmanii s[i =i cu oasteacè moschiceasc[, ce era l[sat[. +-au gonit pe St[nislav craiudin |ara Le=asc[ =i pe Cras ghen[rarul, ce era cu 17.000 de=fedzi ]mpreun[ cu St[nislav. I-au b[tut =i i-au gonit ]n |ara+fedului peste mare. }mp[ratul Moscului, dup-acea b[taie,au m[rsu la Chiu, =-au or`nduit pe vro doi, trei ghen[rari,anume pe Ian[=u =i pe Volconschie =i pe Vesubad\chi =i peCropot bragadir, cu oaste, c[l[rime moschiceasc[, =i peChigeci polcovnicul =i pe Vas`lie Tan\schi polcovnicul =i pefrate-s[u Ion polcovnicul cu oaste, cu joimiri moldoveni. Toat[aceast[ oaste, ca la 10.000, au a=edzat din Cirimu= pe Nistrup[n-]n Ehurluc, pe margine, pen toate vadurili, sta steiaguri,=i din steiag ]n steiag1 c`te un om, c`t s[ vidè, de p[z`è peCifed s[ nu fug[ de la Tighine ]n \ara lui, sau s[ umblenescareva c[r\i la le=i.

1 A=a apar aceste cuvinte ]n ms. (253).

Ion Neculce

176

Iar[ ]mp[ratul s-au sculat de la Chiiu =-au purces pen |araLe=asc[ ]n sus, de s-au ]mpreunat cu Avgustu craiu =i cu hatmaniile=e=ti. +-au l[sat =i la d`n=ì o sam[ de oaste, pe Bontghen[rarul =i pe Fluc, =-au ]nceput a c[uta le=ii cei haini, ce\inè cu Cifedul, de-i prindè =i-i b[tè =i-i goniè.

+i de acolo ]mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ puterea,]mpreun[ cu +erimet, cifert-mar=al`c, =i cu Alecsandru Dan[-loveci Menzic, tiji cifert-mar=al`c, =i cu al\i ghen[rari =i cutoat[ puterea sa de oaste, =i s-au dus pe marginea m[rìBalticului pe di ceasta parte ]n Lidvonia. +i pe unde g[siè cet[\ide-a Cifedului, =i pe uscat =i pe ap[, le tot b[tè =i le lua.

Atunce =i Mihai-vod[, c`nd era ]mp[ratul moschicesc laChiov, s-agiunses[ cu ]mp[ratul s[ fug[ la Moscu. C[ i s[sup[ras[ cu ]nchisorile ]n domnia dint[iu =i, v[dzind c[ i s[str`c[ =i lucrurile de la Poart[, =i Br`ncovanul s[ lep[das[ depriete=ug, pentru voia lui Ilie cuscru-s[u Ca[n]tacozino, =i ceitrei domni maz`li ce sta la |arigrad iar asupra lui ca ni=te lupi,socotis[ s[ s[ las[ de domnia Moldovei. C[ci v[dzus[ =i t[riaMoscalului =i socotie c[-n scurt[ vreme va hi biruirea =i bucuriacre=tin[t[\ì. +i nu numai Mihai-vod[ s-agiunses[, ce =iBr`ncovanul =i s`rbimea toat[ mai denainte vreme s-agiunses[cu Moscul =i tr[gè nedejdea lui din ceas ]n ceas cu bucurie.

Craiul cifedului, cu acea pu\intè oaste ce sc[pas[, =[dè laTighine. Atunce =i-n toate dzileli ie=iè la primblare afar[, numaicu c`te cinci, =es[ oameni, cale, c`te de un ceas, doao,alerg`nd pe cele c`mpuri drept v`natul. C[ nu-= =tiè r`ndul\[r`lor acestora, s[ umble cu gloat[. +i era cuv`ntul s[ s[ r[dicede la Tighine, s[ vie s[ =adz[ la Ie=i.

Atunce Mihai-vod[, v[dzind primblarea craiului cifedzescula Tighine =i-n\eleg`nd c[ va s[ vie la Ie= s[ =ad[, au f[cut=tire Moscului, c`nd a vini, s[ triimat[ oaste pre tain[ sprinten[,=i atunce or prinde pre craiul, =i s-a r[dica =i el de s-a duce.Atunce ]mp[ratul Moscului ]n\eleg`nd, foarte tari s-au bucurat=i mare adeverin\[ i s-au adeverit. +-au ]nv[\at pe hatmanulS[navschie =i pe ghen[rarii care s-au pomenit mai sus c[-s


177

pu=i la margine pentru calaori, c`ndu le-r scrie Mihai-vod[ =ile-r faci =tire, ]ndat[ s[-i triima\[ oaste c`t ar pofti, s[-l iè pecraiul ori pe d`nsul, dac-a vrè.

Craiul Cifedului apoi nu l-au l[sat turcii s[ vie s[ =adz[ laIe=i, n[rocul lui, ce au triimis numai un polcovnic cu vro sut[=i mai bine de cifedzi =i cu vro doo sute de c[zaci la t`rgu laCern[u\i, s[ stè acolo s[ zacinguiasc[ oaste din |ara Le=asc[.F[c`nd ve=ti la ]mp[r[\ia Moscului Cropot bragadir, carei erape margine pentr-acei cifedzi, cum s-au apropiat la Cern[u\i,]mp[r[\ia Moscului nu i-au putut r[bda, ce au scris lui Cropotbragadir =i lui Turcule\, de-au ]nc[lecat cu vro trei, patru miide oaste, de-au trecut Cirimu=ul ]n ceast[ parte =-au lovit pencodru =-au ie=it la Mihalci, de i-au lovit ]n Cern[u\i f[r[ veste.Ce c[zacii au =i dat la vale, ]n lunca Prutului, de-au sc[patmai to\i, iar cifedzii au purces s[ s[ suie ]n v`rvul¡ dealuluiCern[u\ului, s[ s-apuce de b[taie. Ce v[dzind c[-i mul\ime deoaste, nu s-au mai putut apuca de b[taie, ce ]ncungiur`ndu-i i-auluat pe to\i de grumadzi =i-ndat[ i-au luat =-au purces cu d`n=ii]n |ara Le=asc[. Iar vro dzeci, cinspreci ce mai sc[pas[ dincifedzi, i-au tot ucis la sateli |urcanii de pe supt munte, laCupca =i la R[d[u\i, la Suceav[. Vinis-atunci dintr-acea straj[moschiceasc[, de-= puses[ ni=te steaguri, moldoveni d-è mosca-lilor la m[n[stire la Putna =i la C`mpul Lungu. Ce oblicindMihai-vod[, ]ndat-au r[pedzit la d`n=ii cu tain[, s[ s[ r[dices[ s[ duc[, s[ nu obliceasc[ t[tar`i, s[ prade \ara. +i-ndat[ s-aur[dicat =i s-au dus ]n |ara Le=asc[. Mihai-vod[, v[dzind c[ pe+fed l-au luat moscalii din \ara lui, de la Cern[u\i, =i steaguri =ijoimiri au vinit la C`mpul Lungu =i la Putna, s-au =i-mplut defric[, s[ nu-l priceap[ craiul +fedului sau al\i neprietini a lui,boierii pribegi din |ara Munteneasc[, s[ nu-l p`rasc[ la Poart[c[-s faptele lui sau me=ter=ugurile lui. Ce au =i-nceput a s[ g[tipe tain[, a-=i face potcoave la cai =i c[ru\i la Bot[=eni. +iscoses[ cuv`nt c[ va s[ marg[ la un sat a lui, ce are de mo=ie,C`nde=tii pe S`ret, s[-l vad[. +i triimises[ =i pe socru-s[u, Dedulsp[tarul, la Cern[u\i, de-i purta trebile dispre moscali, ca, c`nda ie=i din Ie=i, s[-l =i tumpine oastea moschiceasc[, s[-l iè.

Ion Neculce

178

Numai ]l ]nchedeca un lucru, de s[ z[b[viè, c[ era un capegi-ba=e ]n Ie=i, pentru banii birului, de sta zapciu. +i nu putè s[purceag[, fiind capegi-ba=e ]n Ie=i. Ce au scos atunce nevoie]n \ar[, de tot omul un leu, cu pecetluituri, cu isc[liturili boierilorci era zlota=i. +i str`ng`nd acei bani pe fe\e, au or`nduit n[p[=tide un leu: cine dedes[ da cinci, pe cum s-au pomenit mai sus.+-au pornit pe capegi-ba=e la Gala\i, s[ a=tepte acolo s[-iplineasc[ zlota=ii banii, =i el cu g`nd ca cela s[ iè ]n sus, s[-=caute treaba.

Br`ncovanul, de-ceste lucruri a lui Mihai-vod[ sim\indu,de moscali, pe tain[ au ]n=tiin\at prietini de la saraiul ]mp[-r[tescu. Ne=tiind vizirul nemic, au triimis ]mp[ratul un om als[u din cas[ teptil¡, de-au umblat ]n Moldova =i-n Ie=i pestetot locul, =i nu l-au =tiut, nice l-au priceput nime. +-au m[rsu =ila Foc=eni de cie parte, la boierii pribegi, la Ilie Ca[n]tacozino=i la Catargiul, de i-au ]ntrebat de ce au fugit =i cum este Mihai-vod[. C[ de d`n=ii nu s-au ferit =i le-u spus c[-i triimis de la]mp[r[\ie. Ce acei boieri atunce tare s-au j[luit de Mihai-vod[=-au spus c[ umbl[ s[ s[ haineasc[. Deci acel om ]mp[r[tescu,cum au m[rsu la ]mp[ratul de i-au spusu-i, ]mp[ratul ]ndat-autriimis la vizirul de i-au spus c[ Mihai-vod[ este hain =i s[ nuscape, c[, d-ÿ sc[pa, cap n-are.

Dece vizirul ]ndat-au r[pedzit un capegi-ba=e cu maziliala Isuf-pa=e sarascherul de la Tighine, scriind numai s[ prindz[pe Mihai-vod[, c[, d-è sc[pa, capul i-a t[ie. Ce Isuf-pa=e ]ndat[noaptea au g[tit 300 de spahii cu alai-bei, ]mpreun[ cu capegi-ba=e, de l-au lovit¡ f[r[ veste, de l-au prinsu.

Mihai-vod[ atunce a=tepta s[-i sosasc[ carte de la socru-s[u, pe cum joimirii au trecut Cirimu=ul ]n ceasta parte, =i el s[purceadz[ din Ie=i. +i-ntr-acea dzi ce-u sos`t turcii cu maz`lia]n Ie=i au sosit =i carte de la socru-s[u Dedul, c[ joimirii laCirimu= stau gata s[ treac[, =i le-u dat =i c`te un leu decheltuial[, la 400. Deci Mihai-vod[, v[dzind c[ l-au apucatturcii ]n Ie=i, au =i r[pedzit la Dedul, de-u fugit ]n |ara Le=asc[,=i s-au ]ntorsu =i joimirii ]napoi. Atunce, de-r hi avut Mihai-


179

vod[ cump[t bun, s[ fie mai gr[bit lucrul =i s[ nu fie =tiut premul\i acel sfat, ar hi avut vreme bun[ =-ar hi apucat de-r hisc[pat. Numai era mul\i sfetnici, =i era plin locul, =i socotiè c[p[n’ n-a agiunge capegi-ba=e cu birul la |arigrad nu l-or maz`li.+i mai mult cu acel g`nd s-au ]n=elat, de l-au prinsu.

Dece turcii, cu mare straj[ =i groaz[, l-au luat de l-au pornitla Tighine =i de la Tighine la |arigrad, de l-au ]nchis ]n Ediculacu mare urgie, care nime nu mai dzice c-a vidè lumea. Capegi-ba=e carei str`nge birul ]n G[la\i au apucat de-u luat de laboierii zlota=i numai 10 pungi de bani =i le-u dus la |arigrad,de le-u dat la visteria ]mp[r[teasc[.

Aice ]n Ie=i au pus capegi-ba=e, care luas[ pe Mihai-vod[,camaican pe Ion Buhu= logof[tul. De domnie nu s[ =tiè cineeste, f[r[ c`t tr[gè nedejde lui Antiohi-vod[, =tiindu-l c[-i maz`lacolo. Iar[ boierii cei pribegi din |ara Munteneasc[, IlieCa[n]tacozino visternicul =i Ilie Catargiul visternicul, cum au]n\eles de luarea lui Mihai-vod[ din Ie=i, s-au =i bucurat cunedejdea c[ este Antiohi-vod[ domnu. +-au trecut ]n grab[ ]nceasta parte la Foc=eni =i, f[r[ nice o poronc[, au =i-nceput aprinde =-a lega =-a bate pe oameni lui Mihai-vod[ ce s[ t`mplas[cu slujbe acolo =i a lua bucateli a boierilor lui Mihai-vod[ cares[ dedes-]n laturi. Prins-au =i pe un grec, nepot de sor’ luiIordachi Rus[t vornicul, de l-au b[tut =i l-au ]mbr[cat cu sucmannegru =i l-au triimis de l-au ]nchis la Cetate la Neam\u. +imulte lucruri f[r’ de cale f[cè. +-au m[rsu la Ie=i, d`rji =i s[me\i,a=tept`nd din ceas ]n ceas s[ le vie c[r\i de la Ant[i]ohie-vod[,s[ fie c[m[icani.

Atunce au trecut pen Ie=i, de la Poart[, un ag[ ]mp[r[tescula margine, la Cern[u\i, ]n cai de olac, de-au m[surat locul dinmijlocul Prutului, de la Or[=eni. Au pus pe un om pe gios, de-aum[rsu p[n-]n t`rgu ]n Cern[u\i, =i aga turcul al[ture cu d`nsulcu ceasornic, ca s[ vadz[ c`te ceasuri au c[lcat moscaliihotarul, c`ndu au vinit de-au luat pe +fed. +i s-au aflat optceasuri c-au c[lcat hotarul. }ntrebatu-l-au c[m[icanii pe-celturcu, doar =tie s[ spuie pe cine-or s[ puie domnu aice, =i n-au=tiut nemic s[ spuie.

Ion Neculce

180

Str`nsu-s-au toat[ boierimea la Ie=i =-au intrat ]n mare grij[,s[ nu puie de la Poart[ vrun pa=e sau s[ nu vie s[ mai iè nescarevaboieri la Poart[. V[dzind c-au luat pe Mihai-vod[ cu mare urgie=i cu nume de hainl`c, =i veste de domnu nou nu le vine, s[ mirace-or faci. Sf[tuiè unii s[ fug-]ntr-alte \[ri, al\ii sf[tuiè s[ s[bej[neasc[ la mun\i. Ce apoi au scris =i la Br`ncovanul, curug[minte s[-i sf[tuiasc[ ce-or face =i, d-è hi audzit ceva, ori debine, ori de r[u, s[ le fac[ =tire. Deci Br`ncovanul le-u r[pedzitde olac =i le-u scris s[ nu poarte nice o grije, c[ f[r[ z[bav[vreme le va vini veste c[ le-u pus Poarta domnu. Iar[ de celi relice socotescu, nu-s nice de uneli, c[ a=e are el veste de lacapichih[i. +i a=e le-u mai ie=it boierilor grija.

Atunce poroncit-au vizirul lui Ant[i]ohi-vod[ s[ grijasc[ treisute de pungi de bani, s[-l puie domnu, c[ al\ii dau cinci sute.Antiohi-vod[ socotiè c[ n-or pune pe al\ii, av`nd el nume bunde la \ar[, =i numai pe d`nsul l-or pune. +-au r[spunsu viziruluic[ el mai mult de o sut[ =indz[ci de pungi n-a da, c[ \ara estes[rac[, =i el nu poate s[ j[cuiasc[.

Dece vizirul, v[dzind acel r[spunsu de la Antiohi-vod[, auchemat pe Neculai Marvocordat t[rdzimanul, ficiorul luiAlexandru Exap[r`tul, t[rdzimanului celui b[tr`n¡, =i i-au dzisu-ide vrè, c[ Antiohi-vod[ n-au vrut s[ de trei sute de pungi s[ fiedomnu: „Iat[ c[ tu e=ti t[rdziman, slug-]mp[r[teasc[, credincios,=i-\i dau \ie domnia f[r[ nice un ban“. +i l-au ]mbr[cat cu c[ftan.

Iar[ dup[ ce s-au trecut trei, patru dzile dup[ ce au ]mbr[catc[ftan, f[cut-au vizirul un izvod la c`te locuri trebuie s[ debani Neculaiu-vod[, carei cuprindè acel izvod opt sute de pungide bani. +i l-au f[cut de-u dat to\i banii ]n grab[. +i cu ce-umai cheltuit cu casa lui, p[n-a purcede de acolo, s-au f[cutaproapi de o mie de pungi de bani.

Atunce tat[-s[u Alixandru Exap[r`tul, =[dzind la gazd[,nemic nu =tiè de fiiu-s[u, c-au luat domnia. +i cum au ]n\eles,au =i-nceput a pl`nge, =-a= da palme peste obraz, =-a= smulgep[rul din cap =i din barb[, =-a bl[st[ma pe fiiu-s[u, c[ci aupriimit domnia, =i a dzice c[ din ceasul acesta este casa lui


181

st`ns[, de vreme c[ s-au amestecat la domnie. +i fiind =i b[tr`n,n-au tr[it doo s[pt[m`ni =-au murit. }nc[ n-apucas[ Neculaiu-vod[ s[ purceadz[ din |arigrad. Iar ]n locul lui Neculaiu-vod[au pus t[rdziman pe frate-s[u, pe Ion.

Triimi\ind Neculaiu-vod[ c[r\i ]n \ar[ de domnie noo, autriimis =i ni=te oameni a lui, greci. Ar[tatu-s-au la to\i cu bl`nde\e=i cu mil[. Atunce Ilie Ca[n]tacozino =i cu Ilie Catargiul, cumau ]n\eles c[ nu-i Ant[i]ohi-vod[ domnu =i-i Neculaiu-vod[, s-au=i sp[riet de faptele lor cele nebune ce f[cus[, pecum mai suss-au pomenit. Bogat[ ru=ini le era! +-au =i-nceput a fugi ]n |araMunteneasc[. +i Neculaiu-vod[, ne=tiindu-i c-au vinit ]nMoldova, le-u scris c[r\i de le-au triimis pen |ara Munteneasc[,cu adeverin\[ bun[, =tiindu-i c[ sunt acolo, s[-i ias-]nainte laG[la\i. Deci fug`nd iar, i-au tumpinat c[r\ile la Bac[u. Deciv[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[, s-au mai ]mbl`ndzit =-auie=it ]naintea lui Neculaiu-vod[ la G[la\i.

Atunce =i Iordachi vornicul Rus[t =i frate-s[u Manolachi =i al\imul\i boieri a lui Mihai-vod[ fugis[, unii ]n |ara Le=asc[, al\ii ]n|ara Munteneasc[, al\ii ]n |ara Ungureasc[, tem`ndu-s[ c-a luaAnt[i]ohi-vod[ domnia. C[ci era gre=i\i r[u lui Ant[i]ohi-vod[. Cev[dzind c[r\ile lui Neculaiu-vod[ scriindu-le cu bl`nde\e, s-au]ntorsu to\i ]napoi cu bucurie. Care acea bucurie pe urm[ au vinit]n suspinuri =i-n amar, pecum ]nainte s-a scrie la r`nd.

CAP. XVIII

DOMNIA }NT~IU A LUI NECULAIU-VOD{MARVOCORDAT, FECIORUL LUI ALECSANDRU

EXAP{R~T, VLEATO 7218

Dup[ ce s-au g[tit¡ ]n |arigrad cu domnia, au purces =-auvinit la G[la\i. +-acolo, dup[ obicei, i-au ie=it toat[ boierimeadin |ara de Gios ]nainte.

+i-ndat-au =i dat cuv`ntu moj`cilor s[-= iè banii ]napoi dela boierii zlota=i, care-i dedes-]naintea mazilii lui Mihai-vod[pecetlu\eleli cele de un leu =i n[p[=tile cele c`te 5 lei de leu,

CUPRINS

Ion Neculce

182

ce s-au pomenit mai sus, ce scoses[ Mihai-vod[. Ce zlota=i,unii luas[ cu datorie =-apucas[ de dedes[ lui Mihai-vod[, iar[unii luas[ de pe la oameni =i dedes[ la capegi-ba=e ce str`ngèbirul, care s-au pomenit mai sus. +i Neculai-vod[ n-au vrut s[\ie ]n sam[ nice un ban dentr-acea or`nduial[, nice ce-u dat laMihai-vod[, nice ce-au dat la capegi-ba=e ce str`ngè birul. +-auporoncit¡ zlota=ilor, cu mare groaz[, numai s[ ]ntoarc[ to\ibanii moj`cilor ]napoi.

Dece, cum au purces Neculaiu-vod[ din G[la\i, s-au =ir[dicat \[r[nimea |[r`i de Gios cu jalob[ asupra zlota=ilor,]n Tecuci, ]n B`rlad, ]n Vaslui, ]n Schinteia1. Pe la toateconaceli, tot divanuri de zlota=i era cu moj`cii. +i zlota=ii,ca vai de capeteli lor, umbla =ipurindu-s[ =i rug`ndu-s[moj`cilor, =i-ndatorindu-s[, =i-ntorc`nd moj`cilor. +i le f[cè=i zapis, s[-i mai a=tepte, =i moj`cii nu priimiè. Iar[ dup[ ce-ausosit ]n Ie=i, r[dicatu-s-au tot t`rgul asupra zlota=ilor, de nuputè r[zbi pe ule\i de n[rod de oameni, dup[ cumu-i r`ndulprostimei. +i zlota=ii apucas[ de dedes[ mul\i bani la visterie=i n-avè de unde ]ntoarce moj`cilor. Ce i-au b[tut Neculai-vod[ cu buzduganul =i i-au ]nchis ]n temni\[ cu t[lharii, p[n’=-au v`ndut ce-u avut tot =-au pl[tit \[ranilor p[n’ la un ban.Deci moj`cii, v[dzind acea voie, a=è s-au d`rjit¡ =i s-au]ns[me\it ]n toat[ \ara.

A trie dzi, dup[ ce-au sos`t ]n Ie=i, au boierit dup[ obiceu.Pus-au pe Ion Buhu= vel-logof[t, pe Neculaiu Cost`n vel-vornicde |ara de Gios, pe Ion Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, peAntohi Jora hatman, pe Ramadan vel-postelnic, pe Ilie Catargiulvel-sp[tar, pe Gavril Miclescu vel-p[harnic, pe Ilie Ca[n]tacozonovel-visternic, =i-ndat-atunci, ie=ind de la curte, s-au r[zbolit =ip[n’ la s[pt[m`na au =i murit, =i-n locul lui au pus visternicmare pe Gheorghi\[ Mitre, =i pe...2 stolnic mare =i pe Hristo-verghei comis mare. +i era mai ales =i mai de cinste =i trebiletoate dup[ R[madan postelnicul. +i g[tiè pe Sturdze vornicul

1 Sc`nteia, sat ]n jude\ul Ia=i. }n text apare aspectul muntenesc alcuv`ntului care-i st[ la baz[, ceea ce ar dovedi c[ copistul era muntean.



183

s[-l triima\[ sol ]n |ara Munteneasc[. Iar dup[ ce-au trecut7 dzile dup[ ce i-au boierit, au =i maz`lit pe Sturdze vornicul=i pe Catargiul =-au pus ]n locul Sturdzii vornic mare pe IonBal=e, iar ]n locul Catargiului pe Cuze. Iar[ pe Sturdze =i peCatargiul i-au ]nchis la s[imeni, de i-au pus ]n her[. +i nu l[sape nimi s[ marg[ la d`n=`i. +i i-au \inut vro doo, trei s[pt[m`ni]nchi=i =i i-au f[cut de-au dat unul c`te 4 pungi de bani =-apoii-au slobodzit. +i nu s[ =tiè adev[rul pentru ce-au fost acea]nchisoare a lor. Dzicè unii c[ i-ar hi p`r`t Savin banul Zmucil[,iar al\`i dzice c[ i-ar hi p`r`t Iordachi vornicul Rus[t, cum c-arhi vorovit ei ni=te voroave proaste de Neculaiu-vod[, c`nd auaudzit c[ vine domnu. Iar unii dzicè c[ i-au p`r`t maz`lii, c[,c`nd au pus banii steagului, i-ar hi ]nc[rcat pe unii cu n[paste.Ie=it-au la Divan =i grecul cela ce-l ]mbr[cas[ Ca[n]tacozonocu sucman, de s-au j[luit, carei mai sus s-au pomenit. DeciCa[n]tacozino Ilie era mort, n-avè cine da sam[; numai era

Nicolaie Mavrocordat

Ion Neculce

184

Gavril Costachi sulgerul sin Gavrili\[ =i Ioni\[ Nenul Ra\[postelnicul, carei fuses[ so\ì lui Ca[n]tacozino la prinsoareaacelui grec. Deci i-au pus la scar[, de i-au b[tut c`te cu doosute de toiege la cur.

Dece v[dzindu boierimea =i toat[ maz`limea aceste faptedi-ncep[tur[ a lui Neculaiu-vod[, s-au foarte m`hnit =i s-ausp[riet tare, c`t nu =tiè unul c`te unul ce-or faci =i de ce s-orapuca. C[ cu banii steagului ]nc[ ]i ]ngreuiè, =i u=a era ]nchis[tare, nime nu intra la d`nsul. A doa dzi, a tree dzi, c`ndchema c`te vrun boier la doo, trei cuvinte, iar ]ntr-alt chipnime nu putè s[ marg[ la d`nsul. Din sp[t[rie ]ncolo, mai]nluntru, nime nu putè intra, nici boieri, nici maz`li, f[r[ c`tnumai Ramadan postelnicul =i Spandonachi c[minarul =i Sculiec[m[ra=ul dinluntru, ce era t[lmaci. C[ Neculai-vod[ moldo-vene=te nu =tiè, ce era un lucru pre cu n[caz boierilor =i \[rì.+i-= \inè lucrurili nalte, la m`nie aprig, numai nu \inè pre mult.Vrè s[ st[p`neasc[ Moldova ca Poarta turceasc[, cu m[riremare. +i era om ]nv[\at foarte, bun c[rturar. +i desf[t[ri,voroave de glume, nemic nu s[ f[cè ]naintea lui. +i cunosc[torla oameni, =i la cine-i slujiè bine ar[ta dar. Numai m`nia ceo avè str`ca celi bune a lui. C[-i era =i lui cu greu, c[ nu =tièr`ndul \[rì =i nu putè pe boieri s[-i supuie cu schevernisala,dup[ cum era voia lui.

C[ boierii, dup[ ce-l v[dzur[ cu aceste lucruri tari c[]ncepe asupra lor, =i-ncepur-a fugi. Lupul, ficiorul lui Gavrili\[,Catar-giul, Manolachi Rus[t vornicul, Costantin Costachicomisul, Dumitra=co R[covi\[ hatmanul =i al\ì mai de giosfugir-]n |ara Ungureasc[. Banul Zmucil[, Luca visternicul,Rugin[, Ab[za, Dedul sp[tar, Mire=tii, ficiorii lui Iordachivornicul Rus[t fugir-]n |ara Le=asc[. C[ pe Iordachi vorniculRus[t ]l ]nchises-]ntr-un beci, la curte, cu l[cat ]ncuiet, denu’ntra nime la d`nsul, f[r[ c`t numai ba=-buluba=, c`ndu-iducè de m`ncat. +i i-au luat =i 10 pungi de bani =i nu-l maislobodziè. Ce p[n’ s-au maz`lit, tot la ]nchisoare l-au \inut,ar[t`ndu-i pricin[ c[ el au ]nv[\at pe turcii balgei, de-l p`r[scu


185

la Poart[ c[ cere turcilor corn[ret de boi de nego\, =i ei p[n-atunce nu dedes[. +i s[ duses[ de-l p`rìè la Poart[, =iNeculaiu-vod[ prepunè c[ cu ]ndemnarea lui au m[rsu de-lp`r[scu. A=ijdere =i boierii ce fugis[, carei mai sus s[ pomene=te,iar[=i ]i dzicè c[ cu ]ndemnarea lui au fugit =i fug.

Pe Gheorghi\[ Mitre, visternicul lui, nu trecus[ =es[, =epteluni a domniei, =i-l maz`lis[ =i-l ]nchises[ la simeni. +i i-ausc[dzut la sam[ cheltuiala, de l-au scos cu c`\iva bani datorn[paste. +i l-au or`nduit la lefe, de-l lega slujitorii =i punè pu=celecele mari peste d`nsul. Acestu fel de scopos ]ncepus[ Neculai-vod[ asupra boierilor de le f[cè.

Iar[ \[rì, prostimei, vrè s[ le arete mil[ =i dreptate =i vrè s[le \ie de parte. Scoses[ rumt[ cu pecetluituri ro=ii, s[ dè de 4 ori]ntru an, numai nu prè pe putin\[, ce can ]nc[rca\i, c[ avèzlota=i sil[ s[ ]mbrace soma, =i maz`lii iar era ]nc[rca\i pesteputin\[ la som[.

Pe la toate margineli aleses[ boieri de cinste, capete, de lededes-]n sama lor \inuturili, p`rc[l[biile =i st[rostiile. +i f[cus[mul\ime de c[r\i de slobodzì, de le dedes[ la m`n[, de f[cèsate. +i s-]ncepus-a s[ faci multe sate pe margine, =i s-ar hifostu ]ntemeiat \ara de oameni, numai nu \inu mult domnia.C[ nu s-amesteca nime, s[ umble al\i zlota=i de la curte, f[r[c`t boierii aciie ce le era da\i ]n sama lor, de era capete pemargene, =i avè =i vreme de vinit moj`cii, c[ era o=ti pe hrani\[.

Atunce Petre Alecsiiovici, ]mp[ratul moschicescu, ]ncepus[tare a s-]nt[ri =i din puteri =i din nume, c`t lua cet[\ile +fedului.+i atunce au luat =i cetatea cea vestit[ ]n lume =i mare, anumeR`ga. +i ]ntr-alt chip cu r[zboiu nu o putè lua, f[r’ de c`t auf[cut me=ter=ug cu ni=te cambarale cu otrav[, care \ine ocambara 50 de pungi de bani cheltuial[. +i arunc`ndu acestecumbarale ]n cetate, i-au lovit o moarte pre =vedzi, c`t le-uc[utat a s[ ]nchina, c[ s[ sp[riese c[ n-a mai r[m`nè nime. +icu acel me=ter=ug au luat moscalii R`ga de la =vedzi. +i altecet[\i multe =fedze=ti le tot b[tè =i le lua, c[ +vedul atunce, ]nn[dejdea Turcului, era la Tighine pribag¡.

Ion Neculce

186

Iar[ Avgust, craiul le=escu, iar[=i cu oastea lui cerca prele=ii care era haini ]mpotriva lui, de \inus[ cu +vedul, de-i b[tè=i-i goniè din \ar[. Atunce s-au t`mplat un r[imentar a craiuluiAvgust, anume Sminghilschii, cu o sam[ de oaste, de-u lovitpre voievoda Chiovschii, fiind hain craiului, =i l-au prinsu viunev[t[mat. +i duc`ndu-l acel reimentar la st[p`nu-s[u, craiulAvgust, c[dzut-au voievoda cu rug[minte la Sminghilschii, cas[ nu-l duc[ la craiul sau la moscali, ce s[ fug[ cu d`nsul =i s[\ie am`ndoi. +i s-au adeverit cu giur[m`nt c[-i va da o fiic[ asa dup[ d`nsul, de-l va face ginere, =i mult[ bog[\ie =i t`rguride a lui ]i va da.

Deci Sminghilschii ]ndat[ l-au credzut =i s-au f[cut una cud`nsul, =i au fugit am`ndoi ]ntr-o parte de loc. +i au str`nsualt[ oaste =i a=è umbla tot din loc ]n loc noaptea, pe unde g[sièoaste de a craiului sau moschiceasc[, de strica, c[ era omuharnic =i de treab[ la r[zboiu acel r[mentar Sminghilschii.

Dar de la o vreme nu l-au ]nc[put vremea s[ poat[ umblaprin |ara Le=asc[ cu poghiazul, c[ s[ umplus[ \ara demoscali =i de sasi, =i-i goniè ca pre o fiiar[ s[lbatic[ din loc]n loc¡. Ce numai i-au c[utat a l[sa |ara Le=asc[ =i au intrat]n |ara Ungureasc[. +i acolo ]nc[ n-avè odihn[ voievoda deAvgust craiul.

+i de acolo au luat mun\ii, f[r[ drum, ]n lungu, p[n-au datla Cirimu= =i au ie=it la Vejni\[, ]n |ara Moldovei, numai cuvro 300 de oameni. +i-ndat[ au =i trecut codrul, de-au luatSiretiul ]n gios la Ie=i, c[ s[ teme de moscali, c[-l goniè dinurm[. C[ sta moscalii de paz[ din Cirimu= p[n[ ]n Ehorlucom¡ de om. Numai el, cu mare me=ter=ug, au sc[pat de-auie=it ]n Moldova, c[ au f[cut veste c[ ies[ mai din sus pre Prutla Colom`e. +i alerg`ndu de la straj[ moscalii s[-i \ie calea, elmai pri din gios au ie=it ]n Moldova.

+i dup[ ce-au venit la Ie=i, s-au ]mpreunat cu Nicolai-vod[,=i i-au f[cut cinste pre obiceiu, ca unui domn strein. +i dup[ce-au trecut trei, patru dzile, s-au dus la Tighine, unde era =icraiul =vedzescu. +i nez[bovind la Tighine, =-au l[sat oastea


187

acolo. +i i-au scris c[r\i craiul¡ =vedzescu =i l-au trimis sprintenla Poart[. +i au z[bovit acolo la Poart[ vro treidz[ci, patrudz[cide dzile. Multe mestec[turi, turbur[ri =i ]ndemn[ri au f[cut, cas[ strice turcii pacea cu moscalii. Ce veziriul nu priimiè s[strice pacea.

Iar[ ]mp[r[\ia, ]n\eleg`nd din voievoda Chiovschii cum s[]ntemeiadz[ Moscalul despre toate p[r\ile, au mazilit peveziriul =i pre Iusuf, pa=e Tighinii, c[ci sta pricini s[ nu stricepacea, =i au pus vezir pre Uman-pa=e Chipruliul¡. Atunce aug[sit vreme la acel¡ vezir =i Mihai-voievoda de-au ie=it dinEdicula. +i ]nc[ i-au dat veziriul lui Mihai-vod[ =i 10 pungi,bani din visteria ]mp[r[teasc[, j[luind c[ i-au luat c`nd l-aumazilit. Dar acestu vezir n-au fost trei, patru s[pt[m`ni, =i l-aumazilit =i pre acesta, c[ci nu era lacom =i vrè s[ \ie pravila lorcea veche. +i ]mp[ratului a=è nu-i pl[cè.

Apoi au triimis ]mp[ratul de-au adus pe Mehmet-pa=eBaltagiul, care mai fusese vezir mai nainte, ]ntr-alt r`nd, =i l-aupus vezir al doile r`nd. Deci acel vezir Baltagiul ]ndat[ au =itrimis la hanul, de l-au chemat la Poart[ la sfat, =i au =i stricatpacea. +i au dat poronc[ ]n toate p[r\ile, de var[ s[ s[ g[tedzede oaste, =i au ]nchis =i pre solul moschicescu ]n Edicula.

+i au scris ]mp[ratul turcescu c[r\i la craiul +vedului laTighine, precum nu l-a l[sa ]n strein[tate. +i s-au adeverit prètare precum va sta de-l va ]mp[ca cu Moscalul pre pofta lui,de-i va da Moscul toate ce-au p[gubit. Iar[ de nu va priimiMoscalul pace cu +vedul, s[-i ]ntoarc[ ce i-au luat, s-a bate els`ngur cu Moscalul. +i-i va da =i oaste, c`tu-i va trebui, de-l vaduce la \ara lui. +i i-au triimis¡ c`teva pungi +vedului decheltuial[. +i au triimis =i pre voievoda Chiovschii =i omul deadeverin\[ de la Poart[ la craiul +vedului de prim[var[, s[ s[g[teasc[ de oaste. +i au f[cut =i ferman s[ dè Moldova zaharào=tii le=esti =i =vedze=ti ce era la Tighine: ialovi\i, ordzu, gr`u,f[in[, c`t le-a trebui.

Deci sosind la craiul +vedului voievoda Chiovschii cu aceaoaste ce scriè ]mp[ratul la +fed¡ pentru pace, s-au bucurat

Ion Neculce

188

craiul +vedului =i \inè acea carte de adeverin\a ]mp[ratului tot]n s`n, la d`nsul. La care mai pre urm[ s-au schimbat ]ntr-altchip¡ acea adeverin\[ ]mp[r[teasc[ turceasc[, precum s-a vedèmai nainte la r`ndul ei.

Scris-au =i veziriul la craiul +fedului, ca s[ trimi\[ un¡ om¡a lui de isprav[ s[ vorovasc[ cu d`nsu pentru o=tire. Deci,trimi\`ndu-l la veziriul, l-au ]ntrebat veziriul ce feliu de oamenisunt moscalii =i ce feliu de r[zboiu au. Iar acel om¡ a +veduluiau dzis c[ sunt ni=te oameni pro=ti =i bl[st[ma\i detot. Iar veziriulau r[spunsu: „Dar de vreme c[ dzici tu c[ sunt a=è de bl[st[ma\imoscalii, dar voi a=e=i nu sunte\i de nemic, c[ ei v-au b[tutpre voi.“ A=ijdere au mai dzis acel om¡ a +vedului cum c[muntenii sunt prieteni cu moscalii, =i ce v[d =i ce aud aice laPoart[, toate scriu la moscali. Iar veziriul au r[spunsu: „Binefac c[ scriu, c[ de noi n-au ce scrie r[u, c[ noi nu ne tememde nime, c[ avem oaste mult[, =i pu=ci multe, =i putere mare.+i noi nu putem s[ ne g[tim cu tain[, s[ nu =tie nime, ce cugium[tate de an mai nainte ne d[m =tire =i ne g[tim, c[n-avem grij[ de nime. Ce muntenii, de-or scrie de aceste ce lev[d, c[ avem¡ oaste mult[, s[ scrie s[n[to=i.“ +i acest r[spunsuau luat omul +fedului.

Scris-au veziriul de-al doile r`nd la craiul +fedului, s[-itrimi\[ altu om¡, mai de treab[, c[ „de la acesta n-am pututnemic[ s[ cunoscu din voroava lui.“ Deci +vedul ]ndat[ auales altu om¡, mai de treab[, oficer de-ai lui, =i l-au trimis laPoart[. Deci veziriul l-au ]ntrebat =i pre acela cum =tie pentruoastea Moscului. Ce acela au schimbat voroava ]ntr-altu chip¡,dzic`nd c[ moscalii, pedestrimea este prè tare, mai tare dec`tla toate neamurile la r[zboiu, st[ ca un z`d nemi=cat. C[ de n-auputut¡ ei =fedzii s[-i sparg[, dar alte neamuri a=e= n-au nici oputere s[-i sparg[. F[r[ c`t el a=è socote=te, s[ g[teasc[ veziriul400 tunuri, =i a=è, cu acele tunuri slobodzind o dat[, d[ do[ ori=i de trei ori, or putè rumpe obuzul moschicescu, s[-l sparg[, s[fac[ drumuri printr-]nsul, lovind acele multe tunuri. +i a=è, cuacel me=ter=ug, poate s[ biruiasc[ pedestrimea moschiceasc[,


189

iar ]ntr-altu chip aiamintere nu poate nime s[-i pobedeasc[. Iarc[l[rimea moschiceasc[ este mai slab[. Deci uit`ndu-s[veziriul la sfatul acelui oficer =fedzesc, ]ntr-acesta chip¡ s-auapucat a face g[tire.

Venit-au =i hanul, dup[ poronca ]mp[r[\iei, de la Cr`m la|arigrad la sfat, =i au sf[tuit =i el c[-i bine a=è, s[ fac[ oasteasupra Moscului. +i au dzis acmu, dup[ ce-or ]nghe\a apele deiarn[, s[ sloboadz[ 2 ceambuluri t[tar`i, un¡ ceambul dinBugeag =i cu oastea lui voievoda Chiovschii prin¡ Ucrainaasupra Chiovului, iar cu un ceambul s[ marg[ Omar Goel dinCr`m, pre apa Donului ]n sus, p[n’ la Voroni=, unde suntgalioanele moschice=ti f[cute, s[ le aprindz[. Iar de acolo alua de-a curmedzi= de l-a ]mpreuna cu celalaltu ceambul asultanului =i ai voievoda Chiovschii. }ntr-acel chip au sf[tuit =iau a=[dzat hanul cu ]mp[r[\ia s[ fac[.

Atunce era un¡ turcu, de-l chema Smail-efendi, =i era omde casa ]mp[ratului, din cei dinlontru. +i era =i capichihaihanului =i avè bun priete=ug acel turcu cu Dumitra=co bezaidè,fiiul lui Cantemir-vod[. C[ mergè de multe ori turcul la gazdalui Dumitra=co-vod[, =i-l cinstiè bezaidè (c[ poate-fi bè =i vin)=i-i dzicè beizadè ]n tambur[. C[ a=a =tiè a dzice bine ]ntambur[, c[ nici un \[rigr[dean nu putè dzice ca d`nsul. +i-iera foarte drag¡ beizadè acelui turcu. +i atunce, la cinste,vorbind ei, i-au spus turcul toate tainele ]mp[r[te=ti ce vor s[s[ fac[. Deci Dumitra=co beizedè, ]n\eleg`nd aceste, c[dzut-aucu rug[minte la acel turcu Smail-efendi s[ gr[iasc[ hanului, =ihanul¡ ]mp[r[\iei, s[-l fac[ domnu ]n Moldova. +i l-au ]nv[\at=i ]n ce chip a gr[i, giuruind c`teva mii de galbeni hanului. Iarhanul, audzind aceste din Smail-efinde, ]ndat-au priimit.

Deci merg`ndu hanul la ]mp[ratul la sfat, ]ntre alte sfaturidzis-au =i acestu cuv`nt, c[ Br`ncovanul-vod[, domnul munte-nesc, este un domnu bogat =i puternic, are oaste mult[ =i-i demultu prè bun prietin moscalilor. „Nu trebuie=te la aceast[vreme l[sat s[ fie domnu, c[ poate s[ s[ haineasc[ =i a facesminteal[ o=tii ]mp[r[te=i. Ce trebuie=te prinsu, c[ el de bun[

Ion Neculce

190

voie nu a veni la Poart[. +i nime nu-i harnic s[-l prindz[, f[r[c`t socotescu c[ beizadè, feciorul lui Cantemir-vod[ cel maimic. Este om¡ mai sprinten dec`t frate-s[u Antiohie-vod[. Ces[-l pui ]mp[r[\ia ta domnu ]n Moldova, c[ el va chivernisilucrul din Moldova =i l-a prinde. C[ Neculai-vod[, care-i acmu]n Moldova, ]i grec =i n-a putè s[ fac[ aceast[ slujb[. Nici mienu mi-i drag s[ slujesc cu grecii.“

Deci ]mp[ratul, cum au audzit acele cuvinte din hanul,]ntr-acel ceas au =i r[pedzit, f[r’ de =tirea veziriului, de-auadus pre Dumitra=co beizadè de la gazd[, cum mai de sirgu, =il-au adus la saraiu la ]mp[ratul. +i ]ndat[ l-au ]mbr[cat cucabani\[, cu spinare de soboli, ]n loc de c[ftan, =i l-au pusdomnu ]n |ara Moldovei. +i apoi l-au dus la veziriul, de l-au]mbr[cat ]n c[ftan =i i-au dat ferman. +i nez[bovindu-l doa[,trei dzile, l-au =i pornit, de-au venit ]n mezil la Ie=i saltu, numaicu dzece, doa[dzeci de oameni. Care n-au cheltuit nici un¡ban la Poart[, c[ =i tuiurile =i singeacul pre urm[ i l-au trimis.

Atunce veziriul, la purces¡, au dzis lui Dumitra=co-vod[cu mare tain[: „Dup[ ce vei merge ]n \ar[, s[ chivernise=tilucrul, s[-mi prindzi pre Br`ncovanul-vod[ munteanul, s[ mi-ltrimi\i aice viu. +i de la ]mp[r[\ie vei avè mare dar =i cinste, =i]n locul lui tu vei r[m`ne acolo domnu neschimbat.“

Iar[ Dumitra=co-vod[ mul\[mindu-i, s-au apucat c[ va faceacea slujb[ =i l-a prinde. Numai au dat =i el un sfat veziriului,socotind c[-i va fi de folos, iar pe urm[ au c[dzut cu ]mpie-decare. C[ au dzis c[tr[ veziriul ca s[ scrie la Br`ncovanul s[]ndatoreasc[ Poarta cu 500 de pungi de bani, fiind acmu detrebuin\[ pentru g[tirea o=tii. +i Br`ncovanul s-a uita la aceacarte ce scrie veziriul =i n-a avè grij[ de mazilie.

Deci veziriului i-au pl[cut acestu sfat a lui Dumitra=co-vod[, =i au scris la Br`ncovanul ca s[ ]mprumutedze Poarta cu500 pungi de bani pentru cheltuiala o=tii. Deci Br`ncovanul,ca un om cu minte, au priimit c[ a da, numai o dat[ n-a putès[-i de to\i, c[-i \ara s[rac[, ce pe lun[ a da c`te 100 de pungi,carei s[ ]mbrac[ ]n 5 luni, socotind c[ p[n[ la 5 luni or sosi =i


191

moscalii, =i atunce, de-or =i vrè s[-i fac[ ceva, nu i-or putèstr`ca nemic. M[car c[ el nu =tiè nemic[ de acea voroav[, daravè minte de s[ p[zie. Atunci s-au p[zit, c[ l-au p[zit Dumne-dzeu, iar c`nd s-au m`niet Dumnedzeu pre d`nsul, n-au pututs[ s[ p[zasc[, precum ]nainte la r`ndul lui s-a scrie.

Iar[ pre Dumitra=co-vod[ l-au pornit la Ia= =i i-au dzis, c`nda fi vremea s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[, a trimite veziriulomul s[u cu ferman. Deci trimi\`nd ]nainte Dumitra=co-vod[pe capegi-ba=e cu mazilia, ]mpreun[ cu omul s[u, anumeDumitru Saraciul, iar Neculai-vod[ nemic nu =tiè de mazilie =i=edè la Divan de giudeca \ara.

Iar[ capegi-ba=e, desc[lec`nd la scar[, s-au suit ]n cur\i,iar Saraciul, sluga lui Dumitra=co-vod[, au n[v[lit degrab[ labeciul suptu scara despre doamna, unde era ]nchis IordacheRuset vornicul. +i au lovit l[cata cu b[ltagul, de-au str`cat-o,=i au scos pre Iordachi vornicul afar[ =i i-au dat c[r\i dec[im[c[nie de la domnu nou, Dumitra=co-vod[. Iar boierena=iidin cerdac¡, v[dz`ndu c[ au scos pre Iordache vornicul, aualergat tare de-au dat =tire lui Niculai-vod[ la Divan. +i ]ndat[scul`ndu-s[ de la Divan ]nsp[imat, s[ timpin[ cu capegi-ba=e]n u=a sp[t[riei, unde-i =i dede ferman de mazilie.

Atunce boierena=ii lui, grecii, ]ncepur[ a s-ascunde ]n cas[despre doamna. +i \ara ]nc[ ]ncepus[, precumu-i obiceiulmoldovenilor celor n[c[ji\i de str`mb[t[\i, s[ fac[ calabalicuridomnilor mazili.

Dar nu putè s[-i fac[ nemic, c[ nu avè voie. C[ scrieDumitra=co-vod[ la caimacami s[ nu s-ating[ nime de cinstealui Neculai-vod[ sau de oamenii lui, ce cu mare cinste, cape un domnu, de toate ce i-ar trebui la pornitul lui nemic s[nu-i lipsasc[.

+i a=a, dup[ obiceiu, trei dzile grijindu-l cu de toate celece i-au trebuit, =i s-au pornit la |arigrad cu tot ag`rl`cul lui,neplinind un¡ an deplin cu domnia, precum s-au pomenit. Iar]n Ia=i au r[mas c[imacam Iordache Ruset vornicul, p[n-auvenit Dumitra=co-vod[. Atunce =i boierii cei pribegi, ]n\eleg`nd

Ion Neculce

192

to\i, au venit ]n \ar[. Numai Dediul sp[tariul =i Zmucil[ banulau r[mas ]n |ara Le=asc[.

+i dup[ ce-au agiunsu Neculai-vod[ ]n G[la\i, atunce ausosit =i Dumitra=co-vod[ din |arigrad. +i au mersu Neculai-vod[ la gazda lui Dumitra=co-vod[, de s-au ]mpreunat am`n-doi. Care nu pu\intel lucru au f[cut Neculai-vod[ atunce, de-umersu la gazda lui Dumitra=co-vod[. C[ al\i domni nu maistau s[ s[ ]mpreune, dup[ ce s[ mazilescu, ce fug unul dealtul, s[-= scoa\[ ochii. Dar Neculai-vod[ au mersu de s-au]mpreunat =i s-au rugat lui Dumitra=co-vod[ s[ nu s[ potrivasc[boierilor de \ar[, s[-l p`rasc[ la Poart[. +i el ]nc[ s-au f[g[duitc[ nu-l va amesteca la Poart[, c`t a tr[i Dumitra=co-vod[domnu, ce, de-a umbla pentru domnie, a umbla pentru domnia|[rì Muntene=ti, ce nu pentru a Moldovii. +i a=è unul cu altuls-au ]ncredin\at. +i Niculai-vod[ au purces la |arigrad, iarDumitra=co-vod[ au venit la Ia=i. Iar precum =-au \inut ace=tidomni tocmala, s[ va scrie la r`ndul s[u ]nainte.

CAP. XIX

DOMNIA LUI DUMITRA+COCANTEMIRU-VOIEVODA }N ANUL 7219

Dup[ ce au sosit Dumitra=co-vod[ ]n Ia=i, dup[ obiceiu atree dzi au boierit boierimea. Pus-au pre Nicolai Cost`n vel-logof[t, pre Lupul Costache vornic mari de |ara de Gios, preIoan Sturdze vornic de |ara de Sus, pre Antiohie Jora hatman,pre un grec¡, anume Spraioti Dracumana, vel-postelnic =i pemine, Ioan Neculce, vel-spatar, pe Gheorghi\[ vel-p[harnic,pre Dabije vel-ban, pre Catargiul vel-visternic, pre SandulSturdze vel-stolnic, pre Costantin Costache vel-comis. Ace=tieera boierii lui Dumitra=co-vod[ ]ntìu. Iar mai de credin\[ =imai ales toate trebile domniei era dup[ mine, Ioan Niculcevel-spatar.

+i atunce dintìu era boierii can griji\i de numeli luiDumitra=co-vod[ din tinire\e, c`ndu era bezaidè, la domniafr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[. C[ era atunce ner[bd[toriu =i

CUPRINS


193

m`nios, zlobiv la be\ie, =i-i ie=is[ numele de om¡ r[u. Iar acmu,viind cu domnia, nu =tiu, s[-= piiard[ numele cel r[u: au doarmai la v`rst[ venis[, au doar chivernisis[ viia\a lui, unde nuera pace? C[ a=è s[ ar[ta de bun =i de bl`nd! Tuturor u=e de=chis[=i nem[re\¡, de voroviè cu to\i copiii.

Atunce au scos pre \ar[ 2 civerturi, banii steagului. +i decum era soma la Neculai-vod[, au mai sc[dzut pe \ar[ la uncivertu, c`te 3000 de galbeni. A=ijdere =i maz`lilor li-au sc[dzuttot pre gium[tate =i mai bine d[jdile. +i li-au f[cut =i carte cugiur[m`nturi, s[ nu dè desetin[ boierii, dup[ cum n-au dat mainainte boierii. C[ s[ f[cus-obiceiu de la Mihai-vod[, de dadesetin[ boierii. +i el apoi i-au iertat.

Deci boierii, v[dz`nd a=è mil[ =i nem[rire, ]ncepus[ to\i as[ lipi =i a-l l[uda. Era omu ]nv[\at. Numai la giudec[\i nu prèputè lua sama bine, poate-fi tr[ind mult la |arigrad ]n strein[tate.L[comie nu avè mare, lucrurile lui poftiè s[ fie l[udate.

Dimitrie Cantemir

Ion Neculce

194

Atunce avè mare sup[rare =i cheltuial[, fiind pacea stricat[cu oastea lui voievoda Chiovschii =i cu cea =fedzasc[. O ierna=i o grijiè de zaharà, lemnu la Tighine pentru tocmitul cet[\ii.Deci de la Br[ila c[ra \ara p`ine la Tighine. A=ijdere =i lemnuc[ra den \ar[ la Dun[re, de f[cè pod mereu la Cartari. Ve=tidin |ara Le=asc[ =i de la moscali ]n tot ceasul cerca de letrimitè la Poart[. Deci era prè ]n val =i ]n mare sup[rare. C[ciel venis[ de curund, =i lucrurile toate nea=[dzate =i lipsite. +isiliè ca s[ plineasc[ poruncile Por\ii toate, =i-i era prè cu greu,c[ era \ara stricat[ mai de-nainte vreme.

}nceputu-s-au atunce =i omor ]n vite, c`t nu mai biruièoamenii s[ le despoaie. De p`ine ]nc[ era lips[, c[ nurodis-]ntr-acel an.

Boierii carii avusese greutate la Neculai-vod[ sta tot v`rtosc[tr[ Dumitra=co-vod[, ca s[ p`rasc[ pre Neculai-vod[ la Poart[pentru r[utatea ce le f[cus[. Dar Dumitra=co-vod[ nu priimiènicidecum, nici s[ potriviè =i nu le da voie, ce \inè leg[tura cef[cus[ cu Niculai-vod[, c`nd s-au ]mpreunat la G[la\i. IarNeculai-vod[, dup[ ce-au agiunsu la Poart[, au c[lcat giur[-m`ntul. +i cum au m[rsu la veziriul, au =i p`r`t pre Dumitra=co-vod[, dzic`nd c[ el, c`nd au m[rsu ]n \ar[, au g[sit mai binede gium[tate boierii haini la moscali =i prindzindu-i i-au ]nchis.Iar Dumitra=co-vod[, cum au luat domnia, au =i r[pedzit deolac ]nainte =i i-au slobodzit pe to\i. +i-nc[ pre care era maimare hain l-au pus c[im[can. Ce veziriul nemic ]n sam[ nu-i\inè vorbile lui.

Atunce, dac[ au ]n\eles Dumitra=co-vod[ de acea vorb[ bun[de priete=ug¡ ce-au gr[it Neculai-vod[ c[tr[ viziriul, au =ichemat pre boierii ce-l ]ndemna s[-l p`rasc[ pre Niculai-vod[ =ili-au spus de Neculai-vod[ cum \ine priete=ugul. +i ]ndat[ i-aug[tit pre o sam[ =i i-au triimis la Poart[. +i sosind boierii laPoart[, =-au p[scut prilejul =i, c`nd au ie=it ]mp[ratul la geami,ei =-au aprinsu rogojine ]n cap¡ =i au dat ardzaun la ]mp[ratul,j[luind ce li-au f[cut Niculai-vod[. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd at`tajalob[, au =i trimis s[ aduc[ pre Niculai-vod[, s[-i taie capul.


195

Numai, n[rocirea lui, s-au t`mplat un prietin de i-au dat =tire, =is-au ascunsu de au sc[pat de pieire, c[ l-ar fi t[iat. Socoti\i,fra\ilor, acmu! De vreme c[ cei mare nu-= \in¡ giur[m`ntul, ce]nc[-= aduc pieire, dar cei pro=ti cum l-or \inè ?

Dumitra=co-vod[ pe tain[ s[ g[tiè s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[, precum ]i poroncis[ Poarta. +i trimisese =i iscoade lamunteni, de v[dzus[ toate lucrurile lui cum stau. +i =-au f[cutDumitra=co-vod[ vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i 2 steaguride lipcani =i c`\iva ficiori de boieri griji\i, ]i \inè gata ]n Ia=i.+i f[cus[ cuv`nt c[ va s[ marg[ ]n sus, cu podghiaz lamoscali, ca s[ nu priceap[ muntenii. +i a=tepta din ceas ]nceas s[-i vie omul cel cu fermanul de la ]mp[r[\ie, s[ s[ =iporneasc[ la Br`ncovanul, s[-l prindz[. Venitu-i-au =i de lahanul ferman, numai s[ ]ncalece, s[-l prindz[. Ce pre fermanulhanului nu cutedza s[ marg[, s[-l prindz[. Ce au mai scris laPoart[ c[ el este gata, =i hanul ]nc[ i-au scris s[ purceadz[.Ce s[ =tie =i de la ]mp[r[\ie: purcede au ba? Ce de la Poart[i-au venit r[spunsu s[ mai a=tepte, c[, c`nd a fi vreme, i-aface el =tire. C[ a=tepta veziriul s[ plineasc[ cele 500 pungide bani Br`ncovanul, ce le cerus-]mprumutu, cum s-aupomenit mai sus.

Atunce, dac-au ]nghe\at apele dup[ Boboteadz[, au purces¡hanul ]n prad[ pre apa Donului, ]n |ara Moschiceasc[, ]n suspre la Harcov. Dar la galioanele moschice=ti n-au putut agiunge,s[ le aprindz[, precum s-au apucat c[tr[ ]mp[ratul turcescu.Nici spre Chiov de acolo n-au putut merge, c[ au dat de o=timoschice=ti. +i s-au ]ntorsu la Cr`m cu multu plean.

Soltanul den Bugeag =i cu voievoda Chiovschii, de la Binder,cu oastea lui, au trecut Nistrul =i au purces prin Ucraina ]n sus,tot pr[d`nd =i stric`nd p[n[ la Nemirov =i p[n[ la Fastuv,aproape de Chiov. Iar moscalii ce era pre margine de straj[,dac-au sim\it, s-au tras to\i de s-au str`nsu ]n Podolia, spreIaslov[\, la Buceci, unde le era gheneralii lor, =i a=tepta s[ levie ucaz de la Petreburhu, de la ]mp[ratul moschicescu, s[vad[ ce vor face. Atunce Adam¡ Sineavschii hatmanul i-au

Ion Neculce

196

mustrat pe gheneralii moschice=ti, anume Vonconschi, Ian[=¡=i Vejbah, =i li-au dzis a=è: „Ce oameni sunte\i voi de a=tepta\iucaz, =i neprietinii prad[ =i stric[ \ara?“ +i ]ndat[ i-au pornitasupra t[tar`lor =i a lui voievoda. +i li-au dat =i hatmanul unr[mentar, cu vro 30 de steaguri le=e=ti, =i moscali ]nc[ era cavro 10.000. +i cum s-au pornit asupra soltanului =i a lui voievoda,n-au st[tut sultanul cu voievoda s[ s[ bat[ cu temeiu, =i s-au]ntorsu ]napoi la Bugeag, f[r[ c`t numai c`te o straj[ unde =iunde de s[ loviè.

Iar[ dup[ ce s-au ]ntorsu hanul =i Calga sultan din ceam-buluri, au scris la Poart[ de toate ce-au lucrat. A=ijdere au scris=i pa=a de Tighine. Dar veziriul nu i-au credzut, ce au trimispre tain[ un ciohodar de olac la Dumitra=co-vod[, de l-au]ntrebat anume cum au umblat hanul =i sultanul. +i au scrisDumitra=co-vod[ de toate, cum le-u fost, de r`nd. Scris-auveziriul cu sc`rb[ la pa=a de Tighine, dzic`nd c[ beiul deMoldova este un ghiaur =i =tie toate ce s[ fac¡ la Moscu =i lale=i, de le scrie tot adev[rat la Poart[, „iar tu e=ti, vedzi doamne,busurman =i nu =tii nemic!“ La at`ta credin\[ =i laud[ aveDumitra=co-vod[ la Poart[, c`t apoi pa=a Tighinei tot la d`nsultrimitè de lua ve=ti, de scrie la Poart[. Dar Dumitra=co-vod[]nc[ s[ purta bine, c[ i le trimitè peste cinci, =ese dzile, dup[ce scriè el la Poart[, pentru ca s[ sosasc[ ]nt[i de la d`nsulve=tile, apoi de la pa=a.

Dumitra=co-vod[, v[dz`nd c[ de la Poart[ ]l z[b[v[scucu r[spunsul pentru Br`ncovanul, au ]nceput a g`ndi c[ doarau prinsu veste =i =-au tocmit lucrul. +i =tiindu-l pre Br`ncovanulmare neprieten, =i de i s-a t`mpla vro mazilie n-ar fi bine ded`nsul, =i v[dz`nd c[ atunce tr[gè toat[ cre=tin[tatea bucuria=i n[dejdea cre=tinilor, adec-a moscalilor, au ]nceput =i el as[ agiunge cu cre=tinii =i a-i ]n=tiin\a de la Poart[. +i a=è cume=ter=ug au scris la Poart[, ca s[-i dè voie s[ fac[ a s[ agiungecu moscalii =i ce-ar vedè =i ar ]n\elege, de toate s[ fac[ =tirePor\ii. Deci veziriul, g`ndind c[ va hi drept Por\ii, datu-i-au=i acè voie.


197

Apoi Dumitra=co-vod[, lu`ndu-=i acea voie de la Poart[,=i mai f[r[ sìal[ au ]nceput a s[ agiunge cu moscalii. +i s[t`mplas[ de avè la Poart[ =i un capechihai, anume Iano, prèmare telpizu. +i poate-fi c[-= =tiè =i mai nainte voroava, c[cu me=ter=ugul acelui capichihai lua c[r\i de la solul moschi-cescu, ce era ]nchis ]n Edicula, =i le trimitè la Dumitra=co-vod[, =i Dumitra=co-vod[ le trimitè la ]mp[ratul Moscului.Deci cu acest fel¡ de credin\[ =i slujb[ au c[dzut Dumitra=co-vod[ ]n mare cinste =i dragoste la Petru Alexievici¡, ]mp[ratulMoscului. C[ altul nime nu cutedza a face acele slujbe, c[era solul ]n mare paz[.

Pe acee vreme muntenii nu =tiè pentru slujbele ce faceDumitra=co-vod[, nici din boierii moldoveni, =i scriè munteniir[u de Dumitra=co-vod[ la moscali. Iar[ Moscalul, v[dz`nduslujbele ce-i f[cè, nicicum nu-i credè.

A=ijdere pre acee vreme, fiind mitropolit \[rì, p[rinteleGhedeon =i cu Antiohie Jora hatman =i cu al\i boieri mari ]nc[scrie de r[u pentru Dumitra=co-vod[ la moscali, s[ nu-l creadz[,c[ el este ca =i unu turcu =i \ine cu turcii. Dar ei au 10.000 deoaste gata =i zaharà, =i s[ trimi\[ ]mp[ratul 15.000 de oaste, s[lovasc[ podul despre Dun[re, s[-l strice =i s[ bat[ tot Bugeagul.Iar ]mp[ratul, v[dzind slujbele lui Dumitra=co-vod[, nici deunele nu-i asculta.

}mp[ratul Moscului, v[dz`ndu c[ t[tarì au pr[dat ]n \[r`lilui, chiematu-=-au to\i sfetnicii lui, de au st[tut la sfat, ce vorface. Deci unii sf[tuiè s[ marg[ cu toat[ puterea la Cr`m =i s[las[ o sam[ de oaste la Chiov de ap[rare, de-a merge cinevaasupra Chiovului. Unii sf[tuiè s[ marg[ pre Nipru p[n[ la Vozia=i s[-= duc[ zahara pe apa Niprului, =i de la Vozia s[ iè Dun[rea]n sus, la Cetatea Alb[, s[ cuprind[ Dun[rea. Unii sf[tuiè s[marg[ pre Nistru la Tighine.

Dar ]mp[ratul n-au priimit sfatul nem[rui =i au dzis c[ laCr`m a l[sa oaste ]mpotriva Voziei, iar alt[ oaste la Tighinenu-i bine, a=è ]ndat[, s[ marg[ s[ o iè, c[ =-a-=i r[ni oastea =iapoi cu temeiul turcilor nu s-a putè bate. Ce pe Tighine a l[sa-o

Ion Neculce

198

]n urm[ =i va merge drept la pod, ]mpotriva veziriului, s[-lbat[, c[ apoi lesne va fi a lua pre urm[ Tighinea. „C[ zaharàne va scoate Br`ncovanul-vod[, c[ a=è s[ adevere=te, =i ne-aie=i ]nainte cu 30.000 de oaste. +i este s[ mai ias[ cuBr`ncovanul 20.000 de oaste sirbi, =i le=ii ]nc[ or s[ ne dè30.000 oaste, =i din Moldova iar scriu boierii c[ sunt gata 10.000de oaste“. +i are =i el ca treidz[ci, patrudz[ci de mii de oaste.„+i ne agiunge at`ta oaste“. +i a=è, cu aceste n[dejdi, =-aupornit greimea o=tii ]n gios de la R`ga.

Dumitra=co-vod[, dac[ au sim\it pre Antiohi Jora hatmanulc[-l p`re=te la Moscu, l-au mazilit =i m-au pus pre mine, peIoan Niculce sp[tariul, hatman ]n locul lui Antiohie.

Dumitra=co-vod[, chem`ndu-=i boierii, au ]ntrebat sfat,dzic`nd c[ moscalii s[ pogoar[ asupra \[r`i, ce or face, ca s[vadz[ cine ce ar dzice. Dar el s[ le spuie adev[rul c[ esteagiunsu cu moscalii, nu spunè. Deci boierii nu-l credè peDumitra=co-vod[, g`ndiè c[ \ine cu turcii. Deci a=è, unii dzicès[ s[ dè ]n gios spre F[lcii, =i doamna s[ o trimi\[ pre Oituz.Al\`i dzicè s[ trimi\[ spre B`rlad, al\ii spre Foc=ani, p[n’ s[ vorbate turcii cu moscalii, =i care parte a birui cu acee s[ \ie. +iau r[mas s[ trimi\[ pe doamna cu giup`nesele la Oituz, iarboierii cu vod[ spre F[lcii. +i cum s-au tocmit acestu lucru, au=i ]nceput a-=i r[schira cas[le lor, cine cum putè, =i ales unii as[ agiunge cu moscalii, precum s-au pomenit.

Dumitra=co-vod[ au trimis-au sol la moscali pre Lucavisternicul, dzic`nd c[-l trimite iscoad[, =i au scris =i la turci,f[c`ndu-le =tire. Deci Luca visternicul au g[sit pre ]mp[ratulMoscului aproape, ]n |ara Le=asc[, la Iaroslav, =i a=è au a=[dzatcu ]mp[ratul de-u f[cut leg[tura.

|ara Moldovii cu Nistrul s[-i fie hotarul, =i cu Bugeacul =icu toate cet[\ile tot a Moldovii s[ fie. Numai deodat[ princet[\i s[ a=edze moscalii o=teni, p[n’ s-a ]ntemeiè \ara, iarapoi s[ lipsasc[ oastea moschiceasc[. Bir s[ nu dè \ara nici unban, pre domnu s[ nu-l mazileasc[ ]mp[ratul p[n’ la moarte,=i pre urm[ fiii lui, pre care =-or alege \ara. Neamul lui s[ nu


199

ias[ din domnie. Numai c`nd s-ar haini sau c`nd =-ar lep[dalegea, atunce acela s[ lipsasc[, =i s[ puie din fra\ii lui.

Pre boieri s[ nu-i mazileasc[ domnul din boierie p[n’ lamoarte, sau cu mare vin[ s[-i scoat[. Vama Ocnii =i altor t`rguris[ fie venitul domnilor, iar alt[ dare s[ nu fie. Mazilii =im[n[stirile s[-=i st[p`neasc[ ocinele =i vecinii s[i, s[-= ièdesetin[ =i go=tin[ de oi =i de mascuri =i de stupi despre mo=iilesale. 10.000 de oaste s[ fie tot gata ]n \ar[, =i ]mp[r[\ia s[ ledè lefe din visteria ]mp[r[teasc[, din stoli\[. Din moscali s[ nus-amestece la boieriile Moldovii, nici s[ s-]nsoare ]n \ar[, nicimo=ii s[ cumpere. Domnul pre boieri s[ nu fie volnic a-i pierde,orice gre=al[ ar face, f[r[ sfatul tuturor =i f[r[ isc[lituramitropolitului. C[tr[ aceste i-au dat =i tit¡ de domnie, s[ s[scrie mai de cinste =i mai sus, dup[ cum s[ scriu domnii acmu,iar titul a=è-i era: „s[ninatul domn al |[rì Moldovii samoderje\u(s`ngur st[p`nitor) =i colegat (prietin) |[rì Moschice=ti“, iarnu rob¡ supus. Care acestu nume este pu\in oarece mai de giosdec`t al unui craiu, care s[ cheam[ l[tine=te acestu numes[renis, iar slovene=te s[ cheam[ predsfelii=e, iar le=e=tee=niosfin\unii. A=è ca s[ s[ scrie domnii Moldovii. A=ijderenicidecum pace cu turcul s[ nu fac[, iar de s-ar t`mpla s[ fac[pace, s[ r[mìe Moldova iar suptu st[p`nia turceasc[, s[ aib[]mp[ratul moschicesc a da lui Dumitra=co-vod[ 2 p[rechi decur\i ]n stoli\[ =i mo=ii pentru mo=iile din Moldova =i cheltuial[pre dzi, ]n toat[ viia\a lui, lui =i oamenilor lui s[ nu-i lipsasc[.+i de nu i-ar pl[cè acolo =i s-ar trage ]ntr-alt[ \ar[ cre=tineasc[,volnic s[ fie a merge, =i altele multe ca aceste. +i pre acesteponturi au giurat tare ]mp[r[\ia Moscului =i au =i isc[lit maigios =i i l-au trimis pe Luca visternicul. +i au scris lui Dumitra=co-vod[ s[ s[ g[tedze =i s[-i ias[ ]ntru ]ntimpinarea o=tii moschi-ce=ti la Nistru. Iar[ de n-a ie=i la Nistru =i a a=tepta p[n[ s-abate cu turcii =i i-a birui, atunce, ori s[ ]nchine, ori nu s[ mai]nchine, c[ atunce mul\i domni s-or afla. C[ scrises[ Dumitra=co-vod[ pre Luca de-i f[cus[ =tire c[ oaste turceasc[ este mult[,400.000, =i pu=ci 400, tot tunuri mari, =i t[t[r`me mult[, =i

Ion Neculce

200

pìne ]n \ar[ nu-i. Nici atunce, la o vreme ca acee, nu potoamenii s[ care de t[tar], c[-i robescu, =i oamenii fug la p[duri.+i el nu poate s[ s-]nchine a=è ]ndat[, c[-s t[tarì aproape =i i-orrobi \ara. Dar ]mp[ratul Moscului au r[spunsu Luc[i c[ cu t[tarìs-au agiunsu, n-or robi, nici or putè, =i oaste are mult[, nu s[miar[ de turci. +i pre zaharà de p`ne =i de vite a da bani, n-alua ]n dar, c[ =i la Br`ncovanul-vod[ au trimis bani, =i aren[dejde c[-i va scoate zaharà de agiunsu. +i a=è, cu aceast[tocmal[, s-au ]ntorsu Luca visternicul la Dumitra=co-vod[,aduc`nd lui vod[ de la ]mp[ratul daruri un leftu cu diamanturi,cavalerie, pecete ]mp[r[teasc[ =i c`\iva soboli.

Dumitra=co-vod[ sta atunce ]n cump[n[, cum ar nemeris[ hie mai bine. C[ s[ s[ de ]n gios, s[ temè ]n gios s[ nu-lp`rasc[ cineva, s[-l apuce turcii s[-l mazileasc[. S[ s[ duc[]naintea moscalilor la Nistru, c[ acmu sosis[ +eremet la Nistru,iar s[ temè, c[ sau a putè s[ scape p[n’ la Nistru de \ar[, sauba. A=ijdere =i pentru \ar[ s[ temè s[ nu o prade t[tarì. Cesta =i s[ mira cum va face. Ce au socotit =i au scos tuiurile =icorturile afar[ din Ia=i spre Balica, ca s[ mai chivernisasc[lucrul ceva ]nainte, s[ vad[ oamenii c[ purcede ]n gios, laoaste, ]naintea veziriului. C[ci +eremet fertu-mar=al`cagiunsese cu o sam[ de oaste moschiceasc[ la Nistru, =isocotiè Dumitra=co-vod[ c[ va merge +eremet degrab[ ]n gios,de va agiunge ]n Bugeac, =i va ]ncepe a s[ lovi cu t[tarì, =iel s[ va mai z[bovi a s[ g[ti la Ie=i, s[ r[mìe ]n urm[, ca s[vad[ cum a merge tab[ra lui +eremet.

Avè grij[ =i de turcii balgii ce era ]n Ia=i tr[itori, v[dz`ndc[ moscalii au intrat ]n \ar[ =i Dumitra=co-vod[ nu mai purcede]n gios, s[ nu priceap[ c[-i hain. +i au socotit Dumitra=co-vod[ =i au scris o carte la pa=a de Tighine, precum moscalii autrecut Nistrul ]n \ar[ pre la Soroca, =i turcii balgii tot =ed ]nIa=i, =i le spune s[ s[ r[dice din Ia=i, s[ s[ duc[ ]n gios, =i ei nuvor s[ s[ duc[. +i poate pentru d`n=ì, ]n\eleg`nd moscalii c[sunt ]n Ia=i, s[ nu sloboadz[ podghiaz, s[-i str`ce =i pe d`n=ii =it`rgul. Ce s[ trimi\[ m[ria sa pa=a un ag[ a lui s[-i r[dice dinIa=i, ca s[ nu fac[ vro belè \[rì =i t`rgului.


201

Deci pa=a au f[cut r[spunsu lui Dumitra=co-vod[ c[ ]nc[tot nu este vreme s[ trimi\[ s[-i r[dice, iar c`nd a =ti el vremeaacee, a trimite de i-a r[dica. +i lui ]nc[-i va scrie atunce, dea veni cu oastea lui la Tighine. Acestu r[spunsu au venit luiDumitra=co-vod[ de la pa=e pre amiiadz[dzi, iar dup[ aceea,dac-au trecut vro trei, patru ceasuri, ]ntr-acè dzi au sosit ocarte de la Mog`lde sardariul, precum au v[dzut un turcumare cu vro 30 oameni viind de olac la Ia=i, =i pe al\i turcipurcedz`nd iar cu vro 300 de oameni, =i au purcesu din Tighine]n sus: „Nu =tiu, la Ie=i m[rgu, au aiure“. +i cetind cartea dela sardariul, n-au trecut un ceas, au =i nemerit un slujitoriu dela capitanul ce era pus de straj[ la Prut, d`nd veste luiDumitra=co-vod[, precum un turcu cu vo 30 de oameni vinede la Tighine de olac, =i l-au l[sat trec`nd Prutul¡. Iar peurm[ au sos`t =i ]nsu=i capitanul Timoftei, ce era de straj[,dzic`nd c[ au venit cu acel depreun[ p[n’ la Aaron-vod[, =iacolo ]n c`mpu au desc[lecat s[ m`ie. +i i-au audzit acelcapitan vorovind ei ]nde ei, dzic`nd: „S[ ne m`nec[mdiminea\[ s[-i prindem pe to\i“. +i n-au ]n\eles bine pre cines[ prind[, =i viind ]nainte au spus lui Dumitra=co-vod[, =iaudzind vod[, au dzis c[ vine cu mazilia.

Atunce Dumitra=co-vod[, audzind =i v[dzind acele =iv[dz`nd c[-l chiiam[ pa=a la Tighine, s-au temut c[-i vinemazilia, prepuind c[ l-ar fi p`r`t Iordachi Ruset vornicul lapa=a Tighinei c[ este hain. Pentru c[ Iordache ]l =tiè pe vod[c[ s-au agiuns cu moscalii, =i dzicè vod[: „Nu este altu lucru,f[r’ dec`t numai Iordache m-au p`r`t la pa=a de Tighine“.

+i ]ndat[ au =i trimis de au f[cut spaim[ ]n t`rgu, s[ s[p[zasc[ cum c[ vine un podghiaz moschicesc s[ lovasc[ t`rgul.Deci s-au f[cut mare spaim[ noaptea ]n balgii =i ]n tot t`rgul,=i fugiè care cum putè, de s-au umplut toat[ \ara de spaim[. +i=-au pornit =i doamna-= la Cet[\uie, iar vod[ au ]nc[lecat deau purces ]naintea acelui ag[ cu 30 de turci: de a vedè c[ ors[-l mazileasc[, s[-i taie pre to\i. Deci m[rg`ndu =i afl`ndu-idormind pre c`mpu dencolo de Aron-vod[, au n[v[lit de i-au

Ion Neculce

202

prinsu pre to\i =i au ]nceput a-i lega. Atunce au g[sit la aga =ic[r\ile pa=ii ce scriè s[ r[dice pe balgii s[-i duc[ la Tighine, iarnu de mazilie. Deci cetind Dumitra=co-vod[ c[r\ile, fiind lun[,s-au c[it ce-au f[cut =i, poroncind s[-i sloboadz[ =i s[ li dè]napoi ce le-ar fi luat, au =i ]nceput a-i mustra, cu ce treab[m`n ei pre c`mpu noaptea, la o vreme ca aceasta, fiind lucrude nepace, =i nu i-au f[cut lui =tire. +i el s-au g`ndit c[ estepodghiaz moschicescu. +i i-au trimis la Ie=i cu un om a lui, dele-au dat gazd[. Iar Dumitra=co-vod[ s-au z[bovit toat[ noaptea,f[c`ndu-s-a cerca podghiaz, =i a doa dzi iar au venit la Ie=i.Deci atunce, la prinsoarea acelor turci, s-au t`mplat de-au pieritun¡ turcu de moldoveni. Deci vod[ au st[tut cu acel ag[ de au]mp[cat lucrul pentru acel turcu =i pentru acele ce dzicè turciic[ le mai lips[scu, atunce noaptea, c`nd i-au prinsu. +i i-audat acelui ag[ Dumitra=co-vod[ o mie de lei, dzic`nd =i turculaga c[ a lui vin[ este, c[ci au mas pre c`mpu. +i f[c`ndu-ivod[ r[spunsu la pa=e, s-au dus la Tighine. Scris-au Dumitra=co-vod[ =i la Poart[ pentru aceasta, cum s-au t`mplat primejdiade au pierit un turcu, m`indu la c`mpu, =i el s-au g`ndit c[doar[ este podghiaz moschicescu. +i i-au vinit r[spunsu de laPoart[ s[ fie f[r[ de grije, c[ n-are nici o vin[, m[car =i pre to\ide i-ar fi t[iat, c[ au fost vina lor, pentru ce au vrut s[ m`ienoaptea pre c`mpu la vreme de nepace. Iar[ dupre aceeDumitra=co-vod[ s-au mutat ]n Cet[\uie de =idè. Iar slujitoriice avè =idè la corturi, unde sunt acum cur\ile domne=ti laFrumoasa. |ara s[ bejenis[ dintr-acè spaim[ ce s[ f[cus[.Boierimea mai to\i fugis[ de pre l`ng[ d`nsul, de-l l[sas[ s`ngur,socotind unii c[ s[ va mazili din pricina turcilor. Al\ii socotièc[ or vini moscalii =i or luoa \ara, =i n-a mai fi Dumitra=co-vod[ domnu st[p`n. Bucatele s[ scumpis[ ]n Ia=i, c[ nu aducènime nici de o parte, fiind bejenii. Zlota=ii fugiè cu banii =i lavistierie nu aducè, ]n nedejdea moscalilor. Slujitorii numai cer[m[sese vro cinci, =ese steaguri de lefecii =i siimenii din curte.Iar[ al\i slujitori de \ar[, cine cum putus[, s[ dusese =i nu maiviniè nice la o slujb[. +i feliuri de feliuri de spaime umbla.


203

Socotit-au atunce Dumitra=co-vod[ s[-= porneasc[ doamnade la Cet[\uie pre Oituz cu Iordachi Rus[t vornicul, ]mpreun[cu giup`nesili, iar vod[ cu boierii =i cu acei pu\ini slujitori s[purcead[ ]n gios spre Hu=i, s[ z[b[vasc[ acolo, p[n[ or agiungemoscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii, s[ vadz[ cum s[ vaalege. +i au ales o sut[ de siimeni cu doi bulucba=i mai decredin\[, de i-au giurat =i le-au dat lefe =i i-au suit ]n Cet[\uies[ purcead[ cu doamna, s[ fie de paza ei. Iar celoralal\i siimenice r[m[sese la corturi nu le-au dat lefe bani gata, neav`nd deunde, ce i-au or`nduit la zlota=i, la \ar[, s[ marg[ s[-= str`ng[lefele, =i de la corturi s[ marg[ la curtea domneasc[, s[ fie detreaba cur\ii. +i a doa dzi vrè s[-= porneasc[ doamna, =i apoi s[purceadz[ =i el ]n gios spre Hu=i. Iar siimenii acei de la corturi,v[dzind c[ nu le-au dat =i lor lefe bani gata, n-au vrut s[ marg[]n curte, ce au luat steagurile =i au purces din =es la Cet[\uiecu zorbà, ca s[-= cear[ lefele. Iar Dumitra=co-vod[, v[dzindu-ic[ vin, au pus de-au ]nchis por\ile Cet[\uii =i au vrut s[ le stè]mpotriv[ cu siimenii cei ce-i giuras[. +i mai avè =i vro 60oameni adu=i cu d`nsul din |arigrad, =i au r[pedzit =i la lefeciis[ ]ncalece. Atunce seimenii cei cu zorbà, au venit p[n’ lapoarta Cet[\uii =i, v[dz`nd c-au ]nchis por\ile =i nu-i las[ s[]ntre ]n m[n[stire =i le stau cei dinlontru ]mpotriv[ =i lefeciii]ncalec[, n-au vrut s[ s-apuce de g`lceav[ =i au ]nceput a gr[icu bini=or =i a s[ ruga s[ le dè =i lor lefe. Atunce Dumitra=co-vod[ s[ sp[ries[ =i au prinsu pre bulucba=ii lor ]nlontru =i i-auucis cu buzduganul, =i ]nc[ pre unul l-au lovit cu sabia, dar n-aumurit. +i a=è s-au potolit acea g`lceav[, =i s-au dus la straj[, ]ncurte, unde era or`ndui\i.

+eremet, din Soroca de la Nistru, nu s[ mai pogor`è ]n gios,s[ marg[ la pod la Dun[re, unde-l or`nduis[, c[ s[ temè, c[avè oaste pu\in[, ce prè c[tinel s[ tr[ge pre Nistru ]n gios.

Dumitra=co-vod[, v[dz`nd aceste lucruri, c[ au r[mas mais`ngur =i-= caut[ cine= chivernisala lui, =i bani de cheltuial[ n-avèmai mult de 10 pungi, de to\i banii lui, c[ nu avusese vreme s[str`ng[, nici era lacom precum mai sus s-au scris, schimbat-au

Ion Neculce

204

socoteala ]ntr-alt chip¡. S[ nu mai marg[ ]n gios la turci,tem`ndu-s[ s[ nu-l mazileasc[, =i a fi greu de d`nsul, dzic`ndc[ to\i fug =i-= caut[ chivernisala sa =i a caselor sale. Ce el]nc[-= va c[uta chivernisala lui, =i v[dz`nd =i pre seimeni cums-au burzuluit, nu s-au mai ]ncredzut s[ s[ despart[ de doamn[-= =i s[ o dè ]n laturi, ce pre tain[ au trimis pre Pricopii capitanul=i pre Dimitrie aga, slugile lui credzute, la +eremet, la Movil[u,scriind ca s[-i trimi\[ ]n grab[ vro 4 000 de moscali aice ]nIa=i, s[-i fie aret, s[ nu-l apuce turcii s[-l mazileasc[.

Dac[ au sim\it +eremet, tare s-au bucurat =i-ndat-au alespre Croput bragadiriul, cu 3 000 de moscali, =i pre Chighieciu,cu un polc de moldoveni, ca vro 500 de moldoveni, ce slujiè lamoscali, =i i-au pornit ]nainte la Ie=i. Deci agiung`ndu Cropotbragadiriul la Prut, au r[pedzit ]nainte, d`nd =tire lui Dumitra=co-vod[ ca s[ trimi\[ s[ grijasc[ poduri la Zagarance, s[ treac[.

Atunce au sosit ferman de la veziriul la Dumitra=co-vod[,s[ ]ncalece s[ marg[ s[ prindz[ pre Br`ncovanul-vod[. +i auscris c[r\i =i la soltanul de Bugeag, s[ dè lui Dumitra=co-vod[oric`\i t[tar] i-ar trebui. Atunce am =tiut¡ =i eu c-au fostu scriss[ vie moscalii, c[ eu tot g`ndièm¡ c[ om purcede ]n gios spreHu=i, precum sf[tuisem. Iar dac-am ]n\[les c-au sosit moscalii,mult m-am mirat =i am dzis lui vod[ s[ scrie, s[ s[ ]ntoarc[moscalii ]napoi, =i s[ mergem, precum scrie veziriul, s[ prindempre Br`ncovanul, =i s[ s[ las[ de moscali, c[ poate s[-i bat[turcii, =i t[tarì or robi \ara. Puiu pre Dumnedzeu martur c[ a=èi-am dzis, =i tare am st[tut, c[ doar l-oi ]ntoarce, =i n-am putut.+i ]nc[ cu m`nie mi-au r[spunsu dzic`nd c[ „voi to\i v[chivernisi\i, c[ s[ r[m`ne\i la cre=tini, =i numai eu s`ngur pentruvoi s[ r[mìu la p[g`ni; c[ v-am v[dzut eu credin\a, c[ a\ifugit to\i, =i eu am r[mas s`ngur; pentru \ar[, n-or pr[da-o t[tarì,c[ moscalii acmu sosescu, =i eu =tiu prè bine c[ n-or bate turciipre moscali“. Deci v[dz`nd =i eu c[ mi-au r[spunsu a=è cusc`rb[, m-am temut a mai r`spunde, s[ nu cumva cad ]n vroprimejdie a vie\ii. M[car c[ mul\i dzic c[ eu l-am ]ndemnat s[s[ ]nchine la moscali, dar gr[iescu cu n[paste =i ca ni=te oameni


205

ce nu pricep =i nu =tiu. C[ atunce era to\i cre=tinii bucuro=imoscalilor, nu numai eu, c[ scriè al\ii mai nainte de chiemapre moscali, mai nainte de Dumitra=co-vod[: muntenii, s`rbii,moldovenii, cu c`\i ani mai nainte! Numai pizma=ii zavistniciscorniè asupra mè ocar[, =i oamenii cei pro=ti =i neprieteni =icei nepricepu\i credè a=a. Dar eu taina st[p`nului, c[ruiai-am¡ m`ncat pita, n-am putut-o descoperi, uit`ndu-m[ la Sf`ntaScriptur[, ce au dzis ]ngerul c[tr[ Tovie dzic`nd: „Taina]mp[ratului s[ acoperi, iar faptele lui Dumnedzeu la ar[tare s[le m[rturise=ti“. Ce =i eu n-am vrut s[ m[ facu al doile Iud[ saus[-l viclenescu, s[ fug¡ de la d`nsul. C[ de-a= fi f[cut a=è, celaud-a= fi dob`ndit? Ce numai os`nd[ de la Dumnedzeu =i ocar[de la oameni. Iar eu aceste r[bd`ndu-le cu dreptate, din toatenevoile am sc[pat, care le-am tras pre str`mb[tate ]n 9 ani. Ce]ntru aceste ce mi s-au ]nt`mplat m-am l[sat tot ]n n[dejdealui Dumnedzeu, p[n’ m-au scos, precum m[rturise=te Davidprorocul, psalom 39: „R[bd`ndu am a=teptat pre Domnul, =imi-au luat aminte, =i au ascultat ruga mè, =i m-au scos dingroapa patimilor =i din tina cea ad`nc[, =i au pus pre piatr[picioarele mele“, i proci.

Chiematu-=-au atunce Dumitra=co-vod[ boierii s[i, c`\i mair[m[sese l`ng[ d`nsul, numai a=è, sprinteni, anume preNicolai Cost`n vel-logof[t, pe Ioan Sturdze vornicul =i preIordachi Rus[t vornicul =i pe Ilie Catargiul vel-visternic, =i le-uspus precum au chiemat pre moscali, =i au venit de trec Prutulla Zagarance. Atunce to\i boierii audzind, s-au bucurat =i aur[spunsu cu bucurie c[tr[ vod[ =i au dzis: „Bine ai f[cut,m[ria ta, c[ noi ne temèm c[ te-i duce la turci, =i a=è avèmg`nd c[, de te-om vedè c[ mergi la turci, te-om p[r[si =i ne-omduce de ne-om ]nchina la moscali“. +i le p[rè bine. NumaiIordachi Ruset vornicul au dzis atunce: „Te-i can gr[bit, m[riata, cu chiematul moscalilor. S[ fii mai ]ng[duit, m[ria ta,p[n’ li s-ar fi v[dzut puterea, cum l-è merge“. R[spuns-auDumitra=co-vod[, dzic`nd: „Nu mai era vreme a m[ maichivernisi, tem`ndu-m[ ca s[ nu m[ apuce turcii. C[ iat[ =i

Ion Neculce

206

din dumneavoastr[ m-a\i p[r[sit o sam[ =i nu sunte\i ]ntr-uncuv`nt =i ]ntr-o credin\[ cu mine“.

Atunce au =i ]nc[lecat Dumitra=co-vod[ =i au purcesu]naintea moscalilor, la Prut. +i s-au ]mpreunat cu Cropot bragadir=i au venit cu d`nsul ]n gios, pre Jijie, p[n’ l-au trecut Jijia =iBahluiul. +i l-au l[sat pre Bahluiu, din gios de Ia=i, la Podul luiB`tc[, =i acolo =-au pus obuzul, d`ndu-i conac de toate ce i-autrebuit lui =i o=tii. +i lu`ndu-=i Dumitra=co-vod[ 2 capitani, cu2 steaguri de draguni, s-au ]ntorsu desar[ la Cet[\uie, unde-iera doamna. Iar pre mine, Ioan Niculce hatmanul, p[n-au umblatvod[ la Prut, m-au l[sat de paza doamnei la Cet[\uie, ca s[nu lovasc[ niscaiva turci pre doamna ]n urma lui. Iar a doa dzivenit-au =i Cropot bragadiriu numai cu un steag¡ de draguni laIe=i. +i l-au cinstit Dumitra=co-vod[ =i l-au d[ruit, =i au umblatprin cur\ile domne=ti =i prin toate m[n[stirile de le-au v[dzut,=i desar[ iar s-au ]ntorsu la obuzul s[u, la Podul lui B`tc[.

Atunce moldovenii, cum au v[dzut moscalii, precum sunt]nv[\a\i la jacuri, c`nd v[d c`te un lucru burzuluit, au =i purces¡,unii cu poronc[, al\ii =i f[r[ poronc[, a t[iè pre turci =i a-i robi,unii ]n Ia=i, al\ii printr-alte t`rguri, unde =i-i afla, prin toat[\ara. +i-i j[cuiè de bani, de odoar[, de cai, de boarfe, de boi,de oi, de miere, de cear[ =i de toate ce g[siè. Iar b[c[liile stav[rsate pre uli\[, de era s[tui =i copiii. Strafide, smochine, aluneera destule pre la toate babele. Iar pre care turci nu-i t[iè, ]iducè, cu pieile, de-i da robi domniei. Iar pre unii s[ t`mpla de-iascundè prietenii, care sc[pa p[n’ la prieteni. Carei mai preurm[ de mare folos au fost turcii acelor prieteni ce-i ascunsese.

Nez[bovind vreme, au =i venit +eremet la |o\ora cu obuzullui, ca vro 15.000 oaste. C[ n-au cutedzat s[ marg[ drept lapod la Dun[re, cum ]l ]nv[\as-]mp[ratul, c[ci c[ avè oastepu\in[. Veziriul turcescu ]nc[ sosis[ la Dun[re =i s[ temè atrece ]n ceasta parte, audzind c[ vin mul\ime de moscali. Cesta =i el de cee parte.

Iar[ dup[ ce au ]n\eles veziriul c[ s-au hainit Dumitra=co-vod[, ]ndat[ au prinsu pe capichihaia lui Dumitra=co-vod[,


207

pe Iano, =i i-au t[iet capul. A=ijdere =i ]mp[ratul turcescu,]n\eleg`nd la |arigrad, au =i prinsu pre Antiohie-vod[ =i l-au]nchis. +i era s[-l taie. Numai norocirea lui au fost c-au m[rturisitcaimacamul c[tr[ ]mp[ratul cum Antiohie-vod[ cu o lun[ mainainte i-au spus lui c[ frate-s[u este hain, nu umbl[ bine, =i eln-au credzut, g`ndind c[-l p`re=te pre pizm[. +i a=è spuind]mp[ratului caimacamul, l-au iertat =i l-au slobodzit din Edicula.

Iar[ +eremet, c`nd au fostu venit de la Nistru la |o\ora, aufost venit pre la Orheiu. +i s-au r[dicat to\i orheienii, sorocenii=i l[pu=nenii, de-au venit cu d`nsul p[n-au trecut Prutul. +i\[r[nimea cu bejeniile s-au dus toat[ ]n C`rlig[tur[1, iar[slujitorimea au r[mas toat[ la Dumitra=co-vod[, ]n oaste.

Apoi Dumitra=co-vod[ =-a mutat doamna ]n cur\i la Ie=i =i i-aul[sat un polcu de moscali de paz[ ei. Iar el, cu slujitorii c`\iavè la |o\ora, s-au dus =i =-au a=[dzat oastea lui dincoace dePrut =i cu moscalii lui Cropot bragadir. +i s-au sculat cu boieriilui, care s-au dzis mai sus, =i au trecut Prutul la |o\ora, de s-au]mpreunat cu +eremet, unde era obuzul lui. +i i-au f[cut+eremet cinste mare lui Dumitra=co-vod[ =i boierilor s[i. +i aud[ruit Dumitra=co-vod[ lui +eremet un cal foarte frumos,a=ijdere =i +eremet lui Dumitra=co-vod[ au d[ruit 2 p[rechi desoboli =i boierilor c`te o bucat[ de ladan de cele bune, c`te dedoao haine.

Dumitra=co-vod[ au sf[tuit cu +eremet s[ scrie o carte ]nlimb[ turceasc[ la sultanul, ca s[ s[ ]nchine =i el, cu totBugeacul, c[, ne]nchin`ndu-s[, pe urm[ n-a fi bine de d`n=ii.+i au pus +eremet un copil a lui ce =tiè scrii bine turce=te, iarDumitra=co-vod[ au dzis c[ n-a putè copilul scriè cu d[sc[lie,fiind t`n[r. }ns[ au dzis s[ scrie ]nt[i pre o \idul[ de h`rtiemic[ vro doao r`nduri, s[ vadz[ cum scrie. Iar acel copil, fiindtelpiz bun, au scris pre o \idul[ a=è, c[ „nu este mai marebl[st[mat ]n lume dec`t omul cela ce are o f[r`m[ de p`ine ]n

1 Fost jude\, a c[rui ]ntindere coincide cu a actualelor raioane H`rl[u,T`rgul Frumos =i Pa=cani. +i o plas[ din fostul jude\ Ia=i a purtat, p`n[ nudemult, acest nume.

Ion Neculce

208

m`n[ =i o leap[d[ pe acee =i cearc[ s[ afle alta mai mare“. +iau dat la Dumitra=co-vod[. Iar Dumitra=co-vod[ cetind, au dziscopilului: „Hai ghidi cahpol!“ +i n-au mai spus lui +eremet ce-auscris copilul, fiindu-i ru=ine, numai ce-au dzis c-a putè scrie. +il-au pus de-u scris cartea =i au triimis-o la soltanul, iar soltanuln-au dat nici un r[spunsu pre acea carte. +i s-au ]ntorsuDumitra=co-vod[ la conacul lui preste Prut.

Venis[ cu +eremet depreun[ =i un menistru a ]mp[ratului,anume Simion Savva Rogojinschii, negu\itor de feliul lui, de laRogojia, despre partea turceasc[. +i c[dzus[ boieriu mare, decinste =i de sfat, la ]mp[r[\ia Moscului, c[ =tiè multe limbi. +i-idedes[ ]mp[r[\ia mul\i bani, s[-i fie de purtat grij[ la cheltuialao=tii. Atunce au dat el lui Dumitra=co-vod[ 100 pungi, bani, s[fac[ oaste de moldoveni, p[n’ la 10.000, sau =i mai bine. +i dei-or mai trebui, s[-i mai dè bani. +i s[ dè de tot polcovniculc`te 100 ruble, de rocmistru c`te 30 =i de chihai, =e de stegariuc`te 10, =i de tot tovar[=ul, de unul, c`te 5 ruble. +i ace=ti banis[ le fie dint[iu de cheltuial[, iar apoi, dac[ s-or a=[dza, s[ ledè lefe. +i i-au mai dat vro 30 pungi bani s[ trimi\[ ]n \ar[, s[cumpere vite c`te 4 lei vita, s[ le fie de treaba o=tii.

A=ijdere i-au mai dat =i c`teva c[r\i ]mp[r[te=ti, scris[ latoat[ boierimea =i slujitorimea, to\i s[ ]ncalece, s[ vie la oastecu plat[, iar care n-a veni va r[m`ne podan =i lipsit din mo=iilesale. |[ranii s[ aib[ a aduce bucate, f[r[ fric[, s[ le dè bani.

Deci Dumitra=co-vod[ ]ndat-au r[pedzit la \ar[, f[c`ndu-le=tire tuturor. Deci boierii mazili au =i ]nceput a veni de prinbejenii la oaste. Foarte prè pu\ini n-au venit. +i au trimis, cuc[r\ile, =i bani la cine au socotit, s[ cumpere vite.

A=ijdere =i slujitorii, dac-au audzit, au =i ]nceput a vini to\ide toate p[r\ile =i a s[ scrie la steaguri. +i audzind de leaf[, nunumai slujitorii s[ scriè, ce =i ciobotarii, croitorii, bl[narii,c`r=marii. Slugile boiere=ti l[sa pre boierii s[i =i alerga de s[scrie la steaguri. Oaste de str`nsur[, din t`rgu, mai mul\i f[r[arme dec`t cu arme. S[ f[cus[ p[n’ la 17 polcovnici =i 170rocmistri cu steaguri ]n cincispredzece dzile. Numai steagurile


209

]nc[ tot nu apucas-a s[ plini bine, c`te 100 oameni la steag,neav`nd c`ndu s[ plineasc[.

Atunce +eremet z[bovind la |o\ora, a=tept`nd ]mp[r[\ia s[vie cu toat[ greimea, lovit-au t[tarì ]n vro doao, trei r`nduristraja lui +eremet, f[r[ veste, de o strica =i apuca c`te oherghelie, doao de a o=tii moschice=ti =i s[ da iar ]napoi. S[can h[r[\iè c`te pu\in[ cu oastea moschiceasc[ cea sprintin[,iar cu temeiul nu vrè s[ s[ bat[.

Peste Prut, de ceasta parte, nu cutedza s[ treac[ la moldo-veni, c[ s[ f[cus[ veste c[ sunt moldoveni 30.000. +i =tiindpre moldoveni c[ sunt sprinteni la r[zboiu, nu cutedza s[ lefac[ vrun vicle=ug. Nici ]n \ar[ pe de alt[ parte nu vrè s[ intre,ce numai pre de cee parte, c`t putè, z[h[iè pre moscali.

Atunce era un boieriu, anume Lupul Costache, fiiu luiGavrili\[, =i era dator lui Dumitra=co-vod[ den go=tin[ cu 3.000de galbeni. +i-i mai dedese =i 800 de galbeni s[ cumpere pìnede la B`rlad, c[ s[ s[ afle la vreme de trebuin\[, ori la careparte i-ar trebui. Iar el, audzind de Dumitra=co-vod[ c[ s-au]nchinat la moscali, au str`nsu c`teva rude a lui =i =-au f[cuttab[r[ la m[n[stire la Bursuci =i s-au ]nchis cu c`teva gloateacolo. +i la Dumitra=co-vod[ nu mergè, nici bani sau pìne nutrimitè. +i scriè c[r\i la +eremet de-= f[cè obraz, adic[ ve=ti dela turci, =i pe Dumitra=co-vod[, ]n loc de laud[, ]l clevetièc[tr[ +eremet.

La turci scriè cu altu obraz, c[ sunt moscali pu\ini =i-i ooaste fl[m`nd[. Ce s[ treac[ veziriul Dun[rea f[r[ grij[, c[-iva bate pre moscali. Iar +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, audzindde acele spurcate fapte a Lupului, c[ scrie la turci =i facepiedec[ =i altor pementeni s[ nu vie la moscali, au trimis preun polcovnic, anume Chigheciu, cu vro 300 de moldoveni =iun c[pitan cu vro 200 de draguni s[-l prindz[, s[-l aduc[ lad`n=ii. Iar el v[dz`ndu-i, s-au f[cut bolnav, =i el =i giup`neasalui, =i au ]nceput a-i cinsti =i a-i d[rui pre acei trimi=i. +i s-aurugat =i au trimis ni=te fra\i ai lui mai mici =i pre un ficior a luide trup¡, dzic`nd c[, de-i va mai trece, a ie=i ]naintea o=tii la

Ion Neculce

210

F[lcii, cu oastea ce-a putè str`nge =i cu zaharà. +i a=ècredz`ndu-l, l-au l[sat =i, lu`nd pre fra\i =i pe ficiorul lui, i-audus la +eremet. Care l[sare a Lupului de mare stric[ciune aufost moscalilor, c[ el tare au ]ndemnat pre turci s[ treac[Dun[rea, c[ s[ temè veziriul s[ treac[. Pentru care slujb[ degrab[ au luat plat[ de acel veziriu, precum ]nainte s[ va scrie.C[ cine face, faci-i-s[.

}mp[ratul Moscului atunce s[ z[bovis[ la Iaroslav, la o nunt[le=asc[, =i poftind =i d`nd bani le=ilor, ca s[-i dè 30.000 deoaste agiutor. +i i-au adeverit le=ii c[ i-or da =i au dzis s[purceadz[ ]nainte, cu oastea lui, c[ ai lor or purcede dreptupre Prut =i i-or agiunge. +i au g[tit le=ii oaste =i au pornit-o p[n’la marginea lor, la Snetin. +i de la Snetin n-au vrut s[ maitreac[ ]n cesta hotar ]ncoace. +i acolo au st[tut, a=tept`ndvreme p[n’ s-or bate moscalii cu turcii, =i de-or birui moscalii,s[ s[ pogoare =i ei ]n gios. +i l[sas[ ]mp[ratul =i pe Dolhoruchi,cel mai mare frate, cu 12.000 de moscali, s[ vie cu le=ii, precumi s[ f[g[duis[. +i pre adeverin\a lor au purces¡ ]mp[ratul ]ngios, pre Nistru, p[n[ la Soroca. +-au agiunsu temeiul o=tiisale, pedestrimea, adus[ tocma de la R`ga degrab[, ostenit[ =ifl[m`nd[. +i au trecut Nistrul pre la Soroca =i au l[sat acolo osam[ ce era bolnavi =i le=ina\i, iar cu cei ce era mai tare auvinit dreptu preste c`mpu la Prut, la Zagarance.

Iar[ de acolo s-au pornit ]n gios pre Prut¡, spre oastea lui+eremet, =i de acolo au trecut¡ Prutul =i au venit¡ marele Petru,]mp[rat al Moscului, dreptu ]n t`rgul Ia=ului, ]mpreun[ cu]mp[r[teasa lui, ]n cur\ile domne=ti. Iar[ caimacamii, ]mpreun[cu al\i boieri =i or[=eni b[tr`ni mai de cinste =i mitropolitul cutot clirosul, i-au ie=it cu to\ii ]nainte, afar[ din Ia=i, =i frumost`mpin`ndu-i, l-au priimit cu toat[ inima. +i i s-au ]nchinat caunui ]mp[rat cre=tin, d`nd laud[ lui Dumnedzeu, ca doar ]i vacerceta cu mila sa =i-i va scoate de suptu giugul robiei turcilor.

}mp[ratul moschicescu mai avè un obuz mare de oaste,str`ns[ la Azac, ca s[ marg[ s[ bat[ Cr`mul. +i era la acelobuz 20.000 de calm`=i =i 20.000 de don\i =i 15.000 c[zaci din


211

olatul Harcovului =i 5.000 c[zaci ce le dzic ei\i, ce tr[iescpreste Don, =i 20.000 de moscali, care s[ fac¡ preste tot 80.000.+i le era cap pre aceast[ [oaste]1 Apracsin cneajul, gubernatulde Azac. +i au venit atunce carte la ]mp[ratul de la Apracsin,precum au lovit pe t[t[r`mea ce-i dzic cubani, carei tr[iescupreste Don, =i au robit 10.000 copii, ca de 12 ani =i mai gios,iar pre al\ii, ce era mai mare sau mai mici, i-au pus tot suptusabie. +i acmu este gata s[ purceadz[ s[ intre ]n Cr`m. Ce]mp[ratul i-au f[cut r[spunsu lui Apracsin ]napoi, s[ nu s[gr[basc[ a intra ]n Cr`m, p[n’ s-a bate ]nt[i el cu veziriul, =iapoi ]i va face =tire s[ intre ]n Cr`m.

Mai avè ]mp[ratul =i altu obuz, str`nsu la Ceahrin, din giosde Chiov, de iasta parte pre Nipru, 15.000 de moscali =i 30.000de c[zaci, carei s[ \in de h[tm[nia c[z[ceasc[. +i era capacelui obuz Dumitru Galenici, cneajul =i gubernatul de Chiov,=i cu Scoropa\schii, hatman c[z[cescu. +i era or`ndui\i s[ ièpre Nipru ]n gios, s[ lovasc[ Vozia. Iar c`nd au sosit ]mp[ratulla Soroca, au scris lui Dumitru Galenici s[ r[pad[ 4000 saci depìne cu c[ru\[ din Chiov, s[ dè o=tii cei bolnave de la Soroca,=i s[ r[pad[ o sam[ de c[ru\[ =i aice ]n Ia=i, dup[ d`nsul,]n\eleg`nd c[ nu-i pìne ]n Moldova. Deci trimi\`nd Galenicic`teva tabere de c[ru\[ cu pìne dup[ ]mp[ratul, o sam[ dec[ru\[ s-au poprit la Soroca, iar o sam[ au venit la Ie= mait`rdziu, iar pre o tab[r[ de c[ru\e au lovit-o t[tarì la B[l\ileC[inariului =i i-au f[cut mici f[r`me, de n-au sc[pat un om¡.

Mai avut-au ]mp[ratul =i altu obuz de oaste, l[sat ]n sus,despre partea hrani\ii =vedze=ti. +i era cu d`nsul cneajulAlexandru Daniilovici Menjic fercu-mar=al`c =i cu Bon ghe-narariul, cu 18.000 de c[l[rime aleas[ =i 20.000 de pedestrime=i c`teva mii de sasi de a lui Avgust, craiul le=escu, de staacolo ]mpotriva =fedzilor, fiind r[ma=i ]n \ara lor de la craiul,osebi de alt[ oaste ce mai avè pre Mare Balticum, de umblacu galioane, b[t`ndu-s[ cu =fedzii.

1 Ad[ugat de mine.

Ion Neculce

212

Aceast[ oaste ce scrie mai sus au avut-o moscalii, =i f[r[socoteal[ au ]mp[r\it-o =i au r[=chirat-o ]ntr-at`te p[r\i. }nn[dejdea voroavelor streini, a muntenilor, a le=ilor, a s`rbilor,a moldovenilor, au venit ]mp[ratul f[r[ oaste, negrijit, s[ s[bat[ cu veziriul =i cu poiedea o=tii turce=ti =i t[t[re=ti, ]ntr-unmijloc de c`mpu pustiiu. +i a=è, ]n n[dejdea streinilor, era s[-=piiardz[ moscalii ]mp[r[\ia cre=tineasc[. C[ ]mp[ratul aicemai mult de 30.000 oaste moscali, cu a lui +eremet cu tot, nuavè. +i mai era =i vro 8.000 c[zaci, polcul lui Medhoro\schiipolcovnicul. C[ numai pre acesta l-au luat cu sine, iar preaceilal\i polcovnici nu i-au credzut =i i-au l[sat pre Nipru, laCeahrin, cu hatmanul lor. +i era =i 1.000 de don\i =i vro 6.000de moldoveni, cu cei ce slujiè mai nainte la moscali. De toat[oastea ca 50.000. +i avè =i 52 pu=ci. +i c`t =i era oaste, maimult era bolnav[, fl[m`nd[ =i obosit[. Iar turcii era cu veziriul400.000, f[r[ poiedia t[tar`lor, =i ave 400 de pu=ci. Oaste grijit[=i hr[nit[ bine, fiind ]n \ara lor.

Atunce +eremet =i cu Dumitra=co-vod[, din Brani=te, de la|o\ora, dac-au oblicit c[-i ]mp[ratul ]n Ia=i, au l[sat oastea =iau m[rsu la ]mp[rat de s-au ]mpreunat. Atunce au umblat prentoate m[n[stirile ]mp[ratul de le-u v[dzut, =i din toate i-aumai pl[cut m[n[stirea Gol`e, dzic`nd c[ are 3 feliuri deme=ter=uguri: le=esc, grecesc =i moschicesc. +i mult l[uda]mp[ratul lucrurile, chipul =i toate obiciele moldovenilor, =i]nc[ =i dobitoacele acestui p[m`nt, dzic`nd c[-s frumoas[.

Dumitra=co-vod[ au f[cut ]mp[r[\iei mas[ frumoas[ ]ncur\ile domne=ti, ]n casa cè mare cu cinii. Iar c`nd au fost s[=adz[ ]mp[ratul la mas[, n-au vrut s[ =adz[ ]n capul mesei,ce-au =[dzut ]n scaon l`ng[ mas[, iar ]n capul mesei au pus peDumitra=co-vod[ =i dup[ d`nsul pe Galoftin Gavriil Ivanovici,apoi pre al\i ghenarari mai gios, anume Dolhoruchi cel mijlociu,Mihai Galicen cel mic, Sava Rogojenschii, menistru, +efer,menistru, adec[ visternic, Rentu, ghenarar, Vejbah, Toma spatar,c[ atunce fugis[ din |ara Munteneasc[, =i ficiorul lui +eremet.Iar +eremet n-au =[dzut la mas[, c[ ]ndat[ s-au ]ntorsu la obuz


213

cu al\ii din bragadiri =i polcovnici. S[ osp[ta =i s[ veseliè prèfrumos cu vin de Cotnar =i l[uda vinul foarte. +i ]nc[ mai binele pl[cè vinul cel cu pelin, =i mult s[ mira cum spre partea lornu s[ face vin cu pelin a=è bun.

Dup[ ce s-au sculat de la mas[, au venit =i boierii \[r`i des-au ]mpreunat cu ]mp[ratul, =i le-u dires ]mp[ratul cu m`nalui tuturor c`te un p[har de vin. }mp[r[teasa =i cu doamna =icu giup`nesele ce s[ t`mplas-]n Ia=i ]nc[ =edè la mas[ ]n casacea mic[ de s[ cinstiè.

Iar[ ]mp[ratul era om mare, mai ]nalt mai dec`t to\ioamenii, iar nu gros, r[tund la fa\[ =i can smad, oache=, =i canarunca c`teodat[ din cap, flutur`nd. +i nu cu m[rire =i fal[, caal\i monarhi, ce umbla fiecum, prost la haine, =i numai cudoao, trei slugi, de-i era de grija trebilor. +i umbla pre gios,f[r[ alaiu, ca un om prost.

Iar[ at`ta dragoste ar[ta ]mp[ratul c[tr[ Dumitra=co-vod[,unde v[dzus[ c[ s-au ]nchinat de bun[ voia lui, c[ s[ tindè cuam`ndoao m`nule =i cuprindè pre Dumitra=co-vod[ de grumadzi=i-l s[ruta pe fa\[, pe cap =i pe ochi, ca un p[rinte pre un fiiu als[u. Aceasta era, c`nd s-au ]mpreunat ]n casa cea mic[.

Atunce Iordache Ruset vornicul =i cu o sam[ de rude alesale, cu Dumitra=co Racovi\[ hatmanul =i cu Savin Zmucil[banul au ]nceput a agiunge cu clevete asupra lui Dumitra=co-vod[, cum c[ nu este bine s[ fie domnu vecinic, pre neam, ]nMoldova, ce este bine s[ s[ schimbe dup[ cum va pofti \ara,adec[ precum este =i acmu, domniile de la turci. Deci ]mp[ratul,oblicind de aceast[ poft[ a lor, au ]nv[\at pre Goloftin =i preRogojenschii de-au chiemat pre to\i boierii \[r`i la gazda lor,]n cas[le Dediului spatariul, l`ng[ cur\ile domne=ti. +i au]nceput a spune Goloftin cuv`ntul ]mp[ratului c[tr[ boieriiMoldovii, cum marele ]mp[rat sile=te s[ scoat[ aceast[ \ar[din robie, de suptu m`na p[g`nilor, =i nu-i trebuie nemic[ dela d`nsa s[ iè, ce-i voia s[-= fac[ poman[, fiind cre=tinii m`nca\ide p[g`ni. +i domniile s[ nu s[ schimbe ]ntr-]nsa, s[ s[ fac[cheltuial[ ca la p[g`ni. +i alte multe cuvinte de adeverin\[,

Ion Neculce

214

cu mil[, ca aceste. +i audzind boierii aceste cuvinte, to\i s-au]nchinat =i au mul\[mit, iar Iordache Ruset cu ceata lui, precummai sus s-au dzis, iar au ]nceput a striga c[ nu-i bine s[ fie totde un neam¡ domnu, ce s[ s[ schimbe. Deci o sam[ de boieri\inè ]n partea lui Dumitra=co-vod[ =i dzicè c[ nu-i bine s[ s[schimbe domnii, ce s[ fie pre neam¡, s[ ias[ zavistia =icheltuiala din \ar[, iar Iordache tot striga c[ este bine s[ s[schimbe. +i s[ priciè ei ]nde ei ]naintea lui Goloftin =i nu socotièc[ este lucru cu ru=ine. Atunce le-u r[spunsu Goloftin c[]ntr-altu chipu nu s[ poate. +i au ie=it boierii cu acestu r[spunsu=i s-au dus pre la gazdele sali. Atunce au priceput Goloftinpre boierii Moldovei ce feliu de oameni pizm[tari sunt =i cumnu s[ iub[scu.

Sculatu-s-au Savin Zmucil[ banul, carele era ]nvoit cuIordache Ruset, =i s-au dus la Dumitra=co-vod[ =i la ]mp[ratul=i au spus toat[ taina lui Iordache. Deci ]mp[ratul s-au m`niet=i au f[cut surgun pre Iordache la Soroca, iar pre Savin Zmucil[l-au f[cut Dumitra=co-vod[ postelnic mare. +i dup[ ce s-au]ntorsu moscaslii la \ar[-=, au luat =i pe Iordache de l-au dus laChiov. +i au fost la ]nchisoare 2 ani =i poate-fi acolo ar fi murit,de nu l-ar hi slobodzit moscalii. Numai au avut noroc =i partede Br`ncovanul-vod[, c[-i era cuscru =i au st[tut tare pentrud`nsul la Poart[. +i s-au agiunsu cu chihaia veziriului, de-uporoncit solilor moschice=ti, carii era atunce la Poart[, anumefeciorul lui +eremet, =i au scris feciorul lui +eremet la tat[-s[u,la Chiov, =i cu aceast[ mijlocire l-au slobodzit moscalii de la]nchisoare din Chiov. +i giup`neasa lui, t`mpl`ndu-s[ de-u fostfugit ]n |ara Ungureasc[, =i acolo au murit ]mpreun[ cu o fiic[a sa, ]nc[ era logodit[. C[uta\i, fra\ilor, acmu, cum nu treceosinda pre sluga cee ce s[ r[dic[ asupra st[p`nu-s[u. C[Dumitra=co-vod[ mare bine ]i f[cus[ lui Iordache, =i l-au scosde la ]nchisoarea lui Neculai-vod[, din beciu, de unde poatear fi pierit, iar Dumitra=co-vod[, ]nainte trimi\`nd, l-au slobodzit=i l-au pus c[im[can. +i apoi =-au dat =i o nepoat[ de sor[ dup[un¡ fecior a lui, anume Costantin, =i l-au pus =i p[harnic mare,


215

fiind ]nc[ copil, nu de v`rst[ la boierie. Ce-i lucru de miratpentru Iordache, ce nu-i agiunge, de s[ pune ]mpotriva luiDumitra=co-vod[. Nu dzic nemic, numai socotesc doar de era=i cu ]nv[\[tura Br`ncovanului-vod[, av`nd Br`ncovanul pizm[veche pre Dumitra=co-vod[, de c`nd luas[ pre fata lui +[rban-vod[ Dumitra=co-vod[, din |ara Ungureasc[. C[ f[cus[ munte-nii leg[tur[ s[ nu-= de fetele dup[ Cantemire=ti. Sau doar[g`ndiè Iordache c[ iar[ a aduce pre Mihai-vod[ din |arigrad,de l-a face domnu aice ]n \ar[, s[ fie iar[ el alfa =i omega,dup[ cum era mai nainte, de st[p`niè domnii de la turci. Aucine-l =tie ce g`ndiè.

}mp[r[\ia Turcului, ]n\eleg`nd de moscali c[ vin mul\imemult[ tare, s-au ]ngrijit c[ s[ va r[dica toat[ cre=tin[tatea detoate p[r\ile asupra lui. +i au =i trimis de olac de-au chiematpre sfin\ia sa presfin\itul kyr Hrysantu, patriiarhul Ierusalimu-lui, =i i-au dzis ca s[ scrie o carte la Br`ncovanul-vod[, domnulmuntenescu, =tiind ]mp[ratul c[ avè priete=ug patriiarhul cuBr`ncovanul-vod[, =i Br`ncovanul iar avè priete=ug vechiu cumoscalii. +i s[ scrie Br`ncovanul =i s[ trimi\[ un om a lui lamoscali, s[ fac[ pace, =i va l[sa turcul hotar moscaluluiDun[rea. +i pre acè voroav[ au trimis Br`ncovanul-vod[ preMachidon comisul aice ]n Ia=i, la ]mp[ratul Moscului, presocoteala Turcului. Ce n-au priimit nicidecum ]mp[ratulmoschicesc s[ fac[ pace, ne=tiitoriu g`ndul omului la ce-l aduce,st`nd v`rtos Toma sp[tar =i cu Dumitra=co-vod[ s[ nu fac[ pace,mai mult ]n pizma Br`ncovanului-vod[.

Toma sp[tariul Ca[n]tacuzino, fiind v[r primare Br`nco-vanului, ]l \inè Br`ncovanul ca pre un fiiu al s[u. +i-l f[cus[ =isp[tar mare ]n |ara Munteneasc[, =i mult[ mil[ =i dragoste =icinste ar[ta c[tr[ d`nsul, \iindu-l mai ]n frunte de to\i boieriis[i. Iar el au l[sat pre Br`ncovanul-vod[ =i au fugit aice la Ie=i,la ]mp[ratul moschicesc, socotind c[ a hi el domnu ]n |araMunteneasc[ ]n locul Br`ncovanului. +i au ]nceput c[tr[]mp[ratul a p`r] tare pre Br`ncovanul, dzic`nd c[ 300 pungibani ce-au triimis ]mp[ratul la Br`ncovanul s[ fac[ oaste =i s[

Ion Neculce

216

cumpere pìne, s[ ias[ ]n timpinarea o=tii moschice=ti laF[lciiu, s[ s[ las[ de acea n[dejde ]mp[ratul, c[ nu sunt niciunele de acele. Ce s[ adevere=ti c[ umbl[ cu vicle=ug, c[ nicioaste face, nici pìne cump[r[, nici el va s[ vie ]naintea o=tiila F[lciiu. Ce sfatul lui este, de a vidè c[ bat moscalii preturci, el s[ s[ ]nchine cu toat[ \ara lui la nem\i. Deci Toma,v[dz`nd acel sfat a Br`ncovanului c[ este a=è, s-au vorovit cuunchii lui, cu Costantin Ca[n]tacuzino stolnicul =i cu Mihaisp[tariul =i cu al\i boieri de \ar[, s[ vie el ]nainte: „S[ dè =tire]mp[r[\iei tale c[ toat[ \ara ]i bucuroas[ s[ s[ ]nchine la]mp[r[\ia ta, numai Br`ncovanul nu priime=te =i face piedec[tuturor. +i 18.000 de sirbi, ce-s ]n capul |arì Muntene=ti, vrès[ vie la ]mp[r[\ia ta, =i i-au poprit Br`ncovanul =i nu las[ presirbi de cei ce slujescu la nem\i“. +i au cer=ut Toma oaste la]mp[ratul, oaste ca s[ marg[ s[ lovasc[ Br[ila, s[ o iè. +iatunce, audzind muntenii =i oastea Br`ncovanului, to\i or alergala d`nsul la Br[ila, =i Br`ncovanul a r[m`ne singur, =i a str`ngebucate multe din olatul Br[ilii =i a ie=i ]naintea ]mp[r[\iei laF[lcii, cu toat[ oastea munteneasc[ =i cu zaharà. +i a=è aust[tut =i Dumitra=co-vod[ ]ntru agiutor Tomii, la aceste vorbe,]n pizma Br`ncovanului, ca s[-i fac[ r[u. +i nu socotiè c[ maimult ]= face lui, c[ r[=chir[ oastea =i la greu n-a avè cu ce s[bate. Care mult i-am dzis eu lui Dumitra=co-vod[, ]n tain[, s[las[ pizma Br`ncovanului =i s[ nu-= r[=chire oastea. C[ preurm[ mult s[ va c[i =i nemic nu va putè folosi, precum dzicefilosoful: „C[in\ile cele de apoi ]ntru nemica sunt“.

Deci ]mp[ratul ]ndat[ au poroncit de-au ales oaste, careera mai frunte de moscali =i un polcu de moldoveni, cu Rentughenarariul =i cu Cropot bragadiriul, =i l-au pornit cum mai ]ngrab[. +i i-au dzis ]mp[ratul Tomii c[, de nu s-a ]nchinaBr`ncovanul, ]l va face pre d`nsul domnu, iar de s[ va ]nchinaBr`ncovanul, pre d`nsul ]l va face ghenaral, de nu va asculta,nici s[ va teme de Br`ncovanul-vod[. A=è aduc tinere\ele preom, c`nd au prè mult[ voie =i dezmierd[ciune la un¡ st[p`n,precum au avut =i Toma la Br`ncovanul-vod[, c[ la ce de apoi


217

s-au ]nstreinat de neamul s[u =i de binele s[u cel mult =i aumurit ]n \[ri streine.

Dup[ aceste, ]mp[ratul a tree dzi au purces¡ din Ie=i laPrut, la oastea sa, =i au poftit =i pe Dumitra=co-vod[ s[ viedup[ d`nsul =i s[-= iè cu d`nsul 15 boieri, pe care-i vor pl[cèlui, s[-i cinsteasc[ acolo. +i s[ marg[ =i mitropolitul \[r`i, s[slujasc[ liturghia acolo, ]n beseric[ de cortu. +i au pus de-ucump[rat =i c`teva vas[ de vin, s[ fie de cinstit o=tenii, c[atunce era =i s[rb[toare, dzioa Sfin\ilor apostoli Petru =i Pavel,cu trei dzile mai ]nainte, ]n post, s[ fac[ ]n locu de prazdnic,cum s[ dzice la noi, fiind =i numele lui, Petru. Avè obiceiu elde f[cè =i ]ntr-al\i ani slujitorilor lor mas[ la Sfeti Petru.

Deci Dumitra=co-vod[ s-au sculat a doa dzi =i =-au alesboieri, pre cine au socotit, ]mpreun[ cu mitropolitul Ghedeon,=i s-au dus =i au f[cut ]nt[i liturghia. Iar oastea era str`ns[, =iera f[cut un ocol mare, mai largu de cum cuprinde curtea gospoddin Ie=i. Mai ca de do[ ori de cumu-i curtea, a=e era acel ocol,de o parte dr[g[nimea =i de o parte tot pu=cile cele mare]n=irate. Deci dac-au istovit liturghia, au =i ]nceput a slobodzipu=cile cele mari pre r`nd, toate c`te una, p[n[ ]n 52, c[ toateavè luate cu sine. Apoi au ]nceput a slobodzi dr[g[nimeaflintele, ]ns[ nu tot odat[, ce ]ncepus-a slobodzi de o parte,merg`ndu focul slobodzind din om ]n om ]mpregiur. Ca cum armerge fulge-rul, a=è mergè focul ]mpregiur. +i era 5 r`nduri, totdraguni de draguni.

Apoi au mersu la conac, =i acolo au ]ntins vro cinci, =esecorturi unul l`ng[ altul, de s[ \inè tot unul. +i au pus mas[suptu acel cortu, gios pre p[m`nt, =i au s[pat =an\u de slobodzitpicioarele ]n gios. +i au =[dzut ]mp[ratul =i cu Dumitra=co-vod[ =i cu to\i ghenararii, c`\i era, =i bragadirii =i polcovnicii=i c[pitanii. +i pre de o parte, de la al cincile boieri moschice=timai gios, =edè =i cei 15 boieri moldovene=ti, tot de-a r`ndul,cine= dup[ cinstea sa. +i era ]ntr-o miercuri ]n post, =i au m`ncatto\i carne, pentru liubovul ]mp[ratului cre=tinescu. +i ne-u cinstitpre bine =i frumos, =i mai pe urm[ ne-u ]nchinat ]nsu=i ]mp[ratul,

Ion Neculce

218

cu ni=te vin al lui de la fran\oji, care, ]ndat[ cum au b[ut, aum[rmurit to\i de be\i, b`nd de acel vin. +i n-au mai =tiut cumau dormit ]ntru acea noapte, =i domnul =i boierii.

A doa dzi s-au tocmit =i boierii cu Dumitra=co-vod[ =imitropolitul, =i i-au f[cut to\i scrisori la m`n[ =i au isc[lit to\i,=i ]mp[ratul. +i au purces la Ie=i Dumitra=co-vod[ =i SimionSava =i au str`nsu =i pre al\i boieri =i arhierei, carii nu s[t`mplas[ la cinste la Prut. +i au intrat ]n beserica domneasc[pe poart[ =i au c`ntat un paraclis, =i dup[ paraclis au cetitcatastihul cel de tocmal[, ce-u f[cut lui Dumitra=co-vod[. +iau priimit to\i, =i ceielal\i boieri, care nu s[ t`mplas[ la Prut.+i au isc[lit to\i, tot pre ponturile cele ce i-au trimis ]mp[ratulpre Luca visternicul, precum s-au pomenit mai sus.

+i a=è era sfatul, s[ marg[ tot c[tinel, z[bovind, doar se va]ntoarce =i Toma de la Br[ila, =i vor veni =i le=ii din sus. +i ormai str`nge =i vite, c[ trimisese slujitori prin \ar[ de lua a cuig[siè, =i f[r[ voia lui, =i le da bani. Dar ]n scurt[ vreme au =inemerit veste, de la Lupul vornicul, c[ au trecut veziriulDun[rea =i vine ]n sus. Deci ]mp[ratul ]nt[i s[ cump[niè s[]ntoarc[ oastea ]napoi, s[ iè pre la Ia=i la Siretiu ]n gios laFoc=ani. Apoi au v[dzut c[ nu-i d[ m`n[, c[ obuzul lui +eremetagiunsese ]n gura Jijiei. Ce s-au l[sat de acel sfat =i au trecutPrutul toat[ oastea, ]n ceasta parte, =i au luat ]n gios, cum maide sirgu, s[ agiung[ la F[lcii. Atunce au v[dzut ]mp[ratul c[s-au gre=it, unde au trimis pre Toma =i =i-au ]mp[r\it oastea. +iau r[pedzit s[ s[ ]ntoarc[. Ce n-au apucat, c[ Toma agiungèatunce la Br[ila.

Iar[ Toma, dup[ ce-au agiunsu la Br[ila, a tree dzi au =iluatu cetatea Br[ilii. +i au ]nceput a str`nge zaharà, s[porneasc[ la F[lcii, =i a vini mult[ oaste, cum s[ apucas[. +iau scris c[r\i ]napoi la ]mp[ratul de i-au f[cut =tire. NumaiLupul vornicul au prinsu acele c[r\i =i le-au trimis la veziriul,ca un ]mpiedec[toriu de binele cre=tinilor. +i moscalii nu =tiènemic c[ au luat Toma Br[ila.

Br`ncovanul-vod[ ]nc[, dup[ ce-au audzit c-au dat mos-calii oaste Tomii =i merge la Br[ila, s-au m`niet =i n-au vrut s[


219

s[ mai pogoare ]n gios. +i zaharaoa ce o pornis[ ]nainteamoscalilor la F[lcii au poprit-o =i, dup[ ce-au b[tut turcii premoscali, au trimis-o o=tii turce=ti. +i banii ce-i trimisese]mp[ratul¡ moschicescu Br`ncovanului-vod[ s[ fac[ oaste =izaharà, precum s-au pomenit, dup[ ce s-au ]ntorsu moscalii la\ara lor, le-u trimis banii.

Pre acee vreme s[ r[dicas[ 2 boieri sirbi de la margineaBosnei =i str`nsese la 20.000 de oaste =i mai bine, tot sirbime,cu ]ndemn[turile moscalilor. +i mult[ r[utate f[ce turcilordespre acea parte. Numai n-au \inut multu =i n-au apucat a s[]ntemeiè, c[, dup[ ce-au b[tut veziriul pre moscali, au =ir[pedzit ni=te pa=i ai lui =i i-au spart. Iar boierii aceie pre urm[au venit la Petreburcu, la ]mp[ratul moschicescu, neput`ndtr[i la locul s[u. +i i-au miluit =i le-au dat sate, s[ tr[iasc[acolo la Moscu.

}mp[ratul Moscului, ne=tiind r`ndul locului acestuie, a=ijdere=i Dumitra=co-vod[ nu =tiè, fiind de copil mic la |arigrad, =i cuvenitul la Ie=i =i cu cele cinsti =i tefericii multe s[ h[meis[, denu putè s[ s[ mai grijasc[ nemic. +i precumu-i hirea moscalilortem[toare de vicle=ug, cu nime nu s[ sf[tuiè din boieriiMoldovii, numai cu Dumitra=co-vod[. A=ijdere =i Dumitra=co-vod[, v[dz`ndu-s[ ]n cinste la moscali, s[ v[znosis[ =i cu nimenu s[ sf[tuiè. Ce \inè pre turci istovi\i de moscali, ca cum arlua oaricine c`rpa unii f[mei din cap. A=è \inè ei c[ or lua =i orbate puterea ]mp[r[\iei turce=ti. Au purces oastea netocmit[]n gios, care cum putè, oastea moldoveneasc[, de la tefericiacè din Ia=i, gium[tate ]mpr[=tiiat[ pre la bejenii, s[ s[ maigrijasc[ de bucate, al\ii pentru jacuri, precumu-s moldovenii.

Atunce s-au f[cut 3 obuzuri. Un obuz, ca vro 7.000 de oaste,merge ]nainte iu=ori, cu Ian[= ghenarariul. Al doile obuz, cavro 15.000 de oaste, merge cu ]mp[ratul =i cu +eremet =i cuDumitra=co-vod[. A treile obuz, mai pre urm[, cu toat[ greimea,pedestrimea cu R[pin ghenarariul. +i a=è mergè de departe unobuz de altul, cale ca de 2 ceasuri.

Iar[ din gura Jijiei p[n[ ]n gura S[r[\ii s[ t`mplas[ acel loctot m`ncat de l[custe, c`t era numai p[m`ntul, de nu avè ce

Ion Neculce

220

m`nca caii. Deci cele 2 obuzuri ce era mai u=oare, a ]mp[-ratului =i a lui Iano=, s-au dep[rtat ]nainte, ca s[ agiung[ lagura S[r[\ii, unde era iarb[. +i siliè s[ agiung[ acolo =i s[a=tepte greimea, de r[m[sese obuzul cel cu pedestrimeadeparte ]napoi de cele 2 obuzuri, fiind oastea le=inat[ =ibolnav[, ca vro 100 de car[ pline de oameni bolnavi; pre al\ii]i m`na cei mai s[n[to=i denapoi, ca pre vite.

Atunce oastea moschiceasc[, cum mergè ]n=irat[ pre deceasta parte de Prut, iar t[t[r`mea era pre de cee parte, trecus[de coada o=tii moschice=ti ]n sus. Pre c`mpu s[ vede focurileca stelele. +i nu trecè ceie la ce=tie, nici ce=tie la ceielal\i,nici f[cè z[h[ial[, nimic[. C[ oastea moschiceasc[ ar[ta prestesam[ de mult[, fiind car[ multe. +i t[tarì ]nc[ a=tepta, de-orbate pre turci, s[ s-]nchine =i ei la moscali.

Deci, cum au sosit Ian[= ghenarar cu obuzul lui ]nainte,]ntr-o s`mb[t[ pre amiadz[dzi, ]n 6 dzile a lui iulie, ]mpotrivagurii S[r[\ì, l`ng[ o balt[, de-u desc[lecat can ]n laturi dePrut, iar turcii au =i sosit =i ei ]mpotriva lor la Prut, =i-au =i f[cut3 poduri =i au ]nceput a trece Prutul ]n ceasta parte.

Deci Ian[= ghenaral au scris la ]mp[ratul s[ p[zasc[ s[ viemai tare, s[ s[ afle, p[n[ ]n dzu[, toat[ oastea la un loc, sau els[ s-]ntoarc[ ]napoi la noapte. C[ turcii sunt mul\i, =i n-a putèel, cu c`t[ oaste are, s[ sprijineasc[, =i poate s[-i sparg[.

}mp[ratul, dup[ ce-au v[dzut scrisorile lui Iano=, au socotitc[ el, cu obuzul ce-i l`ng[ d`nsul, poate s[ agiung[ la noapte.Dar pedestrimea este departe ]napoi, nici a doa dzi n-a agiunge,c[ era pre la R[bìe, iar ]mp[ratul era ]n gura Prute\ului, laCasele Banului. Deci au socotit =i au scris la Iano= s[ s[ r[dicela noapte, s[ vie ]napoi la obuzul lui.

Deci Ian[= ghenarar, cum au v[dzut scrisorile ]mp[ratuluic[ scrie s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi, cum au ]nnoptat, la doao, treiceasuri de noapte, au =i purces¡ ]napoi. Iar turcii, audzindhuietul car[lor, =-au =i f[cut spaim[ =i au =i ]nceput s[ fug[. Iarun pa=[ au dzis veziriului c[ huietul s[ pare c[ s[ duce, nuvine. Deci fiind un¡ bulucba=, de neamul s[u sirbu turcit de la


221

Bosna, anume Colceag, =i-l trimisese s[ marg[ s[ vadz[. +icum s-au dus, au =i luat limb[ c[ fuge obuzul. +i a=è au ]ncetatturcii de a fugi =i v`rtos a trece Prutul toat[ noaptea. Iar Colceag,dintr-acè limb[, au agiunsu de este acmu pa=[ la Hotin.

Deci obozul lui Iano=, ]ntru acè noapte, au m[rsu cu pace=i au sosit p[n-]n dzu[ la obuzul ]mp[ratului, ]n gura Prute\ului,la Casa Banului.

Iar[ turcii, a doa dzi, Duminec[ diminea\a, ]n 7 dzili a luiiulie, veniè, care cum putè, ]n puterea calului. Atunce au scosmoscalii vro 4.000 de moscali afar[ din obuz, mai gios, pel`ng[ balta Prute\ului, ca trei, patru pistrele de sigeat[. +i auie=it =i moldovenii ]mpotriva celor 4.000 de moscali, al[ture,mai de despre c`mpu, =i cu Dumitra=co-vod[ =i pu\intei don\i=i c[zaci, al[ture cu moscalii.

Deci au =i ]nceput ]nt[i cu moldovenii turcii a-=i da palme.Ce, p[n[ ]ncepus[ a s[ ]ngloti turcii, sta oarece bine =i bie\iimoldoveni, m[car c[ era oaste de str`nsur[, negriji\i =i f[r[arme =i ne]nv[\a\i la r[zboiu, c[ ei nu avusese oaste de mult.Iar apoi, ]nglotindu-s[ turcii mul\ime, nu mai putè s[ \ie r[zboiul,c[ turcii avè tot, foc =i cai buni. Iar moscali c[l[ri cu focdennapoia moldovenilor s[-i r[tuiasc[ nu era, c[ c[l[rimeacei cu cai buni o trimisese cu Toma la Br[ila. Ce le-u c[utatnumai a da dos asupra obuzului. De mirat era ]nc[ =i c`t st[tus[,ce putincio=i era ei s[ s[ bat[ cu oastea turceasc[.

Apoi turcii, v[dz`nd c[ moldovenii au dosit la obuz, au]nceput a da n[val[ asupra celor 4.000 de moscali ce era afar[din obuz =i a don\ilor. Deci a=è le da val, c`t s[ p[rè c[ or treceturcii cu cai preste d`n=ii. Dar moscalii ]i sprijiniè tare din foc,iar pre don\i =i pre ni=te c[zaci ]i purta tot v`rtej prin pregiurulmoscalilor, numai s[-i dezlipeasc[ de l`ng[ moscali. Ce avènoroc de balta Prute\ului, c[ era pre de o parte, c[-i dezlipiède l`ng[ moscali. Atunce, v[dz`nd c[ turcii tot s[ adaog, le-auc[utat numai =i acelor 4.000 a veni iar la obuz, =i cu acei don\i=i pu\inei c[zaci.

Deci p[n-]n sar[, ]ntru acee=i dzi Duminec[, tot veniè v`rtosdin gios =i s[ a=[dzas[ pre coast[ la deal¡, iar[ t[t[r`mea tot

Ion Neculce

222

trecè ]n sus spre Hu=i, pre la bejenii, dreptu prad[, ca lupii.Cum ar trece ni=te l[custe, a=è trecè de mul\i. Ce can da turciic`teodat[ n[val[ la obuz, dar ]i ]mpro=ca moscalii. +i obuzul=edè pre l`ng[ balt[ ce s[ chiiam[ Prute\ul, al[ture ]n=irat[.Ie=iè h[r[\i =i de la noi moldoveni =i de la turci, de s[ loviè,p[n’ ce-au ]ns[rat. Iar obozul cel mare moschicescu au totvenit la un loc, s[ s[ ]mpreune cu cestalalt, =i n-au putut ]ntruacee dzi, Duminec[, s[ agiung[, ce numai p[n’ la St[nile=tiau venit. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd c[ nu mai vini pedestrimea,tare s-au ]ngrijat.

Atunce m-au chiemat pre mine, fiind hatman, =i mi-audzis: cutedza-oi eu cu 200 de draguni =i cu 100 de moldovenis[-l scot pe m[ria sa =i pre ]mp[r[teasa, c[ va putè mergec[lare, s[-i scot ]n |ara Ungureasc[? C[ ]n |ara Le=asc[ nucutedza, c[-i scrie cneajul lui, Dolhoruc, c[ i-s le=ii neprieteni=i au str`nsu oaste, nu ca s[-i dè agiutor, ce ca s[-i stè ]mpotriv[,=i s[ las[ pre +eremet =i pre Dumitra=co-vod[ ]n urm[ cuobuzul, s[ s[ bat[ cu turcii. Ce eu i-am r[spunsu c[ este unlucru prè cu grij[ mare a ispiti, c[ci ast[dzi toat[ dzioa auv[dzut m[riia sa cum au trecut t[tar`i =i turcii tot ]n sus, cacum ar merge ni=te l[custe. Cine-i =tie c`t loc or hi cuprinsu]n sus, =i noi ]n ceast[ noapte, sau om putè s[ ie=im dintr-]n=ii,sau ba. Apuc`ndu-ne dzioa, este un lucru prè cu primejdie s[l[s[m oastea cè mult[, s[ mergem cu o m`n[ de oameni.M[riia sa este ]mp[rat, =i este un lucru foarte cu grij[, s[ nucadz[ la vro primejdie. De ar fi un om mai de gios, de s-art`mpla =i primejdie, n-ar fi lucru mare. Deci ]mp[ratul, audzindaceste cuvinte ale mele, au socotit =i el c[-i dzic bine, =i nus-au cutedzat.

+i ]ndat[ s-au =i r[dicat cu obuzul de acole, de l`ng[ CaseleBanului, =i au purces¡ noaptea ]n sus prin tuneric, de nu s[vedè m`na. +i au m[rsu toat[ noaptea, =i p[n-]n dzuo au agiunsula St[nile=ti, supt deal. Iar de focurile turcilor =i a t[tar`lor eracuprins[ costi=a p[n[ pre suptu p[dure, tot c`mpul acela, p[n[]n Hu=i. Iar turcii =i t[tar`i de la focuri audziè hream[tul


223

obuzului, =i nemic[ nu s[ clintiè, ca cum ar fi ni=te oamenimor\i ]n r[v[rsatul zorilor.

Iar[ c`nd au fost ]n r[v[rsatul zorilor, di ]ncepus-a s[ luminade dzio, luni, atunce s-au timpinat cu toat[ pedestrimea ce erala obuzul lui R[pin ghenaral, ]n sat la St[nile=ti. Deci ]ndat[cum s-au timpinat, au =i ]nceput pedestrimea a s[ ]n=ira cup[rcanile ]n spate, un r`nd pre de o parte a taberii, altul pre dealt[ parte, iar obuzul ]mp[ratului tot p[ziè de intra ]n mijloc,]n celalaltu obuz, ]n pedestrime.

Ce n-au apucat a intra toate car[le ]mp[ratului ]n celalaltobuz, s[ s-]ncheie p[rcanile, =i au =i lovit turcii =i cu t[tar`idenapoi obuzul. +i a=è au f[cut o n[val[ stra=nic[, c`t au ruptuvro 100 de car[, =i le-au luat care nu apucas-a intra ]n p[rcane.+i ]ntre acele car[ ce-au luat turcii s-au t`mplat =i vro doao,trei c[ru\[ pline de bani ]mp[r[te=ti.

Mai dat-au =i al\ii n[val[ ]n coastele obuzului din gios =ial\ii ]n coastele obuzului din sus. Ce acee n-au putut stricanemic. Mai mult =-au stricat lor, c[ era p[rcanele ]n=irate =itocmite. Deci cum au dat n[val[ turcii, iar moscalii au =islobodzit p[rcanile la p[m`nt, =i au slobodzit to\i odat[ focul=i pu=cile ]ntr-]n=ii. +i a=è c[dè turcii, ca c`nd ar c[dè ni=tepere coapte dintr-un¡ p[r, c`ndu-l scutur[ oamenii.

Iar[ bie\ii moldoveni, c`t s[ putus[ \inè la un loc desteaguri, de nu s[ r[sipis[ noaptea pe obuzuri, ei mergè]naintea obuzului afar[ din p[rcane. Deci v[dz`ndu-i turciic[ sunt afar[ din p[rcane, a=è le-u dat turcii n[val[, ca onoaj[ de lupi ]ntr-o turm[ de oi. Ce moldovenii, neput`ndu-isprijeni, au =i plecat fuga ]napoi asupra obuzului, iar turciidenapoi gonindu-i, pre carii cumu-i agiungè tot ]i pr[v[lie =i-it[iè, =i s[ f[cè mare chiot.

Deci agiung`nd moldovenii ]n fruntea obuzului, iar mos-calii n-au vrut s[ le de=chid[ p[rcanile, ca s[ intri ]nlontru ]nobuz, ce le-au f[cut semnu de-u purces al[ture cu obuzul afugi. +i la gium[tate de obuz le-u de=chis p[rcanile de le-auf[cut poart[. +i au ]nceput a intra moldovenii, prin coastele

Ion Neculce

224

obuzului, ]n obuz, iar turcii tot ]i goniè, ca ni=te lupi, pre l`ng[obuz. Iar moscalii sta de-i priviè, p[n[ s-au apropiet turciiaproape =i au intrat moldovenii mai to\i ]n obuz. Atuncemoscalii, afl`nd vreme, odat-au slobodzit focul din poarta ce of[cus[ p[n[ ]n fruntea obuzului, =i a=è au obor`t pre turci, cacum i-ar m[tura cu o m[tur[.

Apoi turcii s-au sp[riet a mai da n[val[ la obuzul moschi-cescu, ce mergè prè departe, ca la 1.000 =i mai bine de pa=ib[rb[te=ti. F[r[ c`t numai ce ie=iè h[r[\, c`te doi, trei, =i de lanoi a=ijdere, de s[ loviè cu d`n=ii, =i din oficerii moschice=ti =idin moldoveni. C[ oficerii moschice=ti mergè tot pre denafarap[rcanilor, cine= dreptu steagul s[u. Iar pre dinlontru, al[turecu p[rcanele, mergè c`te 5 r`nduri de draguni pedestri, =i ]nmijlocul lor car[le =i alt[ oaste. Iar ]n coada obuzului denapois[ tot b[tè v`rtos cu turcii, c[ ]ncepus[ a-l agiunge =i pedestri-mea turceasc[, inicerii. Deci mergè c`te pu\inel, =i sta obuzulde a=tepta pre cei din urm[, c[ cei din urm[ mergè tot b[t`ndu-s[.+i mergè pu\inel =i iar sta, de s[ a=tepta, c[ cei din urm[ avègreu mare. +i c`nd sta obuzul, moscalii avè =i c`te o pu=c[mare pe la steaguri, =i unde vedè c`te un buluc¡ de turci, c`tedzece, cincispr[dzece, ei =i ]ntorcè c`te o pu=c[ cu c[ru\a =ida ]n turci. +i a=è ]ndrepta pu=ca de bine, c`t nu era niciodat[s[ nu lovasc[ ori cal ori om. Deci a=è au m[rsu luni toat[dzioa, p[n-]n vremea chindiei, de la St[nile=ti, de suptu deal,p[n’ la Prut.

+i dac[ au sosit la Prut, au mai r[suflat oarece la ap[, c[toat[ dzioa nu b[us[ ap[, nici ei, nici caii. Iar turcii, ]n scurt[vreme, au ]nceput a s[ ]nmul\i preste sam[, =i au agiunsu =iveziriul cu toat[ puterea. +i de cee parte de Prut ]nc[ au ]nceputa sosi oaste turceasc[ =i le=ii a lui voievoda Chiovschii. +i eraun deal mare ]mpotriva obuzului moschicesc de cee parte, =inu putè oastea turceasc[ s[ s[ pogoare la vale, s[ s-apropie dePrut, de r[ul pu=cilor moschice=ti, c[-i ]mpro=ca moscalii prètare. N[rocul moscalilor c[ nu avè turcii de cee parte pu=ci dindeal, c[ ar fi str`cat r[u obuzul moschicesc. Iar de iasta parte


225

s[ pusese turcii ]n dosul unor spini =i f[cè stric[ciune moscalilorde dup[ spini. Iar[ ]mp[ratul au poruncit de-au ie=it to\imoldovenii, de-au dat n[val[ turcilor la spini =i au gonit peturci de la spini. +i s-au mai l[rgit p[rcanile, de-au cuprinsuspinii ]nlontru ]n obuz.

Atunce s-au prinsu =i un turcu viu, =i l-au dus la ]mp[ratul.+i acel turcu au spus ]mp[ratului c`t[ oaste turceasc[ este:120.000 iniceri =i 250.000 de c[l[rime, cu 40.000 sindighistri,carii sunt giura\i de m[rgu ]nainte la r[zboiu. A=ijdere =i hanulcu soltanul, cu t[t[r`mea, =i voievoda Chiovschii cu le=ii =i cu=vedzi, c`\i or hi de mul\i, nu =tie. +i au mai spus c[ au venitc[r\i de la ]mp[ratul turcescu, scriind la veziriul, de a socotic[ nu va putè birui pre moscali, s[ caute s[ fac[ pace, =i ce-arcere moscalii, s[ le dè, s[ nu s[ bat[.

Deci ]mp[ratul moschicesc, ]n\eleg`nd vorba acelui turcu,au pus pre +eremet de au scris o carte de la d`nsul la veziriul]ntr-acesta chip, precum: „Noi am avut pace cu voi, =i voi v-a\ipotrivit +fedului de a\ trimis pe hanul =i pe soltanul de-au pr[datast[ iarn[ ]n \ara noastr[, f[r[ nici o vin[. +i ]nc[ n-au agiunsucu at`ta, =i te-i sculat acmu =i M[riia ta, cu toat[ puterea, devii asupra noastr[. Deci ]mp[ratul nostru, oblicind de aceast[fapt[, m-au ales pre mine cu aceast[ oaste ]nainte, ]ntru]ntimpinarea M[rii tale, ca s[ stau s[ vorovescu cu M[ria ta =is[ punem o cale pentru aceast[ prad[ ce ne-a\i f[cut, ca s[facem pace. C[ noi nu suntem bucuro=i ca s[ str`c[m pacea,c[ noi \inem pace, iar M[ria ta, cum ai v[dzut oastea mè, cumai prinsu a bate =i nu stai s[ vorovim. Pentru aceasta te poftescus[-mi faci =tire, s[ =tiu cum oi scrie la st[p`nul mieu, la ]mp[ratul,c[ci eu n-am venit pe b[taie, ce pre pace“. }ntr-acesta chip auscris cartea, cu numele lui +eremet, t[inuindu-s[ ]mp[ratulmoschicesc c[ nu-i ]n obuz. +i au dat-o la acel turcu, =i a=e=atunce, luni sara, l-au trimis la veziriul.

Turcii atunce sara au f[cut dovà, dup[ cum li-i obiceiul, destrig[ cu to\ii tare, c`nd fac dovà, adec[ c`nd s[ roag[ luiDumnedzeu. Iar ]mp[ratul moschicescu, dac[ au audzit a=è,

Ion Neculce

226

]n grab[ au s[rit, g`ndindu-s[ c-au dat n[val[ turcii de-au spartobuzul, =i ]ntreba ce este. Iar Dumitra=co-vod[ au spus c[ facturcii rug[ la Dumnedzeu, iar ]mp[ratul s-au z`mbit a r`de =iau dzis: „M[car c[ suntu p[g`ni, dar s[ roag[ =i ei tare luiDumnedzeu.“

Deci cum au istovit turcii dovà, s-au =i apucat a da n[val[de trei, patru p[r\i ]n obuzul moschicescu. +i a=è s[ b[tè, c`teun ceas =i gium[tate \inè n[vala, iar moldovenii =edè acolo, ]nmijlocul obuzului, ca cum ar =edè la casele lor, a=è nu avè nicio grij[. C[ pu=cile turce=ti nu le me=ter=uguiè bine, =i trecèpreste obuz. +i arunca =i cumbarale de cele mare, =i suindu-s[sus nu apuca s[ cad[ gios =i s[ sp[rgè. +i de=i c[de vreuna,c[dè ]n lature, nu nemeriè ]n obuz. +i c`nd sta c`teodat[ b[taia=i ]ncepè tr`mbi\ile moschice=ti a dzice, pre at`ta cuno=tè c[n-au spartu turcii obuzul. +i a=è toat[ noaptea s-au b[tut.

Dzicè ]mp[ratul moschicescu c[ are =i el 2 cumbarali decele mare, f[cute cu altu me=ter=ug, cu otrav[, care ]l \ineuna c`te 50 pungi de bani, =i s[ c[ie=ti c[ n-au luat maimulte. C[ acmu ar arunca =i el vro una, dar n-are la cinearunca, c[ ordea turcilor ]nc[ nu-i str`ns[, s[ fie a=[dzat[ laun loc¡. C[ acel fel de cumbarale sunt nu numai her[le ce-s]ntr-]nsele, ce =i mirosul; pre cine agiunge cade de moare. Ceoricum, diminea\[, dintr-acele doao a arunca una, unde avede ordia lor str`ns[.

Dumitra=co-vod[ ]=i l[sas[ doamna ]n Ie=i, cu un polcu demoscali =i cu vro 200 de c[zaci, dzic`nd =i ]mp[ratul c[-= val[sa ]mp[r[teasa-= ]n Ia=i. Iar apoi n-au l[sat-o, ce-au luat-o cusine, cu d`nsul, iar doamna au r[mas ]n Ia=i. Dzisu-i-au atuncec`\va boieri s[ nu-= las[ doamna ]n Ia=i, =i mai v`rtos i-am dziseu s[ o trimit[ la Hotin sau la Cameni\[. C[ acmu-i vreme denepace, =i de s-a t`mpla vro primejdie, ]i va fi cu greu, c[ nuavè nici vezetei, nici slugi, =i cine =tie cum s-a t`mpla, iar deva fi pre voia cre=tinilor, lesni-i a s[ ]ntoarce s[ vie la Ie=i. Iarvod[ s-au m`niet =i mi-au r[spunsu s[-mi ieu f[meia, de m[tem eu, s[ o trimit unde mi-i voia, iar el pre doamna din Ia=i n-a


227

cl[ti-o nec[iuri. Iar apoi, dup[ ce-au v[dzut c[ au ]ncungiuratturcii obuzul, el tare s-au sp[riet, c[ or hi trimis turcii niscaivaoaste turceasc[ la Ie=i =i i-or lua doamna =i copiii. +i pl`ngè =i]ntreba ]n toat[ oastea, cine s[ va afla un voinic s[ ias[ pefuri=, s[ s[ sloboad[ la Ie=i, s[ dè =tire doamnei s[ fug[. +i-i vada pentru acea slujb[ ce-a face 100 de galbeni de aur, sau =idoa[. +i nime nu cutedza s[ s-apuce s[ marg[. Apoi Dumitra=co-vod[, v[dz`nd c[ nu s[ g[se=te nime, s[ ispitiè el singur s[marg[ =i cu Brah[, capitan de d[r[bani. +i-= g[sis[ =i cealmale=i haine turce=ti s[ s-]mbrace, s[ ias[ noaptea din obuz, s[intre ]n oastea turceasc[, ca doar ar putè str[bate la Ie=i ladoamna, s[ o iei =i s[ fug[. Ce din obuz nu putè ie=i nime, c[nu-i l[sa moscalii la p[rcane f[r[ ucaz. +i s-au dus =i la ]mp[ratulde i-au spus ce va s[ fac[, =i au cer=ut ucaz. Ce ]mp[ratul n-auvrut s[-i dè ucaz =i au socotit c[ nu este bine, c[ poate s[-lprindz[ turcii, =i l-or omor], iar la Ia=i, sau or fi mersu turcii,sau ba. Iar a=è, l-or omor] =i pe d`nsul =i or merge apoi =i laIe=i. +i s[ nu s[ team[, c[, de or =i merge turcii la Ia=i, nemicn-or strica. Ce avè mare grij[ =i jele nu numai el, ce =i noi cuto\ii, c`\i ne era casele ]n Ie=i.

Rug[m pre dumnevoastr[, iubi\[i] cetitori tineri, s[ lua\i samaace=tii scrisori, de s-ar t`mpla vrodat[ s[ mai vie ni=te lucrurica aceste ]n \ara noastr[, s[ v[ =ti\i chivernisi, s[ nu p[\i\i =ivoi ca noi.

Moscalii la turci niciodat[ n[val[ nu mai da, ce tot turciida n[val[ la moscali, p[n[ ]= istoviè focul, =i apoi iar s[ da]napoi, iar moscalii tot c[tinel dup[ d`n=ii. +i s[ l[rgis[=ireagurile cele de moscali, ]n lature, c`t alergai cu calul; at`tas[ l[rgis[ moscalii de la car[le lor. Iar c`nd au fost mar\idiminea\a, turcii s-a str`nsu to\i departe, =i acolo =-au f[cutmeteredzu =i =-au a=[dzat toate pu=cile. +i au ]nceput a s[bate prè vr[jma=, c`t ]ntunecas[ lumea, de nu s[ vedè om¡ cuom, =i s[ vedè numai para cum ie=iè din pu=ci. Ca cum ar ardeun¡ stuh¡ mare, trestie, pe ni=te v`nt mare, a=e s[ vedè foculie=ind din pu=ci. Numai ce voiu s[ dzic, poate-fi Dumnedzeu

Ion Neculce

228

fere=te la r[zboiu, c[ dintr-o 1.000 de sine\e abiè s[ t`mpl[ delove=te un¡ om¡. C[ de ar hi nemerit c`t focu slobodziè, n-arfi mai r[mas nici la turci, nici la moscali om¡ de poveste.Dup[ cum dzice un cuv`nt Miron Logof[tul: „Mare este omul,iar la r[zboiu prè mic[-i este \inta“.

Dzis-au Dumitra=co-vod[ atunce ]mp[ratului s[ legi toatecar[le tab[r[ =i s[ las[ pe Medhoroschi polcovnicul cu cinci,=ese mii de c[zaci ce le avè =i cu doao, trei polcuri de moscali,s[ r[m`ie s[ apere car[le de c[l[rimea turcului, de or vrè s[ ledè n[val[. Iar ceelalt[ oaste moschiceasc[, s[lda\ii, s[ dèn[val[ asupra inicerilor la meteredzu, c[ or¡ bate pe iniceri =ior lua =i pu=cile turce=ti, =i atunce or fugi =i ceielal\i, c[l[rimea.C[ a=è li-i obiceiul, c[ el au v[dzut c`nd au b[tut nem\ii preturci la Varadin, c[, dup[ ce-au b[tut nem\ii pe iniceri, iar[c[l[rimea au =i purces¡ a fugi, carii cum putè.

Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[: „|i s[ pare=i ai vrè =i ai pofti, tic[loase oame, s[ fie pentru binele t[u,dar, de oi =i bate pe pedestrime, c[l[rime este mult[, =i n-amcu cine o goni“. C[ sta c[l[rimea, ca cum ar sta p[durea,]mpregiurul obuzului, de nu-i agiungè pu=ca. Sta =i priviè cums[ bat, =i ]mp[ratul tot n[d[jduiè c[-i va veni r[spunsul cescrisese noaptea, cum s-au pomenit mai sus. +i veziriul nu-imai f[cè =i tot p[ziè de s[ b[tè.

}ntru acele vremi, c`nd s[ b[tè, venit-au nuora= can mic=i stropiè de ploaie. +i avem¡ grij[ s[ nu dè atunce n[val[c[l[rimea, =i or pierde moscalii focul. Iar moscalii nici s[mira =i ne ]mb[rb[ta =i dzicè c[ mai pre mare ploi s[ b[tè eicu =fedzii, c[ avè mantale ]n spate =i \inè flintele suptumantale. +i mai greu era de focul turcescu dec`t de celmoschicesc. +i n-au \inut mult acel nuora=, ce ca gium[tatede civert de ceas, =i au =i lucit soare cu mare hierbinteal[,cumu-i ]n luna lui iulie.

Moscalii cei din b[taie tr[gè atunce mare greu de sete, c[n-au obiceiu, ca turcii, s[ le care ap[ cu sacalele. Deci]mp[ratul au poroncit la moldoveni s[ le care ap[ cu plo=ce,


229

cu fedele=e, cu poloboace, cu ce or putè. Deci au pornit cuto\ii de le c[ra ap[. V[rsa medurile =i vinurile de prin poloboace=i c[ra ap[ de ducè la s[lda\i. +i-i scriè comisarii la izvod =i leda bani c[rora c[ra ap[.

A doa, mai tr[gè greu moscalii c[ inicercile turcilor eramai lungi =i la her[ mai bune =i b[tè mai departe dec`t flintelemoscalilor. +i inicerii nu s[ prè apropiè de moscali =i slobodzièinicercile, dar moscalii, fiindu-le flintele mai scurte =i mai slabela hier, nu le slujiè focul de departe, s[ agiung[ focul pe iniceri.Iar de le-r hi venit lor prè ]ndem`n[ s[ le bat[ pu=cile departe,ca a turcilor, n-ar hi putut \inè inicerii, at`ta de lungu, b[taia,sau, de-r hi dat vrodat[ moscalii n[val[, ]nc[ n-ar fi putut \inèturcii r[zboiul. Dar ei nu da niciodat[ n[val[ la r[zboiu, ce stanumai de s[ ap[ra.

Acum venis[ moscalii de s[ apropies[ de meteredzul turcilor=i de pu=ci, unde era a=[dzate. Prè mult, de era ca o 150 pa=iturcii de moscali. +i era un¡ ghenaral neam\u, anume Vitman.Acesta s-au dus la ]mp[ratul =i au ]nceput a-l mustra tare pre]mp[ratul =i-i dzicè: „Ce este aceasta, de umbl[m to\i, ni=teoameni h[mei\i, =i nu ne c[ut[m treaba =i or`nduiala r[zboiuluidup[ cumu-l =tim c[ s[ cade? C[ eu ]n multe r[zboaie aNeam\ului am fost =i =tiu leacul turcilor ce trebuie=te. Ce-m d[comenda o=tii ]n m`na mè, c[ eu ]n doao, trii ceasuri oi facece =tiu =i oi cur[\i pre turci, de nu i-i vedè pre aice“.

Deci ]mp[ratul, audzind a=è, i-au dat ucaz ca s[ fie toat[comenda o=tii ]n sama lui =i s[ asculte to\i ghenaralii, precumle va poronci el.

Deci cum au luat acel ghenaral comenda ]n sama lui, au =ipus oamenii lui de au umblat ]mpregiurul obuzului, d`nd =tiretuturor slujitorilor cumu-i comenda o=tii ]n m`na lui Vitman, s[fie to\i gata de n[val[. +i au luat c`te un r`nd de s[lda\i dincoad[ =i i-au mai ]ndesit ]n fruntea obuzului, unde era b[taia,iar ]n coad[, unde era mai sup\iri r`ndurile s[lda\ilor ]mpotriv[pre l`ng[ car[, au mai ]ngro=at pe denapoia s[lda\ilor cumoldoveni =i cu c[zaci. +i a=è era socoteala lui, s[ fac[ s[ s[

Ion Neculce

230

rump[ moscalii de la un loc, r`ndurile cele mai groase, =i s[ dèn[val[ asupra meteredzului turcescu =i s[-l ]ncungiure, iarr`ndurile cele mai sup\iri s[ apere, de ar n[v[li asupra car[lorniscaiva c[l[rime turceasc[.

Deci g[tind oastea ]ntr-acesta chip¡, mers-au la temeiulo=tii, unde s[ b[tè. +i au mersu =i ]mp[ratul cu d`nsu, s[ vadz[ce-a face. +i cum au v[dzut pre un poru=nic moschicescu c[umbl[ ferindu-s[, l-au =i giunghet cu =paga sa. +i au =i trecut]nainte, ca 15 pa=i, ]n fruntea r[zboiului, =i au ]nceput a strigas[ p[=asc[ mai iute ]nainte, s[ fie gata de n[val[, =-a-i]mb[rb[ta =i a dzice gr[nitarilor s[ ]nceap[ a arunca cumba-ralele ]n iniceri. Deci cum au purces s[lda\ii a p[=i iute ]nainte,=i gr[nitarii a slobodzi cumbaralele, atunce turcii au =i ]nceputa ]nd[r[pta =i a intra ]n meteredzu, iar unii ]ncepus[ s[ s-apucede pu=ci, s[ le trag[ s[ fug[. Atunce, ]ntr-acela ceas ce eranumai s[ dè n[val[, l-au =i nemerit o pu=c[ mare turceasc[ preacel ghenaral, =i au c[dzut mort la p[m`nt. +i pre altu ghenaral,anume Volcovschii, totodat[ l-au nemerit cu o inicerc[ princhept =i au ie=it pre suptu susioar[, ce n-au murit, mai pe urm[s-au t[m[duit. +i ]mp[ratul ]nc[, de mult[ v[rsare de s`nge cevedè atunce, au ame\it de mil[ =i s-au dus la cortu, de l-auudat ]mp[r[teasa cu ni=te ap[, =i s-au trezvit. S[lda\ii atunce,perindu-le capul, s-au p[r[sit de n[val[ =i au mai contenit focul.Dar =i turcii ]nc[ au st[tut =i s-au l[sat de a mai face n[val[.

Deci veziriul au poroncit s[ mai dè inicerii n[val[ ]nc[2 ceasuri, =i de-o vedè c[ nu pot face nemic, s[-i las[ =i s[s-]ntoarc[ ]napoi =i s[ r[dice to\i Bugigenii, s[-i treac[ Dun[rea]n cee parte. +i merg`ndu zapciii inicerilor de-i siliè ca s[ maide n[val[. A=ijdere =i c[l[rimea turcilor s[ g[tis[ s[ dè =i ein[val[. Iar inicerii au ]nceput a s[ sf[di cu zapciii lor =i astriga c[ nu mai pot s[ dè n[val[, c[ doar de i-i voia viziriuluis[ s[ pr[p[deasc[ to\i inicerii. C[ nu era mult acmu, de-ar hin[v[lit moscalii, cum purcesese, nici un iniceriu nu ar fi r[mas.„Ce mai bine s[ fac[ pace, dup[ cumu-i poronca ]mp[ratului,c[ noi am pierit mai bine de gium[tate, =i c`\i =i am sc[patsuntem mai to\i r[ni\, =i n-om mai merge“.


231

Deci ]n\eleg`nd veziriul c[ g`lcev[scu inicerii, =i moscaliica nu alt[ dat[ au ]nceput a s[ bate, socotit-au =i el pe urm[ s[nu gre=asc[ mai r[u. +i au ales pre Cerchez Mehmet-pa=aibrihorul =i l-au trimis la ]mp[ratul Moscului cu cuv`nt de pace.Atunce au st[tut de ]mbe p[r\ile armele de a se mai batere.

Atunce +eremet =i ghen[rarii moschice=ti =i al\i boierimoschice=ti le p[rè bine, ca doar s-or ]mp[ca cu turcii, c[ li s[sup[ras[ de c`\i ani s[ b[tè mai nainte cu =fedzii, =i ]ndemnapre ]mp[ratul s[ fac[ pace. A=ijdere =i ]mp[r[teasa iar[= ]l]ndemna s[ fac[ pace. Iar ghenararii cei streini, nem\ii, nupriimiè =i dzicè ]mp[ratului s[ nu fac[ pace, c[ s[ va c[i peurm[. A=ijdere =i un dascal a ]mp[ratului, moscal, =i acela nupriimiè pace =i striga ]n gura mare s[ nu creadz[ pre p[g`ni =i\inè r[u =i pre boierii =i ghenaralii moschice=ti, pentru ce]ndeamn[ pre ]mp[ratul s[ fac[ pace cu p[g`nii. A=ijdere =iDumitra=co-vod[ cu boierii moldovene=ti ]nc[ c[uta r[u =i gr[iè=i ei s[ nu fac[ pace, dar nu-i mai asculta nime, c[ci moscalilortuturor le era voia. C[dzut-au boierii moldoveni =i ei curug[minte la acel dascal, s[ stè tare la ]mp[ratul s[ nu fac[pace. +i sta ]mp[ratul ]n cumpene. Numai nu au putut, c[ sta]mp[r[teasa v`rtos s[ fac[ pace.

}mp[ratul moschicescu au ales trei boieri a lui, pe +efermenistrul =i pre ficiorul lui +eremet =i pre Savva Rogojenschii(=i s[ temè Sava c[-l vor cunoa=te turcii, c[ mai nainte tr[is[ cunegu\utorie, dar apoi nu l-au cunoscut) =i i-au trimis la veziriul.

Deci merg`nd la viziriul, au t[g[duit c[ nu-i ]mp[ratul ]nobuz, ce este ]napoi, ce ]n obuz numai +eremet este. +i aucer=ut la veziriul, pentru prada ce f[cus[ t[tar`i ]n \[r`lemoschice=ti, s[ dè turcii Dun[rea hotar Moscalului, dup[ cumau venit =i sol, carele l-au trimis Br`ncovanul-vod[, cu poroncaPor\ii, la moscali, anume pe Machidon comisul, precum s-aupomenit mai sus.

Iar[ veziriul au r`s =i au r[spunsu c[ atunce au fost un t`rgu=i acmu este altul. „C[ t[tar`i au pr[dat, c[ de mult n-au luatcojoace de la voi, precum era\i tocmi\ cu d`n=ii, de le da\i

Ion Neculce

232

c`te 30.000 cojoaci pre an, s[ nu v[ prade ]n \[rile voastre. Ceacmu eu voiu s[ cer¡ de la voi, nu voi de la mine.“

Atunce au dzis veziriul s[ las[ pre +fed s[ marg[ cu pacela \ara lui =i s[-i dè ce i-au luat, loc =i cet[\i. Ce moscalii n-aupriimit ca s[-i dè ]napoi nemic, f[r[ c`t s[-l las[ s[ marg[ cupace, cu 30.000 oaste, prin |ara Le=asc[. +i dup[ ce va mergeacolo, or sta la pace, fiind =i al\i crai megie=i la mijloc¡ s[socoteasc[ =i s[ giudece. Deci veziriul au l[sat s[ fie a=è, c[nu pre s[ siliè nici veziriul pentru +fed, c[ci +fedul s[ \inè defire =i n-au vrut s[ vie la veziriul, ce el g`ndiè c[ a veni veziriulla d`nsul. N[rocul moscalilor c[ n-au vinit +fedul atunce de laTighine, c[ n-ar fi sc[pat picior de moscal, c[ el ar hi =tiutce-ar hi f[cut.

Cer=ut-au pre Dumitra=co-vod[ turcii s[ le-l dè. Iar moscaliiau dzis c[ din r[zboiul dint[i nu s[ =tie ce s-au f[cut. „Perit-au,au fugit-au? C[ noi am g`ndit c-au venit la voi.“ Iar veziriul audzis: „Pentru un ghiaur, ce s[ ne sf[dim noi, ni=te ]mp[r[\ii?Las[-l, c[ s[ va s[tura de ce au poftit. S`ngur, de bun[ voia lui,a veni la noi“. Atunce ]mp[ratul au luat pre Dumitra=co-vod[=i l-au ascunsu ]ntr-o botc[ a lui, de cele cu 2 roate, de nu-l =tiènici un¡ moldovan, f[r[ numai Ioan Niculce hatman =i vro2 copii din cas-]l =tiè. +i au =[dzut acolo ascunsu ]n botc[,p[n’ ce-au trecut obozul dincoace de movila R[b`ei.

Mai cer=ut-au turcii Azacul, =i s-au apucat moscalii s[-l dè,cu tot venitul¡ =i hatarul lui.

Dzis-au turcii s[ strice o cetate ce s[ chema Troi\a,dzic`nd c[-i f[cut[ pre hotarul turcesc, =i, m[car¡ c[ erabun[ =i mare cetate, cu mult[ cheltuial[ f[cut[, s-au apucats[ o strice, iar c`nd s-ar mai tocmi vrodat[ cetatea, atunce=i pacea s[ fie stricat[.

Cer=ut-au =i bir s[ le dè =i cheltuial[ o=tii. Ce bir n-au priimit,iar cheltuial[ 1.000 de pungi s-au apucat c[ or da.

Dzis-au s[ mai strice =i alte p[l[nci, ce sunt pre margineahotarului, pre l`ng[ zaporojeni =i la pragurile Niprului: CamenZaton =i altele, =i s-au apucat c[ le-or strica.


233

Mai dzis-au =i pentru Ucraina, dencoace de Nipru, c[ auluat-o din hotarul le=ilor, s[ o dè s[ o \ie iar le=ii, =i au priimitmoscalii s[ s[ r[dice, s[ fie iar le=asc[.

Mai cer=ut-au veziriul =i toate armele s[ le de moscalii.Deci +efer au r[spunsu c[ acestu lucru nu pot s[-l fac[, c[cile=ii le sunt neprieteni. +i vor s[ marg[ prin \ara lor, =i f[r[arme nu pot s[ marg[, f[r[ c`t, pe c`te arme au ei ]n obuz,at`te le-or plini ]n Azac. +i a=è le-au dat.

Tocmitu-s-au =i pentru oastea din Br[ila, s[ ias[ =i s[ marg[cu pace. Atunce au oblicit moscalii c-au fost luat moscalii, ceicu Toma, Br[ila.

Mai dzis-au veziriul, de-or hi ]ntrat =i ]n Cr`m o=ti moschi-ce=ti, s[ ias[, c[ nici veziriul nu =tiè ce or hi f[cut.

Aceste toate au priimit moscalii s[ de turcilor =i altele multe,carele nu le poate ]n=ira condeiul mieu. +i au dat moscaliiz[log la turci pre +efer =i pre feciorul lui +eremet, p[n’ s-orplini aceste toate. +i a=è s[ audziè s[ hie dat =i veziriului 800pungi bani gata. +i au st[tut obuzul pre loc 3 dzili ]nchis, p[n’s-au a=[dzat toate aceste. +i apoi au mersu solii ]n ordiaturceasc[, =i obuzul moschicescu s-au pornit ]n sus pre Prut =icu ceau=, s[ nu-i ]nv[luiasc[ nime.

Atunce, de cum era le=inat[ oastea, ]nc[ =i mai r[u le=inas[,fiind ]nchi=i at`te dzile. C[ mai nainte, de nu avè pit[, avècarne, c[ le ducem ciredzi de vite multe, iar dup[ ce s-au]nchis, au luat ciredzile turcii, =i nu avè nici carne, nici pit[. +icaii ]nc[ h[mnisis[. Veniè turcii aproape de obuz =i le aruncapit[. Caii s[ b[lega tot ap[, c[ alt[ n-avè ce b[liga. +i dup[ ces-au pornit obuzul, mul\i moscali fugiè la turci de foame. A=ès[ audziè atunce, s[ fie pierit moscali, cu la b[taie cu tot, ca30.000, iar turci s[ fie perit 120.000 pe num[r.

A=è socotescu c[, de-ar fi fost moscalii to\i, str`ns[ toateobuzurile la un loc, s[ nu-i fi fost r[schirat c`nd s-au pornit]nt[iu asupra turcilor, poate ar fi biruit pre turci.

A=ijdere =i turcii, dup[ ce i-au z[bovit cu pace pre moscali,s[ nu hie \inut pace, ar fi b[tut pre moscali, precum fl[m`n-

Ion Neculce

234

dzis[ =i ei =i caii. Numai ce vom s[ dzicem, voia lui Dumnedzeuau fost, de nici moscalilor nu le-u dat Dumnedzeu chivernisal[ca s[ biruiasc[ pe turci. A=ijdere =i turcilor le-u luat Dumnedzeumintea, de nu s-au pr[p[dit moscalii detot. Nu bat cei mul\ipre cei pu\ini, nici cei pu\ini pre cei mul\i, ce numai cum vaDumnedzeu.

Deci au purces¡ moscalii pre Prut ]n sus =i au mersu p[n-]nsar[ =i noaptea p[n’ la miadz[noapte, tot cu tab[r[ legat[. +ic`nd au st[tut s[ odihneasc[, pe care unde i-au apucat vremea,a=è au st[tut cu caii ]nh[ma\i, tot la un loc, p[n-]n dzu[. Apoiiar au ]nceput a merge p[n’ la vro 2 ceasuri. Apoi au ]nceput ar[dica p[rcanile, =i a ie=i oastea cè slobod[ afar[, =i au ]nceputa-= ad[pa caii =i a mul\[mi lui Dumnedzeu c[ au ie=it dinp[rcane, mai tare dec`t c-au sc[pat de la turci. +i au purces¡pe c`mpu pedestrimea, pe de laturea obuzului. Atuncea ie=ièt[tar] di prin p[duri, bulucuri cu vite, cu robi. Deci moldoveniis[ slobodziè la t[tar], ca s[ scoat[ robii, iar ]i lua ]n goan[ de-igoniè p[n-]n obuz, de-i t[iè. C[ era caii moldovenilor le=ina\i,de-= da ]n cap¡.

Atunce +eremet au poroncit moldovenilor s[ dè pacet[tar`lor, s[ nu s[ bat[ cu d`n=ii, c[ ei au f[cut pace, =i nu le-orda agiutor, =i or petrece r[u cine s[ va mai bate cu t[tar`i.Deci moldovenii au ]nceput a striga =i a-l¡ bl[st[ma, cum n-ormerge ei s[ s[ bat[, c[ ei ]= v[d p[rin\ii =i f[meile =i fecioriilor robi la t[tar], de audziè +eremet cu urechile cumu-l bl[st[ma.Iar el le dzicè s[ nu bage sam[, c[-i va scoate ]mp[ratul, =icare va merge cu d`n=ii le va da ]mp[ratul mo=ii la Moscu. +inu-i era =i ru=ine a gr[i ce nu s[ cadè, un om¡ mare ca acela!

Atunce merg`ndu c`\iva moldoveni dep[rcior ]nainteaobuzului, s-au t`lnit cu vro 100 de t[tar] viind cu c`\va robi dela Ia=i. +i le era caii obosi\ =i a lor. Deci lovindu-i moldoveniif[r[ veste ]n gura Jijiei, i-au t[iet pe t[tar], mai pre to\i, =i i-audat =i ]n Prut, de s-au ]necat. +i au scos acei robi to\i. +i ]ntr-aceirobi s-au fost t`mplat de robis[ =i pe un c[pitan, atunce purcesudin Ie=i, anume Tudosie Ciohoranul. +i acela au spus atunce c[


235

alt[ oaste, f[r[ acei t[tar], la Ie=i n-au m[rsu. Atunce audzind,to\i s-au ]nvoie=at =i, spuind lui Dumitra=co-vod[, au dat laud[lui Dumnedzeu.

Atunce to\ moldovenii au purces¡ ]n r[sip[, carii cum putè,pre la bejeniile lor. Atunce =i moscalii au dat lui Dumitra=co-vod[ 200 de moscali, de s-au dus ]n Ia=i, ca s[-= apuce doamna,s[ ias[ ]naintea moscalilor, mai sus pre Prut.

Dumitra=co-vod[, sosind ]n Ia=i, au odihnit 2 dzile p[n’ s-aug[tit, neav`nd nici unele de cele ce trebuiè, nici avè cu cine,c[-= c[uta oamenii cine= nevoia sa de fugiè. Atunce era =ic`\va turci balgii ]n Ia=i, =i mul\i moldoveni din cei de j[cuis[pe turci ]ndemna pe Dumitra=co-vod[ ca s[-i taie =i pre aceiece mai r[m[sese =i era la ]nchisoare, dzic`nd c[, de-or sc[paturcii aceie, ei n-au putere s[ tr[iasc[ ]n \ar[, c[ turcii =tiu totcine ce au j[cuit.

Dumitra=co-vod[ n-au priimit acel lucru s[-l fac[, ca s[-itaie, ce-au socotit c[, m[car c[ sunt p[g`ni, dar nu suntvinova\i, c[ sunt negu\itori =i le agiunge lor c`t i-au j[cuit, dei-au r[mas s[raci, =i c`t[ pedeaps[ de foame au tras la]nchisoare. A doa, iar au mai socotit c[, de-i va t[iè pre balgii,el apoi nu va avè cu cine va merge la Moscu, c[ slujitorii =ijaca=ii cari-i j[cuis[ pre acei balgii n-or merge cu d`nsul =i orr[m`ne to\i ]n \ar[. Deci cu acestu sfat, au poate-fi n[rocirealor, au sc[pat de moarte. +i purcedz`ndu din Ia=i, au trecutJijia pre la Popricani =i s-au t`lnit la Prut, la Zagarance, denceast[ parte, cu obuzul moschicescu.

Domnit-au Dumitra=co-vod[ \ara numai 9 luni ]n anul 7218=i au ie=it din Ie=i iulie ]n 16 dzile, iar moscalii au f[cut r[zboiulatunce la St[nile=ti ]n iulie 11 dzile. Deci de la Prut au purces¡]n sus depreun[ cu moscalii =i au trecut Prutul pre la +tef[ne=ti]n cee parte. +i de acolo au m[rsu dreptu la Movil[u, la Nistru.Deci c`\i boieri =i al\ii mai de gios, din moldoveni, ce-au ie=itcu Dumitra=co-vod[ din Ia=i =i au purces cu obuzul, audziè c-auiertat turcii pre cei gre=i\i. Dar nu mai putè s[ s-]ntoarc[ ]napoisau s[ fug[ ]ntr-alt[ parte din obuz, c[ci c[ pr[da don\ii =i

Ion Neculce

236

c[zacii lui Medhoro\schii =i a lui Tan\schii pre cine g[siè ]nlaturi de obuz, de-i l[sa numai cu sufletele. Ce nu avè putin\[s[ s[ duc[ ]ntr-alt[ parte, ce le-au c[utat numai s[ s[ \ie cuobuzul, cu Dumitra=co-vod[. C[, c`nd au venit ]mp[r[\ia,avè ucaz oastea de nu strica nim[rui nemic, iar la ]ntorsustr`ca tot ce g[siè.

Sosind obuzul la Movil[u, la Nistru, s[ luas[ ni=te t[tar], cavro 200, ]n urma obuzului. Pe cine g[siè, tot lua. +i au datpreste d`n=ii Ivane\schii polcovnicul =i cu Tan\schii, cu slujitoriilor moldoveni, ce era la steag. +i i-au t[iet pe t[tar] =i au prinsu=i vii vro cinci, =ese =i i-au dus la ]mp[ratul. +i au pus de i-ausp`ndzurat ]n malul Nistrului, ]nc[l\a\i, ]mbr[ca\i.

Iar[ dup[ ce-au trecut moscalii Nistrul, au scris ]mp[ratulMoscului la turci c[, de n-or porni pre craiul +fedului ]n 12 dzile=i l-or \ine acolo la Tighine, el ]nc[ a strica pacea, nu a \inè-o.

Dumitra=co-vod[ au f[cut c[utare tuturor moldovenilor c`\isunt cu d`nsul =i i-au ]ntrebat, merge-or cu d`nsul la Moscu auba. Ce to\i au priimit, c[ ]ntr-alt chip nu avè cum dzice. C[ nuavè cum merge ]ntr-alt[ parte de r[ul t[lh[ritului. +i i-au pusDumitra=co-vod[ ]ntr-un izvod =i l-au dat ]mp[ratului, de l-auisc[lit cu m`na lui. Iar boierii =i slujitorii ace=tia erau anume:1. Ioan Niculce hatman; 2. Savin Zmucil[ vel-ban; 3. Gheor-ghi\i vel-p[harnic; 4. Iordachi Aristarhu vel-u=er; 5. Pavel Rugin[vel-comis; 6. Mog`lde sardar; 7. Ilie Ab[za, vornicul despredoamna; 8. Dumitru aga; 9. Ioan Mirescul polcovnic; 10. IoanB[nariul vel-c[pitan; 11. Brah[, c[pitan de d[r[bani; 12. Mo\ocjicniceriul; 13. Ioan Dz[rul, v[tav de copii; 14. Nuor Dz[rulpostelnic; 15. Costantin Dz[rul medelnicer; 16. Vasilie Dz[rul,tij medelnicer; 17. Mechichi stolnicul; 18. Antiohie c[m[ra=;19. Costantin P`rc[labul medelnicer; 20. Dima ba=-bulucba=;21. Ciute c[pitan; 22. Apostol c[pitan; 23. Toader Miresculc[pitan; 24. Pav[l Mirescul c[pitan.

To\i ace=tie =i al\ii mai pro=ti, mai de gios slujitori, cariiaice nu s-au putut ]n=ira anume, i-au scris ]mp[ratul ]n visterialui, de s-au dus cu Dumitra=co-vod[. +i atunce au dat ]mp[ratul


237

lui Dumitra=co-vod[ 2.000 de ruble, s[ le fie de cheltuial[ lui=i moldovenilor. +i l-au or`nduit s[ marg[ s[ iernedze la Harcov,preste Nipru, dincolo de |ara C[z[ceasc[, ]n slobodzie, aproapede Azac. C[ acolo s[ cer=us[ =i el, l[ud`ndu-i unii din moldo-venii carii =tiè c[-i loc¡ bun. +i au poroncit la gubernatulApracsin s[-i de iernatec lui =i tuturor moldovenilor lui, d`ndu-i=i 200 de draguni s[ marg[ cu d`nsul.

Iar[ lui Rentu ghenaral =i Tomii sp[tar le-u scris ]mp[ratulmoschicescu =i au trimis cu c[r\ile pe un om¡ a lui, ]mpreun[cu om¡ a veziriului, s[ las[ Br[ila =i s[ vie dup[ d`nsul ]n sus.Deci Toma sp[tariul, cum au audzit, cum au fugit ]n |araUngureasc[, de =-au mai apucat ceva de acolo. +i pe urm[ auvenit la ]mp[ratul, la Petreburcu, cu c`\va munteni ce-au fostcu d`nsul la Br[ila. +i l-au f[cut ]mp[ratul ghenarar =i-i da prean leaf[ 5.000 de ruble. +i cu vremea =-au adus =i giup`neasadin |ara Munteneasc[. +i i-au dat sate ]n |ara Moschiceasc[de chivernisala vie\ii. +i tr[ind acolo c`\va ani, suptu poronca]mp[r[\iei, s-au schimbat =i el din viia\a aceasta lumasc[, iargiup`neasa lui au r[mas =i p[n-acmu cu pace, de tr[ie=te preacele mo=ii ce i-au dat ]mp[r[\ia. Iar Rentu ghenaral s-au r[dicatde la Br[ila cu toat[ oastea ]n sus pre Siret, pre la Cern[u\i, totstric`nd =i m`nc`nd ce g[siè prin \ar[. +i \ara fugis[ de lac`mpu la munte. +i dac-au audzit c[ vine Rent pre acolo, s[mira ]ncotro vor mai fugi. Deci Rentu, de la Cern[u\i au trecutNistrul ]n cee parte pre la Hotin =i au agiunsu pe obuzul lui+eremet acolo, la Polonia1.

Iar[ ]mp[ratul, de acolo de la Movil[u, =-au luat 200 dedraguni =i au purces ]n sus pre Nistru, pre la Cameni\[. +i acolos-au desp[r\it de obuzul cel mare. +i de la Cameni\[ au luat ]nsus, prin |ara Le=asc[, p[n[ unde au g[sit pre Avgust craiul,]mpreun[ cu ]mp[r[teasa lui, de s-au sf[tuit =i s-au odihnit vrotrei, patru dzile. +i atunce l-au cinstit Avgust craiul. +i =[dz`ndla mas[ ]mp[ratul cu ]mp[r[teasa =i cu mul\i domni le=e=ti, =i

1 Polonoie, localitate ]n Ucraina, la vest de Jitomir. Apare =i mai departe,sub forma Polono.

Ion Neculce

238

]ntre acei domni fost-au =i Adam¡ Sinavschii hatman =i cuh[tm[neasa lui. +i ]ntre alte voroave, multe can cu glum[,dzis-au h[tm[neasa lui Sinavschii c[tr[ ]mp[ratul moschicescuaceste cuvinte: „Mult m[ mir de voi ]mp[ra\ii =i craii, cum denu v[ \ine\ de cuv`nt =i ne am[gi\i pe noi. C[ mai an\er\u ne-audzis noao, tuturor le=ilor, craiul +fedului s[ ne g[tim cu to\ii s[mergem¡ s[ iern[m ]n stoli\a moschiceasc[, ]mpreun[ cud`nsul. +i noi c`nd ne g[tièm s[ mergem pre cuv`ntul lui, elne-au am[git =i n-au m[rsu la stoli\[, =i s-au dus la Tighine. +iacmu ]mp[r[\ia ta ne-ai dzis s[ ne g[tim s[ mergem la |arigrad,=i noi ne bucurasem tare c-om merge de-om vedè |arigradul.+i c`nd noi ne g[tièm, m[ria ta n-ai vrut =i te-ai ]ntorsu ]napoi.“Iar ]mp[ratul au r`s atunce, =i cu to\i c`\i era la mas[, =i i-audzis: „P[cat c[ nu e=ti tu b[rbat, s[ te chemi Sinavschii. C[de-ai hi tu b[tbat, s[ nu hii f[meie, adev[rat a= merge cu tinela |arigrad. Iar b[rbatul t[u au z[bovit o=tile, nu le-au trimismai ]n grab[. Pentru acee nu m-am dus ]n |arigrad.“

+i de la Avgust craiul au purces ]mp[ratul la R`ga, unde eraMenjic cu o=tile lui, carii sta ]mpotriva +fedului. Iar de acolo,de la R`ga, s-au dus la Petreburcu, la scaonul s[u de iarn[.

Iar[ +eremet, cu obuzul =i cu Dumitra=co-vod[, au m[rsude la Movil[u p[n’ la +arhorodul. +i de acolo s-au desp[r\it deDumitra=co-vod[ =i au purces spre |ara Le=asc[, cu toat[ oastealui, c`t[ mai r[m[sese, de o mai s[tura, pre la Nejboji =i de laNijboji la cetatea Polono, de au de=[rtat-o de oastea moschi-ceasc[ =i de alte lucruri ce era, c[ o \inè moscalii. +i apoi aur[dicat to\i oamenii di prin t`rguri =i de prin sate, c`\i era ]nUcraina, =i i-au trecut pre to\i preste Nistru ]n hotarul moschi-cescu. +i au trecut =i el cu toat[ oastea, de au a=[dzat-o laiernatec ]n |ara C[z[ceasc[, iar el cu curtea lui s-au a=[dzat]n t`rgu, ]n Prelumpca.

Iar[ Dumitra=co-vod[, de acolo de la +arhorod, dup[ ce s-audesp[r\it de +eremet, au purces¡ dreptu la Chiov, pre laNemirova, prin c`mpu pustiiu, c[ pre acolo era atunce loculpustiiu, numai cu cele 200 de draguni =i cu moldovenii, c`\i


239

era cu d`nsul. C[ mai fusese =i ni=te c[zaci, cu Medhoro\schii=i cu Rogojen\schii, =i l-au l[sat ]n urm[ pre Dumitra=co-vod[.+i aceie s-au dus ]nainte.

Deci Dumitra=co-vod[, r[mìnd mai ]n urm[ numai cu acele200 de draguni, precum mai sus s-au pomenit, nu era mult s[-iiei zaporojenii de grumadzi ]mpreun[ cu t[tarì. C[ prinseselimb[ =i-l luas[ =leavul, s[ marg[ dup[ d`nsul s[-l prindz[. +icale numai de un civertu de ceas, de nu l-au agiunsu s[-l iei degrumadzi, cu toat[ tab[ra lui. C[ era ca la 1000 de zaporojeni=i mai bine, ]mpreun[ cu t[tar] amesteca\i. Ce norocul lui aufost c[ au fost apucat de au agiunsu ]n t`rgu ]n Bila |[rcvì. +iacolo ]n t`rgu era cetate =i pu=ci =i oaste moschiceasc[. +iv[dz`nd zaporojenii c-au agiunsu ]n Bila |[rcvì, s-au ]ntorsu]napoi. Iar Dumitra=co-vod[ nemic de aceasta nu =tiè, mai preurm[ au oblicit.

+i de acolo au m[rsu ]n Chiov, de s-au odihnit 2 s[pt[m`ni,d`ndu-i moscalii ce-i trebuiè, nemic nu-i lipsiè. +i c`nd au vruts[ purceadz[ de acolo, din Chiov, mul\i moldoveni au vrut s[r[mìe acolo =i nu vrè s[ mai marg[ cu Dumitra=co-vod[]nlontru. +i ]nc[ =i Ion Niculce hatmanul nu vrè s[ mai marg[cu d`nsul, g`ndind c[ doar ne-or l[sa din Chiov de ne-om]ntoarce la p[m`ntul nostru. Iar Dumitra=co-vod[ n-au vrut s[ni las[ s[ r[m`nem, ce au mersu la comendatul de Chiov =i i-auar[tat izvod, cu isc[litura ]mp[ratului, de c`\i boieri era, ce-lf[cus[ la Movil[u, dzic`nd c[ suntem da\i pre m`na lui =i nune va l[sa s[ ne ducem la turci, s[ facem vreun vicle=ug. C[ ela vrè s[ dè sam[ pentru noi la ]mp[ratul.

Deci comendatul, v[dz`nd a=è, i-au dat pe to\i pe m`na luiDumitra=co-vod[ cu sila, =i i-au dus cu vart[ p[n’ la Harcov. +iacolo ]nc[, dup[ ce-au trecut |ara C[z[ceasc[, ]nc[ era p[n’la Harcov, cale de 2 dzile, un c`mpu pustiiu pentre Harcov =ipentre |ara C[z[ceasc[. +i acel c`mpu este =leavul t[tar`lor,c`nd prad[ de la Cr`m. +i iar[ cu grij[ =i cu mult[ spaim[ aumersu, p[n-au agiunsu la Harcov.

Iar[ Luca visternicul venis[ mai pre urm[, ]n |ara Le=asc[,dup[ noi la Chiov, =i cu Sandul Sturdze stolnicul. Nevr`nd ei

Ion Neculce

240

s[ marg[ cu Dumitra=co-vod[, nu i-au putut lua, nici comen-datul nu i-au dat, nefiind ]n izvodul ]mp[ratului, g`ndind c[ i-orl[sa moscalii s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci moscalii nu-i l[sa s[s-]ntoarc[ ]napoi, c[ venis[ =i Galenici cneazul mai pre urm[]n Chiov, de \inè drumul tare ]nchis, de nu l[sa pre nime s[ ias[din Chiov ]ncoace. C[ era un om¡ r[u, =i nici de m`ncat, nicide cheltuial[ nu le da. +i s-au ispitit ]ntr-un r`nd s[ fug[, =i i-auprinsu =i i-au \inut ]nchi=i o lun[. +i apoi i-au dat pre chiz[=ieTomii ghenarariului =i i-au slobodzit. +i au =[dzut un an acolo]n Chiov, p[n[ =-au m`ncat tot ce-au avut. +i apoi de-al doiler`nd s-au ispitit cu fuga, de au sc[pat ]ncoace, de au venit ]nMoldova. +i al\i moldoveni, c`\i s-au mai t`mplat ]n Chiov, tota=è cu fuga au sc[pat.

+i c`\i sc[pa din Chiov ]nc[ cu mult[ grij[ veniè p[n-agiungèspre Cameni\[, c[, r[m`ind locul pustiiu, era t[lh[rit mult, =ile=ii avè pizm[ pre moldoveni, c[ci s-au ]nchinat la moscali.Deci pre c`\ prindè ]i tot j[cuiè, =i pre unii ]i =i omor`è, preal\i-i punè la popreal[. Numai Adam Sinavschii hatmanul s[punè pentru d`n=ii =i pre cari-i obliciè c[-s ]nchi=i, trimitè de-iscotè =i-i miluiè. +i pre unii ]i punè la steaguri, d`ndu poronc[s[ le dè pace. +i le=ii furi= tot ]i str`ca.

Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au a=[dzat la Harcov, zaharàprè mult[ ]i da =i lui =i tuturor moldovenilor, c`t nu putè birui s[o m`n`nce. +i i-au mai dat pe deasupra =i 13 sate a unuighenaral, ce-l chema Sidlovschii, pline de p`ine =i de h[l[=teiecu mori =i c`te doao, trei sute de oameni ]ntr-un sat. +i bucate,vaci, boi, oi, stupi, odoar[, toate le dedese lui Dumitra=co-vod[, sirmeaoa acelui ghen[rar, c[dzind el ]ntr-o gre=al[.

Deci Dumitra=co-vod[ nu vrè s[ \ie pre moldoveni cudragoste, ca pre ni=te streini ce =-au l[sat cas[le =i s-au streinatde mo=iile lor pentru d`nsul, ce vrè s[-i \ie mai aspru dec`t ]nMoldova. C[ i s[ schimbas[ hirea ]ntr-altu chip¡, nu precumera domnu ]n Moldova, ce precum era mai nainte, t`n[r, prec`nd era beizadè ]n dzilele fr[\ine-s[u, lui Antiohie-vod[, ]nc[=i mai r[u =i iute la be\ie. S[ sc`rbiè, =i u=a ]i era ]nchis[, =i nu


241

l[sa pre moldoveni nec[iuri din t`rgu s[ ias[ afar[, f[r[ ocazullui. +i cu c[zacii de loc iar[ s[ ]nvr[jbis[ r[u, c[ nu-i \inè ]ntr-onemic[. Deci =i moscalii cei mare ]nc[-l ur`s[, pentru c[ci ]liubiè ]mp[ratul =i-i dedes[ nume mai sus dec`t a tuturor.

Atunce s-au sculat Savin Zmucil[ banul =i mult l-au ameste-cat la +eremet, dzic`nd c[ „eu c`nd nè-m¡ ]nchinat la le=i, cuPetriceico-vod[, avè cinste =i boierii ca =i domnul.“ +i c[r\i dela Sobe\schii craiu, ce era atunce, =i le ar[ta lui +eremet,precum au avut voie boierii, =i c`nd le-au fost voia s-au dus ]n\ara lor, ]n Moldova, iar Dumitra=co-vod[ va s[-i fac[ robi ]n\ara cre=tineasc[. +i multe ca aceste, care nu le pociu toate s[le scriu cu condeiul mieu, dup[ cum¡ sunt firile moldovenilor,carei nu pot nici la casele lor tr[i s[ nu s[ sf[deasc[, dar ]n\ar[ strein[. C[ =i c`nd au fost cu Petriceico-vod[, iar destulesf[dzi au fost =i atunce ]ntre domnu =i ]ntre boieri, ca =i acmu.Care pre urm[ iar lor =-au stricat, ca =i acmu de la moscali,care mainte s[ va ar[ta.

}mp[ratul Moscului, dup[ ce s-au a=edzat to\i la iernatec,precum s-au scris mai sus, scris-au la +eremet =i la tot sinatul =iguberna\ii cei mare, de au mersu to\i la Petreburcu, la sfat. +iatunce au mersu =i Dumitra=co-vod[ la ]mp[ratul.

Deci, dup[ ce s-au str`nsu to\i, au ]nceput ]mp[ratul a-i]ntreba pe to\: \inè-vor pace cu turcul, au ba, =i da-or ce-augiuruit, au ba? Deci sinatul cel mare au dzis nemic s[ nu dè =is[ s-apuce de var[ iar[=i de r[zboiu. De s-au t`mplat acmu a=èsminteal[, de acmu s[ va chivernisi ]ntr-altu chip, de n-a fia=è. C[ci bani =i oaste este de agiunsu, au putere =i doaodzecisau treidzeci de ani s[ s[ bat[.

Atunce ]mp[ratul, v[dz`nd c[-i sfatul a=è, au =i or`nduit,]n toate \[r`li, de 30 fumuri s[ mai fac[ un¡ om¡ de oaste,gata cu tot ce-ar trebui, s[ mai adaug[ ]nc[ vro 50.000 deoaste preste c`t mai are. +i au or`nduit, p[n[ i-a porni ]n giospre Don, =i au mai lungit flintele dec`t inicercele turcilor, deo =chioap[ mai lungi, ca s[ poat[ bate mai departe. +i auf[cut tot palo=e simcelate ]n v`rvu de am`ndoao p[r\ile

Ion Neculce

242

ascu\ite, s[ s[ bat[ cu turcii la n[val[, =i au lep[dat sp[gile.+i le-au f[cut la grumadzi l[dunci de hier albu, la tot s[lda\ulc`te de o oc[ de ap[, ca s[ aib[ hiecare s[lda\ ap[ gata lar[zboiu, s[ nu pat[ ca la St[nile=ti. +i au ]nsurat atunce =i pre+eremet, d`ndu-i ]mp[ratul o rud[ a sa, dzic`ndu-i s[-= fac[copii, s[-l uite feciorul ce era z[log la turci, netocma c[ l-ascoate el =i pre acela.

+i au socotit atunce s[ porneasc[ pe Dumitra=co-vod[]nainte cu greimea, s[-i dè 40.000 de moscali c[l[ra= =i 40.000calm`= =i 30.000 don\i =i 40.000 c[zaci cu hatmanul lor, s[intre ]n Cr`m, s[ tot taie, s[ ardz[, p[n-a intra =i greimea s[s[ apuce de cet[\i a le bate =i a le lua. +i a=è au a=[dzatsfatul s[ fac[, =i ]ncepus-a porni zaharaoa =i g[tis[ toate acestece scriu mai sus.

Iar[ +eremet, m[car c[ s-]nsuras[, ]i era jele de fecior, c[va pieri la turci, cum au =i pierit. +i s[ tot ruga sinatorilor, cadoar ar putè strica sfatul, =i ei nu vrè, nici putè, c[ apucas[ degr[is[ c[tr[ ]mp[ratul, =i le era ru=ine s[ ]ntoarc[ sfatul. Decioblicind ]mp[ratul pentru +eremet c[ i-i jele de fecior, tare i-aub[nuit =i l-au mustrat, aduc`ndu-i aminte c`nd l-au fost trimis]nainte pre +eremet s[ marg[ s[ strice podul la Dun[re, dup[cum ]i poroncis[. +i mai pe urm[, venind =i ]mp[r[\ia sa, =-ar filuat cele 2 polcuri a lui cu 12.000 de oaste =i cu Dumitra=co-vod[ cu moldoveni =i s-ar fi dus ]ntinsu la pod, f[r’ de nici ogrij[. Care polcuri s[ chema Preobrajenschii =i Simionen\schii.+i cu acele 2 polcuri ar fi b[tut pre turci. Alt[ nu i-ar fi maitrebuit, ce ar fi l[sat-o ]napoi, de ar fi venit ]ncet =i ar fi izb`ndit.

Atunce au sosit mai pre urm[, dup[ acel sfat, =i un unchiua ]mp[ratului, anume Apracsin, gubernatul de Azac. +i]ntreb`ndu-l =i pre d`nsul sinatul, el au dzis c[ nu-i bine cumau a=[dzat sfatul, c[-i cu greu a s[ bate ]n trii p[r\i. C[ cu+fedul sunt c`\va ani de c`nd s[ bat. +i dintru un lucru denemic[ s-au ]nceput sfada acmu =i cu Turcul¡. A=ijdere =i le=iile sunt vr[jma=i. Cu greu la va fi. Numai cu turcii, cum aua=[dzat, a=e s[ las[ deodat[, =i de-or =i mai cere, s[ le dè,


243

p[n[ a trece craiul +fedului. +i apoi s[ stè s[ s[ ]mpace cu+fedul =i, ]mp[c`ndu-s[ cu +fedul, s-or a=[dza prè lesne =i cuLeavul¡. Atunce le-or ie=i =i solii de la turci, ce sunt z[log.Deci prè lesne este atunce a strica pacea cu turcii =i a s[ bateprè cu iu=or cu d`n=ii. +i a=è s-au apucat =i Savva Rogojenschiicum despre turci, d`ndu-le bani, or face pace. Deci sinatorii,pentru voia lui +eremet, au mersu la ]mp[ratul, =i dzic`nd acestecuvinte, au l[sat =i el s[ fie a=è, dup[ sinat. +i s-au p[r[sit amai face oaste ]mpotriva Turcului p[n[ la o vreme.

}mp[ratul Moscului =-au str`nsu toat[ oastea =i au =[dzut ]nvas[, de-u trecut de la Petreburcu marea, ]n cee parte, la +fed,asupra finiilor. +i s-au b[tut acolo 2 ani =i au luat toat[ cr[iafiniilor, ce era suptu ascultarea +fedului. +i au luat =i cetateAbovul¡, care era stoli\[ finiilor, =i apoi iar[= cu cinste s-au]ntorsu la scaonul s[u, la Petreburcu.

Iar[ pre +eremet l-au trimis la Chiov =i i-au l[sat 20.000 deoaste c[zaci =i calm`=i, s[ stè s[ dè ce-a da, s[-= scoat[ feciorul=i s[ poarte grij[ despre turci, s[ a=edze acel lucru. A=ijdere =idespre partea R`g[i au l[sat pre Menjic fercu-mar=al`c, s[p[zasc[ despre =fedzii din gios.

Iar[ Dumitra=co-vod[ atunce au f[cut ponturi de cere |araHarcovului, cu toate veniturile, dzic`nd c[ \ar[ au l[sat, \ar[s[-i dè. +i pre to\i moldovenii el s[ fie mai mare. Ce va fi voialui, volnic s[ fie, f[r[ ucazul ]mp[ratului. Nime s[ nu hie volnica merge nic[iuri. +i altele multe ca aceste.

Atunce ]mp[ratul au dat acele ponturi a lui Dumitra=co-vod[ la sinat, s[ le vadz[ =i cum or socoti ei. Deci Apracsin audzis c[tr[ sinat: „Nu-i bine s[-i da\i |ara Harcovului, ce o cereel, c[ m[car eu c[ am vro 30 de r[va=e de la acei c[zaci, dinHarcov de jalobele lor ce au pre Dumitra=co-vod[. +i acolo,]ntr-acè \ar[, sunt aproape de 80.000 de oaste slujitori, =i acmunefiind pace, lesne le este a s[ r[dica ca s[ s[ dè suptu Turcuc[ nu-i departe Azacul. +i c`t am sta s[ ne batem cu streinii,noi om vrè s[ ne batem cu ai no=tri.“

Atunce =i +eremet au dzis: „Adev[rat, bine au dzis, c[ a=èva hi. +i ]nc[ este alta =i mai mare. C[ mi-au spus un boier a

Ion Neculce

244

lui, anume Savin Zmucil[ banul, c[ mai nainte vreme s-aumai ]nchinat din domnii moldoveni la cre=tini, la le=i, la unguri,=i apoi i-au iertat turcii, de s-au dus la d`n=ii. +i mai pe urm[acei domni multu r[u au f[cut cre=tinilor, anume acei domniP[tru-vod[, Grigorie-vod[. A=ijdere =i acesta, de s-a a=[dza laHarcov, nu-i departe Cr`mul.“

Deci sinatul, audzind, au ales s[ dè lui Dumitra=co-vod[1.000 de dvoruri ]n |ara Moscului, care acea mie de dvoruricuprinde 50 de sate, =i oameni ca 15.000 suntu. +i s[-i mai dè=i c`te 20 pungi de bani pre an, care fac 6.000 ruble, =i 2 p[rechide cur\i frumoas[ ]n stoli\[. Iar boierilor s[ le dè 13 sate ce-aufost acelui ghen[rariu Sidlovschii, de le st[p`niè Dumitra=co-vod[. Care boieri a priimi, s[-i dè de acele sate, iar care nua vrè, s[-i dè ucaz de voie, s[-= marg[ la p[m`ntul s[u, cas[ s-a=edze.

Deci Dumitra=co-vod[, ie=indu-i ucaz, au =i venit la Har-cov cu mult[ voie rè, c[ s[ dep[rteadz[ de \ar[, =i s-au r[dicat=i s-au dus ]n Moscu. +i nu mult dup[ aceasta i-au =i muritdoamna Casandra, fata lui +[rban-vod[, domnul muntenescu,=i au ]ngropat-o ]n t`rgu, ]n stoli\[. +i au r[mas v[duoiu de-autr[it c`t[va vreme, p[n’ s-au ]nsurat, care s-a scrie mai nainte.

Iar[ boierii cine au vrut s[ priimasc[, le-au ]mp[r\it de acelesate a lui Sidlovschii, de tr[iescu unii =i p[n[ ast[dzi ]ntr-acelesate, iar carii n-au vrut s[ priimasc[, ei au venit la Chiov, la+eremet, ca s[-i sloboadz[. Dar +eremet nu vrè s[-i sloboadz[,=i-nc[ nu numai pre boieri, ci =i pre negu\itori, =i pe slujitori, =ipre to\i. C[-i dzisese Dumitra=co-vod[, ]n pizma boierilor cares[ duce de la d`nsul, s[ nu las[ nici pre unul s[ treac[, p[n’ nui-or slobodzi turcii feciorul. Deci +eremet s[ potrivis[ luiDumitra=co-vod[ =i nu-i l[sa, de-l bl[st[ma to\, c[ pieriè at`\eoameni. Al\ii nu avè ce mai cheltui, al\ii era negu\itori, altorale r[m[sese f[meile ]n Moldova. Ce bogat bl[st[m era asupralui +eremet!

De aceasta audzind chihaia veziriului, au dzis fecioruluilui +eremet: „Pentru ce popre=te tat[-t[u negu\utorii =i moldo-


245

venii ce vor s[ vie ]ncoace? S[-i scrii ca s[-i sloboadz[.“+i a=è, pe scrisorile feciorului lui +eremet, au slobodzitnegu\itorii =i pre al\i moldoveni ce era acolo. Atunce m-auslobodzit =i pre mine, Ioan Niculce hatman, cu voia lui, dup[ce-au trecut doi ani. +i am venit ]n |ara Le=asc[, cu mult[ nevoie,care s-au pomenit mai sus.

Dumitra=co-vod[, dup[ ce s-au dus la Petreburcu, pre boieriimoldoveni n-au vrut s[-i iei cu d`nsul la ]mp[ratul, socotindc[ va ispr[vi s[ nu mai poat[ sc[pa de acolo. +i-i gr[iè de r[uc[tr[ ]mp[ratul, dzic`nd c[ Ion hatman =i al\ii au r[mas acolo=i vor s[ s[ duc[ la turci, =i pentru acee au trimis de i-au luatcu vart[, de i-au dus la Harcov, vr`nd s[-=i acoper[ ru=inea,c[ci i-au dus cu vart[. C[ oblicis[ ]mp[ratul de acel lucru, c[i-au luat cu sila, =i unii din Chiov au =i fugit.

Iar[ ]mp[ratul au r[spunsu lui Dumitra=co-vod[, mai v`rtospentru mine, Ioan hatman: „Dac[ nu va s[ =adz[, volnic s[fie. Dumnedzeu s[-i agiute s[ marg[ unde i-i voia, c[ nu mi-irobu.“ Atunce Dumitra=co-vod[ n-au c[utat bine, unde i-aur[spunsu a=è.

Iar[ c`nd mi-am luat dzioa bun[ de la Harcov, de m-amdesp[r\it, mult m[ ]mbiè s[ mai =edz¡, =i multe s[ adeveriès[-m dè, =i s[-m ispr[vasc[ =i de la ]mp[ratul mare mil[. +ic`nd mi-a hi voia, el s[-mi ispr[vasc[. Dar eu eram¡ bucurosc-au venit acela ceas, de-am g[sit vreme s[ ies dintr-acelnorod greu =i cumplit. C[-s ni=te oameni foarte necredincio=i,=i prè cu greu traiu au oamenii ce sunt nedeprin=i cu acel fel¡de oameni dintr-acele p[r\i. +i avè mare jele, =i el, =i doamnalui, =i to\i moldovenii. +i-m dzicè c[ nu mi-oi putè face pace,ce oi pieri de turci. Dar eu am pus n[dejde la Dumn[dzeu, =ipentru dreptatea mè nu s-au ]ndurat =i din toate m-au scos. +idup[ ce-am venit, ]nc[ =i +eremet ]n c`teva rinduri mi-audzis s[ m[ a=edz¡ =i va scrie la ]mp[ratul s[-m dè jalovanie=i sate. Dar tot n-am priimit, c[ este norod prè cumplit, =i nusunt oamenii slobodzi s[ marg[ unde i-i voia, nici la ]mp[r[\ief[r[ ucaz. +i ucaz nu vor s[ fac[, ca pentru s[ nu fac[

Ion Neculce

246

cheltuial[ ]mp[r[\iei. +i la ]mp[r[\ie, vro curte mare ca acee,cu tvorebnici mul\i, nu-i m[car pre cumu-i la domnia \[rìnoastre, sau alt[ cr[ie =i domnie, ce foarte un lucru pu\in,numai o=teni de agiunsu. Deci de viia\a mè ]mi era cum ]miera, dar mai mult ]mi era pentru copiii miei, la ce vor r[m`ne,c[ numai doar s[lda\i s[ fie, iar la alte boierii nu ]ncap fecioriiunora ca acestora.

Ce, fra\ilor moldoveni, rogu-v[ s[ lua\i aminte, s[ v[ ]nv[\a\i=i s[ v[ p[zi\i. Orc`t ai fi ]n cinste la vrun domnu, bine este s[-isluje=ti cu dreptate, c[ =i de la Dumnedzeu ai plat[. Dar cudomnul niciodat[ s[ nu pribege=ti, m[car cum ar hi, =i nu numai]n \ar[ strein[, ce nici ]n |arigrad cu d`nsul s[ nu mergi, fiindtu moldovan. Ce s[-i sluje=ti ]n \ara ta, c[ci streinii caut[ numaipre domnu s[-l miluiasc[ =i s[-l cinsteasc[, iar pre boieri cesunt pribegi cu domnul, ]ntr-o nemic[ sunt. Alt[ cinste areboieriul, c`ndu-i pribag singur, alta este, c`ndu-i cu domnuls[u. +i apoi domnul s[ visadz[ c[ este tot puternic, ca la \aralui, c`nd este domnu, =i va s[ \ie a=è, ca s[ n[c[jasc[ pre aceiboieri, =i nu socote=te slujba ce i-au f[cut, c[ s-au ]nstreinat,ce nemic[ ]nvoial[ nu-i face. N[dejdea domnului este cas[ninul ceriului =i ca ]ncetul m[rii: acmu este senin =i s[ facenuor, acmu este mare lin[ =i s[ face fortun[.

Acmu s[ l[s[m cele streine p[n-aice a le scrie deodat[,p[n[ iar le-a veni r`ndul, =i iar s[ ne ]ntoarcem a scrie, deunde am¡ l[sat a scrie de \ara noastr[.

Veziriul, r[mìnd la St[nile=ti dup[ ce-au purces moscalii,au =i trimis pre un pa=[, anume Curt, s[ stè la Ie=i, cu fermande iertare tuturor gre=elelor cine ce-ar hi f[cut. +i au trimis =i laLupul sin Gavrili\[ s[-l aduc[ de la bejenii de la Bursuci. +-aur[pedzit ]n toate p[r\ile la vadurile Prutului, unde g[sièmoldoveni, de-i scotè din robie. +i au purcesu de la St[nile=tic[tinel spre Dun[re, s[ marg[ la |arigrad.

Curtu-pa=a, dup[ ce-au agiunsu ]n Ia=i, pre cine g[siè dinc[peteniile \[rì au =i ]nceput a-i boieri, cum boiere=te domnulMoldovii. +i =edè ]n cur\ile domne=ti. Iar atunce era un boieriu,


247

Darie Donici s[rdar, care pre urm[ la al\i domni au agiunsu =ilogof[t mare, iar la moscali au fost polcovnic. Merg`nd la Curtu-pa=a, l-au pus hatman. A=ijdere =i pre un grec¡, Buzagiu, ]lpusese postelnic mare. +i pre al\ii ce mergè la d`nsul tot ]iboieriè. +-au ]nceput Curtu-pa=a a umbla cu bini=or, ca s[-lpofteasc[ acei boieri aice, ca s[ scrie veziriul s[ r[mìe elpa=[ ]n Ia=i. Dar n-au putut ispr[vi nemic.

Iar[ Lupul vornicul merg`nd la veziriul, mult l-au mustratpentru c[ci s-au hainit \ara, iar el au dat sam[ c[tr[ veziriulcum nu sunt ei vinova\i, adec[ boierii, nici \ara, ce-i vinovat[Poarta, c[ pre domnii cei buni ]i mazile=te f[r[ voia boierilor\[rì =i pune domnu pre care nu-l =tie \ara. +i d`ndu-i Poartasabie, face ]n \ar[ ce i-i voia. „Pre cum =i pre acesta, preDumitra=co-vod[, l-ai pus m[ria ta f[r[ =tirea \[rì, =iau f[cut ce i-au fost voia. Iar mai nainte era obiceiu de-=ialege boierii =i \ara domnu, pre cine poftiè ei, =i pre acelapunè =i Poarta.“

Deci veziriul, audzind acestu r[spunsu, nemic n-au mair[spunsu =i l-au =i ]mbr[cat ]n c[ftan =i l-au trimis s[ fiecaimacam ]n Ia=i, p[n-a trimite ]mp[r[\ia pre un domnu ]nMoldova. +i au scris =i la Curtu-pa=a s[ s[ r[dice din Ia=i. +iau mai pus c[im[can pre un Macsut postelnicul, care fusesepre l`ng[ veziriul ]n oaste capichihaie lui Dumitra=co-vod[,=i-l iertas[ veziriul pre d`nsul. Numai pre so\ia lui, pre Iano,l-au t[iet, precum s-au scris. +i au purces¡ Lupul cu Macsutla Ia=i s[ fie c[im[can, iar veziriul au trimis de scotè robiide la t[tar]. De unde-i g[siè, tot ]i aducè de-i ]ntreba, la caredomnu le-au fost mai bine, la Neculai-vod[ sau la Mihai-vod[. Ei dzicè c[ le-au fost mai bine la Neculai-vod[, pentruc[ci le ie=iè ]nainte Ioan-vod[, fratele lui Neculai-vod[. Deciveziriul au scris la ]mp[r[\ie, pentru Neculai-vod[, fratelelui Ion-vod[ terdzimanul, ca s[-l fac[ domnu ]n Moldova.Iar ]mp[ratul, v[dz`nd scrisorile veziriului, au =i f[cut domnupe Neculai-vod[.

Ion Neculce

248

Iar[ Lupul vornicul, dup[ ce-au agiunsu la Balica, l`ng[Ia=i, au scris la Curtu-pa=a s[ ias[ din Ia=i. I-au trimis =i carteaveziriului. Iar Curtu-pa=a nu vrè s[ ias[ din Ia=i, c[ a=tepta s[-ivie r[spunsu ce scrisese s[ fie el pa=e. Iar[ Lupul i-au scris s[ias[ din Ia=i, c[ el s[ va ]ntoarce la veziriul =i l-a foarte p`r].C[ lor nu le trebuie=te pa=e. Atunce Curtu-pa=a s-au sp[riet =iau ie=it din Ia=i de au purces dup[ veziriul.

Atunce Lupul =i cu Macsut au intrat ]n Ia=i c[im[cani.Deci Antiohi Jora biv-hatman, audzind c[ este v[ru-s[uc[im[can ]n Ia=i, au alergat =i el la v[ru-s[u Lupul, s[ fiec[im[can¡ =i el ]mpreun[ cu ceielal\i, g`ndindu-s[, tic[losul,c[ i s[ va uita vina lui, ce de-au fost cu moscalii, de-i chema,carii s-au scris mai sus. Numai osinda lui Dumnedzeu prè perar¡ om de-l trece. C[ Lupul, cum au sosit ]n Ia=i, ca un¡lup nes[\ios, au =i ]nceput a prinde pe slujitori carei fusesecu moscalii, =i ]nchidè =i-i b[tè =i pre c[pitani =i le lua pungide bani, dzic`nd c-au agonisit din jacurili turcilor =i au luatleaf[, =i a pune bani pre t`rgu, pre negu\itori. +i au pus =i detot omul bejenariu s[ dè c`te 2 lei, =i oamenii nu avè cem`nca, c[ era s[c=orul de f[in[ c`te 15 lei, =i ]nc[ nu s[nici g[siè.

Deci oarecarii dintr-acei p[tima=i de r[u, fiind veziriul]nc[ nedus din \ar[, au m[rsu de-au j[luit la veziriul. +i cumau audzit veziriul, ]ndat[ tare s-au m`niet =-au m`nat pe Ion-vod[ terdzimanul s[ =adz[ ]n Ia=i c[im[cam, p[n[ a venifrate-s[u Neculai-vod[ ]n Ia=i, =i s[ chivernisasc[ \ara cu]mbl`ndzire.

+i au mai trimis =i un capegi-ba=e ]mpreun[ cu Ion-vod[,de au prinsu pre Lupul vornicul =i pre Antiohie hatmanul =i peMacsut postelnicul, carii era c[im[cani, =i i-au pus ]n obedzi,de i-au dus la cetate la Varna, peste Dun[re, surgun, de-au=[dzut acolo 2 ani la pedeaps[. Pentru faptele Lupului au tras=i ceielal\i pedeaps[, =i s-au plinit atunce un cuv`ntu prost cedzice: „Cu iarba ce uscat[ arde =i cea verde.“


249

{

Ioan-vod[, dup[ ce-au venit ]n Ia=i, era bun =i bl`ndu tuturor=i au chivernisit \ara p[n-au venit frate-s[u, Neculai-vod[, ]nscaon, aice ]n Ia=i. +i l[s`nd Ion-vod[ pre frate-seu ]n Ia=i, s-au]ntorsu la slujba sa, ]n |arigrad, la terdzim[nie.

Dumitra=co-vod[ Cantimir s-au dus la Moscal =i acolo aumurit cu 4 ficiori: Matei, Costantin, +erban, Antioh. Iar ce-orvini, vremea viitoare va ar[ta1.

CAP. XX

A DOA DOMNIE A LUI NECULAI-VOIEVODAMAVROCORDATU, FICIOR LUI ALEXANDRU-VOD{

ICSAPORIT, VLEAT 7220

Neculai Alecsandru-voievoda Mavrocordat, dup[ ce-au venit]n Ia=i, a tree dzi, dup[ obiceiu, au boierit boieri. Pus-au preNeculai Cost`n vel-logof[t, pe Gavriil Miclescul vel-vornic de|ara de Gios, pre Ilie Catargiul vel-vornic de |ara de Sus, preIoan Buhu=, ce-au fostu logof[t, l-au pus hatman, pe Ramadanvel-postelnic, pe Ioan P[ladi vel-spatar, pe Gheorghi\[ Mitrevel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, pe Grigora= Jora vel-visternic, pe Costantin Costache stolnic mare, pe ManolacheHurmuzache comis mare. Ace=tie era boierii lui Neculai-vod[,iar chivernisala =i toate trebile era mai ales dup[ Ramadanpostelnicul.

Atunce Neculai-vod[ ]= l[sas[ firea cea sima\[, cum era]n domnia dint[i. Ce multu s[ mai l[sas[ =i tr[iè bine cu boierii,]n dragoste, c[ era boieri fugi\i, unii ]n |ara Ungureasc[, al\ii]n |ara Le=asc[, al\ii la Moscu, =i cu d`n=ii =i din prostimemul\i du=i, =i avè grij[ c[ pentru numele lui cel stra=nic n-ormai veni. Deci ar[ta c[tr[ to\i bl`nde\e =i mil[. Deci to\iboierii s-au ]ntorsu la p[m`ntul s[u. Numai cei de la Moscun-au venit, c[ nu putè de o=ti =i nu-i l[sa moscalii, pre cummai sus s-au scris.

1 Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.

CUPRINS

Ion Neculce

250

+i carii boieri, cum veniè din strein[tate, da vina c[tr[Neculai-vod[ tot pre cei de la Moscu, =i ei ]= cur[\iè obrazele,cum n-au =tiut nemic[, =i a=è s[ ]ndrepta. Iar Neculai-vod[,m[car c[-i pricepè =i-i =tiè, dar l[sa =i el toate pre cum dzicèei, c[ci era bucuro=, fie cum =tie, numai s[ vie ]n \ar[.

|ara era atunce stricat[ r[u de t[tar] =i de moscali =i det[lh[rit. A=ijdere =i turcii balgii f[ce mult[ g`lceav[ =i sup[rarelui Neculai-vod[ la divanuri, pentru fra\ii =i rudele lor ce peris[=i pentru jacuri ce-i j[cuis[ unii =i al\ii. +i f[cè =i n[p[=ti maimult dec`t era adev[rate. Deci Neculai-vod[ f[cè mult[chivernisal[. Pre unii can rar ]i da platnici turcilor, iar nu deplin,pre c`t cerè ei, iar pre uni-i ]nchidè p[n’ la o vreme =i apoi ]islobodziè, iar a mai mul\i turci nu le \inè ]n sam[. +i s[ ]ndrepta,=tiind r`ndul Por\ii dint[iu. La giudecat[ s[ f[cè a \inè cu turcul,iar pre urm[ ie=iè giudecata dreapt[ moldovanului. N[rocul\[r`i c[ s-au t`mplat atunce de au venit Neculai-vod[. Iar de-ar hi venit atunce altu domnu, mai prost, ar hi fost prè r[u demoldoveni.

M[car¡ c[ unii au tras la Neculai-vod[ greu mare =i mult[]nchisoare, cum¡ au fost feciorii lui Manolie =i Toader arma=ul,c[ t[ies[ ni=te negu\itori de la Roman, f[r[ poronca nem[rui,=i-i p`r`è ni=te fra\ acelor negu\itori, cu ferman de la Poart[,pre carii ]ntr-altu chip nu putè s[-i izb[vasc[.

Atunce Neculai-vod[, pe poronca veziriului, au g[tat c`tevac[ru\[ cu cai, s[ porneasc[ spre +fed la \ara lui prin |araLe=asc[, =i cu 30.000 de t[tar], dup[ cum scrisese de la Nistru]mp[ratul moschicesc la veziriul, numai s[ porneasc[ pre +fed,dup[ cum s-au tocmit pacea.

Iar[ +fedul n-au vrut s[ marg[ =i au scris c[r\i la ]mp[ratulturcescu de-au p`r`t pe veziriul, precum c[ s-au agiunsu cumoscalii de-au luat bani =i au f[cut pace. Iar de n-ar fi f[cutvicle=ug, s[ iei bani, ar hi luat pre moscali de grumazi, c[ numai avè moscalii nici o putere. +i acmu =i pre d`nsul nu l-aupus nici la o cale =i va s[-l porneasc[, s[-l iei moscalii degrumazi. Iar ]mp[ratul, v[dz`nd cartea +vedului, tare s-au m`nietpre veziriul.


251

}ntr-acee vreme sosit-au =i Osman, chihaiaoa veziriului, la]mp[ratul, cu c`r\i de la veziriul, s[ iei colac cum au b[tut premoscali =i spuind ]mp[ratului cum au ]ncungiurat pre moscali,c`t nu mai avè nici o putere, numai ce striga aman. „Deciv[dz`ndu-i c[ strig[ aman, ne-u c[utat numai a face pace, =ii-am l[sat de s-au dus la \ara lor“. Iar ]mp[ratul au dzis: „Voia\i c[utat c[ci strig[ aman =i nu i-a\ luat de grumadzi. Nu eralucru mic acela, s[ v[ uita\i voi la aman. Ce am ]n\eles eufaptele voastre.“ +i-ndat[ au poroncit de-au t[iet capul chihaii=i au trimis de-au omor`t =i pre veziriul.

Deci +fedul au mai r[mas ]ntru acea iarn[ =i preste var[, =isolii moschice=ti tot sta la |arigrad, popri\i. Iar moscalii au datAzacul turcilor, =i alte cet[\i au f[rmat, dup[ cum s-au tocmitla pace. Iar +fedul tot punè pricini =i nu vrè, dzic`nd c[, p[n’nu s-a duce +eremet cu oaste din |ara C[z[ceasc[, nu vamerge, c[ +eremet st[ s[-i \ie calea. Deci Poarta au a=[dzatcu solii moschice=ti s[ s[ r[dice +eremet cu toat[ oastea din|ara C[z[ceasc[, s[ s[ duc[ ]n \ara lor, la Moscu, =i ei s[porneasc[ pe +fed de la Tighine cu t[tar] =i cu o sam[ de turci,s[-l duc[ prin |ara Le=asc[ p[n[ la \ara lui.

Deci +eremet, cum au v[dzut c[r\ile solilor, precum aua=[dzat la anul toamna dup[ b[taie, s-au r[dicat din |araC[z[ceasc[ =i s-au dus ]n sus, la Smolen\sca, cu toate o=tilelui. Iar veziriul au trimis pe Smail-efindis, cu vro 30.000 deturci, =i hanul cu t[t[r`me, s[ iei pe +fed, s[-l duc[ la \aralui. Iar[ +fedul ]ntr-acee vreme au prinsu ni=te t[tar], cuoamenii lui, scriind hanul la +eremet s[ stè gata la Smolen\sca,c[ ei vor s[ purceadz[ acmu cu +fedul =i l-or duce ]n |araLe=asc[, p[n’ la un loc, =i l-or l[sa, iar +eremet s[-i ias-]nainte,s[-l iei de grumazi. +i s[ dè 150 pungi de bani hanului, precums-au a=[dzat.

Deci +fedul, prindzind acei t[tar] cu acele c[r\i, au pusde i-au omor`t pe t[tar] =i au luat c[r\ile la d`nsul. +i t[cèm`lcom, iar hanul nu =tiè nemic[, c[ i-au prinsu c[r\ile =i i-aut[iet t[tar`i.

Ion Neculce

252

+i-l tot siliè pe +fed s[ purceadz[, p[n[ este iarn[ =i suntapele ]nghe\ate, =i +fedul tot nu vrè s[ porneasc[ s[ marg[.

Scris-au pa=a de Tighine =i Smail-efindis la Udriu, la]mp[ratul =i la veziriul, mut`ndu-s[ ]mp[r[\ia atunce acolo,cum c[ au g[tit pre +fed =i oastea, =i toate sunt gata, =i el totnu vra s[ purceag[. }n doao, trei r`nduri i-au scris, =i el tot nuvrè s[ purceadz[.

P[n[ de la o vreme, m`niindu-s[ ]mp[r[\ia pe +fed, auporoncit numai s[-l porneasc[ cu sila, dac[ nu va de bun[ voie.

Deci g[tind oaste, au m[rsu s[-l iei cu dè-sila. Iar el s-au]nchis ]n cur\ile lui la Varne\[, unde =edè, =i s-au apucat s[ s[bat[ cu turcii, s[ nu s[ dè. +i inicerii ]nc[ oarecum \inè ]npartea +fedului =i nu vrè s[-i fac[ ru=ine. C[ nici vrè s[ dè=fedzii cu sine\ile ]n iniceri, nici inicerii ]n =fedzi, ce sta]mpregiurul cur\ilor inicerii la gazda +fedului. +i s[ mira pa=a=i cu Smail-efindis cum or face poronca ]mp[r[teasc[, c[ s[temè pa=a s[ nu fac[ zorbà inicerii =i asupra lui. +i strigainicerii: „Pentru ce s[ facem noi ru=ine acestui craiu, oaspece-au vinit la noi?“

Deci pa=a au chemat pre un ag[ a lui de iniceri =i l-autrimis s[ gr[iasc[ cu craiul, s[ nu s-apuce de g`lceav[ cu o]mp[r[\ie, c[ apoi poate s[ pieie. +i l-au ]nv[\at pre acel ag[]n tain[, v[dzind c[ nu priime=te craiul, c`nd a ie=i de lacraiul afar[, s[ dzic[ c[tr[ iniceri: „Noi iniceri \inem cud`nsul, iar el mai tare ne suduie=te pre noi dec`t pre pa=a =ine dzice c[ suntem¡ ni=te oameni bl[st[ma\, =i nu s[ mir[ elde noi.“ +i f[c`nd acel ag[ a=è, cum au audzit inicerii aceavoroav[, s-au =i m`niet =i au ]nceput a slobodzi focul ]n =fedzi.Iar =fedzii deodat[ sta, g`ndindu-s[ c[ le sunt prieteni, ne=tiindpentru vicle=ugul ce-au f[cut aga de iniceri, c[ci craiul nusuduie prè iniceri.

Deci de la o vreme s-au ]nchis ]n cas[, de s[ b[tè, p[n’ce-au dat foc caselor. +i ardz`nd casele, a=è l-au prinsu, =ip[n-a-l prinde, au omor`t cu m`na lui vro cinci, =ese iniceri. +iel ]nc[ s[ r[nis[. Numai au ]nv[\at pa=a pre c`\va turci s[-l


253

apuce, s[ nu-l omoar[ inicerii, c[, de l-ar fi l[sat, l-ar fi omor`t.+i a=è apuc`ndu-l, l-au dus ]n cur\ile pa=ii, de l-au \inut acolocu vart[, p[n-au venit r[spunsu de la Udriu.

Atunce au venit poronc[ =i la Neculai-vod[ pentru =vedzi=i le=i ce ierneadz[ prin \ar[, s[-i scoat[ =i s[-i goneasc[ din\ar[. Iar =fedzii auzind, s-au ]nchis c`\va ]n cur\i ]n Prigoreni,]n \inutul C`rlig[turii, =i s[ ap[ra din cur\i, de nu le putè stricanemic[ c[l[ra=ii moldoveni, ca s[-i scoat[. +i au trimis c[l[ra=ii]napoi la Neculai-vod[ de-au ]ntrebat, c[ ]ntr-altu chip¡ nu pots[-i scoa\[, ce numai s[ de foc¡ cas[lor. Dar vod[ n-au vrut s[-ilas[ s[ aprindz[ cur\ile, ce le-au dzis s[ stè pe de o parte ded`n=ii. Dup[ aceasta curund au venit r[spunsu de la Poart[ s[le dè pace.

A=ijdere mai trimisese Neculai-vod[ pre hatmanul cu mul\islujitori, tot atunce, tocma la Cern[u\i, c[ era oastea luivoievoda Chiovschii a=[dzat[ acolo la iernatec =i f[cè mult[stric[ciune l[cuitorilor, ca s[-i scoat[ =i pre aceiea din \ar[. Iarei s-au str`nsu la un loc, s[ s-apuce de b[taie, tem`ndu-s[ atrece ]n |ara Le=asc[. Deci hatmanul, v[dz`nd c[ s[ apuc[ deg`lceav[, au =i r[dicat \inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor =i i-austr`nsu la un loc pre to\i. Iar le=ii, v[dz`nd c[ s-au str`nsuat`ta om, c[dzut-au cu rug[minte la hatmanul, =i multe darurii-au d[ruit. Atunce au =i nemerit r[spunsu de la Poart[ =i de laNeculai-vod[ s[ le dè pace.

Atunce au trimis ]mp[ratul =i la Tighine, de-au pornit precraiul +fedului la Udriiu ]mpreun[ cu to\i =fedzii lui. +i l-aua=[dzat acolo la un t`rgu aproape de Udriu, anume Demirda=1,=i nu l-au mai l[sat la Tighine s[ fac[ amestec[turi.

A=ijdere tot atunce, la ace vrajb[, au venit =i craiulStenislav Lecinschii din Pomorania teptil, prin |ara Ungu-reasc[, au ie=it ]n Moldova la Com[ne=ti =i au venit pre laBac[u la M[rgineni, la +tef[ni\[ Ruset¡ vornicul, cu pu\inteioameni. +i de acolo au m[rsu ]n Ia=i la Neculai-vod[, de i-au

1 Acest nume este ad[ugat de Kog[lniceanu. }n manuscrise, loc gol.

Ion Neculce

254

f[cut mare cinste. +i au trecut la Tighine =i de la Tighine laUdriiu, la ]mp[ratul turcescu.

Iar[ craiul +fedului au p`r`t pre hanul =i pre Smail-efindi =ipre pa=a de Tighine =i au dat =i c[r\ile ce le trimisese hanul lamoscali.

Deci ]mp[ratul, v[dz`nd a=è au =i mazilit atunce =i preveziriul =i pre hanul, iar pre Smail-efindi =i pre pa=a de Tighinei-au omor`t. +i au pus veziriu atunce pre Gin Ali-pa=a, =i ]nc[l-au f[cut =i ginere. Atunce acel veziriu ]ndat[ au ]nchis presolii moschice=ti ]n Edicula =i i-au pus la mare pedeaps[, c`tnu l[sa pre nime s[ intre la d`n=ii. Nici p[n’ la umbl[toare nu-il[sa s[ ias[, ce =i acolo cu p[zitoriu. Ce mai mult s[ sc`rn[viè]ntr-un ciub[r =i da afar[. +i pre c`\ din slugi era moldoveni,munteni sau sirbi, pe to\i i-au dat la catarg[.

Atunce au ie=it =i Lupul vornicul =i cu Antiohi Jora hatmanulde la ]nchisoare, din Varna, cu mijlocul hanului, giuruind ni=tesate acolo pe Prut, dzic`nd c[ sunt ai lui, =i mai multe eraomene=ti. +i au m[rsu de acolo ]n |ara Munteneasc[ =i, m[rg`nd]n |ara Munteneasc[, au st[tut de i-au f[cut pace de la Neculai-vod[, s[-i dè mo=iile boierilor celor ce sunt la Moscu =i altelucruri multe. C[ s[ temè Neculai-vod[, c[ ]ncepus-a-lamesteca den |ara Munteneasc[ la Poart[ =i avè =i pre hanulagiutoriu. +i i-au c[utat numai s[-i fac[ pre voie, s[ vie ]n \ar[,s[ nu mai umble amestec`nd =i f[c`nd cheltuial[ t[r`i. Deci,dup[ ce-au venit ]n \ar[, ]ndat[ l-au pus vornic mare =i i-aud[ruit =i 8 pungi de bani. +i nu i-au agiunsu at`ta, ce au cer=ut=i satele boierilor ce era pribegi la Moscu. +i i le-au dat deodat[,iar dup[ ce-au venit Luca visternicul, i le-au luat =i iar le-audat Luc[i. Iar mie, lui Ion hatman, ]mi sta mare piedec[, ca s[nu pot veni ]n \ar[, s[-mi \ie el mo=iile. +i nu s[ temè de osindalui Dumnedzeu, ca s[-=i aduc[ aminte c`te pedepse =i urgii dedomni pre la ]nchisori, ]n c`teva r`nduri, au tras. Care mai preurm[ au giudecat Dumnedzeu, c[ mi-am f[cut =i eu pace ladomnia lui Mihai-vod[, =i cu giudecata mitropolitului =i a totDivanul mi-am luat =i eu mo=iile ]napoi.


255

Iar[ +eremet, den Smolen\sca, dac-au ]n\eles c[ au ]nchissolii iar, s-au =i ]ntorsu cu oastea la Chiov. +i veniè =i dzi =inoapte. +i cum au agiunsu de-au ]ntrat ]n Chiov ]naintea o=tiisali, iar[ t[tar`i au =i slobodzit un ceambul din Bugeag, de-aulovit f[r[ veste, numai 5 dzile, de-au agiunsu p[n[ suptu Chiov.+i au t[iet, =i au robit, =i s-au ]ntorsu de-au luat 20.000 robi. +is-au ]ntorsu ]napoi cu pace, c[ n-au avut cine le sta ]mpotriv[,ne fiind oaste ]n Chiov. C[ de-ar hi fost m[car vro 2.000, n-ar fisc[pat nici un t[tar, c[ le st[tus[ caii, de mergè pre gios c`\ir[m[sese pre urm[ pre =leav, =i ie=iè ru=i de prin b[l\i =i de prinp[duri de-i ucidè.

Atunce s[ t`mplas[ numai Ivanenco =i cu Tan\schii, f[r’ deslujitori. +i au ie=it ei cu 20 de oameni din Chiov, de o lature,=i au g[sit vro 15 t[tar], =i i-au luat de grumadzi, de i-au dus la+eremet, ]n Chiov. Iar alt[ oaste era de cee parte la Nipru.N[rocul t[tar`lor c[ nu putè trece, c[ nu-i \inè ghea\a, niciputè trece prin ap[. Iar[ c`nd au fost de prim[var[, ]n al doilean a domniei lui Neculai-vod[, f[cut-au turcii sfat =i cu +fedul=i cu Stenislav craiu, dzic`nd Stenislav crai c[ pe d`nsul ]l¡priim[scu to\i domnii le=e=ti s[ fie craiu. +i a da Cameni\aturcilor =i le va da =i bir =i c`teva fete mare pre an turcilor,numai s[-i dè oaste, s[ marg[ s[-l puie craiu ]n locul lui Avgust.+i atunce a trece =i +fedul cu pace prin |ara Le=asc[, =i apois-or scula cu to\ii asupra Moscului.

Deci turcii s-au ispitit s[ fac[ =i acel lucru =i au or`nduit =ipre Abdi-pa=a, cu c`teva mii de oaste turci =i cu t[tar] =i cuNeculai-vod[. +i au pornit =i pre Stenislav de la Odriiu, d`ndu-i]mp[r[\ia =i 150 pungi bani de cheltuial[, s[ s[ puie craiu ]n|ara Le=asc[. +i au venit Stenislav craiu p[n’ la Zagarance cutoat[ oastea, =i el au mai r[mas acolo s[ vadz[ cum a mai fi.

Iar[ Abdi-pa=a au m[rsu p[n’ la Hotin =i au trimis la Chiov,la +eremet, sol pe un turcu, de i-au dzis cum¡ s[ sileasc[ el la]mp[ratul Moscului, s[ nu s[ puie el a da agiutor lui Avgustcraiu =i s[ las[ ca s[ puie craiu pre Stenislav, =i apoi or l[sa =iei pre feciorul lui +eremet. Iar +eremet i-au r[spunsu acelui

Ion Neculce

256

turcu sol c[ el de feciorul lui s-au l[sat, de c`nd s-au dat pem`na lor, dar el nu are nici o putere s[ fac[ acel lucru, c[ eleste o slug[, =i p[n-acmu i-au venit 4 c[r\i de la ]mp[ratulMoscului, cum a vedè c[ intr[ turci ]n |ara Le=asc[, s[ s[porneasc[ =i el cu o=tile de la Chiov ]mpotriva lor.

+i iar au dzis +eremet, cum¡ s[ poat[ ei face acestu lucru,c[ craiul Avgustu are pre Neam\u cu 30.000, =i pre Venitic cu30.000, =i pre Prus cu 30.000, =i pre noi cu 30.000. To\i ace=timonarhi sunt giura\i s[-=i de agiutor unul altuie c`te 30.000 deoaste, iar c`nd ar vedè vreun greu, =i cu toat[ puterea s[-=i deagiutoriu. „+i la noi nu este obiceiu, ca la voi, s[ s[ mazileasc[craii =i domnii, cum face\i voi. }nt[iu papa de R`m, dac[ araudzi c[ veni\i voi s[ le face\i acest lucru, toat[ cre=tin[tateaar sili asupra voastr[ s[ s[ r[dice. Numai craiul +fedului arepizm[ pre mine, c[ l-am b[tut ]n multe r`nduri, =i-mi amestec[feciorul. Dar voi nu trebuie s[ v[ potrivi\i unor oameni nebuni“.+i cu acestu r[spunsu s-au ]ntorsu solul lui Abdi-pa=a de la+eremet la Hotin.

}ntr-acee vreme, c`nd au sosit turcii de la Abdi-pa=a la Chiov,ce scrie mai sus, la +eremet, atunce s[ t`mplas[ de f[cè +eremetprazdnicul ]mp[ratului, adec[ dzua Sf`ntului Petru apostol. +is[ str`nsese la curtea lui +eremet s[-i cinsteasc[ la vro trei,patru mese, de era ograda plin[ de ghen[rari =i de oficeri tot]mpodobi\i ]n haine de sirme. +i fripsese un bou =i vro 3 berbeci]ntregi =i cu coarnele poleite. Iar slujitorii moscali =i cu pu=cilesta pe deal de slobodziè focul pentru s[n[tatea ]mp[ratului.

A=ijdere mai gios, la Pecersca, alte pu=ci, scoas[ cu al\islujitori, de slobodziè focul. A=ijdere mai gios de Chiov stac[zacii, vro 20.000 de oaste, cu pu=ci, de slobodziè focul. Deciv[dz`nd solii acele lucruri, s[ mira =i ei, =i au avut ce spune laAbdi-pa=a, ]ntorc`ndu-s-]napoi.

Atunce oblicind Avgust, craiul de voievoda Ruschii c[-iagiunsu cu Stenislav craiul, ca s[ de Cameni\a, l-au prinsucraiul =i l-au f[cut surgun la Sacsonia, de-u =[dzut c`\va ani,p[n’ l-au slobodzit. +i au r[pedzit oaste proasp[t[ =i zaharà


257

]n Cameni\[ cum mai ]n grab[, =i au f[cut surgun =i preghenarariul ce era ]n Cameni\[, fiind agiunsu cu Stenislav,viind turcii, s[ o dè.

Deci Abdi-pa=a, v[dz`nd acel r[spuns de la +eremet =iv[dz`nd c[ s-au adaos ]n Cameni\[ oaste, =i s-au schimbat =ighenararii, au f[cut =tire la Poart[. Deci Poarta au v[dzut c[ n-auputere s[ fac-aceste lucruri ce sf[tuis[, ca s[ schimbe pre Avgustcraiu =i s[ pui pre Stenislav ]n |ara Le=asc[. S-au sp[riet s[ nus[ r[dice toat[ cre=tin[tatea Evropii =i =-or pierde turcii]mp[r[\ia. +i s-au l[sat de acel lucru. +i s-au socotit ]ntr-altuchip, de-au scris la Abdi-pa=a, de i-au f[cut r[spuns s[ s-a=edzela Hotin, fiindu-le ru=ine s[ s-]ntoarc[ f[r[ isprav[ ]napoi. Dzicunii c-ar hi sf[tuit +fedul =i voievoda Chiovschii s[ s[ a=edzeHotinul, ca s[ le hie lesne de acolo s[ marg[ la Chiov, c[ totn[d[jduiè +fedul c[ va mai putè s[-= dè palme cu Moscalul. Iarunii dzic c[ ar fi sf[tuit Neculai-vod[, tem`ndu-s[ c[ nu a putè=edè ]n Ia=i de Dumitra=co-vod[, dar al\ii c[ Neculai-vod[ augiuruit ]nc[ ]mp[r[\iei 100 de pungi bani, ca s[ nu fac[ Hotinul.Ce adev[rul nu s[ =tie. +tiu c[ de prim[var[ au luat =i \inutulHotinului, de l-au f[cut olat cet[\ii, iar la anul au luat =i Cern[u\iis[-i fac[ olat, dzic`nd c[ tot de Hotin au fost. Iar lui Stenislavi-au venit poronc[ s[ marg[ iar la Udriiu, =i s-au ]ntorsu.

Atunce +eremet nu putè =ti nemic de feciorul lui, c[ puses[voievoda Chiovschii straj[ de-a lui, de nu putè nime nici merge,nici veni. +i pre cine trimitè +eremet, ]i tot prindè voievoda de-it[iè sau ]i ]nchidè. Iar +eremet au dat 100 galbeni unuimoldovan, de =-au b[gat capul pentru voia banilor, cu c[r\i, =iau f[cut cum au putut =i au mersu la pa=a de Tighine. +i atunces-au t`mplat de au slobodzit solul cel de la Moscu de la]nchisoare, =i l-au ]ntorsu pre acel moldovan, anume C`rje, cuni=te turci, de-au dat veste de pace. +i ]nc[ tot s-au mai z[b[vit,pre cum a ar[ta mai nainte.

Pre acee vreme era greu ]n \ar[, nu de bir, ce de alte sup[r[ri.C[ turcilor le era calea tot prin \ar[, merg`ndu =i viind la Hotin.Unii veniè pre la Foc=ani, de mergè pre Siretiu, pre la Boto=eni,

Ion Neculce

258

dispre Bosna, al\ii pe B`rlad =i pre la Ia=i, al\ii pre Prut. +i cani=te o=teni p[g`ni ce era, tot stric[ciuni f[cè cu fel de fel der`suri =i batgiocuri a fete fecioare =i a f[mei ]n\elepte.

Prutul pusese Neculai-vod[, de la Poart[ av`nd porunc[,pre Costantin Costache stolnicul, ]mpreun[ cu un pa=[, de-lcur[\ie, cu multe sute de oameni, de copaci =i de plahii. Al\iitr[gè =[icile cu p`ine p[n’ la |o\ora, =i de acolo le ]nc[rca ]ncar[, de porniè la Hotin. +i f[cus[ =i hambare, de o punè la|o\ora de sta, c`t[ nu o putè r[dica prin car[. Dar m[car c`tgreu =i sup[rare era, =i cheltuial[ lui Neculai-vod[, dar =i atunce,v[dz`nd slujba mazililor, au f[cut mil[ cu d`n=ii =i cu sfintelerugi, cu m[n[stirile, de le-u r[dicat un obiceiu spurcat ce eraasupr[, de st`ngerea caselor boiere=ti, ce s[ f[cus[, de dadesetin[ de stupi =i de mascuri, \[rine=te. Ce Neculai-vod[ auiertat, s[ nu mai dè, precum n-au fost d`nd =i mai nainte, la al\idomni. Numai de la domnia a doa a lui Mihai-vod[ li s[ f[cus[acest obiceiu.

Atunce pre acee vreme, cu c`\va ani mai nainte, s[ totb[tè Fran\ojul cu Neam\ul pentru |ara +paniei, care de care s[o iei, s[ o st[p`neasc[, neav`nd craiu. +i tot biruiè Neam\ulpre Fran\oj, c[ci ]i da =i al\ii, f[r-alectorii lui, agiutoriu. }i maida Angria 40.000 de oaste =i Olandria 30.000. Apoi sup[r`ndu-s[de at`\e ani tot b[taie, sta s[ s-]mpace, =i Neam\ul nu priimiè,v[dz`nd c[ biruie=te. Deci s-au l[sat Angria =i Olandria a-imai da agiutoriu, =i ]ncepus-a bate Fran\ojul pre Neam\u. DeciNeam\ul v[dz`nd a=è, st[tut-au =i al\i mediaturi ]ntre d`n=ii =ile-u f[cut pace, ]mp[r\ind |ara +paniei ]n doao dreptu. +i preunde le-u venit hotar[le, r[sipit-au cet[\i =i t`rguri, de le-ustricat, =i au f[cut pace.

Pre atunce au trecut =i un sol mare de la le=i la Poart[,anume voievoda Mazove\schii, de-au a=[dzat cu turcii celeamestec[turi multe. +i ]ntorc`ndu-s[ de la Poart[, au m[rsu laAvgust craiul, =i apoi l-au trimis craiul =i la Petreburcu, la]mp[ratul Moscului.


259

Atunce au trimis la le=i =i Turcul sol pre un =erim din Cr`m,anume +efer-bei, de-u f[cut pace lui voievoda Chiovschii =i luiStenislav, craiul din Pomorania. +i ]ntorc`ndu-s[ +efer-beiu dela le=i, s-au =i r[dicat voievoda Chiovschii =i cu +endze Iano=Vi=nove\schii =i cu alte capete, staroste Raavschii, =i s-au dusla locul lor ]n |ara Le=asc[, la Avgust craiul, de s-au ]mpreunat,=i n-au avut nici o nevoie.

A=ijdere =i St[nislav craiu ]nc[ au purcesu de la turci prin|ara Ungureasc[ =i au trecut la Pomorania. +i nu s-au ]ncredzuts[ marg[ la craiul, ce s-au a=[dzat ]n ni=te t`rguri, ]n hotar[le]mp[ratului nem\escu.

Vrut-au turcii s[ dè galioane +fedului, s[-l porneasc[ =i pred`nsul pre Marea Alb[, p[n’ la fran\oji, =i de acolo, ori s[-i dèvase Fran\ia, ori s[ vie vasele lui. +i n-au priimit, ce au dzis c[pre uscat au venit, pre uscat s[ va duce. +i s[ mira =i turcii ce-ormai face cu d`nsul, c[ el ar[ta cartea ]mp[ratului turcescu,

Constantin Br`ncoveanu

Ion Neculce

260

ce-i scrisese c`nd au venit la Tighine, c[ nu l-a l[sa =i-i va daoaste. Acee n[dejde c[uta =i o a=tepta.

Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Neculai-vod[, v[leat 7222, mazilit-au turcii =i pre Br`ncovanul-vod[,trimi\ind pe Buiuc ibrihorul de l-au prinsu cu mare me=ter=ug.C[ l-au ]n=[lat unchii lui, de-au mersu de la T`rgovi=te ]nBucure=ti, fiind agiun=i cu Mihai-vod[, de sta Mihai-vod[ de-lp`r`è, g`ndindu-s[ c[ va fi el domnu. Iar dup[ ce l-au prinsu,au scos ibrihorul ferman de la ]mp[r[\ie, scriind la \ar[ de orpriimi pre Mihai-vod[, bine, iar de nu, s[-=i r[dice dintre d`n=iipe cine ar vrè. Deci unchii Br`ncovanului, anume Costantinstolnicul =i Mihai spatariul, dac[ au v[dzut c[-i las[ Poarta]n voia lor, s-au l[sat de priete=ugul lui Mihai-vod[ =i =-aur[dicat domnu dintre d`n=ii, pre +tefan Catacuzino spatariul,fiiul lui Costantin stolnic.

Iar[ pre Br`ncovanul l-au dus la Poart[ cu mare paz[ =i cumult[ avere, scris[ tot de ibrihorul, =i l-au ]nchis la Ediculacu mare grij[, =i pre d`nsul, =i pre doamna-=, =i pre cuconiis[i, =i pre toate slugile lui. C[ era acel Gin Ali-pa=a vezir unp[g`n r[u preste sam[, de nu folosiè nem[rui dare. Deci atunceau ]nceput =i solii moschice=ti a-l p`r], =i +fedul, =i de multep[r\ile, cum este m`nia lui Dumnedzeu. M[car c[ celepomeniri multe =i cei prieteni harnici =i averea ce avè, sosindu-iatunce ceasul, nemic[ nu i-au folosit. Precum dzice Scriptura:„Nu va folosi avera ]n dzioa urgiii“. Poate-fi =i osinda Moldovii,c[-i tot schimba domnii adese, =i-l bl[st[ma toat[ \ara, aupoate-fi =i a unchiu-s[u, a casei lui +[rban-vod[, au doar =i amoscalilor chemare =i apoi vicle=ug. C[ mult s`nge cre=tinescs-au v[rsat, =i de multe ori ]l bl[st[ma ]mp[ratul Moscului =idzicè: „Iuda-Br`ncovanul m-au v`ndut, de-am r[pus oaste =iam p[\it aceasta.“

Deci l-au scos =i au t[iet capetele, ]nt[i a patru cuconi ais[i, apoi =i al lui =i a c`\iva boieri, slugi ai lui. Iar pre doamna=i pre alte slugi le-u \inut ]nc[ vro 2 ani la ]nchisoare =i apoii-au slobodzit. Atunce, c`ndu-i t[iè feciorii, au fost dzic`nd


261

unul s[-l turceasc[, s[ nu-l taiè, dar tat[-s[u l-au ]mb[rb[tattare, s[ nu-= las[ legea. Numai un copila=, nepot de fiiuBr`ncovanului au sc[pat, c[ l-au luat ]n saraiul ]mp[r[tescu,ca s[-l turceasc[. Iar mai pre urm[ l-au scos ]ma ]mp[ratului =il-au dat la maic[-sa, care mai pe urm[ la istoria lui va ar[tamai pre largu. Precum s[ dzice „domnu bogat =i f[r[ sfat“,adev[r c[ atunce au fost f[r[ sfat, dac[ s-au m`niet Dumnedzeupre d`nsul. Iar mai nainte, ]n 30 de ani, tot cu sfat au fost, c[\inè Dumnedzeu =i-i ierta osinda. Iar acmu n-au vrut s[-l mairabde. +i c`nd l-au t[iet, au adus pre to\i solii de-l priviè.

Dup[ aceasta au pornit =i craiul +fedului prin |ara Ungu-reasc[ =i au trecut cu pace p[n’ la \ara lui, la Pomerania. Atunceau slobodzit =i pre solii moschice=ti, s[-= marg[ la p[m`ntuls[u. +i-i a=tepta +eremet cu bucurie mare. Iar c`nd au agiunsufeciorul lui pre la Nemirov, nu =tiu ce l-au lovit, c-au murit, =in-au apucat tat[-s[u s[-l vadz[ viu. Dzic unii c-au m`ncatciuperce =i au murit, iar unii dzic s[-l fie otr[vit soltanul laTighine, pentru s[ s[ m`nie tat[-s[u, +eremet, s[ strice pacea,c[ci t[tar`i purure ar pofti s[ fie oaste. Iar unii dzice c[ dintred`n=ii l-au otr[vit.

Craiul =fedzescu, dup[ ce-au intrat ]n Pomerania, str`nsu=-auoaste, ce-au mai putut den \ara lui, av`nd n[dejde c[-i va da =iFran\ojul agiutoriu. +i au ]nceput s[ s[ bat[ iar cu Moscalul,v`rtos, ca s[-= scoa\[ locul =i cet[\ile ce i-au luat. Deci Moscalul=i Avgust craiu cu sasii =i craiul Daniei =i Prusul, to\i ace=te s-au]nvoit la un loc¡ cu leg[turi =i au ]nceput a s[ bate cu craiul+fedului. Unii s[ b[tè pre ap[, al\ii s-au dus ]n Pomorania, =i autot b[tut pre craiul +fedului, p[n[ i-au luat toat[ |ara Pomoraniei,cu toate cet[\ile. Numai ce i-au r[mas o cetate, unde-i erastoli\a Pomoraniei, anume +tetenul. +i s[ ]nchisese acolo, des[ batè cu ceielal\i crai. +i a=tepta craiul s[-i vie agiutor de laFran\oj pre ap[. Atunce, n[rocul lui cel prost, c[ au murit craiulfran\ojesc cel b[tr`n, anume al 14 Liudovic.

+i nemerind acea veste la Avgust craiul st`nd cu oaste prin-pregiurul cet[\ii +tetenului, au pus un tr`mbicer al lui d`nd

Ion Neculce

262

veste din tr`mbi\[ c-au murit craiul fran\ojesc, ca s[ aud[ craiul+fedului din cetate, unde era ]nchis. Iar craiul +fedului, dac-au]n\eles din tr`mbi\a lui Avgust craiu c[ au murit craiul fran\ojesc,pus-au =i el altu tr`mbicer a lui de-au r[spunsu ]napoi dintr`mbi\[ lui Avgust craiu, dzic`ndu-i a=è: „De-au murit craiulfran\ojescu, iar craiul nostru, unul din cei 12 monarhi a Evropiei,este s[n[tos =i nu s[ teme de nemic.“ Iar c`nd au fost prestedoao, trei dzile, au l[sat craiul cetatea =i au fugit, cu ni=tevase pre mare, la \ara lui, la +tocul.

Atunce au luat =i toat[ |ara Pomoraniei, =i pre Moscal nu l-aul[sat Prusul s[ st[p`neasc[ acolo ]n Pomorania, fiind lor acololocul de mo=ie. Ce i-au dat c`teva pungi de bani pentrucheltuiala o=tii, =i au r[mas Pomorania aceloralal\i crai, cums-au dzis mai sus.

Iar +fedul, dup[ ce s-au dus la +tocul, au ]nceput a punemediaturi de pace, s[ fac[ cu Moscul =i cu Prusul¡ =i cu Avgustcraiu, =i au ]nceput a conteni de a s[ mai bate. Iar craiul Danieinu-l priimie la pace =i-l tot b[tè de cee parte de mare, unde are=i Dania loc.

Turcii dac[ s-au cur[\it de +fed =i de soli =i de aceste toatec`te scriu mai sus, r[dicatu-s-au ]mp[r[\ia cu toat[ puterea =is-au dus¡ la fr`nci, la |ara Morii, ce o \inè veniticii. +i au luat-otoat[, cu toate cet[\ile ce era ]ntru acea |ar[ Moree, =i aua=[dzat ]ntr-]nsele pa=[l`curi, precum fusese mai nainte vremeiar[ a lor =i s[ dezb[tus[ ei de la turci, c`nd s[ b[tus[ turcii cunem\ii la Beciu. +i lu`nd-o acmu, s-au ]ntorsu iar ]napoi laUdriiu. Atunce au prinsu =i pre un domnu sfetnic |[r`i Moriii,care era =i doftor vestit, anume Lichinie. +i fusese acel doftor=i aice ]n \ar[, la domnia lui Antiohie-vod[ ]nt[i, =i apoi,duc`ndu-s[ la mo=iile lui acolo, la Moria, c[dzus[ de erasfetnic. Deci cunosc`ndu-l turcii, de la |arigrad, ]ndat[ l-ausp`ndzurat.

Iar[ de iarn[ au ]nceput a s[ ]nvr[jbi Turcul =i cu Neam\ul,s[ strice pacea, din pricina Moreei. +i au trimis de-au mazilitpre +tefan Ca[n]tacuzino-vod[, feciorul lui Costantin stolni-


263

cul, din |ara Munteneasc[. +i cum l-au dus la Poart[, l-au =isp`ndzurat, =i pe d`nsul =i pre tat[-s[u Costantin stolnicul,neplinind anul cu domnie ]n |ara Munteneasc[. +i au agiunsu=i ei osinda Br`ncovanului, c[ci ]l v`ndus[ ei pe d`nsul. +ii-au r[mas lui +tefan-vod[ 2 ficiori, unul sluje=te la nem\i,altul la moscali1.

Iar[ ]n locul lui au pus domnu pre Neculai-vod[, =i ]n locullui Neculai-vod[, ]n Moldova, au pus domnu pre Mihai-vod[.Deci Neculai-vod[, g[tindu-s[ de aice cu toate conacele, aupurces¡ ]n |ara Munteneasc[. +i atunce, la purcesul din Ie=i,multe voroave ce nu s-au c[dzut au gr[it Lupul vornicul luiNeculai-vod[ ]mpotriv[. }n loc¡ de cinste =i mil[ ce au avutde la acestu domnu, el ]i mul\[miè cu voroave proaste, dup[cumu-i firea acestui neam a Gavrili\e=tilor, de nu sunt nici unuidomnu mul\[mitori, ce pre urm[ tot cu n[p[=ti le mul\[mesc.Care ]n scurt[ vreme =-au r[spl[tit Neculai-vod[ aceast[g`lceav[ de c[tr[ Lupul, c[ pentru sime\ia lui =-au pus tic[losulcapul, precum s-a ar[ta ]nainte. Iar ]n \ar[ au venit domnuMihai-vod[ cu a treia domnie.

CAP. XXI

A TREIA DOMNIE A LUI MIHAIRACOVI|{-VOIEVODA, V{LEAT 7224

Mihai Racovi\[-voievoda viind ]n scaon ]n Ie=i iarna, bucu-ratu-s-au toat[ \ara, fiind el pementean, =i mai v`rtos neamuls[u, c[ era mult. +i dint`iu s[ ar[ta cu mare dragoste =i bl`nde\e\[r`i. |ara ]nc[ s[ bucura, c[ci era moldovan =i le era prèlesne la divanuri a gr[i cu d`nsul. C[-i giudeca dreptu =i bl`nd,=i u=a ]i era prè de=chis[, nu cu m[rire mult[. +i dup[ obiceiu,a treia dzi au boierit pre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-aupre Ilie Catargiul vel-logof[t, pre Lupul Costache vel-vornic de|ara de Gios, pre Ioan Sturdze vel-vornic de |ara de Sus, prefrate-s[u Dumitra=co Racovi\[ hatman, pre Costantin Ipsilanti

1 Fraza ultim[ este scris[ de Neculce.

CUPRINS

Ion Neculce

264

vel-postelnic, pre Ion P[ladi, cumnat[-s[u, vel-spatar, preDimitrii Macriiu vel-ban, pre Costantin Ruset vel-p[harnic, preCostantin Costache vel-visternic, pre cumnat[-s[u Costanda-che vel-stolnic, pre Iordache Ca[n]tacuzino vel-comis. Ace=tieera boierii lui Mihai-vod[ la a treia domnie. +i nu era nici unulmai de cinste dec`t altul, c[ era mai tot un neam¡. NumaiCostantin postelnicul era oarece mai ]n cinste, av`nd un fratecapichihai la Poart[, anume Manolachi chiurci-ba=e.

Lui Mihai-vod[ atunce ]i vrè hi lesne =i ]ndem`n[ a domni,c[ de neprietenii lui, de munteni, s[ cur[\is[ de to\i, boieriicei b[tr`ni, carii ]i mai sta ]mpotriv[, iar muris[, la |arigraddomni mazili pre atunce nu era. C[ era numai Duca-vod[ =iAntiohie-vod[, =i nu mai avè obraz la Poart[, =i Antiohi-vod[preste doi, trei ani i s-au t`mplat de-u murit. +i adusese =i c`\vagreci cu d`nsul, carii fusese din casa Br`ncovanului-vod[. Ceiar[= acei greci l-au adus la stric[ciune, precum s[ va ar[ta]nainte. +i el ]nc[ s[ ]nv[\as[ a domni, nu ca ]n cele 2 r`ndurident`i, de era o turm[ =i un p[storiu. Numai n-avè n[rocire, c[nu era pace. Doamn[ avè de treab[, bun[ =i milostiv[, cuconi5 =i cucoane 3. +i-i era casa can grè. 2 cuconi ]i \inè turciiz[log la Poart[, pre r`nd ]i schimba.

Pre acee vreme, g[tindu-s[ turcii s[ purceag[ asupra Neam-\ului, s[ iei Varadinul, iar Neculai-vod[ f[cè ni=te r[ut[\i mare]n |ara Munteneasc[ ]n boieri. Pre unii ]i ]nchidè, pre al\ii ]it[iè, pre al\ii ]i j[cuiè, de le lua toate averile lor ce avè, =i-ip`r`è la Poart[ c[ sunt haini =i agiun=i cu nem\ii. +i pre c`\ nu-iomor`è el, ]i trimitè la Poart[ de-i omor`è. Atunce au pierit =iMihai spatar, atunce =-au adus aminte =i de g`lceava ce i-auf[cut vornicul Lupul, c`nd au trecut din Moldova ]n |araMunteneasc[, =i l-au p`r`t la veziriul Gin Ali-pa=a cum c[este hain, agiunsu cu moscalii.

Deci Gin Ali-pa=a veziriul, cum au ]n\eles, au =i trimis uncapegi-ba=e de l-au pus ]n obedzi pe Lupul, de aice de la Mihai-vod[. +i agiung`nd pre veziriul pre drum, nici l-au mai giudecat,numai ce l-au scos =i acolo ]n c`mpu au pus de i-au t[iet capul,


265

iar trupul lui au r[mas ne]ngropat, de l-au m`ncat pasirile. A=èau pierit Lupul vornicul din p`ra lui Neculai-vod[. Nici unboier n-am v[dzut precopsit din ceie ce s[ pun ]n price cudomnul. +i atunce cu Lupul au mai pierit ]mpreun[ =i 2 boierisirbe=ti o dat[ cu Lupul. Iar ]n locul Lupului au pus Mihai-vod[, domnul Moldovii, pre Darie Donici.

Deci veziriul duc`ndu-s[ la oaste la Varadin, =i le-au ie=itnem\ii ]nainte cu Evghenie prin\epul. +i =-au dat b[taie de ]mbep[r\ile, prè groaznic[. +i i-au biruit Evghenie cu nem\ii preturci, de-au fugit turcii care ]ncotro au putut, =i le-au luat =iordia toat[. Atunce au pierit =i spurcatul Gin Ali-pa=a veziriul]n r[zboiu.

Acestu Gin Ali-pa=a era un p[g`n turbat =i mare sorbitoriude singe asupra cre=tinilor. Nu-i trebuiè lui daruri sau rug[minte.Acesta au omor`t pre Br`ncovanul-vod[ cu copiii lui. Acestaau omor`t =i pe +tefan-vod[, =i pe tat[-s[u, Costantin stolnic,

Mihail Racovi\[

Ion Neculce

266

=i pe Mihai spatariul, =e pe Lupul vornicul, =i pre al\ii mul\i.Acesta au omor`t =i pre vro 40 pa=i, tot ale=i, fruntea turcilor,de sterpis[ ]mp[r[\ia turceasc[ de capete. Acesta au stricat =im[n[stirea Mavramur de la |arigrad. +i-i era g`ndul lui de abirui pre nem\i, s[ puie pa=i =i ]n Moldova =i ]n |ara Munte-neasc[. Numai nu i-au agiutat Dumnedzeu, c[ =-au luat =i elplata, c[ i-au luat tat[-s[u, diiavolul, sufletul.

Iar[ nem\ii, dac-au b[tut pe turci, s-au mai pogor`t de-uluat cetatea Timi=variul de la turci, cetate aleas[ =i vestit[, cutoate olatele ei, =i s-au a=[dzat acolo la iernatec.

Atunce muntenii carii erau fugi\ ]n |ara Ungureasc[ de r[ullui Neculai-vod[ s-au r[dicat cu c[tane =i au luat pre Neculai-vod[ din Bucure=ti ]n robie. +i l-au dus ]n |ara Ungureasc[ del-au \inut p[n[ la anul, p[n’ ce-au f[cut turcii pace cu nem\ii.+i au luat nem\ii =i din Oltu ]ncolo 5 \inuturi a |[r`i Muntene=ti.Destul[ r[utate era =i pe acolo de turci =i de c[tane, care maipe largu va ar[ta istoria ei.

Iar[ ]n locul lui Neculai-vod[ venis[ frate-s[u, Ioan-vod[terdzimanul, domnu \[r`i. Ce departe era firea lui Neculai-vod[ de a lui Ion-vod[! C[ Ion-vod[ era minunat de om bun,c`t nici acmu nu pot uita muntenii bun[tatea lui.

Ie=it-au atunce c[tane =i ]n Moldova, pre supt munte, laCa=in =i la cetate la Neam\u, =i cuprinsese \ara p[n-]n Siretiu.Dup[ cum sunt moldovenii gata la jac, ]ndat[ s-au dat la d`n=ii.Era =i asupri\i de Mihai-vod[, c[ scosese h`rtii pre \ar[ =i premazili, d[jdi =i desetini pe mazili \[r[ne=te. Obiceiul cel dest`ngerea mazililor nu vrè s[-l mai p[r[sasc[. Deci c`\i oameni=i c`te cas[ boiere=ti era dincolo de Siretiu \inè to\i cu c[tanele.+i s[ f[cus[ ni=te t[lh[rit mult peste sam[. +i acmu Mihai-vod[ st[p`niè numai pre l`ng[ Ie=i =i la Orheiu pu\intel, iar]ncolo tot poghiazuri cu c[tane cu moldoveni amesteca\iagiungè de pr[da pre la F[lcii =i pre B`rlad. Hotinul, Cern[u\iile \inè tot turcii. +i s[ mira ce a face =i de ce s[ va apuca, c[domnia ]i era noao =i nu avè bani s[ pl[teasc[, s[ str`ng[slujitori. +i-i era cu fric[ =i s[ mutas[ ]n Cet[\uie, =i mai nici ]n


267

Cet[\uie nu m`nè, ce m`nè c`te la un loc, de nu =tiè nime. C[=i boierii ]nc[ nu era drep\i, ce mul\i dintre d`n=ii s[ agiunsesecu c[tanele.

}n Cetatea Neam\ului era un c[pitan cap c[tanilor, anumeFren\e, =i mai era =i c`\va mazili moldoveni cu d`nsul acolo.Deci au f[cut sfat s[ marg[ cu poghiaz, s[ iei pre Mihai-vod[.

Iar[ Mihai-vod[, oblicind sfatul lui, trimis-au pre Macriiuvel-ban =i Costantin Costache vel-visternic s[ aduc[ vro doao,trei mii de t[tar], ca s[ marg[ s[-i lovasc[ ]nt`iu el pre d`n=ii,dec`t ei pre d`nsul. +i m[rg`nd acei boieri la t[tar], s-au r[dicatc`\va m`rzaci s[ vie, ]nc[ =i mai mul\i dec`t poftis[ Mihai-vod[. +i viind cu d`n=ii p[n[ din gios de Movila lui Costantin-vod[, i-au l[sat Costantin visternicul pe t[tar] supu=i ]n Valealui Aaron-vod[ =i au venit s[ spuie lui Mihai-vod[, c[ era lucrucu tain[, de nu =tiè nime c[ vin t[tar]. Atunce Costantinvisternicul, merg`nd la Cet[\uie s[ spuie lui Mihai-vod[ det[tar] c[ au sosit, nu l-au g[sit ]n Cet[\uie =i au purces¡ s[ viela Ie=i, la Mihai-vod[. Atunce =i c[tanele sosis-]n Ia=i f[r[ veste.C`t ai rumpe un p[r din cap de n-au luat pre Mihai-vod[ degrumadzi, din cur\ile domne=ti. C[ str[ji ce avè la T`rgul Frumos=i la Podul Leiloaie, nime din str[ji nu sc[pas[ s[-i dè =tire, c[-iprinsese c[tanele pre to\i.

Avusese =tire Mihai-vod[ mai nainte vreme c[ au ie=itFren\e =i cu Velicico cu poghiaz din Neam\u. +i fusese Mihai-vod[ de diminea\[ =i afar[, pre Bahluiu ]n sus, dar apoi,v[dz`nd c[ nu-i nemic, s-au ]ntorsu ]n Ia=i. C[ poghiazul s[z[bovis[, c[ veniè becisnice=te, cu z[bav[, c[ au venit prela P[=cani, de la P[=cani la Cotnariu, =i apoi au venit la Ia=i.Deci Mihai-vod[ au apucat numai cu doi, trei copii de-auplecat fuga la Cet[\uie, =i c[tanele dup[ d`nsul. Ce la pod,pu\intel oarece s-au mai poprit, st`ndu-le ]mpotriv[, p[n’ s-aumai dep[ratat Mihai-vod[ =i au apucat de-au intrat ]n Cet[\uie.+i n[rocul lui c[ nu l-au =tiut c[ este el, s[-i \ie calea predincolo de Bahluiu, c[ l-ar hi prinsu. Iar Costantin visternicul,cum au audzit de c[tani, n-au apucat a spune lui Mihai-vod[

Ion Neculce

268

de t[tar], c[ n-au apucat a veni ]n Ia=i, ce au =i fugit ]n stuh,din gios de Balica, iar Mihai-vod[ nu =tiè de t[tar] nemic, c[au venit la Aaron-vod[, nici t[tarì de c[tane.

Atunce c[tanele veniè. Fren\e pre suptu deal, cu vo 200 denem\i, iar Velicico, cu moldoveni =i cu c[tane, lovis[ ]nainte]n t`rgu =i slobodzis[ =i temni\ile =i cuprinsese =i Cet[\uia, numainu s[ putè lipi, c[-i ]mpro=ca din Cet[\uie. Deci Fren\e =i cuc[tanile au l[sat co=ul ]n =es, unde este acmu h[l[=teul laFrumoasa, =i dup[ ce-au l[sat co=ul, s-au suit la deal =i c[utaloitre =i pripelece, ca s[ dè n[val[ s[ saie preste z`di. +i alergaunii =i din t`rgu, de li aducè loitre. Iar Mihai-vod[ atunce s[temè tare s[ nu-l iei din m[n[stire. +i toat[ boierimea s[sp[ries[. Numai au apucat de-au slobodzit o pu=c[ mare =i au]nceput a trage =i clopotele cele mare. Iar t[tarì de la Aaron-vod[, cum au audzit pu=ca =i clopotile, oaricum¡ s[ ]ndoièdintìu, s[ nu fie vreun vecle=ug, iar apoi, unde s-au pornit aveni ca v`ntul. C[tanile, cum au v[dzut c[ vin t[tarì, cum aul[sat Cet[\uia =i au alergat la co=, la cai. Ce p[n-a ]nc[leca ei,t[tarì ]nc[ au sosit.

Deci au =i purces c[tanile pe l`ng[ p`r[ul Cet[\uii asupraHlincii a s[ sp[riè =i t[tarì a-i ]ncungiura giur ]mpregiur, dele da n[val[ s[-i sparg[. Atunce au ie=it =i Mihai-vod[ cuseimenii =i cu strele\ii, adec[ v`n[torii, ce avè, ]n timpinarealor la Hlince. +i au ]nceput a str`nge =i din t`rgu slujitori,cine era. Deci strele\ii au ]nceput a-i bate r[u cu sine\ele.P[n’ ce-au ]nnoptat, au tot m[rsu de la Hlince ]n sus, prep`r[u, al[ture. Iar de la o vreme, b[g`ndu-s[ la str`mtoari,vr`nd s[ treac[ p`r[ul ]n cee parte, spre c`mpu, n-au maiputut \inè r[zboiul. Ce au ]nceput a-i r[sipi =i a c[dè acolo ]np`r[u, fiind \[rmuros. Carii pre pu\ini au sc[pat. N[rocul lorc-au fost noapte. +i atunce, la acel p`r[u, au prinsu =i preFren\e c[pitan, viu nev[t[mat, un t[tar. +i l-au cump[rat Mihai-vod[ de la acel t[tar =i, multu mustr`ndu-l, au pus de i-aut[iet capul. +i pre al\ii, pre c`\i au mai prinsu den moldoveni,vii, tot i-au omor`t. +i mai pre urm[ le-u str`ns capetele tuturor,


269

=i trupurile, =i au f[cut o movil[ =i o cruce mare cu cerdacu,ca s[ fie de pomenire acolo, la Parasca. +i nu au fost maimul\i de 300 c[tane cu moldoveni cu tot, iar t[tar] au fostmai bine de 5.000, mai la =ese mii.

Atunce, ]n grab[, m`niidu-s[ Mihai-vod[, au sp`ndzurat peCuze spatariul, neprice=tuit, ]nc[l\at, ]mbr[cat, d`ndu-i vinac[ au scris el la feciori, av`nd acolo la c[tani, ca s[ vie s[prindz[ pre Mihai-vod[ de aice din Ia=i. Ce nu s[ =tie, ]ntruadev[r, au ba. Numai ]n pizm[ l-au omor`t, c[ i-au fost n[paste,c[ n-au fost scris.

A doa dzi, t[tar`i au cer=ut la vod[ 10 pungi de bani, s[s-]ntoarc[ ]napoi, iar Mihai-vod[ n-au avut, au n-au vrut s[ ledè. +i le-au dat voie s[ prade \ara, dincolo de Siretiu, c[ sunttot haini, c[tane. Numai dincoace de Siretiu s[ nu robasc[.

Deci au =i purces pre Bahluiu ]n sus, pre la T`rgu Frumos.+i de la Siretiu ]ncolo au =i slobodzit ceambuluri a pr[da, c`tau putut cuprinde \inutul Neam\ului. +i p[n-]n Hangu =i p[n-]n Ceahl[u au agiunsu de-au pr[dat =i au robit. +i s-au ]ntorsuplini de robi ]n Bugeag. Iar c[tanile, Cetatea Neam\ului aul[sat-o plin[ de bucate =i au fugit la Ca=in, la alte c[tane ceera acolo.

Scris-au Mihai-vod[ =i la Poart[ de izb`nda ce-au f[cut. +in-au scris cum au fost, ce-au scris c-au fost mul\ime =i i-aub[tut. Pentru acee =-au agonisit mare credin\[ =i laud[ =i numede viteaz de la turci, precum ]=i scosese =i Cantemir-vod[, mai]n trecu\i ani, c`nd s-au b[tut cu le=ii la Boian pre Prut.

Atunce, tot ]ntr-acel an, +fedul tot s[ b[tè cu craiul Danieide cee parte de mare, precum s-au pomenit mai sus. D`ndn[val[, l-au lovit dintr-o pu=c[, =i au mai tr[it trei, patru dzile=i au murit.

R[dicat-au =fedzii ]n locul craiului pre o sor a lui. +i atunceau a=[dzat toat[ vrajba o=tirii =i s-au ]mp[cat cu to\ craii ce s-aupomenit mai sus. +i au l[sat cine ce-au luat s[ fie luat, precuma ar[ta mai pre largu la istoria lor. F[r[ c`t, toat[ Levonia pede iasta parte =i cu cr[ia Finiei de cee parte de mare =i cu 24

Ion Neculce

270

cet[\i, tot alese, frunte, au r[mas s[ fie tot a Moscalului. +iatunce, a=[dz`nd pacea, au slobodzit pre to\i ghen[rarii =islujitorii c`\i era robi\ de la Poltava =i de printr-alte locuri. Peto\i i-au slobodzit, de s-au dus la \ara lor, la =vedzi. A=ijdere =i=fedzii, c`\i moscali au fost robi\ la d`n=ii, pe to\i i-au slobodzit,de au venit la Moscu.

}ntre acei capete moschice=ti ce-i robis[ =fedzii era =iTolbe\schii cneazul rob. +i atunce ie=ind acel cneaz de la robie,ave 3 fete mare frumoas[. Atunce au dzis ]mp[ratul Mosculuilui Dumitra=co-vod[ s[-=i aleag[ dintr-acele 3 fete una, care-iva pl[cè, s[ i-o de s[-i fie doamn[. +i aleg`ndu-= una, i-au dat-o]mp[ratul. +i au f[cut nunt[ cu d`nsa, dup[ obiceiu, =i s-aucununat. +i au pus ]mp[ratul pe acel cneaz gubernat la Chiov,]n mare cinste.

Tot ]ntru acel an era, ]n |ara Le=asc[, cu mult[ oaste desasi, de m`nca \ara. +i oastea le=asc[ nu avè nici o plat[ deslujba ce slujiè. Deci, cum sta obuzul la c`mpu, pre margineaNistrului, s-au =i bulzuit un obuz =i au scos pre capetele lor =i =-auales cap den zvoncic, cum s[ dzice la noi zorbà, anume preun porucinic Branil, s[ fie cap tuturor slujitorilor. Deci, cum aust[tut el cap¡, cum au ]nceput a scrie c[r\i pre la cele obuzuri=i pre la slujitorii ce era ]mpr[=tie\i. +i ]n scurt[ vreme s-austr`nsu toate obuzurile la un loc. +i au scris c[r\i la hatmaniilor s[ vie =i ei la obuz, s[ s[ scoale asupra sasilor, c[, de n-orveni, n-or mai fi hatmani. Cum au audzit oastea Litfii, cum s-austr`nsu la un loc¡.

A=ijdere =i mazilimea, =lahta, =i ei au r[dicat cap pre unboier, anume Lidihovschi. +i s-au str`nsu =i ei la un loc cuslujitorii. +i au scris Lidihovschii, care nu a ]nc[leca, toat[=leahta a fi podan, =i le-or m`nca satele. +i au purcesu asuprasasilor. Pre unde-i g[siè, tot ]i omor`è. +i au pierit mul\i sasip[n-au apucat de s-au str`nsu la un loc. Iar dac[ s-au str`nsu laun loc¡, nu le putè strica le=ii nemic[, c[ sasii avè foc¡ mult.

Deci le=ii v[dz`nd c[ nu le pot strica nemic, sf[tuiè uniis[ r[dice =i \ara, toat[ mujicimea, asupra lor, s[-i ]mpresoare


271

pe sasi mul\imea norodului. Dar Lidihovschii, care era cappre mazili, au dat sfat c[ nu-i bine s[ r[dice \ara, s[ s-]nve\emujicii la r[zboiu. C[ sunt mai mul\i ru=i pravoslavnici dec`tle=i catolici, =i dac[ i-or r[dica pe to\i, sunt mai mul\i de un]ntuneric¡ de oameni =i or¡ bate pe sasi =i poate ne-or bate =ipre noi =i ne-or lua mo=iile. +i ei s-or ]nchina la Moscu, c[sunt tot de o lege, =i a fi mai r[u, c[ ne-or lua mojicii \ara.„Ce mai bine, fra\ilor, noi s[ ne v[rs[m s`ngele, iar mojicii,las[ s[ =adz[ ca ni=te mojici“. +i a=è au st[tut c`t[va vreme,de s[ tot b[tè.

Craiul Avgust =edè ]n Sacsonia, c[ s[ teme a veni ]n |araLe=asc[, iar pre hatmanii le=e=ti, cu me=ter=ug i-au prinsu pretuspatru la m`n[ slujitorii de prin t`rguri ce =edè. +i era oasteanumai s[-i taie =i-i suduiè tot de fa\[, =i le umbla pe denaintecu sabia goal[, =i-i mustra, =i le dzicè c[ „voi ne-a\i stricatvolnicia noastr[ =i ne-a\i pustiit satele, \iind cu craiul =i cumoscalii, de aduc o=tile lor de ne m`n`nc[ satele =i ne-austricat obiceile cele vechi“. +i i-au pus de-i \inè la vart[slujitoreasc[, de-i p[ziè slujitorii.

Fra\ilor boieri moldoveni, carii sunte\i musaipi la domnu =iface\i obiceiuri carii n-au mai fost ]n \ara noastr[ a Moldovii!V[ poftim s[ v[ aduce\i aminte, cetind acestu pontu de asupra,s[ vede\i ce-au p[\it atunce acei hatmani pentru obiceiuri noaoce ]ncepus-a face ]n |ara Le=asc[!

Atunce ]mp[ratul Moscului, v[dz`nd at`ta calabalic ]n |araLe=asc[, trimis-au pre Dolhoruc cneazul, cu 30.000 oaste, ]n|ara Le=asc[, ca s[ stè s[-i ]mpace. +i au venit cneazul laLiubliun =i au st[tut de le-au f[cut pace. Atunce au venit =iAvgust craiul den Sacsonia la Liublin.

+i au f[cut pace ]ntr-acesta chip. Sasii s[ se duc[ to\ din|ara Le=asc[, f[r[ c`t lui s[-i dè 1.000 slujitori, s[-i fie depaza cur\ii lui. Oaste s[ r[m`ie 50.000, iar ceelalt[ s[ ogoneasc[, c[ acmu este pace, nu trebuie mai mult[. +i s[ ledè leaf[, s[-= cheltuiasc[, iar nu s[ =adz[ prin sate, la iernatec,s[ pustiiasc[ satele.

Ion Neculce

272

Domnii s[ \ie c`te un steag, iar nu c`te doao, trei, =i al\iinici c`te un steag. Slujitorii s[ =adz[ prin sate cr[ie=ti, iar nuprintr-a mazililor, ori vara cu obuzuri, ori iarna prin t`rguri. +inemic s[ nu-i dè pre unde a =edè, numai lemne =i ap[ =i grajduride cai. Craiul s[ fac[ seim¡ ]n anul al treile, dup[ obiceiu. C[acestu craiu nu mai f[cè niciodat[ seim¡.

Pentru voievoda Chiovschi, s[-i ]ntoarc[ pagubele ce auavut ]n pribegie, =i s[-= str`ng[ vecinii lui, ori ]n ce t`rgu sausat i-ar g[si, pentru c[ci au pribegit, pentru s[ nu-= piardz[volnicia lor. Deci trebuie s[ nu r[mìe p[guba=.

A=è f[c¡ =i boierii no=tri. Dac[ pribege=te, iar ceielal\i staucu feliuri de feliuri de n[p[=ti =i p`r], ca s[-l istovasc[.

Pre hatmani i-au giurat s[ fie drep\i \[rì, iar s[ nu mai \iede acmu ]nainte cu al\ii streini. +i a=è i-au slobodzit de la vartalor =i i-au l[sat s[ fie iar hatmani, cum au fost. A=è s-au a=[dzatpacea ]ntre d`n=ii. Poate or ]nsemna =i mai multe la istoria lors[ fie. Deci a=[dz`ndu-s[ pacea, s-au r[dicat =i Dolhoruccneazul =i s-au ]ntorsu la \ara sa.

Iar[ c`nd au fost ]n al treile an a domniei lui Mihai-vod[, s-aug[tit turcii s[ marg[ s[ s[ bat[ iar cu nem\ii, la Beligrad. +iatunce au venit =i craiul Raco\ii de la fran\oji. +i au trimisMihai-vod[, cu poronca vezirului, de-au adus =i pe Bercin,hatmanul lui Raco\i, din |ara Le=asc[, fiind pribag ]n Jolcfa, =icu al\i capete de ai lor, unguri, de i-au trimis la Udriiu, s[marg[ =i ei ]n oaste cu turcii la Beligrad, d`ndu-le turcii =ioarece bani, de au f[cut oarece oaste, moldoveni, pre cine auputut. +i au mersu ]n oaste cu veziriul.

Iar[ Mihai-vod[ au ]nc[lecat cu t[tar] =i cu slujitori de alui, de s-au dus la Ca=in =i la m[n[stire la Mira de-au mai b[tutpre ni=te c[tane ce era acolo, cuib¡ de t[lh[rit, de i-au spartu=i i-au gonit ]n |ara Ungureasc[. +i pre carii t[lhari, pre unde i-auprinsu, cu rele =i groznice mor\i i-au omor`t. Iar t[tarì, prin\ar[ pre unde =-au agiunsu, au tot robit.

Apoi ]n\eleg`ndu Poarta de acè izb`nd[ a lui Mihai-vod[,venitu-i-au poronc[ s[ ]ncalece cu soltanul den Bugeag =i cu


273

oastea den Hotin, cu Colceag. +i c`nd a agiunge veziriul laBeligrad, atunce =i ei, pre tain[, s[ intre ]n |ara Ungureasc[,s[ prade, s[ s[ t`lneasc[ cu veziriul ]n |ara Ungureasc[.

Deci pre acea poronc[ s-au g[tit =i au purces¡ Mihai-vod[.T[tar`i ]nc[ au trecut Prutul pre la Zagarance. +i s-au t`lnitMihai-vod[ cu soltanul =i cu Colceag la Boto=eni, =i au intratprin C`mpul Lungu =i au ie=it la Bistri\[, ]n |ara Ungureasc[.Ce soltanul au =i slobodzit t[tar] ]n prad[ a arde =i a pr[dasatele =i a le robi. Iar Mihai-vod[ =i cu Colceag, acolo l`ng[Bistri\[, aproape de cetate, au =i prinsu un om¡ viind cu c[r\ide la Sibiiu la comendatul de Bistri\[, scriind precum au b[tutpre veziriul =i au luat nem\ii =i Beligradul, =i preste 4 dzile i-aveni =i la d`nsul oaste.

Deci Mihai-vod[ =i cu Colceag, prindz`nd acele c[r\i, au=i r[pedzit la soltanul de i-au f[cut =tire s[ s-]ntoarc[. +i au =ip[zit Mihai-vod[ =i cu Colceag de s-au ]ntorsu ]napoi =i auie=it ]n \ar[. Iar soltanul, mai z[bovind vro doao, trei dzile, auie=it mai cu greu, c[ le \inè calea s[cuii. Numai pre t[tar] ]ir[tuiè ni=te cazaci zaporojeni, c[ era cu soltanul vreo 500, darar hi ie=it foarte cu greu. +i au trecut la Bugeag, cu caii st[tu\i=i mai mul\i pre gios.

Iar[ pre turci i-au b[tut nem\ii prè r[u. +i au luat Beligradul=i i-au mai l[\it multu =i preste Dun[re, aproape de Filibe. +i s-audus s[ intre =i ]n Bosna nem\ii, ce n-au putut, c[ ]n Bosna eraun¡ pa=[, anume Chiupurliul, foarte om¡ harnic, =i fiind locultare, n-au putut ispr[vi nemic[, ce ]nc[ s-au ]ntorsu cu ru=inede la Bosna.

Fran\ojul, cum au v[dzut c[ s[ bate Neam\ul cu Turcul, au=i ]nceput a scorni =i el g`lceav[ cu Neam\ul =i a s[ bate cuI=pania, ca s[ ]mpiedece pre Neam\u.

Atunce au ispr[vit =i Mihai-vod[ ferman de la Poart[ =i autrimis pre Costantin Costache visternicul =i pre Luca biv-visternicde-au m[rsu ]n Bugeag. +i au cercat de-au scos robii de lat[tar], ce-i luas[ t[tar`i, atunce c`nd au scos c[tanile din \ar[.+i pre cine au g[sit neascun=i =i nedep[rta\i, pe to\i i-au scos.

Ion Neculce

274

}mp[ratul Moscului, v[dz`nd c[ s-au a=[dzat pace despre+fed =i v[dz`nd pre turci c[ s[ bat cu nem\ii, dusu-s-au =i elatunce tocma la fran\oji, c[ doar ar face s[ s[ scoale asupraTurcului =i Fran\ojul, =i s[ s[ r[dice =i el. +i pentru vas[, ca s[aib[ voie s[ umble =i a lui pre mare, cum umbl[ =i a altora, s[nu stè pricin[.

Ce atunce era craiul t`n[r, numai de vro 6 ani, c[ Liudovicmuris[. Numai, m[car cum era de mic, dar tot i-au i=it ]nainte=i i-au f[cut ura\ie. Ce ]mp[ratul cu epitropii cr[iei au vorovit,=i i-au r[spunsu c[ ei cu Turcul nu pot s[ s[ bat[, c[ lor din|ara Turceasc[ li-i agonisita. +i i-au dzis =i ]mp[ratului s[ \iepacea ce-au f[cut, s[ nu o stirce. Iar pentru vase, l-au pozvolits[-i umble.

Iar[ ]ntorc`ndu-s[ ]mp[ratul ]napoi, g[sit-au ]n \ara lui altesfaturi asupra lui, f[cute de o sam[ de boieri =i de fiiul s[u,Alexie Petrovici. Deci fiiu-s[u, dac[ au a=[dzat, s-au dus lanem\i =i le-au dzis acelor boieri cum, dac[ vor omor] pre]mp[ratul, s[ trimi\[ s[-l cheme pre d`nsu, s[ le hie el ]mp[rat.C[ a=è-i este ru=ine de lume, s[ s[ afle fa\[. +i dac[ l-or pune]mp[rat, s[-= iei iar portul cel vechiu, =i o=teni iar cum au fostmai de demult, =i s[ dè =i +fedului ]napoi tot ce i-au luat, =i cuTurcul =i cu Leavul s[ s-a=edze, =i s[-= lepede =i pu=ci =i toatetot ]n mare, =i s[ tr[iasc[ cum au tr[it mai ’nainte. C[ acesta]mp[rat ]i va istovi detot.

Deci cum au venit ]mp[ratul =i au ]n\eles acestu sfat, i-au=i ]nceput a-i prinde =i a le face fel¡ de feliu de cazne =i a-iomor]. +i au trimis =i la ]mp[ratul nem\escu de au cer=ut prefiiul s[u cu parola. Deci Neam\ul l-au dat pe parol[, ca s[ nu-ifac[ nemic. Iar dup[ ce l-au adus la stoli\[, l-au scos la divan=i mult l-au mustrat, =i l-au f[cut de-au dzis cum c[-i gre=it =inu-i harnic de ]mp[r[\ie. +i au ]ncoronat pre un cucon maimic, ce avè cu ]mp[r[teasa cea mai de pre urm[, iar pre Alexiil-au b[tut cu hunutul, =i, neplinind patru dzile, au murit. Iar preurm[, f[r[ z[bav[, au giudecat Dumnedzeu, c[ i-au murit =icopilul cel mai mic, ce-l ]ncoronas[. Atunce au omor`t


275

]mp[ratul =i pre R[zanschii, patriarhul Moscului. +i de atuncen-au mai hirotonisit patriarhu, ce le-au r[mas biserica cee marea Rosiei v[duv[, =i au f[cut sinod, adec[ sobor: 12 episcopisunt purt[tori de grij[ bisericii.

Audzind de aceasta, ]mp[ratul Neam\ului foarte s-au sc`rbitpre moscali, =i era numai s[ s[ bat[, nefiind Neam\ului voia s[fie cel mai mic la ]mp[r[\ie. C[ Alexie era cumnat cu ]mp[ratulnem\escu, \inè am`ndoi 2 surori. Ce au ]mp[cat lucrul, c[ aumurit, precum mai pe largu va ar[ta la istoria lor.

Iar[ ]n anul 7226, iar au m[rsu turcii la Beligrad =i cu Ion-vod[ al |[rì Muntene=ti. +i au st[tut la pace: cine ce-au luats[ fie luat. Timi=variul, Beligradul, cu tot olatul p[n[ unde aagiunge, =i din Oltu ]n sus s[ fie tot nem\escu. Atunce au pusnem\ii pe fiiul lui +[rban-vod[ peste Oltu, s[ fie mai mare.|ara Morii, precum au luat-o turcii, s[ =i o \ie. Pentru Hotin n-aupomenit nemic[, f[r[ c`t au dzis pentru |ara Le=asc[ s[ stèdup[ cum este a=[dzat[ mai denainte vreme, c`nd s-au f[cutla Carlovic. +i atunce, c`nd au f[cut la Carlovic, scriè pentruHotin ca s[ nu-l fac[ turcii, nici alte cet[\i, nici pa=[ ]nMoldova s[ nu fie. Deci st[ de atunce Hotinul, a=è ]ng[imat,p[n-acmu. V`rtos =ede. Nu =tiu de acmu ]nainte ce a vrèDumn[dz[u s[ mai lucredzi. Mai sta-o-a, au ba, au poate =ic`t[ \ar[ au mai r[mas, s[ o iei? Va ar[ta vremea viitoare,cine a agiunge s[ tr[iasc[.

Atunce =i Fran\ojul s-au ]mp[cat cu Neam\ul. +i pre Neculai-vod[ l-au scos atunce din robie. +i au m[rsu la |arigrad, iarfrate-s[u Ion-vod[ au mersu la scaonu-= ]n |ara Munteneasc[,=i neplinind anul, au murit Ioan cel bun =i frumos. Oh, oh, oh!Unde or mai g[si muntenii om bun ca Ionu-vod[? +i ]n locul luiau venit iar Neculai-vod[, pedeapsa lor.

Lui Mihai-vod[ i-au venit de la Poart[ poronc[ s[ striceCetatea Neam\ului =i Miera, unde au =[dzut c[tanele. +i le-ustricat, iar nu foarte detot.

Fost-au pre atunce =i o foamete mare ]n \ar[, c`t agiunsesede s[ vindè mier\a de pìne ]n Ia=i 10 lei. C[ numai din |araLe=asc[ =i din |ara Turceasc[ aducè oamenii pìne.

Ion Neculce

276

Iar[ la anul dup[ foamete, scornitu-s-au =i un omor mare decium[ ]n \ar[, =i au \inut un an =i au agiunsu =i p[n-]n Podolia,]n |ara Le=asc[.

Atunce au trimis Mihai-vod[ boieri, de-au j[luit la Poart[pentru \inutul Cern[u\ilor. +i au ar[tat =i ispisoace pentru mo=iilelor. +i l-au dat Poarta iar Moldovii =i au trimis turci de-au hot[r`t\inutul Hotinului =i a Cern[u\ilor, s[ se =tie c`t or \inè turcii. +iau iertat =i birul \[r`i pre gium[tate, p[n-]n trei ani. +i au ispr[vitde-au mersu un capigi-ba=u, de-au hot[r`t =i Bugeagul cuMoldova =i au dezb[tut bucata cea de loc ce o ]nchinas[ Lupulvornicul t[tarilor, de au dat iar \[r`i.

Atunce =i mie mi s-au ispr[vit ferman de la Poart[ de pace.+i am venit la p[m`ntul mieu, z[bovind ]n strein[tate 9 ani,2 ani la Moscu =i 7 ani ]n |ara Le=asc[, cu multe valuri =isup[r, care nu le mai poci ]n=ira cu condeiul mieu. +i venindla Mihai-vod[, toate ce-m luas[ Lupul mi s-au dat ]napoi. +iam tr[it la casa mè p[n[ ast[dzi, =i ]nainte c`t mi-a mailungi Dumn[dzeu viia\a.

Pre acele vremi s-au r[dicat un beiu turcu despre parteaIndiei =i au ]nceput a s[ bate cu persii, ]n c`\va ani, al c[ruienume Merfiiz. +i mai cuprinsese toat[ |ara Persului, c[-l totb[tè Merfeiz pre Persu. P[n’ =i pe ]mp[ratul persilor l-au prinsu=i i-au scos ochii. Numai un fecior al lui au sc[pat =i din c`tputè, tot s[ b[tè. +i s[ m[ris[ numele acelui Merfeiz prè mult,c`t =i ]mp[r[\ia ceasta a |arigradului ]ncepus-a s[ ]ngriji ded`nsul. C[ s[ dusese turcii =i arapii mai gium[tate de slujiè lad`nsul. +i ]ntre acele b[t[i multe apropiindu-s[ =i de hotarulmoschicescu, de Ahastranul, au fost ucis =i c`\va negu\itorimoschice=ti.

Deci Petru, ]mp[ratul Moscului, f[c`ndu-= atunce pace =ifiind cuprinsu de o=tire, ]i era ur`t s[ =adz[ a=è f[r[ o=tire. Ceau trimis pentru acei negu\itori la ]mp[ratul turcescu a |arigra-dului, cum el nu poate r[bda acest lucru, ce s[ va scula asuprapersilor, av`nd str`mb[tate =i pentru hotar.


277

Deci Turcul i-au dat pozvol s[-= cerce str`mb[tatea, c[ eln-are acolo amestec, fiind bucuros s[ s-]nceap[ g`lceav[ acolo,s[ aib[ el pace s[ odihneasc[.

Iar[ ]mp[ratul moschicescu, v[dz`nd c[ r[spunde Turcula=è, s-au =i g[tit =i au =i purces¡ cu toat[ puterea lui tocma lapersi. +i au luat =i pre Dumitra=co-vod[ atunce cu d`nsul =i i-audat o sam[ de oaste ]n m`na lui, de l-au pornit preste ni=temun\i, de-a dreptul pre uscat. Iar ]mp[ratul cu greimea au]ncungiurat pre ap[, p[n’ s-au t`lnit la un loc¡. Ce p[n-a s[t`lni cu ]mp[ratul, au avut b[taie cu ni=te cumuci, =i i-au biruitDumitra=co-vod[.

+i ]mpreun`ndu-s[ o=tile la un loc, cei de pe ap[ cu cei depe uscat, purcedz`nd pre ni=te c`mpu otr[vit, au ]nceput a lemuri caii, c`t s[ sp[ries[ c[ n-or r[m`nè nici cu un cal. P[n’ dela o vreme, lu`ndu-=i sama c[ acel c`mpu este otr[vit, ]= punètraistele ]n capul cailor, ca s[ nu apuce iarb[. C[ care cumapuca, cum muriè. +i a=è au m[rsu doao, trei dzile, c`t =i pu=cileau l[sat ]napoi, neav`nd cu ce le trage, c[ li muris[ caii.

Deci ]ntr`nd pu\inel ]ntr-acea \ar[, le-au ie=it cumucii]nainte, de le-au mai st[tut ]mpotriv[ moscalilor. Apoi, v[dz`ndc[ n-au nici o putere, s-au ]nchinat. +i au trimis cumucii peurm[ de-au adus =i pu=cile moscalior. +i le-au fost spuindcumucii c[ n-au =tiut pe unde or vini, c[ acea bucat[ de loc¡este otr[vit[, de nu tr[ie=te pre d`nsa dobitoc. +i de acolo aumersu mai nainte =i au mai dob`ndit =i vro doao, trei \[ri=oare.+i pe urm[ s-au ]mp[cat cu Persul, =i ]nc[ i-au mai dat o bucat[de loc¡ ]mp[ratului, ca s[ \ie cu d`nsul, s[-i de agiutor asupralui Merifeiz. +i au z[b[vit acolo, spre acele \[ri, mai 2 ani =iapoi s-au ]ntorsu iar[ la \ara lor, ]mpreun[ cu Dumitra=co-vod[.Iar acolo au l[sat o=ti cu ghen[rari prin cet[\ile ce dob`ndis[.+i dup[ ce-au venit¡ la stoli\[, la anul iar au mai trimis o=tiacolo, spre acele p[r\i de loc. Dumitra=co-vod[ ]nc[, dup[ ce-au venit de la persi, n-au tr[it pre mult =i =-au pl[tit =i el datoriaace=tii lumi, cea str[mo=asc[, =i s-au dus c[tr[ p[rin\ii s[i. Iar

Ion Neculce

278

copiii lui au r[mas suptu mila ]mp[r[teasc[, afl`ndu-s[ ]n slujbe]mp[r[te=ti, de tr[iescu =i p[n[ ast[dzi.

Iar[ ]mp[ratul Moscului ]= dedes[ o fat[ a lui dup[ C=endzihanu Hol=tinschii, care era nepot de sor’ craiului =fedzescu. +icraiul +fedului, c`nd au murit, au l[sat diiat[ de cr[ie surori-s[,care este acmu vie, iar de a muri è, s[ r[m`ie cr[ia =fedzasc[lui C=endzi han Hol=tinschii, c[ lui i s[ cade cr[ia, fiind dintr-oalt[ sor’ a craiului =fedzescu. Deci ]mp[ratul Moscului dzicèginere-s[u, lui C=endzi han Hol=tinschii: „Cum¡ ]i a=tepta tup[n-a muri m[tu=e-ta?“ +i g[tiè oaste, s[-i dè s[ marg[ s[ ieicr[ia de la m[tu=e-sa. +i apoi s[ s[ pogoare ]n gios, ]n |araLe=asc[, ]mpreun[ cu ]mp[ratul =i cu craiul Avgust, cu sasii, s[supuie pre le=i dup[ voia lor, =i a=è s[ s[ pogoare asupra turcilorcu to\ii. +i a=è ]ncepus[ s[ porneasc[ oaste. Dar numai poate-fin-au vrut Dumnedzeu s[-i mai las[ s[ s[ verse at`ta s`nge. +iatunce, la acè g[tire, s-au r[zbolit =i au murit marele ]mp[ratPetru Alexiovici ]n anul 7233. +i ]n locul lui au r[mas ]mp[r[-teasa lui ]ns[=i-st[p`nitoare.

}mp[ratul turcescu de la |arigrad, v[dz`nd c[ moscalii auluat o bucat[ de loc¡ de la persi, =i Merifeiz au luat iar maibine de gium[tate iar de la persi, trimis-au =i el oastea lui lapersi. +i au luat =i el o bucat[ de loc¡, cu c`teva cet[\i mare =ivestite. +i Persul r[m[sese un lucru slabu, mai cu nemic[.

Iar[ mai pre urm[, mai ]ncoace t`rdzie vreme, ]ndreptatu-s-auPersul a bate pre Merifeiz. +i a=è din b[taie l-au b[tut preMerifeiz =i l-au r[sipit. +i =-au scos toate \[rile c`te-i luas[ =i l-augonit =i pre d`nsu ]napoi iar la India, de unde venis[, de nu s[=tie ce s-au f[cut, de au pierit pomenirea lui.

Dup[ aceasta s-au apucat Persul a s[ bate cu ]mp[ratulturcescu pentru cet[\ile ce au luat de la d`nsul. +i o sam[ decet[\ =-au scos, =i s[ tot bate p[n-]n cestu an 7241. Iar moscaliitot \in cu pace ce-au luat de la persi. Iar l[s`nd cele streine, s[ne ]ntoarcem a scrie iar pentru Moldova noastr[.

Iar[ ]n \ara noastr[, dup[ ce s-au a=[dzat acel lucru cescriu mai sus, s-au f[cut pace bun[. +i boierii cei pribegi din


279

|ara Ungureasc[ =-au f[cut pace =i au venit to\i ]n \ar[. Numaice-a r[mas Vasilie Ceaurul =i cu Velicico sulgeriul, c[ nu s-au]ncredzut s[ vie ]n \ar[. +i au m[rsu din |ara Ungureasc[ ]n|ara Munteneasc[, =i acolo au murit am`ndoi. +i mo=iileCeaurului le-au dat Mihai-vod[ altor boieri, streini, iar nuneamului s[u, dzic`nd c[ cee ce-au pribegit cu moscalii auvenit o ]mp[r[\ie =i s-au hainit cu domnu cu tot deci pentruaceie li s[ cade s[ li s[ dè mo=iile, ]ntorc`ndu-s[ la mila]mp[r[\iei, iar ace=te ce s-au ]nchinat la c[tane, au fost c[taneleni=te t[lhari, =i pentru acee le-au dat mo=iile. Precum s[ vaalege mai nainte, vremea va ar[ta.

Iar[ ]n al optule an a domniei lui Mihai-vod[ dat-auDumnedzeu o fortun[ grè, =i s-au aprinsu t`rgul. +i multe cur\iboiere=ti =i m[n[stiri au ars. +i din m[n[stiri au s[rit =i ]ncur\ile domne=ti, =i p[n-a alerga oamnenii din t`rgu, au arsudetot. Care multe lucruri au arsu de a lui Mihai-vod[, c[ nuputè oamenii =i slujitorii nemic s[ scoa\[ den curte, de fortun[mare ce era.

Dup[ aceasta s-au apucat Mihai-vod[ de iznoav[ de le-auf[cut, cu 2 p[r\i mai frumoase de cum era ]nt[iu, c[ ]nt[iu eramai proaste. +i au dat =i de la Poart[ 10 pungi de bani mil[, cas[ fac[ cur\ile. Iar domnia s-au mutat, p[n-a g[ti cur\iledomne=ti, ]n ne=te case boiere=ti ]n t`rgu, anume ]n caselecumnat[-s[u, lui Ioan Paladi biv-spatar, =i ]ntr-a lui CostantinCostache vel-spatar, fiind aceste cur\i am`ndoao al[ture.

Iar[ dup[ aceasta scos-au Mihai-vod[ pre \ar[ desetin[\[r[neasc[ de stupi ]ndoit[ =i de mascur, de au pl[tit tot omul,=i \[ran, =i boier, =i mazil. +i f[r[ z[bav[ trecut-au prestegiur[m`nt =i au stricat leg[tura sfin\ilor patriiar=i. +i au scosv[c[rit de i-au r[mas bl[st[m p[n-acmu, c[-l scot =i al\ii. +i auscos de moar[ c`te 2 ughi, =i de prisac[ c`te 2 ughi, =i de\igani c`te 2 ughi. Dar apoi de \igani au f[cut leg[tur[. +ivecinii boiere=ti =i c[lug[re=ti ]nc[ nu-i da cu price, c[ i-auadus din raiè, al\ii c[ sunt mo=teni. Foarte prè rar de avè boieriulprè mari dovad[ =i scrisori de-i da. +i dzicè s[-= caute \[ranul

Ion Neculce

280

giur[toriu, s[ s-]ndrepte. +i a=è foarte bine s[ ]ndrepta oamenii,ie=ind din vecin[tate. Ce acmu mazilii nu s[ mai p`r`è cuvecinii s[-i trag[, ce \[ranii tr[gè pre mazili la giudecat[.Aceste toate obiceiuri au r[mas ]n \ar[. Vechindu-s[ domnia,nu s[ mai temè c[-i va mai strica nime nemic.

|ara s[ ]ntemeies[ ]n dzilele lui. S[ ]nmul\is[ oamenii =i s[l[\is[ satele, c[ era om¡ foarte chivernisitor. P`ine s[ facè ]ndzilele lui foarte bun[ ]n to\ anii; stupii ]n doao veri s-au f[cutbuni, iar ]n celelalte pro=ti; vitele era mai ]n to\i anii bolnave,de muriè; f`n =i vin multu ]n to\i anii era; bani mul\i ]n \ar[, lanegu\itori, de-= prinde oamenii nevoile; zlota=ii nu vindè vitele,c[ nu-i sirguè cu istovul banilor. Din prostime, pre cine-l =tiè c[are c`te ceva, ]i =i g[siè pricin[ =i-l ]nchide =i-i lua trei, patrusute de lei, =i mai mult.

Doamna lui era foarte milostiv[. Multe biserici =i m[n[stiristricate au acoperit =i le-au tocmit. +i oameni sc[pa\i ]i miluiè,=i pe fete s[race le grijiè =i le m[rita.

Mihai-vod[ de la o vreme ]ncepus-a ]ndr[zni, =i mult[ v[rsarede singe f[cè ]n oamenii cei vinova\i, cum s-ar dzice furii,t[lharii. Nu avè nici o trecere sau mil[ de iertare, oric`t demic[ de i-ar hi fost gre=ala. Pusese 4 furci mari de le b[tus[]naintea por\ii, unde-i acmu f`nt`na, de sta acolo a=[dzate. +imai ]n toate dzilele sp`ndzura t[lharii de picioare sau de susiori,cu capetele ]n gios, cu pielea goal[. +i punè pe calò de-i b[tècu puha, c`t nu putè merge boierii la curte de \ipetele lor. +ipre o parte f[cè =i bine, c[ s[ sterpis[ t[lh[ritul. Iar mul\i pieriè=i drep\i, c[ avè un arma= mare, grec¡, Panaiut, ce-au fostc`r=mar ]n |arigrad, lacom =i f[r[ suflet. +i pe gura aceluiamul\i p[timiè.

T`mplatu-s-au atunce, grecii carii era a lui Mihai-vod[capichihai =i al\ii ce slujiè la d`nsul de-au ]nceput a s[ sf[di ei]nde ei. +i s-au f[cut 2 cete =i s[ p`r`è totdeuna la Mihai-vod[,s[-= m`n`nce capetele. }ntr-o ceat[ era Costantin postelnicul=i cu frate-s[u Manolache, chiurci-ba=e ]mp[r[tescu, =i cu alterude a lor, iar ]ntr-alt[ ceat[ era Tudurache capichihaie =i cu


281

un doftor, ginere lui, =i cu Iusufache aga. +i s[ p`r`è o ceat[pre alta la Poart[, cum au m`ncat sute de pungi de bani din\ar[. C[ Mihai-vod[ t[ies[ =i acest obiceiu, de nu mai trimitèboieri la Poart[ pentru nevoile \[rì, s[ vadz[ ce s[ cheltuie=teacolo, c[ credè numai pre greci. +i acmu nu numai la Poart[nu mergè boierii, ce =i la visterie nu mai intra, s[ =tie c`nd iesnevoile \[rì, s[ or`nduiasc[ ei. Ce c`nd vrè s[ scoa\[ ceva,cu grecii sf[tuiè =i porniè ]n \ar[ boierena=ii lui, cu tain[, =tiica cum ar purcede un ceambul t[t[rescu ]n prad[, noaptea cutain[, ]n toate p[r\ile. +i boierii cei de \ar[ nu =tiè nemic[.

Deci poate-fi fiind voia lui Dumnedzeu s[ gre=asc[, aulep[dat pre ceata grecilor cea de frunte =i i-au gonit de lad`nsul, de s-au dus la |arigrad, =i au priimit l`ng[ sine pre ceibl[st[ma\i, de s[ sf[tuiè cu d`n=ii. +i a=è, priimind pre aceie,]nc[ =i numele s[u cel bun de u=[ deschis[ ce-l avè c[tr[ to\i,de intra =i copii, l-au stricat acei greci bl[st[ma\i, al[tur`ndu-s[pre l`ng[ d`nsul, =[dz`nd tot cu d`n=ii de s[ sf[tuiè, =i prenime nu l[sa s[ intre ]n cas[, s[-= pl`ng[ jalobele.

Atunce, la acè vreme, fugis[ =i c`\va boieri din |araMunteneasc[ aice, j[luind de Neculai-vod[, =i s[ ruga s[ scriela Poart[, s[ p`rasc[ pe Neculai-vod[ =i s[ fie el domnu |[rìMuntene=ti.

Tot atunce, pre acea vreme, g[situ-s-au =i un copil de cre=tinmuncit de bezzaconicii jidovi ]n chipul muncilor domnuluiIs. Hs. +i au prinsu pre c`\iva jidovi de-au pus la ]nchisoare. +inu i-au giudecat, ca pe ni=te jidovi, mai degrab[, s[ fac[ ce leva face, ce i-au \inut la ]nchisoare, g`ndind doar a lua de lad`n=i bani mul\i. +i ]nc[ au scris =i la Poart[, ca s-]mbunedzepre viziriul, s[ apuce =i pre jidovii de la |arigrad, s[ ièi =iPoarta o sum[ de bani.

Deci, cum au oblicit solul lui antihrist Pazarghideanul,jidovul cel mare de la |arigrad, au =i ]nceput a cheltui bani=i a amesteca pe Mihai-vod[. +i au trimis pe un ag[ aveziriului =i au slobodzit pe jidovii carii era aice. +i au scriss[ le dè pace.

Ion Neculce

282

A=ijdere =i Neculai-vod[, dup[ ce-au oblicit c-au pribegitmuntenii aice =i-l amestec[, s-au m`niet =i au stricat logodnace f[cus[ cu feciorul lui =i cu fata lui Mihai-vod[, =i au stricat=i priete=ugul. +-au v[rsat multe pungi la Poart[, =i au amestecatmai tare el pre Mihai-vod[. +i au ispr[vit de-au trimis veziriulun capegi-ba= s[ ièi pre boierii pribegi, s[-i duc[ ]n |araMunteneasc[.

Iar[ boierii munteni nu era ]n Ie=i, c[-i trimises[ Mihai-vod[ ]n Hangu, ]n mun\i, la straja ungureasc[, cu socoteal[ca aceasta, c[ s[ va m`ntui de c[tr[ veziriul, c[ nu sunt ]n\ara lui. Deci viindu-i doao, trei porunci aspre, numai s[-i dè,s-au c[it c[ci i-au triimis acolo la margine, tem`ndu-s[ c[nu-i va putè prinde, s[-i dè ]n m`na copegi-ba=ii. +i au trimispre Costantin Ruset ca s[-i am[geasc[ cu ]mbl`ndzire, cumc-au venit de la Poart[ r[spunsu s[-i ]mpace Mihai-vod[ cuNeculai-vod[. Iar ]n urma lui Costantin Ruset¡ vornicul aur[pedzit 100 de seimeni c[l[ri noaptea din Ia=i ca s[-i prindz[,s[-i dè de grumadzi lui capegi-ba=e, r[pedzind =i la C`mpulLungu s[ caute s[ prindz[ poticile, s[ nu scape nici unul. Cemuntenii, av`nd iscoade, au prinsu de veste mai nainte =i autrecut ]n |ara Ungureasc[. +i s-au ]ntorsu oamenii lui Mihai-vod[ ]napoi, f[r[ de nici o isprav[. +i n-au avut pre cine dapre m`na capegi-ba=ei.

Deci, ]ntorc`ndu-s[ capegi-ba=e la Poart[, au mersu pre laNeculai-vod[. +i l-au umplut Neculai-vod[ de bani. +i merg`ndla Poart[, au p`r`t prè tare la veziriul pre Mihai-vod[, c[ nubag[ sam[ fermanul =i n-au vrut s[ de pe boierii munteni.

Aceste audzind veziriul, tare s-au m`niet pe Mihai-vod[.Deci Neculai-vod[ =i cu Costantin postelnicul =i cu frate-s[uManolache chiurci-ba=a, ce avè cinste la veziriul, =i cuPazarghidian jidovul s-au f[cut tot una =i au cheltuit =i aumazilit pre Mihai-vod[. +i au pus domnu pe nepotul lui Neculai-vod[, anume Grigorie Ghica terdzimanul, iar terdziman aur[mas frateli lui Grigorie-vod[. A=è l-au adus pre Mihai-vod[p[catele, de s-au lep[dat de slugile cele puternice =i s-au potrivitminciunilor celor bl[st[ma\i.


283

Deci ]mbr[c`nd c[ftan de la Poart[, Grigorie-vod[ autrimis pre un capegi-ba= cu mazilia aice ]n Ia=i, ]mpreun[ cuEnache aga, fecior lui Costantin postelnicul. +i cetindu-iferman de mazilie Duminec[ ]n 26 dzile a lui septemvri,pus-au c[im[cani pe Costantin Costache vel-spatar =i preSandul Sturdze vel-ban. +i l-au grijit bine, ca pe un domnu,cu tot ce i-au trebuit, =i a patra dzi, gioi septemvri 30, au ie=itMihai-vod[ din scaon din Ia=i, can pe o bur[ de ploaie,petrec`ndu-l to\i cu mare cinste.

Vrut-au atunce o sam[ de mazili s[-i fac[ g`lceav[, s[ lege=tubeie de=erte, s[ le sp`ndzure pre l`ng[ drum, pre unde atrece Mihai-vod[, pentru c[ci le-au r[mas de la d`nsul obiceiude desetin[ de st`ngerea caselor. Numai c[im[camii n-au l[sats[-i fac[ acè ocar[, scriind Grigorie-vod[ de la |arigrad.A=ijdere =i postelnicul ]nv[\as[ pre Enache aga, s[ nu =tie c[face cineva vrun sup[r lui Mihai-vod[. M[car c[ el le-u f[cutlor ru=ine, c`nd au purcesu din Ia=i, dar ei nu trebuie s[-i fac[lui, c[ le-au fost st[p`n.

T`mplatu-s-au atunce la mazilie de-au fost can de grab[ =iau r[mas boierii plini de datorii, c[ dedes[ bani ]mprumut =inu apucas[ s[-i ièi. C[-i punè pre boieri zlota=i =i-i f[cè deistoviè ]nainte cu bani turce=ti. Lua noi =i da vechi. +i au r[masmazilii st`n=i.

A=ijdere =i turcii balgii ]nc[ ]mprumutas[ pre Mihai-vod[cu bani noi, s[ ièi vechi. +i cu cear[, cu miere, pentrudob`nda l[comiei, de da mul\i bani. +i la mazilie au r[mas=i negu\itorii balgii st`n=i. +i au domnit \ara ]n r`ndul altreile 11 ani f[r[ trei luni.

Deci pornindu-s[ Grigorie-vod[ de la |arigrad, ie=itu-i-autoat[ boierimea ]nainte la G[la\i. Iar[ Grigorie-vod[, dup[ ce-auagiunsu la Br[ila, n-au venit pre uscat, ca al\i domni, ce de laBr[ila au =[dzut ]n 2 =eici =i au venit tot pre ap[, cu mult[pofal[, dzic`nd din trimbi\[ =i din naiuri =i d`nd =i din pu=ci,p[n[ ce-au agiunsu la G[la\i, de s-au ]mpreunat to\i boierii\[r`i acolo cu d`nsul¡, dup[ obiceiu. +i de la G[la\i au purces¡

Ion Neculce

284

cu toat[ boierimea p[n-aproape de Ia=i. A=ijdere =i din Ia=iie=itu-i-au ]nainte c[im[canii cu slujitorimea =i cu or[=eni =il-au b[gat cu mare cinste ]n Sfetii Nicolaie, timpin`ndu-l =iarhierei cu tot clirosul bisericii. +i l-au ]ncununat spre domniep[rintele Gheorghie mitropolitul. +i de acolo ie=ind, au intrat]n cur\ile domne=ti.

CAP. XXII

DOMNIA LUI GRIGORIE-VOD{, NEPOTDE FIIU LUI GRIGORA+CO-VOD{, DOMNUL

MUNTENESCU, STR{NEPOT GHIC{I-VOD{CE-AU FOST LA NOI, V{LEAT 7234

Dup[ ce-au venit Grigorie Ghica-vod[ ]n Ia=i, a treia dzi,pre obiceiu, au boierit boierii. Pus-au pre Gavriil Miclesculvel-logof[t, pre Darie Donici vel-vornic de |ara de Gios, preCostantin Ruset vel-vornic de |ara de Sus, pre CostantinCostache hatman, pre Costantin, fratele lui Manolache chiur-ci-ba=, vel-postelnic, pre Sandul Sturdze vel-sp[tar, pre IordacheCa[n]tacuzino vel-ban, pe Toader Paladi vel-visternic, preIordache Costache, sin Lupului, vel-stolnic, pre AndronacheVlasto, cumnat[-s[u, vel-comis. Ace=te era boierii lui Grigorie-vod[, mai to\i rudele lui Mihai-vod[, carii fusese =i la Mihai-vod[. Iar toate trebile era dup[ Costantin postelnicul, =i dup[d`nsul era Sandul Sturdze spatar, fiind moldovan =i oarece =ineam¡ lui Grigorie-vod[.

Deci al\i boieri, ce mai r[m[sese de at`ta vreme de a=teptapre Grigorie-vod[, ca s[ ]ncap[ =i ei, v[dz`nd c[ i-au apucatiar ceielal\i boieri pre denainte =i acmu, c[uta r[u.

Atunce la banii steagului n-au mai scos alt[ dajde. Numaig[sind obiceiu gata de la Mihai-vod[ v[c[ritul, au scos atunce=i el v[c[rit, 10 potronici de cal =i 6 potronici de vit[. Iar deprim[var[ au scos =ferturi, pre putin\[, iar de toamn[ h`rtii, iaru=oare =i f[r[ n[p[=ti. +i au mai sc[dzut desetina boierilor, s[dè de 10 un leu, =i au r[dicat \ig[n[ritul =i mor[ritul =i

CUPRINS


285

pris[c[ritul =i c`rcim[ritul, care le scornis[ Mihai-vod[. Acestele-au iertat Grigorie-vod[ ]nt[iu.

Iar[ c`nd au fost de toamn[, s-au hainit un boier, anumeDumitra=co Racovi\[ hatman, fratele lui Mihai-vod[. Fiindmazil la \ar[, au ]nceput a scrie c[r\i la frate-s[u, la Mihai-vod[. Deci oblicind Grigorie-vod[, au trimis la d`nsul s[-lprindz[, iar el sim\ind, au fugit la t[tar] ]n Bugeag. +i cu d`nsulau fugit =i ginere-s[u, Iordache stolnicul.

Iar[ ]n scurt[ vreme s-au burzuluit =i Adli-Gherii Calga,soltan de Bugeag, asupra lui Medli-Gherii hanul =i au ]nc[lecatcu tot Bugeagul. Iar pricina era a=è. Mai nainte vreme cu c`\vaani fugis[ un Bahti-Gherii, ce-i dzice porecl[ Delii soltan.Acesta, fugind spre calm`=i, f[cè multe amestec[turi pentruh[nia Cr`mului. S[ agiungè cu =erimii din Cr`m, f[cè de scotèPoarta mai totdeuna pe han. Deci Poarta au ales pe acest han,anume Medli-Gherii, de om¡ r[u, ca doar va putè supune pre=erimi =i pre m`rzaci. Deci lu`nd h[nia, mul\i m`rzaci =i =erimiau t[iet, p[n’ =i pre ni=te nepo\i a lui de sor. +i v[dz`nd acestCalga soltan, n-au mai putut r[bda a vedè at`\e capete pierind,precum ei n-au mai avut acest obiceiu s[ s[ piard[ m`rzacii.Ce au =i ]nc[lecat atunce to\i bugegenii cu zorbà, =i au scris =ila Poart[, cer=ind han pe un frate a lui, anume Caza-Cheri. +iPoarta nu vrè, dzic`nd c[ tot a=è s-au ]nv[\at de schimb[ hanii=i nu le pot intra ]n voie.

Atunce s-au f[cut mare spaim[ ]n toate \[rile ]mpregiur.+i s-au bejenit |ara Moldovii, tem`ndu-s[ ]nc[ =i raieoaTighinii =i a Hotinului =i |ara Rum`neasc[, =i-nc[ =i presteDun[re, =i |ara Ungureasc[, =i |ara Le=asc[ de ]nc[lecareaacelui soltan cu tot Bugeagul. C[ nu =tiè alte \[ri =i olateadev[rul, ce vor s[ fac[, m[car c[ dzicè ei c[ nu le trebuieAdli-Gherie hanul, c[ le stric[ obiceiele, de le taie m`rzacii=i =erimii ca un casap, =i scriè la Poart[ s[ le dè pre Caza-Cheri s[ le fie han. Dar tot nu putè oamenii crede, a=è este,au alt[ ceva or s[ fac[. +i multu au umblat prin Bugeagu,dup[ ce-au ]nc[lecat. Apoi au trecut Nistrul =i s-au dus ]n

]

Ion Neculce

286

c`mpi, aproape de Ceahrin, de =edè cu multe voroave =ispaime acestor \[ri prinpregiur, ce scriu mai sus.

Atunce, cu c`teva luni mai nainte, s[ t`mplas[ de hot[r`s[Grigorie-vod[ locul \[rì =i stricas[ capegi-ba=e, de la Poart[,ce venis[ cu ferman, c`teva c`=le t[t[r[=ti, ]mpreun[ cuoamenii lui Grigorie-vod[. Deci t[tarì, v[dz`ndu-s[ to\i la unloc, s[ foarte l[uda asupra lui Grigorie-vod[ =i asupra \[rì,dzic`nd c[ le-au arsu mul\ime de robi =i de copii =i le-au stricatc`teva geamii. Deci =i boierii ce era pribegi acolo, Dumitra=coRacovi\[ hatman =i cu ginere-s[u, Iordache Costache stolnic,f[cè =i ei multe amestec[turi la soltanul =i la m`rzaci, cu vorberele =i ]ndemn[turi asupra lui Grigorie-vod[.

Grigorie-vod[ ]n\eleg`nd c[ s[ laud[ soltanul =i m`rzaciiasupra lui, avè mare grij[ =i Grigorie-vod[ =i toat[ boierimea. +i\ara ]nc[ s[ bejenis[. +i era Grigorie-vod[ ]n cur\i ]n Ia=i, ]nchi=icu slujitorii, ]n tot ceasul a=tept`nd gata s[-l lovasc[. +i trimitela soltanul oamenii s[i, cu daruri totdeuna, ca s[-l ]mpace. +inu-l putè s[tura nici cu un feliu de daruri. Era =i giup`neseleboierilor pribegi aice, la popreal[, ]n Ia=i, de Grigorie-vod[.Trimis-au soltanul un ag[ al s[u la domnie, s[ le las[ s[ marg[la b[rba\ii lor ]n Bugeag. +i ]ndat[ le-au slobodzit, de s-au dus,cu tot ce-au avut, ]n Bugeag¡, la boierii lor.

Iar[ pre urm[ n-au cutedzat Grigorie-vod[ ca s[ =adz[ ]nIe=i, ce s-au dus la Boto=eni, de-au =[dzut c`teva dzile. +ipre doamna-= au trimis-o la Hotin, de-au =[dzut p[n’ s-au]mp[cat lucrul.

Audzind Poarta ]mp[r[\iei de at`te amestec[turi aceluisoltan, au or`nduit un sarascheriu, cu c`teva mii de o=ti turce=ti,=i pre Grigorie-vod[ =i pre Neculai-vod[, domnul muntenescu,=i pre Colceag-beiu cu lipcanii =i cu spahiii de Hotin, s[ marg[to\i ]n Bugeag, asupra acelui soltan =i a bugigenilor. Deci acelsarascher au venit cu oaste la Smil, a=tept`nd s[ s[ str`ng[ =ial\ii acolo. Neculai-vod[ ]nc[ au venit p[n’ la G[la\, Colceag-bei ]nc[ de la Hotin au trecut pe Prut la Smil, iar Gligorie-vod[s-au pogor`t de la Boto=eni pre la Cotnar =i au venit iar la Ie=i.


287

+i au =[dzut cu corturili =i cu toat[ oastea lui ]n c`mpu laBalica vro 2 s[pt[m`ni ]n postul Cr[ciunului. +i de la Balicaau trecut codrul la Sc`nteie =i au mersu ]n gios pe B`rlad p`n’la Ro=ieci. +i de acolo au m[rsu la F[lciiu =i au trecut Prutul =iau mers la Codrul Chigheciului, de-au =[dzut acolo vro doao,trei s[pt[m`ni.

Deci sarascheriul o=tilor au scris la acel soltan s[-= plececapul, s[ marg[ la Poart[, c[ nu va avè nici o nevoie, iar prehanul aceast[ dat[ ]mp[r[\ia nu va s[-l mazileasc[. Deci el,v[dz`nd acel r[spunsu de la sarascheriul =i ]n\eleg`nd c[ =ihanul vine cu oaste din Cr`m¡, =i al\i megie=i pre dincoace,=-au plecat capul =i au purces¡ la sarascheriul la Smil, de s-audus la Poart[, f[r[ nici o grij[. +i nu i-au f[cut ]mp[r[\ia nemic[.

Iar[ Iusuf M`rza =i cu vro doi, trei m`rzaci au pribegit ]n|ara Le=asc[, de au tr[it acolo c`t[va vreme.

Iar[ hanul au st[tut de-au iernat ]n Bugeag p[n-]n prim[var[,cu mult[ cheltuial[ =i sil[ bugegenilor de cr`meni. Atunce auscos mai marii Bugeagului =i ei v[c[rit, de-au dat mul\i banihanului, mai sus v[c[ritul de cumu-i la noi. Iar Gligorie-vod[,dup[ ce-au a=[dzat pace ]ntre d`n=ii, au venit de la codru]ntinsu la Ie=i. +i c`t au =[dzut ]n codru, f`n, gr[un\[ tot de lat[tar] au m`ncat toat[ oastea. +i la purces¡ au pus de-au f[cut=i o movil[ mare ]n codru, ca s[ r[mìe de pomenire.

Atunce =i Grigorie-vod[, dup[ ce-au vinit la Ie=i din oaste,trimis-au ardzu de jalob[ la ]mp[r[\ie pentru stric[ciunea ce-auf[cut t[tarì \[rì =i pentru boierii pribegi, ce sunt rud[ lui Mihai-vod[, cum au f[cut at`te amestec[turi la t[tar], fiindu =i cu]ndemnarea lui Mihai-vod[, de s-au f[cut aceste. Deci Poartaau b[nuit tare lui Mihai-vod[ =i au f[cut ferman la hanul pentruacei boieri pribegi, s[-i dè pre m`na lui Grigorie-vod[. +i toat[paguba \[rì =i cheltuiala ce-ar hi f[cut Grigorie-vod[ cu oasteas[ i-o plineasc[ de la t[tar].

Atunce au trimis Grigorie-vod[ la hanul pre Darie Donicivel-vornic =i pre Sandul Sturdza vel-visternic cu fermanul Por\ii=i cu izvod de pagube. Deci pre boierii pribegi nu i-au dat, c[

Ion Neculce

288

Iordache au fugit ]n Cr`m la un soltan, feciorul hanului, iar[Dumitra=co hatman au fugit teptil preste Dun[re, tr[g`ndu-s[la |arigrad, la frate-s[u, la Mihai-vod[. Ce frate-s[u nu vrè s[-lpriimasc[, tem`ndu-s[ de la Poart[ s[ nu obliceasc[ c[-i lad`nsul. Ce umbla mistuindu-s[ prin Dobrogea din loc¡ ]n loc.Iar pagubele de la t[tar] i-au plinit toate. 700 pungi bani gatai-au adus ]n Ia=i cu ni=te c[m[ri cu cai. Care lucru era demirat, unde au ispr[vit Grigorie-vod[ de-au ]ntorsu t[tar`ipagubele moldovenilor, c[ avè mare trecere la Poart[. }ns[ace=ti bani nu i-au luat to\ Grigorie-vod[, ce gium[tate i-audat hanului, =i o sam[ au dat =i oamenilor celor cu pagubele.

Dup[ aceasta, merg`ndu Costantin postelnicul la Poart[,au oblicit =i pe Dumitra=co hatman c[-i ]n Dobrogea, la unusat, teptil. +i fiind aproape de calea lui Costantin postelnicul,au umblat cum au putut =i l-au prinsu. +i f[c`nd =tire lui Grigorie-vod[, au =i trimis de l-au ferecat ]n obedzi =i l-au adus ]n Ia=i.+i l-au pus la grè ]nchisoare c`teva luni, p[n-au dat c`\va bani,=i apoi iert`ndu-l, l-au slobodzit. +i duc`ndu-s[ la satul lui, laFere=ti, au mai tr[it trei, patru dzile =i au murit.

Iar[ ]n al treile an a domniei lui Grigorie-vod[ s-au f[cut dec[tr[ toate p[r\ile bun[ pace. +i s-au apucat de-au acoperitm[n[stirea Balica cu oale =i au tencuit-o pre dinafar[ =i auf[cutu-i =i tind[, =i au zugr[vit-o peste tot pri dinlontru, =i zid]mpregiur, =i clopotni\[, =i cur\i de piatr[. +i au ]ndz[strat-o cutoate, cu ve=minte, cu odoar[ =i cu bucate, =i cu robi =i mo=ii =ivii, ca pre o m[n[stire deplin. A=ijdere au mai f[cut cur\i scumpe=i h[l[=teu cu iaz la Frumoasa, s[ fie de primblare domnilor.

F[cut-au =i turnu mare pe poart[, ]n curtea domneasc[, =iceasornic mare, a=ijdere =i 2 ci=mele, f`nt`ni aduse pre oale,cu mult[ cheltuial[, una denaintea por\ii cur\ii domne=ti =iuna denaintea feredeului. A=ijdere =i feredeul l-au mai tocmit.Mai tocmit-au =i c`teva cas[ ]n cur\ile domne=ti =i od[ilesimenilor =i la grajduri. Ce era stricat, tot au tocmit. F[cut-aucas[ frumoas[ =i-n Galata. +i au tocmit chiliile la B`rnova.A=ijdere =i la B[rboiu au f[cut turnu =i au coperit-o. +i altemulte sfinte biserici au dires =i au tocmit.


289

Iar[ c`nd au fost ]n al patrule an a domniei lui, ]n anul 7238murit-au =i Neculai-vod[, domnul muntenescu, unchiul luiGrigorie-vod[. +i l-au ]ngropat ]n m[n[stirea cei de d`nsu zidit[la V[c[re=ti. Iar ]n locul lui au r[dicat muntenii pe fiiul s[uCostantin-vod[. +i i-au r[mas lui Neculai-vod[ 3 ficiori, carimai pe urm[ au ie=it domni, Costantin =i Ion, precum le scriu]nainte istoriile. Iar unul, Alecsandru, vremea ]nainte va ar[ta1.

Iar[ ]n scurt[ vreme f[cutu-s-au mare zorbà ]n |arigrad,r[dic`ndu-s[ inicerii asupra lui sultan Ahmet. +i l-au scos de la]mp[r[\ie =i au pus pre un nepot a lui, anume sultan Mahmut.+i-ntr-acea zorbà multe capete au pierit =i mul\i veziri s-aumazilit. +i s[ can potoliè zorbaoa =i iar s[ scorniè. Atuncemazilind pre veziriul, g[sit-au mult[ avere la d`nsu, iar maimult au g[sit la chihaieoa lui. C-au aflat mai bine de 40.000pungi bani, f[r[ drugi de aur slei\i =i alte odoar[. C[ atuncededes[ voie de bè mai to\ turcii vin. Pentru acee s-au f[cutzorbà, de-au schimbat ]mp[ra\ii.

Atunce =i Mihai-vod[ afl`nd vreme, au mazilit pe Costantin-vod[ din |ara Munteneasc[, de n-au plinit ]nc[ bine luna cudomnia dup[ moartea t[t`ne-s[u.

Atunce au mazilit =i pe Adli-Gherii, hanul t[t[resc, =i aupus pre Caza-Cheri, carii =i-l poftis[ ei mai nainte. +i au ie=it =iMedli-Gherii soltan, care fuses[ cu zorbaoa.

Atunce zorbalele au g[sit pe un casap sirbu, anume Bu\uca-chii, prieten al lor, =i duc`ndu-l la veziriul cel nou, l-au f[cut,f[r[ voia lui, de l-au ]mbr[cat ]n c[ftan, s[ fie domnu ]nMoldova. Ce ]mbr[c`ndu-l, nu i-au dat ferman s[-l trimi\[ aicemai ]n grab[.

De aceasta oblicind Grigorie-vod[, spus-au tuturor boieri-lor. +i s-au sculat to\i boierii de au scris la Poart[ cum nu letrebuie acela domnu, =i s-au g[tit s[ fug[. +i fiind aice =i unturcu mare, ce venis[ cu c[ftan, =i au m[rsu to\i boierii la acelturcu de i s-au rugat. +i spuind turcul la |arigrad cumu-i poftaboierilor, m`nietu-s-au ]mp[ratul =i veziriul. +i pre mul\i de

1 Ultimele dou[ fraze sunt ad[ugate de Neculce.

Ion Neculce

290

acei cu zorbaoa au t[iet, de i-au mai ]mpu\inat. +i au t[ietatunce =i pre acel domni=or Bu\ucachii-vod[, nepurces ]nc[din |arigrad. +i de iznoav[ au trimis altu c[ftan de domnie luiGrigorie-vod[.

Tot atunce au m[rsu m`rzacii c`\va la |arigrad de au p`r`tpe hanul cel mazil pentru c`te r[ut[\i le-au f[cut. +i au j[luit=i pre Grigorie-vod[ de bani ce le-au luat =i de alte multestr`mb[t[\i ce-au avut. Deci Poarta au or`nduit aceasta la pa=ade Tighine, trec`nd Caza-Cheri han pre acolo, s[ ièi sama =is[-i a=edze. Atunce au venit =i Iusuf M`rza din pribegie de lale=i. +i viind prin Ia=i, l-au d[ruit Grigorie-vod[ foarte bine, cas[-l fac[ prieten pre un c`ine. +i merg`nd la hanul, l-au priimitbine =i-nc[ l-au =i d[ruit.

Iar ]naintea ace=tii zarve f[cutu-=-au pace =i Iordachestolnicul de c[tr[ Grigorie-vod[. +i viind din Cr`m, l-au priimitvod[ =i l-au iertat de toate gre=elele lui. +i-nc[ i-au f[cut =i unr`nd de haine =i i-au dat =i din bucate. +i iar ]l luas[ ]n dragoste,socotind c[-= va p[r[si n[ravul =i a fi cu bine domniei =i cupriin\[. L-au trimis la Tighine pentru acei m`rzaci ce p`r`s[pre Grigorie-vod[ la Poart[, ca s[ stè la soltanul =i la m`rzacis[ a=edze acest lucru, =tiindu-l c[ s[ =tie cu d`n=ii.

Iar[ dup[ ce-au agiunsu la Tighine, n-au c[utat pre slujbalui Grigorie-vod[ =i s-au apucat iar de alte amestec[turi s[fac[, mai mare dec`t cele dint[iu. +i la Grigorie-vod[ scriè]ntr-un chipu, iar c[tr[ al\i boieri de aice din \ar[ scriè ]ntr-altuchip, cum c[ este gata domnia lui Costantin Duca-vod[ dat[de la Poart[, protivindu-s[ =i el minciunilor t[tar`lor. Iar aceiera anume Costantin Costache hatman, v[r primare cu Iordachestolnicul, cu frate-s[u Gavriil p[harnic =i Ioan P[ladi vel-vornic=i cu fiiu-s[u Toader vel-ban =i Toader Costache stolnicul =i cuIordache Ca[n]tacuzino spatariul =i al\ii mul\i. S-au f[cut to\ila un cuv`nt, pre scrisorile lui Iordache, fecior Lupului, =i s[sf[tuis[ c[ s[ fug[ la soltanul, s[ stè pricin[ Duc[i-vod[, s[ nufie, =i s[-= r[dice pre unul dintre d`n=ii domnu. +i a=è au umblatcu acest sfat c`t[va vreme, nici s[ ducè, nici spunè lui Grigorie-


291

vod[, ce sta ]n cumpene =i s[ mira ce or face: fugi-or, au spune-orlui Grigorie-vod[. Unii dintre d`n=ii dzicè s[ fug[, al\ii dzicès[ spuie lui vod[, p[n-au oblicit Grigorie-vod[ ce vor s[ fac[ei, cum giuruiè hanului \ara din Prut ]ncolo, s[ fie loc t[t[r[scu,numai s[ le ispr[vasc[ acest lucru pre voie, s[-= r[dice domnudintre d`n=ii pre cine or socoti ei.

Deci au =i prinsu pre acei boieri ce era ]n Ia=i =i i-au ]nchis.+i au r[pedzit =i la cei de la \ar[, de i-au prinsu, =i ferec`ndu-ii-au adus =i i-au pus la ]nchisoare, pe unul ]ntr-un loc, pre altul]ntr-alt loc.

Iar[ pre Iordache stolnicul, feciorul Lupului, nici l-au maiadus la Grigorie-vod[ s[-l giudece, =i cum l-au adus ]n Ia=i, l-au=i dus ]naintea por\ii, la ci=me, =i au poroncit de i-au t[ietcapul. Iar pre ceielal\i i-au mai \inut oarece ]nchi=i =i i-au iertat,puind pre unii la giur[m`ntu, pe al\ii =i f[r[ giur[m`nt.

Atunce au pus pre Costantin Ruset vornic de |ara de Gios,iar pre mine, Ioan Niculce biv-hatman, m-au pus vornic de|ara de Sus =i pe Sandul Sturdze hatman =i pe Costache Razulspatar mare =i pe Andree= Ruset visternic mare. +i a=e s-aupotolit acele calabalicuri. Fugit-au atunce Gavriil p[harnic laBugeag, =i multe vorbe rele au gr[it c[tr[ sultanul =i c[tr[ hanulpentru Grigorie-vod[. Iar pre urm[ l-au dat lui Grigorie-vod[de grumadzi. Ce Grigorie-vod[ nu i-au f[cut nici un r[u1 =i l-auiertat, nici s-au uitat la oc[r`le ce-i f[cus[ =i la ponturile ce-iscrises[ Gavriil.

Uita\i-v[ acmu, fra\ilor, c`t[ ocar[ au avut Grigorie-vod[de la ace=ti boieri atunce! Iar el i-au iertat, =i f[r[ z[bav[, ]nc[pe unii i-au =i boierit, de-au fost la cinstea dint`i. Un domnustrein, =i c`t[ mil[ au ar[tat! Iar[ dup[ acee au trimis pre al\iboieri de-au st[tut la giudecat[ cu t[tar`i la Tighine. +i mult[cheltuial-au f[cut p[n’ s-au a=[dzat, mai ]ndoit de c`t luas[ elde la t[tar]. +i au luat =i o bucat[ de loc¡ de a Moldovii, dinhotarul cel vechiu, cale de un ceas.

1 Ultimele trei cuvinte, absente ]n ms. 253, sunt ad[ugate din ms. 53.

Ion Neculce

292

Pre atunce, cu acele schimb[ri multe a vezirilor =i cucalabalicul t[tar`lor =i cu amestec[turile acelor boieri, c[dzus[\ara =i Grigorie-vod[ la o mare datorie.

T`mplatu-s-au ]ntr-ace=ti doi ani, la v[leat 7239 =i 7240,de-au fost =i timpurile proaste, de nu s-au f[cut pìne din Ia=i ]nsus, =i era =i foamete, dar nu prè mare. Agiunsese mier\a dem[lai, ]n sus pe suptu munte, la 4 lei. Dar Grigorie-vod[, av`ndm[laiu mult la F[lciiu =i la Chi=[n[u, str`nsu din u=or, da aceloroameni de la \inuturile den sus c`te 6 potronici mier\a =i-i a=teptade bani p[n[ toamna. +i ]nc[ au c[utat c`teva car[ cu chirie,de-au ]nc[rcat pìne =i au trimis-o pre la t`rgurile den sus, laRoman, la Neam\u, la Boto=eni, la Soceav[ =i la Cern[u\i, deo da oamenilor f[r[ bani. Numai chiria ]= pl[tiè, ce =i acee cup[suial[, d`nd ]nt[i domnia chirigiilor, apoi, cu vremea, scotède la acei oameni.

Iar[ tot ]ntru acesta= an 7240 ar[tat-au Dumnedzeu greub[nat asupra cre=tinilor, pentru multe p[cateli =i f[r[delegilenoastre. F[r[ lips[ de pìne ce era, au m`ncat =i lupii oamenipre suptu munte, la \inutul Neam\ului =i la Soceav[. Ce curund=-au ]ntorsu sfin\ia sa m`nia =i ne-au trimis iar lini=te de c[tr[acele hieri s[lbateci. Dar s[ sp[ries[ oamenii.

Costantin-vod[, fecior lui Neculai-vod[, dup[ ce l-au mazilitturcii =i l-au dus ]n |arigrad, n-au plinit anul mazil =i iar auie=it¡ domnu ]n |ara Munteneasc[ la v[leat 7240. C[ atuncetot era Poarta nea=[dzat[, =i s-au t`mplat de-u c[dzut un vezir,de-i dzicè Topal¡-pa=a, prieten lui Costantin-vod[ =i du=manlui Mihai-vod[. Deci cum au c[dzut acel Topalu-pa=a vezir,au =i p`r`t boierii munteni pre Mihai-vod[ la acela, =tiind c[ i-ineprieten, pentru multe superi ce le face Mihai-vod[ =i le stric[obiceiurile, ca =i c`nd au fost ]n Moldova, =i le iè mare sumede bani. Deci veziriul l-au =i mazilit, =i trimises[ s[-i taie =icapul. Numai ni=te prieteni a lui Mihai-vod[ au agiunsu de-audat =tire ]mp[r[\iei, =i a=è au sc[pat. +i l-au adus ]n |arigradviu =i l-au ]nchis. Dar pre acel prieten grec, anume Venitura,ce-au dat =tire ]mp[r[\iei pentru Mihai-vod[, oblicindu-l


293

veziriul, i-au t[iet capul. +i tot n-ar hi sc[pat =i Mihai-vod[, c[trimisese veziriul de venis[ c`\iva boieri din |ara Munteneasc[de-l p`r`è. Numai norocirea lui at`ta au fost, c[ s-au t`mplatde s-au mazilit =i veziriul. Dar numai 4 dzile de-ar hi mai tr[itveziriul, era baraiamul, =i atunce ar hi pierit =i el. Numai vr`ndDumnedzeu, au ie=it de la ]nchisoare deodat[.

Costantin-vod[, domnul muntenesc, viind ]n Bucure=ti, s-aua=[dzat cu bun[ pace de c[tr[ to\i boierii =i le-au dat toate ]nm`na lor s[ chivernisasc[. +i tr[iè tot cu lini=te, nu ca la tat[-s[u, Neculai-vod[, ce ]ntr-alt chip, foarte cu bun[ ]mbl`ndzirede c[tr[ domnie.

Scris-au Costantin-vod[ la v[r[-s[u Gligorie-vod[, domnulMoldovii, ca s[-i caute o fat[ di boieriu din Moldova, s[-llogodeasc[, ca s[-i hie doamn[. Deci Grigorie-vod[ cu marebucurie au priimit =i cerc`nd au aflat o cucoan[, fat[ fecioar[a lui Costantin Ruset vel-vornic, foarte frumoas[ =i ]n\eleapt[,anume Caterina, =i de bun neam¡ =i l[udat. +i au f[cut logodn[=i au trimis-o mai pre urm[ cu p[rin\ii s[i =i cu al\i boieri,rudenii a ei, tocma la Bucure=ti. +i au f[cut mare =i frumoas[nunt[ domneasc[. La anul 7241 noievrie 12 au fost nunta. Dup[aceasta au scris Costantin-vod[ cu mare mul\[mit[ la Grigorie-vod[ de slujba ce i-au f[cut.

Mihai-vod[, schimb`ndu-s[ veziriul, =edè cu pace la |arigrad=i oarecum¡ =i can cu n[dejde de laud[ asupra muntenilor,f[c`nd =i un ardzu viclean, dzic`nd c[-i de la ni=te boierimunteni. Deci veziriul au trimis s[ vie boierii, s[ stè fa\[ cud`nsul. Iar ei audzind, au =i fugit, unii ]n |ara Ungureasc[,al\ii ]n Moldova, v[dz`nd c[-i cheam[ la Poart[. +i au datu=tire la |arigrad cum toat[ \ara s-au ]nc[rcat, audzind de Mihai-vod[ c[ iar[ ]i s[ vie domnu. Iar ]mp[r[\ia audzind, s-au m`niet=i au f[cut pre Mihai-vod[ surgun la Miidili, precum va ar[tamai nainte vremea. +i au cheltuit atunce Costantin-vod[ laPoart[ 1000 pungi, ca s[ omoare pe Mihai-vod[. +i turci[i]bani au luat =i nu l-au omor`t1.

1 Ultimele dou[ fraze sunt scrise de Neculce.

Ion Neculce

294

Tot ]ntru acestu an ]ndemnatu-s-au Grigorie-vod[ anumec[ merge la primblare la Prigoreni, la vornicul Ioan Niculce,=i la Ruginoasa, la hatmanul Sturdze. Iar[ de la Prigoreni autrecut la Roman, de la Roman la m[n[stirea Neam\ul. +i auscos icoana den m[n[stire =-au \inut-o s`ngur¡ Grigorie-vod[cu m`na lui. +i s-au ]nchinat foarte frumos, c`t s[ mera =i[Grigorie]-vod[ =i turcii care era cu Gligorie-vod[. +i c[lug[riide la m[n[stire dz`ce c[ nu s-au ]nchinat acè sf`nt[ icoan[ca atunce niciodat[, a=è frumos ca atunce. +i de acolo, laBaie =i la S[cul, apoi la Slatina =i la Dragomirna =i la Soceav[.+i au umblat prin cetatea Socevii de-au v[dzut-o. Apoi laPobrata =i apoi la P[=cani =i la Ruginoasa, apoi s-au pogor`t]n Ia=i. A=è ]ntr-o s[pt[m`n[ au umblat de-au v[dzut toatem[n[stirile =i locurile =i satele boiere=ti, ca s[ =tie cine cums[ \ine. M[car c[ cei pro=ti =i neagiun=i de minte huliè, daracea primblare era de mare laud[ =i folos. C[ poate-fi de-ar fimai z[bovit ceva= ]ntr-acest an cu domnia, ar fi ar[tat mil[cu m[n[stirile =i cu casele boiere=ti. C[ au str`nsu cu c[r\ipre to\i igumenii de pre la m[n[stiri la Boboteadz[, de le-auf[cut c[utare de c`te mo=ii au =i cine le st[p`nescu mo=iile.+i au dat poronc[ s[ nu-i =tie c[ le sunt mo=iile ]nchinate pela boieri, ce s[ =i le st[p`neasc[ ei. +i au dat¡ acel izvod lavel-logof[t, s[ le poarte de grij[. +i li s[ adeveriè c[ le vapune la o cale =i pre m[n[stiri =i pre satele lor.

P[n[ acmu, ]n al =esele an a domniei lui Grigorie-vod[, ]n|ara Moscului este pace, =i \ine samoderjavia ]mp[r[\iei onepoat[ de frate a lui Petru Alexiovici ]mp[rat, anume Anna,fiica lui Ioan ]mp[rat.

Despre le=i, iar[=i pace. Silie Avgust craiu, p[n[ era viu,v[dz`ndu-se b[tr`n, ca s[-i coroneasc[ le=ii feciorul¡, s[ fiecraiu ]n locul lui. Ce le=ii n-au priimit, m[car¡ c[ multe giuruin\[le adeveriè craiul le=ilor, dar \ara n-au vrut. Murit-au =i c`\ivadomni le=e=ti ]ntr-ace=ti 6 ani a domniei lui Grigorie-vod[, totcapetele cele vestite =i tuspatru hatmanii le=e=ti. Deci craiul]nc[, dac[ au v[dzut c[ nu priimescu le=ii s[-i coroneasc[


295

feciorul ]n locul lui, nici el n-au vrut s[ puie hatmani. +i sede=i acmu oastea le=asc[ f[r[ hatmani, numai un rementariu, depoart[ de grij[ o=tilor, anume Ponitovschii. Iar ]n cursul anilor7241, ]n luna lui deche[m]vrie ]n 23 de dzile, murit-au =i acestcraiu le=esc, anume Avgust, ]n t`rgu ]n Var=av[. Ce s-a maiface, va ar[ta vremea viitoare.

Trecut-au =i un sol mare le=escu la Poart[, dar nu prin Ie=i,ce de la Hotin au mersu dreptu pre Prut¡. +i i-au trimis Grigorie-vod[ conac =i boieri ]ntru ]ntimpinare-i la |o\ora, dzic`nd acelsol c[ merge pentru ]ntemeietul p[cii la Poart[, fiind ]mp[r[\ienoao. +i numai preste iarn[ au z[bovit, iar de prim[var[ iar s-au]ntorsu ]napoi =i iar pre Prut au mersu. +i i-au trimis Grigorie-vod[ conac cu Sandul Sturdze hatmanul. Numai acmu craiulmuris[, c`nd s-au ]ntorsu solul.

Despre persi, ]mp[r[\ia |arigradului tot ]nc[ au oaste, pentruacele t`rguri ce le luas[ mai nainte, c`nd s[ b[tè persii cuMerifeiz. Acmu Persul de Merifeiz s-au m`ntuit, cu moscalii s-au]mp[cat, iar cu turcii ]nc[ tot nu s-au a=[dzat. Ce toate ce s-ormai lucra de acmu ]nainte vremea viitoare va ar[ta.

Tot¡ ]ntru acesta= an era mul\i oameni den |ara Rum`neasc[=i din Moldova str`n=i la Milcov. +i c`ndu era nevoi dincoace,ei fugiè dincolo la munteni, iar c`nd era nevoi dincolo lamunteni, ei trecè dincoace. Tot a=è umbla, cu vicle=ug. IarGrigorie-vod[ au trimis pre Enache aga, feciorul lui Costantinhatman, laz¡ de feliul lui, cu mul\i slujitori, f`c`nd veste c[merge ]n gios la v[dr[rit. +i a=è ]ntr-o dzi, f[r[ veste i-au lovit=i i-au prinsu pre to\i. +i r[dic`ndu-i de acolo, i-au adus ]n Ia=i,de i-au a=[dzat, ca la vreo 2.000 oameni. Deci fiind atunce decu toamn[ frig, mul\i copii =i oameni bolnavi au murit pe drumde foame =i de frig. +i dup[ ce i-au adus ]n Ia=i, mul\i fugiè. +itrimitè Grigorie-vod[ de-i prindè =i-i da pre uli\[, ca s[-i sparies[ nu fug[, av`nd g`ndu ca s[ fac[ Ia=ii mare, precum au dzisc[ sunt Bucure=tii ]n |ara Munteneasc[. +i multu greu au trasbejenarii preste iarn[, c[ c[dzus[ o iarn[ prè mare =i gre. Dela 6 dzile a lui deche[m]vri[e] s-au ]nceput =i au \inut p[n’ la

Ion Neculce

296

20 de dzile a lui martu, tot cu om[t, iar =i p[n[-n SfetìGheorghie tot frig au fost. +i sf`r=is[ oamenii n[tre\ele, deagiunsese stogul de f`n 10 sau 12 lei, =i ]nc[ nu s[ g[siè. Perit-aumulte vite a l[cuitorilor, iar a=e=¡ a bejenarilor au pierit maidetot, fiind ni=te oameni nea=[dza\i.

Iar[ c`nd au fost ]n luna lui april ]n 13 dzile, ]n anul 7241,au =i sosit veste de la terdzimanul la frate-s[u, la Grigorie-vod[, precum ]mp[r[\ia au ]mbr[cat pre c[pichih[ile lui cuc[ftane, ca s[ s[ mute cu domnia ]n |ara Rum`neasc[, =iCostantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie cu domnia aice ]nMoldova. +i cum i-au nemerit acea veste, au =i r[pedzit preEnache aga ]n |ara Munteneasc[, ca s[ apuce scaonul =i baniih`rtiilor, ]n\eleg`nd c[ au fost scos acolo h`rtii pre \ar[. Totpentru l[comie n-au mai a=teptat ca s[-i vie turcu ag[ de laPoart[, cum au a=teptat v[r[-s[u Costantin-vod[. +i r[m[=i\ilede aice au ]nceput a str`nge tare, iar bejenarilor le-au dat voies[ s[ duc[ iar la urm[, la Foc=ani. Deci bie\ii oameni, s[racii,cum au audzit acea voie, cum au =i purces carii cum au putut,unii numai cu cro=na =i cu copiii ]n bra\[, ca vai de ei. Bogatbl[st[m =i lacr[mi v[rsa asupra acelui Enache aga, ce le f[cus[acea str[mutare, =i asupra celor ce-ar fi dat, acel sfat! +i c`t auagiunsu la margine, nemic[ n-au z[bovit, ce-au =i trecut ]n|ara Rum`neasc[. C[ Grigorie-[vod[]1 indeadins ]i slobodzis[,ca s[ treac[ ]n \ara lui, v[dz`nd c[ s[ duce =i el acolo domnu.+i au pus c[im[cami ]n Ie=i, anume pre Costantin Costachevel-logof[t =i pre Costantin Ruset vel-vornic, socrul lui Costantin-vod[. +i ]nc[ turcul de la Poart[ tot nu venis[, nici la Grigorie-vod[, nici la Costantin-vod[. Lucru de mirat pentru Grigorie-vod[, om¡ grabnic la socoteala lui, a-= scorni singur ]n \ar[ c[nu-i domnu. Nu s[ temè c[-= va aduce vro primejdie capuluis[u =i \[rì, fiind el ]mpizmuluit =i cu t[tarì. Ce aceste aducecè grab[ =i m`ndre\e!

Iar[ dup[ ce-au trecut 7 dzile, la s[pt[m`na sosit-au =icapegilar-chihaies a ]mp[ratului de la |arigrad, cu c[ftan, la

1 Ad[ugat de mine.


297

Grigorie-vod[, s[ marg[ s[ fie domnu ]n |ara Rum`neasc[, =iCostantin-vod[, domnul muntenescu, s[ vie aice ]n Moldova.Deci Grigorie-vod[ i-au ie=it ]nainte cu alaiu =i cu to\i boieriila Valea Ad`nc[. +i ]mpreun`ndu-s[ acolo, au venit p[n[ laIa=i, =i au cetit fermanul ]n Divan =i i-au pus c[ftanul ]n spate.Ins[ boierii n-au mersu s[-i s[rute m`na, nefiind domnu aice,ce numai c[tr[ turcu s-au ]nchinat, dup[ ce i-au cetit fermanul.+i ie=ind Grigorie-vod[ den Divan, au intrat ]n casele dinlontrudepreun[ cu capegi-ba=e, turcul. +i acolo s-au ]mpreonat =iboierii cei mare cu turcul, mul\[mind ]mp[r[\iei.

Iar[ a treia dzi au pornit pre capegi-ba=e, turcul, =i cu totag[rl`cul ce-au fost mai greu pre B`rlad. Iar Grigorie-vod[,luni, ]n dzioa de Sfeti Gheorghi, s-au pornit din Ia=i pre la T`rgulFrumos, pre Siret, cu de toate ce i-au trebuit la toate conacele,p[n’ la Foc=ani, =i au trecut ]n cee parte la gazd[. A=ijdere =iCostantin-vod[ s-au r[dicat din Bucure=ti =i au trecut ]n ceastaparte la gazd[, tot ]ntr-o dzi luni, april 30 dzile.

Iar[ doamna Ruxandra, muma lui Grigorie-vod[, au mersu]n gazd[ osebi la o m[n[stire a socru-s[u, a lui Grigora=coGhica-vod[ b[tr`nul. Deci Costantin-vod[ au mersu de s-au]mpreonat cu m[tu=e-sa, cu doamna Ruxandra. A=ijdere =iGrigorie-vod[, =tiind de Costantin-vod[, au mersu =i el la gazdamaic[-sa, =i acolo s-au ]mpreonat domnii am`ndoi. Apoi a doadzi au mersu =i unul la altul, de-au vorovit ce le-au trebuit detoate. Apoi au f[cut =i Divan, cine= ]n \ara lui. Apoi gioi, ]ndzua de Ispas, maiu ]n 3 dzile, au purcesu cine= c[tr[ scaonu-=.Domnit-au Grigorie-vod[ |ara Moldovii 6 ani =i 7 luni.

Era acestu domnu Grigorie-vod[ la stat mic =i sup\ire, lafa\[ uscat. Numai era cu toane, at`ta c`t la unele s[ ar[ta prèharnic, bun =i vrednic, milostiv =i r[bd[toriu. +i ]n viia\a luiera tot cu mese mari, cu c`nt[ri =i cu feliuri de feliuri demuzici ]n toate dzilele. Prè de avè vro treab[ mare, s[ nuias[ la c`mpu, ca s[ fac[ veselii cu naiuri =i cu c`ntecehagime=ti =i cu mul\i peilevani m[sc[rici. +i pre boieritotdeuna ]i poftiè s[ fie cu d`nsul la primbl[ri. +i dac[ ie=iè lac`mpu, era prè lascav =i darnic¡.

Ion Neculce

298

Iar[ pre une locuri i s[ ar[ta lucrurile de bl[st[m[ciune. C[s[ potriviè unor boieri, sfetnici ai lui, cari-i avè, 2 greci =i unmoldovan, anume Costantin Psiol¡ hatman =i cu fiiu-seu Enacheaga, lazi de neamul lor, oameni tirani =i curvari, iar dinmoldoveni avè pre Sandul Sturdze hatmanul, om¡ viclean =i]nchis la inima lui =i lacom. Acesta ]ndemna pre Grigorie-vod[tot la luat, =i pre to\ boierii moldoveni ]i s[r[ciè =i-i dep[rta dec[tr[ mila domneasc[, ca s[ fie numai el frunte =i de cinste.Care fapte a Sturdzii, trec`ndu-s[ la Grigorie-vod[, multebun[t[\i a domnului ]ntuneca =i le strica. Stinsese mazilii =i\ara =i m[n[stirile detot, cu obiceiele ce g[sis[ ]n \ar[, scoas[de al\i domni, mai nainte de d`nsul. +i acee domni, de le =iscornis[, le \inè c`te un an, doi =i le p[r[siè. Iar Grigorie-vod[,afl`ndu-le ]n \ar[, toate le gr[m[dis[ la un loc¡. +i scotè v[c[rit,h`rtii grele, v[dr[rit, desetin[, civerturi mare. }ntr-un an auscos =i pre \igani h`rtii grele. Scos-au o dat[ =i pre preo\i un bir,ce-i dzicè mucarè, de agiungè pe preot, c`t de s[rac, treigalbeni, iar pre cei mai frunte =i 8 galbeni i-au agiuns. Dentrucare nu pu\in bl[st[m i-au r[mas. +i nem[rui r[dic[tur[ nuf[cè. Lua sume mare de bani ]n to\i anii domnii lui de la s[racade \ar[, ca la 1.500 =i mai bine pungi de bani pre an, de aur[mas mazilii =i \ara st`n=i den sfatul acestor trei boieri.

}ntr-un r`nd iertas[ Grigorie-vod[ pre mazili =i pre m[n[stiride dajde =i au ]nv[\at pre Sturdze s[ fac[ ispisoc¡ de ]nt[ritur[.Iar Sturdzii nepl[c`ndu-i aceast[ mil[ de iertare mazililor, caun lacom de fire au f[cut un ispisoc¡ =i au pus numai gium[tatede mazili, iar pe gium[tate i-au dat la \[r[nie, pentru ca s[fac[ vrajb[ ]n mazili. +i a=è cu acest mijloc¡ f[c`nd vrajb[]ntre mazili, s-au m`niet Grigorie-vod[ =i au ruptu ispisocul. +iau ]ntunecat Sturdze aceast[ bun[ fapt[ =i mil[ domneasc[asupra mazililor, ca s[ nu s-]ndreptedze, s[ fie tot s[raci, s[poat[ a le cuprinde mo=iile =i ocinele =i a pune nume r[udomnului. +i a=è ]l sf[tuiè =i-l purta ei, c[ cui s[ c[dè s[ dè el]i lua, =i cui s[ c[dè s[-i ièi el¡ ]i da.


299

Era acestu domnu =i curvar. Multe \iitori fete mari \ine =i apoile ]ndz[stra =i le m[rita, cu haine, cu odoar[, ca pre ni=te fetede boier. Numai nu s[ amesteca la fete de cas[ mare, ce dec[petenii mai de gios. +i avè doamn[ =i cuconi, =i nu s[ ru=ina,de-= f[cè casa de ocar[ un om mare ca acesta. Precum¡ =i oameniilui, Costantin hatman cu fiiu-seu Enache aga, a=ijdere f[cè, ]nc[=i mai multe. +i al\i greci a lui, to\i. +i la toate era desfr`nat.Curtea lui poftiè s[ fie tot¡ ]mbr[cat[. Pre nime din boieri s[ nu-iaudz[ j[luindu-s[ c[-i sc[pat sau olec[indu-s[ c[ sunt timpurilegrele =i nu s-au f[cut roadele, c[ s[ foarte m`niè, =i la m`nie erafoarte grabnic¡. +i nici sfetnicii lui nu-i ]ndr[zniè, c`ndu eram`nios. Dar[ s[ ]ntorcè curundu.

La giudecat[ ]i p[rè c[ giudec[ foarte bine, =i cumu-i p[rè,a=è r[m`nè. +i pre urm[, de=i vedè c[ au gre=it, nu ]ntorcè, ce,a=è d`ndu carte de r[mas, r[m`nè, c`t de la o vreme p[r[sis[oamenii a mai veni la Divan. De era vreun \[ran ]ngreuiet labir, nu-l mai sc[dè, ce a=è da p[n-istoviè tot ce avè. Da sumemare de bani la Poart[ =i turcilor agi ce viniè de la Poart[ cutrebi. C[ruia era s[-i dè o pung[ de bani ]i da cinci, =ese, tot cas[-l laude la Poart[, iar de s[racii \[r`i nu-i era mil[. De s[clintiè p[n-afar[ den t`rgu sau p[n’ la vreun boier, tot cu c[ru\acea de cup[rie dup[ d`nsul. C[ preste tot ceasul bè ori vin cupelin ori vutc[. +i ]ncotro mergè, tot cu gloat[, ca doao, treisute de slujitori, =i al\ii s[ fie cu d`nsul. Cu pu=ca da prè bine.Greci mul\i adusese ]n \ar[, de m`nca lefe tot din visterie. +ic`te direg[torii la margine, tot greci le \inè, iar boierii de \ar[era numai cu numele, c[ la nemic[ nu-i mai ]ntreba. Numaicu sfatul acelor trei boieri, ce vrè s[ fac[ f[cè. Dar avè =i treceremare la Poart[, c`t pre turcii balgii din \ar[ foarte-i ]nfr`nas[,=i s[ temè de d`nsul, de nu putè face zapt oamenilor ]ntrunemica. Pociu dzice c[ Grigorie-vod[, precumu-i era firea,de-ar fi avut niscai oameni cu frica lui Dumnedzeu pre l`ng[d`nsul sfetnici, ar fi fost de mirare =i de pomenire Grigorie-vod[ ]n domnii cei de frunte =i de laud[, iar nu cu cei de hul[.

Ion Neculce

300

Iar[ c`nd au trecut din Moldova ]n |ara Rum`neasc[, mul\ifeciori de boieri den moldoveni au luat cu d`nsul, de i-au dusla munteni, dzic`nd c[ i-s¡ dragi moldovenii =i va s[-= fac[poman[. Ce va mai face, vremea viitoare va ar[ta. Iar acmu,l[s`nd istoria lui Grigorie-vod[, venim cu r`ndul la istoria luiCostantin-vod[, ce-au venit ]n Moldova.

CAP. XXIII

DOMNIA LUI CONSTANTIN-VOD{,FIIUL LUI NECULAI-VOD{ MAVROCORDAT,

VLEATO 7241 MAI 7

Dup[ ce-au purces Costandin-vod[ de la Foc=ani, venit-autoat[ boierimea =i mazilii |[rì Moldovii ]mpreun[ cu d`nsuldin conac ]n conac, cu pace =i cu cinste =i cu mult[ gloat[. +iagiung`nd aproape de scaon, ie=itu-i-au ]nainte caimacamiicu to\i boierii =i slujitorii =i cu al\i or[=eni tocma la ValeaAd`nc[, de s-au ]mpreonat dup[ obiceiu, aduc`ndu-l cufrumoas[ politie p[n’ la Sfetì Nicolaie, unde l-au ]ntimpinatmitropolitul \[rì chir Antonie cu al\i episcopi =i cu tot clirosulbesericii. +i intr`nd ]n beseric[, l-au blagoslovit spre domniaMoldovii, =i ie=ind din beseric[ cu tot senatul, au intrat ]n cur\iledomne=ti =i au =[dzut ]n scaon.

Iar[ a treia dzi, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scaon, boierit-aupre ace=ti boieri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre CostantinCostache logof[t iar[=i vel-logof[t, pre Sandul Sturdze, ce erahatman, l-au pus vornic mare de |ara de Gios, pre IordacheCa[n]tacuzino Deleanul vel-vornic de |ara de Sus, pre CostantinRuset vornicul, ce era socru domnului, l-au pus hatman, preMih[lache Ruset, ce era v[r primare cu domnul, l-au puspostelnic mare, pre Andree= Ruset spatar mare, pre IordacheCa[n]tacuzino P[=canul ban mare, pre Iordache Ruset Cilibiulp[harnic mare, pre Toader P[ladi vel-visternic =i pre Ioan Bogdanvel-stolnic, pre...,1 feciorul lui Iordache sulgeriul, vel-comis.


CUPRINS


301

Ace=te era boierii lui Costantin-vod[ dintì. }ns[ nu to\i dup[or`nduiala lor, cum s[ c[dè, s-au pus, ce mai mul\i dup[ mit[.Fiind domnul t`n[r =i ne=tiind r`ndul \[rì, au apucat unii cud[ri la musaipi. +i a=[dz`ndu-s[ aceste boierii, au l[sat domnulvisteria =i chevernisala \[rì ]n sama boierilor, s[ chivernisasc[ei cum or =ti nevoile \[rì, dup[ obiceiul vechiu, cum au fostmai ]ntìu, nu cum era la Grigorie-vod[, s[ chivernisasc[ numaiSandul Sturdze cu doi greci, ce au l[sat ]n sama tuturor. Ce prec`t a \inè va ar[ta vremea viitoare. Venit-au =i cu acest domnu=i mai mul\i greci dec`t la Grigorie-vod[.

Atunce la domnia noao, la banii steagului, g[sindu boieriih`rtiile gata de la Grigorie-vod[, scos-au h`rtii frunte de 4 ughi,mijlocul de 3 ughi =i de 2, coada de un ughi, f[r[ n[p[=ti. Iarapoi dup[ aceasta scos-au pre \ar[ civerturi.

Iar la divanuri, oricum s[ p[rè c[ s[ pricepi mai bini dec`tGligori-vod[ a giudeca, s[ ispitè s[ s[ pui =i ]mpotriva boierilor,

Constantin Mavrocordat

Ion Neculce

302

unde socotè c[ giudec[ str`mbu boierii. +i-n toate dimene\ileavè obicei de chema boierii di le da cafè, =i nu numai celorcu boierii mari, ce =i la o sam[ di boieri mazili. Cari au fostboieri mari ]i chema di le da cafè, le ar[ta politic[ di cinstemari. Dar[ a=è, ]n scurt[ vremi, piste 2, 3 luni, =i n[scu zavistie=i l[comie, dup[ cum ]i obiceiul lumii ace=tie. C[ din boieriino=tri, din moldoveni, ]ncepur[ unii a s[ lipi cu-mbun[turipintre greci, a ar[ta drumuri =i c[li di r[ut[\, cu ce ar lua banimai mul\i din \ar[. +i stricar[ leg[tura =i bl[st[mul ce f[cus[Gligori-vod[ mil[ boierilor, di da disetin[ din dzeci stupi unleu, iar acmu f[cur[ di dar[ \[r[ne=ti, de dzeci stupi 22potronici =i civerturi pi \ar[ tot¡ odat[. Iar di toamn[ au scosv[c[rit =i v[dr[rit¡ tot¡ odat[, =i di iarn[ civerturi =i h`rtii,iar di prim[var[ pogon[rit¡ =i coni\i, c`ti 8 potronici di vit[,ca =i v[c[ritul.

Aceste toati nevoi ]ntr-un an le-au luat. +i-ncepu obicei, ca=i la Gligori-vod[, de nu mai ]ntreba pre al\i boieri di \ar[.Numai c-un moldovan =i cu grecii s[ sf[tuiè, anumi ToadirP[ladi vel-visternic, di f[cè cum ]i era voia. +i s-]nvr[jbir[ =idomnii foarti tari, fiind veri primari. C[ umbla Costantin-vod[s[ scoat[ pe Gligori-vod[ din domnie, din |ara Rom`neasc[,s[ marg[ iar Costantin-vod[ ]n locul lui Gligorie-vod[ ]n |araRom`neasc[, =i aice ]n Moldova s[ pui pe v[r[-suu, Mih[lachipostelnicul, domnu ]n locul lui. Iar Grigorie-vod[, sim\ind faptilelui Costantin-vod[ ce umbla, siliè s[ scoat[ pi Costantin-vod[=i s[ pui pi Mihai-vod[ domnu ]n locul lui Costantin-vod[. C[Mihai-vod[, dup[ ce i s-au plinit un an, l-au scos din surgunie.+idè ]n |arigrad la casa lui. Numai el nu s[ prè tr[gè ]n Moldova,v[dz`nd c[ s[ sf[desc domnii am`ndoi, socotindu ca doar[ aapuca domnia ]n |ara Rom`neasc[. Vai de aceste 2 \[r] cre=tine,cu ace=ti domni str[ini! Ce di amar di bani dau pentru vr[jbileceli tic[ite a lor¡! P[ladi Toader¡ vel-visternic, fiind nepot luiMihai-vod[ =i cu at`te rudi, ]i p[rè bine di acesti vorbi c[ sunt]ntre domni =i mai mult ]ndemna la jacuri =i la vr[jbi. F[c`ndu-s[prietin domnului, =i nicunosc`ndu-l, domnul g`ndiè c[-i esti


303

prietin. Dar el¡ altele socotè ]n inima lui, ca doar s-ar spargi\ara =i s[ s-aud[ la Poart[, s[-= dè domnul ]n cap, s[ vii Mihai-vod[ domnu, fiindu-i unchiu. +i era cu do[ fe\i, ar[t`ndu-s[c[tr[ boieri c[-s vinova\i grecii.

Greci, pr[cum s-au scris c[ era mul\i, ei toati boieriile =ip`rc[l[biele =i v[m[=iile celi di pi margini, cu agonisit, totei le cuprinses[ de le-au luat, iar boierii di \ar[ nu putè ]nc[pèla nimic[. +i to\i avè lefi mari de la visterii, =i vo dzeci \iitorim[ritati a t[t`ni-s[u, b[rba\ii lor tot cu lefe =i cu boierii. Eraa=ijdere un frate a lui, anumi Iancul beizadè, cu maricheltuial[, c[ avè c`te 10, 15 lei leaf[ pe dzi, f[r[ alteli. +ima=teh[-sa iar[=i cu mari cheltuial[, c[ avè grè cas[, cu multiroabi, di li ]mbr[ca =i li m[rita, tot cu cheltuiala \[rii, =i os[bit=i leaf[ pe dzi 15 lei1.

+i t`mpl`ndu-s[ de era vrajb[ ]ntre le=i cu moscalii, vinèmul\i turci la Hotin =i la domnu, =i tuturor le da daruri c`t nu li s[c[dè, ori cu treab[, ori f[r[ treab[. M[car c[ =i Grigorie-vod[ dala turci mult =i f[cus[ obiceu mult, nu ca al\i domni, el da mai]nainte, iar acesta da ]ndoit¡ di cum da Gligorie-vod[, cariDumnedz[u =tii ce di greu era pi \ar[, tot ca s[-l laude turcii laPoart[, c[-i bun¡, ca s-apuci iar[=i domnia la munteni.

Mai dinainti vreme, al\i domni, c`nd viniè un ag[ prè mari,di-i da un povodnic¡ =i o pung[ de bani, mult do[, iar laceielan\i mai di gios le da c`te un postav, =i unora =i c`ti unaclaz, =i altora c`te o sut[ de lei, c`ti o sut[ cindz[ci. Iarmul\i bani da numai cari vinè cu treab[ la d`nsul, iar caretrecè, nu le da nimic. +i boierii moldoveni totdeauna mergè laPoart[, di j[luiè nevoile =i lua sama capichih[ilor, =i nu s[ f[cènici a patra parte2 cheltuial[ c`t s[ face acmu.

Agiuns-au os`nd[ pe biata Moldov[, c[ tot le dz`cè c[ nus[ mai satur[ di domni, iar acmu, de c`nd au st[tut domnistr[ini, le agiunge, de nu li vine =i altu amar¡ =i mai cumplit¡.Numai cum a hi mila lui Dumnedz[u, la at`ta au r[mas, iar

1 Ultimele opt cuvinte sunt scrise de Neculce.2 Acest cuv`nt este ad[ugat de Neculce.

Ion Neculce

304

alt[ putin\[ nu mai esti, c[ boierii la Poart[ nu vor s[ marg[,c[ nu-i las[ domnii1. Capichih[ile fiind greci, c`t dz`c¡ c-aucheltuit, at`ta le dau, =i n-ari gur[ ciniva s[ li dz`c[ ceva saus[ li iè sama, ce dz`c¡ c[ suti di pungi =i mii au cheltuit¡.Turcii ce vin¡, tot belacoas[, ceasornici di aur, fuz`i, cai cu=eli, cu rafturi, suti de lei, mii de ughi le dau. 1.700—1.800 depungi de bani s[ ièu din \ar[ acmu, iar mai ]nainti, la domniitrecu\i, mai multu di 400—500 pungi nu s[ lua. +i altfel di \ar[era, ]ntemeiet[, nu ca acmu. Oh, oh, oh! vai, vai, vai di \ar[!Ce vremi cumplite au agiunsu =i la ce cump[n[ au c[dzut!Doar Dumnedz[u di a faci mil[, pre cum au f[cut cu izrailitenii,cu Moisei proroc¡, de-au dispicat Marea Ro=ie. A=è s[ fac[ =icu tini, s[rac[ \ar[! La ce obiceiuri ai agiunsu, ca s[ scapidintr-aceste obiceiuri spurcati!

Domnul ]nc[, dup[ ce s-au cruntat ]ntr-acesti lucruri cariam pomenitu mai sus, =i u=ile =-au ]ncuiet, =i hirea =i divanurile=-au schimbat ]ntr-altu fel.

Iar[ la al doile =i al triile an a domnii lui Costantin-vod[scotè c`ti 2 v[c[rituri pe tot anul =i h`rtii =i =verturi mul\ime.Numai disetina pi boieri iar[=i au l[sat-o mai pi urm[ s[ hiedin dzeci un leu, pre cum era =i la Gligorie-vod[.

A=ijdere au f[cut testament m[n[stirilor, preu\ilor di \ar[ =imazililor, di le-au r[dicat dajdea, s[ nu dè nemic[.

+-au ]nceput a ar[ta =i dragosti =i mil[ c[tr[ mazili =-ar[dica c`te ceva= din v[c[rit¡, tem`ndu-s[ ca s[ nu fug[ ]n|ara Munteneasc[, la Gligorii-vod[. C[ Gligorii-vod[ tottriimitè la boieri =i la mazili, di-i chema s[ vii ]n |araMunteneasc[, ca s[ dè pricini c[ s[ spargi \ara, ca s[maz`leasc[ pe Costandin[-vod[]2. Oblicind Costandin-vod[acesti lucruri, au ]nceput a sl[bi pe mazili din d[ri, =i boieri[i]a-i \inè mai bine, pentru ca s[ nu fug[, iar pi \ar[ ce putè, totlua. +i triimitè la Poart[ mul\ime di bani, di da musaipilor]mp[r[te=ti. +i s-au agiuns Costantin-vod[ cu toate c[piteniile

2 Ultima propozi\ie este scris[ de cronicar.1 Ad[ugat de mine.


305

turci de pe Dun[ri, di-au p`r`t pe Grigorie-vod[ la Poart[. +iatunce fiind un viziriu nou, anume Smail-pa=e, neav`ndu trecirila Poart[, au ispr[vit cei dinluntru iar[= domnia lui Costantin-vod[, s[ marg[ ]n |ara Munteneasc[, c-au dat 1.400 pungi. Iarpi Grigorie-vod[ n-au putut s[-l mazileasc[, ce l-au mutat iar[=i]n Moldova. +i p[n-a s-a=[dza domnii ]n scauni, s-au schimbat=i acela vizir. Deci, dup[ ce s-au a=[dzat ]n scauni, au=i-nceput¡ a s[ sf[di =i a s[ p`r] la Poart[ unul pe altul ]nvedeal[. C[ Costantin-vod[, cum i-au vinit veste s[ marg[ domnla munteni, cum au =i p[zit de =-au f[cut m[rturie de la uncadeu de Hotin, ce s[ t`mplas-atunce la Ie=, =i de la boieriicaimacani, cum c[ le-au fostu bun =i n-au luat nimic de la\ar[. Iar Gligori-vod[, viindu pe drum ]ncoace, cum au ]n\elesde acel lucru, cum au r[pedzit cu sc`rb[ la caimacani. +icaimacanii v[dzindu a=è, ]ndat-au r[pedzit \ar[ la Hotin, laTighine, la Baba la sarascherul, de-au p`r`t tare pe Costantin-vod[, c[ i-au pustiit =i i-au jecuit, =i nimic[ nu i-au putut str`caatunce.1 Cari mai pi urm[, vremi viitoare, s-or scrii la r`nduls[u. Iar capigi-ba=e, cari vinis[ ]nt`i s[ schimbe domnii, n-auapucat s[ marg[ la Poart[, ce au vinit alt capigi-ba=e di laviziriul cel nou, di l-au pus ]n her[ =i i-au luat darurile ce-idides[ domnii, =i au adus alt[ ]nnoire domnilor. +i au luat¡ =iacesta alti pocloani. Era bogati conaci =i-nv[luituri ]n biata\ar[. +i mut`ndu-s[ domnii, n-au vrut s[ s[ t`mpine ca ]nt`i,ce au p[zit =i au trecut Grigorie-vod[ pi Siret =i Costantin-vod[ pe B`rlad.

}ntr-ace=ti 2 ani pol ce au fost la Costantin-vod[, bi=uguri n-aufost nici ]n p`ne, nici ]n stupi, nici v`ndzare ]n nimic. +i moarti]n viti ]nc[ era, di murè vitele, =i v[c[rit¡ pe vitele moarti lua.Numai la mazilia lui viile au rodit bini.

Acest domnu Costantin-vod[ era un om prè mic de stat, =if[ptur[ proast[, =i c[ut[tura ]ncruci=et[, =i vorba lui ]necat[.Dar la hire era nalt, cu m`ndrie vrè s[ s-arete, dar era =i omilenic.Cazne, b[t[i rele la oamini nu f[cè, nici la singe nu era lacom,

1 Ultimele trei fraze sunt scrise de Neculce.

Ion Neculce

306

=i r[bd[tor mult. }i era drag[ ]nv[\[tura, cor[spunde\ii din toati\[rile str[ine s[ aib[, prè silitor spre ve=ti, ca s[ =tii ce s[ facipintr-alte \[ri, ca s[ dob`ndeasc[ numi l[udat la Poart[.Minciunile ]i era prè drag a li asculta, numai nu era pre grabnic¡a faci r[u. Giuruiè prè mult unora =i altora, dar la mai mul\i nuda dintr-aceli giuruin\[. Era om di-l ]ntorcè =i al\ii.

A=è socotescu, acestu domnu, di n-ar hi avut¡ aceast[ cas[grè a t[t`ni-s[u, cu mul\ime de m`nc[i, =i s[ nu-i hi fost g`ndulcu pizm[ s[ scoat[ pi v[ru-s[u Grigorie-vod[ din |ara Munte-neasc[, n-ar hi fost at`ta jac ]n \ar[, c[ pe m[n[stiri =i pre popi]i iertas[ de dajde, =i s-ar hi pomenit numile lui ]n numeledomnilor celor buni =i ale=. Numai zavistia l[comiii, pentru cas[ marg[ iar ]n |ara Munteneasc[, fiind acè \ar[ mai bogat[, =is[-= izb`ndeasc[ inimii asupra v[ru-s[u, lui Grigorie-vod[, =imult ]ndemn`ndu-l =i ma=tih[-sa, doamna t[t`ni-s[u, =i musaipiilui fiind mul\i, c[ nu s[ pot chivernisi ]ntr-aceast[ \ar[ aMoldovii, fiind slab[, ce sta di dzi, di noapti asupra lui numais[ marg[ ]n |ara Munteneasc[. +i a=è au r[mas cu nemul\[miridispre |ara Moldovii. Ce mai pre urm[ merg`ndu, precum vahi =i ace=tii \[r], viind la v`rsta b[tr`ne\ilor, vremea viitoare vaar[ta. C[ mai mul\i domni din buni s[ fac r[i, iar din r[i s[ s[fac[ buni, pu\ini s[ afl[.

S[ l[s[m di acmu pre Costantin-vod[ =i s[ scriem di celistr[ine ce s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui. Dup[ ce-aumurit craiul Avgust, st[tut-au le=ii vo gium[tati an la sfat, picini ar socoti s[ pui crai. Deci unii alegè dintre d`n=ii, dincinci domni s[ pui crai pe unul, iar al\ii dz`cè s[ aduc[ piLi=inschii de la fran\oj, s[-l¡ pui crai, c[ este socru craiuluifran\ujesc =i li giuruie=ti mul\ime de bani domnilor =i mul\imedi lefi slujitorilor de c`\va ani trecu\, carili s[ cheam[ zasluga.Socotè c[ le-a fi de folos, c-a da oasti agiutor Fran\ozul, di orsta ]mpotriva moscalilor =-a Neam\ului, c`nd or vrè s[ li str`cevolnicia, =-or avè agiutor =i pe Turcu, c[ Turcul esti la o leg[tur[cu Fran\ozul. Iar di or puni dintre d`n=ii, n-or¡ avè agiutor di lanimi, =i i-or str`ca moscalii =i nem\ii, c`nd n-or g`ndi ei, =i


307

li-or strica volnicia. +i la acest sfat, s[ pui crai pe Li=inschii,era ]ndemn[tor Iosif voievoda Chiovschii, fiind v[r primare cucraiul St[nislav Li=inschii, =i cu tot neamul lui Potoce=tii. Iaralt[ sam[ de domni le=e=ti s[ agiunses[ cu moscalii =i cu nem\ii=i tr[gè s[ pui pe Frederic, ficiorul craiului Avgust. +i dz`cè c[dintre d`n=ii nu-i bini, c[-s s[raci, =i de-or vrè s[ s[ scoali asupralor cineva, n-a avè cine li agiuta. Pe Li=inschii iar nu-i bine s[-lpui, c[ Fran\ozul esti diparti, =i Moscalul =i Neam\ul nupriime=ti, fiind prietin Turcului, =i or vini o=ti moschice=ti =ifran\uje=ti =-or faci mari r[u tari \[rii. Deci st`ndu a=è mult lasfat, era =i solul nem\esc =i solul moschicesc acolo la Var=av[,=i str`ns[ mult[ oasti le=asc[. Iar[ voievoda Iosif Chiovschii =icu neamul Potoce=tii au scris pi tain[ la craiul fran\ujesc =i laLi=inschii =-au adus pi Li=inschii f[r[ veste ]n t`rgu la Var=av[.+i numai ]ntr-o dzi nu l-au ar[tat, iar a doa dzi au =i ie=it ]nvideal[, =i au =i-nceput a striga Potoce=tii =i a i s[ ]nchina lui =ia dz`ce „crai nou, crai nou, crai nou, vivat!“, =i atunce cu to\ii]n grab[ a s-]nchina =i a-l priimi de crai. Iar solul moschicescau ie=it din Var=av[ =-au purces asupra Litvii =-au r[pedz`t laoastea moschiceasc[, c[ sta gata ]n Smolean\ca. +i-ndat-au =itrecut oastea, de-au intrat ]n Litva, iar domnii =i boierii dinLitva au =i-nceput a fugi din Var=av[ =-a alerga la oasteamoschiceasc[ =-a \inè cu moscalii ]mpotriva lui Li=inschii. Iar[domnii =i boierii din |ara Le=asc[, v[dz`nd c[ s[ disparti did`n=ii, s-au =i f[cut ]n trii p[r\i. Unii alerga la moscali, iar al\iis-au dat ]n gios, ]n preajma Hotinului, n[dejduind c-or viniturci s[ le agiute, iar o sam[ de domni =i cu craiul Li=inschii s-audus de-au intrat¡ ]n cetatea Dan\ca, cu o sam[ de domni le=e=ti,a=tept`nd s[ li vii oaste fran\ujasc[ ]ntr-agiutori. Dar moscaliiau umplut |ara Le=asc[: unii au intrat¡ di la Smolean\ca, uniidi la Chiov, unii di la Riga, al\ii cu vas[ di la Mare Baltic¡, =is-au dus la Dan\ca, =i s-au t`lnit la Dan\ca cu c`tiva mii defran\oj, =i i-au b[tut pe fran\oj. Apoi au mersu dzeci mii dimoscali la Dan\ca =i, apropiindu-s[ di cetate la poart[, au =iaprinsu din cetati un lagum, =-au pierit mai to\ acei moscali.

Ion Neculce

308

Iar dipe acee, v[dz`nd moscalii tab[ra lor, =-au =i g[tat cutemei oasti ]ntemeiet[ 40.000 =-au mers ]ntinsu la Gdan\ca. +-au]nceput a bate cetatea cu cumbarali =-au f[rmat prè r[u cetatea.Iar cei din cetati s-au sp[riet¡, socotindu c[ n-or putè s[ \iicetatea. Ce-au c[utat numai a faci ponturi di paci =i a s-]nchina=i cu multu dar pentru o=tile moschice=ti ce peris[. +i domniile=e=ti cari era ]n cetati ]nc[ s[ n-aib[ nici o nevoi dispremoscali, s[ marg[ =i s[ s-]nchine craiului Frederic. +i cu aceast[tocmal[ au =i de=chis por\ile, =-au intrat moscalii ]n cetati. Iar[craiul Li=inschii, mai ]nainte, c`nd s[ b[tè, de era ]ncungiurat[Gdan\ca di moscali, au f[cut me=ter=ug¡ c-un p[scar. C-aumers acel p[scar cu pe=te la acela ghin[rar cari era mai maripe o=tile moschice=ti, =-au f[cut ocaz di la ghin[rariul Lis, cariera mai mare pe oastea moschiceasc[, ca s[ poat[ umbla cu2 oameni pe mari, s[ prind[ pe=te, ca s-aduc[ totdeauna pe=teghin[rariului Lis. +i credz`ndu-l ghen[rariul, i-au dat ocaz divolnicii a umbla la pe=te. Deci craiul Lecinschii s-au =i ]mbr[cat]n haine proasti, ]mpreun[ cu p[scariul, =-au =i purces pi ap[ s[prind[ pe=te, f[c`ndu-s-a prindi pe=te, p[n-au ie=it din str[jilemoschice=ti. +i ie=ind la margine, la un sat¡, au =i nemerit¡ni=te c[zaci di don\i umbl`nd pentru hran[. Iar Li=inschii s-au=i suit pe un cuptor, f[c`ndu-s[ bolnav. +-audzind c[zaciigem`nd, nici ]n cas[ n-au vrut s[ intre, tem`ndu-s[ de boli. IarLi=inschii au facut cum au putut =-au mersu p[n-]n hotarul prusesc=i, agiung`nd ]n hotarul prusescu, n-au putut s[ s[ mai t[inuiasc[,ce au c[utat numai a spuni. +i oblicind craiul prusesc, l-au =iluat la sine ]n dragosti, =i de toati ce-i trebuiè ]i da =i ca pi uncrai ]l \inè. Numai ]n paz[ sta, ca s[ nu scapi nici ]ntr-o parti,c[ci esti colegatur Neam\ului =i prietin Moscalului. +i au r[masacolè. Precum va mai fi, vremea va ar[ta.

Iar moscalii, dup[ ce au a=[dzat Gdan\ca, au l[sat oastipu\in[ pe margine, de-or vini niscai fran\oj, s[ s[ poat[ ap[ra.+i cee oasti s-au ]nturnat iar[=i ]n |ara Le=asc[ asupra le=ilor.Pe undi g[sè obuzuri le=e=ti, s[ tot b[tè =i-i tot biruiè pre le=i.

Atunce s-au =i cobor`t =i craiul Frederic cu oasti dinSacsonia, cu sa=i ca la 30.000 o=teni, la Var=av[, la scaonul


309

cr[ii le=e=ti. Iar pe oastea moschiceasc[, capete mai mari eraace=ti ghin[rari, anumi Lis =i Bero =i Zagra\chii =i Hesenburgu=i Cotu= Minuh =i Masurlis¡ =i Vejbahu.

Ace=te ghin[rari era cini= cu obuzul s[u, c`ti 15.000—20.000di moscali la un obuz, os[bit di c[zaci =i de don\i =i de sa=i.Iar[ le=ii, p[n’ la o vreme, tot umbla din loc¡ ]n loc¡ =i nus-]nchina moscalilor, n[dejduind ca doar¡ le-ar veni agiutor dila Fran\oj =i de la turci. +i pre unii din le= bo\`ndu-i moscalii,au trecut =i olatul Hotinului. Iar turcii nu le da agiutori, c[ci s[b[tè cu caz`lba=ii, or nu s[ putè ]ncrede cu le=ii. F[r[ c`t¡ autriimis pu\ini spahii =i un soltan la margine, la Hotin, de sta dipaz[, s[ nu fac[ vun me=ter=ug Hotinului. +i a=è au st[tutlucrurile amestecati 2 ani. +i v[dz`nd le=ii c[ n-au nici onedejde =-agiutor nici di o parti, au ]nceput¡ a s-]nchina, p[n’s-au ]nchinat to\ la craiul Frederic, =-a-l priimi crai. Iar pe craiulLecinschii, cu tocmal[ l-au trimis Prusul pe ap[ la ginereles[u, la Fran\oj.1

Deci =i craiul Frederic i-au priimit cu dragosti =i i-au boierit,cari nu era boieri\i. +i au pus hatman coroni pe Iosif voievodaChiovschii, cari era temiial[ zorbal`cului cel mai mari, =ihatman polni pi Brani\chii =i hatman vilchi litovschii pre Ragivir=i hatman polni de Litva pe Vi=nove\schii. +i au r[mas lucrup[n-acmu a=è, p[n’ la let 7244 feurar 1. Iar moscalii au r[masca la 30.000, =i sa=i ca la 20.000 ]n |ara Le=asc[, iar al\i moscalis-au dus ]n gios la Poltava ]n preajma Azacului. C[ hanul s-aur[dicat de-au purces cu toat[ puterea din Cr`m¡, s[ marg[ pela cerchej s[ treac[ mun\ii asupra cazilba=ilor pe la Dervent.+i prindz`nd de veste cazilba=ii, nu i-au l[sat s[ treac[, =i auz[b[vit toat[ iarna acolo, pe la cercheji. +i c`t au z[b[vit¡ lacerchez, au ]nceput a face mistec[turi =i tulbur[ri ]n h[nielecele de suptu Moscu, ce-s la C[zan =i la Hastrahan, a-i punehani =i bei =i lacumi\2. +i s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Cr`m. Ce

1 Ultima fraz[ este scris[ de Neculce. Am transcris ”Lecinschii =i ginerele”]n loc de ”Lecinscrii =i ginele”, cum scrisese cronicarul.

2 Fraz[ ad[ugat[ de cronicar.

Ion Neculce

310

=i moscalii ]nc[ stau mul\i, bo\i\ la marginea lor, ]n prejma lor.Numai hanul, de toamn[, c`nd au trecut¡ spre cercheji, aufost can stricat t[tar`i ni=te sati moschice=ti pi margine trec`nd.Iar moscalii, dup[ ce au sosit la margine =-au v[dzut acestric[ciuni di t[tar] =i acele mestec[turi =i tulbur[ri ce au ]nceputa face ]n h[niele lor, n-au mai putut r[bda, ce1 au lovit =i ei vo20 =i mai bini di sati t[t[r[=ti, cari tr[iesc pi dincolo di Azac, =ile-u pus tot supt sabie. Apoi s-au pornit o sam[ di moscali cuc[zaci s[ marg-]n Cr`m. +i pe c`mpii Cr`mului i-au apucat oiarn[ grè, cu mari vicoli, =i le-au pierit mul\i cai =i oameni. Cen-au putut s[ mai marg[ =i s-au ]ntorsu ]napoi, la marginea\[r`i lor, pe la Poltava, pi la Harhov, de ierneadz[ p[n-]nprim[var[. Ce s[ va mai alege di prim[var[, vremea va ar[ta.

Caz`lba=ii ]nc[ ]ntr-ace=ti 2 ani pol a domnii lui Costandin-vod[ s-au tot b[tut cu turcii prè r[u. C[ ]n anul 7242 au b[tutcaz`lba=ii pe turci, de n-au sc[pat unul, c[-i bo\is[ la margine.De o parti era t`rgul Bagdatului =i di alt[ parte era apa Efratului,de nu putè s[ fug[ turcii nici ]ntr-o parti. C[-i ]ncungiuras[ detoati p[r\ili, di n-au sc[pat mai nimi. Atunce au pierit =i Topal-pa=e =i c`\iva pa=i, Topal-pa=e cari fuses[ mai ]nainti vizir =iera sarascher pi acè oasti.

Iar[ la v[letul 7243 r[dicat-au turcii mul\ime di oasti, ca la200.000—300.000 di oasti, de-au purces iar[ asupra caz`lba=ilor.+i au pus sarascher pe Chipruliu, =i cu vo 30 de pa= cu mul\imedi tunuri. Iar[ caz`lba=ii s-au a=[dzat cu ordia lor acolo ]ntre2 mun\i pe un =es. +-au f[cut 2 meteredzi, nu diparte unul dealtul, c`t s[ poat[ agiunge cu sine\ili. +i-au f[cut lagum ]nmeteredzul din frunte, iar ]n cel dinapoi meteredz¡ n-au f[cutlagumuri. +i =-au tocmit oastea, pedestrimea, ]n meteredzulcel din frunte cu lagumuri =-au r`nduit o sam[ di oasti c[l[rimesprintin[ pe de am`ndo[ p[r\ile mun\ilor, supu=. Iar turcii, cumi-au v[dzut pi caz`lba=i, s-au slobodzit cu mari n[v[lire asupralor. Dar caz`lba=ii s-au f[cut a fugi ]napoi, de-au l[sat

1 De la „acele mestec[turi...“ p`n[ la „...r[bda ce“ scris de Neculce.Am transcris „putut“ ]n loc de „put“.


311

meteredzul cel cu lagum, de-au intrat turcii ]ntr-]nsul, =i ei auintrat ]n meteredzul cel dinapoi. +i a=è, cum au ]nceput a s[bate, s-au =i aprinsu lagumurile =-au ]nceput a arunca pe turci.+i dipe ce s-au potolit lagumurile, ]ndat[ s-au =i slobodzitcaz`lba=ii ]n turci, a-i omor] pe cari mai sc[pas[ de lagumuri,iar cari plecas[ fuga din ordie a-i prinde caz`lba=ii cei supu=di pi supt mun\i, di-i lua pe to\i di grumadz]. Dintr-at`ta som[di oaste ce fusese di-abè au sc[pat 1.000—2.000. +i au pieritsarascheriul Chipruliul =i to\ pa=ii c`\ au fost ]ntr-acè oasti. +ivo 200 di tunuri au luat.

Cet[\ile toati ce li luas[ turcii ]n trecu\i ani di la caz`lba=iacmu le-au luat caz`lba=ii toati ]napoi. +i acmu umbl[ turciide s[ roag[ s[ fac[ pace, dar ]nc[ nu s-au a=[dzat p[n-acmu.Ce precum va mai lucra vremea, va ar[ta la r`ndul s[u.

Fost-au dat¡ pi tain[ agiutor ]mp[r[teasa Moscului 40.000moscali caz`lba=ilor, cu ghin[rariul Lis =i cu portul schimbatcaz`lb[=e=ti. +i turcii nu =tiè nimic di acel agiutor. +i mai multmoscali sp[rgè temeiul turcilor pe pedestrime, iar pi c[l[rimeaturcilor caz`lba=ii ]i b[tè mai r[u. +i multu s-au ]nv[\at caz`lba=ila foc de moscali a da1.

Fran\ozul, v[dz`nd c[ nu priim[sc moscalii pre socru-s[uLi=inschii crai ]n |ara Le=asc[, =i cu nem\ii, =-au dat cote cuTurcu s[-nceap[ el g`lceav[ la nem\i, =i Turcul s[ de agiutorle=ilor ]mpotriva moscalilor. Deci au =i sculat pe craiul +paniiif[r[ veste cu oasti =i s-au cobor`t ]n Italia de-au luat c`tivacet[\ din Anapole, cari le \inè Neam\ul. Dar Fran\ozul a pornitoaste asupra Neam\ului, ca s[ marg[ ]n Sacsonia, =i n-au pututmergi, c[ nu l-au l[sat Neam\ul¡. +i s-au =i lovit o sam[ dioasti ]n c`teva r`nduri. +i uniori b[tè Neam\ul¡, =i unioriFran\ozul, dar tot mai mult b[tè Neam\ul. Numai temeiul o=tilornu s-au lovit niciodat[, c[ nu cutedza nici cee parte, niciceelalt[. Iar ]n anu 7243 au mersu =i 30.000 moscali agiutoriuNeam\ului, foarti oaste bun[ aleas[, cu ghin[rariul Lis, carefuses[ =i la caz`lba=. +i iar a=è s-au b[tut ]ntr-acest an c`ti o

1 Aceast[ propozi\ie este scris[ de Neculce.

Ion Neculce

312

sam[ di o=ti. Dar temeiul tot nu s-au b[tut, f[r[ c`t¡ singurimoscalii s-au b[tut cu o sam[ di fran\oz, =i i-au b[tut prè r[upre fran\oji. La cari oasti, capetile fran\uze=ti, v[dz`nd acègroznic[ b[tai, au scris c[r\i la craiul fran\uzescu s[ fac[ paci,s[ nu s[ mai bat[, c[ oastea moschiceasc[ esti un n[rod prètari, nu pot nimic s[ prind[ cu d`n=i la b[tai. Di s-or mai bati,poati s[ istovasc[ pe toat[ oastea fran\uzeasc[.

Ce acmu st[ papa di R`m =i cu alti cr[ii mari ca s[-i]mpaci pi Neam\u cu Fran\ozul. Ce precum s-a alege, vremeaviitoare va ar[ta.

Aceste toati s-au f[cut ]n 2 ani pol ]n dz`lile lui Costandin-vod[. Iar la ce s-ar mai alegi ]nainti, s-or scrii la r`nd, la domnialui Gligorie-vod[.

CAP. XXIV

A DOA DOMNIE A LUI GLIGORII GHICA-VOD{,V{LEAT 7244 DECHEMVRIE 15

+i dup[ ce-au vinit ]n Ie= ]n scaun, s[ ar[ta vesel, c[tr[ to\boierii cu dragoste. Numai i s[ cuno=tè fa\a, c[-i pare prè r[u =ii-i ru=ine, unde l-au scos v[ru-s[u din |ara Munteneasc[. +-au=i-nv[\at de-au mersu boierimea toat[ la gazda capigi-ba=iicari vinis[ di-l puses[ ]n scaun, de-au f[cut mare jalob[ c-aupustiit \ara Costantin-vod[ =i cu grecii lui, f[c`nd multi obiceiurireli. +i a triia dzi au =i pornit pe capigi-ba=e ]n grab[, ca s[marg[ =i s[ pui =i pe Costantin-vod[ ]n scaun ]n Bucure=ti. C[vinis[ numai un capigi-ba=e la am`ndou[ domniile s[ li muti=i s[ li a=edz[. +i Costantin-vod[ a=tepta pe capigi-ba=e pedrum, nu-ntra ]n Bucure=ti p[n-a nu sosi turcul s[-l pui ]n scaun.

Deci cum au pornit¡ pi capigi-ba=e din Ie=¡, n-au trecutpatru, cinci ceasuri, =-au =i ]nchis pe doi boieri, anume pe SandulSturdze vornicul, cari fuses-]n domnia dint`i prè drag luiGligorie-vod[ =i-l \inus[ la mare cinste, =i pe Toader P[ladivisternicul. Deci visternicului P[ladi ]i da pricin[ pentrucatastijeli \[rii =i izvoadile, c[ le-au luat toate Costantin-vod[,

CUPRINS


313

=i n-avè pe ce ]i lua sama. Iar vornicului Sturdzii era mai mare=i mai grè ]nchisoare =i sc`rb[, ar[t`ndu-i vin[ c[ i-i rud[ =i l-au\inut c[-i a lui, =i l-au ]mbog[\it ]n domnia dint`i, =i l-au cinstitmai mult dec`t pe al\ii, =i l-au avut de credin\[ bun[. Iar[ el,c`nd au scris Grigorie-vod[ din |ara Munteneasc[ la d`nsul =ila al\i boieri moldoveni s[ fug-]n |ara Munteneasc[ =i i-auporoncit ]ntr-at`te r`nduri, el n-au vrut s[ primasc[ s[ fug[, caal\ii, ce ]nc[ au st[tut el altora pricin[ s[ nu fug[. C[-i dz`ceSturdzie: „De-ai hi fost ]ndemn[tor tu, =i n-ai hi fost pricin[ s[-ipopre=ti, =i a\ hi fugit, eu ast[dz n-a= hi fost maz`l din |araMunteneasc[ =i a= hi =i acmu ]n |ara Munteneasc[ domnu. +iCostantin-vod[ ar hi fost maz`l, dar eu nu, c[-n Moldova eras[ vii Mihai-vod[“. Deci Sturdze r[m[ses[ la mari groaz[ =igreu; s-apropies[ cump[n[ vie\ii. Numai s-au t`mplat, n[rocullui, un patriarhu maz`l¡ di la |arigrad, anumi Pais, de vinis[cu Grigorie-vod[ aice ]n Ie=i. +-au st[tut di dzi, di noapti curug[minte, =i cu mari greu, dup[ ce-au trecut o s[pt[m`n[, l-auiertat. Socoti\ acmu, fra\ilor boieri, hirile domnilor! S[ potrive=ticu linul m[rilor =i cu s[ninul ceriului. C`nd nu g`nde=ti, s[tulbur[ m[rile =i ceriul nuoreadz[. A=è sunt =i hirile domnilor.C`nd trage omul nedejde de bucurie, atunce vine la sc`rb[.Precum era m[car acest Sturdze, la domnia dint`i, mare =itare, ca un leu asupra tuturor; ce vrè el =i ce dz`cè el, aceef[cè =i Gligorie-vod[, iar acmu la c`t vinis[! Care s[ pomene=teputerea lui ce avè la domnia lui Gligorie-vod[ ]napoi.

Iar[ c`nd au fost a patra dzi, dup[ ce-au =[dzut ]n scaun,au boierit boierii dup[ obicei, anumi: pus-au pi CostantinCostachi sin Gavrili\[ vel-logof[t¡, iar[=i cum au fostu logof[t¡,pi Iordachi Cantacozino vel-vornic di |ara de Gios =i pi mine,Ioan Neculce, iar[= vel-vornic di |ara di Sus, pi Costantin Ps[olushatman, pe Grigora=co vel-postelnic, grec \arigr[dan, din to\greci acestor 2 domni, el mai bun =i mai ]n\elept =i cilibii,n[mai tot hire de grec. Pre- cum este hire mai ales de lupdec`t de dul[u, a=è =i el nu era lup, dec`t s[ pricepè mai multdul[u dec`t de lup. N[mai nu avè prè mult[ treceri la st[p`n,

Ion Neculce

314

dup[ cum ]i era slujba bun[ =i omenia. Pus-au pe IordachiP[=canul Ca[n]tacozino vel-sp[tar1, pe Gavril Costachi Gavrili\ivel-ban, pe frati-s[u Toader vel-p[harnicu, pre Costachi Razulvel-visternic, pri Lupul Gheuca vel-stolnic, pre Alistarhu vel-comis. Ace=te au fost boierii lui Grigorie-vod[ ]n a doa domnie.

Iar[ dup[ ce s-au a=[dzat boieriile =i s-au mai cur[\it decalabal`curi, au st[tut di au scos banii steagului, grei bani pitoat[ \ara. +i au scos d[jdi pe boieri maz`li, =i pi popi, =i pem[n[stiri, =i au ruptu testamentul¡ ce f[cus[ Costantin-vod[cu bl[st[m. +i au scos =i c`rcim[rit, c`ti cinci lei de c`r=m[ ]ntoat[ \ara. +i iar[ au str`cat bl[st[mul ce era f[cut¡ mai ]nainti,s[ nu dè. +-au ales boieri, =-au pornit pi la \inuturi cu baniisteagului, din dzi ]nt[i a lui ghenari, cu mare sirguial[ =i grab[di bani. +i bine n-au trecut ghenari, s[ istovasc[ zlota=ii baniisteagului, au =i p[z`t ]n luna lui fevrar di au scos v[c[rit c`tiun leu di cal =i c`te un zlot di vit[, iar[=i cu mare grab[.Atunce s[ t`mplas[ Costantin Costachie Gavrili\i, ce s[ poriclèNegel, c-avè un negel ]n nas¡ din na=tire, cari era logof[tumare =i era cu zlot[ria la Suceav[. +i merg`nd la m[n[stire laSucevi\i, sosind ]ntr-o simb[t[ sara la m[n[stire, ]n 28 di dz`lia lui feurar, au =[dzut cu igum[nul =i cu al\i maz`li la mas[,de-au m`ncat bini sara, iar c`nd au fost dispre dzu[, s-au sculats[ marg[ la biseric[ Duminic[ diminea\[. +i n-au apucat s[agiung[ ]n biseric[, =i l-au =i lovit o ame\al[, de-au c[dzutgios ]n mijlocul m[n[stirii. +i lu`ndu-l ficiorii ]n bra\[, dè bè l-audus p[n’ la chilie, =i peste un ceas au =i murit.

Apoi l-au adus slugile la Ie=i, =i i-au ie=it¡ vod[ ]nainte =icu toat[ boierimea, =i l-au ]ngropat la mitropolii, afar[ l`ng[u=a bisericii, c-a=è au poftit el, s[ nu-l ]ngroape ]n biseric[. +imari cinste i-au f[cut la ]ngropare, =i mai mul\i oameni str`ga„Dumnedz[u s[-l ierte“ dic`t „s[ nu-l ierte“. C[ m[car¡ c[ eraom m`nios =i zavisnic asupra unora, dup[ cum ]s pizm[tari

1 De la „grec \arigr[dan...“ p`n[ aici, scris de Neculce. „Pus-au...“ paremai pu\in sigur ca provenind de la cronicar, de=i, prin tr[s[turi, se deosebe=teclar de scrisul copistului. }nainte de „N[mai“, apare „c`t“, din neaten\ie,de dou[ ori: „dec`t c`t (de lup)“.


315

neamul Gavrili\[=tilor, dar avè =i unili lucruri bune. C[ era om=i harnic¡, nici mitarnic sau lacom, =i era =i om libovnic¡,osp[t[tori. Drag[-i era cinstea, =i mai aleas[ dec`t toati era cèmai bun[, c[ s[ punè tari ]n prici cu domnii =i cu al\ii pentru\ar[. Sta di s[ pricè, ca s[ nu o j[cuiasc[. Pentru acee n[rodulmai mult str`ga „Dumnedzeu s[-l ierte“... +i no[ ]nc[ ni s[cade, celor ce om citi, di vremi c[ sta pentru \ar[ cu bini, s[dz`cim „Dumnedz[u s[-l ierte“. C[ boieriul cari st[ cu binepentru \ar[ di spuni, macar de-ar vini =i la primejdia vie\ii, i s[cade de la ace \ar[ =i di la peminteni a-i da mai mult[ cinstedi laud[ dec`t de hul[. F[cutu-i-au =i giup`neasa lui, unde l-au]ngropat, morm`nt di piatr[ frumos, ca s[ r[m`ie di pomeniri.Iar ]n locul lui au pus pi Donici Darie logof[t¡ mare, carefus[s[ =i mai ]n trecu\ ani1.

Iar c`nd au fost ]n luna lui april, ]n s[pt[m`na cè mari, ]npost la Pa=ti, n-apucas-a istovi nici banii steagului, nicev[c[ritul bini, =-au =i scos =i h`rtii greli, de nu putè oaminiinici la biseric[ s[ marg[, s[-= cati de suflet¡, s[ se pricistuiasc[,sau la Pa=ti s[ p[scuiasc[, ce p[scuiè pin p[duri, cu fer[lis[lbatici, ascundz`ndu-s[ s[racii di h`rtii. F[cut-au tot atuncesalohori =i car[ la Vozia. Scos-au atunce de-au dat¡ maz`lii =icaii ]mp[r[te=ti, ]n do[ r`nduri 400 cai. R`nduit-au tot atunce]n luna lui mai =i oameni s[ mai =i scoat[ lemnu la Cartal peDun[ri, s[ fac[ pod. C-au ]nceput a umbla s[ str`ci paceamoscalii cu turcii. Ce precum s-a alege di acest lucru, s-a scrii]nainte la r`ndul s[u. Toati aceste nevoi mari ]ntr-acesti cinciluni s[ bo\is[ totodat[ pi \ar[.

+i era prè cu greu oamenilor, c[ de iarn[ vitele muris[, =ide p`ne pe multe locuri ducè lips[, c[ nu rodis[ de anul trecut.+i negu\itorii cu datorie, sim\indu de nepace, nu da un ban cudatorie nim[rui. +i zlota=i avè dispre domnu mari sc`rb[ dezapciil`c. Ce s[ mira bie\i oameni ce =-or face capetele. C[ s[

1 Ultima propozi\ie, ]mpreun[ cu cuvintele „Darie“ =i „mare“, ad[ugatede Neculce.

Ion Neculce

316

fug[ n-avè ]ncotro, numai ]n codri, de r[ul zlota=ilor1. Iar pistevar[, viind viziriul la Cartal, la Dun[ri, ie=it-au ialovi\[ pi\ar[, di 2 ughi, ce era ]n visterii la banii steagului o ialovi\[,=i 2 pile de p`ni. A=ijdere =-alte pile, di ughiu pil[, ce le-audus la Hotin. A=ijdere =i alt r`nd di pili di ordzu grele, c`ti 2 pilela un ughiu, =i cinci civerturi. Aceste toati le-au dat¡ ]ntr-acestan a domnii m[rii sale lui Gligori-vod[.

Viziriul viindu la Dun[ri, la C[rtal, neav`ndu pace cuMoscul, precum s-a scrie ]nainte la r`ndul s[u, au trimis banilui Gligori-vod[ s[ fac[ oaste muldoveni. +i Gligori-vod[ autrimis pe sup’ munte, la C`mpul Lungu, la Vicov, la Berghem2,de-u str`nsu de cei oameni tineri, cu sine\[, ca vo opt sute, dele da bani =i tain, de i-au \inut la Ie= toat[ vara.

Gligori-vod[ tot nu uita ru=inea ce i-au f[cut v[ru-s[uCostantin-vod[, de l-au scos din |ara Munteneasc[. Ce tot s[zavistuiè am`ndoi la Poart[ de s[ p`r`è unul pe altul, ca s[-=dè peste cap unul altuie. Iar[ c`ndu au fostu mai despre toamn[,viniè ve=ti bune lui Gligori-vod[ de la vizirul, purt`ndu trebilefrate-s[u terdzimanul. +i i-au vinit =i porunc[ s[ marg[ la vizirulla Cartal, ar[d`ndu ]n vedeal[ c[-l cheam[ la sfat. Deci ]ndat[s-au =i g[tit, cu mare pofal[ =i bucurie, =i au =i purces cu tain[,s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[.

Iar Costantin-vod[, sim\indu de lucrurile lui Gligori-vod[,au =i r[pedzit pe v[ru-su Mih[lachi sp[tarul la |arigrad¡, lamuftiul =i la c`zlar-aga =i la al\ii de curtea ]mp[r[teasc[, =i =-autocmit trebile bine de la ]mp[r[\ie. +i au trimis =i al\i boieri lavizirul, cu multe vorbe proaste asupra lui Gligori-vod[, la vizirul=i la hanul.

C`ndu au sosit Gligori-vod[ la vizirul la Cartal, bucuria s-auschimbat ]n voie r[, cu lucrurile srt`cate, =i ]nc[ =i ]n sc`rb[mare dispre hanul. Care, cu mult[ cheltuial[ de mare sumi debani au dat vizirului =i hanului =i abiè =-au a=edzat lucrurile

1 De la ]nceputul alineatului p`n[ aici este scris de Neculce. Am elimi-nat c`te un „i“ de prisos din cuvintele „zapciil`c“ =i „codri“.

2 Lectur[ nesigur[. Pare a fi o gre=eal[ de transcriere pentru „Berhomete“.


317

dispre am`ndo] p[r\ile, de-u vinit iar ]napoi ]n Ie= la scaunu-=.+i i-au poruncit vizirul s[-= caute |ara Muldovii, s[ o st[p`-neasc[ bine, s[ nu o r[s`pasc[, iar de |ara Munteneasc[ s[=-a=edze, s[ nu mai umble mestec`ndu, c-apoi nici ]n Moldovan-a hi =i va petrece mare urgie. A=è suntu priete=ugurile turcilor.Cini d[ mai mult acela-i mai prietin =i mai bun.

Costantin-vod[, fiind aice domnu ]n Moldova =i ]n\eleg`n-du de Mihai-vod[ c[ i-i giuruit[ domnia la munteni de vizirul,au umblat la Mihai-vod[ de s-au legat cu priete=ug =i =-au logoditpe o sor’ a lui cu un ficior a lui Mihai-vod[, ce era mai mijlociu,anume +tefan. Iar pe de alt[ parte au umblat capichih[ile luiCostantin-vod[ la c`zlar-aga =i la muftiul1. +i c`nd s-au trezitMihai-vod[, s-au trezit numai cu giuruin\a, c[ Costantin-vod[l-au am[git =-au luat domnia la munteni, =i Gligorii-vod[ aice,precum scrii mai sus. +i iar, dup[ ce s-au dus la munteni,Costandin-vod[ scrie la Mihai-vod[ cum c[ nu-i pricina disminteal[ dispre d`nsul, =i-i dispre Gligorii-vod[, =i el s[ \inide acè logodn[ cu sor-sa =i s[ g[teadz[ de nunt[. +-au pornitboieri la |arigrad s[ iè pi ficiorul lui Mihai-vod[, pi +tef[ni\[,=i s[-l duc[ ]n |ara Munteneasc[, s[ dè pi sor-sa. Iar Gligorii-vod[, di aice din \ar[, nu s-au l[sat cu at`ta, ce-au tot p[zitde-au scris cu tain[ la Mihai-vod[, de-au stricat cu sora luiCostantin-vod[ =-au luat¡ pi o fat[ a lui Ps[olus Costantin hatma-nului, frati cu chiurce-ba=ei. +-au mai f[cut =-alt[ logodn[, cufata lui Mihai-vod[ ce mai mari, s-o dè dup[ ficiorul lui Gligorii-vod[ cel mai mari, dup[ Scarlat¡. +i ficiorul lui Gligorie-vod[era di 15 ani, =i fata lui Mihai-vod[ di 25 ani.

Deci c`nd au agiuns boierii muntene=ti la |arigrad pi uli\[,iar nunta ficiorului lui Mihai-vod[ giuca, =i au luat pi fata luiCostantin hatmanului. Deci Costantin-vod[ au r[mas la mariru=ini. Apoi Costantin-vod[ nu s-au putut l[sa ru=inat =i au j[luit

1 De la alineatul „Vizirul viindu...“ (pag. 80) p`n[ aici, ad[ugat deNeculce, afar[ de propozi\iile „s[-l puie domnu ]n |ara Munteneasc[“(sf`r=itul alineatului al doilea) =i „cini d[ mai mult“ (sf`r=itul alineatului alpatrulea). Lectur[ nesigur[ pentru „prietin“ =i „bun“, unde apare „r“ ]n loc de„n“ =i ]n special pentru cuv`ntul care se g[se=te imediat ]nainte de „la muftiul“.

Ion Neculce

318

la Poart[ pi Mihai-vod[, =i i-au ]ntorsu cheltuiala 80 pungi bani.+i-nc[ au ]ndemnat =i pi ni=te datornici a lui Mihai-vod[ di l-aup`r`t. +i-ndat-au ]nchis pi Mihai-vod[, de-au r[mas =i la]nchisoari. Ce s-a mai lucra, vremea viitoare va ar[ta. De meratlucru esti di Mihai-vod[, domnu b[tr`n, =i cu ce minte =i h[rnicii]l =tièm c[ era! +i acmu 8 ani, di c`nd s-au mazilit, i-au st[tutn[rocul, s[racul, tot ]mpotriv[, de-au r[mas tot am[git =i di oparti =i di alt[. Iar mai ]nainti era el putincios s[ am[geasc[ pial\ii, iar nu al\ii pe d`nsul. Numai poate Dumnedz[u s-aum`niet¡ di i-au luat darul. Dar[ Dumnedz[u, cum s-a-nduracu mila sa, va faci. Dzice H[risto]s la Evanghelii c[, dac[ s-ar]mpu\i sarea, bucatile cu ce s-or s[ra. Trebui s[ socotim =i noiaceasta, c[ di vremi c[ cei mari, st[p`nii no=tri, umbl[am[gindu-s[ unul pi altul pentru l[comie =i cinstea ace=tii lumi=i calc[ pravilile =i leg[turile cu giur[m`nt celi adev[rate, darnoi ce=ti mici, v[dz`nd pi cei mai mari, cum li vom \inè, saucum ne va da Dumn[dz[u bine sau spori sau bi=ug? Numaiiar[= ]nainti, cum a fi mila sfin\ii sale, ne-a ]ndrepta.

S[ l[s[m di acmu domnia a doa a lui Gligori-vod[ =i s[scriem di celi streine ce s-au f[cut ]n dz`lile lui. P[n’ la v[let7244 mart s-au =i pornit moscalii, o sam[ la Hastr[han =i laC[zan =i la alte h[nii t[t[r[=ti, ce suntu supt ascultareaMoscului, ]n\[leg`nd di celi fapte ce-au f[cut hanul Cr`mului,di-i burzuluis[ asupra Moscului, di i-au b[tut =i i-au supus iar[=cum au fost suptu Mosc. Iar o sam[ di oaste, moscali, c[zaci,calm`=, s-au pornit cu Les ghen[rarul asupra Azacului, =i osam[ di moscali =i iar[= cu c[zaci =i cu zaporogeni, cu Minihghen[rar, s-au pornit asupra Cr`mului.

Deci cei moscali cari merses[ la Azac au ]ncungiuratAzacul =i au ]nceput a s[ bate. +i c[zacii =i calm`=ii cari eracu d`n=ii au ]nceput a bate =-a tot t[iè pe nohai ce tr[iesc pedincolo de Don. }n\[leg`nd turcii, au =i pornit pe c[pitan-pa=ecu c`teva galioane, cu leven\`i, ca s[ apere Azacul. +iapropindu-s[ de Azac, i-eu ie=it un soltan cu nohai care era pede cee parte de Don. S-au sf[tuit soltanul cu c[pitan-pa=e, de-u


319

ie=it levincii afar[ din galioani pe uscat =-au purces asupramoscalilor ]mpreun[ cu soltanul. +i d`ndu b[tai, a=è au b[tutmoscali pe turci =i pe nohai, c`t abè au sc[pat pu\`nei de-aufugit ]n Cr`m cu c[pitan-pa=e. Iar t[tarì di peste Don, c`\ n-aupierit, s-au r[s`pit, unii s-au ]nchinat la moscali. +-apoi loculcel di cee parte di peste Don, c`t ]l \`nè t[tarì, l-au supuspestetot. +-apoi Les ghin[rarul au st[tut prenpregiurul Azaculuip[n’ la iuli. +i v[dz`nd turcii =i t[tarì =i pa=a din Azac c[ nule mai vini agiutor, au ]nchinat cetatea moscalilor, =i moscaliiau slobodz`t pe turci, di s-au dus la |arigrad cu pace. Iar Lesghin[rarul moschicesc, dup[ ce-au luat Azacul, au a=[dzat osam[ de oaste ]n Azac, =i ]n olatul Azacului pe t[tari, =i s-ausculat, ]mpreun[ cu hanul calm`=[sc, =i s-au dus la Cr`m,l-acei moscali.

Minih fertu-mar=alic =i cu c[zaci =i cu don\] s-au sculat dela Poltava =i au purces =i ei asupra Cr`mului, iar ]n luna luimart. Iar hanul, cu toat[ t[t[r`mea =i cu turcii ce era ]n Cr`m,le-au ie=it ]nt`mpinare pre c`mpul Cr`mului. +i a=è da n[val[]n toate dz`lele moscalilor. Iar moscalii tot s-ap[ra, nici s[mera, numai s-ap[ra den tunuri, p[n’ ce au ]nceput a s-apropiède poarta Cr`mului. Iar c`nd au fost la poarta Cr`mului, a=è le-audat t[tarì un chiot cu n[val[, c`t p[rè c-or treci peste moscali.+-au pierit mul\ime de t[tari acolo. Apoi t[tarì, neput`ndsprejini, numai le-au c[utat a-i l[sa ]n Or pre moscali. Iarmoscalii au ]nceput a bate Orul den pu=ci =i din cambarale. }l]ndesè 2 dzili. P[n[ c`nd au fost a trie dz] noaptea, tot dan[v[li la poart[ v`rtos, de-au aruncat 180 cambarale. Iar osam[ dintre d`n=ii s-au furat noaptea =-au s[rit preste =an\u, preunde nu s[ p[ziè t[tarì =i turcii. +i-n faptul dzuì a=è i-au lovitmoscalii pre den dos =i cee pre den fa\[, =-au dob`ndit cetateaOrul ]n luna lui mai. +i au pierit =i atunce mul\ime [de] turci =it[tari. +i dup[ ce au luat cetatea Orul, au intrat¡ ]nluntru =-au]nceput a lua t`rguri =i cet[\], =-a arde, =-a pr[da. +i pe urm[,precum s-au scris mai sus, vinit-au =i ghen[rarul Les, cu hanulcalm`=[sc, ]n Cr`m, de pr[da =i ardè =i ii. Pe unde g[s`è robi,

Ion Neculce

320

pe cei b[tr`ni ]i slobodz`è, iar pe cei tineri ]i f[cè o=teni. Maibine de 50.000 robi au luat. Iar hanul t[t[r[sc au fugit cu osam[ de t[tari, cu c`\ au putut sc[pa, ]nluntru diparti, =i n-auvrut s[ s-]nchine. +i cu cine mai putè, str`ngè turci =i t[tari, detot z[h[iè c`te o arip[ moschiceasc[, de nu s[ putè l[\]. Apoiau trimis Minih fertu-mar=alic o sam[ de oaste moscali dinCr`m la Cunburul. Iar t[tarii den Bugeag, fiind str`n=i to\ laVozìa, di ceasta parte di Nipru, au ales o sam[ de m`rzaci =icu 12.000 de t[tari di i-au trecut di cee parte de Nipru. +i i-au]nv[\at s[ marg[ ]n prejma por\ì Orului, doar ar putè g[siniscarva zaharà moschiceasc[, s[ o str`ce, ne=tiind c[ vinmoscalii la C`lbur. +i purceg`nd t[tarii pe c`mpii Orului, nudeparte de Culbur, au v[dzut cobor`ndu-s[ ]ntr-o v[lcè vo triisute c[zaci, care mergè ]naintea o=tii moschice=ti. +i ne=tiindt[tarii di-cee oaste, s-au =i slobodz`t s[-i iè ]n unghi, ca ni=teulii, pe acei pu\`nei c[zaci. Iar c[zacii acei au ]nceput a s[ap[ra, p[n’ s-au ivit =i moscalii de peste deal, cei mul\]. +icum au v[dzut pe t[tari, cum s-au =i slobodz`t asupra lor a-igoni =-a-i t[iè, p[n’ la Culbur, c[zacii pe t[tar]. Unii da ]nNipru, s[ scapi ]not, =i s-]nceca, al\ì umbla s[ ]ntre ]n vas[, s[treac[ s[ scapi, =i s[ ]neca, c[-i bo\`s[ c[zacii dinapoi =i-i tott[iè. P[n’ ce-au sos`t =i ghin[rarul cu moscalii =i au poroncit s[nu-i mai tai. +i i-eu luat de grumadz] pe to\ c`\ nu peris[ =i le-auluat =i armili toate =i hainile, di au f[cut o movil[ din armili lor=i le-au dat foc. Iar pre d`n=ii i-au petrecut pe supt sabiile a doimoscali =i i-au slobodzit s[ marg[ ]n Bugeag, s[ spui celoralal\it[tari. Ca vo 1.000—2.000 i-au l[sat vii, iar ceielal\] au pieritto\], cu t[iet, cu ]necat. Mai multu de un t[tar n-au sc[pat dencee ce au dat ]not. Ceielal\i to\] s-au ]necat.

Apoi s-au apropiet de Culbur =i au ]nceput a arunca bombe=i a da din tunuri. +i ]ndat[ s-au ]nchinat. +i cum s-au ]nchinatturcii, cum au c[utat vas[ =i i-au slobodz`t pe to\ cu paci, deau trecut la Vozìa, dzic`nd c[ „noi cu turcii avem paci, iarcu t[tarii avem g`lceav[. A=è s[ spui pa=ii de Vozìa, s[=ad-]n cetate f[r[ grij[...“ +i s-au =i apucat de-au tocmit Culburul.


321

+i avè r[spunde\ii ghen[rarul din Culbul cu pa=a de Voz`ia, ditrimitè unul la alaltu daruri.

Iar[ dup[ ce-au vinit la luna lui avgust, lovit-au o moarte rèpre moscalii din Cr`m, de mure c`tè 300—400 pre dzi. +i s[boln[vis[ prè r[u. Unii dz`c s[ le fie otr[vit apele, c`t n-auputut s[ stè ]n Cr`m. +i au l[sat Cr`mul, =i au ie=it o sam[ spreNipru, di s-au pus¡ pentre Nipru, =i-ntre Buh, iar o sam[ sprePoltava. +i au ie=it =i cei den Culbur¡, =i s-au dus =i aceie lacei de la Buh. +i stau p[n-acmu la noiemvrie tot pe marginea\[rii lor, unii pre la Poltava, unii pre la Harhov, unii pre la S[ci.Iar din Azac n-au ie=it, tot ]l \`n¡.

Iar turcii s-au sp[riet prè tare. De mult[ vreme sta h[mei\],c[ s[ temè ]mp[r[\ia de zorbà, s[ nu fac[ inicerii. Apoi s-aupornit vizirul de-au ie=it la Udriiu, =i de acolo au vinit la Dun[ri,la Cartal, =i au f[cut pod preste Dun[ri. +i au trecut o sam[ deoaste cu inicer-aga =i c-un sarascher la Tighine, =i o sam[ laHotin. Iar vizirul au =[dzut tot de cee parte de Dun[ri, p[n’ lanoiemvrie, =i umbla s[ fac[ pace, agiung`nd la Neam\u =i lafran\ozi. +i nu s-au putut a=[dza cu Moscul, c[ cerè Dun[rea,=i Turcul nu da nici Azacul, =i olatul lui s[-l las[. +i la noiemvrii,v[dz`nd c[ nu s[ pot a=[dza de pace, au lungit s[ stè o=tile a=èpeste iarn[ cu pace p[n’ la mai, ori s[ fac[ pace, ori s[ s[bat[. Viziriul ar hi dat poate ce cerè moscalii, dar inicerii nupriimè s[ dè. Iar dup[ ce au ie=it moscalii den Cr`m, triimis-auviziriul de-au schimbat pre hanul, pre Aza Chirie cel b[tr`n, =iau pus han pre un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u1. Numai=edè ]n Bugeag, c[ ]n Cr`mu p[n-acmu nu putè s[ marg[, c[ s[temè de c[zaci s[ nu-i ias[ ]nainte, ce =idè ]n Bugeag. +i el presolul moschicesc l-au slobodzit, de-au mersu cu pace la \aralui. Viziriul ]nc[ au mersu la Baba, s[ iernedz[ p[n[ la mai,cum au a=[dzat.

Nem\ii ]nc[ au r[spunsu turcilor c[, de n-or face pace cumoscalii, m[car c[ ei au paci, dar agiutori or da moscalilor,

1 „Un ficior a lui Ad[le-Gherii cel r[u“ =i „=edè“ din fraza urm[toaresunt scrise de Neculce.

Ion Neculce

322

dup[ cum au dat =i moscalii agiutori nem\ilor, c`nd s-au b[tutcu Fran\ozul. +i s-au str`nsu mult[ oaste nem\asc[ peste Oltu,la Dun[ri, de sta gata. Neam\ul ]nc[ s-au ]mp[cat cu Fran\ozul.C`teva cet[\] den Anapoli au dat =i Neam\ul cnez`ia Liuta-renghiii Fran\ozului, s[ =ad[ =i s-o st[p`neasc[ socru-s[uLi=inschie. +i Le=inschii s[ dè pace cr[ii[i] le=e=ti, s-o st[p`-neasc[ Frederic cu pace pe cr[ia le=asc[.

Le=ii iar[=i au f[cut s[im la mai, =i a=è au priimit pre Fredericto\i de crai. +i au =i ie=it toate o=tile str[ine dentr-]nsa, =i moscalii=i Sasul. +i au r[spunsu c[ ei cu Turcul au pace =i n-or stricapacea, c[ \ara lor este aproapi de turci, =i nu pot s[ s[ bat[. +icraiul, v[dz`nd a=è, s-au dus la Sacsonia, av`nd trebile lor. Iarhatmanii am`ndoi cei mare, =i a coronii =i a Litfii, s-au trasspre Ocraina cu toate o=tile, de stau s[ iernedz[. C[ au vrutt[tar`i s[ marg[ s[ prade Chiovul =i, v[dz`nd c[ nu pot s[r[zbeasc[ de moscali, au pr[dat multe sate le=e=ti din Ocraina.Apoi c[zacii de la Sici iar s-au f[cut t[lh[ret 1.000—2.000, =iiar nu m[rgu la Bugeag, ce prad[ Ocraina le=asc[ pre laNimirova. Deci hatmanii le=[=ti, v[dz`nd a=è, s-au a=[dzatpre la Nimirova, de-au =[dzut c`t[va vremi, apoi au l[satr[mentari, =i ei s-au dus pre la cas[le lor.

Iar caz`lba=ii, ]n cestu an, n-au avut b[t[i mari cu Turcul,c[ s[ r[dicas[ zorbà la c[z`lba=i, c[ s[ r[dicas[ viziriul asupra=ahului. +-apoi l-au b[tut =ahul pre viziriul, =-au pierit viziriul.Turcul umbl[ s[ fac[ pace cu Caz`lba=ul =i d[ mul\ime debani =ahului s[ fac[ pace. Cum d[ =i Moscului =i Neam\ului,a=è giuruie=ti =i caz`lba=ilor. Numai au r[spunsu Caz`lba=ulc[ nu poate s[ fac[ pace p[n’ nu s-or ]mp[ca cu Moscul.

}nceput-au =i vini\ienii a pomeni de Moriia la turci. Acestetoate s-au f[cut ]ntr-acest anu, la v[let 7244. Iar de acmu, ce s-amai ]nnoi la let 7245, de la noiemvrie, s-a scrie la r`ndul s[u]nainte. Iar la velet 7245, Caz`lba=ul s-au a=[dzat cu Turcul.N-au f[cut o=tire nici Neam\ul cu fran\ozii ]ntr-acest an. Iarturcii, de iarn[, s-au dus o sam[ cu hanul cel nou ]n Cr`m, =idin Cr`m s-au luat f[r[ veste =-au lovit despre Harhov, dispre


323

Slobodz`ia, de-au f[cut mare stric[ciuni, p[n-a prinde moscaliide veste. Dup[ ce au prinsu de veste moscalii, au sc[pat cufuga hanul, di s-au ]ntorsu ]n Cr`m.

A=ijdere de la Tighine ]nc[ au purces vo 2 soltani =i 2 pa=icu vo 30.000—40.000 de t[tari =i 30.000 turci, =i au purces¡ ]n|ara C[z[ceasc[ de-au trecut Niprul pre la Perevolo=ina. +ia=è au dat Dumnedz[u de i-au chevernisit de bini, c[ i-au]ncungiurat, de n-au sc[pat nici un turcu. C`\] n-au perit, i-auluat pre to\ de grumadzi. +i t[tar`i, dup[ cum li-i obiceiul, denu stau la r[zboiu, fug`nd la Nipru, la trec[toare, fiind ghea\aslab[, s-au rumtu, =i c`\] nu s-au ]necat, i-au luat c[zacii preto\i de grumadz. +i au prinsu 2 soltani =i trii pa=i =i i-au dus robila Moscu, vii nev[t[ma\i.

A=ijdere dup-aceste ]n urm[ au fost mersu un soltan¡ cu osam[ de t[tar] =i turci. Dac[ s-au apropiet de Nipru =-au v[dzutpe ceie t[tari =i turci ce au p[\it, n-au cutedzat s[ marg[, ce s-au]ntorsu ]napoi, pr[d`nd pren |ara Le=asc[, dz`c`nd c[-s satelemoschice=ti.

Aceste s-au f[cut ]ntr-aceast[ iarn[ let 7245. Aceste bogatenevoi s-au f[cut ]n Moldova, cari cu condeiul mieu nu poci s[lungesc: civerturi, h`rtii, v[c[rit, pili, ialovi\[ greli, podvodzide f`n, de lemne, fiind oaste turceasc[ pre aice, a=[dzat[ laCartal, la Dun[ri, de-au iernat.

Iar dac-au trecut iarna, tot ]ntr-acesta an, de prim[var[,trimis-au le=ii omul lor la Poart[, pentru acè robie ce-au f[cutt[tarii. C[ ei =tiu c[ au pace cu d`n=ii, =i c`\] robi au aflat i-auluat pre to\i ]napoi.

Trimis-au turcii un sol de-a lor la le=i, la craiul Frederic, dii-au dat titlu= de cr[ie =i cu daruri, poftindu-l s[ aib[ pace,cum au avut =i cu tat[-s[u, Avgust crai. +i Frederic au priimitpriete=ugul. +i s-au ]ntorsu la \ara lui.

Triimis-au turcii pre Raiz-afende =i 2 turci mare =i preAlixandru terdzimanul, fratele lui Grigorie-vod[, =i pre solulnem\esc care era sol la |arigrad, de-au m[rsu la Nimirova cas[ fac[ pace. Triimis-au =i moscalii dispre partea lor 3 cneji,

Ion Neculce

324

anumi +fer, =i pe altu, sol nem\escu, care au vinit de la ]mp[ratulNeam\ului pre la ]mp[r[teasa Moscului. Cari s-au str`nsu cuto\ì la Nimirova la Sfeti Petre.

Iar oastea moschiceasc[, de prim[var[, dup[ ce s-au str`nsudi la iernatic, s-au ]mp[r\it ]n 2 p[r\]. O parte, cu Les ghen[rariul,40.000 moscali, 60.000 calm`=, 30.000 don\i, 20.000 c[zacide la Harhov, to\i ace=te, ca la 150.000, s-au dus ]n Cr`m. +i n-aumersu pre la Or¡, ce-au marsu pre aiure, c[ au g[s`t un vadcari nu-l =tiè t[tarii s[ fie mai fost. +-au tot arsu =-au pr[dattoat[ vara Cr`mul. +-au triimis =i turcii pre c[pitan-pa=e cu60.000 oaste leven\ agiutori t[tar`lor. +i s-au b[tut ]n vo 2 r`nduritari, cu n[v[li multe. +i da duiumuri multe peste moscali, c`t]i n[du=iè, de r[m[ses[ lucrul di s[ b[tè de-a m`n[. +i tot aubiruit moscalii, cu multe v[rs[ri de s`nge. +i mul\] m`rzaci =i=irimi au pierit, =i au prinsu =i vii mul\]. +i hanul ]nc[ au pierit]n r[zboi. +i au g[s`t ]ntr-un ostrov mul\ime de t[tari bejenii =ipe to\i i-au pus¡ tot supt sabie.

Iar Minih fertu-mar=alic, cu 120.000 moscali pedestrimi =icu 60.000 c[l[rime =i cu 50.000 c[zaci horodovii, 30.000zaporojeni, cu 10.000 c[tani, au purces¡ pre Nipru ]n gios, dela Perivolo=in, pentre Nipru =i pentre Buh. +i dup[ ce-au trecutBuhul, au ales 15.000 de oaste =i cu Lionte ghen[rarul, =i l-autriimis ]nainte spre Vozia. +-au mai trimis =i alt[ oaste, c-unghen[ral, 20.000, dup[ Leonte, c[ dac[ i-ar mai trebui agiutori,s[-i agiute. Iar turcii, ]n\[leg`nd c[ m[rgu moscalii spre Vozìa,au triimis =i ei 40.000 turci, tot ale=i, =i 30.000 tatari c-un soltan.+i cum s-au apropiet Leonte cu cele 15.000 de Vozìa, turcii s-au=i slobodzit asupra lui Leonte cu mari n[val[, pedestri, c`tr[m[ses[ lucrul s[ sparg[ obuzul lui Leonte. Numai au sosit =iceli 20.000 oaste agiutori, =i cum au =i sosit, au =i-nceput abate r[u pre turci, =i i-au gonit, p[n-i-au b[gat ]n cetate. +-au]nceput a bate cetatea, mar\] iulie ]n 5 dni1, =-a arunca bombi.+i s-au aprinsu geabhanaoa ]n cetate =-au aruncat o bucat[ de

1 Scris „dni“ ]n ambele locuri, cu un semn deasupra, care arat[ scriereprescurtat[.


325

zidiu, =-au pierit mul\ime de turci. +i a doa dzi, mercuri iuli6 dni, au dob`ndit cetatea. +i au luat pre pa=a de Vozia =i preun beiu de la Bosna robi vii, iar pre al\ì i-au pus tot supt sabie,=i muieri =i copii, ce au g[s`t. 40.000 numai turci, oaste aleas[,f[r[ muieri, f[r[ copii, au pierit to\i, c[ i-au pus tot supt sabie.

Numai t[tarì au sc[pat o sam[, care au fugit, =i i-au gonitc[zacii p[n’ la Nistru. +i ]ntr-aceast[ oaste 40.000, au fost maiale=i 12 bei cu 12 mii de oaste, oameni tot ale=, viteji denBosna. +i to\i acolo au pierit. +-au f[cut o movil[ prè mare detrupuri moarte.

Pe urm[ au vinit =i Minih fert-mar=alih de-au f[cut =-autocmit Vozia =i Culburul, cu 10 p[r\] mai buni =i mai frumoas[,=i mai buni de cum au fost ]ntì, cu feliuri de feliuri deme=ter=uguri =i tabii. +i au l[sat ]ntr-]nsa 7.000 moscali =i2.000 c[zaci, =i ]n Culbur¡ iar[= au l[sat oaste. +i cu ceeoaste s-au tras ]ntre Buh =i-ntre Nipru. +i au =[dzut toat[ varaacolo p[n’ la octomvrie, a=tept`nd s[ fac[ solii pace laNimirova1. Iar solul nem\esc au scris la viziriul c[ nu poates[ fac[ pace cu Moscul, deci s[ =tie c[ =i ]mp[ratul Neam\uluiau stricat pacea cu Turcul.

Iar ]ntr-aceast[ vreme, la Simpetriu, s-au pornit =i nem\ii,ginerile ]mp[ratului, duce de Liutoranghia. Au purces cu obuzulcel mare, ca la 70.000—80.000 oaste, asupra Bosnii, =i au luatNi=ul, =i pren |ara Arb[na=ilor a o strica =i a o bate, =i preBosna tij a o bate.

Altu ghen[ral, anume Valis, =i cu al\] ghen[rari de la Sibii,cu o sam[ de oaste, au purces¡ a bate Vidinul. Al\ii au vinitpren |ara Ungureasc[ di s-au cobor`t ]n |ara Munteneasc[, laBucure=ti, =i pre supt munte, ca vo 6.000—7.000. Iar V[danie,ghen[rariul de Bra=[v, =i cu al\] 2 ghen[rari, cu 5.000 oaste, auie=it peste munte la Com[ne=ti =i la Oituz ]n Moldova, =i ]nC`mpul Lungu ni=te c[pitani cu vo 700. +i au =[dzut acolo, presupt marginea mun\ilor, vo 2 luni =i mai bini. Stric[ciuni n-auf[cut nimic ]n \ar[. Tot cu bani cump[ra ce li trebuiè. Numai

1 }n ms. 253 „Nimira“.

Ion Neculce

326

pre turci c[uta, =i bucatele unde le g[siè le lua cu de-a s`la.Numai vo 2, 3 boieri, ce li era cas[le pe supt munte aproapi,s[ ]nchinas[ la nem\i, anume +tef[ni\[ Ruset vornicul =i cuficiorii lui, =i R[ducanul stolnicul =i Costandin Bal=e medel-niceriul =i +tefan Catargiul sulgeriul. +i \[r[nimea ce era pesupt munte n-asculta de domnie.

Iar[ alt[ boierime =i mazilime s-au str`nsu to\i la Ie= prel`ng[ Grigorie-vod[. +i Grigorie-vod[ deodat-au ie=it cu tab[rala Frumoasa, dar apoi prè mult n-au z[b[vit acolo, c[ s[ temès[ nu-l lovasc[ nem\ii, s[-l iè. +i nu credè nici pre boierii de\ar[, s[ nu-i fac[ vrun vicle=ug cu nem\ii. +i s-au mutat la |u\ora,]ntre Prut =i-ntre Jijie. +-au =i r[pedzit la Hotin de olac, de-auvinit 400 de lipcani, cu Sara Mehmet-pa=e, =i la viziriul di i-autriimis 2 pa=i, anumi Mahmut-pa=e =i Vasli-pa=e, cu vo 600 spahii.+i au triimis viziriul cindz[ci pungi de bani, ca s[ mai fac[oaste. +i i-au triimis bani =i de chili, =i de ialovi\[, =i de car[, =ide f`n, =i de ordzu. De c`te beialicuri era la ordie, dat-au turciilui Grigorie-vod[, =i el m`nca banii to\i, =i cei de leaf[ =i ceielal\ito\i. +i lua aceste toate ce scrii mai sus din \ar[, de f[cè trebile]mp[r[te=ti f[r[ bani. Numai at`ta c`t da moldovenilor: le dacarne, pit[, ordzu. +i dup[ ce s-au str`nsu toat[ oastea ce era:lipcani, turci, moldoveni =i al\`i, s-au f[cut ca la 6.000 oaste. +iau mai ie=it frica lui Grigorii-vod[ de nem\i. +i de frica viziriului=i de ru=ine s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la G[lata. +-au f[cuthendichiu ]n giur¡ ]mpregiurul taberii =-au pusu str[ji buni. +-au=[dzut toat[ vara acolo, p[n-]n toamn[ la Simedriu.

Iar Costantin-vod[, domnul muntenesc, cum au audzit c-auie=it nem\i ]n |ara Munteneasc[, cum au =i fugit peste Dun[ri.+i boierii =i slujitorii muntene=ti l-au petrecut 2, 3 ceasuri. +i =-auluat dzua bun[, =i l-au l[sat to\i =i s-au ]ntorsu la Bucure=ti. Cenu numai boierii, ce =i slugi de a lui, ce au fost la tat[-s[u, l-aul[sat to\i. +i nem\ii, viind la Bucure=ti, au luat pre boieri preto\i =i i-au trecut cu cas[ cu tot ]n |ara Ungureasc[, pre unii cuvoie, pre unii =i can f[r[ voia lor.

}mp[ratul, Turcul, =i turcii, dup[ ce-au v[dzut aceste, tari s-ausp[riet, ce ]mp[ratul nu numai de moscali =i de nem\i, ce =i de


327

oastea lui, s[ nu fac[ zorbà asupra lui. Au =i p[zit de-au schimbatpre viziriul =-au t[iet pre chihaie, dzic`nd c[ s-au agiunsu eicu moscalii de-au dat Vozia. Dup[ cum li-i hirea de dul[u, dele dz`c c[-s dul[i, adiv[rat c[-s dul[i. Dac[ v[d c[ nu potispr[vi, ei dau vina capetelor. +-au pus =i han nou, anumi peAd[le Gheri cel r[u, ce fus[s[ mai ]ntì la domnia ]ntì a luiGligori-vod[, c`ndu s-au f[cut zorbà asupra lui1, ]n\[leg`nd c[acela au pierit ]n Cr`m, cari =ede la Tighine p[n-acmu, c[ laCr`m nu poate s[ marg[. Atunce au triimis ]mp[r[\ia de-auluat pre Manolachie chiurci-ba=e Ps[olu, fratele hatmanuluiCostandin ce este aice ]n Moldova. +i l-au dus la |arigrad, la]mp[r[\ie, de i-au dat grè munc[ p[g`neasc[, 5, 6 dzile, p[n-auspus toat-averea ce-au avut, di i-au luat tot ce-au avut, ca la3.000 pungi, cu odoar[. Nu numai a lui, ce =i a fr[\`ni-s[u, alui Costandin hatman =i altor rude a lui, gineri =i al\ì. Ce aug[s`t, tot au luat. +i apoi l-au sp`ndzurat ]n mijlocul uli\ì,unde s[ v`nd blanile ]n t`rgu. +i i-au pus¡ o blan-]n cap, d`ndu-ipricin[ c[ el sf[tuiè pre chihaie. Atunce l-au agiunsu osinda|[rì Moldovii =i |[rì Muntene=ti. C[ acest Manolachis[-nv[\as[ de s[ f[cè tot d-è cas[li chihaielilor, de m`nca acestes[raci de \[ri, cum le era voia, cu al\] greci =i alte p[=ii, def[cè schimb[ri =i-adau=aguri cu mul\ime de bani. Cum =i mai]nainte vremi, c`ndu s-au f[cut zorbà, de s-au schimbat]mp[r[\ia, la Ibraim-pa=a vizirul, c[dzut la mare urgii, precumscrii la r`ndul s[u. Atunce au sc[pat, =i tot nu s-au l[sat der[ut[\i. Dar acmu n-au putut sc[pa, dup[ cum s[ dz`ce c[ nu-s]n toate dzilele Pa=tile. A=è dz`c c[ mai mult dispre Costantin-vod[ s[-i fi fostu p`ra, av`ndu pizm[ pre d`nsul. +-au scosferman s[ omoare =i pre gineri-s[u, +tef[ni\[ beizade, ficiorullui Mihai-vod[, care \inè fata hatmanului Costandin. Numain[rocul lui c-au prinsu de veste, di s-au ascunsu la cas[li solilor,mult[ vremi, p[n’ s-au ]ndreptat.

R[iz-afende, solul turcescu de la Nimirova, v[dz`nd acestelucruri ce s[ poart[ =i moscalii nu priim[sc bani s[ fac[ pace,

1 De la „anumi...“ p`n[ aici, ad[ugat de Neculce.

Ion Neculce

328

ce cer Dun[rea cu Cr`m cu tot, =i nem\ii Bosna =i alt[ som[ debani, cheltuiala o=tii, =i robii ce luas[, au f[cut izvod de toatede aceste ce cerè moscalii =i nem\ii. +i au dat multe darurisolilor nem\e=ti =i moschice=ti =i lui Minih fertu-mar=alihmoschicesc, ca s[ mai a=tepte 30 dzile, s[ nu porneasc[ o=tile,p[n-or trimite la ]mp[ratul turcesc s[ vad[ ce-or priimi. De-apriimi, bini, iar de n-a priimi, s-or bate. Tot ca s[ mai lungeasc[,s[ treac[ vara cu am[gele, dup[ cum este n[tura turcilor. C[s[ sp[ries[ prè r[u. Ce, dup[ cumu-i or`nduiala ace=tei lumilacom[, au ]ntunecat mintea solilor nem\e=ti =i moschice=ti,de-au priimit s[ a=tepte celi 30 dzile, p[n-a vini r[spunsu de laPoart[. +i au =i r[pedzit Raiz-avende cu acele scrisori la]mp[ratul turcesc pre terdz`manul, fratele lui Grigorie-vod[,s[ umble ]ntr-aceste 30 dzile de olac, s[ aduc[ r[spunsul, cuma fi: ia pace, ia nepace. +-au purces¡ terdz`manul =-au vinitpre la Grigorie-vod[, frate-s[u, la G[lata, =i l-au benchetuit1 dzi cu mari cinste. +i l-au mai ]nv[\at =i el me=ter=uguri de-a lui, ce au mai =tiut. C[ avè Grigorie-vod[ mare jeli =i fric[,c-or lua cre=tinii \ara, ce nu numai el, ce =i grecii lui, =i n-oravè ce st[p`ni =i ce m`nca la |arigrad.

+i la 30 dzile s-au ]ntorsu iar[= ]napoi la Nemirova, undeera solii, cu r[spunsu c[ nu priimè turcii s[ dè nimic, numai s[fie b[taie la anul. +i a=è solii s-au dus cine= pre la st[p`nii lor.+i vod[ ]nc[ l-au triimis pre aga Enachi grecul cu 600 slujitori]naintea lui Reiz-afendi la Movil[u, tem`ndu-s[ de c[zaci s[nu-l lovasc[, =i l-au petrecut p[n’ la Tighine. Iar V[daniighen[rarul, dac-au ie=it la Oituz cu oaste, au =i poroncit luiGligorii-vod[ s[ dè paci oaminilor den S`ret ]ncolo de bir =i s[-itrimit[ 150 de pungi de bani, dac[ i-i voia sa =ad[ cu paci ]nIe= p[n’ la o vreme. Deci Gligorii-vod[ era la Frumoasa =in-apucas[ s[ str`ng[ oaste, nici s[ dus[s[ la Prut. Au socotit =iau trimis pe Todera=co vel-sp[tar =i pe Alixandru S`rbul tretii-logof[t cu daruri =i cu c[r\] de la d`nsul =i de la boieri, scriindghen[rarului, lui V[danii, s[-i fii mil[ de \ar[, s[ n-o str`ce. +iau mersu la d`nsul la Oituz, =i i-au priimit cu dragoste, =i s-au


329

adiverit cu bini. Numai, Grigorii-vod[ nu s-au ]ncredzut, ce s-audus la Prut, dup[ cum s-au scris mai sus, di =-au str`nsu oaste.A=ijdere nici pe P[ladi sp[tarul nu-l credè, fiind moldovan, s[nu-i fac[ vrun me=ter=iug. +i de [a]cee au trimis =i pe AlixandruS`rbul, fiind di casa lui, ca s[ nu poat[ faci vrun me=ter=iugasupra lui cu V[danii ghen[rarul.

Turcii, p[n-a umbla terdz`manul la Poart[ aceste 30 dzile,iar ]mp[r[\ia au =i pus sarascher pre Chipruliul =i au =i r[dicatoaste den |arigrad ca la 120.000 =i l-au trimis la Bosna asupranem\ilor. +i viziriul au triimis pre Meni=-pa=e de la Cartal cu20.000 oaste, =i au purces de la Cartal pre marginea Dun[rii amai str`nge oaste ce putè. +i s-au dus =i la Vidin asupra luiVales, ghen[rariul de Sibii, ce b[tè Vidinul cetatea, =-au gonitpre nem\i de la Vidin. Dar tot nu i-au b[tut prè r[u, numai c`ti-au gonit de la cetate.

+-au dat =i lui Costandin-vod[, domnul muntenesc, vo 2, 3pa=i cu oaste, de-au gonit pre nem\i din |ara Munteneasc[, c[era pu\inei, numai vo 3, 4 mii ]n |ara Munteneasc[. +-au f[cutturcii mult[ r[utate =i prad-]n |ara Munteneasc[, c-au luatmun\ii ]n cap. +i pre unde au g[s`t bejenii, au tot pr[dat =i auarsu. +i au spartu =i mitropolia de la T`rgove=te =i au g[s`tmult[ avere a boierilor muntene=ti =i au luat-o toat[. Ce nunumai ]ntr-un r`nd au pr[dat-o, ce ]n c`teva r`nduri au umblat,pr[d`nd =i str`c`nd biata \ar[.

Costandin-vod[, domnul muntenesc, iar[=i s-au a=[dzat ]nBucure=ti cu vo 2, 3 pa=i. +i rè prad[ au f[cut turcii =iBucure=tilor. +i mitropolia din Bucure=ti au f[cut-o mecet, dis-]nchin[ ]ntr-]nsa pa=ii. +i Costandin-vod[ au pus tot boieri decei de gios, c[ boierii ]s to\ ]n |ara Ungureasc[, cei mari, du=i.

Iar ghen[rariul cel mare de la Sibiiu, anume Valis, caremerses[ la Vidin, v[dz`nd c[ nu poate sta ]mpotriva turcilor,c[ are oaste pu\in[, au scrisu la V[danie ghen[rariul, ce ie=is-]nMoldova cu oaste, de-au trecut muntele ]napoi de-au mersuagiutori la Vidin. Numai ce au r[mas vo 500 oaste nem\i destraj[ la Com[ne=ti, iar ceielal\i, m[car c[ s-au dus la Vidin,

Ion Neculce

330

tot n-au putut ispr[vi nimic ]mpotriva turcilor. Deci ghen[rarulValis, v[dz`nd c[ au gre=it =i =-au ]mpr[=tiet oastea prenMoldova =i pren |ara Munteneasc[ =i n-au putut ispr[vi nimics[-l iè, ori de ciud[, ori de ru=ine, ori de frica ]mp[ratului, aum`ncat otrav[ singuru =-au murit.

Mai ispititu-s-au turcii =i cu 2 soltani s[ marg[ preste munte]n |ara Ungureasc[. +i s-au p[zit nem\ii mai bine, ]ntr-altu fel,c[, dup[ ce-au intrat ]n munte, le-au \inut calea =i dinainte =idinapoi. +-au pierit un soltan =i cu t[tar`i mai to\i, numai unulau sc[pat prè cu pu\ini t[tari. N-apuc`nd a intra ]n munte, laC`mpina, s-au ]ntorsu ]napoi pr[d`nd =i ardz`nd. +-au lovitpren Bucure=ti, fiind domnul ]n scaun, =-au pr[dat t`rgul tot, cum[n[stiri cu tot, =-au g[s`t mul\ime de avere. +i domnul n-auputut s[ ispr[vasc[ nimic, s[ nu-i las[ s[ prade. Ce-u g[sit aboierilor pribegi =i nepribegi =i a negu\itori pin hanuri, tot auluat1. Acest r[zboiu au fost mai pre urm[, la let 7246, lanoiemvrii. S[ l[s[m acmu |ara Munteneasc[, di om scrie ]naintela r`ndul s[u.

Grigorie-vod[, =edz`nd cu tab[ra la G[lata =i ]n\[leg`ndc[ s-au dus nem\ii cei mul\] =i au r[mas numai 500 nem\i laCom[ne=ti de straj[, =i v[dz`nd c[ s[ g[teadz[ t[tarii =i cuturci de la ordia viziriului s[ marg[ la d`n=ii, au scris la viziriuls[ nu marg[ nici turci, nici t[tari, s[ str`ci \ara. Pu\inei ce aur[mas de straj[, a triimite oastea lui =i i-a goni. Deci viziriul]ndat[ i-au =i poprit s[ nu marg[. C[ era la G[la\ p[n’ la B`rlad¡tot t[tari, cu 2 soltani, de-au =[dzut toat[ vara de-au m`ncat¡pre be\ii oameni, de-au r[mas numai cu sufletele. Deci Gligorie-vod[ au ales din oastea lui ca la 1.500 slujitori turci, lipcani,moldoveni =i 2 steaguri de c[zaci =-au triimis pre Costandinhatmanul, fratele chiurci-ba=ii, =i pre Toader P[lade sp[tariuls[ marg[ pre la gura Oituzului =i la Com[ne=ti, s[ astupepoticile =i s[ str`ci p[l[ncile ce li f[cus[ nem\ii. +i m[rg`ndacolo la Com[ne=ti, numai au =i dat peste celi cinsute de nem\ice r[m[ses[ de straj[. De merat lucru este cum au dat Dum-

1 Aceast[ fraz[ a fost ad[ugat[ de Neculce.


331

n[dz[u o spaim[ nem\ilor, c`t n-au putut s[ stè la r[zboiu. C[cum s-au t`mpinat =i au disc[lecat c[zacii de-au slobodzitfocul =-au pisat vo 3, 4 nem\i, s-au =i sp[riet nem\ii =-au plecatfuga =i n-au apucat s[ sloboad[ focul. +-au =i-ntrat turcii cumoldovenii ]ntr-]n=ii =-au prinsu ca vo 30, vii cu mor\i. +-aupierit =i colonelul care era pre oastea nem\easc[ mai mari. +iiar[=i au dat Dumn[dz[u fric[ moldovenilor =i turcilor, c[ nu i-augonit, tem`ndu-s[ s[ nu fie oaste supus[, s[ fie vicle=ug, c[ nuar hi mai sc[pat mai nici unul. Iar nem\ii tot g`ndiè c[-i gonesc,c[, cum au agiunsu la p[lanc[, cum =-au l[sat pu=cile =i caii =i2 sacalu=i =i 2 c[ru\[, iarb[, =-au fugit care ]ncotro au pututpren munte pe gios. +-a triedze au ]nceput a ie=i c`te unul, =iv[dz`nd c[ nu-s nime, =-au luat pu=cile =i ce-au avut =-au trecutmuntele, dincotro vinis[, ]napoi.

Iar hatmanul cu oastea, precum mai susu scrii, nici gium[tatede ceas n-au z[b[vit =i s-au =i-ntorsu ]napoi, fiind grec cu pelede iepuri la spate. Au fugit toat[ noaptea, f[c`ndu-s[ dzu[ laBistri\[, negonindu-l nime, nici v[dz`nd pre nime, dup[ cumeste vorba c[ nu fac toate mu=tile miere. C[, c`nd s-au t`lnitcu oastea nem\asc[, tremura de fric[ =i vrè s[ fug[. Iar turcii,v[dz`nd c[ vrè s[ fug[, au ]nceput a-l sudui =-au scos =i sabiileasupra lui, s[-l taie. +i v[dz`nd a=è c[ fac turcii zorbà asupralui, s-au slobodzit de fric[ asupra nem\ilor. +i s-au t`mplat acèizb`nd[, dup[ cum scrii mai sus. Numai t`mpl`ndu-s[ ToaderP[lade spatariul =i v[dz`nd zorbaoa turcilor, el mai mult au]nceput a ]ndemna oastea. +i dup[ ce au vinit la Ie= hatmanul,i-au scris Grigorie-vod[ c[r\] la viziriul =i l-au triimis cu 10nem\i vii =i cu 17 capete mor\]. +i cu acè pu\in[ izb`nd[ =-aumai tocmit treaba, c[ era s[ pitreac[ =i el de la Poart[, cafrate-s[u Manolachi chiurce-ba=e.

Tot ]ntr-acea vreme mers-au Chipruliul ]nt`i la Ni=, undeluas[ nem\ii, =-au ]ncungiurat cetatea Ni=ul. +i n-au putut s[sprejineasc[ nem\ii =i s-au ]nchinat, c-au fost ca la 5.000—6.000 nem\] cu un ghen[ral. +i pre ghen[rari =i pre nem\] i-auslobodzit cu pace, iar pre raiè au pus-o tot supt sabii, c[ s[

Ion Neculce

332

burzuluis[ toat[ cre=ten[tatea, de \inè cu nem\ii: s`rbii, arb[na=ii=i al\ii ce era prenpregiur¡.

Purces-au Chipruliul de acolo asupra nem\ilor ce b[tè Bosna.Deci nem\ii nu putè lua Bosna, fiind locurile tari =i raiaoa ]nc[\inè tot cu turcii, nu vrè s[ s[ de nem\ilor. Numai ce-au apucatde-au luat vo 2, 3 cet[\] ]n marginea Bosnii, =i au =i sos`tChipriliul cu oastea lui agiutori bosnenilor. +i s-au lovit ]n vo 2,3 r`nduri, =-au tot can z[ticnit pre nem\i =i nu =-au putut alege.Aceste toate s-au f[cut la velet 7245. Iar dup-acee, la v[letul7246, ]n luna lui octo[m]vrie, tot ]ntr-aceast[ toamn[, v[dz`ndturcii c[ le-au mersu can bine=or spre nem\i, c[ nem\ii nu f[cus[g[tire prè bun[, ]n grab-au =i pornit oastea de la Cartal =i de laTighine, c`t[ era str`ns[, ca la 100.000 de iniceri =i de spahii,c-un sarascher =i cu Medle Gherie, hanul cel nou, cu toat[t[t[r`mea de Bugeag, ca la 60.000 =i 2 soltani, mai can cutoat[ puterea turceasc[ ce era la Cartal. +i pre ap[, de la|arigrad, vo 20.000 s[ marg[ s[ iè Vozia de la moscali.}n\[leg`nd c[ Mineh fertu-mar=alih s-au dip[rtat cu o=tilemoschice=ti la iernatic, la Perevolo=in, dup[ ce s-au dus soliide la Nemirova, =i ei ]n\[leg`nd c[-s numai 7.000 moscali =i2.000 c[zaci, 9.000 de toat[ oastea, au socotit c-or lua-o prèlesne, =i lu`nd-o, or treci =i or lua =i Culburul =-or treci =i-nCr`m asupra-celora moscali =i or duci =i pre hanul cestu nou,pre Medle Ghirie. +-au luat =i vo 60, 70 pu=ci din Tighine =i400 car[ moldovene=ti, de-au dus geabhanaoa. +i dup[ ce-auagiunsu acolo, au ]nceput a bate cetatea. +-au b[tut-o 2 s[pt[m`ni=i n-au putut-o lua. +i a=è da turcii feliuri de feliuri de n[v[listra=nici asupra cet[\`i, =i =i mai pierè. Spartu-s-au =i vo 20 depu=ci mare, umpl`ndu-le mai mult preste m[sur[, ca s-agiung[la cetate, =i iar[ pre d`n=ii ]i omorè. F[cut-au un me=ter=ug cuni=te s[crii noaptea, ca s[ s[ apropii de cetate. Iar moscalii auf[cut altu me=ter=ug, di s-au luminat ca dzua, =-au ]ndreptatpu=cile de i-au f[cut f[r`mi. F[cut-au turcii 2 lagumuri, =i s-austr`nsu acolo mul\ime s[ dè n[val[. Iar moscalii le-au g[s`tunde le puses[ turcii =i le-au b[tut dispre d`n=ii, ca s[ dè ]napoi


333

spre turci. +-au f[cut =i ei 2 lagumuri, al[ture =i cu gauri, dinceli turce=ti, la a lor. +i c`nd s-au str`nsu mul\ime de turci lalagumuri =-au dat foc, iar lagumurile au dat ]napoi, =i s-auaprinsu =i celi moschice=ti, c`t au pierit mul\ime de turci. +iatunce au ie=it =i moscalii cu c[zacii afar[ den cetate =-au]nceput a t[iè =i ei pre c`\i nu ]i omor`s[ lagumul.

A=ijdere sculatu-s-au turcii cu zorbà asupra hanului, dz`c`ndc[ g`lceava dispre d`n=ii s-au ]nceput ]ntì =i ei dau n[val[ dipier, =i t[tarì nu pier, umbl[ pre de laturi. Deci au luat hanulpre t[tari ]mpreun[ cu turcii, =i car[le celi moldovene=ti le-auumplut de stuh =-au ]nceput a pune pre moldoveni de ]mpingècar[li, =i turcii cu t[tarì dup[ d`n=ii cu pu=cile, ca s[ s-apropiede cetate, s[ bat[ cetatea. Iar moscalii a=è au ]nceput¡ a-i]mpro=ca den cetate, =i au ie=it =i afar[, =i a=è au dat o n[val[turcilor, c`t au pierit mul\ime, =i au luat =i o sam[ de pu=ci.A=ijdere era o z[mculi\[ de laturi de cetate, =i =idè ni=temoscali. +-au ]ngropat =i moscalii un lagum acolo =i s-au f[cuta fugi spre cetate. Iar turcii au =i-ntrat ]ntr-acè z[mculi\[ =-aug[s`t lagumul =i l-au scos. Moscalii, v[dz`nd c[ au g`s`t turciilagumul =i l-au scos, au =i ]ndreptat pu=cile ]n z[mculi\[ abate. +i au pierit =i acolo mul\ine de turci, =i c`\] n-au pierit le-auc[utat a ie=i, c[ nu putè s[ =ad[, c[-i ]mpro=ca den cetate.A=ijdere vinit-au turci cu vas[ pre ap[, =i moscalii ]nc[ avèvas[. Ce nu le-au sporit turcilor nici cu acel fel, c[, cum aufost d`ndu moscalii din tunuri de pe ap[ or den cetate, s[ =iafunda vas[le turce=ti, de s-]neca, c`t n-au r[mas nici unul, iarmoschicesc nici s-au betejit.

Mai pre urm[ iar[= s-au r[dicat turcii cu n[val[ asupra cet[\ì,v[dz`nd c[ au ie=it o sam[ de moscali din cetate. +i s-au =i pornitturcii asupra moscalilor s[-i iè ]n unghi, iar moscalii s-au f[cuta fugi asupra vasilor =i au l[sat poarta cet[\ì di=chis[. Iar turcii,cum au v[dzut poarta cet[\ì de=chis[, au l[sat pre moscalide-a-i mai gonire =-au =i-nceput a intra ]n cetate. +i i-au l[satde-au intrat vo 4.000—5.000 =i au slobodzit por\ile cet[\ì di i-au]nchis. +i a=è moscalii den cetate, fiind supu=, au =i-nceput a le

Ion Neculce

334

da foc =i din frunte =i din coad[, =i den dos a le da bombi, p[n-i-aupotopit pre to\i. Da s[ dè ]napoi, por\ile cet[\ì era ]nchis[. +ic`\i n-au pierit, i-au luat pre to\i de grumadz].

Iar turcii cei ce r[m[ses-afar[, de n-apucas-a intra ]n cetate,i-au =i aruncat¡ lagumul. Atunce moscalii cei de-afar[, ce s[f[cus-a fugi spre vas[, s-au =i-ntorsu ]napoi ]ntr-]n=ii a-i omor]c`\] sc[pas[ de lagum.

A=ijdere =i moscalii di pre ap[ au prins a-i ]mpro=ca caris-apucas-a s[ lipi de zidiul cet[\ì, c[ nu putè s[ s[ mistuiasc[nici ]ntr-o parte. +-au ]nceput moscalii a-i bate =i di pe ap[, c`ti-au potopit, ca la 30.000—40.000 de turci.

Iar ]n scurt[ vreme au =i sosit veste de la soltanul lasarascheriul, care soltan era ]ntre Buh de straj[, cum c[ vin dela Minih agiutori cet[\ì prè mul\i moscali pre ap[, di s-auf[cut spaim[ ]n oastea turceasc[. C`\] r[m[ses[ vii nepieri\iau =i fugit preste noapte =-au l[sat cetatea. 3,4 dzile de-ar fimai z[b[vit turcii pre loc, nici unul nu vrè sc[pa. C[ au =i datDumn[dz[u un vicol, c[, cum era gium[tate r[ni\], a=è dz`cc[-ntr-acel c`mpu 4 p[r\] ar hi pierit =i una de-ar fi sc[pat bini.Fostu-s-au cer=ut c[zacii s[-i las[, c[l[ri, audzind c[ vin turcila Vozia, =i Minih n-au vrut s[-i las[, fiind la Perevolo=in. +i augre=it c[ nu i-au l[sat, c[ nici un turcu n-ar fi sc[pat, sau t[tar.

Deci acel soltan ce era de straji ]ntre Buh, v[dz`nd c[ turciifug de la Vozia, slobodzit-au =i el ceambur¡ pre margineaOcrainii le=e=ti, di-au pr[dat satele. |`n =i ei priete=ugul cac`nii vinerea. Ce s-a mai face cu le=ii, vremea viitoari va ar[ta.

Grigorii-vod[, v[dz`nd c[ s-au dus nem\ii din Moldova,scris-au cu giur[m`nt la boierii cei pribegi =i la \ar[, cei haini,s[ s[ ]ntoarc[ ]napoi la locurile sale, s[ nu poarte nici o grij[.+i i-au iertat pre to\i, numai s[ nu mai fug[ =i al\ì, ca s[ ièbani. Deci s-au ]ntorsu to\i la locurili sale, =i nimic nu le-auf[cut. Numai pre Costandin Bal=e, av`nd m[raz pre d`nsul, l-aub[tut la talpe =i l-au slobodzit. F[cut-au =i acestu obicei Grigorii-vod[, de s[ bat[ boierii cei mari la talpe, turce=te. +i pre +tef[ni\[vornicul Ruset, hiind mai b[tr`n, l-au f[cut surgun o lun[ la


335

m[n[stiri la Dobrov[\¡ =-apoi l-au adus la Ie= =i l-au iertat. +i i-aum[ritat o fat[ ce avè, cu cheltuiala lui vod[, dup[ Scarlata-chie comisul, ficior Lupului Gavrili\i.

Iar pre R[ducanul, fiind nepot lui Mihai-vod[ =i agiunses[cu c[r\] la Grigori-vod[ de la nem\i de f[cè =tire ce fac nem\ii=i ce li-i sfatul, c`nd era nem\ii la casa lui, la Groze=ti, pentruacee mai mult l-au boierit, de l-au f[cut p[harnic mare.

Pus-au turcii pre ficiorul lui Raco\i, anume [Iosif]1, ca s[ fiicrai ]n |ara Ungureasc[, =i i-au f[cut coron[ de aur, cudiiamanduri de mult pre\¡. +i i-au dat =i cinci mii pungi bani,s[-i fie de cheltuial[ =i s[-= fac[ oaste, os[bit de ce i-au r`nduitturci =i t[tari.

+i l-au pornit¡ den |arigrad, de-au vinit la Br[ila di s[g[teadz[ =i-= str`nge oaste. Ispititu-=-au n[rocul, cu 2 soltani =icu turci, de-au triimis ]n |ara Ungureasc[, ca s[ treac[ pre laC`mpina, pren |ara Rom`neasc[. Ce nu i-au slujit n[rocul ceast[dat[, c-au p[\`t r[u, precum scrie mai sus patima lor.

}mp[ratul nem\esc, ]n\[leg`nd de Raco\ie, au str`nsu toatecapetele celi de frunte, boieri ungure=ti, di i-au dus pre to\i laBeci, di-i \inè acolo de le d[dè toate ce li trebuiesc. Ce s-a maialege, vremea viitoare va ar[ta.

Deci ]n\[leg`nd Poarta turceasc[ di ce s-au lucrat la Vozia,trimis-au de-au luat pre viziriul la |arigrad, la sfat, nu numaipre viziriul, ce =i pi toate cepetele celi turce=ti, pre toate undeera. La ce va ar[ta, vremea viitoare va ar[ta. Aceste toate s-auf[cut ]ntr-ace=ti 2 ani a domnii lui Grigorie-vod[, p[n’ la velet7246, la istovul lui noiemvrie.

Dup[ aceste, a=[dz`ndu-s[ Grigorie-vod[ ]n scaun ]n Ie=is[ iernedz[, dup[ cum s-au scris mai sus, pus-au ]n Ie= =i 4 steaguride turci =i cu 4 de lipcani, steaguri, s[ iernedz[ cu d`nsul ]nIe=, necredz`nd pre moldoveni. Bogate nevoi =i ru=ini f[cè turciibe\ilor oameni la Ie= =i la \ar[, pre unde mergè. C[ lua femei =ifete mare =i copii cu s`la, de-= f[cè r`s. +i la drumuri ]= r`de =ipr[da pre oameni.

1 József, fiul lui Ferenc Rákóczi II. Ad[ugat de mine.

Ion Neculce

336

Iar ]n luna lui dechemvrii, bine nu s-au a=[dzat ]n Ie=, =i au=i scos h`rtii, frunte de 3 ughi, mijlocul de 2 ughi, coada de1 ughiu, =i c`rcim[rit tij 5 lei, =i car[ pre \ar[, de c[ra f`n =ilemne la oaste. +i f`n nu g[siè pre aproapi, c[-l m`ncas[ de cuvar[, ce lua ordzu a cui g[siè, f[r[ bani. +i taberi de car[ ducèla Siret, de m[cina, c[ pe aproapi nu era mori. +i lua boi a cuig[s`è, de pre drumuri. +-au ]nceput =i ciuma a s-a\`\a ]n Ie=i, =iau \inut¡ pu\in, vo lun[, acel omur¡. Oh, oh, oh! s[rac[ |ar[Moldov[ =i |ar[ Munteneasc[, cum v[ pitreci\] =i v[ dez-mierda\] cu aceste sup[r[ri, la aceste vremi cumplite, =i f[r’de mil[ de st[p`nii no=tri, care singuri noi \-am poftit =i \-amaflat¡! Nu ne s[turam de domni de \ar[, nici de m[ritat feteledup[ peminteni, ce dz`cèm c[-s pro=ti =i s[raci. +i alerga\i lacei str[ini, greci, de-i apuca\ cari de cari s[ v[ hii gineri, c[-scilibii =i boga\], =i le da\i mo=ii =i-i pune\ ]n capul mesì. Iac[la ce am vinit! Aceste, adiv[rat c[ ne-au f[cut cilibii la toate,cu lacr[mi pre obraz =i cu suspinuri la Dumn[dz[u str`g`nd.Iar alt[ puteri, f[r-a suspina la Dumn[dz[u, n-au r[mas. Ia privi\pre \[rile megie=ilor cum \in pre cei str[ini! Le dau di m`ncat,iar la sfat sau ]n capul mesì nu-i pun, nici ]i amestec[. +ipentru acee tr[iesc prostimea lor p[n-acmu nec[lcat[. De-=dau vo fat[ dup[ vun str[in, prè cu greu, dar mo=an nu-lpriim[scu, nici la sfat. +i pita ce o m`n`nc[, cu v[rsari desinge =i cu mult[ ostineal[ =i grij[ =i slujbe, o m`nc[ streiniiprentr-alte \[ri.

De ce s-au mai lucrat peste iarn[ de acmu de la noiemvriila v[let 7246. Viziriul, cum au sos`t la |arigrad, l-au =i maz`lit,=i au pus vizir [pre altul].1 +i cum l-au pus vizir, cum au ]nceputa r`ndui oaste la Hotin¡ =i la Tighine, =i pre al\ì ]ntr-alte p[r\],=i a face mare g[tire pen \ar[. Trec`nd la Hotin, =i al\ì ]n giosde la Tighine =i di la Hotin, mare stric[ciune =i pozne f[ceoamenilor pre unde loviè. Unii trece pre B`rlad, unii pre S`retiu.+i ]n Ie= ]nc[ au iernat¡ 3, 4 mii de turci. +i ace=te ]nc[ destuler[ut[\] f[cè. +i era o scumpete mare de p`ne =i de f`n¡, c`t

1 Ad[ugat dup[ Kog[lniceanu, ]n mss. fiind loc gol.


337

agiunses[ carul de f`n 4 lei, pre 2 boi. +i alte nevoi despredomnu: car[, ialovi\[, chile, v[c[rit, =i ad[o=ag peste v[c[ritc`te un tultu de vit[.

A=ijdere =i ]n |ara Munteneasc[ turcii =i t[tarì au iernat, =imult[ prad-au f[cut trec`nd pren \ar[ la Olt, de s[ b[tè cu nem\ii.

Nem\ì =i moscalii au =[dzut ]n paci pre la iernatic, premarginea \[r`lor lor, f[c`nd mare g[tire. Hanul den Bugeag s-ausculat la ghenarie =i s-au dus la Cr`m, nefiind moscali ]n Cr`m.+i de acolo s-au sculat =i au str`nsu oaste pre cine au putut, cala 80.000, amesteca\ t[tari =i turci, =i s-au dus ]n prad[ laSlobodzie, spre Harcov. +i i-au t`lnit moscalii =i i-au biruit. +iabè au sc[pat hanul cu 4, 5 mii de oaste. +i le-au luat¡ moscaliito\ robii ce au luat de la d`n=ii, c[ le st[tus[ caii ]n ceambur,=i i-au tot gonit p[n-]n Cr`m.

Mihai-vod[ era la ]nchisoare, c[-l p`rè muntenii s[ dè 7.000de pungi de bani. +i au =[dzut la ]nchisoari 11 luni, =i apoi,c[dz`nd acesta vizir ce mai sus s-au pomenit, fiindu-i prietin,l-au scos. +i fiind doamna lui Grigorie-vod[ la |arigrad, cufiiu-s[u Scarlat, au f[cut nunt[, =i au luat¡ pre fiica lui Mihai-vod[, cari mai sus s-au pomenit c[-i logodit[, la ghenarie, laBoboteazd[. Iar Grigorie-vod[ au f[cut ves[lie pentru fiiu-s[uo s[pt[m`n[, ]mpreun[ cu to\ boierii. Aceste toate s-au f[cutp[n’ la ]n dzi ]nt[i a lui aprilie, de prim[var[.

Iar ]n 31 de dzile a lui mai, la 4 ceasuri den dzi, s-au f[cut¡un cutremur mare, de-au c[dzut m[n[stirea Golè, =i multecas[, =i m[n[stiri ]n gios. R[chitoasa =i alt[ m[n[stire la Foc=eni.+i s-au cutremurat¡ mai bine de 1 lun[, mai ]n toate dzileli. +is-au =i ]nceput mare cium[ ]n Ie=, =-au \inut p[n’ despre iarn[omorul, toat[ vara p[n’ la luna lui dechemvrie.

Iar Grigorie-vod[ au ie=it afar[ cu ordia la Socola, ]n fundulv[ii, de au =[dzut toat[ vara. +i ]ncep`nd =i ]n ordie a picac`te un om de cium[, s-au mutat la |u\ora, despre toamn[, cas[ s[ mai r[coreasc[ de boal[.

Viziriul s-au r[dicat cu 300.000 oaste =-au purces spre Ni=asupra nem\ilor. +i au f[cut oaste ]n 3 p[r\]. Unii cu Raco\i i-au

Ion Neculce

338

pornit¡ pre Dun[re ]n sus, =i cu t[tari, de-au luat¡ |ara Oltului=i alte p[l[nci ce era pre Dun[ri. +i siliè s[ treac-]n |araUngureasc[, =i n-au putut s[ r[zbasc[ de nem\], =i s-au apucata bate cetatea Ru=ava. Al\`i =idè ]mprotiva taberii cei marenem\e=ti =i au b[tut-o toat[ vara, =i nu putè s-o dob`ndeasc[.Pierè turcii ca frundza, de pica pre Dun[ri ]n gios, =i le aducèDun[rea trupurile pre la G[la\ =i pre la Smil, =i-i prindè oamenii,mor\], de la lua borfili de pre d`n=ii. C[ fiind Ru=ava ]n ostrovDun[rii, da turcii n[val[ tare pre apa Dun[rii s-o iè, =i dencetate pe turci ]i tot pr[v[lè, di s-]neca ]n Dun[ri. C`teva miiau pierit¡ de turci la aceast[ cetate. Iar despre toamn[, v[dz`ndnem\ii cei den cetate c[ agiutori, nem\] nu li mai vini de nic[iuri=i bucatile li s[ sf`r=[sc, =i Dun[rea ]nc[ sc[dè, =i toat[ greimeaturcilor cearc[ prenpregiur, s-au ]nchinat cu 1.500 nem\]. At`\enem\] au fost numai ]n Ru=ava. +i ie=ind acel ghen[ral dencetate, l-au ]mbr[cat¡ viziriul cu c[ftan =i cu mari cinste l-auslobodzit, de s-au dus la tab[ra ce mari nem\asc[, cu dobi =icu surle dempreun[ cu to\ oamenii lui, dz`c`ndu-i viziriul:„Aferim, slug[ bun[ =i credincioas[! M[car di s-ar afla om harnic=i drept ca tine =i la ]mp[r[\ia noastr[! Cu pu\ine oasti s[ stais[ te ba\] cu at`ta puteri at`ta vreme!“ +i dup[ ce-au m[rsu lanem\], ]nc[ mai mari cinste au dob`ndit. Dz`c unii s[ hie datviziriul bani s[ s-]nchine =i s[ hie fost cu =tirea ]mp[ratuluinem\esc, =i viziriul ]nc[ s[-= fac[ obraz despre ]mp[ratulturcescu. C[ tab[ra ce mare nem\asc[ =idè ]ntre ni=ti b[l\] laloc tari, iar turcii nu cutedza s[ marg[ la d`n=ii, =i nem\ii a=ijderenu cutedza. +i a=è au =[dzut o=tile p[n-]n toamn[, f[r[ c`t¡c`te o straj[ de s[ lovie. Iar despre toamn[ s-au dus viziriul la|arigrad cu [a]cè izb`nd[. +i s-au ]mpr[=tiet la iernatic o=tile,=i cele turce=ti =i cele nem\e=ti. Iar dincoaci, dispre moscali,au r`nduit¡ un sarascheri cu oaste la Tighine, =i alt[ oaste aumersu, de la Hotin =i de aiure, ca 80.000 oaste, =i cu t[tar`iBugeagului 60.000, de sta pe Nistru d-a=tepta pre moscali.

Iar moscalii s-au f[cut ]n 2 p[r\]. O sam[, cu Les ghen[ral,s-au dus ]n Cr`m cu 100.000 oaste =i s-au b[tut acolo cu hanul


339

Cr`mului =i cu 60.000 turci, ce era cu c[pitan-pa=e. +i i-au totb[tut¡ pre turci =i pi t[tari. +i au pr[dat =i au arsu Cr`mul vo4 luni. +i apoi au ie=it den Cr`m =i au l[sat Cr`mul =i au vinitla ceasta oaste, la Perivolo=in, unde era Minih fertu-mar=alic.+i s-au f[cut ca la 300.000 oaste. +i au tot =[dzut toat[ vara, =iapoi de Sfeti Ilii s-au pornit¡ spre Nistru pre ]ncetu. Iar t[tarì=i cu o sam[ de turci c[l[rime le-au ie=it ]nainte =i-i tot ceheièprenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarb[, iar s[ le ste]mprotiv[ nu putè. S[ ispitè c`teodat[, =i pica ca perile turcii =it[tarì. +i a=è s-au apropiet cale de 4 ceasuri de Nistru tab[racè mari, iar fruntea o=tii, cu 20.000 oaste =i cu o sam[ de c[zaci,au agiunsu la Nistru, la Calanca, den gios de Ra=cov, unde erade ceasta parte =i sarascheriul cu toat[ inecerimea. +i au ]nceputmoscalii a-i ]mpro=ca den pu=ci =i den bombe de piste Nistru,c`t¡ nu putè turcii s[ s[ mistuiasc[ nic[iuri pre di ceasta parte. Iarpeste noapte le-au =i vinit ocaz de la Minih s[ s-]ntoarc-]napoi. +is-au ]ntorsu noaptea la obuzul cel mari, unde era Minih. +i aupurces iar[= cu to\ì ]napoi la Buh. +i murindu-le caii =i boii,\iindu-i toat[ vara ]n herbinteal[ la Buh, n-avè cu ce tragiprivantul, pu=cile. +-au ]ngropat acolo ]n c`mpu 500 de car[de glon\uri =i de combarale, os[bit de f[nin[ =i posmagi =i altebucate ce-au lep[dat pre c`mpu. +i dup[ ce-au agiunsu la Buh,au triimis Minih =-au r[dicat =i oastea ce era ]n Vozia. +i i-audat foc =-au r[sipit-o detot, =i Culburului tij. +i au vinit la d`nsul,=i s-au dus cu to\ii la iernatic la Perivolo=in.

Iar turcii iniceri vrè s[ treac[ s[ agiung[ pre moscali, darnu-i l[sa s[ treac[ Nistrul sarascheriul, neav`nd ferman, c`t]ncepus[ inecerii cu zorbà, cum li-i obiceiul lor, s[ omoare pesarascheriul. De mierat lucru este acesta, cum a=è lesne s[]ntoars[r-]napoi =i stricar[ =i Vozia, =i sarascheriul ]nc[ nu l[sas[ treac[ inicerii dup[ d`n=ii, s[-i goneasc[. Unii dz`c c[ audat sarascherul mul\imi de bani lui Minih, iar[ al\ì dz`c c[ s-autemut Minih de cium[, s[ nu i s[ umple oastea. +i s[ temè s[nu iè turcii =i t[tarì pre moldoveni ]n sabie =i-n robie, c[ a=ès[ l[uda turcii. +i s[ cerè =i la sarascheriul, s[ le dè voie, cum

Ion Neculce

340

or vidè c[ trec moscalii ]ncoaci Nistrul =i nu-i pot sprejini, s[ =isloboad[ prad-]n \ar[. Iar pentru Vozia, aceast[ pricin[ dz`cèMinih, c[ un an de c`nd au luat¡ Vozia, =i ciuma dentr-]nsa n-aumai ie=it, c`t mai bine de 20.000 oaste s-au potopit ]ntr-]nsa, =ipentru acee au stricat-o =i au scos oastea dentr-]nsa. De nu-sniscai fapte a lui Minih, vremea viitoare va ar[ta adev[rul.

}mp[ratul turcesc, ]n\[leg`nd de acest lucru, s-au m`niet¡pre sarascheriul =i l-au f[cut surgun. +i au pus pre altu, anumeVeli-pa=e, vestit viteaz bun, ce au ar[tat mari ]ndr[znire lamoscali. +i au t[iet =i 4 pa=i, =i au maz`lit =i pe sultanul, c[cin-au mersu dup[ moscali s[-i goneasc[. C[ era bucuro=, =i tot¡s[ temè s[ nu f[c[ vrun me=ter=ug, s[ s-]ntoarc[.

Tot ]ntr-aceast[ toamn[, la noiemvrii, murit-au ficiorulcraiului unguresc, anume Racolci, la Dun[ri, ce-l puses[ turciicrai, la Udrii, ca s[ hie ]n |ara Ungureasc[. +i nu i-au slujitn[rocirea, care mai sus s-au pomenit.

Vinit-au capigilar-chihaie de la ]mp[r[\ie, cu poronc[ laGrigorie-vod[ de-au mersu la Nistru s[ r[dice pu=cile ce le]ngropas[ moscalii, s[ le iè s[ le duc[ la Tighine. +i s-au dusp[n’ la Nistru =i au triimis de-au ]nc[rcat¡ tot, cu mare fric[,s[ nu-l lovasc[ c[zacii. Dar n-au avut nici o ostineal[ =i au]nc[rcat¡ 500 de car[ de glon\uri, cum mai sus s-au pomenit¡.

+i au umblat Grigorie-vod[ pre la Soroca, pre la Ra=cov,pre la Orhei, di s-au primblat s[ vadz[ locurile \[rii. +i pi urm[,de la Orhei n-au vinit ]n Ie=, c[ murè tari de cium[, ce autrecut¡ la sat la Deleni, ]n \inutul H`rl[ului, la vorniculIordachie Cantacozino Deleanul, de-au =[dzut p[n-]n dzi ]nt[ia lui dechemvrie. +i apoi, ]n\eleg`nd c[ au mai r[dicatDumn[dz[u focul, s-au dus ]n Ie=.

Iar nevoili ]n \ar[, prè multe, di chili, de ialovi\[, de car[ =ide alte nevoi nespus[, tot ie=ite pe catastijile banilor h`rtiilorce fuses[ de prim[var[. Ca =i la Duca-vod[ cel b[tr`n, ce ie=èpre banii h`rtiilor, a=è =i acmu au fost.

Oamenii, de var[, s[ bejenis[ la mun\i, la p[duri, de fric[s[ nu prade p[g`nii \ara.


341

Le=ii au avut paci, f[r[ c`t ]n Ocraina, pre unde au fost=leavul moscalilor, au avut oarece stric[ciune de t[tari.

Fran\ozul[ui] i-au tot umblat oamenii lui s[ fac[ paci turcilordispre moscali =i dispre nem\].

Caz`lba=ul ]nc[ au avut paci ]n cest an cu turcii.Aceste toate s-au lucrat ]ntr-acestu an, de la noiemvrii, la

v[let 7246, p[n[ iarna la istovul lui noiemvrii, la velet 7247.+i ce s-a mai lucra s-a scrii la r`ndul lui.

Iar am ]nceput a scrie acestu an. Iat[, dup[ ce au mersuGligorie-vod[ ]n Ie=, ciuma s-au potolit. Nevoi totuna au \inut]n \ar[, precum scrie mai sus. Pre viziriul =i pe hanul i-auchemat¡ la sfat la |arigrad. Ce pre viziriul l-au schimbat =i aupus [alt] vizir, iar pre hanul l-au triimis de-au =[dzut toat[ iarna]n Bugeag p[n-]n prim[var[, iar pim[vara s-au dus ]n Cr`m. +iau mersu =-un poghiaz t[t[r[sc la moscali, dar pu\in[ pagub-au f[cut, iar mai mul\] au pierit ei. Iar de prim[var[ s-au sculat¡viziriul cu toat[ puterea c`t-au avut =i s-au dus asupra nem\ilorla Beligrad. +i nem\ì ]nc[ au str`nsu tab[ra lor acolo, 90.000—100.000 oaste nem\], mai departe de Beligrad. +i au f[cut =an\u=i sta acolo de a=tepta pe turci cale 7, 8 ceasuri. +i dup[ ce s-auapropiet¡ turcii de tab[ra nem\asc[, iar nem\ì au ales 18.000de oaste den tab[ra lor =i au triimis s[ lovasc[ pe turci noaptea,f[r’ de veste, s[-i sparg[, ]n\eleg`nd c[ nu-s turci mul\]. +iturcii au fostu prinsu limb[ c[ vin nem\ì =i au fostu st`nd gata.+i cum au sosit nem\ì, cum i-au =i ]mpresurat turcii, fiind mul\].Deci nem\ì, v[dz`nd a=e, au mai ales 12.000 =i au triimisdup[ d`n=ii, ca s[ le dè agiutor. Dar[ nu le-au fost nice de unagiutor, c[, c`nd sos[, au ]nceput a-i sparge. +i a=è, au purcesturcii asupra taberii cei mare nem\e=ti, b[t`ndu-i p[n’ ce i-aub[gat ]n tab[r[. Dar prè pu\ini au sc[pat. +i a=è, d`nd n[val[ =itaberii cei mare, n-au putut s[ stè ]mpotriva turcilor. Numai cele-au c[utat de au l[sat =an\ul =i s-au supus supt cetateaBeligradului, de s-ap[ra de turci, c[-i ]ncungiuras[ turci prenem\] den toate p[r\ile, de nu le vinè nice oaste de nic[irinem\ilor. Le-au fost viind agiutor 50—60.000 de oaste de la

Ion Neculce

342

colegaturi, numai, fiind cium[, nu cutedza, cu oastea cèproasp[t[, s[ intre ]n cee oaste, ce sta mai departe, cale de 5,6 dzile. +i a=è c`teva dz`le ap[r`ndu-s[ de supt cetate, aust[tut solii la pace. C[ nu =tiè nem\ì c[ au luat¡ moscaliiHotinul =i ce s[ lucreadz-]n ceste p[r\], fiind ]ncungiura\ deturci. +i s[ temè nem\ì s[ nu marg[ turcii ]n |ara Ungureasc[,s[ nu s[ tulbure =i ungurii. A=ijdere =i viziriul, viindu-i vestedencoace despre moscali c[ au luat¡ Hotinul, au t[inuit =i auf[cut veselie mare, cum c[ au b[tut turcii pre moscali la Hotin.+i audzind nem\ì, au f[cut pace. Precum s-au f[cut pacea s-ascrii la r`ndul s[u.

Moscalii, de prim[var[, cu Les ghen[ral, cu 80.000 oaste,cu calm`= =i cu c[zaci =i cu moscali, s-au dus asupra Cr`mului.+i au avut acolo ]n Cr`m ]n 2 r`nduri b[tai cu turcii =i cut[tarì. +i s-au r[nit =i hanul =-au murit acolo ]n Cr`m. +i turciiacmu de iarn[, dup[ ce-au f[cut pace, au pus han pe...1 +imoscalii s-au ]ntorsu ]napoi, nelu`nd nice o cetate, f[r[ c`t¡au str`cat Cr`mul pre r[u ]ntr-ace=ti patru ani.

Meneh felt-ma=al`c, de prim[var[, au purcesu de la Chiovpen |ara Le=asc[ dreptu asupra Hotinului pre la Nejboj =i prela Cameni\[, cu 120.000 oaste moschiceasc[, cu don\], cucalm`=, cu c[tane. +i au vinit pre-ncetu toat[ vara p[n’ laHotin den |ara C[z[ceasc[ pen |ara Le=asc[, =i numai la Nistruau z[b[vit¡ mai bine de 2 s[pt[m`ni. +i au trecut Nistru peden sus de Hotin, pren \inutul Cern[u\ului, pe la un sat¡ ce s[cheam[ Ginc[ul, pre la Vas[leu.

Purces-au =i pe dencoace Veli-pa=e sarascheriul =i cu 2, 3pa=i, cu 20.000 de oaste turci, =i soltanul cu 30.000 oaste t[tari.+i era =i la Hotin vo 7.000—8.000 de lipcani, =i era =i c`tevamii de spafii, =i capegilar-chihai ]mp[r[tesc, cu bostangii, =iColceag-pa=e, cu inicerii cet[\ì. +i p[n-a treci moscalii Nistrul,le-au ie=it =i t[tarì cu turci ]nainte peste Nistru asupraCameni\ì, dar n-au ispr[vit nimic, c[ i-au b[tut¡ moscalii prèr[u. +i dup[ ce s-au pornit¡ moscalii de la Nistru asupra Prutului

1 Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53: «au pus pre alt han».


343

pe la Zestavna, pre la Sobrane\, =i le-au tot dat¡ n[val[ turcii=i cu lipcanii, dar au pierit lipcanii mai to\. +i turcii c`t s-auz[b[vit pe acolo, =i au pr[dat marginea |[rì Le=e=ti c[zacii=i cu calm`=ii =i cu catanile, Horodinca, Snetinul, Cuturile,Tesmeni\a. P[n’ la Stanislav au agiunsu de-au pr[dat. +i dup[ce-au agiunsu la Ju=ca, au luat ]n gios de-au trecut codrul pe laStanihorci, pre den sus de un sat¡ ce s[ cheam[ Boianul, =i s-au]ntorsu pe supt poalele codrului, pre la Rerence. +i acolo iar[=au avut r[zboi, =i iar[= au b[tut pe turci moscalii. +i de laRerence au purces pe suptu poalele codrului pre la Grozni\i, =ide la Grozni\i tot ]n gios pe sup’ codru p[n’ la...1 +i acolo erapedestrimea turceasc[, cu toat[ puterea. +i agiung`nd moscaliiacolo ]ntr-o vineri, ]n 17 dzile a lui avgustu, la velet 7247, cums-au t`mpinat¡ moscalii cu turcii =i au ]nceput¡ a s[ bate, n-auputut sprejini turcii focul moscalilor, =i s-au =i sp[riet¡. +-aufugit turcii care ]ncotro au putut, Veli-pa=e sarascheriul =i cu osam[ de turci =i cu soltanul cu t[tarì ]n gios pre Prut¡, iarColceag-pa=e au intrat cu o sam[ de turci ]n cetate. Iar feltu-ma=al`c n-au vrut¡ s[ las[ pre moscali s[ goneasc[ pe turci,tem`ndu-s[ s[ nu fac[ vrun me=ter=ug, =i au =[dzut toat[ dzua,]ntr-acel loc, la...2, unde-i b[tus[ pe turci. Iar turcii den Hotin,dac-au v[dzut c[ i-au b[tut, =-au tot scos muierile, care cumau putut, ]ntr-acè dzi =i s-au dus ]n gios asupra Tighinii. Deci atrie dz], apropiindu-s[ Meneh feltu-ma=al`c ]ntr-o duminic[ deHotin, ]n 19 dzile a lui avgust, =i i-au ie=it Colceag ]nainte =i i-au]nchinat cetatea Hotinul. +i au purces¡ cu Meneh =i cu Colceag]mpreun[ =-au intrat ]n cetatea Hotinul. +i au luat¡ pre to\ turciirobi, iar pre p[=oaia lui Colceagu au slobodzit-o, =i au mersu ]ngios. Iar pre Colceag =i pre al\] turci i-au pornit¡ la Moscu robi.+i au z[b[vit [c`teva]3 dzile la Hotin =i au ]ntorsu =i c`teva miide oaste ]napoi, ]n\[leg`nd c[ s[ tulbur[ =vedzì =i le=ii asupralor. +i dup-acee au purces¡ ]n gios pre Prut. Iar Grigorie-vod[

1 Loc gol ]n ms. 253. }n ms. 53 „ordia turceasc[“, pus de copist pentru aumple lacuna. Altfel se vede u=or c[ trebuia s[ apar[ un nume topic.

2 Loc gol ]n manuscrise.1 Ad[ugat de mine.

Ion Neculce

344

]nc[ era r`nduit¡ de la Poart[ cu Sar[ Mehmetu-pa=e s[ marg[la Cern[u\, s[ \ii calea moscalilor la Nistru, s[ nu-i las[ s[ treac[despre acè parte. +i au f[cut¡ ca patru, cinci mii de oaste, turci,moldoveni, =i s-au dus ]n sus p[n’ la Liv[rda.

Apoi ]n\[leg`nd c[ nu-i putin\[ a-i sprejini, au m[rs¡ sprePrut¡ la Bogd[ne=ti, =i apropiindu-s[ moscalii de Hotin, s-au]ntorsu la Dr[g=ani, de-au =[dzut¡ acolo p[n-au luat¡ Hotinul,=i au trecut =i sarascheriul ]n gios. Atunce au vinit =i Gligorie-vod[ la Ie=, la G[lata, cu ordia, puind str[j bune. Apoi,prindz`nd limb[ den str[j c[ s-au pornit¡ moscalii ]n gios prePrut, au pus caimacani pe Sandul Sturdze vel-logof[t =i peIordachie Cantacozino Deleanul vel-vornic¡ de |ara de Gios,=i el au purces ]n gios cu c`\ boieri s-au t`mplat cu d`nsul.

Iar Meneh, dup[ ce-au agiunsu la I=nov[\, au pornit¡ oasteacè u=oar[, don\], calm[=[i], c[tane, =i cu o sam[ de draguni,2, 3 polcuri, ]nainte, cu Costantin Cantimir =i cu Dumitra=coCantimir, ficiorii lui Antioh-vod[, fiind acolo la moscali]nstreina\. Deci au =i purces¡ pen \ar[, str`ng`nd privantu =ibucate turce=ti unde g[sè. +i cai d-è cui g[sè, =i turce=ti =iboiere=ti, ]i lua, c[ le sl[bis[ caii. Deci Dumitra=co beizadèmaior au luat pe suptu munte, pre la Suceav[, =i-n gios muntelea pr[da p[n’ la Bac[u =i s-au ]ntorsu la Ie=¡ cu duium. Iar frate-s[u Costantin Cantimir, ce era bregadiri, au luat¡ de la I=nov[\Jijia ]n gios =i pe la Bot[=eni =i au r[pedz`t ca do[ mii oaste s[prind[ pe Gligorie-vod[. +i au mersu poghiazul pe Bahlui ]ngios, pe la un sat¡ ce s[ cheam[ C[c[r[dzenii, au trecutBahluiul =-au luat¡ pre la +anta de-u trecut codrul la Vaslui. +ide acolo s-au ]ntorsu ]napoi, c[ s[ temè de t[tari.

+i Grigorie-vod[ au prinsu veste den Ro=ieci =i au fugit¡ ]ngios spre G[la\. Deci Costantin beizadè au vinit¡ tot j[cuindp[n-]n Ie= =i au intrat ]n Ie= s[ptemvrie ]n 2 dzile la velet 7248.+i i-au ie=it¡ ]nainte mitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\]boieri care s[ mai t`mplas[, =i c[lug[ri, =i negu\itori den latureat`rgului, despre muntenime, =i i-au ]nchinat cheile \[r`i =isteagurile slujitorilor. +i s-au ]mpreunat cu mare bucurie =-au


345

purces pen Ie=¡. P[n’ la Frumoasa l-au pitrecut¡ boierii. +i s-aua=[dzat acolo cu oaste.

Iar Meneh feltu-ma=al`c au trecut Prutul de la I=nov[\ ]nceasta parte =i au tot vinit pre Prut ]n gios, f[c`nd ocopuri calec`te de cinci, 6 ceasuri unul de altul. +i de la Podul lui Ghermans-au l[sat obuzul cel mare s[ treac[ Prutul iar ]n cee parte, =iel, cu vo 10.000 de oaste, au vinit drept la Ie=¡. A doa dzi,luni, septemvrie ]n 3, au intrat ]n Ie=, =i i-au ie=it =i lui ]naintemitropolitul =i cu caimacanii =i cu al\] boieri care s[ t`mplas[,f[c`ndu-i mare cinste, p[n’ l-au adus ]n cur\ile domne=ti. +i au=[dzut ]n Ie= o s[pt[m`n[. +i c`t au s[dzut¡ ]n Ie=, ]n toatedz`lele chema pe mitropolitul =i pe caimacani =i pe al\i boieri,de-i punè la mas[ de-i cinstè.

+i au umblat ]n giur¡ ]mpregiurul t`rgului de-au ales loc decetate. +i au pus semne =i au pus s[lda\i =i salahori, de-au]nceput a s[pa de-au f[cut =an\u =i tabie. +i au l[sat 4.000—5.000 oaste, c-un ghen[ral maiur, anumi Petre +ipon, =i cu unpolcovnic, ca s[ fie de paza t`rgului. +i au r`nduit¡ =i pe unghen[ral, anume Levendal, s[ marg[ la gura Jijii, s[ fac[ =iacolo ocop. +i n-au apucat¡ a-l face. +i ]n T`rgul Frumos =i ]nRoman iar[= au l[sat oaste =i au f[cut ocopuri. +i au dat¡ =iaceste ponturi moscalii \[r`i =i au pus pe caimacani, pe SandulSturdza vel-logof[t =i pe Iordachie Cantacozino vel-vornic, ce-idz`ce Deleanul, iar. +i ei s[ hie mai mare c[im[cani, s[naturi,p[n’ s-a mai alege cum a mai fi.

Ponturile ce-u dat \eri:

1. S[ fie moldovenii credincio=i cu toat[ inima ]mp[-r[\`i Rusii.

2. S[ n-aib[ r[spunde\ie cu neprietinii ]mp[r[\iii Rusiii.3. Boierii pribegi cu Gligorie-vod[ s[ s-]ntoarc[ to\ p[n-]ntr-un

an, iar care nu s-ar ]ntoarce p[n’ la anul s[ n-aib[ iertare, =imo=iile s[ le hie pierdute.

4. Doa[dz[ci de mii de oaste s[ iernedz[ \ara =i s-ohr[neasc[, =i s[ =ad[ pen t`rguri, unde ar socoti.

Ion Neculce

346

5. 3.000 de s[lahori s[ nu lipsasc[ peste to\ anii, s[ lucredz[la cet[\ la ce ar trebui.

6. Oamenii bolnavi de oaste, s[ cheltuiasc[ cu d`n=ii =iaptic[, s[ le dè o\[t =i usturoi.

7. Oficerilor ce-= era cu aceste 20.000 oaste iar s[ le de cele-ar trebui.

8. Moscal, grec sau al\i oameni str[ini s[ nu ]ncap[ nice lao dreg[torie ]n \ar[, numai cu negu\[torii.

9. C`\ slujitori sau boieri ce n-or hi la vo dreg[torii s[ ]ncalecito\ s[ marg[ la oaste. +i leaf[ s[ le dè ]mp[r[\ia, iar la nevoia\[r`i, ce le-a fi partea, s[-= dè.

10. 90 pungi bani s[-i dè poclonul lui acmu.11. 100 pungi masa lui ]n to\ ani (12 mii galbini de aur¡.

Galb[nul umbla 4 lei pre aceste vremi.)12. Nime s[ nu t[g[duiasc[ bucate sau haine sau bani

turce=ti =i grece=ti, c[ cu capul a da sam[.Aceste ponturi au dat Meneh boierilor =i au dzis¡ c[, de n-or

priimi, a da foc t`rgului. +i i-au f[cut cu de-a s`la de-au isc[lit¡,c[ s[ t`mplas[ =i boieri de nu s-]nvoiè. +i au isc[lit¡ to\.

Care mai pe urm[ vi\ vidè la ce au vinit cinstea lui Menehpe boieri. C[ vinul cel ungurescu dulce s-au f[cut venin amar,=i r`sul pl`nsu, =i voia ce bun[ groaz[ =i fric[, =i oh, oh, oh!, =ibog[\ia s[r[cie =i lips[ =i bl[st[m =i osind[ vecinic[, neuitat[=i ne]nchegat[. Apoi, f[c`nd aceste, Mineh au poftit pe boieri=i pe mitropolitul de l-au petrecut p[n’ peste Prut¡ la Zagarance.+i acolo au tocmit oastea =iraguri, de au v[dzut-o boierii. +i auf[cut o sfe=tenie mitropolitul, =i au blagoslovit¡ oastea =i austropit-o cu agheazm[. +i apoi au dat¡ den tunuri, =i s-au dusla cortu =i au cinstit toat[ dzua, d`nd den tunuri. +i le-au d[ruit¡caimacanilor c`te 200 ughi de aur¡, =i mitropolitului 300 ughi.+i apoi s-au ]ntorsu boierii la Ie=. Iar Meneh au r`nduit¡ aldoiele r`ndu pe Dumitra=co beizadè, cu c[zaci =i cu catani =icu moscali, s[ marg[ s[ prind[ pre Gligorie-vod[ de la+[rb[ne=tii cei de pe S`ret, ]n\[leg`nd c[-i acolo. +i au purces¡=i s-au dus tot pe S`retiu ]n gios, p[n-aproape de +[rb[ne=ti. Iar


347

Gligorie-vod[, prindz`nd veste, au trecut Siretiul cu mare spaim[noaptea pre o ploaie =i au fugit spre Br[ila. Iar Dumitra=co beizadèn-au cutedzat s[-l goneasc[, ce s-au ]ntorsu ]napoi =i au lovitFoc=enii, =i cei de iasta parte =i cei de cee parte, de i-au pr[dat,de-au r[mas oamenii cu peili goale, numai cu sufletele. +i aulovit¡ =i pe la Mera de au luat pe Lupul aga =i pe socru-s[u,mitropolitul Sidis. +i i-au dus la Meneh, av`nd el r[spunde\iemai denainte cu Meneh, de c`nd era s[rdar la Orhei, cu poroncalui Gligorie-vod[. Iar pe Costantin beizadè l-au r`nduit cu oastecatane asupra Hu=ilor, ca s[ stè ]n prejma t[tar`lor.

Iar Meneh s-au pornit¡ asupra Tighinii de la Prut¡. +i autrecut¡ codrul ]n fundul B`cului =i au luat¡ ]n gios p[n[ l`ng[B`rìac. +i acolo l-au agiunsu c[r\] de la solii fran\uje=ti, c[ auf[cut¡ pace, s[ s-]ntoarc[ ]napoi. Deci s-au =i ]ntorsu ]napoi,iar ]n Tighine den turci mai nime nu r[m[ses[ =i tot¡ fugiè. +it[tarì era mor\], sta ]nfip\i =i ]ncepus-a agiune s[ s-]nchine. +iMeneh s-au ]ntorsu ]napoi. +i scrie Meneh la caimacani c[ s-au]ntorsu ]napoi, c[ s[ apropie iarna, iar pace nu-i, s[ poartegrij[ la oastea ce este ]n Ie= =i la Roman =i ]n T`rgul Frumos, c[el merge la Hotin =i pre marginea |[rì Le=e=ti, de-a ierna.

+i au =i ]ntorsu pe atamanul ]napoi, =i cu vahmistru1 cudon\ii, =i au luat¡ =i de la Roman =i den Stoian, care s-au f[cut8.000 de oaste, =i au purces ]n gios pre la Foc=ani. +-au intrat]n |ara Munteneasc-]n sus, pr[d`nd p[n’ la C`mpina. +i deacolo n-au cutedzat¡ s[ vii ]napoi, s[ nu le ias[ turci ]naintede la Br[ila, ce au trecut ]n |ara Ungureasc[. Iar Meneh au totm[rsu ]n sus p[n’ la Hotin =i au =[dzut c`teva dzile la Hotin. +itot scriè c[r\] cu sc`rbe la boieri caimacani s[ poarte de grij[de privantu, s[ nu s[ mai protivasc[ lui Gligorie-vod[, c[ nu-ipace. +i scriè =i la Petre +ipon ghen[rariul s[ zapciiasc[ peboieri de bani. Triimis-au Gligorie-vod[ pe un postelnic cu carte

1 }n ms. 153, „capisna“; nu poate fi explicat nici ca nume propriu, nici caapelatin. Pe foaia 472, v0; r`ndul 4, copistul acestui manuscris, transcriindacela=i cuv`nt, a ]nceput cu „cap“, apoi a continuat cu „mistru“, deci„capmistru“. Este clar c[ el n-a putut descifra textul pe care-l copia =i undeera, ]n acest pasaj, „vahmistru“, ca ]n ms. 53.

Ion Neculce

348

la caimacani de le-au f[cut =tire c[ s-au f[cut pace. Iarghen[rariul au triimis pe acel postelnic cu cartea la Mineh.Meneh l-au pus la calaur, =i s-au m`niet, =i au triimis de austr`cat cas[le de la Frumoasa. +i au c[dzut =i caimacanii ]nmari prepus despre Minih. Mai tare prepus era pe vorniculIordachii Deleanul Ca[n]tacozino, f[c`ndu-l =alvir cu 2 fe\e.

Deci =i caimacanii s[ sp[ries[ =i s[ mera ce-or face, c[au pus bani pe negu\itori =i pe alte bresle, =i nu putè scoati. +ipen \ar[ nu putè umbla s[ str`ng[ banii, c[ \ara era bej[n[ =iplin[ de t[lhari de oaste. }ncotro mergè, vinè tot dizbr[ca\i, =iunii t[ie\]. }n \inuturile cele de gios nu putè, de Gligorie-vod[, s[ iè bani.

Vinit-au =i Costantin beizade de la Hu= ]n Ie=, s[ hie cuboierii sinat. +i au l[sat¡ acolo o sam[ de c[tane de straj[. +ii-au lovit t[tar`i, =i au pierit vo 300 c[tane.

Apoi mai pe urm[ au pus =i zacu\ii la caimacani, v[dz`ndc[ nu pot plini banii poclonului =-a mes`i lui Meneh, cari maisus s-au scris.

Iar mai pe urm[ vinit-au poronc[ de la Meneh la ghen[rariulPetre +ipon s[ s[ r[dice den Ie= =i de pen alte t`rguri, s[ vii laHotin to\ =i s[ iè =i pe boierii caimacani cu calaur, de n-or hi plinitbanii. +i s-au g[tit =i au purces¡ den Ie= s`mb[t[ ]n 131 dzile a luioctomvrie. +i au purces a c[uta ]n toate m[n[stirili bani sau odoar[,=i n-au g[s`t, iar haine n-au luat¡ ]n Ie=. Iar grece=ti, turce=ti auluat¡ tot ce-au g[s`t¡, =i a unora ce era sluge lui Gligorie-vod[.Mai multu Costantin beizadè le lua el. Iar la \ar[ tot au j[cuit¡, =ibucate, =i borfe. +i s-au pornit¡ moscalii den Ie=, iar o sam[ dec[tane =i cu c`\va moscali r[m[ses[ ]n t`rgu de j[cuiè. Iar bie\iioameni, pen m[n[st`ri ]nchi=, s[racii, cu at`ta groaz[. NumaiDumn[dz[u tot nu s-au ]ndurat de istov, c-au =i sos`t Sar[ Mehmet-pa=e cu lipcani =i cu o sam[ de t[tari =i cu Toader P[ladi vel-vistiernic de la Gligori-vod[, triimi= ]nainte de la Brani=ti. +i cumau sosit, cum au ]nceput a n[v[li la obuzul moschicesc, =-a intra

1 }n ms. 253 este loc gol, iar ]n ms. 53 textul apare cu totul schimbat.„13“ provine de la Kog[lniceanu.


349

]n t`rgu, =-a prindi pe c[tane, =-a-i lua cu caiu=uri de grumadz pel`ng[ cai, =-a-i face s[ pl[teasc[ ce-au b[ut¡. +i oca cè de vin s-au]ntorsu ]n s`nge =i ]n b[taie. +i au s[rit =i oamenii de pen m[n[stiride agiuta lipcanilor a-i prinde, =i t[tar`lor. Apoi ghen[rariul,v[dz`nd c[ i-au prinsu mul\i moscali t[tarì, =i pe un porocinic,au scris la pa=e =i la P[lade s[-i sloboad[ oamenii, c[,neslobodz`ndu-i, s-a-ntoarce cu tot obuzul ]napoi =-apoi a dafoc t`rgului, =i a sparge =i m[n[stirile, =-a pune tot suptu sabie,c[ acmu este pace.

Deci au st[tut pa=a =i au str`nsu pe to\, catani, moscali, =i i-autriimis la ghen[rariu, pe c`\ au g[s`t prin=i. +i ei ]nc[ s-aur[dicat¡ de pe C[caina =i s-au dus ]n sus.

Iar t[tarì ]nc[ ]n sus dup[ d`n=ii s-au dus. +i au scos multebucati ce luas[ den \ar[. +i au vinit¡ oamenii =i au dat¡ c`teun leu de vit[ =i =-au scos bucatele. +i de-ar hi l[sat pa=a s[marg[ t[tarì dup[ d`n=ii p[n’ l`ng[ Hotin, pu\ini ar hi mersucu dob`nd[, mai =i f[r[ dob`nd[, c[-i lovise o ninsoari cu vicol,de-=i sta de capetili lor.

Apoi =i Gligorie-vod[ au scris c[r\] la Meneh s[ sloboad[pre mitropolitul =i pe boierii caimacani de la Hotin. Sosind ]nscaun ]n Ie=, luni ]n 161 dzile, a trie dze dup[ ce s-au pornitmoscalii den Ie=, =i-au ar[tat mil[ de iert[ciuni, cine era gre=it.

Deci Meneh i-au cinstit pe boieri la mas[ vo 2 dzile =i nule-au mai cer=ut bani ce r[m[ses[ r[m[=i\[ den poclon, =ii-au slobodz`t¡. +i au vinit la Ie=. Iar Antonie mitropolitul n-auvrut s[ s-]ntoarc[. S-au temut di Grigorie-vod[, s[ nu obliceasc[c[ au fost agiunsu mai denainte cu moscalii, =i s-au dus =i ella Moscu.

+i atunce, =i Meneh au trecut Nistrul ]n cee parte cu oasteatoat[. Numai ce au l[sat¡ un ghen[ral ]n Hotin, anumiLevendal¡, cu 3.000 de oaste. +i puses[ Minih de f[cus[ totgauri pe supt cetatea Hotinul, apoi lagumuri, s[-l sparg[, darapoi nu l-au spartu. +i atunce, la purcesul lui Mineh, triimis-aude au robit¡ to\ oamenii den \inutul Hotinului =i di pe marginea

1 Aceast[ dat[ a stabilit-o Kog[lniceanu. }n manuscrise lipse=te.

Ion Neculce

350

Cern[u\ului. +i i-au trecut¡ cu copii, cu femei, la Mosc. +i]mp[r\è pre oameni ca pre dobitoaci. Unii le lua copii, al\iib[rba\ii, al\ii muierile. +i-i vindè unii la al\ì, f[r[ leac demil[, mai r[u dec`t t[tarì. +i era vreme de iarn[. Bogatelacr[mi era, c`t s-audze glasul la cer.

Deci Grigorie-vod[, dac-au sosit ]n Ie=i, a patra dza i-au =ivinit veste c[ vahmistru =i cu atamanul don\ilor ies pe Oituzden |ara Ungureasc[, c[ nem\ii nu i-au l[sat s[ marg[ prin|ara Ungureasc[. Ie=ind pe Oituz, au luat¡ ]n sus pe suptmunti pre Bistri\[, pre la Roznov, pe la Neam\u, pe la Suceav[,pre la Cern[u\, p[n-au trecut¡ Nistrul, tot pr[d`nd ce le-aufost ]n calea lor. Ace=te au pr[dat mai r[u, c[ ce mai sc[pas[dent[i au luat ace=te tot. Triimis-au =i Gligorie-vod[ pre alai-bei, de-au m[rsu cu lipcani, tot ]n preajma lor, p[n-au trecutNistrul.

Deci ]n scurt[ vreme au triimis Gligorie-[vod[]1 pe SaraMahmet-pa=e cu lipcanii, cu poronca Por\ii. +i =idè pa=a afar[,=i Levendal ghen[rariul ]n cetate la Hotin. +i au =[dzut olun[ =i mai bine a=è, ca lupul cu oaia, launloc, de-= c[uta]ntr-ochi. Oamenii de la Moscu =-a fran\ojilor tot umbla laPoart[ =i di la Poart[ la Moscu, p[n’ la o vremi au vinitporonc[, =i au ie=it¡ moscalii =i s-au dus den Hotin =i au dat¡cetatea pre m`na pa=ii. Iar dup-acee, ]n 3 s[pt[m`ni, au vinitporonc[ la Grigorie-vod[ cum c[ au dat Hotinul ]n sama lui.+i ]n cetate =idè pa=a, iar den afar[ n-avè treab[ m[car opalm[. +i au triimis pre Lupul s[rdariul p`rc[lab la Hotin.

+i la dzi ]nt[i a lui dechemvrie au scos h`rtii, =i la fevrarau scos v[c[rit¡, tot una dup[ alta. +i s-au t`mplat de-auc[dzut¡ =i iarn[ mare, p[n’ la brù. +i au c[dzut¡ de la vinereamare =i au \inut p[n’ la Sfeti Gheorghie. +i pierè viteleoamenilor, c`te mai sc[pas[ de oaste, =i ]ntras[ =i boal-]nvite =i ]n oi, v[rsat¡, de s[ potopè cu totul. C[ f`n nu putus[face oamenii, de oaste =i de ploai mult[ ce era. +i c`t =i

1 Ad[ugat de mine.


351

f[cus[, ]nc[ ]l m`ncas[ moscalii p[n-a s-]ntoarce ]napoi. +iagiunses[ stogul de f`n 15 lei, =i nu s[ putè g[s] nic[iuri, =ivadra de vin un leu. Socoti\, fra\ilor cititori, cum este osinda=i m`nia lui Dumn[dz[u pre \ara aceasta! C[ =i Grigorie-vod[,de cum era, i s[ schimbas[ firea ]ndoit¡. C[ boierii era to\ ]nprepus =i n-avè nici o credin\[. Orbit¡ ]n l[comie, giudic[\iera multi, de jacuri ce f[cus[. +i era giudec[\`le cu f[\[rii,c[ cei drep\] era ]n urgie, =i mul\i din cei vinova\ era ]n cinste.

Triimis-au de =-au adus =i doamna =i beizadelile de la|arigrad, cu mul\ime de greci. +i grecii dob`ndis[ m`ndrie =iobraz, cu clevite =i f[r[ ru=ine asupra be\ilor boieri =i cuneb[gare ]n sam[ ]ntr-o nimic[ pre moldoveni.

C[ pe vornicul Iordachie Cantacozino, ce-i dz`ce Deleanul,dac[ au vinit de la Hotin, nici l-au priimit¡ vod[ s[ s-]mpreunicu d`nsul. +i au pus pre ba=-cihodar, cu 50 oameni, de l-austr[juit¡ la gazda lui c`teva dz`le, apoi l-au pornit¡ la \ar[,la Deleni, la casa lui, nice s[-l vad-]n ochi. +i era s[-l c[lu-g[reasc[. Numai n[rocul lui au fostu c[ era cumnat¡ cu Mihai-vod[, =i Gligorie-vod[ era cuscru cu Mihai-vod[. +i pentruvoia lui Mihai-vod[ l-au l[sat acas[. C[ au fost ]n\[les Gligorie-vod[ c[ scrises[ la moscali =i pecetluiè cu ceara ro=ie, c`ndera el c[im[can ]n Ie= =i vod[ era fugit¡ ]n gios la G[la\. +ialte multe ca aceste ]l p`r`s[ ciocoii. Ce la c`t va vini peurm[ acest boieri, vremea va ar[ta.

A=ijdere =i pre mine, Ioan Neculce vornic, t`mpl`ndu-m[de am fost la vremea moscalilor ]n Ie=, m-au amestecat ciocoii=i cu al\i neprietini la Gligori-vod[. +i m-au ]nchis la ba=-bulucba= c`tiva dz`le. +i copiii miei s-ascunses[ ]n laturi, =iau triimis un postelnic de i-au c[utat ]n toat[ \ara, d`ndu-mi=i mii pricin[ c[ am b[tut un ciocoi la vremea moscalilor,socotind c[ am fost =i eu amestecat¡ la niscaiva fapte. Darpre urm[ au aflat¡ c[ n-am fost, =i m-au slobodzit =i pre minila \ar[. +i atunce, la acè primejdie, am cheltuit mul\ bani,care dè sam[ la Dumn[-dz[u cini m-au amestecat. Ce la cè

Ion Neculce

352

di pre urm[ =i pentru mine =i pentru al\ii, vremea viitoareva ar[ta.

Iar[ Gligori-vod[ trimis-au la |arigrad¡ de-u f[cut afuris[nielui Anton mitropolitul, c[ci s-au dus cu moscali =i n-au vurt s[vie ]n \ar-]napoi. Ce Anton s-au dus la ]mp[r[teasa, =i i-au f[cutmari cinste =i l-au d[ruit =i l-au pus mitropolitu ]n Cernihoi ]n|ara C[z[ceasc[ p[r[ acmu. Iar ]n locul lui Anton au pusmitropolit pe Nichifor, grec fiind.

Iar[ de var[, la v[letul 7248, m[rs-au soli moscali =i turcide-u hot[r`t din Iuhurluc dreptu la Buh, ]n gios turcesc¡, ]n susmoschicescu, p[n-]n fundul Ehorlucului, =i din fundul Iuhur-lucului dreptu ]n Buh, =i din Buh ]n gios apa Buhului hotar p[n-]nNipru, =i din Nipru ]n gios, apa Niprului p[n’ l`ng[ Vozia, calede 4 ceasuri din Vozia ]n sus. +i au t[iet dreptu la Don, tot dinmare, cale de 4 ceasuri ]n sus, =-au pus semne, iar din Don ]ncee parte au l[sat tot moscalilor hotar s[ fie cu Azac cu Tumancu tot. N[mai din Or 4 ceasuri cale p[n-]n Vozia au l[sat calecr`menilor.

+i au trecut =i sol mare moschicescu la Poart[ =i sol mareturcescu la moscali cu a=edzim`ntul p[cii. +i n-au apucat aagiunge nici solul cel moschicescu la Poart[, nici celturcescu la Petreburcu, =i i-au agiunsu vestea pe drumuri c-aumurit ]mp[r[teasa Anna cè moschiceasc[ la v[letul 7249,octomvrie ]n 26. +i au st[tut pe drum aciie doi soli, cariunde i-au agiunsu vestea, c`teva dzili, de-u a=teptat r[spunsu.+i pe urm[, viindu-le r[spunsu, s-au pornit de s-au dus =icela la |arigrad¡ =i celalaltu la Petreburcu. Precum or a=edza,vremea va ar[ta.

}ntr-acestu an murit-au =i Carul, ]mp[ratul nem\escu. +i s[str`ngu crai =i alectorii la t`rgul Amburhu, la alec\ie. Ce la ces-a alege, vremea va ar[ta.

}ntr-acestu an let 7248 r[dicatu-s-au persi cu toat[ puterealor =i au m[rsu asupra unui ]mp[rat a Indii, anume Gonor¡. +id`ndu r[zboi tari, au biruit persii =i au prinsu =i pe ]mp[ratul


353

Indii la m`n[ viu. +i i-au luat toate \[r`le =i apoi l-au l[sat s[-ihie birnic. +i s-au umplut persii de mult[ avere.

Tot ]ntr-aceast[ var[, let 7248, la avgust, dat-au o brum[mare, de-u str`cat p`nele, m[laiele, p[pu=oi. +i p[n-]n martnu putus[ ara oamenii. +i s-au f[cut foamete ]n \ar[, =i dep`ne, =i de vin, =i de vite. Scumpete mare, c[ le cump[ra =i dela Cr`m, =i vite =i p`ne, =i de la |arigrad =i den toate p[r\ile,de s[ scumpis[ toate lucrurile: 80 lei, 100 lei p[rechea de boi,vaca 15, 20 lei. C[ =i la |arigrad =i la unguri =i ]n Cr`m, =i maicu pre\¡ dec`t aice era bucatele toate. Aceste s-au f[cut ]ntr-acestu an let 72481.

+i ]mp[r[teasa Anna, la moartea ei, au l[sat pe un copilmic de 2, 3 luni s[ hie ]mp[rat, c`nd a vini la v`rst[, iar p[n[atunce s[ fie pitrop Biron Csenje de Cruleandia, ]mpreun[ cual\ii. +i dup[ aceea n-au trecut 2, 3 luni, =i dup[ ce s-au str`nsucnedzii to\i, n-au suferit s[ fie el cap ]mp[r[\iii =i l-au =i f[cutsurgun, d`nd pricin[ c[ este liuter.

Iar[ la v[let 7249 au r[mas pitropi ]mp[r[\iii Moscului]ma copilului, anume Anna, nepoat[ de sor ]mp[r[tesii ceib[tr`ne, =i cu b[rbatu-s[u, Antonie Csenje de Lunimburcu, =icu un neam\u, anume I=terhaz, =i cu vro 2, 3 cnedzi moscali.+i pe Menih l-au mazilit, s[ nu mai fie fert-mar=alic, iar peal\i liuteri ce au fost ofi\eri i-au gonit pe to\i. +i le-au luatmo=iile ce le didese, =-au r[mas s[ fie iar[=i ]mp[r[te=ti.

Iar[ tot ]ntru acesta= an v[leat 7249 au ]nceput a faceg`lceav[ craiul =vedzilor, ginerele lui Petru ]mp[rat, dzic`ndc[ nu i s[ cade ]mp[r[\ia acelui copil, ce s[ cade s[ fie]mp[r[\ia ficiorului lui, c[ este f[cut din fata lui Petru, sauElisaftii, fetii lui Petru, care era fat[ mare la Moscu. +i au]nceput a scoate oaste =fedzasc[, fiind ]ndemnat de Fran\oz,adeverind c[ le-a da agiutor =i bani, cu ]ndemn[tura Turcului.

1 Ultimele =ase alineate sunt scrise de Neculce, cu excep\ia propozi\ieide la sf`r=itul primului alineat: „Iar ]n locul lui Anton au pus mitropolit peNichifor, grec fiind“.

Ion Neculce

354

Ce =i moscalii, dup[ ce au sim\it, au trimis oaste ]mpotriva o=tii=vedze=ti =i i-au b[tut prè r[u pe =vedzi.

Tot ]ntru acest an v[leat 7249, dup[ ce au agiunsu solulmoschicesc la Poart[, pentru oarecare pricini neput`ndu-s[a=edza, au pus ]mp[r[\ia =i au t[iet capul lui Alexandruterdzimanului, fratelui lui Gligori-vod[. +i pe al\i turci, cariifusese la a=edz[m`ntul p[cii ]mpreun[ cu terdzimanul, i-au f[cutsurguni, dzic`nd cum c[ au f[cut vicle=ug, de au viclenit]mp[r[\ia =i au ]nvoit cre=tinilor.

Iar[ piste 6 luni, la v[leat 7250, septemvrii 13 dzili, au vinit=i lui Gligori-vod[ mazilia, =i l-au dus la Poart[ cu cinste. +i ]nlocul lui au vinit Costantin-vod[, ficiorul lui Neculai-vod[Mavrocordat¡, din |ara Munteneasc[, careli au mai fost aicedomnu, iar[ ]n locul lui Costantin-vod[ au m[rsu Mihai-vod[Racovi\[ cel b[tr`n. Atunce au trimis turcii ]n |ara Munteneasc[de au t[iet capul unui doftor, anume Testabudza, care acelTestabudza au fost credincios la Poart[. +i c[dzind ]n prepuscum c[ s[ agiungè cu cre=tinii, au fugit 2, 3 ani. +i am[gindu-lturcii cu ferman de iertare, a=è l-au prinsu =i i-au t[iet capul.

Acest domnu Grigorie-vod[ era foarte grabnicu =i n[selnic.+i ]n dzilele lui s[ ]mbog[\ise ciocoii, c[ lua slujbele cu d[ri =icu mite de la greci. Iar[ boierii mazili n-avè c[utare =i r[m[sesela s[r[cie. +i ]ncepus[ a-i =i boieri pe ciocoi, c[ s[ m`ndrise,socotiè c[ n-a mai avè sf`r=it. Iar Dumn[dz[u este tuturorgiudec[tor dreptu.

CAP. XXV

A DOA DOMNIE A LUI COSTANTIN-VOD{NECULAI, LA V{LEAT 7250 OCTOMVRII 1

Dup[ ce au vinit aici Costantin-vod[, ie=itu-i-au toat[boierimea ]nainte cu mult[ bucurie, =tiindu-l din domnia dint`ic[ este om bl`nd =i bun. +i piste 3, 4 dzile au boierit boieriidup[ obicei. Pus-au pe Sandul Sturdze iar[=i vel-logof[t, pe

CUPRINS


355

Costachi Razul, ce era hatman, vel-vornic de |ara de Gios,pe Iordachi Roset Cilibiul vel-vornic de |ara de Sus, peIanache, ce-au fost sp[tar mare ]n |ara Rom`neasc[, fratedoamnei lui Neculai-vod[, l-au pus hatman, pe ficiorul lui,Ad[mi\e, ce era cumant lui Costantin-vod[, l-au pus vel-postelnic, pe Andrie= Roset vel-ban, pe Manolachi Costachivel-sp[tar, pe +tefan Rus[t vel-p[harnic, pe Toader P[ladi vel-visternic, pe Ion Bogdan vel-stolnic, pe Chiri\e Dracul vel-comis, pe Iordache Roset, ficior lui +tef[ni\e Ruset vornicul,vel-medelnicer, pe Dumi-tra=co P[ladi vel-cliucer. +i dup[ce au boierit pe ace=ti boieri, f[cut-au =i alt[ socoteal[, c[au pus, din boierii mazili, pe Ion Neculce biv-vel-vornic =i peIordache Dulgheriul biv-vel-postelnic =i pe Aristarhu biv-vel-ban s[ fie giudec[tori aici ]n Ie=, dimpreun[ cu boierii ceimari, la toate trebile =i giudec[\ili =i sfaturili s[ fie nelipsi\.+i le-au f[cut =i nafacà c`ti 50 de lei de boier pe lun[. A=ijdereau mai ales c`ti un boier din boierii mazili =i au pus la toati\inuturili ispravnici, =i le-au dat \inuturili cu slujbe ]n m`nulelor, =i le-au ales r[sura s[ iè gium[tate mai mult dec`t so\iilelor. A=ijdere au ales pe al\i boieri mazili, carii n-au ]nc[put laboierii =i la ispr[vnicii =-au fost cu boierii-vel sau ficiori deboieri-vel, pe aceie i-au r`nduit s[-i puie pe r`nd pe to\i laslujbe. +i le-au r[dicat d[jdile, s[ nu dè nemic[, nici ei, nicificiorii lor. Iar[ pe al\i mazili, carii au fost mai de gios, i-aupus d[jdi u=oare, s[ dè cine= dup[ putin\a sa pu\in. A=ijdereau r[dicat =i dajdea tuturor m[n[stirilor =i dajdea tuturorpreo\ilor, s[ nu dè nemic[. +i c`ti giudec[\i s[ facè, toate lescriè la condice =i giudec[torii din Ie= =i ispravnicii de la\ar[. +i c`nd f[cè Costantin-vod[ divanuri, toate giudec[\ilile r`nduiè la boieri ori la ispravnici la \ar[, de li f[cè. +i dac[nu pl[cè oamenilor giudecata boierilor, viniè la divan, cum[rturie de la boieri, =i vidè domnul m[rturia =i, pe cum ]ip[rè, le curma giudecata.

A=ijdere alesese vro 5, 6 logofe\i de tain[, de sta de cetièr[va=eli =i le f[cè r[spunsuri, =i punè logof[tul al treile picete

Ion Neculce

356

domneasc[ ]n r[va=e =i scriè toate r[va=eli la condic[. +i era=i un izba=e, om de curtea lui vod[, de str`ngè toate r[va=elide pe la oameni =i le scotè r[spunsu, f[r[ de nici o cheltuial[.Numai c`t da diecilor oamenii c`te 2, 3 parali de scrisr[va=eli.

Ispisoacele de mo=ie, c`te mergè la divan, toate le scrièla condic[. M[n[stirilor le-au f[cut obicei vecinilor s[ lucre-dze cum au lucrat =i mai ]nainte, c`t vor. Iar al\i oameni,streini, carii vor =idè pe mo=iile lor, s[ le lucreze c`tedo[spr[dzece dzile =i s[ le dè =i de a dzecea. Iar[ boierilor =imazililor le-au f[cut obiceiu s[ lucredze cu oamenii lor, cariior =idè pe mo=iile lor, c`t le-a fi voia =i c`t or putè. }ns[ numaiacei oameni ce vor =idè pe mo=iile lor s[ lucredze, iar pe altemo=ii a altor oameni s[ nu s[ ]ntind[ a st[p`ni. +i pe \ar[ auscos ]nt[i banii steagului, c`te 105 parali de om, cele 5 paralis[ fie a boierilor ce or str`nge banii, iar 100 parali s[ marg[la visterie. +i au a=edzat s[ fie patru civerturi ]ntr-un an. C`te105 parali s[ dè tot omul c[sar, iar holteii cei cu p[rin\i s[ dèc`te cindz[ci =i cinci de parali. +i le-au dat pece\i tuturor,tip[rite anume, fe\ele lor, numele =i poriclele. +i dup[ ce s-au cisluit, le-au dat zlota=ii izvoade, =i la visterie le-au scrisla condic[.

+i au f[cut obicei zlota=ii pe oameni, pe \[rani, s[ nu-isupere nemic[. Ce dintr-acele cinci parali s[-= cumperebucati, f`n, ce le-ar trebui. +i alte obiceie rele, ce era mai]nainte, nici unele de acele s[ nu fie, nici v[c[rit, nicipogon[rit, nici cuni\e, nici ad[o=aguri, nici jacuri de ciocois[ umble pin oameni m`nc`ndu-i. +i |[rì de Gios le mergèprè bine, iar |[rì de Sus, fiind pr[da\i de moscali =i fiindlipsi\i de pìne, le mergè mai greu, can fugiè din cei s[raci,iar cei mai cu putin\[ era mul\[mi\i.

Dat-au =i str`nsoare mare, de cerca pe oameni, =i pe unde]i afla ]i b[tè. +i pe vornicei carii t[g[duiè pe oameni, de nuvrè s[-i spuiè, ]i da pe uli\e =i-i trimitè la ocn[. Mai adeverit-au


357

c[, de i-a ie=i som[ bun[, s[ poat[ r[dica poroncile ]mp[-r[te=ti, a r[dica boierilor mazili =i m[n[stirilor desetina =iv[dr[ritul. +i a=è to\i au priimit =i s-au bucurat. Numai vrodoi, trii, boieri nu le pl[ce, =i ciocoilor carii jecuiè \ara. C[ laacei boieri s[ str`nsese mul\i oameni pin satele [lor], =i al\iinu r[m[sese mai cu nime, =i can sta ]mpiedecare ace=ti boieri,ca s[ strice aceast[ socoteal[, dar nu pot ispr[vi nemic[.Dat-au =i boierilor celor mari c`te 50, 60 de oameni descuteal[, altora, boieri mazili, c`te 20, c`te 15, cate 5.A=ijdere au dat =i la giup`nese s[race, ca de scuteal[, c`te10, c`te 15, care= dup[ boierie.

T`mplatu-s-au de-au vinit un turcu de la Poart[ cu ferman,s[ iè pe Lupul s[rdariul, ficiorul lui N[stasii vornicul de lemne,p`r`ndu-l turcii =i lipcanii de la Hotin c[ la vremea lui Gligori-vod[, c`nd au vinit moscalii ]n \ar[, ]n Moldova, acel Lupuls[rdariul s[ fie fost umblat ajung`ndu-s[ cu moscalii. +i dup[ce s-au dus moscalii, l-au pus m[ria-sa Grigorii-vod[ ispravnicpe \inutul Hotinului, =i i-ar fi jecuit pre turci =i pre lipcani,fiind vreme tulburat[, =i este hain =i este bogat, de are omul\ime de bani. +i fermanul scriè la m[ria-sa Costantin-vod[s[ caute s[-l trimit[ pre Lupul s[rdariul =i s[-i scrie tot ce vaavè. Iar[ m[ria-sa Costantin-vod[ nu s-au ]ndurat, nici s-augr[bit, ce au chemat pre boierii cei mari =i pre al\i boierimazili =i pre c[lug[ri, pre egumeni =i pre negu\itori =i preturcii balgii =i i-au ]ntrebat pre to\i pentru Lupul s[rdariul cum=tiu: „Fost-au hain?“ Deci boierii =i c[lug[rii, egumeni =inegu\itorii =i turcii balgii au m[rturisit cu to\ii cum nu-l =tiupre Lupul s[rdariul s[ fie fost hain. +i a=a f[c`nd m[rturie dela to\i, m[ria sa Costantin-vod[ au trimis la Poart[, scriind laprietinii m[rii sale cum c[-i este n[paste Lupului s[rdariului.+i a=a au ispr[vit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sut[de pungi de bani, =eptedz[ci pungi au dat Lupul s[rdariul, iardoaodz[ci =i cinci de pungi au dat m[ria sa Costantin-vod[ =iboierii, =i l-au scos. Iar mai pre urm[ au dat Lupul s[rdariul =i

Ion Neculce

358

aceli doaodz[ci =i cinci [de pungi]1 de bani =i au plinit osut[ de pungi de bani de au dat =i au h[l[duit.

Tot ]ntru acela= an 7250, de prim[var[, venit-au c`tevahavalele asupra \[rì de la Poart[: s[ fac[ opt sute de salahori=i o sut[ =i cindz[ci de car[ la cetate la Vozia, s[ o zideasc[den nou s[ o fac[, a=ijdere =i c`teva mii de chile s[ licumpere =i s[ le trimit[ la |arigrad, a=ijdere =i c`teva pungide bani s[ dè la omul lui casap-ba=e s[ cumpere pentrusulgeria ]mp[-r[teasc[. A=ijdere =i solul moschicescu s-aupornit de la |arigrad s[ marg[ la Petruburgu, la Moscu, =iajung`nd la Tighine, din oarecare pricini au =edzut vro triiluni de dzile de au iernat p[n[ ]n prim[var[. +i au r`nduitm[ria sa Costantin-vod[ pre dumnealui Costachi Razul vel-vornic de |ara de Jos de au purtat de grije pentru tot conaculde bucate =i ce au trebuit, c[ a=e era poronca de la Poart[.+i f[cus[ \inutul Orheiului =i \inutul L[pu=nii ca vreo triisute de car[, de sta pentru treaba solului, c[ era ca la o mie=i cinci sute de oameni =i mai bine cu solul. +i purceg`ndde prim[var[ din Tighine, l-au dus p[n[ la hotarul le=escu.+i t`lnind pre solul cel turcescu, l-au adus =i pre acela tot cucheltuiala \[rì, p[n[ l-au trecut Dun[rea la G[la\i. Care aucuprinsu aceste havalele c`teva sute de pungi de bani. +inemic[ beilicuri ]n \ar[ nu s-au f[cut, ce tot cu bani aupl[tit m[ria sa Costantin-vod[ din soma civerturilor. Numai,]nglotindu-s[ cheltuiala, n-au fost numai patru civerturi ]nanul dintì, ce au fost =ase civerturi.

L[s`nd ale p[m`ntului Moldovii, acmu am scris alestriinilor ce s-au lucrat ]n anul 7250.

Z[bava solului moschicescu ce au z[b[vit la Tighine n-au fost alt[ pricin[ f[r[ de c`t la Petrburgu t`mpl`ndu-s[ descotè epitropii ]mp[r[\iii oastea cè mare, polcurile cele]mp[r[te=ti carele s[ cheam[ Preobrajenschii polcu =i Simio-ne\schii polcu, ca s[ marg[ asupra =vedzilor. +i era foarte

1 Copistul a s[rit la transcriere cuvintele puse ]n parantez[.


359

cu sup[rare mare o=tenilor, fiind vreme de iarn[. +i ie=ind toat[oastea din Petrburgu afar[ =i a=edzindu-s[ cu obuzul, au triimispre tain[ la Elisavet, fata lui Petru ]mp[rat, care era fat[ mare,ca s[ marg[ la oaste, s[ o r[dice s[ le fie ]mp[r[teas[. Deci =iè fiind sup[rat[ de epitropi =i v[dzind c[ umbl[ lucrurile prost=i ]mpotriv[, s-au sculat de la casa ei pre tain[ ]ntr-o noapte =is-au dus de au intrat ]n o=tile ]mp[r[te=ti. Iar o=tile ]mp[r[te=tiv[dzind-o, foarte s-au bucurat =i ]ndat[ i s-au ]nchinat =i aupriimitu-o cu mare bucurie, r[dic`ndu-o s[ le fie ]mp[r[teas[.Iar[ ]mp[r[teasa Elisavet au poroncit de au schimbat toatev[r\ile pre la toate por\ile =i au =i triimis c`te doao, trii sute deslujitori =i c`te un ofi\ier cap. +i sosind la por\ile cet[\ii, le-au=i de=chis ]ndat[ cei dinl[untru. +i a=a au m[rsu pre la to\iepitropii =i i-au prinsu pre la gazdele lor. Iar merg`nd =i laMenih =i vr`nd s[-l prindz[, au ]nceput a s[ pune ]mprotiv[, =ip[n[ a-l prinde, au pierit vreo cinci, =ase moscali. +i au pierit=i din oamenii lui Menih vreo cinci, =ase. +i a=a prindzindu-ipre to\i epitropii, i-au ]nchis ]ntr-un turnu de piatr[. +i scul`ndu-s[ =i ]mp[r[teasa Elisavet tot ]ntru aceea= noapte cu toat[oastea, au purces =i au m[rsu la cur\ile ]mp[r[te=ti =i au cuprinsucur\ile de toate p[r\ile =i au prinsu cu tain[ toate v[r\ile, de n-au =tiut nime nemic[ p[n[ ce au sosit la u=ile cur\ilor ]mp[-r[te=ti. Deci nu s-au putut apuca de nemic[. +i intr`nd ]n cur\ile]mp[r[te=ti, ]mp[r[teasa Elisavet a doa dzi au =i trimis surgunipre ]mp[r[teasa Anna =i pre b[rbatul s[u Antonie Csenje deLu\imburcu =i pre copilul lor Ioan Anto-nieviciu la \ara lorLu\imburgu. +i a=e pornindu-i, au ]nceput a trage clopotile =i aslobodzi pu=cile celi mari =i au ]nceput a dzice ]n tr`mbi\e =i astriga: „Vivat, vivat, vivat!“ =i a dzice: „}ntru mul\i ani s[tr[iasc[ ]mp[r[teasa Elisavet“. Deci ]mp[r[teasa Elisavetmerg`nd la biseric[ =i coronindu-o s[ fie ]mp[r[teasa Moscului,dup[ ce au luat samoderjavie, adec[ st[p`nirea ]mp[r[\iii, aucinstit pre to\i ofi\ierii =i pre to\i slujitorii.

L[s`ndu acmu cele streine, vom scrie iar[= a p[m`ntuluiMoldovii.

Ion Neculce

360

A=ijdere M[ria sa Costantin-vod[ au mai socotit pre uniidin ficiorii de boieri carii nu putè s[ ]ncap[ ]n boierie =i eraficiori de boieri mari =i de neamuri, =i ]ncepus[ acmu unii =i a]mb[tr`ni =i nu mai ]nc[pe la boierie, c[ de la o vreme ]ncoaceera tot unii. Iar M[ria sa Costantin-vod[ au socotit de au f[cutdreptate =i au ]nceput a-i boieri =i pre aceie ce era c[dzu\i dincinste. Mai socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ pentru =coalide ]nv[\[tur[, de le-au mai ]nt[rit =coalele cele eline=ti =i celeslovene=ti. A=ijdere au mai f[cut =coali de ]nv[\[tur[ =i l[tine=ti=i ar[pe=ti, =i au dat =tire tuturor mazililor ]n toat[ \ara ca s[-=aduc[ copiii la ]nv[\[tur[ la =coal[, ca s[ ]nve\e orice limb[le-ar fi voia, pentru ca s[ s[ afle oameni ]nv[\a\i =i ]n p[m`ntulnostru al Moldovii, precum sunt =i printr-alte \[ri =i p[r\i deloc¡. Iar dascalilor li s[ da plata din vistieria domneasc[.A=ijdere au dat poronc[ la toat[ boie-rimea s[-= aduc[ scrisorice or avè pre mo=iile lor, s[ le scrie la condic[, ca s[ s[ maicurme g`lcevile.

Socotit-au M[ria sa Costantin-vod[ =i pentru p`rc[l[biilede pre la t`rguri, av`nd obicei p`rc[labii de luoa os[bit di ceidoaodz[ci de bani, mai luoa =i c`te doao oc[ de vin de butede vin sau de horilc[, orice feliu de b[utur[ ar fi fost. +ip`rc[labii nu luoa numai aceli doao oc[, precum era obiceiul,ce luoa ne=te tidve mari c`te de patru, cinci oc[, de jecuièoamenii =i negu\itorii, sp[rg`ndu-le bu\ile. Iar M[ria sa Costantin-vod[ au str`cat acel obicei r[u, s[ nu mai fie, s[ nu mai ièp`rc[labii tidve =i oce de vin =i de horilc[, ce numai s[ ièp`rc[l[biile drept pre obicei c`te doi potronici de car, iar maimult s[ nu supere oamenii =i negu\itorii. A=ijdere toate m[n[stirilele-au dat s[ fie ]n sama mitro-politului =i a episcopilor pre laeparhiile lor, ca s[ le iè sama egumenilor =i c[lug[rilor, s[ nule pr[p[deasc[ viniturile mo=iilor =i a bucatelor ce or avè f[r[de isprav[, precum f[cè mai ]nainte vreme.

F[cut-au mil[ =i ]nt[ritur[ la patriiarhia Alexandriei, de au]nchinat m[n[stirea Hangul, ca s[-i fie c`te di ceva agiutoriu,pentru c[ aceast[ m[n[stire o au fost ]nchinat mai ]nainte


361

vreme r[p[osatul p[rintele M[rii sale, Nicolae-vod[. +i av`ndpatriiarhia =i hrisov, au socotit =i M[ria sa Costantin-vod[ de oau ]nchinat iar[= la patriiarhia ce mai sus s-au dzis, laAlexandria.

Iar[ ]n dzilele M[rii sale lui Costantin-vod[ vinit-au =i prèfericitul p[rinte chirio-chir Parthenie, patriiarhul al Sfintei Cet[\ia Ierusalimului =i a toat[ Palestina. +i priimindu-l M[ria saCostantin-vod[ cu bine, =i os[bit de mil[ ce au f[cut m[ria sade au dat =i au ]nt[rit Sf`ntul Morm`nt a Domnului nostru IsusHristos, au ]nchinat =i aceste patru m[n[stiri, anume Tazl[ul,Ca=enul =i Soveja =i Pobrata. Care dentru aceste m[n[stiri,Tazl[ul, Ca=enul =i Pobrata mai fusese ]nchinate =i mai ]naintevreme la Sf`ntul Morm`nt, =i la vreme de nepace le-au fost datde bun[ voie patriiarhul de Ierusalim iar[= pre sama c[lug[rilormoldoveni. Iar a=edzindu-s[ pacea =i fiind m[n[stirili c`te cuceva vinit, au socotit m[ria sa c[ este lucru cu cale s[ fie]nchinate m[n[stirile iar[= la Sf`ntul Morm`nt a Domnuluinostru Isus Hristos, s[ s[ ajutoredze =i s[ s[ ]nt[reasc[ Sf`ntulMorm`nt, carele este de folosul m`ntuirii a toat[ cre=tin[tatea.

Iar[ ]n anul 7251, ]n luna lui iulie ]n =ese dzile, vinit-au =ilui Costantin-vod[ veste de mazilie. C[ t`mpl`ndu-s[ la |arigradde au luat domnia Ion-vod[ Mavrocordat, frate lui CostantinMavrocordat, tiimis-au omul M[rii sali aici la Ia=i, la boieri,cu c[r\i, puindu caimacami pre dumnealui Sandul Sturdze vel-logof[t =i pre dumnealui Costache Razul vel-vornic. Iar prestedoao s[pt[m`ni sosit-au =i turcul capegi-ba=e, =i cetind fermanuliulie ]n doaodz[ci de dzile =i odihnindu-s[ M[ria sa Costantin-vod[ ]nc[ dzece dzile, =i grijindu-l bine cu de toate cele ce i-au trebuit la purces =i pre la toate conacele, purces-au ]n dzi]nt`i a lui avgust. +i au m[rsu la Poart[, la |arigrad, cu cinste=i, neplinind anul mazil, au luat iar[=i domnia |[r`i Muntene=ti.Iar aici la noi ]n Moldova au vinit domnu M[ria sa Ion-vod[Mavrocordat.

Ion Neculce

362

Aac[t[rii, adj. — cum trebuie, bun

la ceva, serios.aclaz, vezi atlaz.acolisi, vb. refl. — a se \ine de capul

cuiva, a nu-i da pace, a-l urm[ricu inten\ii du=m[noase.

ad[o=ag, adau=ag, s. n. — impozitsuplimentar, supratax[.

adeveri, vb. refl. — a-=i f[g[dui unulaltuia ceva, a se asigura reciproc;a se angaja s[...

adeverin\[, s. f. — ]ncredin\are,f[g[duial[, asigurare; om de ~— om de credin\[, de ]ncredere.

afendi, afende, avende (corect:efendi) s. m. — domn (titlu,formul[ de adresare).

agà, s. m. (plur.agalari), ag[ (plur.agi, agii) — ofi\er turc; grad militar.

agarl`c, ag[rl`c, ag[rlic, s. n. —bagaj.

agiunge, vb. refl. — a ajunge la]n\elgere, a stabili rela\ii cu cineva.

agonisit[, s. f. — folos, leaf[, avere.ai, plur. lui an, s. m.alai-beiu, alai-bei, s. m. — coman-

dant al unui regiment sau esca-dron.

alector, s. m. — cel care avea drep-tul s[ aleag[ pe ]mp[ratul ger-man.

alec\ie, s. f. — alegere (e vorba dealegerea ]mp[ratului german).

alege, vb. — a hot[r].(a)mesteca, vb. — a intriga; a cle-

veti pe cineva, a-l vorbi de r[u,a-l ponegri.

(a)mestec[tur[, s.f. — intrig[.amestecat, adj. — neclar, ]ncurcat.aprinde, vb.: a-=i ~ rogojine ]n cap

— a reclama pe cineva, a-=i anun\apl`ngerea ]mpotriva cuiva.

aprod, s. m. — paj din garda do-mneasc[.

aptic[, s. f. — farmacie.apuca, vb. refl. — a se angaja, a

f[g[dui solemn, cu jur[m`nt.arb[na=, s. m. — albanez.ardz, ardzaun, (h)ar(d)z, s. n. —

pl`ngere, reclama\ie, memoriutrimis Por\ii otomane de domnii\[rilor noastre sau de boieri.

aret, s. n. — paz[, ap[rare, gard[;a-i fi ~ (cuiva) — a-l p[zi, a-lap[ra.

a=edza, a=[dza, vb. refl.— a se ]n\e-lege, a se aranja, a se ]mp[ca, ase obliga.

a=edz[m`nt, a=edzim`nt, s. n. —]n\elegere, ]nvoial[; ~ ul p[cii —]ncheierea sau ]ntocmirea p[cii.

a=[dz[toriu, s. m.— om statornic,

GLOSAR

CUPRINS


363

cu locuin\[ stabil[ ]ntr-un loc.a=e=i, a=e=, adv — tot a=a, chiar a=a,

]ntocmai a=a.ataman, s. m. — c[pitan de cazaci.atlaz, aclaz, s. n.— stof[ de m[tase

fin[, cu luciu numai pe o parte,satin de m[tase.

au, conj. — sau.avende, vezi afendi.

B

balemez, balimez, s. n. — tun decalibru mare.

balgíu, balgéu, s. m. — negustorturc care aproviziona Poarta oto-man[ cu miere din \[rile noastre;balcì-bá=e, balgì-bá=a, s. m. —trimis al Por\ii ]ns[rcinat cu str`n-gerea mierii =i cerii necesareseraiului ]mp[r[tesc.

ban, s.m. — rang boieresc, f[r[func\iune precis[ (]n Moldova),ocup`nd locul ]ntre sp[tar =ipaharnic.

baraiam (corect: bairam), s.n. —una dintre cele dou[ mari s[r-b[tori ale musulmanilor;

baraiaml`c, bariiaml`c, s.n. — darf[cut sultanului =i ]nal\ilor dem-nitari turci de c[tre domnii \[rilornoastre.

basn[, s.f. — basm, poveste; scor-nitur[.

ba=c[, s.f. — ]nt[ritur[ de zid saude p[m`nt cu nuiele ]mpletite,bastion.

batere — infinitivul lung, cu valoa-re verbal[, al lui a bate.

b[c[lie, s.f. — m[rfuri coloniale(stafide, smochine, alune).

b[nat, s.n. — necaz, m`nie; b[nu-ial[.

becisnice=te, adv. — ca un becisnic,ca un neputincios.

bei(u), s.m. — guvernator al uneiprovincii turce=ti sau supusesuzeranit[\ii turce=ti; domn alunuia dintre cele dou[ Princi-pate rom`ne=ti.

beilic, s.n. — dar sau munc[ f[cut[gratuit pentru domnul \[rii, pentruboieri sau pentru sultanul turcesc;nevoie, trebuin\[ (]n general, cuprivire la acelea=i personaje).

beizadè, beiz[diè, beizedè, beza(i)dè,s.m. — fiu de domn.

belacoas[, bilacoas[, s.f. — un felde stof[ de m[tase scump[.

bezzaconic, s.m. =i adj. — nelegiuit.bihol, s.m. — bivol.bir, s.n.: banii ~ ului — tributul pe

care ]l pl[teau \[rile noastre Por\iiotomane.

bi=ug, s.n. — bel=ug.biv (]n titlurile boiere=ti) — fost; ~

vornic — fost vornic.bl[st[m[ciune, s.f.: lucruri de ~ —

tic[lo=ie, infamie, mi=elie.blem, interj. — haide!, s[ mergem!bosnean, s.m. (plur. bosneni) —

bosniac, locuitor din Bosnia.bostangíu, s.m. — soldat pedestru

din garda ]mp[ratului turcesc.botc[, s.f. — tr[sur[ ]nchis[, ca-

lea=c[.bo\i, vb. — a ]nghesui, a prinde la

str`mtoare; refl. — a se ]ngr[-m[di.

bragadir, bregadiriu, bragadiri, s.m.— comandant al unei brig[zi,

Ion Neculce

364

general de brigad[.bresla=, s.m. — apicultor.bucate, s.f. plur. — alimente, pro-

vizii, gr`ne.bud[, s.f. — pr[v[lie mic[, du-

ghean[.bugigean, s.m. (plur. bugigeni) —

t[tar din Bugeac.buiurdi, puiurdi, vb. — a trimite

un ordin scris la o unitate infe-rioar[; a confirma, prin decret,o hot[r`re.

bulucba=, buluba=, s.m. — coman-dant al unui buluc (alc[tuit dintr-osut[ de solda\i, de obicei arn[u\isau seimeni), suta=, hotnog;ba=- ~ s.m. — =eful bulucba=ilor=i al g[rzii domne=ti (avea ]n grij[supravegherea ]nchisorii de lacurte).

buor, s.m.: coarne ~ e — coarne cuv`rfurile aduse unul spre altul(ca ale bourului).

burzului — a se r[scula; ~ t adj.— ]n dezordine.

(bulzui) — variant[ sau, poate,gre=eal[ de transcriere), vb. refl.

busurman, s.m. — musulman,mahomedan.

C

cabáni\[, s. f. — manta luxoas[,cusut[ cu fireturi =i bogat ]mpo-dobit[, pe care o primeau domnii\[rilor rom`ne=ti de la sultan lainstalarea lor pe tron.

cadéu, s. m. — judec[tor la turci,cu atribu\ii civile =i religioase.

cadie, s. f. — func\ia cadiului (=iinstitu\ia respectiv[).

cahpol: hai ghidi ~ — „ce pu=lamaviclean[ mai e=ti!“

caimacam, c[im[cam, caimacan,c[imacan, camaican, s. m. —loc\iitor al domnului; membru alc[im[c[miei.

caiu=, s. n. — arcan, la\ de cureacu care se prindeau oamenii sprea fi ]nrola\i ]n armat[.

calabal`c, calabalic, s. n. — mul\i-me de oameni, gloat[; zarv[,tulburare.

calaur, calaori, s. n. — gard[, pa-trul[; locul unde se face paza;a pune la ~ — a pune sub paz[,a aresta; a lua cu ~ — a ridica(pe cineva) cu for\a.

cale, s. f.: pe ~ — pe drept, cum secuvine; f[r[ de ~ — pe nedrept.

calm`=, s. m. — numele unui tribmongolic din sudul Rusiei (sec.XVIII).

calò, s. m. — c[l[u.cambarà, vezi cumbarà.camenicean, s. m. — locuitor al

ora=ului Cameni\a.canava\[, s. f. (plur. canave\e) —

un fel de p`nz[ groas[ cu firerare.

capegíu, s. m. — portar al sera-iului; ~ -ba= — comandant alcapigiilor care participa, cu unnum[r de capigii, la instalarea =ila mazilirea domnilor rom`ni.

capegilar-chihaie, capigilar-chihai,capegilar-chihaiè, s. m. — maimare peste capigi-ba=i.

capichehaie, capichehai, capichihai,s. m. — reprezentant al domni-lor rom`ni pe l`ng[ Poarta oto-


365

man[; reprezentant al unui hansau bei pe l`ng[ sultan.

caplan-pa=e, s. m. — comandantal caplanilor (solda\i turci carepurtau un fel de turban din pielede tigru).

car[t[, s. f. — tr[sur[ de lux ]n-chis[.

casap-ba=e, s. m. — func\ionar alPor\ii otomane care avea sarcinas[ aprovizioneze armata cucarne.

catarg[, s. f. — corabie, ]n specialgaler[; a da la ~ — a condamnala munc[ silnic[ pe galer[.

cataroie, s. f. — dambla, apoplexie.cavalérie, s. f. — titlu de cavaler

(]n baza unei decora\ii de acestgrad).

cazascher, s. m. — judec[tor derang ]nalt la turci (venea ime-diat dup[ marele vizir ]n ordineierarhic[).

caz`lba=, s. m. — persan.c[dea, vb.: a ~ domnu, vizir etc. —

a ajunge domn, vizir etc.c[ftan, s. n. — hain[ larg[, de

culoare alb[, cusut[ cu m[tasegalben[ sau cu fir galben, ]n felulcabani\ei, cu care era ]mbr[catdomnul, c`nd i se f[cea numirea;a ]mbr[ca cu ~ — a numi domnal uneia dintre cele dou[ \[rirom`ne=ti. +i boierii erau ]mbr[ca\icu caftan, c`nd erau boieri\i(numi\i ]n func\ii ]nalte ale statului)de domn.

c[im[c[mie, s. f. — locotenen\adomneasc[, format[, de obicei,din trei boieri mari.

c[mar[, s. f. — cuhne, tr[sur[]nchis[.

c[m[ra= de ocn[, s. m. — boier careadministra minele de sare ]nnumele =i ]n folosul domnului.

c[pitan-pa=e, s. m. — comandantal flotei (la turci).

c[sar, s. m. =i adj. — c[sa=, careare cas[, gospod[rie (pe contpropriu); b[rbat c[s[torit.

c[tinel, adv. — ]nceti=or, domol, lin.c[uta, vb.: a-i ~ cuiva ceva — a se

impune ceva aten\iei sau g`n-dului cuiva.

ce, conj. — ci.cealmà, s. f. — turban.ce(a)mbur, ceambul, s. n. — deta-

=ament de trupe trimis s[ prade]ntr-o \ar[ str[in[; expedi\ie deprad[.

ceau=, s. m. — paznic sau ]nso\itoral prizonierilor; ba=- ~, s. m. ofi\ersuperior turc cu diverse atribu\ii.

cehei, vb. — a s`c`i, a nec[ji.cei, genitiv-dativ al lui cea, adj. dem.ceir, s. n. — loc cu iarb[, ne]ngr[dit,

unde pasc caii.celednic, s. m. — slug[, argat.ceteal[, s. f. (are ~, pravil[ mare)

— ]nv[\[tur[, erudi\ie.cetlui, vb. — a pune pe capul cuiva

ceatl[ul (instrument de tortur[).cherv[s[rie, chirv[s[rie, s. f. —

vam[ turceasc[ ]n \[rile noastre(=i localul ei).

ches[gíu, s. m. (plur. ches[gii) —punga=, ho\ de buzunare.

chihaiè, chihái, s. m. — intendental vizirului sau al unui pa=[;subofi\er.

Ion Neculce

366

chil[, s. f. (plur. chile) — m[sur[de capacitate pentru cereale (]ntre430 =i 679 litri); impozit care sepl[tea ]n chile de cereale.

chirigíu, s. m. — cel care transport[marf[ sau oameni, cu carul saucu c[ru\a.

chiurci-ba=e, chiurce-ba=e, s. m. —c[petenia bl[narilor.

chize=, s. m. — garant, om care ga-ranteaz[ sau r[spunde pentrualtul.

cie: s[ ~ — s[ ceie (pers. III de laconj. prezent al vb. a cere).

cifed, vezi =ved.cifert, vezi =fert.cifert-mar=al`c, vezi felt-mar=al`c.cilibíu, adj. — distins, nobil (]n

sens psihologic).cine=i, cine=, pron. rel. — fiecare,

fiecine.ciníe, s. f. — faian\[.cinste=, adj. — ar[tos, impun[tor

ca ]nf[\i=are, frumos.ciohodar, cihodar, s. m. — slujba=

care avea grij[ de ]nc[l\[minteadomnului =i a ]ntregii cur\i; came-rier, valet (la curtea domneasc[);ba=- ~, s. m. — =eful ciohodarilor,care avea, ]n plus, sarcina de aridica =i a duce la ]nchisoare peboieri (din ordinul domnului).

ciorti, vb. refl. — a se certa, a sesf[di, a se lua la ceart[ din nimic.

cislui, vb. — a stabili impozite pecategorii sociale sau pe contri-buabili lua\i individual.

ciudi, vb. refl. — a se mira, a sear[ta surprins.

civert, vezi =fert.

c`rcim[rit, s. n. — impozit pe c`r-ciumi.

c`=l[, s. f. — cartier de iarn[ (t[t[-resc); a=ezare provizorie (t[-t[reasc[ sau turceasc[).

c`zlar-agà, s. m. — =eful eunucilor.cl[\i, vb. — a clinti, a urni din loc;

(despre o armat[) a pune ]nmi=care, a porni; refl. — a purcede,a se ridica (cu oaste).

clíros, s. n. — cler.cluceriu, s. m. — boier de divan,

]ns[rcinat cu aprovizionarea cur\iidomne=ti.

cochi-vechii, cochi-vecu, s. m. —licita\ie (la ]nceput, numai pen-tru darea ]n arend[ a str`ngeriiimpozitelor), mezat.

codrean, s. m. — om care tr[ie=tepe l`ng[ un codru (]n specialCodrul Chigheciului sau Tighe-ciului); osta= originar din regi-unea respectiv[ a Moldovei.

codru, s. m. — e vorba totdeaunade Codrul Chigheciului sau Tighe-ciului, p[dure secular[ care des-p[r\ea Moldova de Bugeac.

colac, s. m.: a lua ~ — a informa, ada de =tire; a primi r[splat[(pentru o informa\ie sau pentrualtceva).

colegát, colegatúri, s. m. — aliat,prieten, tovar[= de arme.

combarà, vezi cumbarà.comendat, com[ndat, s. m. — co-

mandant.comend[, s. f. — comand[.cómis, s. m. — boier a c[rui func\ie

consta ]n supravegherea graj-durilor domne=ti. Existau di-


367

verse grade; cel mai ]nalt era„marele comis“.

comisar, s. m. — slujba= ]n serviciularmatei av`nd sarcina s[ supra-vegheze diversele munci f[cute]n folosul ei.

conac, s. n. — ad[post, g[zduirepentru oaspe\i importan\i, ]nspecial pentru reprezentan\iiPor\ii otomane =i suita lor, pre-cum =i pentru armata turceasc[]n caz de r[zboi.

coní\i, vezi cuní\e.cont[=, s. n. — hain[ lung[ bl[nit[,

purtat[ de domn =i de boieri.copil, s. m.: ~ de cas[ — fiu de boier

care servea ca paj la curtea do-mneasc[.

corn[rit, s. n. — impozit pe vitelecornute.

co=, s. n. — tab[r[, lag[r.cot, s. n. (plur. cote): a-=i da ~ cu

cineva — a se ]n\elege, pe ascuns,cu cineva ]mpotriva altcuiva.

credzut, adj. — de ]ncredere.cr`mean, s. m. (plur. cr`meni) —

locuitor al Cr`mului (Crimeii).cro=n[, s. f. — povar[, bagaj purtat

]n spate.crunta, vb. refl. — a se p[ta cu

s`nge; fig. a se murd[ri, a s[v`r=ifapte ur`te.

cuhne, cuhnie, s. f. — tr[sur[ ]nchis[,numit[ =i c[mar[.

culonel, s. m. — colonel.culuc, s. n. — paz[ militar[, straj[,

gard[.cumbarà, cambarà, combarà, s. f.

— bomb[, obuz, ghiulea, gre-nad[; arunc[toare de obuze,mortier[.

cumuc, s. m. (plur. cumuci) —popula\ie de limb[ turc[ ]n Ca-ucazia.

cuní\e, coní\i, s. f. — impozit pevitele cump[rate de str[ini sauaduse din alt[ \ar[ la p[=unat ]nMoldova.

cupar, s. m. — boierina= ]ns[rcinats[ umple cupele cu vin la masadomnului; cup[rie, s. f. — slujbacuparului.

cur[tur[, s. f. — teren de cultur[agricol[ ]ntre vii sau p`lcuri decopaci.

curtean, s. m. (plur. curteni) —mic proprietar (sau ]mproprie-t[rit) cu drept ereditar, care, ]nschimbul acestui privilegiu, f[ceaserviciul militar.

curu\, s. m. (plur. curu\i) — a=ese numeau iobagii =i ceilal\i parti-cipan\i la r[scoala condus[ deFerenc Rákóczi II (1703—1711)pentru eliberarea Ungariei desub jugul austriac.

D

d[r[ban, s. m. — soldat pedestruangajat cu plat[.

d[sc[lie, s. f. — ]nv[\[tur[, =tiin\[de carte.

dece, dice, adv. — de aici, apoi, peurm[.

dedinsu, ded`nsu, adv. — mai ales,mai v`rtos.

delì, adj.: ~ sultan — sultan nebun.deodat[, adv. — deocamdat[, pentru

moment.desetin[, s. f. — dijm[, a zecea

parte din produse, ]n special dinstupi.

Ion Neculce

368

deusébii, deuséghii, adv. — ]ndeosebi,aparte, pentru sine.

dezbate, vb. — a desface saua desprinde (o ]ntindere dep[m`nt) de la cineva sau dinalt[ \ar[, a lua ]napoi; refl. — ase desface, a se elibera.

diac (plur. dieci) — secretar, gra-matic.

diiat[, s. f. — testament.direg[torie, dreg[torie, s. f. — func\ie,

slujb[, demnitate oficial[.direge, vb. — a repara; a ~ un

p[har de vin — a turna vin ]npahar =i a-l oferi cuiva.

divan, s. n. — discu\ie, ceart[,g`lceav[; sfatul boierilor.

dirji, vb. refl. — a se ]nd`rji.d`rval[, s. f.: de ~ — de munc[

proast[ =i istovitoare.dni, s. f. pl. — zile.doa (num. ord. cu valoarea adver-

bial[) — ]n al doilea r`nd; a doora— a doua oar[.

dob`nd[, s. f. — c`=tig, folos, prad[de r[zboi.

domni, vb. — a face domn pe cineva,a-i da domnia \[rii.

domni=or, s. m. — pretendent latron.

don\, s. m. — cazac de la Don.dor¡, adv. — doar[.dos[di, vb. — a obosi, a nu mai

putea continua lupta; a oc[r].dosi, vb. — a da dosul, a fugi.dovà, s. f. — rug[ciune, slujb[

religioas[ (la turci).dragun, dr[gan, s. m. — cavalerist

care putea lupta =i ca pedestru.

dr[g[nime, s. f. — unit[\ile dedragoni ale unei armate.

drópic[, s. f. — hidropizie.dub, s. n. — ]nchisoare.duca, s. m. — duce.duium, duim, s. n. — mul\ime de

prizonieri lua\i robi; jaf, prad[.dvor, s. n. (plur. dvoruri) — gospo-

d[ria unui \[ran iobag (]n Rusia).dvoreal[, s. f. — gospod[rire, ad-

ministrare, chiverniseal[.dvori, vb. — a face treab[, a gospo-

d[ri; a ~ inaintea cuiva — a seruga pentru ceva, a se ]nf[\i=acu o rug[minte, cu o cerere.

E

ei\i, s. m. plur. — un trib decazaci.

epitrop, s. m. — ]mputernicit, re-prezentant, tutore.

F

fantazie, s. f. — un fel de joc militar,imitat de la cavalerii arabi, evolu\iipe cal, cu desc[rcare de arme,cu muzic[ (]n genul exhibi\iilorde circ similare din zilele noastre).

farfurie, s. f. — faian\[, por\elan.farman, vezi ferman.farmutà, s. f. — discu\ie, tratative.fa\[, s. f. — persoan[, individ; pe

fe\e — pe persoan[, individual;a scrie fe\ele oamenilor — a ]nre-gistra contribuabilii.

f[nin[, s. f. — f[in[.f[\[rie, s. f. — par\ialitate, favorizare

a unui personaj sus-pus; ipo-crizie, f[\[rnicie.


369

fece — pers. III sing. a perfectuluiindicativ de la a face.

fecior de trup — fiu adev[rat, fiudrept (nu adoptiv).

fedele=, s. n. — butoia=.felt-, feltu-ma=al`c, fert-, fertu-

mar=al`c, fert-, fertu-mar=alic,fert-, fertu-mar=alih, fercu-mar-=al`c, cifert-mar=al`c, s. m. —feld-mare=al.

feredeu, feridiu, s. n. — baie, localulunde se face baie.

ferman, f[rman, farman, s. n. —ordin scris dat de Poarta oto-man[ pentru numirea sau ma-zilirea unui domn.

fin, s. m. (plur. finii) — finez.fire, s. f.: a se \inè de ~ — a se \ine

m`ndru.f`r=i, vb. — a sf`r=i.flint[, s. f. — pu=c[.fortun[, s. f. — furtun[; fig. n[past[,

necaz mare, nenorocire.fren\it, adj. — sifilitic.fr`nc, s. m. fr`ncesc, adj. — originar

din occidentul romanic (Italia,Fran\a).

fum, s. n. — gospod[rie, cas[,familie.

fum[rit, fum[ret, s. n. — impozitpe case, pe gospod[rii.

fur, s. m. — ho\, t`lhar.fura, vb. refl. — a se furi=a, a se

strecura.fuz`e, s. f. — un fel de pu=c[.

G

galion, s. n. — corabie mare der[zboi.

geabhanà, s. f. — muni\ii de r[zboi,]n special explozibile.

geamba=, s. m. — intrigant, ]n=el[tor.geamie, geami, s. f. — moschee,

loca= de ]nchinare la mahome-dani.

ghiaur, s. m. — tr[d[tor, necre-dincios fa\[ de Poart[.

giup`neas[, s. f. — so\ie de boier.giur[toriu, s. m. — martor cu jur[-

m`nt.giuruin\[, s. f. — f[g[duial[ solemn[

]nt[rit[ prin jur[m`nt.g`lcevi, vb. — a-=i ar[ta nemul\u-

mirea murmur`nd, vocifer`nd.gligan, s. m. — porc s[lbatic, mistre\;

fig. om mare de statur[, prost =ilene=.

gospod, adj. invariabil — domnesc,care apar\ine domnului, adic[statului.

gó=tin[, s. f. — impozit pe oi =i peporci.

grammatic, s. m. — scriitor decancelarie, secretar, diac.

gr[nitar, s. m. — soldat care arunc[cumbarale.

greime, s. f. — grosul sau greularmatei.

greu, s. n. (plur. grele) — greu-tate, nevoie, povar[.

grijit, adj. — ]ngrijorat.gropni\[, s. f. — morm`nt, cript[,

cavou.gros, s. n. — ]nchisoare pentru

oamenii de r`nd (vezi mai departeobad[).

grumadz, s. m.: a da pe cineva de ~i — a prinde, a face prizonier.

gubernat, s. m. — guvernator,oc`rmuitor.

Ion Neculce

370

H

hagimesc, adj. — persan, oriental(]n general).

haini, vb. refl. — a tr[da, a deveninecredincios (fa\[ de Poart[), ase ridica ]mpotriva suzeranului,a se r[zvr[ti.

hainl`c, s. n. — tr[dare, r[zvr[tire.hamgeriu, hamger, s. n. — pumnal

curbat, care se purta la br`u.harariu, s. n. — \es[tur[, groas[

=i rar[, din p[r de capr[ (sau dealt animal), din care se fac saci,desagi, \oale pentru aco-peritc[ru\ele.

harmat[, s. f. — tun.hatar, s. m. — hotar.hatman, s. m. — comandant al

armatei ]n timp de pace =i der[zboi; =ef militar; ~ coronie —hatman al coroanei, unul dintrecei doi comandan\i ai armatei (lapoloni); ~ polnie — hatman dec`mp, feld-mare=al (idem); ~vilchi litovschii —mare hatmanal Lituaniei, unul dintre cei doicomandan\i ai armatei (idem).

havalè, s. f. — ordin dat de Poart[\[rilor noastre pentru plata tri-butului sau pentru diverse altecontribu\ii (]n bani sau ]n natur[).

haznà, s. f. — tezaurul public;sum[ important[ de bani trans-portat[ ]n lad[, sac.

hazn[tar, s. m. — vistier; om ]ns[r-cinat cu transportul unei haz-nale.

h[l[dui, vb. — a fugi, a sc[pa cuvia\[ de o primejdie; a tr[i liber,]n voie.

h[mei, vb. — a (se) z[p[ci, a (se)n[uci, a (se) buim[ci; ~t adj. —z[p[cit, n[uc, ame\it.

h[mnisi, vb. — a fi fl[m`nd, lihnit,le=inat de foame; a fi lipsit deputere.

h[nie, s. f. — demnitatea unuihan; \ar[ c`rmuit[ de un han.

h[r[\, s. m. — osta= ]ns[rcinat s[]nceap[ lupta sau s[ ]mpiedice]naintarea inamicului prin mici]nc[ier[ri, tiralior; — i, vb. refl.— a se ]nc[iera, a se h[r\ui.

h[tm[nie, s. f. — func\ia sau rangulde hatman.

hendichiu, s. n. — =an\ de ap[-rare, meterez.

her[, hier[, here, hiere, — plur. luiher, s. n. — cu sensul de lan\,c[tu=[; a pune ]n ~ — a pune ]nlan\uri pe un arestat.

hiclean, adj. — tr[d[tor.hiiastru, hiastru, s. m. — fiu vitreg.hitc[i, vb. — a alunga, a fug[ri.h`nsar, s. m. — soldat care face

serviciu ]ntr-o trup[ auxiliar[.h`rtie, s. f. — foaie personal[ de

impunere fiscal[; impozitul pl[titpe baza acestei foi personale.

hor[, s. f — naos.horb[, s. f — vorb[.horilc[, holerc[, s. f. — rachiu.horodovii, adj. — de ora=, or[-

=enesc.hot[r], vb. — a fixa hotarul (]ntre

dou[ \[ri, dou[ propriet[\i etc.),a hot[rnici.

hotnog, s. m. — comandant al unuigrup de o sut[ de oameni, suta=,bulucba=.


371

hram[t, s. n. — zgomot de armesau de voci omene=ti nume-roase.

hrani\[, s. f. — grani\[.hrof, s. m. — grof.hui, vb. — a vui.hunut, s. n. — cnut.husar, s. m. — c[l[ra=, cavalerist.

I

ia... ia, conj. — sau... sau, fie... fie.ialovi\[, s. f. — vac[ mare =i gras[;

impozit pl[tit ]n vaci.iaspis, s. m. — piatr[ semipre-

\ioas[, dur[ =i opac[, de diverseculori.

iepa=, s. m. — ho\ de cai.ierb[rie, s. f. — depozit, provizie

de iarb[ (praf) de pu=c[.iernatec, s. n. — ad[post de iarn[,

mai ales pentru armat[.igumen, s. m. — egumen.i(m)brihor, imbrivor, s. m. — inten-

dent al grajdurilor sultanuluiturcesc, av[nd adesea misiunipolitice importante, printre elemazilirea =i instalarea domnilor ]n\[rile noastre.

inicer, inecer, s. m. — soldat pedestrudin garda ]mp[ratului turcesc.

inicerc[, s. f. — pu=c[ de ienicer,lung[ =i prev[zut[ cu o baionet[.

iscoad[, s. m. — soldat care merge]n recunoa=tere; spion.

ispisoc, s. n. — act oficial de recu-noa=tere sau confirmare a unuiprivilegiu de proprietate.

ispiti, vb. — a pune (pe cineva) la]ncercare, a se l[sa ademenit,]ndemnat.

ispravnic, s. m. — mandatar,delegat, reprezentant, girant.

ispr[vi, vb. — a pune la cale, aaranja, a-=i ]ntocmi trebile, aob\ine.

istov, s. n. — sf`r=it, plat[ la termena unei d[ri sau datorii; de ~ —detot, cu totul.

istovi, vb. refl. — a se sf`r=i, a muri;tranz. — a pl[ti la termen dareasau datoria.

iu=or, adj. =i adv. — u=or.izba=e, s. m. — secretar al cur\ii

domne=ti =i al Divanului de boieri,av`nd drept sarcin[ purtareacoresponden\ei ofi-ciale.

izgon, s. n. — grup redus de osta=i,folosit la manevre u=oare, pentrua izgoni pe inamic.

iznoav[: de ~ loc. adv. — din nou.izvod, s. n. — list[, tabel, condic[,

registru.izvodi, vb. — a copia.

}

]m[, ]nm[, s. f. — mam[.]mbi, ]mbe, umbe, num. — am`ndoi,

am`ndou[.]mbun[tur[, s. f. — f[g[duial[ (de

lucruri bune); lingu=ire.]mp[r[chè, vb. refl. — a se ]nvr[jbi,

a se dezbina.]mp[r[\ie, s. f. — ]mp[rat, rang

sau titlu de ]mp[rat.]mpizmuluit, adj. — ]nvr[jbit.]mponci, vb. refl. — a se du=m[ni,

a se certa.]mpreuna, ]mpreona, vb. refl. — a

se ]nt`lni, a avea o ]ntrevedere.

Ion Neculce

372

]mpro=ca, vb. — a arunca bombe,gloan\e, lemne, pietre; a bom-barda.

]nc[l[ra, vb. — a face pe cinevac[l[re\ (din pedestru); refl. — adeveni c[l[re\ (despre un osta=pedestru).

]nc[leca, vb. — a porni la r[zboisau la r[scoal[.

]nc[=i, adv. — ]nc[, chiar.]ncliè, vb. — a ]ncleia, a lipi cu clei.]ncredin\a, vb. refl. — a-=i jura

reciproc credin\[, a-=i da reci-proc asigur[ri, f[g[duieli solem-ne.

]ncrop, s. n. — ap[ cald[.]nd[r[pta, vb. — a da ]nd[-

r[t, a se retrage.]ndrepta, vb. refl. — a se justifica,

a se dezvinov[\i.]ndura, vb refl. — a fi dur, nemilos,

a-l r[bda inima.]ngloti, vb. — a str`nge oaste, a

concentra oastea ]n vedereaunei lupte; refl. — a se ]nmul\i,a cre=te.

]ns[=i-st[p`nitoare: reprezint[ tra-ducerea cuv`ntului rusesc sa-moderje\¡ (vezi acest cuv`nt).

]nsp[imat, adj. — ]nsp[im`ntat.]ntemeiè, vb. refl. — a-=i consolida

conducerea, pozi\ia; (despre ar-mat[) a se ]nt[ri, a face ]nt[rituri.

]ntemeiet, s. n. — ]ntemeiere.]ntreba, vb.: a ~ sfat — a cere sfat.]ntuneric, s. n. — mul\ime mare

(de oameni).]nv[luitur[, s. f. — neajuns, necaz,

sup[rare.]nvoi, vb. refl. — a face pe voia

cuiva, a se ]n\elege.

Jjac, s. n. — jaf.jaca=, s. m. — jefuitor.jálob[, s. f. — suferin\[; jalb[.jalovanie, s. f. — dar f[cut de domn

unui supus pentru un serviciuoarecare, miluire.

j[cui, jecui, vb. — a jefui.j[ri=te, s. f. — loc ars, pustiit de

foc; vatr[.jicnicer, jitnicer, s. m. — admini-

strator al depozitelor de gr`neapar\in`nd domnului sau desti-nate cet[\ilor turce=ti m[rgina=e,rang boieresc.

joimir, s. m. — soldat pl[tit pentruserviciile sale, mercenar (maiales polonez).

Llacumi\, s. m. — guvernator al

unei provincii.ladan, s. n. — un fel de stof[.lagum, lagun, s. n — =an\ subteran

pentru pus mine de aruncat ]naer; min[.

láscav, adj. — prietenos, glume\.lat, vb.: au ~ — au luat.laz, s. m. (plur. lazi) — negustor

originar din Asia Mic[, de pe\[rmul M[rii Negre, care f[ceacomer\ ]n \[rile noastre.

l[dunc[, s. f. — bidon.leaf[, s. f. — sold[, plat[ pentru

serviciul militar.leat, vezi v[let.leav, s. m. — leah, polonez.lefe, plur. lui leaf[, s. f.: l-au or`n-

duit la ~ — l-au trimis la sediul


373

lefegiilor, spre a i se aplica pe-deapsa hot[r`t[ de domn.

lefeciu, s. m. — lefegiu, soldat pl[tit,mercenar.

leftu, s. n. — bijuterie, giuvaer,medalion.

legat, adj. — paralizat prin vr[jisau farmece.

leven\i, levinci (plur.; singularulneatestat ]n cronic[), s. m. —marinari turci din marina de r[z-boi, originari din Levant =i maiales din Grecia.

libovnic¡, libovnic, adj. — amabil,prietenos.

limb[, s. f. — informator, spion; alua sau a prinde ~ — a lua infor-ma\ii, a c[p[ta =tiri cu privire lasitua\ia, ac\iunile etc. inamicului.

lin, s. n. — lini=te, calm.lipcan, lepcan, s. m. — t[tar de la

Hotin (originar din Lituania);soldat recrutat dintre t[tarii dela Hotin.

liuter, s. m. — luteran.logi, vb. — a lovi.logof[t, s. m. — boier de rangul

]nt`i — pre=edinte, ]n lipsa dom-nului, al Divanului domnesc —care avea ]n sarcina sa ]ntocmi-rea actelor oficiale =i totodat[]ndeplinea anumite func\ii jude-c[tore=ti de ordin ]nalt; =ef alcancelariei domne=ti. Acesta era„marele logof[t“ =i avea ca subal-terni logofe\i de gradul al doilea=i al treilea.

loitr[, s. f. — scar[ folosit[ la asal-tul cet[\ilor.

lume, s. f. — lumin[.

M

madém, s. n. — metal, min[ meta-lifer[ (figurat).

maj[, s. f. — c[ru\[ de transportatpe=te.

mansip, mansup, s. n. — slujb[,demnitate.

mascur, s. m. — porc.ma=teh[, ma=tih[, s. f. — mam[

vitreg[.maz`l, mazil, s. m. =i adj. — domn

sau boier scos din func\ie; mem-bru al categoriei sociale inter-mediare ]ntre boieri =i r[ze=i(mo=neni).

maz`li, vb. — a scoate din func\ieun domn sau un boier; ~e, s. f.— mazilire.

mazilie, s. f. — mazilire.m[cat, s. n. — cuvertur[ de pat

(folosit[ mai mult ca podoab[).m[raz, s. n. — necaz, sup[rare.m[rmuri, vb. — a ]nm[rmuri.mecet, s. n. — geamie, biseric[

turceasc[.med, s. n. — hidromel, b[utur[

f[cut[ din miere fermentat[.medelnicer, s. m. — boier de rang

inferior, care avea sarcina s[toarne ap[ pe m`ini domnului,c`nd acesta se a=eza la mas[.

mediiaturi, mediaturi, s. m. plur.(sing. neatestat ]n cronic[) —mediatori.

mestec[tur[, vezi amestec[tur[.mestii, s. m. plur. — me=i, ciorapi

de piele fin[ colorat[, peste carese puneau papucii (ace=tia sescoteau la intrarea ]n cas[).

Ion Neculce

374

me=ter=ug, s. n. — me=te=ug: ~ ui,vb. — a m`nui bine, cu me=te=ug(o arm[, un mijloc oarecare, unargument).

mezil, mez`l, s. n. — po=t[ (sta\ia=i tot ce apar\inea serviciuluipo=tal).

mier\[, s. f. — m[sur[ de capa-citate pentru cereale (egal[ cu ojum[tate de chil[ moldoveneasc[,adic[ 120 ocale).

mijloc, s. n. — mijlocire, intermediu.mistui, vb. — a (se) ascunde.mitarnic, adj. — care ia mit[,

venal.m`lcom, adj. =i adv. — lini=tit,

domol, ]ncet.m`ndre\e, s. f. plur. — m`ndrie,

fudulie.m`neca, vb. — a se scula foarte

devreme, ]nainte de a se faceziu[.

m`nu (artic. m`nule), pluralul luim`n[.

m`rzac, s. m. — nobil t[tar, c[peteniet[t[reasc[.

mojic, mujic, s. m. — \[ran, om dejos.

mojicime, mujicime, s. f. — \[r[nime.mortasipíe, s. f. — tax[ pl[tit[ la

v`nzarea m[rfurilor, dup[ m[-sur[ sau cu bucata.

mo=an, s. m. — b[=tina=, localnic.mo=ie, s. f. — \ar[, patrie; a fi de ~

(din) — a fi originar (din).mo=tean (plur. mo=teni), s. m. —

mo=an.mucarè, s. f. — un fel de impozit.muftíu, muftéu, s. m. — =eful

religiei mahomedane.

mujicime, s. f. — \[r[nime.mulaleli, (plur. artic. de la mulà),

s. m. — preot turc.munc[, s. f. — chin, cazn[, trud[.munci, vb. — a chinui, a trudi.musaíp, s. m. — om de ]ncredere

al monarhului.

N

nafacà, s. f. — salariu, pensie,]ntre\inere (]n general).

n[past[, n[paste (termen fiscal),s. f. — dare excep\ional[, ap[-s[toare =i nedreapt[, impus[\[ranilor, ]nvinuire nedreapt[;pacoste.

n[sélnic, adj. — violent, brutal,crud.

n[tre\, s. n. — nutre\.n[vod, s. n.: au f[cut ~ de oameni

— au trimis grupuri de oameni(s[ caute pe fugari).

nebun, adj. — care nu e bun.negrijit, adj. — nepreg[tit.nemesnic, s. m. — loc\iitor.nep[r[sit, adv. — ne]ncetat, continuu.neprice=tuit, adj. — ne]mp[rt[=it,

f[r[ ]mp[rt[=anie (]nainte demoarte).

nescai, nescarivai, ne=ticavai, pron.nehot. — niscaiva.

nest[t[tor, adj. — nestatornic.netocmai, adv. — necum, dar[-

mite.nevoitor, adj. — care se ostene=te

pentru ceva sau cineva, care ]=id[ osteneal[.

ni... ni, conj. — c`nd... c`nd.nic[iuri, nec[iuri, adv. — nic[ieri.


375

]

nime, nimi, pron. nehot. negativ— nimeni.

noaj[, s. f. — hait[ (de fiare).nohai, s. m. (plur.) — trib t[t[resc,

originar din regiunea Donului.

O

oarece, adv. — pu\in, pu\intel,]ntruc`tva.

obad[, s. f. — c[tu=[ de lemn cucare se legau, la glezne, picioa-rele robilor, prizonierilor, ares-ta\ilor; a pune (a da) ]n obedzi pecineva — a pune (cuiva) c[tu=ele.

oblici, vb. — a sim\i, a afla, a descoperi.oboroc, s. n. — tain, lucruri de

m`ncare (date oaspe\ilor acas[).obuz, oboz, s. n. — tab[r[ militar[

(]n vreme de r[zboi), lag[r.ocaz, vezi ucaz.ócin[, s. f. — p[m`nt mo=tenit din

genera\ie ]n genera\ie sau st[p`nitdin mo=i-str[mo=i.

ocóp, s. n. — =an\ de ap[rare (pec`mpul de lupt[).

oficer, s. m. — ofi\er.olac, s. n. — curier, po=t[; cal de ~

— cal de po=t[ (de obicei rechi-zi\ionat); de~, loc. adv. — repede,grabnic, ]n grab[; a umbla de ~— a umbla foarte repede; ar[pedzi de ~ — a trimite ]n grab[mare.

olat, s. n. — \inutul din jurul uneicet[\i, al unui t`rg, regiune.

olec[i, vb. refl. — a se v[ita.oltar, s. n. — altar.om, s. m. cu sens colectiv: at`ta ~

— at`ta mul\ime de oameni.

omenesc, adj. — care apar\ineoamenilor de r`nd, \[ranilor,opus lui boieresc =i domnesc: sateomene=ti.

omilénic, adj. — milos, binevoitor,omenos.

or`nduial[, s. f. — dare, impozit.ord[, orde, ordie, urdie, s. f. —

armat[ (turceasc[ sau t[t[reas-c[).

ort, s. m. — moned[ de valoaremic[ (un sfert dintr-un piastru,adic[ zece parale).

osebi, adv. — aparte, separat;]n loc. adv. ~ de — afar[de, pe l`ng[; cf. mai sus deu-sebii.

o=ti, vb. refl. — a se lupta, a purtar[zboi.

o=tire s. f. — r[zboi; a avè ~ — a fi]n r[zboi (cu cineva); a face ~ —a face r[zboi.

otac, s. n. — lag[r, tab[r[.oturac, s. n. — popas (mai ]nde-

lungat).

P

paharnic, s. m. — boier de Divan,care, la mese mari, turna vin ]nprimul pahar al domnului, dup[ce mai ]nt`i gusta el ]nsu=i vinul.Acesta era „marele paharnic“. }nsubordinea lui se g[seau, av`ndaceea=i slujb[, paharnici de gra-dul al doilea =i al treilea.

palanc[, p[lanc[, s. f. — ]nt[ritur[din trunchiuri de copaci sau dinpari ]nfip\i ]n p[m`nt.

palm[, s. f.: a-=i da palme cu cineva— a se lupta, a se r[zboi, a sebate (]n lupt[).

Ion Neculce

376

pas, vb: ~ s[ \i-o pl[teasc[ — du-tes[ \i-o pl[teasc[.

pa=te, vb.: =-au p[scut prilejul —au p`ndit prilejul.

p[r[, ]n loc. adv. — p[n[ (p`n[).p[rcan, s. n. (plur. p[rcane) —

]nt[ritur[ f[cut[ din pari =isc`nduri.

p[rincu, s. n. — p[ring, mei.p[scui, vb. — a serba Pa=tele.p[=ie, s. f. — demnitatea unui

pa=[; provincie guvernat[ de unpa=[.

p[ta=c[, s. f. — targ[.p[tima=, s. m. — om care sufer[;~ de r[u — cel care sufer[ (penedrept), care este lovit ]ninteresele lui.

pecete, s. f. — h`rtie pecetluit[ ]ncare se arat[ ce impozit are depl[tit fiecare contribuabil.

pecetluit, s. n. — (plur. ~uri) —pecete.

pecetlu\e, s. f. (apare numai plur.pecetlu\ele) — pecete.

pelivan, peilivan, s. m. — saltimbanc,acrobat.

peliv[nie, s. f. — reprezenta\iedat[ de pelivani.

pementean, s. m. (plur. pementeni)— p[m`ntean.

perifan, adj. — vestit, celebru.pil[, s. f. — chil[.pisar coronie, s. m. — secretar al

coroanei, al regelui (la poloni).pistreal[, s. f. (plur. pistrele) —

distan\[ egal[ cu o arunc[tur[de s[geata.

pitrop, vezi epitrop.pizm[tar, s. m. =i adj. — pizma=.

p`ine, p`ne, s. f. — gr`ne, cereale.p`rc[lab, s. m. — c[pitan de \inut.p`rc[l[bie, s. f. — slujba unui p`r-

c[lab.pláhie, s. f. — plavie, lemne =i

crengi, amestecate cu p[m`nt,care plutesc pe o ap[ curg[toare.

plean, s. n. — prad[ de r[zboi.poal[ (plur. poale), vezi aprinde.poate-fi, loc. adv. — poate.pobedi, vb. — a birui, a ]nvinge.podán, adj. — supus; cl[ca=.podghiaz, poghiaz, s. n. — incursiune

(]n \ar[ str[in[), de obicei cuscopul de a pr[da.

pòdvoad[, s. f. (plur. podvodzi) —]nc[rc[tur[, transport cu carul,f[cut de \[rani, ]n mod gratuit,pentru domn, pentru boieri, pen-tru oastea turceasc[.

pofal[, pohval[, s. f. (plur. pof[li)— str[lucire, fast, pomp[.

pogon[rit, s. n. — impozit pe vii.pohod, s. n. — mar=.pohval[, vezi pofal[.poiede, s. f. — mul\ime mare de

oameni sau de animale.pol, adj. invar. — jum[tate.polc, s. n. — regiment.polcovnic, s. m. — colonel.polimari, s. n. — cerdac, balcon.politici, vb. — a aranja treburile, a

pune la cale.politíe, s. f. — atitudine, purtare

cuviincioas[.pom[zanic, s. m. — (domn al \[rii)

uns al lui Dumnezeu.pont, s. n. — punct, articol sau

dispozi\ie ]ntr-un tratat, ]ntr-o

]


377

]

]nvoial[ etc.; fapt, pasaj, am[-nunt.

popreal[, s. f. — arest (la domi-ciliu), deten\iune.

porocinic, porucinic, poru=nic, s. m.— locotenent.

postelnic, s. m. — boier de rangmare, care ]ndeplinea func\ia demare=al al cur\ii domne=ti.

postrig, s. n. — origine sau prove-nien\[ social[, rang.

potronic, s. m. — moned[ de originepolonez[, cu valoare variabil[:10 bani, 6 bani, 5 parale.

povodnic¡, s. m. — cai purtat dec[p[stru.

pozvol, s. n. — permisiune, voie: ada ~ — a permite.

pozvoli, vb. — a permite: l-au ~ ts[... — i-au permis s[...

pozvosi, vb. — a sprijini, a ajuta.prag, s. n.: ~ urile Niprului —

cataract[.prepune, vb. — a b[nui.prepus, s. n. — b[nuial[.price, s. f. — ceart[, discu\ie vie; a

da cu ~a — a face caz de ceva; asta cu ~a — a se ]mpotrivi.

prici, vb. refl. — a se certa.pricistui, vb. refl. — a se ]mp[rt[=i.prín\ip, prín\ep, s. m. — principe,

prin\.pripeleac, prepeleac, s. n. — scar[

]ntrebuin\al[ la asaltul unei cet[\i,const`nd dintr-un st`lp ]n carese ]nfigeau de o parte =i de altacuie lungi de lemn; st`lp lung =igros, fixat ]n p[m`nt, cu bra\e(ramuri) din loc ]n loc, de carese sp`nzurau cei condamna\i lamoarte.

pris[c[rit, s. n. — impozit pe stupi.prisne, adj.: ~ de argint — pur,

neamestecat.privantu, privant, s. n. — provizii

pentru armat[.probozi, vb. — a certa aspru, a

oc[r].proci (cuv`nt slav): i ~ — =i a=a

mai departe.prost, adj. — simplu.protivi, vb. refl. — a se potrivi

cuiva, a se l[sa influen\atde el.

puh[, s. f. — bici mare.puiurdi, vezi buiurdi.pu=c[, s. f. — tun; ~ de ap[ —

tulumb[, furtun.putincios, adj. — puternic, capabil.

R

rachieri\[, s. f. — fabricant[ saunegustori\[ de rachiu.

raft, s. f. (plur. rafturi) — harna-=ament de lux al calului de c[l[-rie.

raiè, s. f. — \inut sau ora= ]nt[rit,aflat sub st[p`nire turceasc[ =ilocuit de nemahomedani.

r[dica, vb. (despre impozite) — adesfiin\a (]n total sau ]n parte).

r[dic[tur[, s. f. — ]nlesnire, u=urare,scutire (]n materie de impozite).

r[dvan, s. n. — tr[sur[ mare delux ]nchis[ sau acoperit[.

r[mas, adj.: a da ~ (pe cineva) —a declara vinovat, a condamna(la judecat[); carte de ~ — hot[-r`re judec[toreasc[ de con-damnare.

]

Ion Neculce

378

]]

r[ntuna, vb. — a r[sturna, a da lao parte rostogolind.

r[s[ri, vb. refl. — a se pierde (desprelucruri), a se r[t[ci.

r[schira, r[=chira, vb. — a r[sfira,a ]mpr[=tia.

r[spundé(n)\ie, cor[spunden\ie, s.f. — coresponden\[.

r[sur[, s. f. — impozit suplimentarfolosit pentru plata slujba=ilor.

r[tui, vb. — a sc[pa pe cinevadintr-o situa\ie grea.

r[va=, s. n. — scrisoare, peti\ie.r[z[dent, s. m. — loc\iitor.r[zboli, vb. refl. — a se ]mboln[vi.r[zbun, s. n. — lini=te, pace; a da~ — a da pace.

recipospolit[, recepospolit[, s. f. —curtea sau suita regelui polon,consiliul suprem al statului polo-nez.

reimentar, r[(i)mentar, remen-tariu, r[mentar, s. m. — coman-dant de regiment, colonel (la poloni).

rocmistru, rohmistru, s. m. — c[pitande cavalerie (la poloni =.a.)

rumse, rumser[, rumtu etc. —rupse, rupser[, rupt etc.

rumt[, rupt[, s. f. — impozit per-sonal al c[rui cuantum varia dup[criterii mai mult ori mai pu\insubiective.

rusfeturi, s. n. plur. (sing. rusfetneatestat ]n cronic[) — corp deosta=i; corpora\ie, breasl[.

Ssacálu=, s. n. — un fel de tun mic.saivan, s. n. — cort deschis.salt, adj. invar., adv. — singur, f[r[

trupe, f[r[ ]nso\itori; numai.

sami=, adj. — atent, exigent ]nchestiuni b[ne=ti.

samoderjávie, s. f. — conducere,putere autocrat[.

samodérje\¡, s. m. — autocrat.saragè, s. m. (plur. saragele) —

soldat neregulat (la turci =i larom`ni).

saraiu, s. n. — palatul sultanuluisau al unui ]nalt demnitar turc.

sarascherl̀ c, s. n. — comandamentulunei armate turce=ti.

sarascher¡, s. m. — comandantsuprem al unei armate turce=ti;ministru de r[zboi la turci.

satarele, s. f. plur. (sing. sataràneatestat ]n cronic[) — impozitpus samovolnic o singur[ dat[.

s[crii, s[crei, s. n. plur. — l[zi, cutii.s[im, seim, s. n. — adunare con-

stituit[, diet[, parlament (la polo-ni =. a.).

s[lihtar, vezi silehtar.s[li=te, s. f. — teritoriul unui fost

sat, vatra satului.s[ninat, adj. — serenisim (titlu de

onoare al principilor, acordat dePetru I lui Dimitrie Cantemir).

s[rdar, serdar, s. m. — rang boierescmilitar (comandant al trupelorcare ap[rau grani\a Moldoveidinspre t[tari).

scaon, scaun, s. n. — tronul domnesc.sc[pat, adj. — sc[p[tat, s[r[cit.schimì-agà, s. m. — reprezentant

al Por\ii otomane av`nd sarcinas[ instaleze pe domnul nou numit.

schivernisal[, s. f. — chiverniseal[.schivernisi, vb. — a chivernisi.sconcenie, s. f.: i-au vinit ~ — s-a

sf`r=it, a murit.

]


379

scópos, s. n. — inten\ie, tratament,mod de a se purta.

scutelnic, adj. — scutit de anumi-te impozite c[tre stat ]n favoareaboierului, st[p`n al scutelniculuirespectiv.

seimeni, s[(i)meni, si(i)meni, s. m.plur. (sing. neatestat ]n cronic[)— corp de osta=i mercenari, carealc[tuiau garda cur\ii domne=ti.

sfed, vezi =ved.sfete(i), sfetì, sfeti(i), — cuv`nt

slav, sinonim cu sf`nt (aparenumai ]naintea numelor de sfin\i).

sigeat[, s. f. — s[geat[.silehtar, s[lih(u)tar, s. m. — mare-

=alul cur\ii (la turci).sim[\ (femin. sima\[), adj. — seme\.simcelat, adj. — ascu\it.sin, vezi s`n.sindighistru, s. m. — soldat (]n

armata turceasc[).sine\e, s. f. =i n. plur. (sing. atestat

sub forma s`ne\¡) — pu=c[ cucremene.

singeac, s. n. — steag (una dintreinsignele puterii domne=ti).

sirgui, vb. — a sili, a constr`nge.sirm[, s. f. — (plur. sirme) —

fireturi (ca podoab[ a ]mbr[c[-mintei militarilor =i a harna=a-mentului cailor).

sirmè, s. f. — avere, proprietate.sìal[, s. f. — sfial[.s`n, sin, s. m. — fiu (apare totdeauna

]ntre dou[ nume personale).sleit, adj. (drugi de aur slei\i) —

topit =i dup[ aceea turnat.slim, s. n. — adunare ob=teasc[ la

t[tari; dezbatere, discu\ie.

sliz, s. m. — obiect de ]mbr[c[minte.slobodzè, s. f. — sat ]nfiin\at cu

oameni adu=i din alte p[r\i =iscuti\i, ]n total sau ]n parte, deplata impozitelor; c[r\i de slo-bodzì — autoriza\ii date dedomn pentru ]ntemeierea slobo-ziilor.

slujitor, s. m. — soldat;slujitoresc, adj. — de soldat, milit[-

resc.sminteal[, s. f. — pagub[, daun[,

tulburare, stinghereal[.sminti, vb. — a scoate, a mi=ca din

loc; a face r[u, a provoca pagu-b[, a d[una cuiva.

sobol, s. m. — samur, blan[ desamur.

socoti, vb. — a \ine seam[ de, alua ]n considera\ie.

soltar, s. n. (atestat numai la plur.)— variant[, necunoscut[ din altetexte, a lui cioltar — p[tur[ depostav sau de alt material, ]mpo-dobit[ cu diverse cus[turi, carese punea pe spinarea calului sub=a; valtrap.

sorbitoriu, adj. — setos (de s`nge).sotnic, s. m. — c[pitan de cazaci,

comandant al unui grup de osut[ de oameni, suta=, hotnog.

so\è, s. f. — tovar[=.spahii, spafii, s. m. plur. (sing.

neatestat ]n cronic[) — cava-lerist turc.

sparge, vb. — a risipi, a ]mpr[=tia.sp[tar, s. m. — boier care purta

spata (sabia) domnului, ]n urmaacestuia, la ceremonii.

Ion Neculce

380

sp[tari, vb. — a ]ndeplini func\iade sp[tar.

spij[, s. f. — tuci, font[.sp`rcui, vb. — a risipi, a ]mpr[=tia.spog`rniceal[, s. f. — cataram[.sprejini, sprej`ni, vb. — a sprijini;

a rezista, a \ine piept du=manului.sprintin, adj.: oaste ~[ — oaste

u=or ]narmat[.sta, vb. — a st[rui.stare, s. f.: din singur[ ~ a locului

— din natura ]ns[=i a locului.stároste, s. m. — c[pitan sau co-

mandant al unui ora=, al unui\inut.

st[rostíe, st[rostéie, s. f. — c[pi-t[nia unui ora= sau a unui \inut.

steag, s. n. — unitate militar[care avea un steag al ei =i cores-pundea, aproximativ, unei com-panii sau unui escadron deast[zi; banii ~ului — impozitcu care se aco-pereau cheltu-ielile prilejuite de instalarea ]nscaun a domnului (acesta pri-mea de la sultan steagul de]nvestitur[).

stolit, adj. — (despre solda\i) a=ezat]n ordine de b[taie.

stolí\[, s. f. — capital[ (]n Rusia).stolnic, s. m. — boier care avea

drept sarcin[ supraveghereabuc[t[riei domne=ti =i servea lamasa domnului ]n zilele de s[r-b[toare.

strajnic corunnii, s. m. — admi-nistrator al coroanei, al regelui(la poloni).

str[murare, s. f. — nuia sau b[\ascu\it la v`rf cu care se ]n-deamn[vitele la tras plugul, carul etc.

streina, vb. refl. — a se ]nstr[ina.strele\i, s. m. plur. (sing. neatestat

]n cronic[) — v`n[tori militari,arca=i.

str`nsoare, s. f. — constr`ngere,ap[sare, necaz, sup[rare, ne-voie, tortur[.

suba=i, s. m. plur. (sing. neatestat]n cronic[) — agen\i de poli\ie,poli\i=ti turci.

sucman, s. n. — suman.suleiman, s. n. — dresuri pentru

fa\[.sulemenit, adj.: pace ~[ — pace

nesincer[.sulger, s. m. — boier care ]ngrijea

de aprovizionarea cu carne acur\ii =i a armatei.

sulgerie, s. f. — func\ia unui sulger.sup[r, s. n. — sup[rare.sup[ra, vb. tranz. refl. intranz. —

a chinui, a trudi, a c[zni; — a ses[tura, a se plictisi, a-i fi leha-mite.

supune, vb. — a pune dedesubt, aascunde.

surguci, s. n. — podoab[ a c[ciulii,i=licului sau gugiumanului do-mnului f[cut[ din pene rareb[tute cu pietre scumpe.

surl[, s. f. — un fel de fluier av`ndla unul din capete o deschiz[tur[conic[ larg[.

sveti, svetii, vezi sfete.

+=ahmarand, s. n. — stof[ \esut[

cu aur =i argint, brocart.=alvír, s. m. — ]n=el[tor, mincinos;~ cu doa[ fe\e — talger cu dou[fe\e.


381

]

=arvanè, s. f. (atestat ]n cronic[numai la plural: =arvanele) —hain[ pe care o purtau mai alesaprozii =i copiii de cas[ ai domni-torului.

=eic[, =[ic[, s. f. — luntre.=endilit, adj. — =indrilit.=enlic¡, s. n. — manifesta\ie public[

de bucurie, cu salve de pu=ti =ide tunuri.

=erim, =irim, s. m. — func\ie saurang la t[tari.

=fed, vezi =ved.=fert, cifert, civert, s. n. — impozit

pl[tit trimestrial, a patra partedin impozit.

=igaci, adj. — glume\, =[galnic.=ipuri, vb. refl. — a se furi=a, a se

strecura.=l(e)ah, =le(a)v, s. n. — drum b[tut

de care =i de oameni; drumul pecare mergeau de obicei armatele.

=leaht[, s. f. — nobilime (la polonezi=i la ru=i).

=lic, s. n. — c[ciul[ de blan[ desamur, purtat[ de domn =i deso\ia lui, iar mai t`rziu =i deboieri.

=pag[, s. f. — sabie.=ved, =fed, sfed, cifed, s. m. — suedez;=vedzescu, sfedzescu, adj. — suedez.

T

tábie, s. f. — ]nt[ritur[, redut[.tain[, s. f. — loc ascuns, camer[

secret[.talh`=¡, s. n. — raport ]ntocmit de

vizir pentru numirea sau ]nlo-cuirea unui domn.

tambur[, s. f. — un fel de mandolin[.t[f\i, s. f. plur. (sing. taft[, neatestat

]n cronic[) — m[tase fin[ =imoale.

t[lh[ret, s. m. — band[ de t`lhari.t[lpiz, adj. — viclean, intrigant.t[lpiz(l)`c, s. n. — viclenie, intrig[.tefericíe, s. f. — petrecere, distrac\ie.temiial[, s. f. — temei, ]nceput,

cauz[.teptil, adv. — schimbat de haine

spre a nu fi recunoscut, travestit.terdz`man, t[rziman, s. m. — dra-

goman, interpret la Poart[ (=i lamisiunile diplomatice str[ine dinConstantinopol).

testament, s. n. — dispozi\ie privi-toare la cler, dat[ de domn ]n]n\elegere cu capul bisericii.

tic[it, adj. — tic[los, mizerabil.tij(¥), adv. — de asemenea, la fel.tinde, vb. — a ]ntinde.títlu=, tit¡, s. n. — titlu.títor, s. m. — ctitor.t`lni, vb. — a ]nt`lni.tocmi, vb. tranz. — a repara, a

restaura; a c[dea de acord, a se]n\elege.

tretii, treti (cuv`nt slav. redat adeseaprin cifra 3) — al treilea; ~ logof[t— logof[t de rangul al III-lea.

trezvi, vb. refl. — a se trezi.tr`mbicer, s. m. — tr`mbi\a=.tui, s. n. — steag f[cut din (sau

]mpodobit cu) cozi de cal alb,semn al puterii celui care ]l pri-mea.

tultu, tult, s. m. — moned[ cuvaloare variabil[ (]ntre 221/2 =i10 parale).

]

]

Ion Neculce

382

tuneric, s. n. — ]ntuneric.tvorebnic, s. m. — curtean, boier,

nobil.

|

\ar[, s. f. — popor, oameni, lume,\[ranii (]n opozi\ie cu boierii).

\[r[monie, s. f. — ceremonie.\[r[nie, s. f. — \[r[nime (opus lui

boierie — boierime).\[rmuros, adj. — cu maluri abrupte.\ig[n[rit, s. n. — impozit pe \iganii

robi.

U

ucaz, ocaz, s. n. — ordin, decret.ucis, s. n. — omor, ucidere.ughiu, s. m. — (prescurtat ug)

galben unguresc, moned[ deaur.

uli\[, s. f.: a da pe ~ — a da ]nvileag, a purta pe str[zi (pecineva drept pedeaps[).

umbe, vezi ]mbi.umbl[toare, s. f. — latrin[.unu, una, num.: a fi tot ~ — a fi

uni\i.urdie, vezi ord[.ur=inic, s. n. — stof[ scump[ de

m[tase.u=ér, s. m. — un fel de slujba= al

cur\ii domne=ti, cu rang boieresc.La Grigore Ureche g[sim urm[-torul pasaj, care ne ]nlesne=te]n\elegerea sensului acestui cu-v`nt: „u=er mare, purt[tor degrij[ tuturor solilor =i t[lmacistriinilor la giude\“.

Vva — vrea.val, s. n.: era prè ]n ~ — era prea

tulburat, prea agitat, prea fr[-m`ntat; a da ~ — a n[v[li, a atacavijelios.

vart[, s. f. (plur. v[r\i) — paz[,straj[, locul unde st[ straja.

várvar, s. m. — om r[u, brutal.v[c[ret, s. n. — impozit pe vite.v[dr[rit, s. n. — impozit pe vii.v[duoiu, v[duvoiu, s. m. — v[duv.v[let, vele(a)t, (v)leat, s. n. — an

(c`nd e vorba de date cronologice).v[s’c[, loc. adv. — pesemne, se

pare, doar.v[t[man, s. m. — ajutorul vor-

nicului la ]ncasarea d[rilor.v[znosi, vb. refl. — a se ]ng`mfa, a

se fuduli.vechi, vb. — a ]nvechi.vecin, s. m. — iobag, rum`n.vedeal[: ]n ~, loc. adv. — vizibil, pe

fa\[.vedi, vb. refl. — a ie=i la iveal[, a se

da pe fa\[.veghea, vb.: a ~ voia cuiva —

a favoriza pe cineva, a-i \inepartea.

vel, ca determinare pe l`ng[ boier=i pe l`ng[ anumite titluri boie-re=ti, cu sensul de mare; (st[uneori =i dup[ cuv`ntul pe care-ldetermin[: boier-vel, boierie-vel);-ag[; -arma=; -ban; -c[pitan;-clucer; -comis; -jicnicer; -logof[t;-medelnicer; -p[harnic; -postelnic;-sp[tar; -stolnic; -u=er; -visternic;-vornic.


383

venitic, s. m. — vene\ian.vicol, s. n. — viscol.vistiernic, visternic, s. m. — boier

de divan, care administra ve-niturile b[ne=ti ale domnului =iale \[rii;

visternicie, s. f. — slujba vistiernicului.vi\(i), — ve\i, pers. a II-a plur.

indic. prezent de la auxiliarul avrea.

v`rtej, s. n. — un fel de macara,scripete.

voievoda, s. m. — guvernator deprovincie (]n Polonia); domn (]n\[rile rom`ne=ti).

vólnic, adj. — liber, independent.volnicie, s. f. — libertate, indepen-

den\[.vornic, s. m. — boier de rangul

]nt`i. Erau doi mari vornici, unulal |[rii de Jos, altul al |[rii deSus; loc\iitori judec[tore=ti (la]nceput =i militari) ai domnului.

vornicel, s. m. — subaltern al mareluivornic.

Z

zacingui, vb. — a str`nge, a aduna.zacú\ii, s. f. plur. (sing. neatestat

]n cronic[) — posturi de paz[,str[ji.

zaharà, s. f. — provizii, hran[ pentruoamenii =i animalele unei ar-mate ]n vreme de r[zboi.

zaman, s. n. (a-i veni cuiva ~ul) —prilej, ocazie.

zamc[, s. f. — ]nt[ritur[, fort[rea\[.zapcii, vb. — a executa (pe contri-

buabili), a ]ncasa d[rile scadente.zapciil̀ c, zapceitur[, s. n. — execu\ie,

]mplinire a d[rilor.zapcíu, s. m. — cel ce execut[ un

ordin (militar, fiscal etc.); a sta ~— a supraveghea (=i totodat[ azori) executarea ordinului.

zápis, s. n. — act, ]nscris.zapt, s. n. — st[p`nire, posesie; a

face ~ (ceva) — a lua (ceva) ]nst[p`nire.

zasluga, s. f. — r[splat[ b[neasc[.zavistnic, zavisnic, adj. — invidios,

r[ut[cios.z[h[i, vb. — a nec[ji.z[mculi\[, form[ diminutiv[ a lui

zamc[.z[ticni, vb. — a tulbura, a stingheri,

a s`c`i.zeefet, s. n. — osp[\, chef.zlobív, adj. — r[u, r[ut[cios.zlot, s. m. — moned[ cu valoare

variabil[ (]n pasajul respectiv,mai pu\in de un leu).

zlota=, s. m. — slujba= care ]ncasad[rile.

zlot[rie, s. f. — ]ncasarea d[rilor.zorbà, s. f. — r[scoal[, revolt[.zorbal`c, s. n. — r[scoal[, revolt[.zvoncic, s. n. — zorbà.

]

Ion Neculce

384

REFERIN|E ISTORICO -LITERARE

Cugetarea ascu\it[ =i pu\intel sceptic[ pe care o g[sim ]n proverbe,expresia colorat[ =i plastic[, alternan\a de z`mbet =i triste\[, tot sufletulpoporului, variat ca o prim[var[ de la noi, le g[sim ]n cel dint[i povestitorartist al nostru, Ion Neculce — care nu e un mare c[rturar, cum au fostCostine=tii, =i care vorbe=te ca un r[z[= sf[tos de odinioar[. N[cazuriles[racei Moldove Neculce le-a avut scrise ]n inima lui, cum spune ]nsu=i. }nmarginile limbii simple =i ]n\elepte, a adunat ]n cronica lui comori defrumuse\i artistice. Letopise\ul s[u mi-i carte de c[p[t`i — =i de c`te ori ]ldeschid mi se umple sufletul de pl[ceri rare. [...]

De la Ion Neculce =i p`n[ la Creang[ a curs vreme ]ndelungat[:aproape dou[ veacuri. +i ]n unul =i ]n altul sim\esc ]ns[ sufletul cel ve=nical neamului. +i la unul =i la altul g[sesc caracterele specifice ale poporuluinostru. +i unul =i altul au ]nflorit pe aceste plaiuri =i au scos la soarevechile comori. Am`ndoi au f[cut parte din acea familie de oameni rari =iciuda\i care ies din c`nd ]n c`nd de pe drumurile ob=te=ti =i se r[zle\escc`nt`nd, cu ochii spre cer. Ca =i ei, odinioar[, c`te un p[stor nec[rturar se]n[l\a pe aripi de g`nduri =i de visuri, c`nt`nd sfios frumuse\a ve=nicschimb[toarelor lucruri =i jalea scurtei =i trec[toarei vie\i. Aici e panteonulmeu literar, simplu =i rustic, f[r[ podoabe, ca natura, ]ns[ m[re\ ca =id`nsa. Sim\indu-m[ al acestui popor =i al trecutului =i ucenic al acestormari ]nainta=i, le ]nchin lor clipa solemn[ de acum, ]n care o adunare a=ade aleas[ pe ei ]i cinste=te ]n umila mea oper[.

MIHAIL SADOVEANU, Poezia popular[. Discurs rostit ]n =edin\[solemn[ la 9 iunie 1923, Academia Rom`n[.

Arta este una prin priete=ug, ]ns[ divers[ prin con\inut =i suflet.Romanul francez, cu subiect el-ea =i al treilea, e ]n general oper[ de

analiz[ =i de fine\[. Cu totul altceva e romanul englez. M-me de La Fayette=i George Elliot stau la doi poli opu=i. Leopardi, Musset, Heine =i Eminescu

CUPRINS

Referin\e istorico-literare

385

reprezint[ fe\e cu totul deosibite ale artei eterne. Acel suflu de lirismfierbinte pe care ]l g[sim ]ntr-o balad[ unic[ ]n toate literaturile, cum e„Miori\a“, e una din notele distincte ale literaturii noastre. Tinere\ea =ifr[gezimea primitiv[ a literaturii noastre populare nu se putea s[ nup[trund[ ]n literatura noastr[ cult[ =i s[ nu-i imprime, prin aceasta,caracter. Din acest izvor a b[ut Eminescu; din el purcede Creang[; otravaaceasta dulce o constat[m =i ]ntr-un scriitor de istorie cum a fost IonNeculce. Firea noastr[ balanseaz[ ]ntre contempla\ie oriental[, ironie,entuziasm liric. Lenea noastr[, lipsa noastr[ de tenacitate, de disciplin[,av`nturile noastre ]n gol, capacit[\ile de jertf[, bl`nde\a =i toleran\anoastr[, toate ies din aceea=i pic[tur[ ]n plus cu care Dumnezeu a dozatsemin\ia noastr[.

R[sfoind paginile lui Ion Neculce, ]l vom g[si artist subt acest aspectanumit. [...] F[r[ acel mediu prielnic, =i excitant, a= putea zice, f[r[ pildeleeroice ale lui Miron Costin =i Dimitrie Cantemir, Ion Neculce ar fi r[masmort =i nevalorificat, cum, f[r[ ]ndoial[, s-a ]nt`mplat de multe ori la noi,]n lungul vremurilor de restri=te prin care a trecut acest popor. [...]

Aceea=i simplicitate, aceea=i naturale\[, aceea=i putere de expresie,care fac din Ion Neculce cel dint[i povestitor artist al nostru. Ca =i poeziapopular[, opera lui Ion Neculce nu este ]ndestul de bine cunoscut[ =i]ndeajuns pre\uit[. Ca =i poezia popular[, paginile frumoase ale lui Neculcetrebuie s[ fie un ]ndreptar pentru to\i acei care \in, ]n \ara noastr[, uncondei ]n m`n[. Istoria trecutului nostru Neculce a avut-o „scris[ ]ninima lui“, cum singur zice.

Ca s[ fim =i noi, ca el, ai neamului nostru, trebuie s[ \inem ne]ntreruptleg[tura cu tot ce-i caracteristic =i frumos ]n trecutul nostru literar, cuizvoarele vii. S[ ne ]ncepem ucenicia literar[ de la popor =i de la dumnealuiIon Neculce, biv-vel-vornic ]n |ara-de-sus.

MIHAIL SADOVEANU, Ion Neculce, scriitor artist, Foc=ani, 1936.

Odat[ ce Ureche a f[cut cronica lui, Miron Costin =i to\i ceilal\i cari sevor perinda vor sta supt influen\a acestei cronici, =i, la r`ndul lui, Neculcea suferit-o.

Dar la Neculce sunt de observat ]nc[ dou[ lucruri. El s-a ]nt`lnit curu=ii =i a trebuit s[ treac[ ]n Rusia, s[ se g[seasc[ ]n mijlocul societ[\iiruse=ti, care \in s[ observ acest lucru, mai ales fa\[ de anumite p[reriexprimate de scriitori mai tineri, cari ]n aceast[ privin\[ hot[r`t c[ gre=esc— nu-i pl[cea fiindc[ era prea mult str`ns[ ]ntr-un fel de disciplin[ decazarm[, greoaie, care pentru d`nsul, moldovean deprins a tr[i =i a vorbi

Ion Neculce

386

oarecum liber, era o suferin\[ de fiecare moment. +i aceast[ judecat[ o]nt`lnim, de altfel, =i ]ntr-un raport al unui saxon venit ]n Muntenia pe la1690: dorin\a lui Petru cel Mare de a c`=tiga pe munteni nu poate aveasf`r=it rodnic, crede el, pentru c[ era „ein Herr allzu streger Disciplin“,„un om de o disciplin[ prea str`ns[“. Dar Neculce mai spune =i altceva: luinu-i place Rusia pentru c[ nu sunt c[rturari, pentru c[, am zice azi,oamenii de acolo nu au preocupa\ii intelectuale. Petru credea c[ face orevolu\ie atunci c`nd silea pe orice rus s[ umble proasp[t b[rbierit, ori cafiecare s[ ceteasc[ aritmetica lui. Dar, c`nd, prin m[suri oficiale, cujandarmul =i solda\ii sile=ti o na\ie s[ ]nve\e ce este aritmetica, ]=i poate]nchipui oricine c[ acolo nu este prea mult[ intelectualitate.

}n societatea aceasta, dac[ nu a g[sit intelectualitate, Necule a g[sittotu=i altceva: a g[sit un orizont politic care nu era ]n Moldova. Rusiaavea ambi\ii ]n toate p[r\ile, ambi\ii de putere mare, =i la Ion Neculce,]ntr-o anumit[ faz[ a lui, se vede o necontenit[ privire asupra ]mpreju-r[rilor de aiurea, care constituiau deci pentru el un nou izvor de informa\iepe care desigur nu l-ar fi avut altfel.

La o parte de povestirea ]ns[=i, prins[ ]n anumite limite cronologice,f[r[ nici un fel de preten\ie cronicarul adauge un capitol de istoriarom`nilor ]n ceea ce nume=te O sam[ de cuvinte. Originea acestordelicioase scene o cunoa=tem; sunt legende pe care le culege Neculce.Sim\ul poeziei populare a putut fi pierdut ]n vremea ]n care scria el =ipoezia s[ fi trecut ]n proz[. Se poate pune astfel, la noi, cu prilejul luiNeculce, ]ntreaga discu\ie care s-a pus cu privire la povestirile despre regiifranci din cronica lui Grégoire de Tours, singura prin care cunoa=tem peMerovingieni: cuprinde ea legende care fuseser[ c`ndva c`ntece populare,ceea ce dup[ p[rerea germani=tilor ar duce la concluzia c[ trebuie s[vedem o origine germanic[ a c`ntecului popular ]nsu=i, ori au fost de la]nceput numai simple legende?

Dar Neculce, indiferent de caracterul plin de ispite literare al acestorpovestiri, nu le amestec[ niciodat[ cu realitatea; el le pune de o parte =iface o deosebire ]ntre legend[ =i istorie, ceea ce nu s-ar fi ]nt`mplat la unom care ar fi avut mai pu\in sim\ critic. El vede c[ aici nu este adev[rulistoric, dar cu toate acestea le cuprinde l`ng[ cronic[ ]ntocmai ca =iStolnicul Cantacuzino, care spune c[ istoria trebuie s[ ]ntrebuin\eze =ic`ntecele b[tr`ne=ti =i legendele din popor. E aceea=i stare de spirit =i launul =i la celalt, numai c`t unul prelucreaz[ acest material istoric, celaltnu se ocup[ de acesta, ci, pur =i simplu, pare a spune: iat[, c`nd ve\i scrieistoria \[rii, v[ pun la dispozi\ie un material care nu trebuie s[ se piard[.


387

Acela=i orizont occidental, cu un amestec care la Neculce nu se]nt`lne=te, c[ci el ]n\elege s[ scrie numai moldovene=te, f[r[ a introducecuvinte str[ine, f[r[ a latiniza, se ]nt`lne=te =i ]n opera istoric[ a lui RaduPopescu, din Ilfov, marele du=man ]n scris al lui +erban Cantacuzino. E uncronicar politic deosebit de interesant, fiindc[, de o parte, ]n felul cumpoveste=te el ]n memoriile lui, se apropie de Miron Costin =i de Neculce, dar,]n acela=i timp, sau, mai bine zis, ]ntr-un anume moment din dezvoltareascrisului s[u, el este =i un martor al vremurilor sale, spuind lucruri pe carele-a s[v`r=it =i el ]nsu=i.

NICOLAE IORGA, Istoria literaturii rom`ne=ti. Introducere sintetic[,Edi\ie ]ngrijit[, note =i indici de Rodica Rotaru, Prefa\[ de Ion Rotaru,Editura Minerva, Bucure=ti, 1985, p. 96–98.

Cele mai str[lucite pagini literare ]n tot cursul literaturii noastrevechi le-a scris Ion Neculce. [...]

Dac[ am vrea s[ facem o paralel[ ]ntre ceilal\i cronicari =i Neculce,atunci cel mai apropiat de el ]n felul de a povesti e Radu Popescu, care,]ntocmai ca Neculce, iube=te am[nuntele, ]i place s[ descrie situa\iile ]nculori vii, cu un cuv`nt, ]i place s[ povesteasc[. +i unul =i altul r[m`nepersonal de la un cap[t la altul al cronicii sale. Dar ce deosebire ]ntresufletul curat, ]ntre sim\ul de dreptate =i spiritul aristocrat al lui Neculce,=i firea pornit[ spre ur[ =i nedreptate ori lipsa de caracter =i de cultur[sufleteasc[ a parvenitului Popescu, care scrie ca s[-=i r[zbune sau s[-=ifac[ m`n[ bun[ la cei de sus! }n privin\a firii sale, Neculce se aseam[n[ cuGrigore Ureche =i cu Miron Costin, cu acei boieri cu iubire de \ar[ ori cupatriotism cald, care iau pana ]n m`n[ pentru ca s[ nu se uite trecutulneamului moldovenesc. Neculce nu are ]n m[sur[ tot at`t de mare culogof[tul Miron discern[m`ntul istoric =i, mai ales, e mai pu\in eruditdec`t Nicolae Costin, de care se deosebe=te mai mult. Cultura lui nu ]ntreceape aceea a boierilor de pe timpul s[u; latine=te probabil c[ nu =tia. Daraceste cuno=tin=e nici nu le credea necesare =i sim\ea o repulsiune fireasc[fa\[ de cita\iile din autori str[ini. }n Prefa\a sa ne spune c[ =i-a scrisletopise\ul p`n[ la Duca cel b[tr`n „de pe ne=te izvoade ce au aflat pe launii =i al\ii“, dar mai ales „din auzitele celor b[tr`ni boieri“, „iar[ de laDuca Vod[ cel b[tr`n ]nainte, p`n[ unde s-a vedea, la domnia lui IonVod[ Mavrocordat, nici de pre un izvod a nim[rui, ce au scris singur,dintru a sa =tiin\[, c`t s-au t`mplat de au fost ]n via\a sa. Nu i-au maitrebuit istoric str[in s[ citeasc[ =i s[ scrie, c[ci au fost scrise ]n inima sa“.

Ion Neculce

388

Totu=i respectul s[u pentru istoriografie =i pentru istoricii erudi\i ]lface s[ renun\e un moment la felul lui de a scrie care-i convenea lui maimult. Acest scriitor, care ]nainte de toate era un povestitor, ar fi dorit s[]mpodobeasc[ letopise\ul \[rii sale cu legendele at`t de interesante carecirculau pe atunci din gur[ ]n gur[. Scriitorul deprins a spune totdeaunacuv`ntul potrivit spre a invia pe un mort scump din istoria \[rii sale, g[sea]n aceste elemente tradi\ionale, povestite de b[tr`ni =i c`ntate de popor,nota cald[, tr[s[turile caracteristice care ar fi dat povestirii sale asupravremurilor de demult plasticitatea nara\iunii evenimentelor contemporane.Dac[ ar fi fost f[r[ premerg[tori, Neculce ar fi pl[smuit desigur din acesteamintiri tradi\ionale o istorie vie =i literar[ a neamului s[u. Dar citindscrierile celorlal\i, =i mai ales ale lui Miron Costin, el observ[ asprimea cucare judeca acesta „basnele =i scorniturile“ lui Eustratie Logof[tul, SimionDasc[lul =i Misail C[lug[rul. Afar[ de aceea, el r[mase oarecum nedume-rit v[z`nd c[ Miron Costin, care desigur cuno=tea =i el aceste tradi\iuni,nu le-a dat nici o ]nsemn[tate.

De aceea Neculce p[r[se=te planul de a-=i ]mpodobi letopise\ul cu ele;dar era prea mult un om de gust, era un prea mare artist, ca s[ renun\ecu totul la ele. [...]

Astfel Neculce pune, ca un fel de introducere la Letopise\ul |[riiMoldovei acea Sam[ de cuvinte ce sunt auzite din om ]n om, de oamenivechi =i b[tr`ni =i ]n letopise\e nu sunt scrise, ]n care el ne-a p[strat =tiripre\ioase despre vremile apuse. Peste 200 de ani, poe\ii no=tri mari =i-auscos din ele motivele celor mai frumoase poezii epice rom`ne=ti. De aicia luat Bolintineanu subiectul baladei sale Mama lui +tefan cel Mare, deaici Negruzzi =i Alecsandri motivele poemelor Aprodul Purice =i Dum-brava Ro=ie. Neculce le-a adunat de unde le-a g[sit, din popor =i de laboierii b[tr`ni, la care se p[strau legendele orale despre ]nceputurilefamiliilor boiere=ti.

}n aceste patruzeci =i dou[ de „istorii“ scrise de Neculce ]n felul simplu=i naiv cum i s-au povestit, putem vedea ]nceputul nara\iunii epice ]nliteratura rom`n[. C[ci Neculce nu e numai un izvor nesecat pentruistorici, care din scrierile lui pot reconstrui =i istoria cultural[, pe l`ng[cea politic[, a veacurilor XVII—XVIII, ci el, prin limba sa frumoas[, prinsinceritatea tonului, prin vioiciunea stilului =i plasticitatea figurilor]ntrebuin\ate, e cel dint`i povestitor literar de talent mare al nostru.Letopise\ul s[u a fost cel mai citit dintre toate cronicile rom`ne=ti, ceea cedovedesc multele copii ]n care ni s-a p[strat.

SEXTIL PU+CARIU, ]n Istoria literaturii rom`ne, Epoca veche, EdituraEminescu, Bucure=ti, 1987, p. 128, 133–135.


389

Opera lui ]ns[ continu[ =irul marilor cronicari din secolul precedent.Prin con\inutul ei, ca =i prin form[, prin concep\ia de care este p[truns[,ea nu se apropie nici de opera erudit[ a lui Dimitrie Cantemir, careapar\ine unei alte =coli, nici de compila\iile pu\in reu=ite a[le] cronicarilordin secolul al XVIII-lea. Letopise\ul lui Ion Neculce se ]ntegreaz[ ca stil,ca tendin\e =i ca idealuri, ]n spiritul secolului al XVII-lea, ceea ce ne faces[-l trat[m al[turi de Miron Costin, pe care el a =tiut s[-l continue canimeni altul.

Nici unul din cronicarii no=tri mari =i mici ai epocii n-a =tiut s[-=i]mbrace g`ndul =i sentimentul ]ntr-o hain[ mai aleas[ a graiuluistr[mo=esc ca Ion Neculce. Letopise\ul lui este dovada cea mai str[lucit[c[ limba poporului nostru este ]n stare s[ redea sentimentele omene=ticele mai ginga=e, s[ ne zugr[veasc[ pictural orice imagine =i s[ nepovesteasc[ cu toate am[nuntele ]nt`mpl[rile trecutului. Sinceritatea=i marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubireacald[ de neam =i de \ar[ — iat[ notele caracteristice ale scrisului lui IonNeculce. Este cel mai talentat prozator al vechimii, prevestitor al mareluiIon Creang[. [...]

Letopise\ul propriu-zis este precedat de o Sam[ de cuvinte [...] Dar ele]nsele sunt adev[rate comori de nara\iuni poetice. [...] Ceea ce estecaracteristic pentru O sam[ de cuvinte, este faptul c[ prin ele se inaugureaz[]n literatura noastr[ veche un nou gen al scrisului — o nara\iune epic[,simpl[ =i sobr[, care p[streaz[ coloritul timpului, un fel de ]nceput denuvel[ istoric[. [...]

}mbinarea elementului de tradi\ie cu izvoarele scrise, precum =iexpunerea liber[, curent[, ca =i limba lui expresiv[, plastic[, dau un farmecdeosebit cronicii lui Ion Neculce.

C`t prive=te partea cronicii lui Neculce ]n care el descrie evenimentelepetrecute sub ochii lui, ea este de o bog[\ie ne]ntrecut[. El cunoa=te binetot ce se petrece ]n Moldova vremurilor lui: via\a la curtea domneasc[,certurile boierilor moldoveni, intrigile la Poart[, raporturile Moldovei cuvecinii, nenorocirile care se abat asupra \[rii. +i Ion Neculce =tie s[ motivezeanumite ]nt`mpl[ri, s[ le pun[ ]n leg[tur[ cauzal[ unele cu altele, s[ ledea o interpretate personal[. Pentru anii petrecu\i ]n exil, el d[ mai pu\ineinforma\ii cu privire la via\a intern[ a Moldovei. Aici el se documenteaz[asupra faptelor de la contemporanii lui.

Ion Neculce este un excelent cunosc[tor al oamenilor. El =tie s[observe =i s[ g[seasc[ ]n om nota dominant[ a ]nsu=irilor lui. Persona-giile principale din cronica lui sunt oameni vii, cu neajunsurile =i cu]nsu=irile lor bune. Fiecare din aceste personagii ]=i are caracteristica lui.

Ion Neculce

390

+i Ion Neculce =tie s[ caracterizeze oamenii prin c`teva tr[s[turi. El esteun foarte bun portretist. [...]

De o bog[\ie neasemuit[ sunt =tirile externe din letopise\ul lui IonNeculce. Cronicarul nostru tr[ie=tre vremurile marilor evenimente dinEuropa =i a[le] marilor ]mp[ra\i =i regi. Epoca str[lucit[ a lui Ludovic alXIV-lea din Fran\a, a ]ndr[zne\ului rege Carol al XII-lea al Suediei, a luiMahomed al IV-lea din Turcia, a reformatorului Rusiei, Petru cel Mare —este o epoc[ de mari prefaceri, care vestesc vremuri mai noi, epocar[zboaielor de lichidare a trecutului. Nu exist[ capitol ]n opera lui IonNeculce ]n care s[ nu se vorbeasc[ despre ceea ce se face la vecinii no=tri =i]n Europa. [...]

Opera lui Ion Neculce este p[truns[ de o ad`nc[ idee moral[. Sinceri-tatea letopise\ului lui Ion Neculce =i sentimentul de dreptate de care estestr[b[tut dau o deosebit[ valoare etic[ operei lui. Dup[ concep\ia lui IonNeculce, via\a popoarelor =i a indivizilor se conduce dup[ anumite principiicare au la baz[ morala cre=tin[. Omenia, iubirea de oameni, dragosteapentru cei mul\i, pentru cei s[raci, sunt principiile dup[ care se conduceIon Neculce. [...]

Ion Neculce este un ]nfocat patriot. Moldova, nevoile ei, nenorocirilecare se abat peste capul ei, suferin\ele locuitorilor ei sunt suferin\ele =inevoile lui. Acolo unde este vorba de \ara lui, de nedrept[\ile care se facacestei \[ri de c[tre str[ini c`nd este vorba de exploatarea ei de c[tre fel defel de venetici, sufletul lui Ion Neculce se umple de revolt[ =i fraza dincronica lui devine patetic[, t[ioas[, ca fraza profetului care arunc[blesteme. [...]

Ion Neculce ]n\elege procesul istoric, ca =i predecesorii s[i, ca omanifestare a puterii divine, care se arat[ oamenilor pentru ]nv[\[tur[.El se ridic[ contra acelora care-i p`r[sc pe domnitori. Ace=tia sunt „st[p`ni=i pom[zanici“ (un=i) ai lui Dumnezeu. Moldova se g[se=te ]n mari suferin\e;cronicarul exclam[: „doar Dumnezeu de ar face mil[“. Acei care p[c[tuiesccontra oamenilor sau a \[rii isp[=esc p[catul.“ P[catul =i os`nda aduc„s[r[cie =i cazne“. „Os`nda nu se iart[, nici trece pe om“. }n omor`rea luiBr`ncoveanu cronicarul crede c[ poate fi os`nda Moldovei, ]n contra c[reiael a uneltit. Deci, destinul r[zbun[tor conduce treburile \[rii.

Totu=i, ideea teocratic[ cu fatalismul ei la Ion Neculce nu este a=a depronun\at[ ca la Grigore Ureche =i chiar ca la Miron Costin. Divinitateacare conduce omenirea, la Ion Neculce, este identificat[ adeseori cu„dreptatea“. Acei ce ]ncalc[ dreptatea, asupra acestora se r[zbun[destinul. [...]


391

[}n ]ncheiere] r[m`ne s[ spunem c`teva cuvinte despre limba croniciilui. Ion Neculce [...] n-a f[cut o =coal[ sistematic[. [...] Faptul c[ IonNeculce nu =tia alte limbi constituie un mare avantaj pentru talentul s[ude povestitor. Limba lui nu este alterat[ de construc\ii =i reguli influen\atede limbi str[ine. Limba cronicii lui Neculce este un amestec din limbac[r\ilor noastre biserice=ti cu cea pe care o vorbea poporul. S-a observat c[el nu recurge la citate din alte c[r\i. C`te o zic[toare luat[ din limbapoporului, c`te o ]nv[\[tur[ din Scriptur[, citat[ din memorie — suntpodoabele cu care el ]=i presar[ vorba. Povestirea lui ]ns[ este plin[ deimagini vii, colorate, cum nu se g[sesc la nici unul din scriitorii vechi. IonNeculce a fost un talent descriptiv de o mare putere. Prin ]ntrebuin\areade am[nunte, care, luate ]n parte, parc[ nu au nici o importan\[, elreu=e=te s[ ne sugereze anumite imagini, s[ ne redea anumite situa\ii.Fraza lui este liber[ =i curg[toare, nu se simte nici un fel de sfor\are dinpartea autorului. }n povestirea lui naiv[ de om b[tr`n, sincer[ =i cinstit[,se simte puterea mare a limbii vorbite rom`ne=ti.

+TEFAN CIOBANU, Ion Neculce, ]n Istoria literaturii vechi, EdituraHyperion, Chi=in[u, 1992, p. 438, 444, 457–461.

Ioan Niculce [...], cu tot dispre\ul lui de boier pentru neamul „prost“,va avea, ca Creang[ mai t`rziu, ticuri de rural: ingenuitatea =ireat[,obi=nuin\a de a se socoti neghiob crez`ndu-se totu=i de=tept („A=a socotesceu cu firea mea aceasta proast[“), proverbialitatea, filosofia b[tr`neasc[,v[iet[tura, darul de a povesti. Experien\a, v`rsta ]naintat[ ]i dau lui Niculcedezlegarea limbii, tonul b`rfitor =i moralizator. Cronicarul e ]n\ep[tor =icu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu ]nh[marea le=ilor laDumbrava-Ro=ie se spune r[ut[cios c[ „ei se rugau s[ nu-i ]mpung[, ces[-i bat[ cu biciu=cele, iar[ c`nd ]i b[teau cu biciu=cele ei se rugau s[-i]mpung[“. Cu doamna lui Duca „=i-au f[cut cheful“ turcii. C`nd Duca emazilit, Niculce parodiaz[ vorbirea muntean[ a doamnei, fata Br`nco-veanului: „Aolio! Aolio! c[ v[ pune taica pung[ d[ pung[ din Bucure=tip`n[ ]n |arigrad; =i, z[u, nu ne va l[sa a=a, =i iar ne vom ]ntoarce cudomnia ]nd[r[pt“. [...] La ustur[tura cuvintelor se adaug[ filozofiaproverbelor, de ast[ dat[ mai ales din izvor popular: „Paza bun[ treceprimejdia rea...; melul bl`nd suge la dou[ mume...; capul plecat nu-lprinde sabia“; „...=i se potriveau am`ndoi ace=ti boieri ]ntr-o fire, dup[cum se zice: calul r`ios g[se=te copacul scor\os“. Cronicarul ]=i fr`ngem`inile de-a lungul letopise\ului, v[iet`ndu-se =i cre`ndu-se pe sine ca tipal boierului cu jale de \ar[!... „Oh! oh! oh! S[rac[ \ear[ a Moldovei =i

Ion Neculce

392

\eara Munteneasc[, cum v[ petrece\i =i v[ desmierda\i...“ }ns[ vaietele demai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitra=co-vod[,c[ci Niculce e b`rfitor, ]ncondeietor bufon al lucrurilor: „=i era omnest[t[tor la voroav[, telpiz, am[gitor, geamba= de cai de la Fanar din|arigrad; =i dup[ aceste, dup[ toate, era b[tr`n =i curvar. Doamna lui erala |arigrad; ear[ el aice ]=i luase o fat[ a unei r[chieri\e, de pe PodulVechiu, anume Arhipoaie; iar[ pre fat[ o chema Ani\a, =i era \iitoarea luiDumitra=co-vod[; =i o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea; =i o \inea ]nbra\e de o s[ruta; =i o purta cu s[lbi de galbeni, =i cu haina de =ahmarand,=i cu =lic de sobol =i cu multe odoare ]mpodobit[; =i era t`n[r[ =i frumoas[,=i plin[ de suliman, ca o fat[ de rachieri\[.“ Portretul niculcian ]=i aretehnica sa, ]ntre caricatur[ =i tablou: o ]nsu=ire sau o anomalie fizic[,starea intelectului, predispozi\ia etic[; o ]nsu=ire sau o sc[dere moral[, untic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat =i rotit ]n jurul unei virtu\i saudiformit[\i substan\iale.

Istoriografia moldovean[ nu mai prezint[, dup[ Niculce, interes literar.

GEORGE C{LINESCU, Cronicarii moldoveni, ]n Opere, vol. 15, Istorialiteraturii rom`ne. Compendiu, Editura Minerva, Bucure=ti, 1979,p. 121–123.

Colegul de divan al lui Nicolae Costin, Ion Neculce, ocup[, prin resurselenesecate ale darului s[u de povestitor, locul cel mai de frunte pe liniaascendent[ a cronicarilor moldoveni. [...]

A=ez`ndu-se s[ scrie, ca un mo=neag ]n\elept =i sf[tos ce era, toatecele trecute, pentru ca „fra\ii s[i cetitori“ s[ =tie „a se ferire de primej-dii“, Neculce are, ]n ciuda v`rstei, un suflet cald, ]n care amintirilep[streaz[ toat[ prospe\imea lor. Timpul =tersese m[run\i=urile vie\ii,lipsite de interes, dar icoanele =i p[\aniile care-l impresionaser[ maiputernic se desprind din amintire, vii, ca ]n clipa ]n care le-a v[zut deaproape sau le-a tr[it intens.

Cronica lui Neculce, ]n continuarea cronicei lui Miron Costin,]nf[\i=eaz[ una din fazele cele mai dramatice ale istoriei moldovene=ti:epoca de pr[bu=ire a domniilor moldovene=ti =i ]nceputurile domniilorfanariote. }n dezl[n\uirea r[zboaielor cr`ncene dintre cre=tini — germani,poloni =i ru=i — de o parte =i turci de alt[, domniile moldovene=ti cad cafrunzele v`nturate ]n furtuni. Sunt pagini, ]ncordate de intrigi, de dec[derena\ional[, de umilin\[ deprimant[, pe care le sim\im din tablourile sumbrepe care ni le ]nf[\i=eaz[ cronicarul. Iat[ bun[oar[ ]ntr-un loc pe domnulMoldovei =i pe cel al T[rii Rom`ne=ti chema\i la sfat ]n cortul pa=ei la


393

Hotin, pentru ca pa=a s[ r[cneasc[ la ei =i s[ „scoat[ hangerul ca s[-iloveasc[“. Iat[ ]ntr-alt loc, pe Antonie-vod[, care a f[cut mult bine \[rii,]nchis =i chinuit de turci ]n temni\[: „=i l-au b[tut =i l-au c[znit ]n fel de felde cazne; p`n[ =i tulpanuri sub\iri ]l f[cea de ]nghi\ea =i apoi le tr[gea]napoi, de-i scotea ma\ele pe gur[. +i l-au f[cut de au dat o mie de pungi“ca s[ scape. +i „dup[ ce l-au slobozit turcii =i s-au apropiat de cas[, =inumai ce au v[zut c[-i arde =i casa“. Uneori tragicul se ]mplete=te cucomicul ca ]n dramele shakespeariene. [...]

Scenele povestite de cronicar sunt pline de mi=care, ca, de pild[, aceeaa r[zvr[tirii poporului ]mpotriva grecilor, ]n care cronicarul v[de=te =i undeosebit sim\ pentru psihologia maselor =i un rar dar de a evoca. [...]

Neculce are un extraordinar dar de a prinde psihologia maselor ]nmi=care. Se str[vede ]n scrisul lui ochiul ager al hatmanului de o=tiremoldoveneasc[, atent la toate mi=c[rile =i la toate situa\iile, prinz`nd din]nv[lm[=eala mul\imilor tot ceea ce poate da povestirii sale contur =i coloare.E ne]ntrecut ]n descrierea b[t[liilor. Lupta de la St[nile=ti este ca unadev[rat ziar plin de detalii senza\ionale. De la deschiderea ostilit[\ilor cur[scoala mahalalelor =i a slujitorilor din casele boiere=ti ]mpotriva turcilordin Ia=i (t[ierea negu\[torilor =i spargerea pr[v[liilor: „b[c[liile sta v[rsatepe uli\e de era s[tui =i copiii; strafide, smochine, alune era destule pre latoate babele“) p`n[ la tragicul act final, c`nd moldovenii, v[z`nd dinobuzul rusesc t[tarii ]nc[rca\i de prad[, se „slobozea asupra lor, ca s[-=iscoat[ robii“ =i c`nd „ghin[rarul +eremet“ ]i ]mpiedica „s[ se bat[ cut[tarii, c[ ei au f[cut pace“ cu ei, spre dezn[dejdea moldovenilor („Decimoldovenii au ]nceput a strigare =i a-l bl[stemare =i a zicere cum n-ormerge ei s[ se bat[, c[ ei ]=i v[d p[rin\ii =i femeile =i feciorii lor robi lat[tari, de-i auzea cu urechile, cum ]l blestema“) — de la ]nceput p`n[ lacap[t, Neculce evoc[ scene de un dramatism ]ncordat. Toate mi=c[rile =itoat[ zarva luptei defileaz[ ca ]ntr-un film colorat subt ochii cititorului:dispozitivul de b[taie al armatelor cre=tine, tactica de lupt[ a ru=ilor =i aturcilor, erorile de strategie comise =i viclenia lui Lupu Costachi care se]n\elesese pe ascuns cu turcii; desf[=urarea atacului, bravura „gheneraruluineam\ Vitman“, care a c[zut r[pus de o „pu=c[ turceasc[“, pe c`nd ]=i]mb[rb[ta grenadirii la alac; ]mpresurarea armatei cre=tine; ]nfl[m`n-zirea ru=ilor; taton[rile p[cii; st[ruin\ele depuse de ghenerarii nem\i, deDumitra=co-vod[ =i de boierii moldoveni pe l`ng[ \ar ca s[ continue lupta;condi\iile p[cii, acceptarea lor — =i, ]n sf`r=it, exilul moldovenilor. LuiNeculce nu-i scap[ nici unul din acele am[nunte care ]nsufle\escnara\iunea =i c`=tig[ interesul cititorului. [...]

Ion Neculce

394

Neculce are un mare talent de povestitor; =tie s[ g[seasc[ totdeaunacuv`ntul potrivit pentru fiece situa\ie =i s[ concentreze tot interesul povestirii]n jurul unui eveniment, al unei st[ri sociale sau al unei personalit[\i pecare o evoc[ cu toat[ limpezimea.

Predilec\ia hatmanului cronicar pentru aspectul dinamic al vie\ii, decare am vorbit mai sus, se v[de=te =i ]n portretele sale. Notele prin careindividualizeaz[ portretele nu sunt at`t calit[\i suflete=ti sau tr[s[turifizice, c`t mi=carea. Portretul lui Petru cel Mare cap[t[ via\[ proprietocmai prin prinderea ticului: „cam arunca c`te o dat[ din cap flutur`nd“,=i prin ac\iune: „umbla de multe ori ca un om de r`nd, pe jos f[r[ alai,numai cu dou[, trei slugi... =i at`ta dragoste ar[ta... c[tre Dumitra=coVod[... c[ se tindea cu am`ndou[ m`inile =i cuprindea pre Dumitra=coVod[ de grumaz =i-l s[ruta pe fa\[, pe cap =i pe ochi, ca un p[rinte pe unfiu al s[u“. [...]

}n aceast[ ]nf[\i=are vie, dar senin[, a faptelor, nedeformate de aburiipatimei, sufletul b[tr`nului, sub povara amintirilor, zv`cne=te adesea ]nsfaturi ]n\elepte pe care le ofer[ cu duio=ie comunicativ[, din prisosul uneivie\i bogate ]n experien\e, ori de c`te ori se ive=te prilejul, „iubi\ilor s[icititori tineri“ sau „fra\ilor s[i moldoveni“. [...]

Cronica lui Neculce ]nf[\i=eaz[ ]ns[ un interes deosebit =i din punctulde vedere lingvistic. }n evolu\ia limbii noastre literare ea croie=te un drumnou. Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin =i dup[ ei DimitrieCantemir, au c[utat s[ creeze un stil savant cu o structur[ sintactic[modelat[ dup[ tipare latine. Neculce, ]ns[, care n-a avut parte s[-=i petreac[copil[ria =i tinere\ea ]n =colile iezuite ale Poloniei, fiindc[, pe vremea c`ndputea s[ o fac[, ]ngrozit de decapitarea tat[lui s[u, se afla pribeag ]n |araRom`neasc[, scrie ]n limba b[tr`neasc[ a timpului s[u, u=or influen\at[de limba ]nainta=ilor cronicari, dar cu r[d[cini ad`nci ]n limba popular[.Stilul lui nu are acea simetrie a p[r\ilor, acel ritm armonios, acele inversiunic[lcate dup[ topica latin[ pe care le ]nt`lnim la Costine=ti =i mai ales laDimitrie Cantemir. La el nu g[sim acea abunden\[ de determin[ri adjecti-vale a=ezate ]naintea substantivului, acele construc\ii brachilogice, acelesyllepse, acele construc\ii hyperbate (cu separarea cuvintelor, unitare ]ns[din punct de vedere gramatical). }n cronica lui Neculce limba curgelimpede ca izvorul de munte, pe albia vorbirii populare, ca la Ispirescu =i laCreang[, ob\in`nd prin simetria p[r\ilor un ritm armonios. [...]

Semnificativ ]n psihologia limbii din vremea lui Neculce =i caracte-ristice pentru acea epoc[ de mari furtuni, este mul\imea expresiilor plasticepentru a reda ideea de primejdia vie\ii, — „]n cump[na pieirii“, cum ziceel — toate ]n leg[tur[ cu cuv`ntul cap. Lui Duca-vod[ boierii stau s[-i


395

m[n`nce capul. Boierii se temeau s[ strice \ara c[ pe urm[ a c[dea greu]n capetele lor; =i-a b[gat capul pentru voia banilor; a pl[ti cu capul; =i-apus capul; Lupul Vornicul s-a dus cu capul a m`n[ ]n cortul vizirului; unaltul =i-a adus capul la poala ]mp[r[\iei; o blan[ de Mosc neagr[ i-a scoscapul lui Duca-vod[, c[ci ]mp[ratul l-a iertat de cap; boierii pribegi se ducs[-=i prinz[ capetele printr-alte \[ri. Sunt expresiuni din enun\ul vie\ii ]ncare tresare fiorul mor\ii. Este tragedia Moldovei de la ]nceputul veaculuial XVIII-lea transcris[ ]n limb[. [...]

Am apropiat mai sus pe Neculce de marele romancier istoric Sado-veanu. }ntr-adev[r este o afinitate sufleteasc[ ]ntre boierul cronicar de la]nceputul veacului al XVIII-lea =i ]ntre cel mai de seam[ povestitor alvremurilor noastre. Sadoveanu ]nsu=i, care avea s[ g[seasc[ ]n paginile luiNeculce viziunea multor romane ale sale, ]n discursul de recep\ie la AcademiaRom`n[, m[rturisea aceast[ afinitate, pun`nd al[turi de Neculce pe IonCreang[, printre precursorii s[i. Cu intui\ia lui artistic[, Sadoveanu a avutdreptate al[tur`nd pe cei doi mari povestitori care prin factura lor stilistic[=i prin caracterul limbii lor, stau mai aproape de popor.

NICOLAE CARTOJAN, Cronicarii moldoveni: Ion Neculce, ]n Istorialiteraturii rom`ne vechi, vol. III, Editura Funda\iei, 1945, p. 189,192, 194–197.

Neculce ]ntrece pe to\i autorii din epoca veche a literaturii noastreprin talentul s[u de scriitor. S[ vedem ]n ce const[ acest talent, pe care il-au recunoscut tot felul de oameni: istorici =i critici literari, poe\i =iprozatori, simpli cititori ai cronicii lui etc.

Valoarea literar[ a unei opere =tiin\ifice, cum sunt, prin natura lor,scrierile istorice, poate izvor], ]ntr-o m[sur[ mai mare ori mai mic[, din]nsu=i con\inutul ei. Este tocmai cazul cronicii lui Neculce. Dragosteasincer[ de \ar[ a autorului, manifestat[ sub aspecte multiple (ura contraasupritorilor turci, ata=amentul fa\[ de \ara Moldovei, ]n\elegerea pentrunevoile =i suferin\ele poporului s[u etc.), interesul =i curiozitatea de a =ti cese ]nt`mpl[ peste hotarele patriei, cu scopul de a-=i informa cititorii =i a le]mbog[\i astfel cuno=tin\ele, dorin\a de a ]nv[\a pe oameni, cu ajutorulfaptelor istorice, cum s[ se poarte ]n via\a lor public[ =i particular[ —toate aceste lucruri =i multe altele, asem[n[toare, contribuie incontestabilla crearea impresiei, pe care ne-o las[ lectura cronicii lui Neculce, c[ neg[sim ]n fa\a unui scriitor =i nu a unui istoric propriu-zis.

Dar un astfel de material nu are prin el ]nsu=i valoare literar[. Dovad[,operele similare ale predecesorilor, contemporanilor =i urma=ilor, care, ]n

Ion Neculce

396

general, nu difer[ prea mult de a lui Neculce prin con\inutul lor =i sunt,cu toate acestea, departe de a produce ]n noi impresii de ordin estetic.Pentru a deveni literar, materialul faptic =i uman trebuie v[zut cu ochiulunui scriitor autentic =i, ]n consecin\[, redat cu mijloace scriitorice=ti.Neculce a avut un astfel de ochi, care l-a ajutat s[ tr[iasc[, cu mintea =i cuinima sa, tot ce a v[zut el ]nsu=i =i tot ce a auzit de la al\ii =i, ]n acela=i timp,s[ pun[ pe cititori ]n situa\ia de a tr[i =i ei cele povestite de d`nsul.

S[ vedem care sunt elementele m[iestriei artistice a cronicarului nostru.Lectura, fie =i superficial[, a cronicii lui Neculce impresioneaz[ de la primelepagini prin participarea mereu vie, nu numai intelectual[, ci =i afectiv[, acronicarului la bogata =i variata prezentare a evenimentelor =i a oamenilordespre care vorbe=te de-a lungul operei sale. Rareori povestirea saudescrierea are la el un caracter de simpl[ relatare, mai mult ori mai pu\inrece sau neutral[. Evenimentele =i ac\iunile de tot felul el le vede prinoamenii care le s[v`r=esc, ceea ce ]l determin[ s[ ia mai totdeauna atitudine,s[ comenteze, s[ reflecteze =i s[-=i manifeste sentimentele pe care i leprovoac[ at`t faptele, c`t =i autorii lor. A=a se explic[ marea vioiciune aexpunerii =i, drept urmare, impresia pe care o avem tot timpul c[ prin fa\anoastr[ se perind[, ca ]ntr-un vast caleidoscop, oamenii ]n continu[mi=care. Situa\iile =i scenele cu ajutorul c[rora cronicarul scoate ]n eviden\[o anumit[ tr[s[tur[ psihologic[ sau marcheaz[ un moment important]n desf[=urarea unei ac\iuni sunt prinse pe viu cu o rar[ art[. Deseori aiimpresia c[ Neculce procedeaz[ ca un regizor de ast[zi, preocupat, ]nprimul r`nd, de efectul pe care trebuie s[-l produc[ scena ]nf[\i=at[. S[ secompare, ]n aceast[ privin\[, ]nt`lnirea dintre vizirul Chiupriuliul =iGheorghe Ghica, fostul lui prieten din copil[rie (legenda a XXXVII-a dinO sam[ de cuvinte), sau organizarea me=te=ugit[ a r[fuielii dintre domnulMunteniei (Grigore Ghica) =i adversarii lui (cap. I al cronicii). [...]

La fel de plastice, adesea lapidare, sunt portretele, iar[=i foartenumeroase, ]n general simple schi\e, dar cu at`t mai expresive, datorit[,]ntre altele, =i faptului c[ cronicarul nu-=i ascunde nici simpatia, niciantipatia pe care i-o inspir[ personajul respectiv. Tr[s[turile fizice se]mpletesc, de obicei, cu cele psihice, l[s`nd deseori impresia c[ corespundpe deplin unele altora. [...]

Neculce se serve=te de procedee stilistice simple =i sobre, la fel ca to\iscriitorii populari. Stilul lui este, de obicei, direct, adic[ propriu: spunelucrurilor pe nume, a=a cum face masa cea mare a vorbitorilor, neinflu-en\a\i de teorii estetice sau de modele literare consacrate. Expresiilefigurate, care exist[ totu=i ]n opera cronicarului, nu sunt sau nu facimpresia a fi crea\ii personale, ]ntruc`t apar\in limbii ]ntregului popor,


397

unde au intrat pe m[sur[ ce au luat na=tere ]n condi\ii determinate,devenind, cu timpul, un bun ob=tesc al colectivit[\ii lingvistice. Foartepersonal[, datorit[ talentului artistic, este numai utilizarea lor, conformcu necesit[\ile exprim[rii, dictate de con\inut. Iar atunci c`nd Neculcecreeaz[ el ]nsu=i procedee stilistice (ipotez[ pe care trebuie s-o admitem,chiar dac[ nu putem totdeauna s-o dovedim concret), ele nu difer[ prinnimic esen\ial de cele populare, fiindc[ sunt produsul unui om care s-aidentificat, ]n ce prive=te arta literar[, cu poporul. De aceea nu-i posibil,]n general, s[ distingem, nici m[car cu o certitudine foarte aproximativ[,crea\iile stilistice personale de cele anonime, comune tuturor vorbitorilor.Avem exact aceea=i situa\ie ca la Creang[, scriitor de asemenea popular]n sensul ar[tat aici =i cu care Neculce seam[n[ foarte mult. Ace=ti doiscriitori sunt cei mai autentic populari din ]ntreaga noastr[ literatur[tocmai prin faptul c[ =i-au ]nsu=it, bine]n\eles f[r[ inten\ie =i f[r[ s[-=idea seama, mijloacele artistice ale povestitorilor populari anonimi, pecare, gra\ie talentului lor excep\ional, ]i ]ntrec din punctul de vedere alm[iestriei literare. [...]

Un loc destul de important ]n procedeele stilistice ale lui Neculce ocup[sentin\ele, maximele =i proverbele. Iar[=i o particularitate a stilului popular,care ]l apropie din nou de Creang[. Potrivit concep\iei sale teologice,cronicarul nostru recurge uneori la textele religioase, ceea ce autorulAmintirilor din copil[rie nu face. Dar aceast[ deosebire este mai multaparent[. Pentru Neculce, ca =i pentru masele populare, nu prezint[importan\[ izvorul ]n\elepciunii exprimate cu ajutorul formulelor vechi=i consacrate, devenit bun al tuturora: =i experien\a milenar[ a practiciivie\ii =i c[r\ile a=a-zise sfinte sunt, pentru oamenii care cred, ]ntr-un felsau altul, ]n prescrip\iile bisericii, tot produsul voin\ei lui Dumnezeu. [...]

Folosirea ]n\elepciunii altora sub forma citatelor din c[r\ile sfinte,din filozofi =i din proverbele populare n-are, ]n inten\ia lui Neculce,scopul pe care putem =i chiar trebuie, ]n mod obi=nuit, s[-l presupunem,acela, anume, de a ]mpodobi stilul cu flori culese din gr[dina altuia.Concep\ia sa teologic[ ]i serve=te adesea =i ca form[ de critic[ politic[ =isocial[, care, dat[ fiind atmostera spiritual[ a epocii, putea duce larezultatul scontat de d`nsul.

Tot a=a cred c[ trebuie s[ interpret[m nu numai citatele biblice =i pecele filozofice (acestea din urm[ cu un puternic colorit religios), ci =imaximele, zicalele etc. populare. Neculce simte nevoia de ordin politic(sau, dac[ vre\i, pedagogic) de a ]nt[ri, cu ajutorul unor autorit[\iconsacrate, adev[rurile la care a ajuns singur, prin simpla observare aoamenilor =i a evenimentelor. }n cazul proverbelor, el \ine, uneori, s[

Ion Neculce

398

adauge, cu o ironie u=or mali\ioas[, ]ndreptat[ contra celor viza\i ded`nsul, c[ sunt „cuvinte proaste“, care trebuie crezute totu=i, a=a cumface el ]nsu=i (cu „firea lui cea proast[“), fiindc[ prea se potrive=te con\inutullor cu faptele =i situa\iile ]nf[\i=ate ]n cronic[.

Cu proverbele seam[n[, at`t prin fixitate, c`t =i prin caracterul lorstrict popular, formulele cu care Neculce anun\[ ]n mod perifrastic]ncetarea din via\[ a cuiva: „au pl[tit datoria ce de op=tie“; „p[n' =-aupl[tit =i el datoria lumasc[, de-au murit“; „au pl[tit datoria, dup[-obiceiulace=tii lumi“; „=i-au pl[tit =i el datoria ace=tii lumi, cea str[mo=asc[“;„s-au schimbat =i el din via\a aceasta lumasc[“.

Frecvente sunt =i anticip[rile: cronicarul cunoa=te toate evenimentelepe care le poveste=te, le vede ]n desf[=urarea lor p`n[ la cap[t, =i atunci, lafel ca to\i povestitorii populari, previne pe cititor, asupra unor ]nt`mpl[riviitoare, folosind ]n acest scop iar[=i anumite procedee stilistice, mai multori mai pu\in consacrate. [...]

Un loc important printre procedeele artistice ale lui Neculce ocup[ironia, iar[=i o caracteristic[ a stilului popular de totdeauna =i depretutindeni. Ea ]mbrac[ forme multiple =i variate, merg`nd de la simplaglum[, cu toate nuan\ele ei, care o apropie, ]n larg[ m[sur[, de umor,p`n[ la izbucnirea mai mult ori mai pu\in violent[ a nemul\umirii:grada\ia este determinat[ de natura =i for\a sentimentului st`rnit defaptele povestite. [...]

Despre arta literar[ a lui Neculce s-ar mai putea spune unele lucruri.[...] Lectura repetat[ a cronicii =i studiul ]ntreprins pe baza acestei lecturim-au dus la concluzia, pe care sper c[ am documenta-t-o suficient, c[Neculce este un scriitor prin excelen\[ popular, ]n sensul larg =i deplin alcuv`ntului. [...] El este, ]n ordine cronologic[, cel dint`i scriitor artist alliteraturii rom`ne=ti, precursor al lui Creang[, cu care prezint[ multe =iesen\iale asem[n[ri, cum cred c[ rezult[ destul de clar din analiza limbii=i stilului, precursor, ]ntr-un sens diferit, dar deopotriv[ de important, allui Mihail Sadoveanu, care vede ]n el un adev[rat dasc[l literar =i dovede=teaceasta ]n cele mai frumoase opere cu con\inut istoric ale sale.

IORGU IORDAN, Limba =i stilul lui Ion Neculce, ]n De la Varlaam laSadoveanu, Editura pentru literatur[ =i art[, 1958, p. 97–99, 101,104–105, 110–113, 116–119.

Neculce ]=i datoreaz[ lui N. Iorga renumele de cronicar nep[rtinitor.No\iunea de obiectivitate nu e formulat[ expres, dar se impune cititoru-lui, prin numeroasele circumlocu\iuni.[...]


399

A=a cum prezint[ istoricul literar lucrurile, ele n-ar putea fi contra-zise ]n ]n=isi termenii dibaci ai raporturilor, ca s[-l asimil[m pe Neculceunui cronicar „de partid“ sau de curte, ca Stoica Ludescu, Radu Popescusau Radu Greceanu. Ultimul mare cronicar moldovean, ]ntr-adev[r, nu=i-a pus condeiul ]n solda vreunui st[p`n. Alt[ ]ntrebare se ridic[ ]ns[:fost-a Neculce at`t de senin, ca s[ nu-=i filtreze ]n letopise\i veninul?N. Iorga r[spunde negativ la aceast[ posibil[ ]ntrebare.[...]

N. Iorga recunoscuse c[ este, ]n cronic[, =i laud[ =i ocar[. Ocaraprecump[ne=te. Domniile rele se v[desc a fi mai numeroase dec`t celebune, cu c`t se apropie perspectiva povestirii =i pe m[sur[ ce letopise\ul seafirm[ a fi un adev[rat memorial. De la domnia lui Constantin Cantemir,]ntr-adev[r, c`nd ]=i ]ncepe Neculce via\a public[, care-s domniile l[udate?S[ le parcurgem la r`nd: aceea a lui Constantin Cantemir, ]nf[\i=at[ cubilan\ul pasiv al intrigilor reciproce, dintre munteni =i moldoveni, un„dan\“, o saraband[ care ar fi pr[p[dit „s[racele \[ri“; Constantin Duca-vod[, adolescent condus de boierii tineri (printre care trei Cantacuzini!) =ide munteni (de Br`ncoveanu), sf`r=e=te la str`mtoare, judecat cu asprimede boierii \inu\i deoparte (unul din ei este Bogdan, socrul cronicarului!)=i schimb`nd „fe\e“, spre bucuria lui Neculce, poate martor ocular, care]ng`n[ dialectul muntenesc al domni\ei, fiica lui +erban Cantacuzino;]nt`ia domnie a lui Antioh Cantemir, cu care cronicarul se ]nrude=te prinalian\[, este integral l[udat[, f[r[ nici un fel de rezerv[; urmeaz[ a douadomnie a lui Constantin Duca, chivernisit de odiosul Panaiotachi Moronavel postelnic „c[ se potrivea cu st[p`nu-seu la fire“; urma=ul, ]n primadomnie, Mihai Racovi\[ e condus de o alt[ bestie neagr[ a lui Neculce,Iordachi Rus[t, vornicul, pe l`ng[ care chivernisesc „slugile lui cele dinboierie... mari, =i tari, =i obraznici, dup[ cum este firea mojicilor“, ]nc`t„nu s[m[na curtea nimic[ a domniei, de at`ta obr[znicie“, ]n timp cedomnul, „precum se arat[ ]n boierie, iar[ atunci ]\i p[rea c[ este un omz[lud“. [...] Nicolae Mavrocordat, succesorul l[udat pentru cultura lui,dar ]nf[\i=at ca m`nios =i sever, ]n politica de supunere a boierimii de \ar[,care fuge ]n Polonia, este ]ncondeiat pentru politica sa ]n favoarea \[ranilor=i ]mpotriva boierilor; capitolul consacrat celor zece luni de domnie a luiDimitrie Cantemir, ]n schimb, este dispropor\ionat, mai mult de dorin\acronicarului de a-=i pune ]n lumin[ propria ac\iune, dec`t calit[\iledomnului („bun =i bl`nd, c[ tuturor le era u=ile deschise, =i nem[re\, devorovea cu to\i copiii“), c[ruia i se aminte=te ]ns[ „numele de om r[u“,ie=it cu prilejul primei domnii, de c`teva s[pt[m`ni, neconfirmat[ dePoart[; c`nd se ]ntoarce iar[=i ]n scaun (acum spre „norocul \[rii“),Nicolae Mavrocordat, de ast[ dat[ ]nf[\i=at ]n culori luminoase, pentru c[

Ion Neculce

400

domnitorul a ]ncercat s[-l aduc[ pe vel sp[tarul din surghiun (se p[streaz[]n acest sens o splendid[ scrisoare), dar =i pentru faptul c[ la mazilireadomnului acesta a fost insultat „cu voroave proaste“ de Lupu Costachi dinneamul Gavrili\e=tilor, acela=i care-=i ]nsu=ise pe nedrept mo=iile lui Neculce,refugiat cu Dimitrie Cantemir ]n Rusia; ]n a treia domnie, de zece ani, alui Mihai Racovi\[, c`nd cronicarul ]=i recap[t[ prin judecata dreapt[ adivanului avutul uzurpat, domnul nu mai este prezentat ca z[lud, ci caun „om foarte chivernisitor bun“, de=i politica sa fiscal[, ]n ajutorul\[ranilor =i spre paguba boierilor, ]i este lui Neculce nesuferit[; GrigoreGhica-voievod, ]nf[\i=at ca un exemplu de bun[tate („Un domn str[in, =ic`t[ mil[ au ar[tat!“), ]l reprime=te pe Neculce ]n divan =i-i face cinsteas[-l viziteze la conacul lui, de la Prigoreni (cronicarul „obiectiv“ ]i critic[]ns[ cu ]nver=unare politica fiscal[ =i las[ urma=ilor pomenirea unui„curvar“ care „multe \iitoare fete mari \ine =i apoi le ]nzestra =i le m[ritacu haine, cu odoare, ca pe ni=te fete de boieri“) [...]; cronica se ]ncheie cuelogiul, care i s-a p[rut =i lui Iorga suspect, al lui Constantin Mavrocordat,]n a doua domnie, pe at`t de ideal[, pe c`t de p[c[toas[ fusese cea dint`i.Din aceast[ nou[ domnie dateaz[ reformele de structur[, care nu-i puteaufi pl[cute lui Neculce, dar cronicarul fusese „miluit“ de domnul, consultatla ]ntocmirea m[surilor fiscale =i poate =i fiii cronicarului se ]nfruptaser[din bun[voin\a voievodului.

Am parcurs domniile zugr[vite de Neculce ca martor. Spa\iul nu ne-a]ng[duit s[ re\inem toate ]nfrico=atele zugr[viri ale cronicarului, risipitor]n os`ndiri, pe c`t de zg`rcit ]n laud[. Dorim ca cititorul sceptic s[ verificetextele, ca s[ vad[ c[ am exagerat ]n minus. [...]

Socotit de Iorga un „b[tr`n foarte b[tr`n“, c`nd ]=i redacteaz[ cronica,Neculce este la dreptul vorbind un mo=neag viguros, plin de sim\iri aprige=i de resentimente vii. S-a dovedit c[ memoriul fiscal fusese redactat deseptuagenar la cererea lui Constantin Mavrocordat, iar nu de c[trevel-vornicul lui Grigore Ghica, cu zece ani ]nainte. S[ fie adev[rat c[„vremea sl[bise contururile, ]ndulcise colorile, ]mbl`nzise =i poetizaseaducerile aminte“? Nimic nu ]ng[duie s[ credem ]n aceste conven\ionalecuvinte literare, nepotrivite cu ]ntunecimea colorilor, din paleta me=teruluizugrav. Cronica nu reprezint[ „interesele unui partid“, ci pe acelea aleunei caste, pe care secolul luminilor avea s-o disloce de pe unele pozi\iiprivilegiate, =i mai reprezint[ reac\iunile subiective ale unei personalit[\i,pe c`t de simpl[ ]n aparen\[, pe at`t de complex[ =i ascuns[.

Me=terul scriitor, la care nu ne sfiim a admira talentul pamflet[resc,avea o fire ascuns[. Dac[ p[str[m termenii caracteriz[rii morale a luiMihai Racovi\[, cu ]nlocuirea doar a numelui, ob\inem cheia personalit[\ii


401

cronicarului: „(Neculce) nu este, cum se ar[ta, bl`nd =i =agaciu (glume\)cu to\i =i moale, ce este ]ntr-alt chip, c[ are multe firi, nu numai o fire“.Una din ele, =i cea mai ]n=el[toare, este „firea cea proast[“, adic[ simplitateacugetului, care a ]n=elat posteritatea, de o sut[ de ani ]ncoace. }n redactareacronicii sale, Neculce a fost atent s[ nu-=i dezv[luiasc[ politica, acoperind-osub haina iubirii de \ar[. Gestul larg =i interjec\iile patetice i-au cuceritgenera\ii compacte de naivi duio=i, gata s[ pl`ng[ de suferin\ele mul\imii,cu care n-aveau vreo alt[ atingere. Sem[n[tori=tii =i — ceea ce e de mirare— chiar =i poporani=tii, mai orienta\i ]n direc\ia politicii practice, auv[zut ]ntr-]nsul un iubitor al \[r[nimii =i du=manul dezinteresat aldomnilor r[i, nerecunosc`nd ]n unii din ace=tia pe cei dint`i sprijinitori ai=erbilor, iar ]n adversarul lor teatral, pe feudalul ireductibil.

Aceia=i cititori naivi sau gr[bi\i au fost ]n=ela\i de tonul temperat carei-a ]ng[duit cronicarului, fals bonom, s[-=i strecoare toate insinu[rile (neg`ndim ]ndeosebi la zvonurile de otr[viri, puse pe seama Cantacuzinilor =ia altor domni neprieteni), cu o irezistibil[ candoare. P`n[ la interpretareasagace a lui G. C[linescu, nimeni nu adulmecase b`rfelile omului luiDumnezeu.

R`ndurile noastre nu se cade a fi privite ca pornire iconoclast[.}nconjur`nd pe artist cu o nesf`r=it[ admira\ie =i cu un nesecat interesfa\[ de duplicit[\ile sau pluralit[\ile psihice ale cronicarului, ne-am socotit]ns[ datori a ]mp[rt[=i cititorilor no=tri c`teva din rezultatele unei lecturic`t se poate de atente. Dac[ ne-am ]n=elat, am fi bucuro=i s[ ne ]nclin[m]naintea unor argumente ]ntemeiate.

+ERBAN CIOCULESCU, La bicentenarul lui Neculce, ]n vol. Variet[\icritice, Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1966, p. 81–85.

Istoria literaturii rom`ne ar fi putut ]nregistra cel de al doilea p[traral secolului al XVIII-lea ca pe un hiatus, urm`nd admirabilei ]nfloriri dinetapa anterioar[, dac[ aproape de cump[na veacului ce va deveni cur`nd„al Luminilor“ n-ar fi r[s[rit o oper[ care umple ]ntregul interval cu unsplendid apus de soare. Scris[ ]ntre 1733 =i 1743, c`nd str[lucitac[rtur[rime de odinioar[ era, toat[, sub p[m`nt (Cantemir murise ]n1723, iar Radu Popescu ]n 1729), Cronica lui Ion Neculce este c`nteculde leb[d[ =i totodat[ apogeul artistic al literaturii rom`ne vechi. Ea ]ntrece,nu numai sub raportul artei, dar =i al propor\iilor, tot ce se scrisese p`n[atunci ]n acest gen. Cele aproape 400 de pagini ale ultimei =i celei maibune edi\ii nu-=i au echivalent dec`t ]n operele monumentale ale lui

Ion Neculce

402

Cantemir: Hronicul =i Istoria imperiului otoman, ele ]nsele reprezent`ndapogeul ideologic =i =tiin\ific al aceleia=i epoci. [...]

F[r[ a fi un om lipsit de cultur[, Neculce n-a fost un erudit =i nicin-a c[utat s[ fie. Ca =i Ion Creang[ mai t`rziu, el a fost ]ns[ produsul =ibeneficiarul unei mari epoci a culturii na\ionale. Opera lui Ion Neculceconcretizeaz[ relieful original al unui vast proces de acumulare =istratificare prin sintez[, ]n care au intrat eforturile de crea\ie a peste dou[veacuri de spiritualitate rom`neasc[. A=a cum Creang[ nu poate fi imaginatla culmile artei lui mai devreme dec`t epoca marilor clasici ]n frunte cuEminescu, tot astfel Neculce nu putea lua fiin\[ artistic[ dec`t dup[ cecultura rom`n[ d[duse, ]n Moldova, pe Varlaam, Grigore Ureche, Miron=i Nicolae Costin, Dosoftei, ]n sf`r=it, pe Cantemir. F[r[ ei, Neculce ar fifost un Stoica Ludescu, talentat, colorat, cu amintiri personale, dar nu opersonalitate rotund[ =i excep\ional[, tot a=a de genial[, ]n felul ei, ca =isavantul =i creatorul multilateral ce i-a fost prieten =i domn. Cu un strictnecesar de cultur[ spre a evada din primitivismul frust, „popular“, =i a seplasa pe orbita marii arte, Neculce a avut, ca =i Creang[, facultateaosmotic[ datorit[ c[reia a reu=it s[ ia, integral, \inuta clasicilor s[icontemporani. Lectura celor trei mari predecesori: Ureche, Miron =i NicolaeCostin i-a fost de ajuns, precum lui Creang[ lec\iile lui Maiorescu la„Preparandal[“ =i contactul viu cu Eminescu =i cu cercul Junimii.Instinctul =i ]nzestrarea de mare creator =i-au spus cuv`ntul, =i este deajuns s[ compar[m pe Neculce cu Axinte Uricariul, =tiutor de limbi str[ine=i copist al tuturor cronicilor muntene =i moldovene, spre a vedea diferen\auria=[ s[pat[ de acel imponderabil care se cheam[ geniu.

}ntre limba „popular[“ a lui Neculce =i limba popular[ vorbit[ ]ntimpul s[u este distan\a ]ntre ]nregistrarea folcloric[ de arhiv[ fonografic[=i limba clasicului Ion Creang[, sau a clasicului Sadoveanu. Paralelismul=i identit[\ile lexicale ori sintactice nu pot estompa ciclul complet parcurs,ciclu trec`nd prin limba lucrat[ pe modele latine, slavone, polone origrece=ti, a marilor predecesori. Simplitatea limbii lui Neculce este ea ]ns[=iun triumf al culturii na\ionale, la data aceea o solid[ realitate.

Neculce ne apare astfel ca ultimul scriitor rom`n al epocii vechi ]nstare s[ compun[ la scara unui Miron Costin, ]ntr-un moment c`ndistoriografia se redusese, ca orizont, ethos =i mijloace artistice, la toat[acea produc\ie men\ionat[, pe care Letopise\ul |[rii Moldovei de laDabija-Vod[ p`n[ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat aveas[ o pun[, artistice=te, ]n umbr[. [...]


403

}n fond, mai pu\in „ideologic“ sau om politic — =i trebuie renun\at lacli=eul pedagogic ]n favoarea realit[\ii — Neculce este structural un marescriitor al c[rui gen a fost tradi\ionala „cronic[“, transformat[ de el ]ncele dint`i autentice memorii ale literaturii rom`ne. Ca mare scriitor =i celdint`i mare memorialist al literaturii rom`ne (egalat numai de Ion Ghica),trebuie, deci, citit acest cronicar. El de\ine ]n literatura rom`n[ locul luiSaint-Simon ]n literatura francez[, pe care nimeni nu-l cerceteaz[ cuacelea=i mijloace ca pe Voltaire sau Montesquieu. Nu este un educator, uncreator de con=tiin\[ na\ional[ (tentativa de a face din el a=a ceva l-acompromis de dou[ ori, falsific`ndu-l ]n dou[ direc\ii opuse); el e notarul„balzacian“ al unei ]ntregi epoci, n[scut =i format ]ntr-o vreme tulbure =i]n cuprinsul unei clase ce nu mai tr[ia sub vraja gloriilor stinse, ci ]natmosfera de p`r[ reciproc[ la Poart[, de jafuri, r[zboaie, spolia\iefinanciar[, molime, t`lh[rii, c[lc[ri de o=ti str[ine, n[v[liri t[t[re=ti,ascensiune rapid[ a unor puteri noi, cur`nd dovedite la fel de rapace =icotropitoare, declin rapid al imperiului otoman. O epoc[ de contraste vii,de sf`r=it =i ]nceput de ev istoric, mai tulbure ]nc[ ]n Moldova, unde n-aexistat un Br`ncoveanu s[ cl[deasc[ sub furtun[ p`n[ ]n ceasul al 12-lea.Un ochi de artist, o memorie prodigioas[, o sensibilitate, vie, capabil[ s[re\in[ =i s[ coloreze totul ]n tonuri personale, o pan[ de mare scriitorputeau scoate din toate acestea o capodoper[ literar[, deci nu directideologic[, =i e ceea ce a reu=it s[ fac[ Neculce.

Ca =i contemporanul s[u francez care scria ]n aceea=i vreme (Saint-Simon =i-a redactat memoriile ]ntre 1723 =i 1750), Neculce estesupravie\uitorul unei mari epoci =i martorul ]nceputurilor unei lumi noi.Cea mai mare parte din cronic[ ]nviaz[ o Atlantid[ scufundat[ sub apeleistoriei, dar tr[ind vie ]n inima cronicarului, care o recreeaz[ pentrugenera\iile viitoare cu magia artei. Lectura acestei cronici ]n care ojum[tate de secol este desf[=urat[ pe 300 de pagini d[ senza\ia transpuneriiaievea ]ntr-o lume de o extrem[ varietate =i culoare, care nu =i-a pierdutnimic din tonuri =i via\[, „inima“ cronicarului p[str`nd-o =i fix`nd-o ]ndinamismul ei originar. Structura saint-simonian[ a geniului neculcianeste izbitoare =i uneori suntem ]nclina\i s[-l caracteriz[m aplic`ndu-if[r[ nici o schimbare formule emise ]n contul marelui francez. [...]

La baza reu=itei literare excep\ionale a cronicarului Neculce st[ otehnic[ original[ a nara\iunii istorice, ]n care culmineaz[ totodat[ geniulnarativ al poporului nostru =i care valorific[ pe planul artei fapteleacumulate de-a lungul at`tor ani de via\[. De fapt, ]ntreaga cronic[ este

Ion Neculce

404

prefigurat[ de cele 42 de legende din O sam[ de cuvinte, a=ezate ca ]ntr-unlimb, ]ntruc`t autorul nu le conferea suficient[ veracitate documentar[.Nici c`nd poveste=te legende sau fapte reale, Neculce nu-=i schimb[ tehnica.Ea const[ ]n acumularea de fragmente narative ]nchegate ]n jurul unuipersonaj, unei situa\ii, unui eveniment , unele epuiz`ndu-se ]n c`tevar`nduri, altele acoperind zeci de pagini, toate ]ns[ av`nd o autonomieartistic[ perfect[, de „atomi“ prin a c[ror integrare ia na=tere ]ntregul. Eo art[ rar[ de a face viu evenimentul, ca =i o art[ ne]ntrecut[ de a zugr[viportrete. Dar compozi\ia prozodic[ r[m`ne bazat[ pe juxtapunere,materializ`nd fluxul povestirii ]ns[=i, ]n detaliile ei infinitezimale, cereconstituie ansamblul. Este un sim\ al dramaticului, al „]nscen[rii“,extraordinar =i permanent. Cronica poate fi divizat[ ]n sute de subiecte denuvele =i romane, de unde prolificitatea ei ]n cadrul literaturii moderne.De la marile scene istorice ca apari\ia lui Petru cel Mare la Ia=i (Saint-Simon ni-l descrie pe \ar ]n c[l[toria sa francez[), preg[tirea luptei, b[t[liade la St[nile=ti, retragerea dramatic[, toate decup`ndu-se ca un adev[ratroman istoric, la schi\a de nuvel[ romantic[ din episodul evad[rii cut[ruide\inut politic, binecunoscut ca viteaz, cronica ne trece prin fa\[ o infinit[gam[ de mijloace narative, toate legate interior cu mortarul stilului a=ade puternic individualizat, care sus\ine lectura, o ]nvioreaz[, o pigmenteaz[mereu cu reflec\ii =i proverbe („O adev[rat[ poveste a vorbei“, cum ar[taC[linescu). Istoricii literari au scos citate numeroase, ca dintr-o min[inepuizabil[, =i nu se poate spune c[ o nou[ lectur[ nu poate descoperialte fragmente afar[ de cele deja celebre.

Saint-simonian[ este, la Neculce, tocmai enorma cantitate de fapte detoate felurile extrase dintr-o memorie infinit[, unde stau al[turi domnii=i dreg[torii, c[rturarii =i obscurile apari\ii episodice prinse ]ns[ ]n plasainfailibil[ a observa\iei =i puterii de expresie a cronicarului. C[ ]n loculcur\ii lui Ludovic al XIV-lea, teatrul de observa\ie este realitatea rom`neasc[a ultimelor decenii ale veacului al XVII-lea =i primele din veacul al XVIII-lea(memoriile lui Saint-Simon cuprind perioada 1691—1723) =i c[ ]n loculclasicilor francezi avem profilate aici, in contururi deopotriv[ de legend[=i documentar, figurile lui Miron Costin, Nicolae Milescu, Dosoftei, DimitrieCantemir, acestea nu schimb[ tipologia literar[ ]n sine, ciudatul paralelismde destine spirituale: ca =i Saint-Simon, Neculce a fost un scriitor „pentrumai t`rziu“, f[r[ prezen\a =i influen\a ]n epoc[ a unui Varlaam, Ureche,Costin (tat[l =i fiul), Cantemir. }nsu=i stilul s[u, straniu amestec de arhaism=i uimitoare modernitate („un style à la fois archaïque et tout moderne“),este o apari\ie unic[ ]n epoc[, =i va r[m`ne suprema izb`nd[ de aceast[


405

natur[ a literaturii noastre vechi. Pe Neculce l-au descoperit, l-au admirat=i imitat modernii, genera\ia romantic[, pentru care a devenit scriitorulde c[p[t`i, influen\a sa fiind u=or detectabil[ la genera\ia lui Bolintineanu=i Alecsandri, ca =i a lui Iorga =i Sadoveanu. }ncheind capitolul Saint-Simon, Lanson scrie: „Entre Voltaire et Montesquieu, il écrit comme ilfaut écrire pour être admiré au temps de Hugo et de Michelet. Quand lapremière édition de ses Mémoires parut en 1830, nos romantiques luifirent fête; et c'était justice: le duc de Saint-Simon etait des leurs“. +iNeculce asemeni...

Participant la cea mai mare parte a evenimentelor, Neculce arboreaz[un ton de confesiune liric[, ipostaziind propria sa vibra\ie afectiv[,convertit[ ]ntr-o suit[ de exclama\ii =i interoga\ii retorice. Ca ]n multcitatele impreca\ii:

„Oh, oh, oh! s[rac[ \ar[ a Moldovei, ce n[rocire de st[p`ni c-ace=tia aiavut! Ce sor\i de viia\[ \-au c[dzut! Cum au mai r[mas om tr[itor ]n tine,de mare mirare este, cu at`tea spurc[ciuni de obiceiuri ce s[ trag p[n[ast[dzi ]n tine, Moldov[!“

Dar amprenta memorialistic[ o d[ „cancanul“ de curte, ]n cadrul,dealtfel, al unor circumstan\ieri de atmosfer[ =i portretistice. C[ci at`t depatetic evocata stare a Moldovei se tr[gea din incompatibilitatea conduiteimorale a domnului cu ]ndatoririle lui, surpate de u=ur[tate:

„Dumitra=co-vod[ [...] era om nest[t[tor la voroavi, t[lpiz, am[gitor,geamba= de cei de la Fener din |arigrad. +i dup[-aceste, dup[ toate, erab[tr`n =i curvar. Doamna lui era la |arigrad, iar el aice ]=i luas[ o fat[ aunei rachieri\e de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Ani\a,\iitoare, de o purta ]n vedeal[ ]ntre toat[ boierimea, de-o \ine ]n bra\i, de-os[ruta =i o purta cu s[lbi de galbeni =i cu haine de =ahmarand, cu =lic desobol =i cu multe odoar[ ]mpodobit[. +i era t`n[r[ =i frumoas[ =i plin[ desuleiman, ca o fat[ de rachieri\[. +i o triimi\è cu car[ta domneasc[ cusiimeni =i cu vornici [...]“.

Un Filimon nu descrie at`t de pregnant pe Kera Duduca romanuluis[u de peste un secol =i ceva. C`t despre portretele lui Neculce, ele suntadev[rate sinteze caracterologice, ]n care identitatea personajului str[batetimpul prin for\a tr[s[turii fizico-morale ]ncadrat[ — aceasta — ]natmosfera de epoc[ =i definitorie pentru ]ns[=i situa\ia general[ ]n care celastfel evocat prindea precise linii de contur. Iat[-l pe cel — nu mai pu\incelebru — al lui Constantin Cantemir, pe care, de data aceasta, unSadoveanu nu l-ar fi dep[=it cu mai mult dec`t cu decalajul acumul[rii devast[ experien\[ literar[:

Ion Neculce

406

„Carte nu =tiè, ce numai isc[litura ]nv[\as[ de f[cè. Practic[ bun[avè la voroav[, era s[n[tos, m`nca bine =i be bine. Semne multe avè petrup de la r[zboaie, ]n cap =i la m`ini, de pe c`ndu fusese slujitoriu ]n|ara Le=asc[. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rum[n la fa\[,buzat. Barba ]i era alb[ ca z[pada. Cu boierii tr[iè p`n[ la o vreme,pentru c[ era om de \ar[ =i-i =tiè pe to\i, tot anume, pre careli cum era.+i nu era m`ndru, nici f[cè cheltuial[ \[rii, c[ era un mo=neag f[r[doamn[. +i avè doi ficiori, beizadele, pre Antiohii =i pe Dumitra=co, =i eraz[log la Poart[ =i cu al\i ficiori.“

De notat c[ ]n textura portretului moral, memorialistul introduce cuo art[, p`n[ la d`nsul profilat[ doar de Ureche, datele de epoc[,]mprejur[rile de aspect politic, ]ntr-o nara\iune succint[, de o densitate afaptului semnificativ cum ]nc[ literatura noastr[ clasic[ veche nu]nregistrase. De aici =i for\a at`tor episoade din letopise\ devenite memo-rabile, precum cel cu uciderea Costine=tilor, cu moartea, apoi, a luiCantemir-vod[ ]nsu=i, cel cu drumul lui Duca-vod[ prin \ara s[r[cit[, =imulte altele.

Tr[ind ]n circumstan\ele istorice ale unui om de stat, observator dinv`rful piramidei sociale, pe ale c[rei ]nalte trepte adesea a urcat, dar =i depe care a trebuit adesea s[ coboare, scriind, deci, cu satisfac\ie, dar maiales cu invidie =i ciud[, privind asupra lucrurilor din jur cu un ochi p[tima=dar =i filosof`nd ad-hoc asupra lumii, ]nscriindu-se pe spirala memori-alistic[, opera lui Neculce se apropie astfel nu o dat[, p`n[ la deplinaidentitate categorial[, de stadiul, superior, al literaturii artistice.

GEORGE IVA+CU, Un Saint-Simon moldav, ]n Istoria literaturiirom`ne, vol. I, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti, 1969, p. 269, 272–273,276–279.

Neculce ]=i scrie letopise\ul dup[ moartea lui Cantemir =i a luiRadu Popescu, dar locul lui, prin tradi\ie, se afl[ ]n seria cronicarilormoldoveni, pe care-i continu[. E adev[rat, pe de alt[ parte, c[ aceast[continuitate nu mai apare ast[zi la fel de indiscutabil[ ca ieri, c`nd N.Iorga, dup[ care s-au luat to\i istoricii de =coal[, l-a socotit pe Neculce,]ntr-o pornire tipic[ de romantism ideologic, „un om de cinste, unmoldovean cuminte =i cu frica lui Dumnezeu“, incapabil s[ def[imezesau s[ lingu=easc[, „un b[tr`n foarte b[tr`n, cari, privind ]n urm[, ]ndunga din ce ]n ce mai umbrit[ a trecutului s[u, vede ]n=ir`ndu-seacele ce au fost, at`t de lini=tite, de or`nduite, de frumoase“. S-a ar[tat,]n anii din urm[, mai degrab[ lipsa de leg[tur[ sufleteasc[ a cronica-


407

rului din veacul fanariot cu moldovenii din veacul anterior =i ]nrudirealui temperamental[, dac[ nu =i stilistic[, cu muntenii contemporani,]ntre care Radu Popescu =i Anonimul Br`ncovenesc sunt cei mai]nsemna\i ca scriitori (+erban Cioculescu, 1966, Valeriu Cristea, 1974).Spre deosebire de Ureche =i de Costin, Neculce nu e ceea ce se cheam[un c[rturar; e lipsit de entuziasm pentru idealurile care-i animaser[pe ace=tia; ca atitudine etic[, letopise\ul s[u e mai cur`nd o istoriesecret[, din ra\iuni v[dit personale, dec`t o oper[ de educare a spirituluipublic. Autorul face figura unui mic boier de \ar[, prudent =ichivernisit, intolerant, fricos de schimb[ri, cu parapon pe cei care aureu=it mai bine dec`t el, precar =tiutor de limb[, xenofob, d`nd vinarelelor pe greci (de=i are dubl[ ascenden\[ greceasc[). Valoarea ]i vinedin personalitatea savuroas[ =i din geniul limbii =i al povestirii. Elredescoper[ oralitatea popular[, un veac dup[ ce Ureche descoperisescrisul intelectual, =i, prin ea, tot acel caracter naiv, local =i str`mtorat]n orizontul mo=iei proprii, care se deosebe=te at`t de mult deuniversalismul =i europenismul costinian sau cantemirian. Chiar felul]n care a \inut s[ se ]ntoarc[ din exilul rusesc, unde Cantemir a r[mas=i =i-a continuat opera, ne]n\elegerea lui pentru reformele lui Petru celMare, indic[ o alt[ formul[ spiritual[ dec`t aceea a enciclopedi=tilorde tipul lui Milescu sau Cantemir, deloc preocupa\i de depeizare =ig[sindu-=i locul oriunde este cultur[. P`n[ la un punct, de=i continu[cronologia faptelor de unde o p[r[sise Costin, letopise\ul lui Neculce]nf[\i=eaz[ o reac\ie la acesta =i anume reac\ia autohtonismului laeuropenism, a na\ionalului la universal. Acum, spre mijlocul secoluluiXVIII, c`nd ]=i termin[ Neculce opera, aceast[ reac\ie se produce pentruprima, dar nu =i pentru ultima oar[ ]n cultura rom`n[. O vom mai]nt`lni de c`teva ori ]n epocile urm[toare. Un teoretician al spirituluietnic ar putea fi condus la ideea c[ noi nu am fost niciodat[ p`n[ lacap[t europeni, f[r[ s[ se fi n[scut opozi\ia localist[, c[ oriceuniversalism este la noi corectat de na\ionalism =i chiar de xenofobie,c[, ]n fine, perioadele dominate de c[rtur[rism elitist alterneaz[ cucele ]n care se infuzeaz[ sim\ul popular cel mai „s[n[tos“ =i mai riguroscu putin\[. [...]

Interesant e =i faptul c[ Neculce a \inut s[ anticipeze cronica propriu-zis[ de acele patruzeci =i patru de legende cunoscute sub titlul O sam[ decuvinte. [...] Spre deosebire de Costin =i apoi de Cantemir =i de stolniculConstantin Cantacuzino, care au o mentalitate aproape =tiin\ific[, Neculcese ]ntoarce la aceea folcloric[. [...] Dorin\a care le st[ la baz[ este aceea

Ion Neculce

408

foarte fireasc[ de a produce uimire. +i nu ca „un capitol de istoriarom`nilor“, cum zicea Iorga [...], trebuie legendele citite, ci ca ]nt`ianoastr[ oper[ de imagina\ie.

C[ci dac[ Neculce n-are mult[ c[rtur[rie, are un talent de prozator]nn[scut, ca nimeni altcineva ]n ]ntreaga noastr[ literatur[ medieval[.Dou[ tr[s[turi sunt izbitoare ]n O sam[ de cuvinte (=i vor fi =i ]nletopise\). }nt`i, faptul c[ aceste istorioare n-au mare lucru de legend[]n ele, culeg`nd ]nt`mpl[ri dintre cele mai obi=nuite, uneori chiarderizorii, =i nu numai ]mprejurarea c[ sunt puse de obicei ]n sarcinaunor personaje cu statut istoric le ]nv[luie ]ntr-un abur eroic. Altfel,]nf[\i=area foarte p[m`nteasc[ a lucrurilor n-ar ridica nici o dificultate.}n al doilea r`nd, istoriile cu pricina reprezint[ un veritabil triumf alspiritului anecdotic: nici descrieri, nici portret, nici comentarii:narativul pur, redus la esen\[. [...] Darul de povestitor al autoruluieste ]nvederat at`t pe spa\ii mici, c`t =i ]n construc\ii mai ample. C`tevadintre a=a-zisele legende n-au dec`t c`teva r`nduri, dar con\in, ca]ntr-un degetar, materia unor adev[rate nuvele. [...] Sunt =i c`tevalegende construite ca ni=te ample nara\iuni. De exemplu, biografiasp[tarului Milescu, prima de acest fel la noi, sau visul lui Rare=, c`ndmergea cu carele de pe=te la Ia=i, sau, mai ales, extraordinara povestire,scoas[ parc[ din Halima, despre un albanez =i un turc deopotrv[ detineri =i de s[raci, care-=i caut[ norocul la |arigrad, juruindu-=i s[ nuse uite unul pe altul de vor izb`ndi ]n via\[, turcul ajung`nd vizir =ipun`nd pe albanez domn ]n Moldova. Meritul acestor at`t de celebrepovestiri, ]nc`t au devenit pentru rom`ni arhetipale, const[ ]nsimplitatea lor f[r[ cusur, ]n stilul „jos“, familiar, lipsit de oricesolemnitate, pe care Neculce ]l introduce ]n proza na\ional[.

Acest stil se remarc[ de la ]nceput =i ]n cronic[. [...] Neculce arepl[cerea faptului divers, din care cronica lui ne ofer[ nenum[rate mostre.Ilia=-vod[ tocmai ]=i ]ngropa tat[l, ]n tain[, „cu mult[ grij[ =i fric[ dedatornicii t[t`ne-su, s[ nu-l prindz[, s[-l ]nchidz[“, c`nd un ceau= alsultanului ]l ia =i-l duce la serai ca s[ fie c[ft[nit domn; Duca e mazilit=i pe cale de a-=i pierde capul, dar se nimere=te s[ aib[ o blan[ ruseasc[de vulpe neagr[ pe care i-o d[ruie=te vizirului ]n schimbul unei vorbebune pe l`ng[ sultan [...].

Neculce e un Procopius care pl[te=te contemporanilor toate poli\ele,]ncondeindu-i pentru posteritate. Cu excep\ia aceluia al lui Dosoftei, toateportretele sunt r[ut[cioase. [...]


409

Cu Neculce revin ]n for\[, ]n proza noastr[ istoric[, spiritul popular =ioralitatea, ajutate de un talent de narator incomparabil =i de o intui\ie aoamenilor, care compenseaz[ ]ngustimea concep\iei =i netemeinicia culturii.Cel mai mare povestitor de p`n[ la Creang[ =i Sadoveanu [...].

NICOLAE MANOLESCU, Istoria critic[ a literaturii rom`ne, vol. I,Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p. 58–59, 60–62, 64–65.

O sam[ de cuvinte prin ]nsu=i titlul s[u semnific[, ca =i mai t`rziu„povestea vorbii“ a lui Anton Pann, un sentiment profund al limbiiculte =i literare. De=i Neculce nu este ]nt`iul ]n ordine istoric[, el esteprimul ]ntemeietor al literaturii rom`ne ]n sensul major al folosiriineinventate a limbii. Nem[rturisit, ]n O sam[ de cuvinte el creeaz[literatura ]n ciuda aparen\ei c[ face istorie. O sam[ de cuvinte are unmit ]n centrul s[u, =i un personaj devenit mitologic, Stefan cel Mare,erou de legend[.

Mitul me=terului Manole, mitul sacrificiului care st[ la baza oric[ruiact de crea\ie, se transform[ „avant la lettre“ ]n mitul ]ntemeieriim`n[stirii Putna.

M`n[stirea Arge=ului a atras la sine un mit preexistent, de natur[folcloric[, acela=i pe care-l g[sim transformat =i istoricizat cu pregnan\[]n mitul ]ntemeierii m`n[stirii Putna. [...]

E firesc =i logic s[ ]n\elegem na=terea literaturii rom`ne ca o literatur[de curte. Dealtfel, num[rul celor care =tiau s[ citeasc[ era at`t de mic]nc`t practica literaturii scrise nu comunica dec`t cu o elit[. Nu numaiNeculce a f[cut o astfel de literatur[, ci ea avea o tradi\ie ]nc[ de laGrigore Ureche. Acesta ni se v[de=te prin stil un curtean =i un diplomatdes[v`r=it.[...]

Neculce este v[dit influen\at de stilul lui Grigore Ureche. Mai pu\inapt dec`t Ureche s[ generalizeze istoric, totu=i Neculce =tie s[ creezelegendarul, dar =i s[ dea note de verosimil realului printr-un talentliterar neegalat. Hot[r`t, el este cel mai talentat dintre cronicari,tocmai de aceea ]=i =i dep[=e=te canonul, fiind pe pagini ]ntregi pur =isimplu literat.

La Neculce zona esteticului dep[=e=te pe aceea a istoriei. Din celec`teva scurte schi\e despre +tefan cel Mare, el ni se relev[ ca autorulprimelor nuvele istorice. }n ciuda ]ntinderii extrem de zg`rcite a texte-lor sale ni se arat[ ca nuvelist =i romancier din numai c`teva pagini.+tefan cel Mare, a=a cum rezult[ din paginile lui, ni-l aminte=te pe celdescris de Eminescu dup[ o pictur[ pe zidul m`n[stirii Putna pe care

Ion Neculce

410

b[nuim c[ au v[zut-o ]n prototip =i Ureche =i Miron Costin =iNeculce.[...]

Cu c`\iva ani ]n urm[, Gheorghe Tomozei mi-a atras aten\iaasupra paragrafului 20 din O sam[ de cuvinte, care este prin el]nsu=i un superb poem epic, o balad[ modern[ demn[ s[ figureze ]ncele mai zg`rcite antologii de poezie rom`neasc[. Iat[ mai ]nt`iparagraful a=a cum se g[se=te el ]n Neculce: „Av`nd Radul-vod[ ofat[ din trupul lui, s[ fie fugit cu o slug[, ie=ind pre o fereastr[ dincur\ile domne=ti din cetatea H`rl[ului. +i s-au ascunsu ]n codru. +iau f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni =i au g[sit-o la mijloculcodrului, la o f`nt`n[ ce se cheam[ F`nt`na Cerbului, l`ng[ podulde lut. Deci pre slug[ l-au omor`t, i-au t[iat capul, iar pre d`nsa audat-o la c[lug[rie, de-au c[lug[rit-o“, =i iat[ un nou paragraf f[r[nici o liter[ schimbat[ =i f[r[ nici o virgul[ ad[ugat[, ci numaia=ezat tipografic dup[ ritmul s[u interior care ni-l v[de=te ca pe ocapodoper[ a poeziei noastre epice:

Av`nd Radul-vod[ o fat[ din trupul lui,

s[ fie fugit cu o slug[,ie=ind pre o fereastr[din cur\ile domne=ti din cetateaH`rl[ului.+i s-au ascuns ]n codru.+i au f[cut Radul-vod[ n[vod de oameni=i au g[sit-o ]n mijlocul codruluila o f`nt`n[ce se cheam[ F`nt`na Cerbului,l`ng[ podul de lut.Deci pre slug[ l-au omor`t,i-au t[iat capul,iar pre d`nsa au dat-o la c[lug[rie,de-au c[lug[rit-o.

NICHITA ST{NESCU, Ion Neculce, ]n Amintiri din prezent, EdituraSport-Turism, Bucure=ti, 1985, p. 56–57, 59–61.

Letopisetul Tarii Moldovei - Provincialul · 2011. 10. 27. · Ion Neculce 6 Moldova de Sus (apoi...

Documents

Transcript of Letopisetul Tarii Moldovei - Provincialul · 2011. 10. 27. · Ion Neculce 6 Moldova de Sus (apoi...