Capsaicina

Ardeiul stimuleaz digestia i scade tensiunea arterialPlant erbacee, anual n condiiile rii noastre, bienal sau peren n regiunile de origine, autogam, legumicol cu valoare terapeutic, condimentar, cultivat n toat ara; se mai numete ardei borcnos, ardei gras, ardei iute, ardei lung, ardei rou, beic, boia, chiparc, chipru, chipruc, chipearc, chiper, chiper borcnos, chiper chiperat, chiper de cel dulce, chiper iute, chiper lung, chiper rou, chiper gras, papric, piparc, piper rou, piper turcesc, pepric popivnic, tiuper amar, tiuper dulce. Originar din America Central i America de Sud, cultivat din timpuri strvechi n Mexic, Guatemala, Peru, Brazilia, ardeiul a fost semnalat prima dat de medicul Chanca (1494), care l-a nsoit pe Columb n cea de-a doua expediie, apoi de Cordus (1506). Indigenii din Hispaniola l numeau Agi i l foloseau n alimentaie. Descris amnunit de Clusius (1548) a fost adus n Europa n secolul al XVI-lea, mai nti n Spania, de unde s-a rspndit n alte ri. n Ungaria este cunoscut nc din anul 1585. n Romnia a nceput s fie cultivat n secolul al XlX-lea, mai nt n prile sudice i apoi n restul rii. Cultivat pe suprafee mari n S.U.A., Frana, Italia, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Ucraina. n Romnia se cultiv anual cca 15 000 ha. Vitamina C a fost scoas pentru prima dat din ardei iute de catre Szent Grrgy, care a fost rspltit cu premiul Nobel. Ardeiul are cerine ridicate fa de cldur. Temperatura mai sczut de 15C oprete creterea. Temperatura pe zi de 22-25C i noaptea de 18-22C determin o bun cretere i fructificare. Sensibil la temperaturi sczute (la 0,3-0,5C plantele pier). Temperatura solului trebuie s fie mai ridicat dect cea a aerului. Pretenios fa de lumin. Pretenios la umiditate. Prefer n sol umiditate de 70-80% din capacitatea de cmp, iar n atmosfer umiditatea relativ de 60-70%. n condiii de secet fructele au cretere lent, sunt lipsite de turgescen i diforme. Are pretenii ridicate fa de aer. n sere cere aer proaspt, mai ales n perioada fructificrii. Prefer soluri nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, af- nate, bine structurate, permeabile, cu pHul n jur de 6.8. Nu suport terenurile prea acide, cu pH-ul 5.5. Necesit o bun aprovizionare cu substane nutritive, dar nu n concentraii mari. DESCRIEREA SPECIEI Sistem radicular superficial, cu rdcina principal pivotant din care se desprind numeroase rdcini secundare. Tulpina dreapt, cilindric, ramificat simpodial, glabr, nalt de 40-50 cm, rar 100 cm, n funcie de varietate, soi i tipul de cultur. Frunze simple, lanceolate pn la ovate, cu marginea ntreag sau uor sinuat, peiolul lung i subire. Flori hermafrodite, albe, solitare, dispuse cte dou la locul de ramificare a tulpinii. Polenizare, de regul, autogam are loc atunci cnd floarea este pe jumtate deschis. nfloritul i polenizarea sunt mai frecvente n orele de diminea. Fruct bac, de forme i dimensiuni diferite, colorat verde nchis, verde-glbui la rou nchis, rou deschis sau portocaliu. Gusdulce sau picant, n funcie de soi. Semine rotund-turtite, galbene-aurii, cu tegumentul tare. Puterea de germinaie 4-5 ani. SOIURI lArdei gras: Bucuretean 111, creat la Staiunea igneti. Semitimpuriu. Galben de Banat, rspndit n partea de vest a rii. Semitimpuriu. Galben timpuriu, creat la Staiunea Experimental Legumicol Ciolpani. Foarte timpuriu. Galben uria 35, creat la Staiunea Experimental Legumicol Ciolpani. Semitardiv. Romnesc 69, creat la Staiunea igneti. Semitimpuriu. Verde uria 41, obinut la Staiunea Experimental Legumicol Ciolpani. Semitardiv. lArdei lung. Kapia de Kurtova, origine bulgar. Lung romnesc, soi autohton, obinut la Staiunea Legumicol igneti. lArdei gogoar: Rotunda, timpuriu Superb, semitardiv, Timpuriu de Bucureti, obinut la Staiunea Experimental Legumicol Ciolpani. Timpuriu. Uria dulce, obinut la Statiunea Experimental Legumicol Ciolpani. Foarte tardiv. lArdei de boia: Oradea 15, semitimpuriu, Seghedin, semitardiv, lArdei iute: Iute de Arad, mult rspndit n ar, mai ales n Cmpia de Vest. Timpuriu. Iute portocaliu, rspndit n toat ara. Timpuriu. COMPOZIIE CHIMIC Fructele conin glucoz, fructoz, zaharoz (fructele roii au un coninut mai redus de zaharoz dect cele verzi), amidon, hemiceluloz, substane pectice, celuloz, proteine pn n 1%, aminoacizii totali i liberi sunt reprezentai de acizii aspartic, glutamic i prolin; lipide , carotinoide, mici cantiti de ulei eteric, vitamina C, vitamina B1 , vitamina B2 , vitamina PP, vitamina E, vitamina A, vitamina P (citrina), acidul folic, enzime (peroxidaz, lipozidaz, celuloz etc.), capsin - substan iritant, revulsiv, ntlnit n ardeiul iute, capsaicin - imprim gustul iute, arztor, macroelementele K, S, P, Mg, Na i microelementele Fe, Mn, Cu, Co (Cornel Bodea, 1984). FITOTERAPIE

Fructele de ardei iute au importan terapeutic n medicina uman i cea veterinar. Principiile active au rol eupeptic, rubefiant, revulsiv, insecticid. n doze mici ajut la stabilirea unei digestii normale (eupeptic); n doze mari are aciune purgativ. Dintre alcaloizi, capsaicina imprim gustul iute, arztor, iar alcaloidul capsicina are aciune puternic rubefiant. Culoarea roie este dat de carotenoidele capsantin i capsorubin. Intern, intensific activitatea cortexului suprarenal i secreia de hormoni corticosteroizi; stimuleaz digestia (n doze de 0.10-0.30 g); capsaicina, administrat intravenos, conduce la apnee i scderea presiunii arteriale. Extern, tinctura sau diverse loiuni sunt folosite n combaterea durerilor reumatice, nevralgice, lumbago (durere de ale). Aplicarea lor pe piele n doze moderate determin senzaia de cldur, n doze mari apare senzaia de arsur. Capsaicina brut servete pentru fabricarea vatei termogene. MEDICIN UMAN Uz intern. 1. Pentru vitaminizarea organismului, contra dispepsiilor atone i ca afrodisiac: consumat n stare proaspt. 2. Pentru dezalcoolizare: tinctur, din 200 g ardei iute macerat 7-8 zile n 100 ml alcool. Se iau 10-30 picturi n ceai amar de anghinare, intaur, ugura, schinel. 3. Pentru stimularea digestiei: a) pulbere de ardei iute n doze de 0,10- 0,30 g; b) extract apos, n doze de 0,60-0,80 g n dou reprize, dimineaa i seara; c) extract fluid, 1.50 g se administreaz fracionat n mai multe reprize;

d) tinctur, 3 g se administreaz fracionat n mai multe reprize. n aceste doze devine decongestionant hemoroidal. Uz extern. 1. Pentru combaterea oboselii corzilor vocale (oratori, cntrei, profesori): decoct, din 2-4 ardei iui, mcinai sau tiai rnrunt, la o can (200 ml) cu ap. Se fierbe 5 minute. Se strecoar. Se face gargar la nevoie. 2. Pentru combaterea reumatismului i degerturilor; a) macerat, 1 linguri ardei iute, 1 linguri sare, 250 ml alcool i 1 l oet de vin; se las vasul cu amestecul 8-10 zile. Se agit. Se strecoar. Se aplic frecii pe locurile dureroase i degerturi; b) tinctur, din 10 pri ardei iute la 100 pri alcool de 70. Se las la temperatura camerei 10 zile. Se strecoar; la aplicarea freciilor se dilueaz la jumtate; diluia se mrete n cazul tegumentelor sensibile. 3. Pentru ,,linitirea erupiilor, alergiilor; comprese, cu tinctur. 4. Pentru combaterea durerilor reumatice: vat termogen, pregtit din ardei iute mbibat n vat. Se aplic pe locurile dureroase. 5. Pentru combaterea anginei; compres cu ardei iute mrunit, umed i nclzit; se aplic pe gt.6. Pentru combaterea plonielor: ardei iute pisat se arde n camere cu uile i ferestrele bine nchise. Se las 3-4 ore, apoi se aerisete. MEDICIN VETERINAR Uz intern. Nu este folosit de medicina veterinar cult. Exist indicaii etnoiatrice de folosire a ardeiului iute n tratarea de fascioloz i retenie urinar: a) decoct, din pulbere de ardei iute (boia de ardei iute), usturoi zdrobit i hrean ras, n proporii egale; se adaug 500 ml ap; se fierbe 10 minute. Se rcete i se administreaz oilor prin breuvaj bucal (se toarn pe gt), cate 1 linguri pe zi, timp de 8 zile; b) decoct, din pulbere de ardei iute rou (boia ardei iute) i rmurele de rchit roie; se adaug ap rece. Se fierbe 15-20 minute. Se strecoar. Se rcete i se administreaz oilor prin breuvaj bucal, cte 2-3 lingurie pe zi. Uz extern.

Folosit ca rubefiant, revulsiv, tegumentar, insecticid:

a) macerat apos a pulberii de ardei iute;

b) macerat n ulei de in sau vaselin a pulberii de ardei iute; c) tinctur din boia de ardei iute rou sau ardei iute rou tiat foarte mrunt, n proporie de 1:5 alcool. Toate preparatele sunt aplicate local prin frecii sau pensulaii. COSMETIC Pentru combaterea alopeciei (chelie): tinctura de ardei iute este folosit la masajul firelor de pr, determinnd tonifierea rdcinii. Efectul revulsiv activeaz circula- ia sanguin. Frecii, 1-2 pe sptmn.

UTILIZRICASNICE Alimentaie. Fructele sunt folosite n consum n stare proaspt, n preparate culinare (salate, supe, ciorbe, mncare) i n stare conservat. Au valoare nutritiv ridicat. ARDEI KAPIA COPI: 1 kg ardei kapia, curai i cntrii, 150 ml oet de 900 ; 50 g zahr, 2 lingurite cu vrf de smn mutar, o foaie de dafin, o frunz de elin. Se prepar pentru sezonul rece. ARDEI KAPIA N OET: 2 kg ardei, 500 ml oet de 900 , 1 I de apa, 250 g zahr sau miere, 20 g sare, o foaie de dafin, o frunz de elin.ARDEI KAPIA PRJII N ULEI. Reeta 1: 2 kg ardei kapia, 200 ml oet de 900 , 50 g zahr, 20 g sare, boabe de piper sau un vrf de linguri piper mcinat, 2 lingurie cu vrf de semine de mutar, o foaie de dafin, o frunz de elin, 500 ml ulei. Reeta 2: 4 kg ardei kapia, 400 oet de 90, zahr, 100 g sare, 20-25 boabe piper, 6-8 lingurie cu vrf de semine de mutar, 2-3 foi de dafin, mai multe frunze de ptrunjel, o frunz de elin.TINCTURA DE ARDEI IUTE (Capsicum annuum L.- fructus) Compoziie: alcaloizi (capsaicin), carotenoizi, flavonozide, ulei volatil, vitamine (A, B, C, PP), macro- i microelemente (K, S, P, Mg, Na, Fe, Mn, Cu, Co). Aciune: lrevulsiv, lanalgezic, lsudorific, leupeptic, lgastroprotectoare, lcarminativ, lantiseptic, ltonic asupra sistemului nervos. Recomandri: Intern: ldispepsii non-ulceroase, lulcer gastric (cu Helicobacter pylori +); ladjuvant n inducerea i meninerea sevrajului alcoolic . Extern: ldureri reumatice, lnevralgii, larterit, lentorse, lcontuzii, ldegerturi. Mod de administrare: Intern: l10 pic- turi de 3 ori pe zi, diluate n 50 ml ap; l3 picturi de 3 ori pe zi n sevrajul alcoolic. Extern: tinctur diluat n raport 1: 2 cu ap fiart i rcit sub form de comprese. Contraindicaii: nu au fost semnalate pn acum. Precauii: n sarcin i perioada de alptare; se va evita contactul cu ochii; la doze mari pot s apar gastroenterite. Form de prezentare: flacoane de sticl de 50 ml

Capsaicina!

Acest miracol natural al caror beneficii asupra organismului au fost dovedite in ultimii ani.Unele dintre beneficiile pentru sanatate ale ardeiului iute sunt aproape incredibile iar reputatia acestuia este in continua crestere, in urma cercetarilor medicale. Ardeiul iute poate contribui la distrugerea celulelor canceroase din prostata, plamani, pancreas si poate opri un atac de cord in maxim 30 de secunde.

Ardeiul iute face parte din familia capsicum, si este cunoscut sub denumirea de capsicum annuum. Ardeiul iute ajuta la stimularea metabolismului, prin actiunea pe care o are asupra structurii venoase.

Nu este nimic mai uimitor decat efectele pe care ardeiul iute le are asupra sistemului circulator, cum ar fi alimentarea elementelor vitale din structura celulara a capilarelor, venelor, arterelor si ajutorul oferit pentru echilibrarea tensiunii arteriale.

De aceea, ardeiul iute este unul dintre cele mai potrivite remedii pentru hipertensiunea arteriala, curata arterele si contribuie la diminuarea valorilor colesterolului rau sau a trigliceridelor. Avand in vedere ca bolile cardiovasculare sunt ucigasul numarul unu la nivel mondial, proprietatile ardeiului iute sunt deosebit de importante.

Ardeiul iute este benefic atat pentru stomac cat si tractul intestinal deoarece stimuleaza miscarea peristaltica a intestinului, ajuta la eliminarea fecalelor si contribuie la reconstructia tesutului din stomac facilitand vindecarea leziunilor stomacale si ulcerelor intestinale.

Atunci cand se consuma ardei iute, acesta declaneaza o senzatie de caldura in tot corpul, din acest motiv chiar a fost una dintre plantele recomandate in caz de degeraturi.

Usturator si picant, ardeiul iute este adaugat in diverse feluri gustoase de mancare din intreaga lume. Iuteala este determinata de o concentratie ridicata de capsaicina, studiata pentru utilizarile ei pe scara larga de la reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare precum si capacitatea de a preveni aparitia cancerului.

Capsaicina are un rol esential in deschiderea si drenarea pasajelor nazale congestionate. In plus, alaturi de continutul ridicat de capsaicina, ardeiul rosu este o sursa excelenta de vitamina A, prin concentratia de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten.

Beta carotenul este nu doar un antioxidant puternic, ci poate fi convertit in organism in vitamina A, un nutrient esential pentru sanatatea tuturor tesuturilor epiteliale (cele care captusesc toate cavitatile corpului, inclusiv tractul respirator, gastro-intestinal si tractul reproductiv).Beta-carotenul poate fi util in reducerea simptomelor astmului, osteoartritei si artritei reumatoide. In plus, activitatea sa antioxidanta contribuie la prevenirea daunelor radicalilor liberi care pot determina ateroscleroza, cancer de colon, diabet zaharat si alte complicatii, cum ar fi leziuni ale nervilor si boli de inima.

Lupta impotriva inflamatiei

Ardeiul iute contine capsaicina, care incalzeste corpul si este un inhibitor puternic al substantei P, o neuropeptida asociata cu procesele inflamatorii. Cu cat este mai iute un ardei, cu atat contine mai multa capsaicina.

In prezent se studiaza efectele capsaicinei ca tratament pentru tulburarile fibrelor nervoase senzoriale, inclusiv dureri asociate cu artrita, psoriazis si neuropatie diabetica. Atunci cand animalele injectate cu o substanta care provoca artrita inflamatorie au fost hranite cu alimente care contineau capsaicina, debutul artritei a fost intarziat si inflamatia a fost redusa in mod semnificativ.

Ameliorarea pe cale naturala a durerii

Capsaicina aplicata local, s-a demonstrat in urma studiilor, ar fi un tratament eficient pentru durerile de cap si cele provocate de osteoartrita.

Multe dintre studiile care se refereau la gestionarea durerii cauzate de neuropata diabetica, au enumerat beneficiile aplicarii locale a capsaicinei si rolul ei in atenuarea durerii asociate cu aceasta conditie.

In urma unui studiu de amploare, pacienti cu psoriazis au folosit preparate topice care contineau fie capsaicina fie placebo. Cei din prima categorie au raportat o imbunatatire semnificativa a simptomelor. Principalul efect secundar ar fi resimtirea unei senzatii de arsura in zona aplicata.

Beneficii cardiovasculare

Ardeiul rosu iute, s-a dovedit a reduce nivelul colesterolului din sange, a trigliceridelor si agregarea plachetara, crescand in acelasi timp capacitatea organismului de a dizolva fibrina, o substanta cu rol important in formarea cheagurilor de sange.

Oamenii care consuma din belsug ardei iute, au sanse mai mici de a face atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonara.

Ardeiul iute amelioreaza sinusurile congestionate

Capsaicina nu reduce doar intensitatea durerii cii stimuleaza fluidizarea secretiilor de mucus din plamani sau fosele nazale.

Capsaicina este similara cu un compus care se regaseste in multe remedii pentru raceala, cu rol in ameliorarea congestiei nazale, diferit fiind doar timpul de actiune (capsaicina actioneaza mult mai repede). Un ceai cu ardei iute stimuleaza rapid scurgerea mucoaselor din pasajele nazale, ameliorand nasul infundat si congestionat.

Stimuleaza imunitatea

Ardeiul iute de culoare rosu aprins are un continut ridicat de betacaroten sau provitamina A.

Doua lingurite de ardei iute pisat, furnizeaza 47% din valoarea zilnica de vitamina A cu rol important in lupta anti-infectie si esentiala pentru sanatatea tesuturilor epiteliale, inclusiv membranele mucoase care acopera pasajele nazale, plamanii, tractul intestinal si cel urinar. De asemenea, vitamina A este prima linie de aparare impotriva agentilor patogeni, invadatori.

Prevenirea ulcerului gastric

Ardeiul iute are o reputatie negativa si nemeritata de a contribui la aparitia ulcerului gastric.

Nu doar ca ardeiul iute nu provoaca ulcerul gastric ci chiar poate ajuta la prevenirea acestuia prin distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate stimuland in acelasi timp celulele mucoasei stomacului sa secrete sucuri de protectie, care impiedica formarea ulcerului. De fapt, consumul de ardei iute este asociat cu diminuarea riscului de ulcer gastric.

Pierderea kilogramelor

Caldura care este resimtita de catre o persoana in urma consumului de ardei iute este energie care rezulta in urma arderii caloriilor.

Chiar si ardeii rosii contin substante care contribuie la termogeneza si la consumul de oxigen chiar si mai mult de 20 de minute dupa ce sunt consumate.

De aceea,m-am hotarat sa promovez cat mai mult aceasta minune a naturii si incepand cu 2015 sa fac o pagina dedicata ardeilor iuti!!O pagina pe care se vor gasi produse facute din foarte multe specii de ardei iuti,retete la care lucrez de ani buni