1

CARACTERIZARE GENERALA ZONA TECUCI, JUD. GALATI

1. CARACTERIZARE GEOMORFOLOGICA, GEOLOGICA, HIDROGEOLOGICA SI

CLIMATICA GENERALA

Amplasamentul Tecuci este situat pe un teren ce face parte, din punct de vedere

morfologic, din marea unitate morfologica Campia Romana, extremitatea nord estica a

acesteia, reprezentata prin unitatea de rang inferior Campia Tecuciului (prelungirea nord

vestica a Campiei Covurlui), (Fig. 1 si Fig. 2). Zona are aspect de golf, patrunzand adanc

in partea de sud-vest a Podisului Moldovei, intre Colinele Tutovei la nord si nord-vest si

Podisul Covurluiului la est. Altitudinile maxime pe care le atinge relieful in acest areal

coboara sub 60m, iar trasatura esentiala a zonei o constituie predominarea campurilor

largi si putin inclinate spre est si sud. Caracteristica reliefului in acest sector o constituie

prezenta unor interfluvii cu suprafete plane, iar vaile consecvente au cursul orientat N S.

Eroziunea, in general redusa, exercitata de ape provoaca totusi uneori denivelari de cca.

30m intre interfluvii si firul vailor. Caracterul friabil al depozitelor din constitutia acestei

regiuni favorizeaza dezvoltarea proceselor deluviale pe versanti, din cauza carora de cele

mai multe ori formatiunile mai vechi sunt mascate. Prezenta nisipurilor determina aparitia

unui relief de dune, cum este cazul in zona Campiei Tecuciului, langa Hanu Conachi.

Campia Tecuciului se invecineaza la vest, nord si est cu Podisul Moldovenesc, dupa cum

urmeaza: la vest cu ramificatia sudica a acestuia, cunoscuta sub numele de Piemontul

Poiana - Nicoresti, la nord cu Podisul Barladului, iar la est cu Podisul Covurlui.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se gaseste pe un relief de

campie de acumulare cuaternara. Majoritar, predomina relieful de campie fluvio-lacustra

acoperita cu depozite loessoide, tabulara, nefragmentata. Local, in partea de est si sud

est relieful este de campie de terase slab fragmentata (43), iar in lungul vailor de campie

aluviala holocena de divagare (de subsidenta), cu aspect de albie majora (Fig. 3).

2

Fig. 1 Unitatile morfologice ale Romaniei

Fig. 2 Unitatile morfologice ale teritoriului Romaniei: Campia Romana

Amplasament: Tecuci

Amplasament: TecucI

.

3

Fig. 3 Fragment din Harta Geomorfologica a Romaniei, sc. 1:1.000.000

Cotele cele mai ridicate in zona amplasamentului sunt 116 mdM la NW (la

Movila), 148,8 mdM la N (Movila cu Salcie), 222 mdM la NE (Movila lui Jalba), 205,5

mdM la E (Carapcesti), 120,2 mdM la SE (la Corozel), 121 mdM la SW (Ungureni), iar in

amplasament 134,5mdM (Negrilesti-Est) si 142 mdM (la Ulmi).

Fig. 4 Fragment din Trapezul TOPO L-35-080-A-a, sc. 1:25.000

Amplasament: Tecuci

Amplasament: Tecuci

4

Din punct de vedere geologic (Fig. 5), teritoriul pe care se gaseste amplasamentul

Tecuci, jud. Galati, corespunde extremitatii de NW a masivului nord-dobrogean

(Promontoriul Dobrogean), o prelungire a Dobrogei de N care este in totalitate acoperita de

cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica. Cele mai vechi formatiuni sunt de varsta

Proterozoic superior Paleozoic (Pts-Pz) si sunt constituite din micasisturi, paragnaise,

amfibolite, cuartite, roci verzi tufogene. Depozitele paleozoic-superioare, alcatuite din

sisturi argiloase negre, carbunoase, cuartite si sisturi grezoase violacee, au fost interceptate

prin foraje la S de amplasament, in loc. Matca.Cuvertura mezozoica a fost evidentiata prin

foraje local, la S de amplasament, in dreptul loc. Umbraresti, prin depozite Triasice (sisturi

argiloase, gresii fine slab micacee si calcaroase, gresii cuartitice si rar conglomerate

marunte). Cuvertura neozoica, cunoscuta numai prin foraje, prezinta in baza depozite

Miocene, reprezentate de Bessarabian (bs) argile marnoase, marne, calcare si Kersonian

(ks), dispus transgresiv peste Bessarabian argile marnoase si nisipuri, local conglomerate.

In zona loc. Matca atat Bessarabianil cat si Kersonianul ating grosimi de peste 200m.

Urmeaza depozitele Pliocene reprezentate de Meotian (m) argile marnoase si nisipuri ce

ataing grosimi cuprinse intre 120-150m pana la 500m; depozitele Pontian Daciene (p+dc)

argile, argile nisipoase, marne nisipoase si nisipuri care afloreaza in apropierea

amplasamentului la Negrilesti si Slobozia-Corni si Levantine (lv) argile si nisipuri. Etajul

superior al formatiunilor Neogene apartine Levantinului. Acestuia i-au fost atribuite

nisipurile galbui cu lentile de gresii, precum si argilele nisipoase si argilele marnoase

cenusii in alternanta cu nisipuri cenusii cu fosile. O delimitare riguroasa a depozitelor

levantine si villafranchiene (partea bazala a cuaternarului - pleistocen inferior) nu se poate

face, depozitele constituite din nisipuri, argile si pietrisuri fiind atribuite seriei

comprehensive Levantin + Villafranchian (lv+qp11). Pleistocenul inferior este reprezentat

prin stratele de Candesti (400 500m grosime) constituite din pietrisuri cu elemente de 2

20 cm diametru, rar cimentate, dispuse in bancuri groase separate prin strate subtiri de

nisipuri grosiere si lentile argiloase. In acelasi facies psamitic, Villafranchianul apare in

interfluviul Siret Barlad sub numele de pietrisuri de Poiana Nicoresti (pietrisuri cu

structura torentiala si slabe intercalatii de nisip si de argile cu Helix). La E de valea

Barladului are loc o schimbare a litologiei Villafranchianului, ca si ale Levantinului.

Faciesul argilelor cu Helix levantine din zona subcarpatica este invadat de intercalatii de

nisipuri, iar pietrisurile de Poiana - Nicoresti trec in nisipuri cu un nivel de pietrisuri in baza.

5

Orizontul de nisipuri cu pietris este semnalat in acest sector sub numele de pietrisuri de

Balabanesti. Deoarece o delimitare riguroasa a depozitelor levantine si villafranchiene nu se

poate face, ele au fost cuprinse in seria comprehensiva Levantin + Villafranchian (lv+qp11).

Urmeaza in cadrul depozitelor cuaternare, formatiunile de varsta Pleistocen mediu

Pleistocen superior (qp2-qp3), constituite din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri.

Depozitele loessoide care acopera campul inalt, sunt reprezentate de prafuri nisipoase galbui

si prafuri argiloase nisipoase, cu concretiuni calcaroase. In masa depozitelor loessoide se

intalnesc niveluri mai argiloase de culoare roscata ce apar ca benzi, acestea fiind

considerate, in general, ca produse de alteratie climatica (soluri reziduale). In afara de

depozitele loessoide de camp, in regiune s-au separat depozitele loessoide care apar pe

nivelele de terasa ale Siretului si Barladului. Litologic, depozitele loessoide de pe terase

difera, in general, de cele formate pe camp. Ele prezinta un procent mult mai ridicat de

nisipuri ceea ce le indeparteaza de ceea ce s-a definit ca loess. Local, in masa loessurilor

care acopera terasa Siretului (la Cosmesti), apar lentile de nisipuri iar spre baza se urmareste

foarte bine trecerea spre nisipurile aluvionare subiacente, fapt ce a determinat pe I. Atanasiu

(1940) sa presupuna ca loessul din Podisul moldovenesc a fost sedimentat intr-un bazin

lacustru putin adanc. Holocenul (qh) este reprezentat prin nisipurile de dune prezente intre

Ungureni si Hanu Conachi. Aluviunile actuale ale luncilor reprezentate prin nisipuri si

pietrisuri au fost atribuite Holocenului superior (qh2).

Din punct de vedere structural, fundamentul este reprezentat printr-un bloc hercinic

chimmerian, prelungire a catenelor nord-dobrogene, fapt confirmat atat de litologia

formatiunilor care intra in alcatuirea regiunii, cat si de relatiile dintre ele care releva situatii

similare celor din Dobrogea de N. Fundamentul este afectat de un manunchi de falii

orientate majoritar SE NV, cu tendinta de a se resfira spre NNV si N. Dintre acestea se

remarca falia Siretului, falia Schela Slobozia Conachi Matca si falia Frumusita (Fig. 6).

6

Fig. 5 Fragment din Harta Geologica 30 Focsani (L-35-XXII si XXIII), sc. 1:200.000

Fig. 6 Sectiune geologica-tectonica in zona amplasamentului (cf. H.G. Focsani, 1:200.000)

In amplasament, forajele releva o litologie constituita astfel: la suprafata terenului un

strat de pamant vegetal brun negricios cu grosimi de cca. 0,5 - 1m, urmat de un pachet

loessoid argilos-prafos-nisipos cu grosimi reduse (maximum 8 9m), sub care se dezvolta

depozitele nisipoase (nisipuri fine-medii si nisipuri cu pietris), strabatute de straturi argiloase

Amplasament: Tecuci

7

si argiloase-nisipoase (1-6m, local sub 1m), local de straturi subtiri cu pietrisuri in matrice

argiloasa (< 1m). Nisipurile prezinta adesea, la diferite niveluri, zone cimentate.

Principalul element hidrologic in zona este raul Siret care trece la cca. 20 km vest de

amplasamentul studiat. Unul din principalii afluenti ai Siretului care trece prin apropierea

amplasamentului (cca. 2 vest) este raul Barlad (afluent de stanga al Siretului).

Amplasamentul studiat este strabatut pe directia NE SW de valea Blaneasa, iar putin mai

la sud se gaseste valea Corozel, ambele vai fiind afluenti de stanga ai Barladului. Vaile sunt

adanci si inguste, in forma de V si sunt afectate de fenomene erozionale.

Fig. 7 Fragment din Harta Hidrogeologica a Romaniei, sc. 1:1.000.000

Din punct de vedere hidrogeologic (Fig. 7), amplasamentul este incadrat intr-o

regiune cu ape subterane in roci poroase permeabile, prezentand strate acvifere intinse in

roci cu granulatie grosiera: qp11 pietrisuri si nisipuri (Strate de Candesti).

Conform zonarii topoclimatice (Fig. 8), amplasamentul studiat se incadreaza intr-

un sector de clima continentala cu nuante de excesivitate ce apartine etajului climatic

de campie (0 ... 200 m), cu caracter uscat, district clima de stepa, topoclimatul complex

de campie, topoclimat elementar de vale si lunca. Caracteristic zonei este fenomenul de

seceta. Topoclimatul complex specific zonei (57: Baraganul de Vest) se caracterizeaza

prin urmatoarele elemente specifice: temperatura medie anuala 10 ... 11 C,

Amplasament: Tecuci

8

temperatura medie in ianuarie (februarie) -3... -4 C, iulie (august) > 22 C, amplitudine

medie anuala 25 ... 26 C, zile cu inghet > 110, zile tropicale 40 ... 45, perioada fara

inghet 190 ... 200 zile, precipitatii medii anuale 450 ... 550 mm, zile cu strat de zapada

40 ... 50, umiditatea relativa in iulie < 56 %, zile senine < 70.

Fig. 8 Fragment din Harta Topoclimatica a Romaniei, sc. 1:1.500.00

Ca urmare a asezarii pe latitudine, teritoriul studiat prezinta influente de ariditate

si fenomene climatice marcate de viscole (iarna) si secete prelungite in celelalte

anotimpuri, in special vara. Influentele de ariditate sunt specifice climatului continental si

se caracterizeaza prin advectii de aer deosebit de rece din tinuturile polare si subpolare

insotite toamna si primavara de ingheturi, brume si ninsori timpurii sau tarzii, iar in lunile

reci de iarna (ianuarie, februarie) pot determina coborarea temperaturii aerului pana

aproape de -30C. Iarna, advectiile de aer cald de origine subtropicala pot determina

ninsori abundente insotite de viscole, uneori foarte puternice. Vara asistam la o alta

situatie determinata de advectia de aer cald tropical din sud care determina inregistrarea

unor temperaturi de 35-40C. Pe acest fond general de influente, precipitatiile sunt

Amplasament: Tecuci

9

deficitare, determinand perioade de seceta.

Directia dominanta a vanturilor locale este NE SV (vanturi calde si reci), iar

influenta circulatiei dominante a aerului la sol este pe directie N S, favorizata si de

orientarea consecventa a vaii Barladului (in zona Tecuci, circulatia aerului in lungul vaii

Barladului are o frecventa de cca. 42%). Intre vanturile locale remarcam crivatul care

este cel mai frecvent vant in zona, facandu-si totusi simtita prezenta si un vant uscat,

numit suhoveiul (bate in perioada calda a anului, are umiditatea relativa < 30%,

temperatura aerului depaseste 25C, iar viteza poate atinge 5 m/s (18 km/ora). Austrul

este un alt vant care bate din sector sudic, iarna aduce ger, primavara usuca repede

campul, iar vara cauzeaza seceta.