Caracterizare Neculai Isac

Povestirea este o specie a genului epic în proză de scurtă întindere, cu o acţiune simplă, lineară, cu personaje puţine în care se prezintă o întâmplare din viaţa unui personaj. Dacă povestirea se concentrează asupra firului evenimentelor, nuvela aduce în discuţie imasginea unui personaj excepţional, în jurul căruia gravitează ceilalţi eroi.Neculai Isac este personajul narator, principal, rotund, tridimensional din povestirea „Fântâna dintre plopi” care face parte din volumul „Hanu Ancuţei” de Mihail Sadoveanu. Neculai Isac are două portrete: un portret al povestitorului „ajuns la cărunteţă” şi un portret al personajului, tânărul erou al întâmplărilor povestite.Cea mai frecventa modalitate va fi, autocaracterizarea deoarece povestireaeste la persoana I, spusa din perspectiva maturului care judeca faptele necugetateale tanarului care era cu douazeci si cinci de ani in urmaPortretul fizic al maturului este realizat în mod direct de către naratorul obiectiv, acesta evidenţiind vârsta („om ajuns la cărunteţă”), vestimentaţia, ce sugerează statutul social de mic boier („purta ciubote de iuft cu turetci înalte şi ilic de postav cu nasturi rotunzi de argint”, „cu o blăniţă cu guler de jder” atârnată „într-un lănţujel”) şi trăsături fizice („obraz smad”, „mustăcioară tunsă şi barbă rotunjită”, „nas vulturesc şi sprâncene întunecoase”). Se notează şi un defect fizic („avea ochiul drept stâns”) care constituie punctul de plecare a povestirii lui Neculai Isac.Statutul său social reiese şi din formula de adresare folosită de comisul Ioniţă: „Nu eşti domnia ta prietenul meu Neculai Isac, căpitan de mazili?” Numele de mazili îl purtau boiernaşii care fuseseră în slujbă la domnie şi care căzuseră în dizgraţie. Ei erau organizaţi într-un corp militar de rezervă, purtând grade militare, dar fără a împlini slujbe active. Aerul demn şi tragic al căpitanului se datorează rangului nobiliar şi tristeţii. Venirea lui produce un efect deosebit asupra celor de la han. Trăsăturile morale sunt evidenţiate prin mijloace indirecte de caracterizare: sociabilitate, (zâmbind cu prietenie se integrează între drumeţii de la Hanu Ancuţei), blândeţe şi înţelepciune bătrânească („glas moale şi blând”), poftă de viaţă (ascultă cu plăcere lăutarii şi o prinde de mână pe Ancuţa). Se adresează ceremonios şi arhaic: „Domnia ta”, „Domnilor şi fraţilor”. Statutul de personaj-narator ii da capitanului puterea de a recrea prin cuvant lumea disparuta a tineretii sale agitate.Talentul incontestabil de povestitor este exersat incompania tovarasilor ,oameni de aceeasi factura, cu aceleasi sistem de valori (“om cum nu place noua”) Portretul tânărului Neculai Isac este realizat prin mijloace directe de caracterizare de către comisul Ioniţă care le prezintă călătorilor de la han trăsăturile morale şi fizice ale căpitanului de mazili: „voinic şi frumos – şi rău”, care „bătea drumurile, căutându-şi dragostele”, „adulmeca pe drumuri fără hodină şi fără astâmpăr”.La fel se autocaracterizează la începutul povestirii sale şi Neculai Isac: „Eram un om buiac şi ticălos”. Din acest motiv mama făcea acatiste la biserică pentru a i se linişti băiatul, dar tatăl nu spune nimic pentru că şi el fusese la fel „şi-i făcuse multe zile amare”. Tot el scoate în evidenţă că era harnic:”Om nevrednic nu pot să spun c-am fost. Aveam oi şi imaşuri şi neguţam toamna cu vinuri.” Atât comisul Ioniţă, cât şi naratorul secund subliniază principala sa trăsătură de caracter: îi plăceau femeile. „Şi-a avut ibovnice către toate zările.” ”Îmi erau dragi ochii negri.” Portretul moral se întregeşte cu trăsături sugerate indirect de faptele, gesturile, acţiunile personajului. Astfel, tânărul era generos cu femeia pe care o iubea: îi dă un ban Margăi, iar de la Paşcani îi cumpără „o scurteică de blană de vulpe”. Din lupta cu ţiganii reies vitejia şi priceperea.Defectele sale sunt lipsa de experienţă şi incapacitatea de a prevedea urmările faptelor săvârşite, îndrăgostitul naiv. Tânărul crede că trăieşte etapele unei idile superficiale, dar se

vede prins în capcana întinsă de ţigani. Plăteşte nechibzuinţa sa cu lumina unui ochi. Scapă cu viaţă tot datorită tinereţii: calităţile fizice şi seninătatea inconştientă.Limbajul capitanului este tipic moldovenesc, in stilul cronicarilor (“acum douazeci sicinci de ani”)insa si cu o tenta litarara(“catastihul acelor ani incepe a se incurca”),abunda in arhaisme (“civit”,”tureci””coburi”),regionalisme (“scurteica”,”juruita”), per total atesta apartententa personajului la lumea tipic sadoveniana infatisata siintarirea de catre scriitor a crezului sau “taranul roman a fost principalul meu erou”.Din toate cele prezentate mai sus Neculai Isac este un  personaj liniar,un aventurier atins de sensibilitate, insuficient dezvoltat pentru a fi un personaj puternic,impresionant

 Moara cu noroc 

de Ioan Slavici

A. Continut

Capitolul I

Soacra lui Ghita, mama Anei, isi spune parerea in legaturacu intentia de a lua inarenda o carciuma de langa Ineu,

Moara cu noroc.

Ea credeca e mai bine saramana la locul lor, insa spune ca este decizia lor nu a ei.Dupa aceasta discutieGhita hotaraste sa arendeze carciuma.

Capitolul II

Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece oricedrumet ce trece prinzona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea lavorba. Clientiicarciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati caniste straini, ci camembri ai unei familii.

Capitolul III

Intro zi sosi la Moara cu noroc Lica Samadaul, “un om ca detreizeci si sase deani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochiimici si verzi si cusprancenele dese si impreunate la mijloc”.

Samadaul 

era defapt o porecla,insemnand “cel ce are grija de turmele de porci dateporcarilor”. Era un “omaspru si neindurat”. Ana este fascinate de Lica, iar Ghita iicere sa-I spuna ce seintampla de obicei pe la carciuma.

Capitolul IV

1

 

In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia oa doua sluga si doicaini pe care ii invata sa fie rai. Tot din aceasta pricina el isischimba siatitudinea, devenind mai rece, mai violent. Lica ii cere intr-una din zile, printr-unporcar sosit cu turma la Moara, sa dea mancare si bauturaporcarilor sai, si sa-siopreasca drept rasplata cinci porci. Ghita il refuza la inceputdar cazu in final deaccord. Cand vru sa-si opreasca porcii porcarii ii spusera canu au primit ordin dela Lica sa ii dea.

Capitolul V

Lica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr-oseara de carciuma peun drum laturalnic, insa este simtit de cei doi caini ai luiGhita, pe care reusestesa-i imblanzeasca. na trimite pe Laie, sluga, sa stea ascunsin spatele unor rachiti, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau.Samadaul ii da luiGhita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care leprinde la urechileporcilor, deosebite ca forma. Ii cere sa observe deplasarileturmelor si sa-linformeze despre ele. Dupa care ii ia o parte din bani,amenintand ca daca nu iida nu-l va lasa sa stea la Moara.

Capitolul VI

Ghita primeste de la Lica sase porci, niciunul purtandionsemnele Samadaului.In timpul unei vizite la carciuma Lica il intreaba pe Ghitacand are sa viearendasul evreu dupa arenda. Profitand de sosirea unor lautari, Lica ii pune safaca ce stiu ei mai bine si danseaza cu Ana, facandu-l gelospe Ghita.

2

 

Capitolul VII

Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, “omscurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cumustata tunsa si cu otaietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacutla fire”. Licaramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratulcainilor priveste afarasi vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini elpriveste iarasi afara sivede aceeasi femeie insotita de un barbat, departandu-se deMoara. Sosit lacarciuma, Pintea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batutde nu “se mai poatepune pe picioare”. Totodata ii marturiseste ca si el a fost ingasca de talharii a luiLica, inainte de a deveni jandarm. Dupa care pleaca cuGhita si cele doua slugiale sale, Laie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra jafului.

Capitolul VIII

In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul eiin varsta de cinci ani.Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia sesinucisese in urma cu treisaptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurilede pe langa Moara cunoroc. Feciorul discuta cu

vizitiul si-i spune ca banuieste olegatura intre Lica sifemeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde.

Capitolul IX

La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar,care afla de la Martica Ghita are insemnele turmelor lui Lica, ca a primit porci dela acestia si ca l-avazut intr-o seara discutand cu Lica, Raut, Buza-Rupta siSaila Boarul despre  

a r e n d a s u l c e f u s e s e j e f u i t . L e m a i s p u n e c a d u p a a c e e a Saila si Buza-Rupta aup l e c a t   s p r e   I n e u ,   L i c a   r a m a n a n d   l a  c a r c i u m a   p a n a dimineata. Pe la miezul noptiiel auzi i caini i s i iesi sa vada cine e, af land apoi ca era Rautalaturi de o femeie.D u p a o v r e m e e l a u z i i a r c a i n i i s i i l v a z u p e R a u t p l e c a n d alaturi de femeie.Marturia lui Ghita difera de cea a s lugii sale , el spune ca nu Ghita era alaturi defemei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pela miezul noptii.Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, ce primise ordinsa-l spioneze peL i c a .   I n t o r c a n d u -s e   l a   M a r a   P i n t e a ,   U t a   s i   d o i   j a n d a r m i descopera o caruta faracal s i un copil omorat de o lovitura in cap. Fi ind geloasa pe Uta, Ana il invinuiestepe Ghita de complicitate la jefuirea arendasului.

Capitolul X

Pintea gaseste cadavrul unei femei, ce murise sufocata, s i cu mainile legate cuu n   b i c i ,   a l   l u i   L i c a .   D u p a   a c e e a   i l   g a s e s t e  p e   u n u l   d i n  jandarmi, Hantl, impuscat sii n j u n g h i a t , d a r i n c a i n v i a t a , p e n t r u s c u r t t i m p . C u t i t u l a r f i fost al lui Saila, iar lacasa lui Buza-Rupta au gasit o parte din argintaria ce fusesefurata de la arendasPintea il aresteaza pe Lica, iar acesta declara ca biciul era alsau, dar ca probabili l ui tase la carciuma, s i ca intradevar cut i tul era al lui Sai la .Lica a fost eliberat lainterventia unui proprietar de turme de porci.

Capitolul XI

Buza-Rupta, Raut s i Sai la sunt prinsi , iar la procesul ce are loc in Oradea Licad e c l a r a c a R a u t a v e n i t i n t r a d e v a r l a c a r c i u m a , d a r s i n g u r , pentru al instiinta cu

4

 

privire la dispari t ia unor porci din padurea din Fundureni . El spune ca nu-si aduceaminte sa f i discutat vreodata despre arendas, s i nici ca in noaptea jafului Raut siS a i l a s a f i p l e c a t s p r e I n e u . I i b a n u i e s t e p e S a i l a s i B u z a -Rupta ca fiind autorii jafului si a crimelor. Pintea banuieste un complot si afirma infata

judecatorului cae l c r e d e c a a r g i n t a r i a a f o s t p u s a d e a l t i i i n c a s a l u i B u z a - Rupta, si ca in trupul luiHantl cutitul lui Saila ar fi fost intentionat lasat in rana. Buza-Rupta spune ca inperioada jafuri lor el nu a fost la Ineu ci la Salonta, alaturi deRaut si Saila. Sailad e c l a r a   c a   s e   i n t e l e s e   c u   R a u t   s a   f u r e   o  t u r m a   d e   l a Fundureni si a plecat apoi inSalonta pentru a gasi comparator. Ghita afirma, ca si Pintea,ca nu-i crede peSaila s i Buza-Rupta vinovati . Prin decizia judeatorului Ghitasi Lica sunt gasitin e v i n o v a t i ,   i a r   S a i l a   s i   B u z a - R u p t a   s u n t  c o n d a m n a t i   l a puscarie pe viata.

Capitolul XII

Lica i i inapoiaza lui Ghita  banii imprumutat i s i raspunzand laintrebareac a r c i u m a r u l u i ,   s p u n e   c a   b a n i i   s u n t   d i n   c e i  f u r a t i   d e   l a arendas si de la femeie.

Capitolul XIII

A n a   p a r t i c i p a   a l a t u r i   d e   G h i t a   l a   n u m a r a t o a r e a  b a n i l o r , printre care recunoastehart ia cu un colt rupt s i hart i i le noi pe care femeia ce fuseseucisa le avea asupras a .   A n a   i l   i n t r e a b a   p e   G h i t a   d e   u n d e   s u n t  b a n i i ,   a c e s t a spunadu-i ca intr-o zi vaa f l a   d e   p r o v e n i e n t a   a c e s o t r a ,   s i   p l e c a   l a  I n e u   u n d e   i i vorbeste lui Pintea despreb a n i . A c e s t a i i c e r e s a i a d e l a L i c a , c e u r m a s a s c h i m b e banii furati de la arendas, orice suma, s i  sa faca schimbul al  arendasul jefui t ,pana cand va reusisa anunte jandarmii de prezenta lui Lica la carciuma, cu banila el .

Capitolul XIV

G h i t a   i s i   v e d e   s o t i a   i n   p r e a j m a   l u i   L i c a ,   i n s a   i s i  s p u n e : ”Nu!...de asta nu m-amtemut niciodata si nu  am sa ma tem nici acum”. Profi tand desosirea unor lautariLica organizeaza o petrecere, Ana jucand de placere cu el .Ghita accepta ca  j a n d a r m i i s a v i n a l a c a r c i u m a s i s a - l s u r p r i n d a p e L i c a c u banii de la jafuri la el.D u p a p l e c a r e a l u i G h i t a A n a i i s p u n e S a m a d a u l u i : “ T u e s t i om, Lica, iara Ghitanu-i decat o muiere imbracata in haine barbatest i , ba chiar  mai rau decat asa”.

Capitolul XV

L i c a p l e a c a d e l a M o a r a s i e s t e r u g a t d e A n a s a o i a c u e l , acesta refuzand. Pedrum Lica se adaposteste in biserica de la marginea satuluiFundureni, unde isia d u c e a m i n t e c a a p i e r d u t c h i m i r u l c u b a n i , s i c a i m p o t r i v a sa se face un complot.

Capitolul XVI

Ghita, Pintea, Mart i s i inca doi jandarmi sosesc la Moara cu noroc si il vad peL i c a p l e c a n d . P o r n e s c t o t i d u p a e l , c u e x c e p t i a l u i G h i t a , care se duce lacarciuma pentru a-si omora sot ia . La Moara sosesc Lica si Raut care il impuscape Ghita. Lica pleaca apoi spre Fundureni , spunandu-le lui Raut si lui Paun sadea foc carciumii . Pe drum calul lui Lica oboseste, s i Lica i l paraseste. Lica estei n s a   i n c o n j u r a t   d e   j a n d a r m i   s i   s e   s i n u c i d e   i z b i n d u - s e  c u capul de un pom. A j u n g a n d   l a   c a r c i u m a   m a m a   A n e i   i s i   s p u n e   c a  t o t u l   s e datoreaza unui fulger.

Capitolul XVII

D u p a c e e s t e s t i n s f o c u l , b a t r a n a p l e a c a a l a t u r i d e c o p i i , spunand: “Simteam euca nu are cum sa iasa bine…”