RomâniaRomânia

Coordonate geografice, Coordonate geografice,

relieful, clima, relieful, clima, hidrografiahidrografia

Vecinii Vecinii

N - UcrainaN - Ucraina N-E - R. N-E - R.

MoldovaMoldova E - UcrainaE - Ucraina S-E - M. S-E - M.

NNeagrăeagră S - BulgariaS - Bulgaria S-V - S-V - SerbiaSerbia N-V - Ungaria N-V - Ungaria

Punctele extremePunctele extreme

N - N - Satul Satul HHorodişteaorodiştea

S – S – Oraşul Oraşul ZimniceaZimnicea

E – E – Oraşul Oraşul SulinaSulina V – V – Comuna Comuna Beba Beba

VecheVeche

Poziţia geografică a Poziţia geografică a României României

Romania este sRomania este situatăituată îîn Europa n Europa CentralăCentrală la aproximativ 2800 km fla aproximativ 2800 km faţăaţă de de nordul(Capul Nord)nordul(Capul Nord), , vestul(Capul Roca) şi vestul(Capul Roca) şi estul continentului (Munţii Ural) şiestul continentului (Munţii Ural) şi la la aproximativ 1000 km faproximativ 1000 km faţăaţă de de sudul sudul acestuia.acestuia.

Paralela Paralela de 45° latitudine N de 45° latitudine N situează situează RRomâniaomânia la d la distanţeistanţe egale egale întreîntre Ecuator Ecuator şişi Polul Nord.Polul Nord.

Paralela de 46° latitudine N Paralela de 46° latitudine N împarteîmparte ţaraţara nnoastrăoastră înîn d douăouă p părţiărţi aproximativ egale. aproximativ egale. Intersecţia acesteia cu meridianul de 25Intersecţia acesteia cu meridianul de 25°° long.E, determină centrul ţării.long.E, determină centrul ţării.

Coordonate europeneCoordonate europene

Unităţile majore de Unităţile majore de reliefrelief

Carpaţii OrientaliCarpaţii Orientali Carpaţii Carpaţii

MeridionaliMeridionali Carpaţii Carpaţii

OccidentaliOccidentali Depresiunea Depresiunea

Colinară a Colinară a TransilvanieiTransilvaniei

Dealurile de VestDealurile de Vest SubcarpaţiiSubcarpaţii

Podişul GeticPodişul Getic Podişul MehedinţiPodişul Mehedinţi Podişul MoldoveiPodişul Moldovei Podişul DobrogeiPodişul Dobrogei Câmpia de VestCâmpia de Vest Câmpia RomânăCâmpia Română Lunca DunăriiLunca Dunării Delta DunăriiDelta Dunării Platforma Platforma

continentală a continentală a Mării NegreMării Negre

Harta unităţilor majore Harta unităţilor majore de reliefde relief

Microformele de reliefMicroformele de relief

ÎnÎn RomâniaRomânia e existăxistă o multitudine de o multitudine de microforme de relief suprapuse pe formele microforme de relief suprapuse pe formele majore:majore:

ÎnÎn zona de c zona de câmpieâmpie: terase, lunci, crovuri, : terase, lunci, crovuri, ggăvaneăvane, dune de nisip, dune de nisip..

ÎnÎn zona de deal: culmi rotunjite, c zona de deal: culmi rotunjite, cueste.ueste. ÎnÎn zonele muntoase: depresiuni, c zonele muntoase: depresiuni, crestereste

aascuţitescuţite, piscuri, p, piscuri, peşterieşteri, doline, chei, , doline, chei, defilee.defilee.

    

Dispunerea concentricăDispunerea concentrică ÎnÎn centrul centrul ţăriiţării se g se găseşteăseşte o z o zonăonă de de

pprăbuşirerăbuşire t tectonicăectonică (Depresiune (Depresiuneaa Transilvaniei) Transilvaniei) înconjuratăînconjurată din toate din toate ppărţileărţile de m de munţi.unţi.

LLa exteriorul ma exteriorul munţilorunţilor se g se găseşteăseşte o ,,bo ,,bordurăordură” d” deluroasăeluroasă a alcătuitălcătuită din din SSubcarpaţiubcarpaţi şişi Dealurile de Vest Dealurile de Vest..

CătreCătre e extremităţixtremităţi cele mai joase u cele mai joase unităţinităţi de relief: Cde relief: Câmpiaâmpia de Vest, C de Vest, Câmpiaâmpia RRomânăomână, Delta D, Delta Dunăriiunării, P, Podişulodişul Moldovei. Moldovei.

Caracterul concentric şi Caracterul concentric şi proporţional al reliefuluiproporţional al reliefului

Ţară carpato-danubiano-Ţară carpato-danubiano-ponticăpontică

ŢarăŢară carpaticăcarpatică deoarece pe teritoriul deoarece pe teritoriul RomânieiRomâniei se gse găsescăsesc 2/3 din lungimea l 2/3 din lungimea lanţuluianţului carpaticcarpatic. .

ŢarăŢară dunăreanădunăreană deoarece pe teritoriul deoarece pe teritoriul RRomânieiomâniei, D, Dunăreaunărea curge pe o lungime de curge pe o lungime de 1075 km1075 km,, ceea ce r ceea ce reprezintăeprezintă 38% din 38% din lungimea tlungimea totală a fluviuluiotală a fluviului..

ŢarăŢară ppoonticăntică deoarece are deschidere la deoarece are deschidere la Marea NMarea Neagrăeagră pe o lungime de 244 km litoral. pe o lungime de 244 km litoral.

  

CComponentele spaţiului omponentele spaţiului geograficgeografic

Formarea şi evoluţia Formarea şi evoluţia reliefuluireliefului

Relieful RRelieful Românieiomâniei s-a format s-a format înîn etape diferite:etape diferite:

CCelelee mai vechi mai vechi urme ale unui urme ale unui uscat continental s-au identificat uscat continental s-au identificat în fundamentul Pod. Moldovei. în fundamentul Pod. Moldovei.

CeleCele mai vechi roci situate la mai vechi roci situate la ssuprafaţăuprafaţă sunt sunt în în PodPod.. Casimcei Casimcei din cdin centrulentrul Pod Pod.. Dobrogei ce Dobrogei ce ddateazăatează din orogeneza din orogeneza ccaledonianăaledoniană..

UUllteriorterior a avut loc orogeneza a avut loc orogeneza hhercinicăercinică ccândând s-au format s-au format MMunţiiunţii M Măcinuluiăcinului din nordul Pod din nordul Pod.. Dobrogei care au fost puternic Dobrogei care au fost puternic eerodaţirodaţi a ajungândjungând la 467 m la 467 m înîn VVârfulârful Greci. Greci.

ÎnÎn o orogenezarogeneza a alpină s-a format lpină s-a format sistemul muntos alpino-carpato-sistemul muntos alpino-carpato-himalayan.himalayan.

ÎnÎn interiorul arcului interiorul arcului ccarpatic s-a arpatic s-a produs o scufundare tprodus o scufundare tectonicăectonică ppânăână la aproximativ 450 m la aproximativ 450 m lluânduând n naştereaştere Depresiunea Depresiunea Colinară a Colinară a Transilvaniei.Transilvaniei.

ÎnÎn vestul C vestul Carpaţilorarpaţilor Orientali Orientali au au avut loc puternice eavut loc puternice erupţiirupţii vulcanice lvulcanice luânduând n naştereaştere cel mai cel mai lung llung lanţanţ vulcanic din Europa. vulcanic din Europa.

CelelalteCelelalte u unităţinităţi de relief din de relief din RRomâniaomânia s-au format prin s-au format prin eroziunea Ceroziunea Carpaţilorarpaţilor şi şi depunerea sedimentelor depunerea sedimentelor înîn fostele sfostele suprafeţeuprafeţe acoperite de acoperite de aapăpă..

AAcum 10.000 de ani clima s-a cum 10.000 de ani clima s-a rrăcităcit brusc astfel brusc astfel încâtîncât înălţimileînălţimile cele mai mari din Mcele mai mari din Munţiiunţii Rodnei Rodnei şişi C Carpaţiiarpaţii Meridionali au Meridionali au fost fost acoperite de gacoperite de gheţariheţari..

ÎÎn urma topirii gn urma topirii gheţarilorheţarilor a a rrămasămas relieful galciar actual. relieful galciar actual.

CCel mai nou relief al Rel mai nou relief al Românieiomâniei se gse găseşteăseşte înîn Delta D Delta Dunăriiunării ce s- ce s-a format prin da format prin depunerile epunerile de de aluviuni aduse de fluviu. Din aluviuni aduse de fluviu. Din aaceastăceastă c cauzăauză putem considera putem considera Delta DDelta Dunăriiunării o c o câmpieâmpie înîn formare.formare.

Carpaţii Carpaţii OrientaliOrientali

LimiteLimite:: - între graniţa cu Ucraina(N), Valea Prahovei - între graniţa cu Ucraina(N), Valea Prahovei

şi Subcarpaţii de Curbură(S), Pod. şi Subcarpaţii de Curbură(S), Pod. Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei(E), Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei(E), Depres. Colinară a Transilvaniei, Depres. Colinară a Transilvaniei, Dealurile de V şi Câmpia de V(V).Dealurile de V şi Câmpia de V(V).

CaracteristiciCaracteristici:: - altitudinile au valori mijlocii - altitudinile au valori mijlocii - au culmi paralele orientate NV-SE (N şi - au culmi paralele orientate NV-SE (N şi

centru) şi curbate (S)centru) şi curbate (S)- sunt formaţi din 3 fâşii paralele- sunt formaţi din 3 fâşii paralele:: munţi munţi

vulcanici(V), munţi din roci dure(centru), vulcanici(V), munţi din roci dure(centru), munţi din roci sedi- mentare, cutate (E)munţi din roci sedi- mentare, cutate (E)

- sunt foarte fragmentaţi de depresiuni, văi, - sunt foarte fragmentaţi de depresiuni, văi, trecătoritrecători

- au forme de relief variate- au forme de relief variate:: relief vulcanic, relief vulcanic, glaciar, relief specific datorat rocilor glaciar, relief specific datorat rocilor (conglomerate)(conglomerate)

SubdiviziuniSubdiviziuni::- - Carpaţii Maramureşului şi BucovineiCarpaţii Maramureşului şi Bucovinei

(Vf. Pietrosu 2303m, M-ţii Rodnei /Depr. (Vf. Pietrosu 2303m, M-ţii Rodnei /Depr. Maramureşului / în E sunt Obcinile Maramureşului / în E sunt Obcinile Bucovinei)Bucovinei)

- - Carpaţii Moldo-TransilvaniCarpaţii Moldo-Transilvani (2100m M-ţii (2100m M-ţii Călimani / Depr.Giurgeului / Călimani / Depr.Giurgeului / Depr.Ciucului)Depr.Ciucului)

- - Carpaţii CurburiiCarpaţii Curburii (1954m în Masivul (1954m în Masivul Ciucaş / Depres. Braşovului -cea mai Ciucaş / Depres. Braşovului -cea mai întinsă depresiune intramontană).întinsă depresiune intramontană).

Carpaţii MeridionaliCarpaţii Meridionali

Descrierea Carpaţilor Descrierea Carpaţilor MeridionaliMeridionali

LimiteLimite::

- Valea Prahovei(E), Culoarul Timiş-- Valea Prahovei(E), Culoarul Timiş-Cerna (V), regiuni deluroase (N şi Cerna (V), regiuni deluroase (N şi S).S).

CaracteristiciCaracteristici::

- sunt numiţi şi Alpii Transilvaniei- sunt numiţi şi Alpii Transilvaniei

- este cel mai masiv şi mai înalt sector - este cel mai masiv şi mai înalt sector al M-ţilor Carpaţi din ţara noastrăal M-ţilor Carpaţi din ţara noastră

- sunt orientaţi pe direcţia E-V- sunt orientaţi pe direcţia E-V

- cele mai mari altitudini- cele mai mari altitudini:: Moldoveanu Moldoveanu 2.544m şi Negoiu 2.535m2.544m şi Negoiu 2.535m

- în alcătuirea lor predomină şisturile - în alcătuirea lor predomină şisturile cristalinecristaline

- pe crestele înalte sunt circuri şi văi - pe crestele înalte sunt circuri şi văi glaciareglaciare

- masivitatea şi fragmentarea redusă - masivitatea şi fragmentarea redusă sunt puse în evidenţă de numărul sunt puse în evidenţă de numărul mic de depresiuni şi văimic de depresiuni şi văi

SubdiviziuniSubdiviziuni:: Grupa BucegiGrupa Bucegi - Cuprinde trei masive - Cuprinde trei masive

muntoase (Bucegi -vf.Omu 2.505 m , muntoase (Bucegi -vf.Omu 2.505 m , Piatra Craiului, Leaota) şi Culoarul Piatra Craiului, Leaota) şi Culoarul Bran-Rucăr.Bran-Rucăr.

Grupa FăgăraşGrupa Făgăraş –cea mai înaltă, având –cea mai înaltă, având pe lângă cele două vârfuri (Moldoveanu pe lângă cele două vârfuri (Moldoveanu şi Negoiu), mai multe înălţimi de peste şi Negoiu), mai multe înălţimi de peste 2.500m. Cuprinde M-ţii Făgăraş, Iezer, 2.500m. Cuprinde M-ţii Făgăraş, Iezer, Depr. Loviştei pe Valea Oltului.Depr. Loviştei pe Valea Oltului.

Grupa ParângGrupa Parâng –M-ţii Parâng (2.519m), –M-ţii Parâng (2.519m), Şureanului,Cândrelului,Lotrului,CăpăţâŞureanului,Cândrelului,Lotrului,Căpăţânii.nii.

Grupa Retezat-GodeanuGrupa Retezat-Godeanu –M-ţii –M-ţii Retezat (vf.Peleaga 2.509m),Godeanu, Retezat (vf.Peleaga 2.509m),Godeanu, Depr.Haţeg (N), Depr. Petroşani pe Depr.Haţeg (N), Depr. Petroşani pe cursul superior al Jiului. M-ţii Retezat cursul superior al Jiului. M-ţii Retezat au relief glaciar. Pe marginile grupei, în au relief glaciar. Pe marginile grupei, în zonele cu roci calcaroa- se, apar chei şi zonele cu roci calcaroa- se, apar chei şi fenomene carstice.fenomene carstice.

Carpaţii Carpaţii OccidentaliOccidentali LimiteLimite:: între Valea Dunării(S) şi între Valea Dunării(S) şi

Valea Someşului(N)Valea Someşului(N) CaracteristiciCaracteristici:: faţă de celelalte faţă de celelalte

două ramuri carpaticedouă ramuri carpatice::

- altitudinile sunt mai coborâte - altitudinile sunt mai coborâte

- substratul petrografic este mai - substratul petrografic este mai diversificatdiversificat

- au un aspect discontinuu, fiind - au un aspect discontinuu, fiind întrerupţi de văile Mureşului, întrerupţi de văile Mureşului, Timişului ş.a.Timişului ş.a.

SubdiviziuniSubdiviziuni:: M-ţii BanatuluiM-ţii Banatului (În partea sudică (În partea sudică::

M-ţii Semenic - vf. Semenic 1.446m, M-ţii Semenic - vf. Semenic 1.446m, M-ţii Almăjului, Locvei, Aninei, M-ţii Almăjului, Locvei, Aninei, Depr.Almăjului pe râul Nera/ În N- Depr.Almăjului pe râul Nera/ În N- M-ţii Poiana Ruscă,Vf.Padeş 1.374m)M-ţii Poiana Ruscă,Vf.Padeş 1.374m)

M-ţii ApuseniM-ţii Apuseni (M-ţii Bihor 1.849m, (M-ţii Bihor 1.849m, M-ţii Vlădeasa, Muntele Mare, M-ţii M-ţii Vlădeasa, Muntele Mare, M-ţii Trascăului, Metaliferi, Zarandului, Trascăului, Metaliferi, Zarandului, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Depr.Haţeg,Zarand,Beiuş)Depr.Haţeg,Zarand,Beiuş)

- zone carstice- zone carstice:: Scărişoara, Cetăţile Scărişoara, Cetăţile Ponorului, Peştera Urşilor.Ponorului, Peştera Urşilor.

SubcarpaţiiSubcarpaţii

Subcarpaţii - DescriereSubcarpaţii - Descriere LimiteLimite:: la marginea exterioară a la marginea exterioară a

CarpaţilorCarpaţilor Orientali şi a Orientali şi a Carpaţilor Meridionali, în Carpaţilor Meridionali, în imediata lor vecinătate şi imediata lor vecinătate şi prelungire, N -Valea Moldovei, V- prelungire, N -Valea Moldovei, V- Valea MotruluiValea Motrului

CaracteristiciCaracteristici::- stratele sedimentare sunt cutate, - stratele sedimentare sunt cutate,

aceasta influenţând aspectul aceasta influenţând aspectul exterior al reliefuluiexterior al reliefului

- există o succesiune de depresiuni - există o succesiune de depresiuni şi dealurişi dealuri

- formarea lor se datorează acţiunii - formarea lor se datorează acţiunii de ridicare şi deplasare spre de ridicare şi deplasare spre exterior a arcului carpaticexterior a arcului carpatic

SubdiviziuniSubdiviziuni:: Subcarpaţii MoldoveiSubcarpaţii Moldovei -între -între

râurile Moldova şi Trotuş, râurile Moldova şi Trotuş, C.Orientali şi Pod. Moldovei de C.Orientali şi Pod. Moldovei de care îi desparte Valea Moldovei şi care îi desparte Valea Moldovei şi Culoarul Siretului. Culoarul Siretului.

Structura este mai simplă. Structura este mai simplă. Subdiviziuni- Depresiunea Subdiviziuni- Depresiunea Neamţului, Depr. Cracău-Bistriţa, Neamţului, Depr. Cracău-Bistriţa, Depr. Tazlău-Caşin, mărginită la Depr. Tazlău-Caşin, mărginită la V de Culmea Pietricica.V de Culmea Pietricica.

Subcarpaţii CurburiiSubcarpaţii Curburii –la –la extremitatea Carpaţilor Curburii şi extremitatea Carpaţilor Curburii şi a Gr. Bucegi.a Gr. Bucegi.

Este cel mai complex sector al Este cel mai complex sector al Subcarp. datorită structurii foarte Subcarp. datorită structurii foarte cutate, a succe- siunii apropiate de cutate, a succe- siunii apropiate de depresiuni şi dealuri, a limitei greu depresiuni şi dealuri, a limitei greu de stabilit faţă de zona montană şi a de stabilit faţă de zona montană şi a formei curbate.formei curbate.

La S vin în contact direct cu Câmpia La S vin în contact direct cu Câmpia Română. Română.

Subdiviziuni–Depr. Vrancei, Vălenii Subdiviziuni–Depr. Vrancei, Vălenii de Munte, Pucioasa, Măgura de Munte, Pucioasa, Măgura Odobeşti, Dealul Istriţa etc.Odobeşti, Dealul Istriţa etc.

Subcarpaţii GeticiSubcarpaţii Getici sunt mărginiţi sunt mărginiţi la N de C. Meridionali, iar la S de la N de C. Meridionali, iar la S de Pod. Getic.Pod. Getic.

Acest sector este mai simplu decât Acest sector este mai simplu decât Subcarpaţii Curburii, dar mai Subcarpaţii Curburii, dar mai complex decât Subcarpaţii complex decât Subcarpaţii Moldovei.Moldovei.

Succesiunea de dealuri şi Succesiunea de dealuri şi depresiuni este destul de strânsă, depresiuni este destul de strânsă, iar altitudinea maximă este de iar altitudinea maximă este de 1.017m, la Măgura Măţău.1.017m, la Măgura Măţău.

Principalele depresiuni –Principalele depresiuni –Câmpulung(E), şi Târgu Jiu(V).Câmpulung(E), şi Târgu Jiu(V).

PodPod..Moldovei, Pod. Getic, Moldovei, Pod. Getic, Pod.MehedinţiPod.Mehedinţi Podişul MoldoveiPodişul Moldovei

LimiteLimite:: V- Carpaţii Orientali,Valea Moldovei V- Carpaţii Orientali,Valea Moldovei şi Culoarul Siretului, E- râul Prut, S- Câmpia şi Culoarul Siretului, E- râul Prut, S- Câmpia Română, N- graniţa cu Ucraina.Română, N- graniţa cu Ucraina.

CaracteristiciCaracteristici::- este cea mai întinsă unitate de podiş din ţară- este cea mai întinsă unitate de podiş din ţară- depozitele sedimentare mai recente stau pe un - depozitele sedimentare mai recente stau pe un

funda- ment foarte vechi al Platformei Est-funda- ment foarte vechi al Platformei Est-Europene, iar parte sudică, pe un fundament Europene, iar parte sudică, pe un fundament asemănător Pod. Dobrogeiasemănător Pod. Dobrogei

- rocile sunt dispuse orizontal sau au o înclinare - rocile sunt dispuse orizontal sau au o înclinare foarte redusă. Porţiunile mai înalte (500-foarte redusă. Porţiunile mai înalte (500-600m) se dezvoltă pe roci mai 600m) se dezvoltă pe roci mai dure(gresii,conglomerate),iar cele mai joase dure(gresii,conglomerate),iar cele mai joase (200-300m), pe un substrat predominant din (200-300m), pe un substrat predominant din argile.argile.

- alunecări de teren datorate substratului - alunecări de teren datorate substratului argilos, acumu- lării apei, defrişărilor şi argilos, acumu- lării apei, defrişărilor şi păşunatului excesivpăşunatului excesiv

SubdiviziuniSubdiviziuni:: Podişul SuceveiPodişul Sucevei - relief mai diversificat - relief mai diversificat

(Depres. Rădăuţi, Pod.Sucevei)(Depres. Rădăuţi, Pod.Sucevei) C. Moldovei (Jijiei)C. Moldovei (Jijiei) -zonă agricolă,iazuri pe -zonă agricolă,iazuri pe

râurirâuri Podişul BârladuluiPodişul Bârladului - N-Pod.Central - N-Pod.Central

Moldovenesc, S- Colinele Tutovei Moldovenesc, S- Colinele Tutovei (succesiune de dealuri şi văi paralele, care (succesiune de dealuri şi văi paralele, care coboară de la N spre S)coboară de la N spre S)

-forme de relief abrupte - cueste/coaste (Coasta -forme de relief abrupte - cueste/coaste (Coasta Iaşilor)Iaşilor)

Podişul GeticPodişul Getic Numit şi Piemontul Getic, se află în Numit şi Piemontul Getic, se află în

continuarea directă, spre sud, a continuarea directă, spre sud, a Subcarpaţilor GeticiSubcarpaţilor Getici

Este format din depuneri sedimentare Este format din depuneri sedimentare înclinate foarte uşor de la nord spre sud înclinate foarte uşor de la nord spre sud (piemont)(piemont)

În alcătuirea lor predomină pietrişurileÎn alcătuirea lor predomină pietrişurile Suprafaţa este intersectată de văi adânci Suprafaţa este intersectată de văi adânci

(Jiu, Olt, Argeş şi afluenţii lor)(Jiu, Olt, Argeş şi afluenţii lor) Sunt fragmentaţi în mai multe sectoare Sunt fragmentaţi în mai multe sectoare

(platforme)(platforme):: Platforma Strehaiei, Jiului, Platforma Strehaiei, Jiului, Olteţului, Cotmeana, Argeşului, Cândeşti)Olteţului, Cotmeana, Argeşului, Cândeşti)

Culmile deluroase au un aspect foarte Culmile deluroase au un aspect foarte neted şi scad în altitudine de la N la S.neted şi scad în altitudine de la N la S.

Podişul MehedinţiPodişul Mehedinţi Cuprins între Motru, Dunăre şi Pod GeticCuprins între Motru, Dunăre şi Pod Getic Structura şi relieful sunt asemănătoare Structura şi relieful sunt asemănătoare

munţilor, iar ca altitudine, este munţilor, iar ca altitudine, este asemănător dealurilorasemănător dealurilor

Pe suprafeţe mari se întâlnesc roci Pe suprafeţe mari se întâlnesc roci calcaroase pe care se dezvoltă fenomene calcaroase pe care se dezvoltă fenomene carstice (peşteri, cursuri subterane)carstice (peşteri, cursuri subterane)

La contactul Podişului Mehedinţi cu La contactul Podişului Mehedinţi cu Dunărea există un sector mai îngust al Dunărea există un sector mai îngust al fluviului, denumit Porţile de Fier.fluviului, denumit Porţile de Fier.

Podişul Podişul DobrogeiDobrogei

LimiteLimite:: între Dunăre şi Marea Neagră între Dunăre şi Marea Neagră CaracteristiciCaracteristici::

- partea centrală (Pod.Casimcei) este alcătuită - partea centrală (Pod.Casimcei) este alcătuită din roci foarte vechi (din roci foarte vechi (""şisturi verzişisturi verzi""),care fac ),care fac parte din lanţul M-ţilor Caledonieniparte din lanţul M-ţilor Caledonieni

- partea nordică (M-ţii Măcinului) este formată - partea nordică (M-ţii Măcinului) este formată din roci vechi (granite), care aparţin Europei din roci vechi (granite), care aparţin Europei hercinicehercinice

- partea de sud (Pod.Dobrogei de Sud) este - partea de sud (Pod.Dobrogei de Sud) este formată din roci mai recente (calcare,gresii), formată din roci mai recente (calcare,gresii), foarte larg ondulate cu frecvente abrupturifoarte larg ondulate cu frecvente abrupturi

- pe mari întinderi este acoperit cu un strat de - pe mari întinderi este acoperit cu un strat de loessloess

- partea centrală şi nordică este înclinată de la - partea centrală şi nordică este înclinată de la Dunăre spre mare, partea sudică este Dunăre spre mare, partea sudică este înclinată dinspre mare spre Dunăreînclinată dinspre mare spre Dunăre

-- este o unitate de mare originalitate, o regiune este o unitate de mare originalitate, o regiune singulară şi la nivelul continentuluisingulară şi la nivelul continentului

SubdiviziuniSubdiviziuni:: Masivul Dobrogei de NordMasivul Dobrogei de Nord (M-ţii Măcinului (M-ţii Măcinului

467m vf. Greci, Pod.Babadag, Culmea 467m vf. Greci, Pod.Babadag, Culmea Niculiţelului, Dealurile Tulcei).Niculiţelului, Dealurile Tulcei).

Podişul Dobrogei Centrale Podişul Dobrogei Centrale (Pod.Casimcei)(Pod.Casimcei) este străbătut de râul este străbătut de râul Casimcea.Casimcea.

Podişul Dobrogei de SudPodişul Dobrogei de Sud –în porţiunea mai –în porţiunea mai joasă s-a construit Canalul Dunăre-M.Neagră. joasă s-a construit Canalul Dunăre-M.Neagră. Spre est- relief litoral (cu faleză şi plajă). Spre est- relief litoral (cu faleză şi plajă). Este străbătut de văi foarte adânci şi Este străbătut de văi foarte adânci şi paralele, de la SE spre NV.paralele, de la SE spre NV.

Dealurile de Vest şi Câmpia Dealurile de Vest şi Câmpia de Vestde Vest

Dealurile de VestDealurile de Vest::

-- ssituate în prelungirea C. Occidentali, fac trecerea ituate în prelungirea C. Occidentali, fac trecerea spre Câmpia de Vest. Sunt formate din depuneri spre Câmpia de Vest. Sunt formate din depuneri ale râurilor în fosta Mare Panonică. Au apărut ale râurilor în fosta Mare Panonică. Au apărut ca formă de relief înaintea Câmpiei de Vest.ca formă de relief înaintea Câmpiei de Vest.

- spre E, trecerea spre câmpie este abia - spre E, trecerea spre câmpie este abia perceptibilă, în timp ce în V, atât dealurile cât şi perceptibilă, în timp ce în V, atât dealurile cât şi câmpia pătrund adânc în interiorul munţilor sub câmpia pătrund adânc în interiorul munţilor sub forma unor forma unor ""depresiuni golfuridepresiuni golfuri““, în lungul , în lungul râurilorrâurilor

- au aspectul unui plan uşor înclinat,altitudini - au aspectul unui plan uşor înclinat,altitudini reduse,lăţime variabilă, roci moi (pe alocuri şi reduse,lăţime variabilă, roci moi (pe alocuri şi roci dure), acumulări subterane de ape termale roci dure), acumulări subterane de ape termale la contactul cu munţii.la contactul cu munţii.

- subdiviz. mai mari -Dealurile Silvaniei, Dealurile - subdiviz. mai mari -Dealurile Silvaniei, Dealurile LipoveiLipovei

Câmpia de Vest (Câmpia Banato-Crişană)Câmpia de Vest (Câmpia Banato-Crişană)::

- - Câmpiile înalteCâmpiile înalte, în prelungirea dealurilor, , în prelungirea dealurilor, formate prin eroziunea acestora (C.Vingăi formate prin eroziunea acestora (C.Vingăi 143m), aspect colinar.143m), aspect colinar.

- - Câmpiile orizontale (tabulareCâmpiile orizontale (tabulare)), acoperite cu , acoperite cu loess şi nisipuri (C. Carei, C. Aradului), aspect loess şi nisipuri (C. Carei, C. Aradului), aspect neted.neted.

- - Câmpiile joase (Câmpiile joase ("" de coborâre de coborâre"")) se află pe se află pe cursurile inferioare ale râurilor Someş, Crişuri, cursurile inferioare ale râurilor Someş, Crişuri, Timiş (Câmpia Someşului, C.Crişurilor, Timiş (Câmpia Someşului, C.Crişurilor, C.Timişului). C.Timişului).

Câmpia RomânăCâmpia Română

Câmpia Română, Lunca Câmpia Română, Lunca DunăriiDunării Câmpia RomânăCâmpia Română::

LimiteLimite:: între Lunca Dunării în S, E şi V şi între Lunca Dunării în S, E şi V şi regiuni deluroase în Nregiuni deluroase în N

CaracteristiciCaracteristici::

- înălţimile sunt cuprinse între între 6m (la - înălţimile sunt cuprinse între între 6m (la vărsarea Siretului în Dunăre) şi 300m (la vărsarea Siretului în Dunăre) şi 300m (la ieşirea Argeşului din Pod.Getic) Pe cea mai ieşirea Argeşului din Pod.Getic) Pe cea mai mare întindere are o înălţime de 50-90m.mare întindere are o înălţime de 50-90m.

- s-a format prin umplerea cu materiale depuse - s-a format prin umplerea cu materiale depuse de râuri pe locul unui lac foarte întins, de râuri pe locul unui lac foarte întins, succesiv de la N spre S.succesiv de la N spre S.

- are un relief neomogen şi pe suprafaţa ei se - are un relief neomogen şi pe suprafaţa ei se întâlnesc mai multe zone (fâşii longitudinale) întâlnesc mai multe zone (fâşii longitudinale) cu aspecte caracteristicecu aspecte caracteristice::

* * câmpii înaltecâmpii înalte (nord, 200-300m), la ieşirea (nord, 200-300m), la ieşirea râurilor din ţinuturile deluroaserâurilor din ţinuturile deluroase

* * câmpii de coborârecâmpii de coborâre (în continuarea câmpiilor (în continuarea câmpiilor înalte), de la râul Argeş până la Siret, în curs înalte), de la râul Argeş până la Siret, în curs de coborâre lentă.de coborâre lentă.

* * câmpii orizontalecâmpii orizontale, mai netede, cu aspect , mai netede, cu aspect tabular, acoperite cu loess şi pe alocuri cu tabular, acoperite cu loess şi pe alocuri cu nisip. Pe loess se formează mici adâncituri nisip. Pe loess se formează mici adâncituri (crovuri), mai frecvente în partea estică.(crovuri), mai frecvente în partea estică.

- suprafaţa orizontală a câmpiei este - suprafaţa orizontală a câmpiei este fragmentată de văile şi luncile largi ale fragmentată de văile şi luncile largi ale râurilor.râurilor.

SubdiviziuniSubdiviziuni:: Sectorul vestic (Câmpia OltenieiSectorul vestic (Câmpia Olteniei)), situat , situat

la V de Olt, este o regiune mai înaltă şi la V de Olt, este o regiune mai înaltă şi mai veche. Spre Dunăre, Jiu, Olt suprafeţele mai veche. Spre Dunăre, Jiu, Olt suprafeţele netede se întind sub forma unor terase, care netede se întind sub forma unor terase, care pe alocuri, au acumulări de nisip.pe alocuri, au acumulări de nisip.

Sectorul centralSectorul central cuprinde de la N spre S, cuprinde de la N spre S, câmpii înalte, câmpii joase şi câmpii netede.câmpii înalte, câmpii joase şi câmpii netede.

Sectorul esticSectorul estic cuprinde cea mai întinsă cuprinde cea mai întinsă regiune de coborâre (C. Siretului Inferior) şi regiune de coborâre (C. Siretului Inferior) şi cea mai întinsă câmpie netedă (C. cea mai întinsă câmpie netedă (C. Bărăganului) cu mai multe subdiviziuni. Bărăganului) cu mai multe subdiviziuni. Solurile foarte fertile au favorizat Solurile foarte fertile au favorizat dezvoltarea agriculturii, în prezent fiind dezvoltarea agriculturii, în prezent fiind principala regiune agricolă a ţării.principala regiune agricolă a ţării.

Lunca DunăriiLunca Dunării::

- lunca este cea mai joasă treaptă de relief, - lunca este cea mai joasă treaptă de relief, situată în lungul Dunării şi al râurilor marisituată în lungul Dunării şi al râurilor mari

- Lunca Dunării urmăreşte fluviul de la intrarea - Lunca Dunării urmăreşte fluviul de la intrarea în Câmpia Română până în zona Deltei.în Câmpia Română până în zona Deltei.

- lăţimea ei este variabilă, putând ajunge la 20-- lăţimea ei este variabilă, putând ajunge la 20-25km.25km.

- celelalte râuri principale (Mureş, Olt, Argeş, - celelalte râuri principale (Mureş, Olt, Argeş, Siret, Prut ş.a.) formează de asemenea lunci Siret, Prut ş.a.) formează de asemenea lunci întinse.întinse.

Relief în formare-Delta Relief în formare-Delta DunăriiDunării

Delta Delta Dunării Dunării

Braţele DunăriiBraţele Dunării:: Braţul ChiliaBraţul Chilia, în N, este cel mai lung şi , în N, este cel mai lung şi

cu debitul cel mai mare. La vărsarea în cu debitul cel mai mare. La vărsarea în mare crează o deltă (Delta secundară mare crează o deltă (Delta secundară a Chiliei, ce aparţine Ucrainei).a Chiliei, ce aparţine Ucrainei).

Braţul SulinaBraţul Sulina, în centru, este cel mai , în centru, este cel mai scurt, dar singurul navigabil pentru scurt, dar singurul navigabil pentru vase maritime.vase maritime.

Braţul Sf. GheorgheBraţul Sf. Gheorghe, în S, este al , în S, este al doilea ca lungime şi debit. Din el se doilea ca lungime şi debit. Din el se desprind canale şi braţe secundare ce desprind canale şi braţe secundare ce fac legătura cu Lacul Razim.fac legătura cu Lacul Razim.

Aspectul general al Deltei DunăriiAspectul general al Deltei Dunării::

- are suprafeţe mai înalte (grinduri şi - are suprafeţe mai înalte (grinduri şi ostroave)ostroave):: grinduri fluviale, grinduri grinduri fluviale, grinduri maritime, grinduri continentale.maritime, grinduri continentale.

- suprafeţele mai joase sunt- suprafeţele mai joase sunt:: braţe braţe secundare, lacuri, gârle, mlaştini, bălţi şi secundare, lacuri, gârle, mlaştini, bălţi şi canale.canale.

- în partea de sud, Delta Dunării se continuă - în partea de sud, Delta Dunării se continuă cu o întinsă lagună (Razim-Sinoe), cu o întinsă lagună (Razim-Sinoe), formată prin bararea unui vechi golf cu formată prin bararea unui vechi golf cu un cordon de nisip. Pe marginea lagunei un cordon de nisip. Pe marginea lagunei se află o îngustă câmpie litorală (Câmpia se află o îngustă câmpie litorală (Câmpia litorală a lagunei Razim-Sinoe).litorală a lagunei Razim-Sinoe).

Delta – cea mai joasă regiune a ţăriDelta – cea mai joasă regiune a ţări

- altitudinea medie este de 0,5 m- altitudinea medie este de 0,5 m

- altitudinea maximă este 12 m în grindul Letea- altitudinea maximă este 12 m în grindul Letea

- lacurile şi mlaştinile din interiorul Deltei sunt - lacurile şi mlaştinile din interiorul Deltei sunt situate sub nivelul de 0 m, iar braţele situate sub nivelul de 0 m, iar braţele principale au adâncimi ale apei de până la 30 principale au adâncimi ale apei de până la 30 m.m.

Delta – cea mai nouă regiune (în curs de Delta – cea mai nouă regiune (în curs de formare)formare)

Formarea Deltei se datorează mai multor Formarea Deltei se datorează mai multor factorifactori::

- existenţa unei mari cantităţi de aluviuni- existenţa unei mari cantităţi de aluviuni

- lipsa mareelor- lipsa mareelor

- panta redusă a fluviului şi a platformei - panta redusă a fluviului şi a platformei continentalecontinentale

- curenţii circulari ai Mării Negre- curenţii circulari ai Mării Negre

- oscilaţiile nivelului Mării Negre în timpul - oscilaţiile nivelului Mării Negre în timpul cuaternarului, ţărmul fiind succesiv, când spre cuaternarului, ţărmul fiind succesiv, când spre interiorul uscatului, când spre largul măriiinteriorul uscatului, când spre largul mării

Delta – rezervaţie a biosfereiDelta – rezervaţie a biosferei

- întindera mare de apă favorizează dezvoltarea - întindera mare de apă favorizează dezvoltarea unei vegeta- ţii bogate, specificeunei vegeta- ţii bogate, specifice:: stuf, stuf, vegetaţie acvatică, păduri de sălcii.vegetaţie acvatică, păduri de sălcii.

- fauna este formată din numeroase specii- fauna este formată din numeroase specii:: păsări păsări (pelicani, egrete etc.), mamifere (vidra, vulpea, (pelicani, egrete etc.), mamifere (vidra, vulpea, bizamul), peşti (sturioni, crap, somn).bizamul), peşti (sturioni, crap, somn).

Platforma continentală a Platforma continentală a Mării NegreMării Negre Aspectul general al platformei Aspectul general al platformei

continentalecontinentale::- are aspectul unei câmpii cu o înclinare - are aspectul unei câmpii cu o înclinare

foarte redusă care coboară spre larg, foarte redusă care coboară spre larg, ajungând la adâncimi de 200 m. ajungând la adâncimi de 200 m. Adâncimile intermediare (50-100 m) Adâncimile intermediare (50-100 m) urmăresc linia ţărmului, dar sunt urmăresc linia ţărmului, dar sunt situate la distanţe mari de acesta.situate la distanţe mari de acesta.

- ca mod de formare, este o câmpie - ca mod de formare, este o câmpie invadată de apele mării după topirea invadată de apele mării după topirea gheţarilor la sfârşitul cuaternarului. gheţarilor la sfârşitul cuaternarului. ""Câmpia submarinăCâmpia submarină"" prezintă urmele prezintă urmele cursurilor unor râuri de când era cursurilor unor râuri de când era teritoriu continental, iar M. Neagră era teritoriu continental, iar M. Neagră era mai puţin întinsă.mai puţin întinsă.

Apele marine care acoperă Apele marine care acoperă platforma continentalăplatforma continentală

- este acoperită cu ape caracteristice - este acoperită cu ape caracteristice stratului superficial al M.Negre stratului superficial al M.Negre (salinitate relativ re- dusă 16-17‰, cu (salinitate relativ re- dusă 16-17‰, cu oxigen şi vieţuitoareoxigen şi vieţuitoare:: del- fini, sturioni, del- fini, sturioni, guvizi, stavrizi, meduze, scoici).guvizi, stavrizi, meduze, scoici).

- curenţii marini orientaţi NE-SV nu sunt - curenţii marini orientaţi NE-SV nu sunt continui, iar nisipul pe care îl continui, iar nisipul pe care îl transportă a format lagune (Razim–transportă a format lagune (Razim–Sinoe, Siutghiol) şi limane (Taşaul, Sinoe, Siutghiol) şi limane (Taşaul, Techirghiol, Mangalia).Techirghiol, Mangalia).

- platforma cuprinde marea teritorială - platforma cuprinde marea teritorială (22km de la ţărm) şi zona economică (22km de la ţărm) şi zona economică exclusivă, iar mai departe este zona exclusivă, iar mai departe este zona liberă.liberă.

Litoralul românesc al Mării Litoralul românesc al Mării Negre (sectoare)Negre (sectoare)::

- - ţărm josţărm jos, în nord, între Sulina şi , în nord, între Sulina şi Capul Midia, cuprinzând ţărmul Capul Midia, cuprinzând ţărmul Deltei şi laguna Razim-Sinoe.Deltei şi laguna Razim-Sinoe.

- - ţărm înaltţărm înalt, în partea de sud, de la , în partea de sud, de la Capul Midia la Vama Veche, cu Capul Midia la Vama Veche, cu faleze, plaje de nisip şi staţiuni faleze, plaje de nisip şi staţiuni turistice (Mamaia, Eforie turistice (Mamaia, Eforie Costineşti, Neptun, Mangalia Costineşti, Neptun, Mangalia etc.)etc.)

- lungimea litoralului românesc este - lungimea litoralului românesc este de 244 km.de 244 km.

Alte caracteracteristici ale Alte caracteracteristici ale platformei continentaleplatformei continentale

- are resurse de hidrocarburi, - are resurse de hidrocarburi, resurse piscicole, săruri resurse piscicole, săruri minerale, nisip minerale, nisip

- adâncimile reduse până aproape - adâncimile reduse până aproape de ţărm, creează dificultăţi de ţărm, creează dificultăţi dezvoltării porturilor. De aceea dezvoltării porturilor. De aceea se fac amenajări speciale (diguri, se fac amenajări speciale (diguri, incinte de mare adâncime – ex. incinte de mare adâncime – ex. Constanţa Sud).Constanţa Sud).

Harta climatică Harta climatică

ClimaClima Factorii care determină şi influenţează Factorii care determină şi influenţează climaclima::

- - poziţia geografică pe Glob determină poziţia geografică pe Glob determină caracterul temperat al climeicaracterul temperat al climei

- poziţia aproape centrală în cadrul - poziţia aproape centrală în cadrul continentului îi dă caracterul de climă continentului îi dă caracterul de climă continentalăcontinentală

- circulaţia generală a maselor de aer - circulaţia generală a maselor de aer preponderent de preponderent de la vest influenţează, la vest influenţează, mai ales, regimul precipitaţiilormai ales, regimul precipitaţiilor

- circulaţia frecventă din N şi NE - circulaţia frecventă din N şi NE determină zăpezi şi geruridetermină zăpezi şi geruri

- relieful determină o etajare pe - relieful determină o etajare pe altitudine a caracteristicilor climatice altitudine a caracteristicilor climatice principaleprincipale

- diferenţa de latitudine dintre S şi N - diferenţa de latitudine dintre S şi N ţăriiţării

- Marea Neagră exercită o influenţă - Marea Neagră exercită o influenţă redusă şi limitată redusă şi limitată la zona litoralăla zona litorală

Sectoarele de influenţă climaticăSectoarele de influenţă climatică::- - climatul cu influenţe oceanice, în climatul cu influenţe oceanice, în

centrul şi V ţăriicentrul şi V ţării- climatul cu influenţe - climatul cu influenţe

submediteraneene, în SVsubmediteraneene, în SV- climatul de ariditate, în partea estică- climatul de ariditate, în partea estică- climatul cu influenţe scandinavo-- climatul cu influenţe scandinavo-

baltice, în Nbaltice, în N- climatul cu influenţe pontice, în - climatul cu influenţe pontice, în

extremitatea esticăextremitatea estică- sectoare cu climat de tranziţie- sectoare cu climat de tranziţie

Caracteristicile elementelor Caracteristicile elementelor climaticeclimatice::

- - regimul şi repartiţia temperaturii regimul şi repartiţia temperaturii aerului -temperatura medie anuală aerului -temperatura medie anuală scade de la S la N şi în altitudinescade de la S la N şi în altitudine:: 3 3 etaje termice – cald (cu valori peste etaje termice – cald (cu valori peste 1010°°C), mediu (între 10C), mediu (între 10°°C şi 6C şi 6°°C) şi C) şi rece (sub 6rece (sub 6°°C).C).

- precipitaţiile atmosferice scad de la V - precipitaţiile atmosferice scad de la V la E şi cresc în altitudinela E şi cresc în altitudine

- regimul eolian - cele mai frecvente - regimul eolian - cele mai frecvente vânturi de pe teritoriul ţării noastre vânturi de pe teritoriul ţării noastre sunt vânturile de vest (în V), sunt vânturile de vest (în V), crivăţul (în partea estică şi C. crivăţul (în partea estică şi C. Română). În anumite depresiuni Română). În anumite depresiuni submontane există vânturi cusubmontane există vânturi cu caracter de fcaracter de fööehn.ehn.

Etajele de climăEtajele de climă::--climatul alpin (la peste 1800 m)climatul alpin (la peste 1800 m)-climatul montan (între 800-1800 m)-climatul montan (între 800-1800 m)-climatul de dealuri înalte (între 500--climatul de dealuri înalte (între 500-

800 m)800 m)-climatul de dealuri joase ( între 200--climatul de dealuri joase ( între 200-

500 m)500 m)-climatul de câmpie -climatul de câmpie -climatul de litoral şi deltă-climatul de litoral şi deltă

Hidrografia RomânieiHidrografia României

Fluviul Fluviul DunăreaDunărea Factorii care determină şi influenţează Factorii care determină şi influenţează

hidrografiahidrografia- clima (în special cantitatea de precipitaţii)- clima (în special cantitatea de precipitaţii)- relieful (dispunerea treptelor şi unităţilor de - relieful (dispunerea treptelor şi unităţilor de

relief)relief)- alcătuirea substratului (rocile)- alcătuirea substratului (rocile)- circuitul apei în natură- circuitul apei în natură Date generale despre DunăreDate generale despre Dunăre- lungimea fluviului este de 2860 km- lungimea fluviului este de 2860 km- un segment de 1075 km (38- un segment de 1075 km (38%%) este limitrof ) este limitrof

sau sau traversează teritoriul ţării noastresau sau traversează teritoriul ţării noastre- este al doilea fluviu ca lungime şi debit din - este al doilea fluviu ca lungime şi debit din

EuropaEuropa- străbate continentul de la vest (M-ţii - străbate continentul de la vest (M-ţii

Pădurea Neagră) la est (M.Neagră), Pădurea Neagră) la est (M.Neagră), trecând prin 10 ţări (Germania, Austria, trecând prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Rep.Moldova, Ucraina) România, Bulgaria, Rep.Moldova, Ucraina) şi prin 4 capitale (Viena, Bratislava, şi prin 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)Budapesta, Belgrad)

- adună aproape toată reţeaua hidrografică a - adună aproape toată reţeaua hidrografică a ţării noastreţării noastre

- are variaţii de nivel şi de debit, cele mai mari - are variaţii de nivel şi de debit, cele mai mari debite fiind în luna mai, iar cele mai mici, debite fiind în luna mai, iar cele mai mici, toamna/iarnatoamna/iarna

- cantitatea medie anuală de aluviuni - cantitatea medie anuală de aluviuni transportate este de 30 milioane tonetransportate este de 30 milioane tone

- potenţialul hidroenergetic al Dunării - potenţialul hidroenergetic al Dunării reprezintă ¼ din totalul potenţialului reprezintă ¼ din totalul potenţialului hidroenergetic al ţării noastrehidroenergetic al ţării noastre

Sectoarele DunăriiSectoarele Dunării:: Sectorul Baziaş - Porţile de Sectorul Baziaş - Porţile de

FierFier ( (Defileul Dunării)Defileul Dunării). Zona . Zona îngustă din dreptul Munţilor îngustă din dreptul Munţilor Almăjului poartă numele de Almăjului poartă numele de ""CazaneCazane"". În urma construirii . În urma construirii barajului s-a format un lac întins, barajului s-a format un lac întins, necesar hidrocentralei necesar hidrocentralei ""Porţile de Porţile de FierFier""..

Sectorul Porţile de Fier – Sectorul Porţile de Fier – CălăraşiCălăraşi este situat în sudul C. este situat în sudul C. Române. Lunca Dunării are o Române. Lunca Dunării are o lăţime de până la 20-25 km.lăţime de până la 20-25 km.

Sectorul Călăraşi – Brăila Sectorul Călăraşi – Brăila ((""bălţilebălţile"" Dunării) Dunării) se se caracterizează prin despărţirea caracterizează prin despărţirea Dunării în două braţe care închid Dunării în două braţe care închid în interior incinte (Insula Mare a în interior incinte (Insula Mare a Brăilei şi Balta Ialomiţei) Brăilei şi Balta Ialomiţei) transformate în zone agricole.transformate în zone agricole.

Sectorul Brăila – Marea Neagră Sectorul Brăila – Marea Neagră (Dunărea Maritimă)(Dunărea Maritimă), permite în , permite în aval de Brăila, intrarea navelor aval de Brăila, intrarea navelor maritime. În apropiere de Tulcea, maritime. În apropiere de Tulcea, Dunărea se desparte în trei braţeDunărea se desparte în trei braţe:: Chilia, Sulina, Sf.Gheorghe. Chilia, Sulina, Sf.Gheorghe.

Bazinul DunăriiBazinul Dunării

Râurile interioareRâurile interioare Caracteristicile reţelei Caracteristicile reţelei

hidrograficehidrografice::

- - are o formă radiară (asemănătoare are o formă radiară (asemănătoare spiţelor unei roţi) şi divergentă spiţelor unei roţi) şi divergentă (din centru spre exterior)(din centru spre exterior)

- cele mai lungi râuri sunt- cele mai lungi râuri sunt:: Mureş, Mureş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa, Someş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, etc.Argeş, Jiu, etc.

- cele mai mari debite au râurile- cele mai mari debite au râurile:: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş, Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş, etc.etc.

- se grupează în- se grupează în::

* * grupa de vestgrupa de vest (colectate de Tisa), (colectate de Tisa),

* * grupa de sudgrupa de sud (colectate de Dunăre), (colectate de Dunăre),

* * grupa de estgrupa de est (se varsă în Siret şi (se varsă în Siret şi Prut),Prut),

* * râurile dobrogenerâurile dobrogene (se varsă în (se varsă în lagunele şi limanele maritime) lagunele şi limanele maritime)

--bazinele hidrograficebazinele hidrografice reprezintă reprezintă suprefeţele de teren de unde îşi suprefeţele de teren de unde îşi adună apele un râu sau un fluviu.adună apele un râu sau un fluviu.

Principalele artere hidrograficePrincipalele artere hidrografice:: TisaTisa, cu afluenţi din Depr. , cu afluenţi din Depr.

MaramureşuluiMaramureşului SomeşulSomeşul, format prin unirea la Dej a , format prin unirea la Dej a

Someşului Mare cu Someşul MicSomeşului Mare cu Someşul Mic CrişurileCrişurile, cuprind, cuprind:: Barcăul, Crişul Barcăul, Crişul

Repede, Crişul Negru, Crişul AlbRepede, Crişul Negru, Crişul Alb MureşulMureşul (cu afluenţii (cu afluenţii:: Arieş, Târnava, Arieş, Târnava,

Sebeş, Strei şi alte râuri mai mici)Sebeş, Strei şi alte râuri mai mici) BegaBega Timişul Timişul Caraş, Nera, CernaCaraş, Nera, Cerna JiulJiul (cu afluenţii principali (cu afluenţii principali:: Motru şi Motru şi

Gilort)Gilort) OltulOltul (cu afluenţii (cu afluenţii:: Râul Negru, Râul Negru,

Bârsa, Cibin, Lotru, Topolog, Olteţ)Bârsa, Cibin, Lotru, Topolog, Olteţ) VedeaVedea (cu Teleormanul) (cu Teleormanul) ArgeşulArgeşul (cu Dâmboviţa) (cu Dâmboviţa) IalomiţaIalomiţa (cu Prahova şi Teleajen) (cu Prahova şi Teleajen) SiretulSiretul (afluenţi (afluenţi:: Suceava, Moldova, Suceava, Moldova,

Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârlad)Bistriţa, Trotuş, Buzău, Bârlad) Prutul Prutul (cu Jijia)(cu Jijia) Casimcea Casimcea

LacurileLacurile Lacurile naturaleLacurile naturale:: Lagunele maritimeLagunele maritime:: Razim-Sinoe, Razim-Sinoe,

SiutghiolSiutghiol Limanele maritimeLimanele maritime:: Taşaul, Taşaul,

Techirghiol, MangaliaTechirghiol, Mangalia Limanele fluvialeLimanele fluviale:: Snagov, Snagov,

CăldăruşaniCăldăruşani Lacurile sărate sau cu apă dulceLacurile sărate sau cu apă dulce Lacurile formate în masivele de Lacurile formate în masivele de

saresare:: în Subcarpaţi, Depr.Colinară în Subcarpaţi, Depr.Colinară a Transilvaniei, Depr. a Transilvaniei, Depr. MaramureşuluiMaramureşului

Lacuri formate în dolineLacuri formate în doline, în , în regiunile carsticeregiunile carstice:: Vărăşoaia (în M- Vărăşoaia (în M-ţii Bihor), Zăton (Pod. Mehedinţi)ţii Bihor), Zăton (Pod. Mehedinţi)

Lac de baraj naturalLac de baraj natural:: Lacul Roşu Lacul Roşu Lac în craterLac în crater:: Lacul Sf. Ana Lacul Sf. Ana Lacurile glaciareLacurile glaciare:: în grupa în grupa

Făgăraş (Podragu Mare, Bâlea, Făgăraş (Podragu Mare, Bâlea, Iezer), în grupa Parâng Iezer), în grupa Parâng (L.Gâlcescu), în M-ţii Retezat-(L.Gâlcescu), în M-ţii Retezat-Godeanu (Bucura - cel mai întins, Godeanu (Bucura - cel mai întins, Zănoaga - cel mai adânc)Zănoaga - cel mai adânc)

Lacuri artificialeLacuri artificiale:: Iazurile (C.Jijiei, Iazurile (C.Jijiei,

C.Transilvaniei)C.Transilvaniei) Lacurile hidroenergetice (pe Lacurile hidroenergetice (pe

Dunăre (Porţile de Fier, Dunăre (Porţile de Fier, Ostrovu Mare), Bistriţa Ostrovu Mare), Bistriţa (Izvorul Muntelui), Argeş (Izvorul Muntelui), Argeş (L.Vidraru), Lotru (L.Vidra), (L.Vidraru), Lotru (L.Vidra), Prut (Stânca-Costeşti), Prut (Stânca-Costeşti), Someşul Mic, Sebeş, Râul Someşul Mic, Sebeş, Râul Mare,Olt, Siret, etc.)Mare,Olt, Siret, etc.)

Lacuri de agrement, mai Lacuri de agrement, mai cunoscute fiind cele din cunoscute fiind cele din nordul capitalei, pe râul nordul capitalei, pe râul ColentinaColentina:: Băneasa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Herăstrău, Floreasca, Tei, etc.etc.

Marea NeagrăMarea Neagră

Marea Neagră - Marea Neagră - CaracteristiciCaracteristici Este o mare intercontinentalăEste o mare intercontinentală

Ţărmurile sunt puţin crestateŢărmurile sunt puţin crestate Relieful cuprinde platforma Relieful cuprinde platforma

continentală (0-200m), abruptul continentală (0-200m), abruptul continental (200-2000m) şi bazinul continental (200-2000m) şi bazinul Mării Negre (sub 2000m).Mării Negre (sub 2000m).

Bilanţul apelor este pozitiv, suprafaţa Bilanţul apelor este pozitiv, suprafaţa mării fiind în uşoară creştere mării fiind în uşoară creştere (transgresiune) deoarece totalitatea (transgresiune) deoarece totalitatea aportului de apă este mai mare decât aportului de apă este mai mare decât pierderile.pierderile.

Are două straturi de apăAre două straturi de apă:: la suprafaţă la suprafaţă (până la 200 m) un strat mai dulce (până la 200 m) un strat mai dulce (salinitate 17-18‰), iar în adâncime (salinitate 17-18‰), iar în adâncime (sub 200m) un strat mai sărat (21-(sub 200m) un strat mai sărat (21-22‰ salinitate), cu hidrogen 22‰ salinitate), cu hidrogen sulfurat, lipsit de viaţă. sulfurat, lipsit de viaţă.

Curenţii verticali lipsesc şi de aceea Curenţii verticali lipsesc şi de aceea între cele două straturi nu se produc între cele două straturi nu se produc schimburi mari de apă.schimburi mari de apă.

Stratul de la suprafaţă are o Stratul de la suprafaţă are o densitate mai redusă (este mai uşor), densitate mai redusă (este mai uşor), plutind peste stratul de adâncime.plutind peste stratul de adâncime.

Curenţii circulari se datorează Curenţii circulari se datorează vântuluivântului

În dreptul Str. Bosfor există doi În dreptul Str. Bosfor există doi curenţi complementaricurenţi complementari:: de de ""descărcaredescărcare"" (la suprafaţă, din M. (la suprafaţă, din M. Neagră spre M. Mediterană) şi de Neagră spre M. Mediterană) şi de ""compensarecompensare"" (în adâncime, în (în adâncime, în sens invers).sens invers).

Viaţa din M. Neagră cuprinde Viaţa din M. Neagră cuprinde fitoplancton (alge), zooplancton fitoplancton (alge), zooplancton (protozoare şi crustacee (protozoare şi crustacee inferioare), mamifere (delfini), inferioare), mamifere (delfini), peşti (rechini, scrumbie, pălămidă, peşti (rechini, scrumbie, pălămidă, sturioni).sturioni).

Realizat de Realizat de Prof. Prof. Voicu Carmen - AnisoaraVoicu Carmen - Anisoara ŞcoalŞcoalaa gimnaziala nr.5 Gala Galaction Mangaliagimnaziala nr.5 Gala Galaction Mangalia BibliografieBibliografie:: Octavian MândruţOctavian Mândruţ - - Geografia României, clasa a VIII-a, Ed. Geografia României, clasa a VIII-a, Ed.

Corint Corint sitemap.3x.ro/ge/geomap/ sitemap.3x.ro/ge/geomap/ mirceaeliade.wikispaces.com mirceaeliade.wikispaces.com www.ordogborda.huwww.ordogborda.hu/...//.../ ioanvoda.wikispaces.com ioanvoda.wikispaces.com www.ebacalaureat.ro/...www.ebacalaureat.ro/...// metropotam.ro/.../ metropotam.ro/.../ www.catastrofe-naturale.ro/.../ www.catastrofe-naturale.ro/.../ www.liis.ro/.../geografie www.liis.ro/.../geografie