Caracterizare Romana

7/23/2019 Caracterizare Romana

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizare-romana 1/3

Caracterizare Costache Giurgiuveanu

În romanul “Enigma Otiliei”, apărut în 1938, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează

caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul, modernizează

te!nica narativă, foloseşte detaliul în descrieri ar!itecturale şi în analiza persona"elor, înscriindu#le astfel

în realismul secolului al $$#lea, cu trimitere către crea%ia lui &alzac' &alzacianismul este prezent în

“Enigma Otiliei” prin tema romanului, care ilustrează imaginea burgheziei bucureştene de la început

de secol XX, societate degradată su puterea nimicitoare a anului' )c%iunea romanului este structurată în

două planuri* via%a urg!eziei ucureştene la începutul secolului al $$#lea, goana familiei +ulea după

moştenirea averii lui Costac!e iurgiuveanu şi drumul formării tânărului -eli. /ima şi dragostea lui

pentru 0tilia'

În privin a rolului i locului persona"elor în structura i ac iunea romanului, însu i autorul arată căț ș ș ț ș

“Otilia nu e personajul principal […], Felix i Otilia sunt acolo în calitate de victime i de termeni ș ș

angelici de compara ie” ț . În această situa ie, persona"ul principal rămâne Costac!e iurgiuveanu, urmatț

de /tănică a iu, o prezen ă aproape permanentă în ac iune, cu e.cep ia primelor secven e ale romanuluiț ț ț ț ț

(capitolele 2#2'

&ătrânul Costac!e iurgiuveanu este unc!iul lui -eli., cumnat cu tatăl acestuia, doctorul 2osif

/ima' +otodata, el este tatăl vitreg al 0tiliei 4ărculescu, fata celei de#a doua so ii, care murise' Costac!eț

n#o adoptase însă oficial pe 0tilia după decesul mamei ei' 5l este deci unul dintre “părin ii” ț 0tiliei iș

provine, după propria mărturisire, dintr#o familie de macedoneni oga i, care, vrând să scape de prigoanaț

turcilor, au trecut 6unărea i au cumpărat o mo ie pe lângă iurgiu, de unde i numele de familie' +atălș ș ș

său “s-a desăcut de mo ie” ș i a venit la ora , unde a cumpărat o casă' )supra familiei iurgiuveanuș ș

planează un aer de legendă, pentru că, a a cum spuneau ătrânii, un frate al unicului lui Costac!e seș

făcuse !aiduc, cutreiera mun ii i prăda tot de la călugări'ț ș

C!iar această destăinuire a ătrânului este un un prile" pentru a face apologia avari iei*ț “!ine

ăcea, nu" #ălugărul$ #e ace călugărul" %tă i măn&ncă degea'a( %a-i dau eu 'anul muncit în ș

sudori de mine" )umne*eu mă vede el i a a, tie că n-am urat de la nimeni i ce am este cu cinste( ș ș ș ș

%ă-să-să munce ti, să str&ngi( +-a-a-asta-i ilo*oia(” ș

Însu irile lui Costac!e iurgiuveanu sunt prezentate fieș în mod direct, prin descrierea

portretistică făcută de autor, enumerarea unor însu iri de către alte persona"e ale romanului sau prinș

descrierea inutei vestimentareț ' )lteori, pentru caracterizare, autorul apelează la încadrarea

personajului într-un anumit mediu' 6e pildă, aspectul e.terior i interior al casei sugerează, cuș

discre ie, avari ia, iar rela iile cuț ț ț “amilia” sunt tensionate, deoarece Costac!e se teme de )glae, pe

/tănică îl consideră cel mai mare pericol, iar pe )urica o dispre uie te' 6acă pe ceilal i memri ai clanuluiț ș ț



+ulea îi tratează cu indiferen ă, pe 0tilia o iue te, în felul său însă, în timp ce pe 7ascalopol îl stimează,ț ș

iar -eli. îi inspiră multă încredere'

Indirect, însu irile sunt relevate prin fapte, prin felul de a vori, prin atitudine i gesturi' )stfel,ș ș

âlâiala, răgu eala, fâstâceala mimata sau reală sunt arme de apărare pentru iurgiuveanu, iar gestulș

frecării mâinilor ascunde trăirile sale intense'/e oservă u or că singura preocupare a lui Costac!e este strângerea anilor, a unei averi pe careș

n#o împră tie' 5ste evidentă, deci, avari ia lui, ca trăsătură de caracater dominantă, iar portretul lui iș ț ș

primele sale replici o perfigurează: “&nărul vă*u mirat un omule su' ire i putin încovoiat( #apul îi ț ț ș

era atins de o calvi ie totală, i a a părea aproape sp&nă i, din cau*a aceasta, pătrată( !u*ele îi erauț ș ț ș

întoarse în aară i gal'ene de prea mult umat, acoperind numai doi din i vi*i'ili ca ni te a cii de os( ș ț ș ș

Omul, a cărui v&rstă desigur înaintată răm&nea totu i incertă, *&m'ea cu cei doi din i, clipind rar i ș ț ș

moale, întocmai ca 'uni ele supărate de o lumina 'ruscă, privind între'ător i vădit contrariat”(ț ș

Când află că persoana din fa a sa este -eli., nepotul a cărui avere o administra i de a cărui sosireț ș

tia, Costac!e încearcă să se esc!iveze i îi răspunde repede*ș ș ”.u-nu-nu tiu… nu-nu stă nimeni aici, ș

nu cunosc” ' 5ste suspicios i în permanen ă se teme de cei din "urul său, de lumea cu care vine în contact,ș ț

de frică să nu i se solicite vreun favor, mai ales de natură materială'

)numite trăsături de caracter ale ătrânului capătă noi semnifica ii, dacă sunt privite prin prismaț

avari iei, dominantă caracterului lui Costac!e' )stfel, ramolismentul lui mo Costac!e este de fapt oț ș

dovadă a ireteniei sale senile, iar aparenta i permanenta gri"ă pentru viitorul 0tiliei, aș ș “e-e-eti ei” ț lui,

nu este altceva decât o amânare a despăr irii de anii săi' 6e fiecare dată gase te câte un motiv, plauziilț ș

mai mult pentru sine, prin care î i "ustifică gestul' 6e pildă, îi dă cu greu lui 7ascalopol numai un pac!etș

de ancnote, pentru a le depune la ancă pe numele 0tiliei, prete.tând că mai are de strâns ni te ani i eș ș

mai ine să nu depună întreaga sumă deodată'

+oate acestea se e.plică prin avari ia persona"ului, el reprezentândț tipul avarului simpatic,

onom, văzut ca atare de 7ascalopol, 0tilia i de -eli.ș : “/apa este un om 'un, urma Otilia după

oarecare trecere de timp […], însă are ciudă enile lui( re'uie sa ii îngăduitor cu el(” ț a rândul lui,

7ascalopol îi spune i el lui -eli.ș : “El este un om cam sla', cu ciudă eniile lui, dar 'ine inten ionat, teț ț

asigur că e 'ine inten ionat( .u-l slă'e te cucoana +glae(” ț ș )precierea din finalul replicii eviden iazăț

presiunile pe care clanul +ulea, în spe ă )glae, sora lui Costac!e, le face în privin a mo tenirii i aț ț ș ș

testamentului'

)vari ia lui, dorin a e.cesivă de înavu ire sunt trădate de inuta vestimentară deplorailă*ț ț ț ț “Otilia

se repe*i să-i scoată getele de gumilastic, uscate i încovoiate de vecime, ca ni te iminei turce ti( ș ș ș

/icioarele lui mo #ostace apărură înă urate în ni te ciorapi de l&nă, de o grosime a'uloasă( ș ș ș

)egetele mari tăiaseră cu ungia v&rurile i ie iseră ca două gemuri de ceară( […] )upă surtuc ș ș



+glae îi trase pantalonii de la capătul de jos, cum ai scutura un sac, i 'ătr&nul apăru în ni te nădragi ș ș

largi de stam'a colorată, lega i jos, în lipsa ireturilor rupte, cu 'ucă i de soară(” ț ș ț

C!iar dacă trăsătura lui de ază este avari ia, acestei dominante de caracter i se adaugăț

suspiciunea, teama, viclenia, dar i respectul pentru 7ascalopol, încrederea fa ă de -eli., i, uneori,ș ț ș

generozitatea' )ceastă ultimă trăsătură manifestată mai ales în rela ia cu 0tilia alternează cu amânarea sauț

renun area la gestul ini ial'ț ț

6in zgârcenie, eroul lui Călinescu ac!izi ionează materiale vec!i de la demolări în vedereaț

construirii unei case pentru 0tilia, considerându#le mai une decât cele noi' 7e 0tilia o iue te, vrea s#oș

a"ute, dar este zgârcit, indecis, i, temându#se de )glae, amână înfierea ei' 5l încearcă să câ tige din orice*ș ș

înc!iriază casele de care dispune, ia în sc!imul c!iriei (sau confiscă manuale, cursuri, instrumente

medicale, seringi (vrea să#i vândă una dintre ele c!iar medicului care vine să#l consulte'

6e i uneori este comic, iurgiuveanu este unș personaj tragic, deoarece nu reu e te să# iș ș ș

materializeze inten iile fa ă de 0tilia, după ce trăise într#un climat de teroare permanentă din cauzaț ț

rudelor' 4oartea este determinată de pierderea anilor pe care îi adunase o via ă i pe care /tănică îi furăț ș

su oc!ii săi neputinicio i' )ltfel, ătrânul ar fi scapat cu via ă i în urma celui de#al doilea accidentș ț ș

vascular'

Caracterizare Romana

Documents

Transcript of Caracterizare Romana