Capitolul I - Rolul Si Importanta Turismului in Economia Romaneasca
-
Upload
tica-raluca-georgiana -
Category
Documents
-
view
55 -
download
0
description
Transcript of Capitolul I - Rolul Si Importanta Turismului in Economia Romaneasca
-
8
CAPITOLUL I
ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN
ECONOMIA ROMANEASCA
Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod placut
si instructiv a timpului liber, ct si ca activitati prestatoare de servicii solicitate n
diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile
civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta
si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu4. De aceea pentru a
releva situatia actuala a turismului romnesc, importanta acestei activitati n
cadrul societatii romnest i contemporane, vom aborda turismul pe plan economic,
social-cultural si ecologic, ncercnd sa prezentam valentele multiple ale acestuia
si locul ocupat de el in viata economico-sociala a Romniei.
1.1 Importanta economica a turismului
Caracterul de ramura de interferenta si sinteza 5 al turismului face ca acesta
sa fie impulsionat si stimulat n dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri
economice ale economiei nationale, si n acelasi timp, face ca turismul sa exercite
la rndul sau, numeroase influente pozitive, att pe plan national ct si
international.
Pentru a reliefa importanta economica a turismului romnesc, ca ramura
distincta a economiei nationale, ncadrata n sectorul tertiar, vom folosi criteriile
precizate de literatura de specialitate 6:
- ponderea populatiei ocupate n unitatile si institutiile cu profil turistic n
totalul populatiei ocupate a tarii;
- contributia turismului la crearea produsului intern brut;
- investitiile n turism;
4 Barbu, Ghe, Turismul n economia nationala, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981, p.82. 5 Minciu, Rodica, op. cit., p. 22. 6 Postelnicu, Ghe, Introducere n teoria si practica turismului, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.
-
9
Tabel 1.1.1. Populatia ocupata n servicii si populatia ocupata n
hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002
1998 1999 2000 2001 2002 ? I R
Total(mii) 8813 8420 8629 8563 8329 -121 0,99 -0,01
Servicii(mii) 2749,6 2559,7 2692,2 2705,9 2820,5 17,98 1,006 0,006
Hoteluri si restaurante(mii)
98 100 93 79 95 -3 0,97 -0,03
% Hoteluri si restaurante in total
1,11 1,19 1,08 0,92 1,14
% Hoteluri si restaurante in servicii
3,56 3,91 3,45 2,92 3,67
Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105.
Vom reprezenta grafic datele din tabel pentru a realiza o comparatie ntre
evolutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate n hoteluri si restaurante.
Fig.1.1.1. Populatia ocupata din Fig.1.1.2. Populatia ocupata n
hoteluri si
Romnia n perioada 1998-2002 restaurante n perioada 1998 -2002
Sursa: prelucrat conform datelor din Sursa: prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. Bucuresti, 2003, pp. 95,105.
8000810082008300840085008600870088008900
1998 1999 2000 2001 2002
1998
1999
2000
2001
2002
0
20
40
60
80
100
1998 1999 2000 2001 2002
1998
1999
2000
2001
2002
-
10
Din observarea libera a graficului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea
numarului populatiei ocupate la nivelul tarii n anul 2000 ( fara a atinge cotele din
anul 1998) tendinta care s-a manifestat n anii urmatori a fost descrescatoare. n
anii 1998-1999, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a nregistrat
o scadere, populatia ocupata n hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, n
anii 2000-2001 populatia ocupata n hoteluri si restaurante scade, urmnd tendinta
descrescatoare a populatiei ocupate n economie, pentru ca abia n 2002 sa se
nregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei
scaderi a populatiei ocupate n economie. Constatam ca n anul 1999 populatia
ocupata n hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 1998, n 2000 s-a
nregistrat o scadere cu 7% fata de 1999, n 2001 scaderea a fost cu 15% fata de
2000, pentru ca n 2002 sa se nregistreze o crestere cu 20% fata de 2001.
Reprezentam grafic ponderea medie a populatiei ocupate n servicii si a
populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata.
Fig. 1.1.3. Ponderea medie a populatiei ocupate n servicii si a populatiei
ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata
Sursa: Prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic, INS, Bucuresti, 2003, pp.95, 105
Desi ponderea populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total
populatie ocupata nu nregistreaza modificari semnificative (media fiind de
1,08%), se observa ca ponderea fortei de munca ocupata n acest sector este
redusa, situatie ce nu poate fi considerata dect ngrijoratoare n conditiile n care
economia contemporana are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei
ocupate n servicii (mai ales daca ne raportam la previziunea conform careia se
total
servicii
Hoteluri +restaurante
-
11
apreciaza ca n 2005 populatia ocupata la nivel mondial n turism va ajunge la 338
milioane persoane, ceea ce va transforma turismul n cea mai larga industrie din
lume7). Aceasta circumstanta are o influenta negativa si asupra numarului
populatiei ocupate la nivelul ntregii economii nationale, fiindca avnd o evolutie
modesta, hotelurile si restaurantele din Romania genereaza un numar redus de
locuri de munca, ceea ce determina o contributie redusa a acestora la atenuarea
somajului n Romnia. Daca luam n considerare si faptul ca activitatea din turism
infuenteaza utilizarea fortei de munca din alte ramuri ale economiei, cum ar fi :
agricultura, industria alimentara, industria usoara, constructii, industria si ca
fiecare loc de munca direct din turism genereaza de la 1 la 3 locuri de munca
indirecte si induse (0,6-0,8 n agricultura si constructii) 8, se reliefeaza mai
pregnant nevoia dezvoltarii activitatii turistice n Romnia si cresterea rolului
acesteia n cadrul economiei nationale. Pentru a evidentia locul pe care l ocupa
turismul n cadrul economiei nationale romnesti, vom realiza o analiza a P.I.B. n
turism n perioada 1998-2002.
Evolutia P.I.B -ului este prezentata n tabelul urmator:
Tabel 1.1.2. Nivelul P.I.B. n Romnia n perioada 1998 -2002
-miliarde lei preturi curente-
Ani 1998 1999 2000 2001 2002
Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003, p.282
Din pacate n sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din
turism. Dar stiind ca la nivelul economiei romnesti P.I.B. din turism reprezinta
circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din
turism n perioada cercetata.
7 Minciu, Rodica, op. cit., p.28. 8 Idem, p. 29.
-
12
Tabel 1.1.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism n Romnia n perioada
1998-2002
-miliarde lei preturi
curente-
Ani 1998 1999 2000 2001 2002
Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2
Turism 1075,07 1455,52 1779,68 3122,57 3421,50
Sursa: Prelucrat conf. datelor din Anuarul statistic, INS, Bucuresti, 2003, p. 105
Att P.I.B.-ul total, ct si P.I.B.-ul din turism au avut n perioada 1998-
2002 o evolutie ascendenta, astfel ca n anul 2002 nivelul P.I.B.-ului realizat n
economia romneasca a fost cu 218,3% superior celui din 1998, iar valoarea
P.I.B.-ului realizat n turism a fost n acelasi an cu 218,25% mai mare dect n
1998.
Aceasta crestere substantiala a P.I.B. la nivelul ntregii economii nationale
si a celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza ct
mai judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente n preturi
comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor
preturilor de consum n servicii. n urma deflatarii seriilor de date vom observa
daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o
scadere.
Tabel 1.1.4. Calculul P.I.B. n turism n preturi comparabile
n perioada 1998-2002
Anii P.I.B. n turism -preturi curente -
mld. lei
Indicii preturilor de consum n servicii
%
P.I.B. n turism -preturi constante-
mld. lei 1998 1075,07 100 1075,07 1999 1455,52 115,608 1259,01 2000 1779,68 177,878 1000,51 2001 3122,57 240,865 1296,40 2002 3421,50 305,325 1120,61
Sursa: Anuarul statistic, I.N.S..2003,p. 322;
-
13
Se observa ca P.I.B. n turism nregistreaza o serie de fluctuatii n perioada
de referinta. Asadar evolutia pozitiva exprimata n preturi curente nu se datoreaza
unor progrese cantitative sau calitative n activitatea turistica ci cresterii continue
a preturilor.
Reprezentnd grafic P.I.B. n turism n perioada analizata obtinem:
Fig. 1.1.4. Evolutia P.I.B. n turism n perioada 1998-2002, n preturi
comparabile
Sursa: Tabel nr. 1.1.4.
Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a crescut n 1999 cu 17,11% fata de
1998. n anul 2000 indicatorul a scazut cu 6,94% fata de acelasi an, pe fondul
nregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de 1998. Se
observa ca n anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 1998,
dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de
turisti interni, ceea ce a influentat negativ evolutia P.I.B. din turism. n 2001 are
loc o crestere a P.I.B. cu 20,59% fata de 1998. Aceasta crestere s-a realizat pe
fondul reducerii numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a cresterii numarului
turistilor straini cu 105 mii fata de anul 1998 (datorita dezvoltarii turismului de
afaceri). Anul 2002 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 16,35% fata de
anul 2001, reprezentnd o crestere de numai 4,24% comparativ cu 1998. Aceasta
situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor
interni, de la 4742 mii n 1998 la 3848 mii dar n acelasi timp a majorarii
numarului de turisti straini de la 810 mii n 1998 la 999 mii in 2002. n intervalul
1998-2002 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1998 1999 2000 2001 2002
1998
1999
2000
2001
2002
-
14
prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre
tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce a
determinat petrecerea vacantei n strainatate de catre persoanele cu posibilitati
financiare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. n turism, n aceasta
perioada si scaderea acestuia.
Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de
gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca
baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala,
impunndu-se nlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale
ale turismului romnesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului
turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale
sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. n continuare vom
analiza situatia investitiilor n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002.
Tabel 1.1.5. Investitiile totale si investitiile n hoteluri si restaurante
n perioada 1998-2002
-mld. lei preturi
curente-
Ani 1998 1999 2000 2001 2002
Total 60515,2 83948,1 124987,2 204195,2 271734,7 Servicii 24750,7 35342,2 55494,3 96788,5 117661,1 Hoteluri si restaurante
711,6 1185,8 1097,8 2746,7 3315,0
Sursa: Anuar statistic , I.N.S., 2003, p. 307
n continuare vom realiza transformarea din preturi curente n preturi
comparabile (cons tante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor
preturilor de consum n servicii, pentru a putea vedea care este evolutia reala a
indicatorului n perioada analizata.
-
15
Tabel 1.1.6. Calculul investitiilor n preturi comparabile n perioada
1998-2002
Investitii -pr. curente -
mld. lei
Indicii pr. de consum n servicii
%
Investitii -pr. constante-
mld. lei 1998
Servicii din care 24750,7 100 24750,7
Hoteluri si restaurante 711,6 100 711,6 1999
Servicii din care 35342,2 115,608 30570,7
Hoteluri si restaurante 1185,8 115,608 1025,7 2000
Servicii din care 55494,3 177,878 31197,9
Hoteluri si restaurante 1097,8 177,878 617,2 2001
Servicii din care 96788,5 240,865 40183,7
Hoteluri si restaurante 2746,7 240,865 1140,3 2002
Servicii din care 117661,1 305,325 38536,3
Hoteluri si restaurante 3315,0 305,325 1085,7 Sursa:Preluat si prelucrat pe baza datelor din Anuarul statistic al Romniei, 2003,
p. 307.
Se observa ca, n mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei,
valorile obtinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. n ceea
ce priveste investitiile n servicii, acestea au cunoscut un trend ascendent n
perioada 1998-2001, pentru a scadea n 2002. Investitiile n hoteluri si restaurante
au avut o evolutie sinusoidala pe parcursul acestui interval. n anul 2002
investitiile n servicii au fost cu 55,7% mai mari dect n anul 1998. n acelasi an
investitiile n hoteluri si restaurante au nregistrat o crestere cu 52,6% fata de
1998.
-
16
Fig. 1.1.5. Evolutia investitiilor n Fig. 1.1.6. Evolutia investitiilor n hoteluri si restaurante, servicii, n preturi comparabile n preturi comparabile n perioada 1998-2002 n perioada 1998 -2002
Sursa: Tabel nr. 1.1.6. Sursa: Tabel nr. 1.1.6.
Pe baza datelor din tabelul nr. 1.1.6. vom calcula urmatorii indicatori
statistici: media ar itmetica, modificarea medie absoluta, indicele mediu si ritmul
mediu, folosind relatiile:
y = Syi /n unde: n- numarul de ani;
R= I 100 yn- valoarea indicatorului n anul n;
? = (yn y1) / n-1 y1- valoarea indicatorului n anul 1.
I = 1/ yyn x 100
Tabel 1.1.7. Calculul mediei aritmetice, al sporului mediu, al indicelui
si
ritmului mediu pentru investitiile n hoteluri si restaurante
n perioada 1998-2002
Ani
Investitii y ? I(%) R(%)
1998 711,6 1999 1025,7 2000 617,2 2001 1140,3 2002 1085,7
916,
1
93,5
111,
13
11,1
3
Sursa: Calculat pe baza datelor din tabel nr. 1.1.6.
0
10000
20000
30000
40000
50000
1998 1999 2000 2001 2002
1998
1999
2000
2001
2002
0
200
400
600
800
1000
1200
1998 1999 2000 2001 2002
1998
1999
2000
2001
2002
-
17
Analiznd datele din tabelul 1.1.7. constatam ca investitia medie n
hoteluri si restaurante a fost de 916,1mld. lei n perioada 1998-2002, si ca ea a
crescut n medie cu 93,5 mld. lei. n fiecare an indicatorul nostru a crescut n
medie de 1,1113 ori, adica a crescut cu 11,13%.
Vom calcula si ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total
investitii n servicii n perioada 1998-2002.
Tabel 1.1.7. Ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante
n total investitii n perioada 1998-2002
Ani % 1998 2,9 1999 3,4 2000 2 2001 2,8 2002 2,8
Sursa: Calculat pe baza tabel nr. 1.1.6.
Se observa ca ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total
investitii servicii n perioada analizata, este foarte mica (ponderea medie este de
doar 2,8%), ceea ce ne ndreptateste sa afirmam ca, n continuare, turismului nu i
se acorda importanta binemeritata, tinnd seama ca este o ramura economica
generatoare de beneficii si locuri de munca.
Din datele prezentate putem trage urmatoarele concluzii:
- n Romnia ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. n hoteluri si
restaurante situeaza tara noastra mult n urma tarilor europene
dezvoltate, mai ales daca ne gndim la faptul ca ponderea P.I.B. n
turism n tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra
nu corespunde deci evolutiei nregistrate n tarile dezvoltate, iar pentru
mbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la
cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. n acest sens se
-
18
impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar
n general si turismului n special.
- Tinnd seama de faptul ca Romnia beneficiaza de un grad de
valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30%9, si de faptul ca
baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si
morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre
modernizarea si dezvoltarea acesteia.
ANUL 2004, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU
Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in 2003
Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia Pacific, precum si in Orientul Mijlociu. Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia Pacific in 2004, fata de 2003, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 trebuie vazuta ca o reactie la rezultatele foarte scazute din 2003, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS, rezultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de 2002. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 milioane, ceea ce inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor care viziteaza annual Franta. Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiunea Asia Pacific, vizitata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimii ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la o lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE, tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule, de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),
9 Minciu, Rodica, op. cit., p.171.
-
19
Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din regiunea mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion. Destinatiile din regiunea Asia Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia. Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2004 America a revenit pe drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu 11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si de Est, in orase ca Tallin, Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru companiile low-cost din Asia Pacific si Orientul Mijlociu. Anul 2004 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9 milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani, segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%. Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 34%, in timp ce numarul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioane de straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneo-climaterice, iar 118.000 s-au bronzat pe litoral. Capital nr. 10, 10 martie 2005 Fluvia Meirosu
-
20
1.2 Importanta socio-culturala a turismului
Turismul, n calitate de activitate economica, si manifesta rolul n diferite
sfere ale economiei si, n acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce
se exercita att asupra turistilor ct si asupra populatiei zonelor vizitate 10.
Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai cresterea
numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea
populatiei n practicarea turismului, ca activitate alternativa 11, ci determina si
cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului
implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este
unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitnd
obtinerea unor performante superioare, si n acelasi timp, acesta se reflecta n mod
nemijlocit n calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea
serviciilor turistice n Romnia nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor,
decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducndu-si si el contributia la
situatia actuala a turismului romnesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii
turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a
personalului implicat n domeniul turistic. Din pacate si n aceasta directie
turismul romnesc ntlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor,
mentalitati.
10 idem, p. 34 11 Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara,Economia turismului si mediul nconjurator, Editura Economica, Bucuresti,1998, p. 60.
-
21
n conditiile cresterii dimensiunilor timpului liber, caracteristica a evolutiei
economiei contemporane, problemele legate de organizarea si exploatarea
eficienta a acestuia, astfel nct sa asigure refacerea fizica si psihica a
organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor dezvoltarii fiecarui
De ctiva ani, numarul turistilor din Romnia este constant scazut. Lipsa
calitatii serviciilor si preturile mari fac oamenii sa se orienteze spre alte directii n
vacanta. Angajatii din turism sunt nsa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu
curge, macar pica. Cel putin asa reiese din studiul efectuat n cadrul unui proiect
Phare, avnd ca scop oferirea de suport Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si
Familiei n elaborarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele
statistice reunite n studiul Institutului National de Cercetare Stiintifica n domeniul
Muncii si Protectiei Sociale arata clar faptul ca ntreprinzatorii sunt putin interesati
de resursa umana.
Teoretic, toti constientizeaza importanta perfectionarii profesionale (85,5%). Practic,
cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu vor depasi 1-3%
din cifra lor de afaceri n viitorul apropiat.
Pregatirea personalului nu poate fi orientata, de altfel, spre dezvoltarea
calitativa a serviciilor de turism din Romnia, pentru ca nici nu exista un sistem de
evaluare corespunzatoare a personalului. De baza ramne autoinstruirea, potrivit
raspunsurilor date (44%), chiar si n cazul n care apar schimbari tehnologice n
firma. Pentru ca nu sunt dispusi sa faca investitii n resursa umana, patronii pun pret
pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale (65%) sau care are
experienta n munca (89%). n momentul n care sunt nsa ntrebati daca apreciaza
ca angajatii lor au deprinderile si abilitatile necesare pentru a-si ndeplini cu succes
sarcinile profesionale, procentul de 81,1 non-raspunsuri nu mai lasa loc la nici un
comentariu. Tacerea, n acest caz, este un raspuns fara echivoc. Cum-necum, treaba
merge. Ct o sa mai tina ? Probabil pna n momentul integrarii n Uniunea
Europeana.
Sursa: Capital, nr. 30, 22 iulie 2005,p. 37
-
22
individ12, sunt rezolvate cu succes de catre turism, acesta reprezentnd una dintre
modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liber13. Marirea
timpului liber, datorita reducerii saptamnii de lucru la 40 de ore, are efecte
favorabile mai ales asupra turismului de week-end.
Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza n
vederea largirii orizontului lor spiritual, ncurajnd pastrarea elementelor
traditionale, eliminnd tendintele de uniformizare si generalizare, favoriznd
pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce
individualizeaza turismul romnesc n cadrul turismului mondial.
n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin
cresterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n
serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca
sezoniere, ma i ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere
a curateniei si igienei publice, a confortului general n localitatile turistice si prin
scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale n ceea ce priveste
veniturile realizate 14.
Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a
capacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului
de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale,
devenind asa cum arata Barbu Ghe un act de cunoastere, de instruire si de
educatie.
Valorificnd mostenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul
modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de
afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii Romniei n lume.
Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor
culturale si religioase, actioneaza n sensul cresterii interesului populatiei pentru
pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati turistice.
Prin turism se poate promova potentialul cultural romnesc, aceasta
permitnd ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile
12 Angelescu, Coralia, Jula, D., Timpul liber. Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 221. 13 Minciu, Rodica, op. cit., p.35. 14 Nistoreanu, P., (coord.), Ecoturism si turism rural , Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 35.
-
23
tarii noastre, de la piatra neslefuita pna la arta si cultura dacica si romana, de la
constructiile populare pna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si
brncovenesti sa fie popularizate att pe plan intern ct si international,
evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamnturi la patrimoniul
cultural universal.
Alaturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului
romnesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea
mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea de catre
populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si
traditiei romnesti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme,
atunci cnd turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, aparitia unor
manifestari artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovnd non-
valoarea 15. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale
romnesti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamnt a
influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care
conduce la disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura.
Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare
masura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de
maxima semnificatie n societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si
de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile
specializate n activitatea culturala si n cea turistica.
Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural n activitatea turistica
permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe ntreg teritoriul tarii noastre
avnd influente benefice att prin cresterea gradului de exploatare resurselor
turistice ct si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.
15 Idem, p. 296.
-
24
1.3 Importanta turismului n protejarea mediului
Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care
se manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta
cu probleme pe care pna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor,
poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strns legate de
nsasi continuarea vietii pe pamnt. Daca, nca de la aparitia sa pe pamnt omul a
fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru ai servi
interesele, acum, n mileniul trei, el a nceput sa nteleaga faptul ca existenta sa pe
aceasta planeta depinde de modul n care o va proteja, iar mostenirea pe care o
lasa generatiilor viitoare depinde de felul n care pretuieste si apara potentialul
existent. Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila,
adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia
interesele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra
problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska
Dezvoltarea umana este ecologic durabila, n relatie cu mediul, daca interventiile
si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale
sau culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor ntrun fel
necontrolabil de natura sau intro forma ireversibila din punct de vedere al
generatiilor viitoare16.
Mediul, definit ca totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol,
padure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale
naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) n strnsa
interactiune, influentnd echilibrul ecologic si determinnd conditiile de viata
pentru om, de dezvoltare a societatii(Legea nr.9 din 1973 Legea Mediului)
determina existenta si evolutia omului si a societatii n ansamblul sau, protectia
mediului fiind o problema a tuturor.
Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta n 1995
Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat Strategia protectiei
mediului n Romnia care defineste liniile directoare n ceea ce priveste
16 Stanciulescu, Gabriela,(coord.), Emilian, R., Tigu, Gabriela, Nistoreanu, P., Diaconescu, Claudia, Grofu, Mihaela, Managamentul turismului durabil n tarile riverane Marii Negre, Editura All Beck, 2000, p.2
-
25
pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o
dezvoltare durabila a tarii noastre, att din punct de vedere economic ct si social,
n conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Romniei la
Uniunea Europeana17.
Fiind o industrie al carei specific este strns legat de mediu, prin
dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati,
turismul trebuie sa actioneze n directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea
calitatii resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de
dezvoltare durabila, aparnd astfel notiunea de turism durabil. n publicatia
O.M.T. Turismul n anul 2010 se specifica urmatoarele: turismul durabil
dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, n
acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are n
vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale
actorilor din turism, mentionndu-se integritatea culturala, ecologica,
diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.
Avnd n vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este
atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active ntr-un mediu nconjurator avnd
trasaturi superioare att n privinta cadrului natural, ct si a celui antropic, se
impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii
activitatii turistice. Relieful, padurile, rurile, lacurile, marea, aerul, apele
minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse
turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament
balnear, de litoral sau cultural. Cu ct resursele sunt mai diverse si mai
nealterate, cu att atractivitatea lor turistica este mai mare, iar activitatile
generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunznd unor diverse motivatii
turistice.
Atractia exercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cu
calitatea diferitelor componente ale mediului nconjurator: cu ct degradarea
acestora nregistreaza o amplitudine mai mare, cu att activitatile turistice sunt
mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte
social-economice dintre cele mai grave.
17 Nistoreanu, P., (coord.), op. cit., p. 27.
-
26
Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate
are drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri,
reprezentnd o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele
turistice care includ n structura lor resurse degradate, si pierd din valoare,
consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea
utilizarii bazei materiale turistice si scaderea ncasarilor rezultate din
comercializarea lor.
Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, nsemnate.
Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele
recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant
legatura dintre turism si mediul nconjurator. Deteriorarea chiar si ntr-o masura
redusa a acestuia, diminund posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor
umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza
odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si
educationale ale oamenilor.
Relatia turism-mediu nconjurator este polivalenta, ea incluznd si
circumstanta n care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice
se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului nconjurator.
Aceasta este situatia n care se afla litoralul romnesc al Marii Negre, unde
s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul
nconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a
turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si ngrijirea plajelor, prin crearea
de plantatii si peluze nierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios
ncadrate n peisaj, a contribuit la nnobilarea peisajelor, concomitent cu
conservarea calitatii naturale a zonei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism
si mediul nconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de
protectie a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum
arata specialistul elvetian, prof. Krippendorf: Daca putem sa pierdem si apoi sa
ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se
ntmpla n turism, unde substanta de baza-peisajul si pamntul- odata pierduta
este iremediabil pierduta. 18 Glavan, V., Geografia turismului n Romania, Editura Fundatiei Romania Mare, Bucuresti, 1995, p.147.
-
27
n procesul de dezvoltare a industriei turistice n tara noastra se impune
adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe
calitatile mediului nconjurator si contributia acestuia la protejarea, mbunatatirea
si valorificarea rationala a acestor nsusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de
conditionare reciproca mediu nconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine
qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului19.
Prin masuri de protejare a mediului nconjurator si monumentelor naturii, prin
realizarea unor rezervatii si parcuri nationale n diferite zone ale tarii s-au
mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural avnd
o flora variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea si
exploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurndu-se protectia si
conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice
de atractie deosebita, mbogatesc si diversifica oferta turistica romneasca cu noi
produse turistice.
O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii
monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucrari de sistematizare orientate, fie
spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin
crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea n valoare si includerea lor n
circuitul turistic.
Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a
potentialului turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari
ale resurselor turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase,
mai ales n zonele si la obiectivele la care se manifesta o concentrare turistica, si
n conditiile n care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor
activitati turistice lipsesc, astfel, distrugndu-se uneori ireversibil elemente ce le-
au consacrat ca atractii turistice, unele avnd caracter de unicat (vizitarea
intensiva, iluminatul cu lumnari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus la
degradarea unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta
din Bucovina)20.
19 Barbu, Ghe, op. cit., p. 191. 20 Glavan, V., op. cit., p. 153.
-
28
Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de
proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de
amplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de
constructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale
zonei turistice, aceasta ultima situatie putnd afecta chiar echilibrul ecologic al
teritoriului respectiv. Asemenea situatii au aparut n unele statiuni balneare, prin
crearea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu
capacitatea de primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultnd o
suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice, ajungndu-se pna la
urbanizarea statiunii (Baile Herculane si partial Sovata).
Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a nlesni
accesul intens al turistilor n zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate
afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M-tii Bucegi, M-tii Cindrel, M-tii
Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rndul lor la
nfrumusetarea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras)21.
Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a
lungul traseelor turistice sau n imediata apropiere a unor obiective turistice,
cauzeaza degradarea peisajului si a altor componente ale mediului nconjurator,
prin rezidurile lasate de catre turisti n locurile de campare. Aceste fenomene apar
n toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, ndeosebi n
vecinatatea centrelor urbane, n munti, n apropierea cabanelor, pe malul rurilor
sau al lacurilor.
Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si
prentmpinarea degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a
resurselor turistice, astfel nct rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata
lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu
factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora,
amenajarea stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor
pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor n plan global teritorial,
printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor
21 Glavan, V., op. cit., p. 150.
-
29
turistice ale tarii , astfel nct valorificarea turistica a acestora sa se desfasoare n
contextul protectiei mediului nconjurator.
Demersuri pentru un turism durabil
Pentru a reduce impactul asupra mediului nconjurator, industria turismului a pus n aplicare mai multe tipuri de initiative voluntare. Aceste demersuri voluntare includ:
punerea n aplicare a unui sistem de management al mediului nconjurator; declaratii si coduri de conduita, destinate favoriz arii luarii la cunostinta de
catre turisti a termenilor de turism durabil; sume ce garanteaza calitatea ecologica
Industria turistica, n scopul dezvoltarii ntr-o conceptie durabila, a adoptat managementul mediului nconjurator(SME), cum ar fi ISO si EMAS, fiind considerat un mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasa a mediului nconjurator. Pentru a facilita punerea n aplicare a SME-ului, asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop sa ajute actorii industriei turistice n: - diminuarea impactului asupra mediului nconjurator la nivel de energie,
apa, deseuri, zgomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism receptiv la
problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone;
- practicarea unei educatii active a turistilor n vederea mbunatatirii comportamentului acestora fata de tot ce i nconjoara. Ghidurile cele mai utilizate sunt urmatoarele:
ghidul Action Pack al IHEI (Initiativa Internationala a Hotelierilor privind Mediul nconjurator) si a PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator), aplicat n circa 70000 de institutii din 150 de tari;
ghidul Managementul Mediului nconjurator pentru hoteluri al IHEI; Codul de practici al Programului National Australian pentru Ecoturism.
Sistemul de management al Mediului nconjurator impune folosirea unor semne ce garanteaza calitatea turistica numite ECO-labels.
Cele mai cunoscute eco-label-uri sunt urmatoarele:
Blue Flag(Drapelul Albastru) al plajelor europene (n.n. Introducerea n Romnia a simbolului Blue Flag constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului romanesc al Marii Negre. n anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp.)
Green Globe(Globul Verde) dezvoltat de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si aplicat n peste 500 hoteluri din 100 de tari;
Environmental Award(Recompensa Mediului nconjurator) decernata de Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor si folosita de mai mult de 8000 hoteluri din 111 tari;
Tourism for Tomorrow(Turismul de Mine) promovat de compania aeriana britanica British Airways.
Sursa: cotidianul Economistul, nr. 1813 din 21 februarie 2005, p. 3.
-
30
Protectia mediului nconjurator si a patrimoniului turistic este
dependenta si de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si
respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile
artistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobndirea
acestei constiinte ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie,
actiune ce trebuie ndeplinita permanent pentru toate vrstele, insuflndu-se o
atitudine de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, n vederea
ocrotirii lor.
Potentialul turistic fiind o parte integranta a mediului nconjurator,
existenta si dezvoltarea lui depinde n mod obiectiv de calitatea acestuia, deci
poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un barometru
al calitatii acestuia: se practica intens acolo unde sunt ntrunite conditii bune sau
se diminueaza si dispare treptat n zonele unde, din diverse motive, o componenta
sau alta a mediului nconjurator se degradeaza 22.
Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara
si activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a
economiei, fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii
economico-sociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei,
rata somajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea
cu bunuri de folosinta indelungata 23.
22 Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., Ecoturism , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 75. 23 Ioncica, Maria, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 248