Validit de la licence

Tr Transportul n vagoane izolate provoac pierderi SNCF

0 4.06.2009 09:50

Po Potrivit unui raport intern asupra situaiei ramurii de transport marf a

Co Commpaniei franceze SNCF, obinut de ziarul Le Figaro, n prezent doar D jumtate din activitile de transport marf sunt rentabile din punct de vederePu economic.

Ia Iar situaia urmeaz s se nruteasc, deoarece taxele de utilizare a

In iinfrastructurii pltite companiei RFF vor crete, ceea ce va duce la scderea

cu cu 20% a traficului sub pragul de rentabilitate. Raportul, care prevede pierderipi de 600 milioane de euro pentru ramura de transport marf in 2009, arata ca n 70% din activitile de transport combinat i trenuri complete pot face cu succesn concuren transportului rutier.

n Insa din cauza regimului social al angajailor, SNCF ar fi mai puin competitivaCo dect operatorii independeni, costurile filialei private a SNCF, VFLI, fiind de pilda Pri cu 30% mai mici dect cele ale companiei mama, arata documentul.Ce n cadrul ramurii de trafic marfa a SNCF, un mecanic conduce in medie 160 zileT pe an, fata de 210 zile la VFLI. F Pentru a crete competitivitatea, SNCF ar trebui sa creeze 1-3 filiale cu alt regim SN de lucru) unde ar urma sa fie transfaerati angajatii care vor dori acest lucru, iarar aceasta masura se va lovi, fara indoiala de refuzul sindicatelor.dand Pe Pe de alt parte, n foarte mare parte, activitile de transport in n vagoane izolate nu sunt rentabile, din cauza dimensiunii costurilor fixe.

Scderea traficului cu 40% de la nceputul lui 2009 a dus la cresterea la cu 70% a costului mediu pe vagon, pentru ca aceastaac activitate s fie rentabil fiind necesar majorarea volumului de traffic d cu 65%. Or, portrivit unei surse din cadrul companiei, activitatea de transportac n vagoane izolate reprezint 70% din pierderi.

Pe Pentru a nu iei n pierdere, SNCF ar trebui fie s primeasc subvenii,

F i ori s renune la transportul n vagoane izolate. Concluziile raportului V vor fi prezentate n iunie n cadrul unei ntlniri ntre direcia Comerciala a Companiei i reprezentanii sindicatelor.

Despre vagoane izolate

Cu un volum anual de trafic de circa 100 de miliarde de tone/km, transportul cu vagoane izolate (Single Wagon Load SWL) acoper jumtate din ntreaga pia a transporturilor de mrfuri din Europa. Transporturile de acest tip reprezint o verig important n lanul economic al multor state europene dominate de o industrie i agricultur fragmentate i de anvergur mai redus. Totui transportul SWL nu este profitabil, criza economic determinnd o cretere a acestui tip de transport dar care n-a revigorat SWL la nivelul profitabilitii. n Romnia, transportul SWL reprezint doar o zecime, printre principalele motive constituindu-le starea proast a infrastructurii ce determin timpi de tranzit mari sau lipsa unor triaje i terminale moderne. Railway Pro a realizat un reportaj prin care dorete s afle perspectivele acestui tip de transport n Romnia.Clienii aleg transportul cu vagoane izolate atunci cnd doresc s transporte unul sau mai multe vagoane ntr-un timp bine stabilit dar nu dispun de ndeajuns de mult ncrctur ca s umple un tren ntreg. Pe acelai principiu, operatorii decid s ataeze unui tren cu mai multe vagoane cu aceeai ncrctur cteva vagoane specializate ct s umple un convoi ntreg, pentru a economisi timp i bani i a rula locomotivele la parametrii de traciune optimi. Esenial pentru succesul unui sistem SWL l reprezint sortarea i distribuia mrfurilor, ncrcarea fiind realizat n triaje sau depouri. Vagoanele pot fi compuse pe parcursul distanei ce trebuie parcurs pn la destinaie, tocmai aceast caracteristic fcnd transportul cu vagoane izolate unul special i care depinde foarte mult de dotrile tehnice din facilitiile de ncrcare i compunere. Unele state, n special din fostul spaiu CSI, restricioneaz SWL n trafic internaional deoarece controalele din vam i recepia mrfurilor dureaz prea mult timp i necesit personal mai numeros dect n cazul transportului cu ncrctura unic (Block Train Load BTL). n prezent, cota traficului internaional SWL este cu mult mai mic dect n cazul traficului de pe piaa domestic. UE a decis s sprijine SWL i lucreaz la elaborarea unei strategii menit s simplifice la nivel legislativ controlul din vmi n statele membre precum i uniformizarea procedurilor birocratice i de ordin tehnic legate de transportul cu vagoane izolate. Specialitii considera c SWL ar putea fi profitabil n trafic internaional din cauza distantelor mari de parcurs ce ar reduce numrul i timpii necesari compunerii marfarelor n terminalele specializate.Printre avantajele majore SWL se numr flexibilitatea ce ofer clientului posibilitatea de a-i alege ncrctur, practic acesta putnd s dispun compunerea a cte vagoane dorete i s schimbe cantitiile de la zi la zi, n funcie de exigenele comerciale din intervalul respectiv. Totodat clientul poate s adauge sau s reduc ncrctura la fel de uor, fr s se modifice semnificativ timpul de parcurgere. Aceast flexibilitate exist la transportatorii rutieri, astfel nct, prin promovarea SWL, transportul feroviar ar putea recupera decalajele n competiia cu transportul rutier. Un mare dezavantaj al BTL i care avantajeaz SWL l constituie obligativitatea nchirierii de ctre un client a unui tren ntreg, chiar dac acesta nu are ncrctur pentru toate vagoanele.

n Romnia, transportul Single Wagon deine o pondere de doar 5-10%n Romnia, operatorii se feresc de acest tip de transport, SWL deinnd cote extrem de reduse n comparaie cu celelalte state europene. Lipsa unei reele de terminale moderne i a instalaiilor performane de compunere au fcut c ponderea SWL s fie la procente de 5-10%. Directorul comercial al GFR, Amedeo Neculcea, ne-a declarat c doar 5% din activitiile companiei implic transporturi cu vagoane izolate, n cazul Servtrans Invest cifrele fiind i mai reduse, dup cum ne-a precizat Sorin Zbengheci, directorul de marketing al societii.O caracteristic a transportului cu vagoane izolate n Europa o reprezint tipul ncrcturii, care difer de cele mai multe ori de cea a BTL. Dac ncrcturile predilecte n cazul BTL sunt produsele petroliere, ceraliere sau materiale de construcii, n ceea ce privete SWL mrfurile putnd proveni din industria uoar precum produse textile, produse alimentare n SUA, transporturile Single Wagon sunt reprezentate de mrfuri perisabile precum fructe i legume, alimente, etc. i n Romnia operatorii ar putea realiza acest tip de transport, dup cum ne-a relatat Sorin Zbengheci, care susine c Servtrans deine vagoane frigorifice capabile s transporte orice fel de marf perisabil dar c starea infrastructurii i incertitudinea n cazul duratei unui tranzit cargo pe reeaua romneasc face aproape imposibil atragerea de clieni, clieni care prefera operatorii rutieri pentru astfel de transporturi.

n Occident, operatorii formeaz aliane pentru dezvoltarea de servicii Single Wagonn Europa de Vest, feroviarii i-au unit eforturile pentru a susine tranporturile cu vagoane izolate. Astfel, la 18 februarie 2010, 7 operatori de transport feroviar de marf au ncheiat o nou alian n Zurich pentru mbuntirea serviciilor de transport cu vagoane izolate. Membrii fondatori ai alianei Xrail sunt CD Cargo (Cehia), CFL Cargo (Luxemburg), DB Schenker Rail (Germania), Green Cargo (Suedia), Rail Cargo Austria (Austria), SBB Cargo (Elveia) i SNCB Logistics (Belgia). Transportul cu vagoane izolate este foarte important pentru transportul de marf european, a declarat Johannes Ludewig, Director Executiv al Comunitii Companiilor Europene de Ci Ferate i Infrastructur (CER). Apreciem nfiinarea alianei Xrail ca fiind un pas important realizat de companiile membre i suntem convini c noua alian va avea o contribuie semnificativ n optimizarea serviciilor de transport feroviar de marf la nivel internaional prin politica orientat spre client i printr-o competitivitate sporit fa de transportul rutier, a adugat Johannes Ludewig. Cu un volum anual de aproximativ 100 de miliarde de tone/km, aproape 50% din volumul total al mrfurilor transportate pe calea ferat la nivel internaional este transbordat n vagoane izolate. Membrii noii aliane au czut de acord s creeze un sistem informativ complet i standarde de producie n vederea unui proces de transport mbuntit. Pe lng o mai bun organizare i un grad ridicat al punctualitii, clienii vor beneficia de un sistem electronic automat de informaii. Primele teste realizate pe reeaua Xrail au fost ncheiate cu succes. n 2010, peste 200 de linii de importan strategic vor fi puse la dispoziia clienilor din Scandinavia, Germania, Elveia, Austria i Belgia.

Eliminarea vmilor ar impulsiona transportul transfrontalier cu vagoane izolateCare este opinia Asociaiei Naionale a Deintorilor de Vagoane Particulare din Romnia (AVPR) i ce mpiedic dezvoltarea transportului Single Wagon i n Romnia? Am aflat cteva aspecte relevante n acest sens de la Preedintele Consiliului Director al AVPR, Nucu Morar.

Railway Pro:De ce credei c transportatorii romani nu sunt atrai mai mult de transportul cu vagoane izolate?

Nucu Morar:Este evident c pentru un operator feroviar este mult mai avantajos s transporte grupuri de vagoane sau trenuri complete n comparaie cu transportul vagoanelor izolate. Este un aspect legat de costul mult mau ridicat pentru a transporta vagoane izolate n comparaie cu transportul n trenuri complete. Aceste costuri sunt rostogolite ctre beneficiarul transportului. n plus mai apare i dezavantajul legat de timpul de efectuare a unui transport cu vagoane izolate n comparaie cu transportul n trenuri complete. Acestea ar fi elementele de baz care nclin balana n favoarea transportului cu ncrctura unic.

Railway Pro:n cazul SWL exist mai multe costuri, rezultate ndeosebi de utilizarea triajelor i a terminalelor. Considerai c tarifele practicate n aceste faciliti mpiedic operatorii s utilizeze mai des convoaie SWL?

Nucu Morar:ntr-o societate liberalizat numai piaa poate reglementa astfel de transporturi la nivel de costuri i tarife. Aspectele tehnice ale transporturilor sunt bine definite, iar costurile se subordoneaz acestor caracteristici. Dac operatorul feroviar poate s optimizeze transportul feroviar prin gruparea de vagoane izolate de la mai muli beneficiari sau prin colaborarea cu un alt operator feroviar atunci costurile vor fi diminuate. Pentru un beneficiar care trebuie s transporte o marf, de obicei mrfuri periculoase clasificate RAD (sau ADR), pentru a continua procesul de producie n ntreprinderea s i dac acea marf se preteaz mai bine transportului pe calea ferat acesta trebuie s caute oferta cea mai convenabil din punct de vedere commercial.

Railway Pro:Cum credei c ar putea transportatorii feroviari s atrag i clieni ce utilizeaz de regul alte moduri de transport, de pild transporturi perisabile (fructe, legume, etc.), ce se realizeaz deseori cu ajutorul transporturilor Single Wagon?

Nucu Morar:Au existat i mai exist nc transporturi de mrfuri perisabile. Principalul inconvenient este durata prea mare a transportului pe calea ferat precum i expunerea la diverse pierderi datorit manipulrilor n staiile de ncrcare, respectiv de descrcare.

Railway Pro:Ce soluii vedei pentru fluidizarea transportului de marf SWL n trafic internaional?

Nucu Morar:Soluiile in de reducerea timpilor petrecui la controalele vamale. Orice restricie la transport este o atigere grav a principiului liberei circulaii de mrfuri i persoane. Eliminarea vmilor este soluia cea mai realist. Nu putem fi de accord cu nici un fel de restricii la transport. Eliminarea vmilor ar oferi un impuls puternic acestui tip de transport.

Furturile de echipamente reprezint o problem constantRailway Pro:Ce se poate ntreprinde de ctre feroviari dar i de ctre autoritiile locale pentru a face terminalele mai sigure?

Nucu Morar:Dac vorbim despre furturi, atunci ntrebarea trebuie s fie mai larg, ce putem face pentru a elimina furturile de la calea ferat? Furturile de la calea ferat produc pagube imense societilor de cale ferat, iar acest fenomen extrem de neplcut trebuie tratat n mod distinct. La nivelul asociaiei noastre am depus eforturi majore att pe lng operatorii feroviari, n special pe lng operatorul naional de marf CFR Marf, dar i n cadrul unor ntlniri avute cu Poliia Feroviar pentru diminuarea i eliminarea acestor infraciuni pe calea ferat. Exist o complicitate local ntre cei implicai n activitatea de transport feroviar privitor la furturile de la calea ferat i de la vagoane care nu a putut fi distrus. Furturile de la calea ferat ndeprteaz extrem de muli clieni de acest sistem de transport care n teorie ar trebui s fie mult mai rentabil dect orice fel de alt transport. La fel st situaia i n cazul depourilor i traijelor sau chiar a grilor unde staioneaz vagoanele pentru a fi recompuse, faciliti unde se fur piese de la vagoane din cauza unei sigurane precare. Piesele sunt greu de nlocuit iar propietarii de vagoane se plng deseori operatorilor pentru faptul c nu i primesc vagoanele intacte, n starea n care au fost nchiriate.

Railway Pro:Din informaiile pe care le deinei, cum colaboreaz transportatorii i clienii lor n privina eficientizrii transportului de marf n Romnia i cum se poate ntri cooperarea dintre client i furnizorul de servicii cargo, n contextul acutizrii crizei economice n Romnia i care afecteaz ambele pri?

Nucu Morar:Piaa este cea care va pstra societile feroviare profitabile i le va elimina pe cele falimentare. Atragerea de mrfuri la transport este pentru orice societate din acest domeniu scopul fundamental. Beneficiarii au devenit din ce n ce mai exigeni, n condiiile n care oferta de pe pia este extrem de bogat, iar societile de transport feroviar i cele care organizeaz transporturile feroviare au trebuit s se adapteze. Din acest motiv aspectele comerciale au devenit extrem de importante n cadrul ofertelor de transport. Colaborarea dintre societile feroviare este obligatorie n condiiile n care oferta trebuie s fie competitiv pe pia i asta ar satisface orice client. Evident c este foarte important i aspectul legat de logistic transportului dar i cel legat de infrastructur de transport. Infrastructura de transport feroviar aparine statului i aici este deja o alt discuie.

de Alin Lupulescu

BOARDING PASSW9N7RT

Nume pasagerPETRE RADUCetateniaRONr bagaje cala0SEQ33Zbor0B 124 Bruxelles(BRU) - Bucuresti(OTP)ORA PLECARE10.05.2013 18:05CHECK-IN SE INCHIDE10.05.2013 17:15Va rugam sa va prezentati la poarta de imbarcare pana la10.05.2013 17:30PoartaVa rugam verificati poarta cand ajungeti la aeroport.Loc25FSSRWCN

VA RUGAM SA PREZENTATI ACEASTA CARTE DE IMBARCARE AGENTULUI DE CHECK-IN.

Blue Air Transport Aerian S.A Romania, Bucharest, Buzesti str., nr. 71, Tax reg. no. 16091846BAGAJUL DE MANA:Aveti dreptul la un singur bagaj de mana care nu poate depasi 10 Kg si dimensiunile 55 x 40 x 20 cm. Va fi acceptata o singura piesa ca bagaj de mana. Aparatura electronica (aparat foto, laptop, ipad, etc.) sau posete/borsete trebuie introduse in acest bagaj. Produsele achizitionate din magazinele Duty Free sunt exceptate. In cazul in care un pasager se prezinta la poarta de imbarcare cu un bagaj ce nu se incadreaza in dimensiunile si greutatea specifice bagajului de mana, acesta va trebui sa achite o taxa suplimentara de 55 Eur/bagaj/segment de zbor, iar bagajul va fi preluat si transportat ca bagaj de cala. Bagajul de mana trebuie sa intre cu usurinta in dispozitivele special confectionate pentru verificarea acestuia. Pasagerilor care nu se conformeaza regulilor stabilite pentru bagajul de mana li se poate refuza imbarcarea.

BAGAJUL DE CALA:Greutatea maxim admisa a unei piese de bagaj de cala este de 32 kg, cu dimensiunile maxime de 100 x 80 x 30 cm. Greutatea pieselor de bagaj de cala nu poate fi cumulata intre doi sau mai multi pasageri. Pentru copii cu varsta pana la 2 ani (Infanti) se accepta gratuit un bagaj de cala de pana la 32 kg. In cazul in care pentru infant se aduce un carucior, alcatuit din una sau mai multe piese, acesta va fi considerat bagaj de cala, iar orice alt bagaj al acestuia va fi taxat conform conditiilor de calatorie pentru bagajul unui adult.

TIMPUL LIMITA DE CHECK-IN:Trebuie sa ajungeti la aeroport cu minim doua ore inaintea orei stabilite de decolare pentru a permite efectuarea procedurilor de check-in, a celor de frontiera, securitate si de imbarcare. Va rugam sa verificati ora de inchidere a ghiseului de check-in mai sus.

INREGISTRAREA BAGAJULUI DE CALA:In cazul in care aveti bagaj de cala, va trebui sa va prezentati cu minim 90 de minute inainte de decolare la ghiseele special marcate din aeroporturi pentru inregistrarea bagajelor. In cazul in care nu aveti bagaj de cala va puteti prezenta cu minim 60 minute la poarta de imbarcare, avand cartile de imbarcare tiparite.Nu acceptati sa transportati obiecte de la persoane necunoscute. Nu acceptati sa transportati obiecte care va sunt straine. Pastrati-va bunurile personale sub observatie in orice moment pentru a nu permite adaugarea de obiecte straine fara stirea dumneavoastra. Va rugam sa ne contactati inainte de plecare daca aveti nelamuriri cu privire la obiectele pe care le transportati.

INFORMATII DESPRE TRANSPORTATORUL AERIANToate zborurile puse la vanzare pehttp://www.blueairweb.comsunt operate de S.C. Blue Air Transport Aerian S.A.

Pasagerii care nu provin dintr-o tara UE trebuie sa se indrepte catre biroul de check-in al Blue Air pentru verificarea documentelor inainte de a se prezenta la controlul de securitate si punctul de trecere a frontierei. In cazul in care nu respectati acesta prevedere ne rezervam dreptul de a refuza imbarcarea.

1/2

BOARDING PASSW9N7RTZbor0B 124 Bruxelles(BRU) - Bucuresti(OTP)10.05.2013 18:05Nr. confirmareW9N7RTSEQ33PoartaVerificaClasaNLoc25FNume pasagerPETRE RADUCetateniaRONr bagaje cala0

2/2

Statistica 20

In perioada 2001 2006 volumul de marfuri transportate a crescut cu 67.224 mii tone (conform I.N.S. editia 2007). In anul 2006 au fost transporate 431.366 mii tone marfuri, dintre care, cu ponderea cea mai ridicata, s-a realizat prin transport rutier. In acest context, pentru perioada 2001 2006 se constata ca scade ponderea utilizarii transportului feroviar al marfurilor de la 20% la 16% si creste ponderea transportului rutier de la 74% la 78%, situatie reprezentata in figurile nr. 14.2.2., 14.2.3. si 14.2.4.Figura nr. 1. Ponderea utilizarii transportului feroviar si rutier de marfa in perioada 2001 2006Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007Figura nr. 2.Parcursul marfurilor (milioane tone-km) in perioada 2001 2006Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2007In perioada 2001 2006, parcursul marfurilor transportate pe calea ferata, exprimat in milioane tone-km, a scazut pentru transportul feroviar de la 16.102 la 15.791 si a crescut pentru transportul rutier de la 18544 la 57278. asa cum este reprezentat in figura nr. 14.2.5.

Containerizarea - tehnologie moderna de transport in expeditia internationalade marfuri pe calea ferata, cu mijloaceauto si in transportul naval si aerian.1. Notiuni de baza privind containerizarea sicontainerele.Containerizarea poate fi definita ca o tehnologie de transport, bazata pe utilizarea containerelor, menita sa elimine discontinuitatile, acele 'rupturi de transport' care apar in calea parcursa de marfuri de la expeditor la destinatar. Containerizarea cuprinde ansamblul operatiilor care vizeaza:

eliminarea totala sau partiala a ambalajelor obisnuite de transport;

mecanizarea integrala a incarcarii/descarcarii, transbordarii si depozitarii;

imbunatatirea pretentiilor de transport (viteza mare de circulatie a marfurilor, eliminarea pierderilor si degradarilor, realizarea transportului din poarta in poarta in trafic direct si combinat;

reducerea cheltuielilor globale de transport.

Dupa felul marfurilor pe care le transporta, containerele se impart in patru categorii:

containere pentru marfuri generale;

containere pentru marfuri lichide si in vrac;containere speciale cu izolatie termica (refrigerente, frigorifice sau termice);platforme.In constructia containerelor se folosesc urmatoarele materiale: metal, aluminiu, placaj, fibre de sticla si combinatia acestor materiale.Pentru eficienta maxima in exploatare, proiectantii au avut in vedere trei caracteristici:a. containerul sa poata fi transportat de orice mijloc de transport adecvat si pentru aceasta dimensiunile lui, precum si anumite piese au fost standardizate;b. containeru1 sa poata fi trecut de la un mijloc de transport la altul, in timp minim si in mod simplu;c. operatiunea de transbordare a containerului intre mijloacele de transport sa fie facuta cu consum minim de munca.Organizatia internationala pentru standardizare (ISO International Standard Organization), defineste containerul ca fiind un articol care face parte din echipamentul de transport cu urmatoarele caracteristici:

are un caracter permanent si o constructie suficient de rezistenta pentru a permite o folosire repetata; este special proiectat pentru a facilita transportul cu unul sau mai multe mijloace de transport, fara refacerea continutului (fara reincarcari si redescarcai intermediare); este dotat cu dispozitive care sa permita o manipulare usoara precum si transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul; este, astfel proiectat si construit incat sa fie usor de incarcat si de descarcat (cu marfa); are un volum interior de cel putin 1 mc.

In constructia containerului principalele elemente standardizate pe plan international sunt piesele de colt. Dimensiunile standardizate ale pieselor de colt sunt prezentate in standardele Organizatiei Internationale pentru Standardizare.Piesele de colt indeplinesc urmatoarele functii:

a.cotarea containerelor cu utilaje special concepute pentru prinderea automata de piesele de colt superioare;

b.fixarea containerelor pe diferite mijloace de transport prin piesele de colt inferioare;

c. stivuirea sigura pe o ina1time de pana la 6 nivele folosind zavorul dublu care realizeaza cuplarea pieselor de colt superioare cu cele inferioare;

d.preluarea greutatii exercitate de nivele superioare de containere;e.cuplarea a doua containere mici si transportarea acestora ca un singur container de dimensiuni mai mari (exemplu: cuplarea a doua containere de 20' intr-unul de 40').Piesa de colt este o piesa simpla, foarte rezistenta realizata prin turnare.Existenta pieselor de colt fixate constructiv la cote precise, intr-un cadru special bine determinat si standardizat pe plan international, a impus construirea si amenajarea corespunzatoare a mijloacelor de transport prevazute cu dispozitive speciale de fixare a conteinerelor in plan orizontal si vertical, astfel incat containerele au devenit universale pentru orice categorie de mijloace de transport special construite.Manipularea containerelor se fac prin cotarea de piese de colt superioare, cu ajutorul unor dispozitive speciale. Cotarea containerelor de piesele de colt inferioare este mai rar folosita, cum ar fi cazul in care inaltimea maxima de ridicare a utilajului folosit este redusa.

2. Tipuri de containere si criterii pentru alegerea felului si tipului de container.In prezent marea majoritate a containerelor transportate pe cale ferata, rutiera, aeriana si maritima au o lungime de 6,055 m (20') si 12,190 (40'), o inaltime intre 1,218 m (4') si 2,892 m (9'6') si o latime de 2,435 m (8').Cu toata insistenta pentru sistemul metric, la container dimensiunile rotunde au ramas tot in unitatile de masura engleze, din aceasta cauza se folosesc expresiile: containere de 20' (picioare), containere de 40', etc.Dimensiunile interioare nu sunt redate in nici un standard, ele fiind dependente de materialul din care este construit containerul si de conceptia proiectantului.Cel mai avantajos container este acela care la dimensiuni exterioare standard are un volum interior maxim si o greutate (tara) minima.Containerele care nu respecta dimensiunile standardizate pe plan international, nu pot fi transportate cu mijloace speciale.Alegerea unui sau altui tip de container pentru realizarea transportului unei anumite marfi se face de catre beneficiarul de transport si se au in vedere mai multe criterii, dintre care cel mai important se refera la natura si felul marfii ce urmeaza a fi transportata; volumul de transport; relatia de transport; dotarile tehnice de beneficiar si transportator; costul transportului.Din punctul de vedere al naturii marfii se pot da urmatoarele indicatii generale privind corelatia dintre marfa si container:- marfurile solide in bucati, ambalate sau neambalate care necesita protectie riguroasa impotriva intemperiilor se transporta in containere acoperite cu diverse amenajari, iar cele care necesita numai un anumit grad de protectie impotriva intemperiilor se pot transporta in containere descoperite prevazute cu prelate;

- marfurile solide in bucati ca marfuri grele, marfuri lungi, piese, etc. care nu necesita protectia riguroasa impotriva intemperiilor se transporta in containere descoperite fara prelata sau containere platforma;

- marfurile lichide sau lichefiate se transporta in containere pentru lichide prevazute cu diverse amenajari pentru incarcare, descarcare, mentinerea unei anumite temperaturi, etc.;- marfurile care impun conditii speciale de transport (mobila, confectii, laminate, minereuri concentrate, diverse produce chimice, etc.) se transporta in containere tinand seama atat de cerintele marfii ce urmeaza a fi transportata, cat si de cele impuse de modalitatea de transport aleasa (vagon, mijloc auto, aeronava, nava maritima sau fluviala).Din punctul de vedere al volumului de transport se pot utiliza containere de 20' sau 40'.Din punct de vedere al relatiei de transport se va tine seama in primul rand ca atat expeditorul cat si destinatarul sa se afle in zona de servire a unui terminal de containere. De asemenea, la alegerea tipului de container se va tine seama si de dotarile transportatorului si ale destinatarului, in sensul ca acestia sa poata prelua tipul respectiv de containere din punctul de vedere al mijloacelor de transport, accesul in incinta depozitelor si dotarilor din depozite.Ultimul criteriu in ordinea enumerarii, dar nu cel mai putin important, este costul transportului. Beneficiarii de transport au permanent in vedere pe langa conditiile tehnice de transport si costul transportului, astfel incat costul sa fie minim.Avand in vedere toate aceste criterii, beneficiarul de transport va putea alege felul si tipul de container cel mai indicat pentru efectuarea transportului marfii respective.3. Reguli de stivuire si amarare a marfurilor in containere.Scopul final al transportului marfurilor in containere, este ca marfurile sa ajunga la destinatie in cele mai bune conditii de conservare, neavariate, in timpul cel mai scurt posibil si cu cheltuieli de manipulare si transport minime. Pentru aceasta o grija deosebita trebuie acordata marfurilor inca de la introducerea lor in containere.

La stivuirea si amararea marfurilor in containere trebuie respectate urmatoarele reguli:

1.Inainte de inceperea stivuirii marfurilor in containere se va face o inspectie asupra starii tehnice si a curateniei acestuia;2.Marfurile vor fi stivuite in containere dupa un plan de incarcare, executat la scara, in sectiune verticala si orizontala;3.Repartitia marfurilor in interiorul containerului, va fi facuta, pentru a evita deformarea acestuia;4.Marfurile grele vor fi stivuite in partea inferioara a containerului, iar cele usoare deasupra celor grele;5.In stivuirea marfurilor in containere se face uz de bracuri, care pot prelua greutatea marfurilor si le vor proteja totodata.In amararea marfurilor usoare frecvent se folosesc saci din cauciuc, umflati cu aer. Acestia pot fi utilizati in mod repetat si sunt de diferite marimi. In acelasi scop se pot folosi lazi goale sau cutii de carton goale.6.Marfa va fi asigurata impotriva deplasarii in interiorul containerului. Acesta este prevazut in interior cu inele, care sunt folosite la amararea marfurilor. O atentie deosebita trebuie acordata stivuirii marfurilor in apropierea usii containerului.

Butoaiele care contin marfuri lichide se vor stivui pe doua randuri de bracuri, pentru protectia impotriva scurgerilor. Daca in acelasi container sunt incarcate si alte marfuri, acestea vor fi stivuite deasupra celor in butoaie, pentru acelasi motiv;

8.Stivajul pentru marfurile in saci se va face alternand marfurile (pe lungime si pe latime). Operativitate mare permite marfa paletizata.

Frecvent intalnim in containere marfa paletizata, spatiile goale ramase fiind umplute cu saci in scopul folosirii optime a spatiului din interiorul containerului.

9.Containerele care contin marfuri periculoase vor avea aplicate etichete internationale corespunzatoare. Faptul ca forma exterioaraeste aceeasi, fac obligatorie scoaterea in evidenta a acelora care contin aceste marfuri;

10.Centrul de greutate al marfii din container trebuie pastrat cat mai aproape de centrul de greutate al containerului. In caz contrar, cei care manipuleaza containerul trebuie avizati. In cursul transportului combinat, containerul este manipulat de diferite tipuri de echipament. Personalul care-1 manipuleaza trebuie sa foloseasca tipul de echipament potrivit.

11.Greutatea marfii din container nu trebuie sa depaseasca greutatea acestuia. Depasirea greutatii maxime poate duce la deteriorarea containerului si a continutului.12.Daca exista riscul ca marfa sa murdareasca peretii containerului se vor farda peretii cu material corespunzator (hartie, plastic, etc.). De altfel pe usa fiecarui container este mentionata in scris obligatia primitorului de a inapoia containerul curat si apt pentru a putea fi folosit din nou;13.Marfurile alese pentru acelasi container vor avea proprietati fizico-chimice asemanatoare, astfel incat sa nu se contamineze;14.Dupa stivuirea marfurilor in container, usile sau tinda cauciucata care acopera containerul (in cazul celor care se incarca prin partea superioara, trebuie inchise cu atentie si sigilate de catre Serviciul Vamal. Acest sigiliu va fi desfacut numai de organul vamal.Vama isi rezerva dreptul ca uneori sa verifice continutul containerului, cu obligatia de a aplica din nou sigiliul;15.Pentru ca stivajul din interiorul containerului sa nu fie deranjat, in timpul manipularii acestuia dela un mijloc de transport la altul, se va evita inclinarea lui, precum si lovirea containerelor din apropiere.Dupa ce marfa a fost incarcata si stivuita in interiorul containerului pentru realizarea transportului din poarta in poarta, acesta este transportat cu diferite moduri de transport. Pentru protejarea containerului si continutului, in timpul transportului va fi eliminata deplasarea lui prin folosirea sistemelor de fixare ISO, pe piesele de colt.4. Expeditia internationala de containere in transportul rutier.Pentru transportul rutier al containerelor se pot intrebuinta autocamioane cu sau fara remorca si autotractoare cu semiremorci specializate.Mijlocul cel mai raspandit de transport rutier al containerelor este autotrenul format din autotractor si semiremorca, intrucat are cel mai mic coeficient de tara, are o constructie simpla si robusta, iar costul pe tona capacitate mai redus decat al celorlalte vehicule rutiere si se preteaza in bune conditii la transportul incarcaturilor grele si de lungimi mari.Semiremorcile destinate transportului containerelor de mare capacitate, sunt constructii speciale sau amenajate prevazute cu dispozitive de fixare a acestora contra deplasarii in plan orizontal si vertical.Pentru transportul semiremorcilor se folosesc autotractoare cu sa obisnuita, cu puteri de 150 - 300 CP, in functie de sarcina remorcata, care asigura cuplarea/decuplarea semiremorcii, astfel incat un autotractor poate deservi mai multe semiremorci; in timp ce una se afla in circulatie, restul de semiremorci stationeaza la beneficiari cu containere pentru efectuarea operatiilor de introducere si scoatere a marfurilor in si din containere.

Experienta a dovedit ca rezultate foarte bune se obtin in ramura expeditiei internationale cu mijloace rutiere, in cazul transportului containerelor in trafic combinat, respectiv auto-cale ferata; auto-cale ferata-naval; auto-naval.Documentele de transport si expeditie internationala care se folosesc in traficul rutier international sunt cele care se folosesc in mod obisnuit in expeditia internationala de marfuri cu mijloace auto.

Se impune precizarea ca toate documentele de transport si expeditie se completeaza cu toate datele referitoare la containere si marfurile pe care acestea le contin.5. Expeditia internationala de containere cu aeronave.Containerele care se folosesc pentru expeditia internationala de marfuri in trafic aerian au fost standardizate tinand seama de particularitatile din constructia avioanelor, precum si de necesitatea folosirii si a containerelor aeriene in trafic combinat.

Containerele pentru transporturile aeriene au o tara mult redusa in comparatie cu containerele folosite in transporturile terestre si in plus cu baza neteda pentru a da posibilitatea incarcarii lor cu ajutorul dispozitivelor cu role, au caneluri in rama inferioara pentru fixarea in spatiul rezervat marfurilor in avion, precum si instalatii pentru echilibrarea tensiuni in interiorul containerelor.

Transportul aerian de marfuri containerizat se efectueaza cu aeronave special construite.Reglementarile care guverneaza expeditia internationala de marfuri pe calea aerului se aplica si expeditiei internationale aeriene containerizate cu precizarea ca in scrisoarea de transport aerian (air waybill) si in toate documentele de expeditie se inscriu toate datele necesare referitoare la container si marfurile continute de acesta.6. Expeditia internationala de containerepe calea ferata.Vagoanele port container sunt concepute fie ca vagoane specializate, numai pentru transport de containere, in care caz partea superioara este formata numai din sasiu sub forma unei grinzi centrale prevazuta cu suporti transversali, pe care se aseaza si se fixeaza containerele, fie cu platforme universale, cu podea obisnuita prevazute cu dispozitive de fixare a containerelor, dispozitive care in cazul folosirii pentru transporturi obisnuite se coboara sub nivelul podelei vagonului.Din cele aratate, rezulta ca se poate face o clasificare a vagoanelor pentru transportul containerelor dupa gradul de specializare a lor astfel:

vagoane pentru transportul containerelor de uz general, care pot fi platforma sau descoperite cu pereti mici;

vagoane adaptate sau amenajate acestui scop;

vagoane specializate, port container, care la randul lor pot fi prevazute fara amortizoare pentru socuri, sau cu amortizoare pentru socuri (platforma culisanta cu reducere, platforma culisanta fara reducere, platforma cu incarcatura culisanta).Importanta si beneficiile somnului sanatos

Pe vremea cand parintii stiau sa se impuna si sa faca programul casei, copiii, dupa ce se intorceau de la scoala si stateau la masa, obligatoriu dormeau una - doua ore, apoi, isi faceau temele pentru a doua zi si mai aveau timp si de joaca, in fata portii, sub ochii atenti ai mamei sau bunicii, iar seara, nici nu era nevoie ca mama sa arate de doua ori inspre ceasul de pe masa pentru ca cei mici sa stie ca e ora somnului.

Multi dintre copiii de odinioara isi pastreaza acest bun obicei, mostenit de acasa, si la maturitate, daca programul le permite, sau macar in zilele libere de la sfarsitul saptamanii.

Omul doarme o treime dinviatasi somnul este necesar la fel ca hrana, aerul siapa. Nu poti renunta lasomnsi nici sa-i reduci, la infinit, durata, pentru ca ai mult de invatat sau de lucru.

Un om odihnit este intotdeauna binedispus, plin de vitalitate, are un chip luminos si relaxat, mintea limpede, este creativ, binevoitor, gaseste usor solutii la problemele cu care se confrunta.

In timpul somnului, se odihneste intreg organismul. Ritmul respirator si cardiac scad, se produce orelaxaremusculara, temperatura organismului coboara cam cu 0,5 grade Celsius, iar functiile secretorii sunt mai putin active.

Boli la care predispune somnul insuficientLipsa somnului sau scurtarea duratei acestuia din diferite motive se face simtita imediat in scaderea performantelor zilnice. Pe termen lung, efectele asupra starii generale desanatatepot fi devastatoare, ducand la cresterea ingreutate, tensiune arteriala,diabet, probleme cardiovasculare, depresii si abuz de medicamente.Dar, ca sa ai un somn sanatos trebuie sa fii disciplinat, sa respecti orele de culcare. Fixeaza-ti o ora la care sa te culci si incearca sa devina obisnuinta. Poate nu vei reusi din prima incercare si nici dintr-a doua, dar nu te dezarma, nu renunta, fii consecvent si disciplinat.Daca dimineata, de obicei, trebuie sa te trezesti la o anumita ora, pune ceasul sa sune. Cu timpul, si trezirea la ora fixa va deveni obisnuinta si vei face ochi, de regula, cu cateva minute inainte de a suna ceasul.

Mult mai castigate vor fi persoanele care pot "fura" si dupa amiaza putin somn. E bine de stiut ca somnul de dupa-amiaza relaxeaza, elimina stresul acumulat in primele ore ale zilei, incarca organismul cu energie pozitiva si creste capacitatea creierului de a acumula noi informatii. Nu trebuie mult somn de dupa amiaza, 45 de minute sunt suficiente.

Una din conditiile esentiale pentru un somn sanatos este ca tu, fiinta rationala, sa traiesti curat, onest, sa nu-ti fie teama de nimeni si nimic, sa nu ai ce sa-ti reprosezi. Un om cu o constiinta nepatata nu va avea niciodata probleme cu somnul si nici nu va tresari speriat cand aude batandu-i-se in usa.Sa avem sanatate!Haut du formulaire

REGULAMENT din 25 iulie 1959 privind receptia, expeditia si primirea marfurilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului si destinatarului in circulatia marfurilor intre organizatiile socialiste

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRIPUBLICAT:COLECTIA DE HOTARIRI SI DISPOZITII nr. 26 din 25 iulie 1959

CAP. 1Dispoziii i msuri organizatorice generale

ART. 1Condiiile de livrare n legatura cu recepia, expediia i primirea mrfurilor, precum i rspunderea expeditorului, cruului i destinatarului n circulaia mrfurilor ntre organizaiile socialiste, snt supuse dispoziiilor prezentului regulament.ART. 2Dispoziiile regulamentului de fata se aplica n toate cazurile n care se executa livrri de mrfuri - n trafic intern - ntre organizaiile socialiste, cu sau fr intervenirea unui contract de transport.

Ele se aplica n mod corespunztor i atunci cnd mrfurile circula de la o organizaie socialist la alta, fr ca ele sa fac obiectul unui contract de livrare.Ele se mai aplica i raporturilor ce se stabilesc ntre organizaiile expeditoare sau destinatare i cele de transport, din ara, n traficul internaional de mrfuri, n msura n care nu snt contrare conveniilor internaionale de transport la care participa Republica Populara Romana, precum i livrrile de mrfuri privind comerul exterior, n msura n care acestea nu snt supuse unor reglementri speciale.ART. 3Potrivit prezentului regulament se nelege prin:- marfa: orice produs care formeaz obiectul livrrii sau a contractului de transport;- furnizor: organizaia care livreaza mrfurile;- beneficiar: organizaia care primete mrfurile livrate;- expeditor: organizaia care preda mrfurile spre transport;

- cru: organizaia care executa transportul;- destinatar: organizaia care primete produsele transportate;- acte de livrare: procesele verbale de recepie sau autoreceptie, facturile, listele de specificaie, avizele de expediie;- documente de transport: scrisoarea de trasura sau de transport, conosamentul, foaia de parcurs, buletinul de mesagerii sau alte asemenea documente.ART. 4Conducerile organizaiilor socialiste care expediaz, transporta i primesc mrfuri snt obligate, fiecare n sectorul lor propriu de activitate, sa ia toate msurile organizatorice, n vederea unei corecte desfasurari a operaiilor privind recepia, expediia, transportul i primirea mrfurilor, precum i n vederea asigurrii integritii lor pe parcurs, din momentul scoaterii lor din depozitul expeditorului pn n momentul intrrii lor n depozitul destinatarului.n acest scop:1. conductorii organizaiilor furnizoare-expeditoare i beneficiare destinatare:

a) vor desemna - dup caz - unul sau mai muli angajai care sa aib, n mod separat, urmtoarele sarcini speciale:

- predarea i receptionarea mrfurilor;

- ambalarea i supravegherea ambalarii mrfurilor;

- expediia i predarea mrfurilor ctre cru, precum i primirea lor de la cru i aducerea lor n depozit;

b) vor constitui - dup caz - una sau mai multe comisii de autoreceptii i de primire a mrfurilor.Aceste comisii care au sarcina de a verifica cantitativ i calitativ mrfurile ce se livreaza prin autoreceptie precum i mrfurile ce se primesc de la alte organizaii, vor fi constituite din: conductorul ntreprinderii sau delegatul sau, precum i responsabilul controlului tehnic al calitii, iar unde nu exista un asemenea control, un salariat desemnat de director, gestionarul care elibereaz ori primete mrfurile sau nlocuitorii lor permaneni i angajatul nsrcinat cu expediia i primirea mrfurilor.c) vor organiza supravegherea i paza mrfurilor din momentul iesirii lor din depozit pn n momentul predrii lor ctre cru i - la fel - din momentul primirii lor de la cru, pn n momentul intrrii lor n depozit;

d) vor controla personal modul cum se desfoar operaiunile n legatura cu recepia, autoreceptia, expediia, primirea i verificarea mrfurilor;

e) vor lua msuri pentru instalarea mijloacelor de cintarire i msurtoare necesare stabilirii elementelor de determinare cantitativ a mrfurilor predate la transport sau primite, potrivit specificului mrfurilor.2. Organizaiile de transport:a) se vor dota treptat cu cintare poduri-bascula la toate punctele de ncrcare i descrcare a mrfurilor;b) vor ntreine permanent n stare de funcionare normal cintarele poduri-bascula existente;c) vor urmri buna funcionare a cintarelor poduri-bascula de pe liniile de garaj ale ntreprinderilor, putind cere acestora luarea msurilor necesare pentru utilizarea i repararea lor, ori de cte ori va fi nevoie. n caz de neconformare, organizaia de transport va putea retrage recunoaterea cintarului;d) vor aviza numirile i nlocuirea de cantaragii ai ntreprinderilor pe care i vor instrui i verifica spre a corespunde sarcinilor;e) vor asigura prin mijloacele cele mai adecvate integritatea mrfurilor ce li se ncredineaz spre transport.3. Organele tutelare ale organizaiilor expeditoare i destinatare de mrfuri vor controla modul n care se desfoar recepia, expediia i primirea mrfurilor i vor lua de ndat msurile necesare n vederea inlaturarii deficienelor constatate.

ART. 5Tot n vederea unei corecte circulatii a mrfurilor de la expeditor la destinatar se da organizaiilor de transport sarcina de a controla din oficiu, prin sondaj, sinceritatea declaraiilor cu privire la cantitatea mrfurilor ncredinate spre transport.

CAP. 2Recepia, expedierea i predarea mrfurilor ctre cru. Obligaiile i rspunderea furnizorului sau expeditorului

ART. 6Livrarea mrfurilor se face prin recepie efectiv ntre delegaii organizaiilor furnizoare i beneficiare.Recepia cuprinde identificarea i verificarea cantitativ i calitativ a mrfurilor ce se livreaza.ART. 7

Recepia are loc la furnizor.Ea se va efectua la beneficiar, atunci cnd un act normativ n vigoare prevede aceasta n mod expres.ART. 8Atunci cnd au loc livrri continue sau periodice de mrfuri, prile contractante vor putea menine la locul stabilit pentru recepie, delegai permaneni sau n perioada ct dureaz recepia.ART. 9Livrarea mrfurilor prin autoreceptie se face n cazurile n care delegatul beneficiarului nu se prezint la termenul stabilit prin contract, spre a le receptiona.Se excepteaz cazurile n care condiiile fundamentale exclud acest mod de livrare.ART. 10

Autoreceptia consta n identificarea i verificarea cantitativ i calitativ a mrfurilor ce se livreaza n raport cu cele prevzute n contractul de furnizare. Ea se face de comisiunea prevzut n art. 4 pct. 1 lit. b.ART. 11Procesele verbale de recepie sau autoreceptie vor cuprinde n mod obligatoriu: marfa, cantitatea stabilit potrivit art. 12, calitatea, sortimentul, preul, precum i orice alte elemente de identificare a mrfurilor ce se livreaza i vor fi semnate - dup caz - de delegaii organizaiilor contractante care au participat la recepie, sau de membrii comisiei de autoreceptie.ART. 12Furnizorul este obligat ca, prin propriile sale mijloace, sa determine cantitativ mrfurile pe care le livreaza prin greutate, volum, metraj, numr de buci, precum i - dup caz - prin varietate, tip, dimensiuni sau prin orice alte elemente.n actele de livrare ce se ntocmesc la furnizor, precum i n documentele de transport, se vor indica obligatoriu doua elemente de determinare cantitativ, n funcie de natura mrfii i de unitatea de msura n care se contabilizeaza n scriptele expeditorului, ca de pilda greutate-volum, tip-dimensiuni, numr de buci-metraj, precum i cintarul folosit, sistemul de cintarire, orice alte elemente care ar putea influenta greutatea n momentul cintaririi ca: starea uscata sau umeda a mrfii, condiiile atmosferice, ct i persoana care a efectuat cintarirea.Greutatea netto a produselor ce se transporta neambalate - n vrac - precum i greutatea brutto a produselor ambalate, nscris n actele de livrare, va trebui sa corespund cu greutatea - incarcatura minus ara - nscris n actele de transport.ART. 13

Furnizorul va ambala n mod corespunztor mrfurile pe care le preda spre transport, potrivit cu natura lor, cu STAS-urile i dispoziiile n vigoare.Se excepteaz mrfurile care prin natura lor pot fi expediate n vrac.Este cu desvrire interzis folosirea ambalajelor deteriorate, lipsite de rezistenta necesar i care nu corespund STAS-urilor i altor norme tehnice n vigoare.ART. 14Furnizorul va introduce sau va aplica pe fiecare ambalaj o eticheta special sau o lista specificativa, purtind urmtoarele meniuni: denumirea, calitatea, cantitatea mrfii (exprimat dup caz prin greutate, numr de buci, litri etc.), ct i numele persoanei care a fcut numrarea sau cintarirea i ambalarea mrfii respective.Fiecare colet va purta ct mai vizibil un numr de ordine de expediere precum i greutatea netto i brutto.n actele de livrare se va indica numrul de identificare al coletelor sau al etichetelor introduse n ambalaje.Obligaiile de mai sus vor fi executate potrivit cu specificul mrfurilor i cu prevederile cuprinse n condiiile fundamentale.

Angajaii care ambaleaza mrfurile, i vor trece numele n mod cite pe listele specificative ce se introduc sau se aplica pe colete, saci, butoaie, etc., vor semna aceste liste, raspunzind de cantitatea i sortimentul mrfurilor ambalate sau introduse n interiorul lor.Lipsurile constatate la destinatar n coletele, sacii, butoaiele etc., care nu poarta urme de violare sau sustragere, vor fi imputate angajailor de mai sus, dac nu se dovedete ca ele se datoresc culpei cruului ori destinatarului, sau unor alte cauze.ART. 16Expedierea mrfurilor este n sarcina furnizorului.Se excepteaz cazurile n care prile, potrivit condiiilor fundamentale, au convenit altfel.ART. 17Gestionarul de mrfuri i angajatul nsrcinat cu expediia rspund de exactitatea i identitatea mrfurilor ce se expediaz, n raport cu datele nscrise n actele de livrare i documentele de transport, ct i de integritatea mrfurilor, din momentul recepiei, respectiv autoreceptiei, pn n momentul predrii lor ctre cru.

Angajatul nsrcinat cu expediia rspunde i de respectarea regulilor tehnice privitoare la ncrcarea i fixarea mrfurilor n mijlocul de transport.ART. 18nainte de a proceda la ncrcare, expeditorul trebuie sa verifice dac mijlocul de transport pus la dispoziie de cru, corespunde efecturii n bune condiii a transportului, spre a se evita alterarea, degradarea, sustragerea, scurgerea sau pierderea mrfurilor ce urmeaz a fi transportate.Dac aceste condiii nu snt ntrunite, expeditorul va anunta pe cru.n cazul n care cruul menine mijlocul de transport, se va face meniune despre aceasta pe documentul de transport, aratindu-se pe scurt obiectiunile expeditorului.ART. 19Cnd mrfurile se transporta n mijloace de transport nchise (containere, vagoane acoperite, hambare din slepuri i altele), folosite n ntregime de expeditor, acesta este obligat ca, odat cu predarea mrfurilor ctre cru, sa aplice pe sistemul de nchidere sigilii proprii, ce vor ntruni condiiile prevzute n art. 32 al. 2.Mrfurile care se transporta n vrac, n mijloace de transport deschise, vor fi nsemnate sau marcate de expeditor n asa fel, nct sustragerea lor sa nu fie posibila a lasa urme vizibile.

ART. 20Furnizorul-expeditor este obligat sa ataseze la documentele de transport, actele de livrare i listele specificative necesare unei uoare determinri cantitative (i calitative pentru mrfurile uor alterabile), la locul de descrcare.Mrfurile a cror determinare cantitativ se face volumetric, vor fi nivelate, iar expeditorul va indica n actele de livrare i documentele de transport nlimea ncrcturii, ncepnd de la podeaua vehiculului. n acest caz furnizorul-expeditor este obligat sa indice pe o foaie specificativa, ntocmit pentru fiecare mijloc de transport n parte i ataat la documentele de transport, elementele de determinare a cantitii, n asa fel, ca la locul de destinaie, aceasta sa poat fi verificata de ndat, fr cintarire.ART. 21Furnizorul poarta rspunderea mrfurilor pn n momentul:1. Predrii lor efective ctre beneficiar:a) cnd recepia se face la furnizor i beneficiarul ridica mrfurile direct de la furnizor sau expediia este n sarcina beneficiarului;b) cnd mrfurile au rmas, n urma recepiei sau autoreceptiei fcute la furnizor, n custodia acestuia i ridicarea sau expedierea lor este n sarcina beneficiarului;

c) cnd recepia se face la beneficiar i mrfurile au fost transportate la locul recepiei de furnizor.2. Predrii lor ctre cru:a) cnd livrarea mrfurilor s-a fcut prin recepie sau autoreceptie la furnizor i expedierea lor este n sarcina acestuia;b) cnd n urma recepiei sau autoreceptiei la furnizor, mrfurile rmn n custodia acestuia i expedierea lor este n sarcina furnizorului.ART. 22Furnizorul-expeditor rspunde de asemenea fata de beneficiarul-destinatar de lipsurile i avariile ivite pe parcurs din cauza folosirii unor ambalaje necorespunztoare, din cauza nerespectrii normelor tehnice de ambalare, de ncrcare i de fixare a mrfurilor n mijlocul de transport, din cauza lipsei de sigilii la mijloacele de transport nchise, de semne sau marcaje la mrfurile transportate n vrac n mijloace de transport deschise, precum i din cauza lipsei specificatiilor necesare determinrii cantitative a mrfurilor la destinaie.ART. 23n cazul n care furnizorul-expeditor nu respecta dispoziiile din prezentul capitol referitoare la recepie, autoreceptie i determinarea cantitativ i calitativ a mrfurilor expediate, produsele circula pe rspunderea lui, fiindu-i n totul opozabile actele dresate de beneficiarul-destinatar, n condiiile acestui regulament, la verificarea mrfurilor primite.

n acest caz, sarcina probei ca lipsurile constatate la destinaie se datoresc culpei cruului sau beneficiarului-destinatar, revine furnizorului-expeditor, presupunindu-se pn la proba contrar ca lipsurile se datoresc culpei acestuia din urma.Dac mijlocul de transport nchis, incarcatura n vrac sau coletul poarta la destinaie urme de violare, primeaza - pn la proba contrar - prezumia ca lipsurile s-au produs pe parcurs, din culpa cruului.

CAP. 3Primirea mrfurilor de ctre cru, transportul i eliberarea lor de ctre destinatar. Obligaiile i rspunderea cruului

ART. 24Cruul este obligat sa primeasc mrfurile spre transport, potrivit planului de transport n vigoare.ART. 25Mrfurile se socotesc primite de cru din momentul n care - n urma verificrii ncrcturii i a documentului de transport potrivit art. 26 i a existenei actelor de livrare menionate i anexate de expeditor la documentul de transport - acesta aplica tampila sa pe documentul de transport.

n transporturile rutiere auto neinsotite de expeditor sau destinatar, primirea efectiv a produselor spre transport, atunci cnd acestea nu se predau la autogara, se face de ctre nsoitorul prepus al organizaiei de transport, sau n lipsa acestuia, de ctre conductorul mijlocului de transport. Primitorul este obligat sa semneze exemplarul din documentul de transport ce rmne la expeditor i rspunde de integritatea mrfurilor pe parcurs.ART. 26La primirea mrfurilor spre transport, cruul este obligat sa verifice:a) numrul coletelor, starea ambalajelor i greutatea expeditiei, n cazul expeditiilor de coletrie i mesagerii;b) natura mrfii (n mod sumar), semnele sau marcajele puse de expeditor, respectarea condiiilor tehnice de ncrcare i fixare a mrfurilor, n cazul transporturilor ncrcate n mijloace de transport deschise;c) natura mrfii (n mod sumar), respectarea regulilor tehnice de ncrcare i fixare a mrfurilor, sigiliile aplicate de expeditor, n cazul transporturilor ncrcate pe linia publica n mijloace de transport nchise;d) sigiliile aplicate de expeditor, n cazul transporturilor ncrcate pe liniile de garaj, terenuri sau magazii nchiriate, n mijloace de transport nchise.Pentru mrfurile a cror cintarire este obligatorie, potrivit art. 28 sau altor dispoziii legale n vigoare, cruul va verifica n toate cazurile prevzute mai sus i greutatea ncrcturii (brutto i brutto minus ara).

Primirea transportului creeaz prezumia ca el este n ordine i ndeplinete condiiile prevzute n prezentul articol.ART. 27Cruul va refuza primirea spre transport:a) a coletelor necorespunztor ambalate; nu pot fi considerate ca necorespunztoare ambalajele ce ntrunesc condiiile STAS-urilor sau altor norme tehnice n vigoare pentru mrfurile respective i prezint rezistenta necesar condiiilor normale de manipulare i transport;b) a mrfurilor ncrcate fr respectarea regulilor tehnice de ncrcare i fixare;c) a mrfurilor ncrcate n mijloace de transport nchise, fr sigiliul expeditorului, sau n mijloace de transport deschise fr semne ori marcaje, ori cu semne i marcaje insuficiente ori necorespunztoare;d) a mrfurilor interzise la transport, sau admise numai n condiii speciale, fr ca acestea sa fie ntrunite.n cazul n care primirea spre transport a fost refuzat n parte sau n ntregime, se va face - dup caz - meniune motivat pe documentele de transport, sau se va dresa un proces verbal n dublu exemplar, din care unul se va preda expeditorului.

ART. 28La primirea spre transport cruul este obligat sa cintareasca:a) mrfurile destinate exportului; la cerere se va cintari i vagonul gol;b) mrfurile importate care se transbordeaza direct sau indirect sau transvazeaza dintr-un mijloc de transport n altul la punctele de frontiera i n porturile fluviale sau maritime, cintarirea se va face n acest punct dup transbordarea sau transvazare;c) mrfurile ce se transporta pe cale aerian;d) mrfurile ce se prezint spre transport ca expeditii de coletrie i mesagerii;e) mrfurile predate ca expeditii de vagoane pe liniile publice ale statiilor de cale ferat;f) produsele lactate, zahrul, carnea, produsele alimentare fabricate, bumbacul, pielaria fabricata neconfectionata, cereale, legumele, soia, lintea, mazarea, fasolea, fructele, cartofii, furajele, produsele destinate insamintarilor, lemnele de foc, mangalul, deeurile de cherestea i cele metalice, bolovanii, varul, piatra de var, oasele, copitele i coarnele, prezentate ca expeditii de vagoane ncrcate pe liniile de garaj, la silozuri, pe terenuri sau magazii nchiriate din incinta statiilor fr a fi cintarite, din cauza ca acestea nu snt nzestrate cu cintare poduri-bascule sau automate, ori cele existente nu funcioneaz sau n-au fost recunoscute, precum i n cazul cnd aceste produse se prezint spre transport n slepuri sau transporturi auto neinsotite.

Cintarirea mrfurilor de orice fel efectuat pe liniile de garaj, n silozuri, la magazii sau terenuri nchiriate, nzestrate cu cintare pod-bascula sau automate recunoscute de Ministerul Transporturilor i Telecomunicatiilor, este asimilat cu cintarirea efectuat pe cintarele proprii ale organizaiilor de transport.Nu se cintaresc mrfurile ce se prezint la transport n ambalaje STAS, cu greutate stantata, n buci, baloturi etc. de greuti uniforme. n acest caz, mrfurile circula cu greutatea stabilit de furnizorul-expeditor.Dac transportul se efectueaz pe calea ferat, iar statia n care se face primirea spre transport nu are cintar pod-bascula sau cel existent nu funcioneaz, cintarirea - n cazurile de la literele a, b, c i f de mai sus - se va face la prima statie cu cintar pod-bascula de pe parcurs. n cazul n care capacitatea de cintarire sau lungimea podurilor-bascule ale expeditorului, cruului sau destinatarului, nu permit cintarirea sau recintarirea pe ntregul parcurs de la locul de expediie pn la locul de destinaie a vagoanelor de mare tonaj folosite n ntregime, marfa ncrcat n astfel de vagoane va circula cu greutatea stabilit de furnizorul expeditor.Se excepteaz de asemenea de la cintarire produsele lichide ncrcate n cisterne sau slepuri, determinarea greutatii acestora facindu-se dup volum.n lunile de virf de trafic, n care cintarirea mrfurilor prevzute la lit. f de mai sus, ar putea constitui o cauza de nendeplinire a planului de transport, Ministerul Transporturilor i Telecomunicatiilor este autorizat sa limiteze - prin ordin - cintarirea acestor mrfuri, pn la minimum 10% din tonajul prezentat spre transport. Excepie de la aceasta msura fac expeditiile de vagoane care conin cereale, cartofi, lemne de foc i carne, ncrcate n vrac, care se vor cintari n toate cazurile.ART. 29La eliberarea mrfurilor ctre destinatar, cruul este obligat sa procedeze la recintarirea lor, n cazul n care:a) expeditiile de coletrie i mesagerii precum i expeditiile de mijloace de transport complete poarta urme de violare, de sustragere, de scurgere, de pierdere sau de avariere;

b) mrfurile transportate n mijloace de transport complete au fost transbordate sau transvazate dintr-un mijloc de transport n altul i nu au fost cintarite la locul transbordarii sau transvazarii;c) mrfurile transportate prin mijloace auto neinsotite, au fost predate spre transport dup greutate;d) destinatarul sau delegatul expeditorului cer n scris recintarirea i snt ntrunite urmtoarele condiii;- statia are pod-bascula corespunztor pentru efectuarea recintaririi;- are locomotiva de manevra i n programul ei de lucru exista timpi disponibili sau n lipsa locomotivei de manevra, timpul de oprire al trenului local de marfa n staii intermediare permite efectuarea manevrei cu locomotiva trenului pentru ducerea vagonului la cintar; i- cnd capacitatea de prelucrare a statiei dup graficul de lucru nu este depit.Dac la locul de eliberare nu exista mijloace tehnice de cintarire, n cazurile de sub literile a i b de mai sus, cintarirea se va face la cel mai apropiat loc cu cintar corespunztor.ART. 30

Cnd mrfurile se transporta prin mijloace auto, cintarirea, n cazurile prevzute de art. 28-29, este obligatorie pentru cru numai atunci cnd, la locurile de primire i eliberare a mrfurilor, exista posibiliti tehnice de cintarire.ART. 31Cintarirea, la primirea i eliberarea mrfurilor de ctre cru, se va face n prezenta angajatului expeditorului respectiv al destinatarului nsrcinat, potrivit prezentului regulament, cu predarea i primirea mrfurilor.Cruul are dreptul ori cnd sa verifice greutatea oricror mrfuri ncredinate spre transport.ART. 32n scopul asigurrii mrfurilor n cursul transportului, cruul este obligat sa aplice sigilii pe sistemul de nchidere al mijloacelor de transport nchise (vagoane, hambare din slepuri, containere, etc.).Sigiliile vor fi astfel concepute i aplicate nct sa nu ngduie nlocuirea sau violarea lor fr urme vizibile.Sigiliile pe mijloacele de transport nchise ce se cintaresc pe liniile de garaj, se aplica de ntreprindere n momentul cintaririi, iar de cru, n momentul primirii vagonului pe linia publica.

ART. 33Tot n scopul asigurrii integritii mrfurilor pe parcurs, destinatarul sau expeditorul - atunci cnd mrfurile circula pe riscul lui - le pot nsoi, prin insotitori.Insotirea este obligatorie:a) cnd se transporta vietati n mijloace de transport complete;b) cnd transportul se efectueaz prin mijloace auto i cuprinde produse n vrac ce nu se pot preda spre transport prin cintarire, pe numr de colete, buci ori volum, sau cnd produsele n vrac ce se cintaresc la expeditor, nu pot fi recintarite la destinatar.ART. 34nsoitorul de transport rspunde de integritatea mrfurilor pe parcurs. Expeditorul sau, dup caz, delegatul destinatarului, cnd expediia cade n sarcina destinatarului, snt obligai sa-i predea efectiv mrfurile, iar nsoitorul va semna de primire pe exemplarul din actul de livrare care rmne la expeditor.nsoitorul va proceda la predarea cantitativ a mrfurilor ctre destinatar.

Orice lipsa ivita pe parcurs, pn n momentul predrii mrfurilor ctre destinatar, cade n sarcina ntreprinderii al carei prepus este nsoitorul i atrage rspunderea material i eventual penal a insotitorului, dac pierderea sau avaria mrfurilor se datorete vinei acestuia.ART. 35La destinaie, cruul este obligat sa procedeze - mpreun cu angajatul destinatarului nsrcinat cu primirea mrfurilor i a membrilor comisiei de primire ce eventual snt de fata - la cintarirea mrfurilor n cazurile prevzute de art. 29, la verificarea sigiliilor, a semnelor sau marcajelor, a mijlocului de transport, precum i a coletelor, la deschiderea mijlocului de transport i la verificarea sumar a coninutului sau.Dac totul este gsit n ordine, cruul va elibera coletele sau va pune mijlocul de transport la dispoziia destinatarului pentru descrcare i va face meniune pe documentul de transport "predat fr urme de violare".ART. 36n cazul n care se constata la colete, la mijlocul de transport, la sigilii, la semne, la marcaje sau la mrfuri, urme de violare, pierderi, scurgeri, alterri, avarii, substituiri, diluari sau scdere de greutate, peste toleranta legal, mijlocul de transport nu se va deschide sau - dup caz - nu se va descarca i va fi anuntat imediat eful unitii respective de transport, sau inlocuitorul sau, care este obligat sa se prezinte de ndat pentru constatare i sa stabileasc, dup posibiliti, cauzele care au provocat paguba.Determinarea lipsurilor cantitative se va face n raport cu elementele specificative de determinare artate n actele de livrare i documentele de transport care nsoesc transportul, luindu-se n toate cazurile n considerare i ara vagonului n vederea stabilirii greutatii brutto sau netto a ncrcturii.Cnd la mrfurile transportate pe calea ferat n vrac i pentru care cintarirea este obligatorie, se constata o diferena de greutate la cintarirea brutto, se va cintari n mod obligatoriu i vagonul gol dac a trecut mai mult de un an de la ultima verificare a tarei, stabilindu-se ara exact, spre a se putea constata diferena de greutate la marfa netto.

eful unitii de transport sau inlocuitorul sau va dresa de ndat un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal va fi semnat de organul care a fcut constatarea, de angajatul cruului care a efectuat operaiunile prevzute la art. 35, de angajatul destinatarului nsrcinat cu primirea mrfurilor, de membrii comisiei de primire a destinatarului i de celelalte persoane care au participat sau asistat la constatare, indicindu-se i adresa fiecruia din semnatari.Unul din exemplarele procesului-verbal va fi inminat angajatului destinatarului nsrcinat cu primirea mrfurilor.Dac snt bnuieli ca lipsurile, avariile etc. se datoresc unei infraciuni, vor fi sesizate de ndat organele de urmrire penal, iar mijlocul de transport va fi reinut pn la sosirea acestora.Procesul verbal de mai sus, cu concluziile cuprinse n el, este opozabil cruului i expeditorului pn la proba contrar.ART. 37Mrfurile transportate n mijloace de transport complete se considera eliberate n momentul n care cruul a pus la dispoziia reprezentantului destinatarului mijlocul de transport pentru descrcare.Expeditiile de vagoane complete care se recintaresc sau descarca pe liniile de garaj (siloz) a destinatarului, se elibereaz la punctul de jonctiune cu linia de garaj.Expeditiile de coletrie i mesagerii, se considera eliberate n momentul cnd reprezentantul destinatarului le preia efectiv de la cru.

ART. 38Cruul rspunde de integritatea mrfurilor primite spre transport, din momentul primirii i pn la eliberarea lor ctre destinatar.ART. 39Cnd cruul a cintarit mrfurile, el rspunde de cantitatea constatat pe cintarul sau, ori pe cintarele recunoscute de el, nscris n documentul de transport.n cazul n care cintarirea este obligatorie pentru cru acesta rspunde de cantitatea nscris n documentul de transport, indiferent de faptul dac a efectuat sau nu cintarirea.Cruul va putea face ns dovada ca, n realitate, a primit mai puin de la expeditor sau ca marfa sosita la destinaie corespunde cu greutatea netto sau cu specificaiile din actele de livrare sau documentele de transport, prevzute la art. 12 alin. 2 i art. 20.ART. 40Pentru mrfurile a cror cintarire nu este obligatorie i nici nu au fost cintarite de cru, acesta - pn la proba contrar - nu rspunde pentru lipsurile cantitative, dac mijlocul de transport nchis a ajuns la destinaie fr urma de violare, sustragere, scurgere sau avarie i cu sigiliile intacte, iar mrfurile ncrcate n mijloace de transport deschise, cu semnele intacte.

Dispoziiile acestui articol nu se aplica mrfurilor i produselor enumerate n art. 28 i nici altor mrfuri care au fost cintarite, la primire, de cru.ART. 41Cruul rspunde de orice substituire, diluare, denaturare, alterare sau avarie a mrfurilor n cursul transportului.Sarcina probei ca substituirea, diluarea, denaturarea, alterarea sau avarierea s-au produs n cursul transportului i din vina cruului revine celui care reclama.n cazul n care ns coletul sau mijlocul de transport nchis au fost violate pe parcurs, sau poarta urme de violare sau semnele de pe mrfurile transportate ntr-un mijloc de transport deschis poarta de asemenea urme de violare, se presupune - pn la proba contrar - ca mrfurile au fost substituite, diluate, denaturate, alterate sau avariate n timpul transportului i din vina cruului.ART. 42Cruul este scutit de rspundere pentru pierderea total sau parial, pentru micorarea greutatii sau avaria produselor primite la transport, dac pierderea, micorarea greutatii sau avaria s-au produs:a) din cauza de forta major;

b) din culpa expeditorului sau destinatarului;c) din cauza anumitor nsuiri proprii naturii produselor, care au provocat sfarimarea, spargerea, ruginirea, alterarea sau alte consecine asemntoare;d) din cauze legate de ncrcarea sau descrcarea produselor, dac aceste operaiuni s-au efectuat cu mijloacele expeditorului sau destinatarului, ori sub supravegherea lor;e) din cauze naturale inerente transportului n vehicule deschise, pentru mrfurile care potrivit dispoziiunilor n vigoare se transporta n asemenea vehicule;f) datorit faptului ca nsoitorul expeditorului sau destinatarului nu au luat msurile necesare pentru asigurarea integritii produselor;g) din cauza unor defecte de ambalaj care nu au putut fi observate dup aspectul exterior la primirea produselor spre transport;h) datorit faptului ca expeditorul a predat produse excluse la transport, sub denumire falsa, inexact sau incompleta;i) datorit faptului ca expeditorul n-a indicat n documentele de transport i eventual pe ambalaje, particularitile specifice produselor, care reclamau condiii speciale sau anumite msuri de precautie n timpul transportului sau depozitarii;

j) n urma scaderii umiditatii n timpul transportului;k) n urma scaderii naturale a greutatii produselor n limitele indicate de art. 43;l) din cauza pericolului inerent transportului de vietati;m) din cauza diferenei dintre cintarul folosit la primirea produselor spre transport i cel folosit la eliberarea acestora ctre destinatar, atunci cnd lipsa nu este real sau cruul poate dovedi ca ea se datorete expeditorului.Dovada ca pierderea, scderea n greutate, alterarea sau avaria produselor se datorete cauzelor prevzute la literele a, b, c, g i m, cade n sarcina cruului.Cnd pe parcurs sau la destinaie se constata ca pierderea, scderea n greutate ori avaria produselor se datorete uneia sau mai multor din cauzele prevzute la literele d, e, f, i, j, k i l de mai sus, se presupune ca paguba s-a produs din aceste cauze, pn la proba contrar, facuta de cel n drept a pretinde despgubiri.ART. 43Pentru mrfurile care din cauza anumitor nsuiri proprii snt supuse pierderii din greutate n timpul transportului, cruul rspunde numai pentru partea lipsa din greutate care depete procentele de pierdere prevzute n actele normative n vigoare referitoare la transporturi.

ART. 44Cnd cu un singur document de transport, se transporta mai multe colete, procentul de pierdere din greutate admis, se calculeaz separat pentru fiecare colet, dac greutatea fiecrui colet a fost indicat n document, la primirea lor spre transport.Dac mrfurile de masa omogene ce se transporta n cisterne, deavalma sau n vrac cu diferite documente de transport, de la un singur expeditor, pe adresa unui singur destinatar, i pierd individualitatea n cadrul procesului de transport (la transbordarea de pe apa pe calea ferat sau invers, la transbordarea din vagoane de pe liniile cu ecartament ingust n vagoane de pe liniile cu ecartament normal sau invers etc.), pierderea naturala se calculeaz pe baza greutatii totale a ntregii partide de produse.De asemenea, lipsa parial a mrfurilor transportate n condiiile de mai sus, care au sosit la destinaie n mijloace de transport n buna stare, fr urme de violare, se determina dup rezultatele verificrii ntregii partide de produse eliberate n acelai timp.ART. 45Limitarea rspunderii n procentele la care se refer art. 43 nu se aplica dac se face dovada ca lipsa de greutate nu s-a produs din cauza pierderii naturale. Sarcina probei revine celui care reclama.Dispoziiile art. 43 nu se aplica de asemenea mrfurilor a cror natura exclude o pierdere n greutate din cauze naturale, precum i n stabilirea despgubirilor, cnd pierderea se datorete uneia din cauzele prevzute de art. 42.ART. 46

Despgubirile datorate de cru pentru pierderea total sau parial din vina sa, se calculeaz dup preul din factura care nsoete transportul, iar cnd transportul se face fr factura, dup preul oficial stabilit de organele n drept, ori cnd un asemenea pre nu exista, dup preul curent al produselor, la locul i timpul predrii, tinindu-se seama - atunci cnd este cazul - i de gradul lor de uzura.Pe lng aceasta despgubire, cruul suporta taxa de transport, taxele fiscale, taxele vamale i alte cheltuieli n legatura cu transportul mrfurilor pierdute, dac acestea nu snt incluse n preul mrfurilor i au fost pltite de cel ndreptit la despgubire.n cazul n care cruul a folosit pentru nevoile sale unele mrfuri primite spre transport, el va restitui valoarea dubla a mrfii, iar vinovaii vor fi trai la rspundere.ART. 47Pentru avarierea produselor imputabil cruului, acesta pltete drept despgubire suma corespunztoare cu deprecierea valorii produselor, fr alte daune. n caz de nenelegere asupra procentului de depreciere, acesta se va stabili prin expertiza. Suma se determina potrivit prevederilor art. 46.ART. 48Din momentul eliberrii mrfurilor transportate ctre destinatar, rspunderea cruului pentru integritatea lor nceteaz.El rspunde ns fata de destinatar, potrivit dispoziiilor cuprinse n prezentul capitol, pentru pierderea total sau parial, pentru micorarea n greutate, pentru substituirea, diluarea, denaturarea, alterarea sau avarierea produselor, intimplate n cursul transportului, chiar dac acestea se constata dup eliberarea produselor, n cazurile i n condiiile prevzute n actele normative n vigoare, referitoare la transport.

CAP. 4Primirea i verificarea mrfurilor la destinaie. Obligaiile i rspunderea destinatarului

ART. 49Destinatarul este obligat sa primeasc mrfurile de la cru, sa le transporte la locul de depozitare i sa le verifice cantitativ i calitativ.ART. 50Primirea mrfurilor de la cru, se face de ctre angajatul nsrcinat cu aceasta operaiune.ART. 51La primirea mrfurilor de la cru, angajatul destinatarului, nsrcinat cu aceasta operaiune, va proceda mpreun cu prepusul cruului la verificrile prevzute n art. 35.

ART. 52Cnd se primesc expeditii de coletrie sau mesagerii, n momentul primirii de la cru, se va verifica numrul, identitatea, starea, iar n cazurile prevzute de art. 29 lit. a i greutatea lor, n raport cu actele de livrare i documentele de transport.ART. 53Cnd se primesc mrfuri n mijloace de transport complete, a cror recintarire este obligatorie potrivit art. 29 lit. a-c destinatarul va cere recintarirea lor.n celelalte cazuri, recintarirea se va putea cere n condiiile prevzute de art. 29 lit. d, ori de cte ori destinatarul presupune ca greutatea real nu corespunde cu aceea nscris n actele de livrare i documentele de transport.n cazurile n care greutatea netto a mrfurilor n vrac, obinut prin scderea greutatii tarei nscris pe mijlocul de transport din greutatea brutto (mijloc de transport i marfa), nu corespunde cu aceea nscris n actele de livrare i documentele de transport, destinatarul va cere cruului verificarea tarei mijlocului de transport, prin cintarirea acestuia dup descrcare, dac a trecut mai mult de un an de la ultima verificare a tarei.Cnd se primesc mrfuri necintarite de cru, n mijloace de transport complete, ele vor fi identificate - dup caz - naintea descrcrii, n timpul ei sau dup descrcare, pe baza elementelor indicate potrivit art. 11, art. 19 alin. 2 i art. 20 n actele de livrare i documentele de transport.Primirea unor asemenea mrfuri precum i a celor sosite n vrac, fr obieciuni, creeaz prezumia - pn la proba contrar - ca transportul a sosit intact.

Cnd se primesc mrfuri uor alterabile, acestea vor fi verificate la locul de primire de la cru, calitativ i cantitativ.ART. 54n cazul n care la locul de primire de la cru se constata diferene de greutate, urme de violare, avarii sau pierderi, destinatarul va cere efului unitii de transport sau nlocuitorului sau, sa procedeze potrivit dispoziiilor art. 36.n acest caz, expeditiile de mijloace de transport complete nu vor fi primite de ctre destinatar pe linia sa de garaj, pn la sosirea efului unitii de transport sau a nlocuitorului sau.Dac acetia refuza sa fac cuvenit constatare, destinatarul va proceda conform prevederilor art. 70.Destinatarul va proceda la fel n cazul n care cruul nu poate efectua cintarirea n condiiile art. 29 lit. d.n cazul transporturilor rutiere auto, cnd se constata n momentul descrcrii diferene cantitative, asupra crora prile nu snt de acord, destinatarul va chema unul din organele prevzute de art. 70 i va proceda la constatare.Cnd de constata, la locul de primire de la cru, diferene de cantitate i calitate la produse uor alterabile, destinatarul va chema de asemenea, de ndat, unul din organele prevzute de art. 70, va anunta pe furnizor-expeditor, telegrafic sau telefonic i va proceda la primirea mrfurilor, fr a atepta sosirea delegatului furnizorului.

Dac destinatarul nu accepta constatrile cuprinse n procesul verbal ntocmit de eful unitii de transport, el va proceda de asemenea potrivit art. 70, putind cere totodat o expertiza referitor la starea i greutatea mrfii, precum i la cauzele i cuantumul daunelor.ART. 55Destinatarul este obligat sa descarce complet mijlocul de transport i sa-l lase cruului fr resturi sau reziduri din marfa care a fost ncrcat n el.ART. 56Destinatarul va controla, prin membrii comisiei de primire, modul n care angajatul nsrcinat cu primirea mrfurilor i exercita atribuiunile, precum i modul n care se descarca, se verifica la descrcare, se transporta, se introduc n depozit i se dezambaleaza mrfurile primite.Pe parcursul de la locul de descrcare pn la locul de depozitare, integritatea mrfurilor va fi asigurata de destinatar potrivit art. 4 pct. 1, lit. c.ART. 57La locul de depozitare, destinatarul va proceda, prin comisia de primire, la verificarea cantitativ i calitativ a mrfurilor, dac aceasta operaiune nu a fost efectuat n ntregime la locul de descrcare.

Verificarea se va face n termen de maximum 6 ore pentru mrfurile uor alterabile i 5 zile pentru celelalte mrfuri. Termenul se calculeaz, pentru livrrile din alta localitate din momentul eliberrii mrfurilor n gara, autogara, aeroportul sau portul de destinaie, iar pentru livrrile din aceeai localitate, din momentul primirii lor n depozitul destinatarului.Dac mrfurile primite corespund cantitativ i calitativ cu acelea nscrise n actele de livrare i documentele de transport, membrii comisiei de primire vor face meniune de verificare i de corespundere pe aceste acte i documente, iar mrfurile vor fi puse n circuitul lor economic.ART. 58n cazul n care, la locul de depozitare, comisia de primire constata ca greutatea netto, numrul, sortimentul sau calitatea mrfurilor primite, nu corespund cu datele nscrise n actele de livrare i documentele de transport, va dresa un proces verbal n care va consemna lipsa sau deficientele constatate. n cazul n care se constata o diferena de greutate, se va mentiona, n mod obligatoriu n procesul verbal, cintarul folosit, sistemul de cintarire, orice alte elemente care ar putea influenta greutatea n momentul cintaririi (starea uscata sau umeda a mrfii, condiiile atmosferice etc.) ct i persoanele care au participat sau asistat la cintarire, n afar membrilor comisiei de primire.Marfa gasita n deficienta sau cu lipsuri va fi patrata. n cazul n care mrfurile snt ambalate, verificarea va fi oprit la coletul la care se constata lipsuri. Restul coletelor primite de la acelai expeditor nu vor fi deschise, iar coletul respectiv se va pstra mpreun cu ambalajul. Nu se vor recunoate lipsurile din celelalte colete, dac aceasta dispoziie nu a fost respectata, iar lipsurile vor fi imputate angajailor care au nclcat-o.n procesul verbal se va indica, n afar membrilor comisiei, persoanele care au participat sau asistat la desfacerea coletului. Procesul verbal va fi semnat de membrii comisiei de primire i de persoanele indicate n cuprinsul lor.ART. 59Beneficiarul va anunta telefonic sau telegrafic pe furnizorul-expeditor sa trimit un delegat, care sa participe la verificarea i constatarea lipsurilor i la ntocmirea procesului verbal de verificare a ntregului lot de marfa primit. n anuntare se vor indica pe scurt lipsurile sau deficientele constatate.

Dac exista bnuieli ca lipsa constatat provine de pe parcurs i ar fi imputabil cruului, n termen de 5 zile de la luarea n primire a mrfurilor, va fi sesizat i acesta printr-o reclamaie scris, adresat efului unitii de transport de destinaie, cu invitarea de a trimite un delegat care sa participe la constatare, la termenul ce se va anunta ulterior.ART. 60Dac n termen de 24 ore, delegatul furnizorului sau expeditorului din aceeai localitate, sau n 5 zile de la anuntare, delegatul din alta localitate, nu se prezint, beneficiarul va chema unul din organele prevzute de art. 70 i atunci cnd e cazul i pe delegatul cruului din localitate i va proceda, cu participarea acestora, la verificarea mrfurilor primite.Dac este invederata necesitatea punerii imediate n circuit a mrfurilor primite, se va putea proceda la verificarea mrfurilor numai n prezenta unuia din organele prevzute de art. 70 i atunci cnd este cazul i a delegatului cruului din aceeai localitate, fr a mai atepta mplinirea termenului de 5 zile prevzut n alineatul precedent pentru prezentarea delegatului furnizorului din alta localitate. Necesitatea punerii imediate n circuit a mrfurilor va fi atestata de conductorul organizaiei, pe propria lui rspundere.ART. 61Membrii comisiei de primire i cu delegaii furnizorului i cruului - atunci cnd acetia se prezint - sau n asistenta unuia din organele prevzute de art. 70, atunci cnd delegatul furnizorului ori al cruului nu se prezint, vor proceda - dup caz - la verificarea cantitativ sau calitativ a ntregului lot de mrfuri primite, sau numai a mrfii asupra creia exista contestaie.n caz de nevoie, se va apela la un organ tehnic de specialitate, se vor face analize sau expertize de ordin tehnic, ridicindu-se - dac este necesar - probe din marfa primit, cu identificarea exact, prin toate elementele necesare ale probei n corelatie cu marfa.n acest scop, destinatarul-beneficiar sau furnizorul pot cere concursul ministerelor, instituiilor sau organizaiilor de specialitate, care snt obligate sa delege de ndat personalul tehnic necesar pentru efectuarea constatrilor cerute.

ART. 62Procesul verbal de verificare se va ntocmi n trei exemplare i va cuprinde:a) locul i data ntocmirii;b) persoanele care au luat parte la verificare, calitatea i domiciliul; (adresa completa) acestora;c) denumirea furnizorului, beneficiarului, a ntreprinderii care a fabricat marfa i a cruului;d) numrul contractului sau comenzii pe baza creia s-a expediat produsul;e) numrul facturii i a documentului de transport;f) data expedierii, punctul de ncrcare, data sosirii i punctul de descrcare, data intrrii mrfurilor n depozitul beneficiarului;

g) elementele de identificare a mrfii: denumire, sortiment, tip, varietati, calitate etc.;h) greutatea brutto, dup documentele ntocmite la expediie, greutatea brutto rezultat la punctul de descrcare, precizndu-se cintarul la care a fost stabilit, documentul de recintarire, iar dac recintarirea nu a avut loc, se va mentiona aceasta;i) indicarea mijloacelor de determinare cantitativ prin care s-a constatat lipsa, adic: cintarire, msurtoare, numaratoare, etc.;j) descrierea ambalajului, starea lui, condiiile n care au fost pstrate mrfurile la beneficiar;k) descrierea exact a lipsurilor de cantitate sau calitate la produsele verificate, indicindu-se cantitatea n minus sau n plus fata de actele de livrare i documentele de transport, natura defectelor, etc.;l) meniunea modului n care au fost ridicate probele, cu indicarea numrului, etc. conform prevederilor din standarde sau norme interne;m) cauzele care au putut provoca lipsurile de cantitate sau deficientele de calitate i n msura n care rezulta, cine rspunde de ele;n) artarea produselor care nu vor putea fi folosite i cele pentru care se propune a fi considerate declasate sau apte pentru alta ntrebuinare;

o) propuneri, fie pentru eventuale reduceri de preuri, corespunztoare cu scderea de calitate, fie n vederea reconditionarii mrfurilor calitativ necorespunztoare, potrivit normelor legale n vigoare, precum i justificarea precisa a acestor propuneri;p) punctul de vedere al delegatului furnizorului i al cruului, cnd acetia au fost de fata;r) semnatura tuturor persoanelor care au participat la constatare.ART. 63Cte un exemplar de pe procesul verbal de constatare se va inmina, sub luare de dovada, delegatiilor furnizorului expeditor i cruului, dac acetia snt de fata. Dac acetia n-au participat, procesul verbal se va comunica n 24 ore dup dresarea lui furnizorului-expeditor i - dup caz - cruului.ART. 64n cazul n care lipsurile sau deficientele constatate pot fi datorate unei infraciuni, destinatarul-beneficiar este obligat sa sesizeze de ndat organele de urmrire penal.ART. 65

n toate cazurile n care se constata lipsuri i deficiente n modul de livrare a mrfurilor, destinatarul-beneficiar va trimite de asemenea un exemplar al procesului verbal ctre organul tutelar al organizaiei n culpa.ART. 66Procesul verbal dresat n condiiile de mai sus - chiar fr participarea delegailor furnizorului sau cruului - este opozabil furnizorului i beneficiarului, indiferent dac produsele au fost expediate de furnizor n urma recepiei sau pe baza de autoreceptie. El va fi opozabil de asemenea i cruului, n msura n care se va face dovada ca lipsurile, avariile, substituirile, etc. s-au produs pe parcurs din culpa sa.ART. 67n cazul n care recepia mrfurilor livrate se face la beneficiar i furnizorul nu trimite un delegat care sa efectueze, mpreun cu delegatul beneficiarului, operaiunea de recepie, beneficiarul va proceda la recepie n asistenta obligatorie a unuia din organele prevzute de art. 70. n acest caz, se aplica n mod corespunztor, dispoziiile cuprinse n acest capitol.ART. 68Beneficiarul rspunde de integritatea mrfurilor - dup caz - din momentul prelurii lor de la furnizor ori de la cru, sau din momentul intrrii lor n depozit, atunci cnd livrarea se face loco depozitul acestuia.ART. 69

Dac marfa ambalata a fost ridicat de beneficiar sau destinatar din depozitul furnizorului sau de la cru, dup greutatea brutto i numrul coletelor, iar greutatea brutto sau numrul coletelor constatate la depozitul beneficiarului nu corespund cu cele constatate la primirea produselor, opereaz prezumia - pn la proba contrar - ca lipsa provine din culpa beneficiarului.CAP. 5Organele care asista pe beneficiar la constatarea lipsurilorControlul circulaiei mrfurilorART. 70n toate cazurile cnd la verificarea de ctre beneficiar a mrfurilor sosite din transport, se constata lipsuri cantitative sau deficiente calitative, i delegatul furnizorului sau nsoitorul transportului, aparinnd furnizorului, nu este de fata, precum i n cazurile n care la primirea mrfurilor de la cru se nasc divergene ntre organele acestuia i reprezentantul beneficiarului, acesta din urma va chema la fata locului un delegat al ministerului tutelar al furnizorului, sau al Inspeciei Comerciale de Stat, sau un delegat al serviciului comercial al sfatului popular, sau un delegat al sfatului popular (acolo unde sfatul popular local nu are serviciu comercial), sau al unei ntreprinderi economice din localitate fcnd parte din sistemul furnizorului ori al unei organizaii socialiste neinteresate.ART. 71Constatarea lipsurilor cantitative i a deficienelor calitative, precum i a divergentelor dintre cru i destinatar sau beneficiar, se va face numai n prezenta unuia din delegaii prevzui n articolul de mai sus, care va semna procesul verbal de constatare.

Orice constatare facuta fr prezenta unui asemenea delegat, este lipsit de putere doveditoare.Totui, n cazul n care, datorit unor mprejurri bine stabilite i menionate n procesul verbal de constatare, destinatarul-beneficiar a fost n imposibilitate de a anunta i gsi n timp util un delegat din cei prevzui n articolul anterior, pentru constatrile ce trebuiau fcute chiar la locul de primire a mrfurilor de la cru i nainte de descrcarea lor din mijlocul de transport, procesul verbal dresat n aceste condiii de reprezentantul destinatarului beneficiar n prezenta i cu semnatura unuia sau mai muli martori, crora li se vor indica numele, pronumele i adresa completa n procesul verbal, va constitui un nceput de dovada ce va putea fi completat prin orice mijloc de dovada admis de lege.ART. 72Organizaiile de transport - fiecare n sfera lor de activitate - vor controla lunar, prin sondaj, cel puin 10% din mrfurile ncredinate lor spre transport.Controlul se va efectua de ctre organele de control ale organizaiilor de transport, care vor cere i participarea organelor Inspeciei Comerciale de Stat sau ale serviciului comercial al sfatului popular din localitate. n lipsa acestora, controlul se va efectua n prezenta unui organ al militiei sau a doi angajai ai unei alte organizaii socialiste, n afar organizaiei de transport.Controlul va consta din verificarea cantitativ a mrfurilor ncredinate spre transport, n raport cu datele nscrise n documentele de transport, pe baza elementelor de determinare cantitativ prevzute n aceste documente. Coletele ncrcate n mijloace de transport complete nu vor fi deschise.n cazul n care se constata lipsuri sau plusuri nejustificate, n raport cu toleranta legal i cu pierderile naturale ale mrfurilor, se va dresa un proces verbal de constatare n care se vor indica precis mijloacele i metodele de determinare cantitativ folosite, orice element care ar fi putut determina o scdere sau cretere de greutate, volum, etc. n momentul constatrii, precum i concluziile asupra cauzelor care ar fi putut determina lipsa constatat.Procesul verbal se va dresa n patru exemplare, din care unul se va pstra de ctre organul de control, iar restul se vor comunica de ndat procuraturii, expeditorului i destinatarului.

CAP. 6Dispoziii comune i finaleART. 73Organizaiile ntre care au loc livrri de mrfuri i care participa la ncheierea i executarea unui contract de transport, nu pot deroga prin convenie de la dispoziiile prezentului regulament.ART. 74Angajaii care au sarcini speciale n legatura cu circulaia mrfurilor ntre organizaiile socialiste, vor avea calificarea corespunztoare atribuiilor lor.Angajaii nsrcinai cu ambalarea, supravegherea ambalarii, recepia, expedierea i primirea mrfurilor, cantaragii, membrii comisiilor de autoreceptie i de primire a mrfurilor, organele prevzute de art. 70, precum i toi aceia care prin atribuiile lor intervin n circulaia mrfurilor ntre organizaiile socialiste, rspund material i penal att pentru integritatea mrfurilor, ct i pentru exactitatea atestarilor pe care le fac n actele de livrare, documentele de transport i procesele verbale de constatare.ART. 75

Organizaiile furnizoare-expeditoare i beneficiare-destinatare care nu respecta dispoziiile regulamentului de fata referitoare la recepia, autoreceptia i verificarea mrfurilor, vor plati o amenda de 200 lei pentru fiecare nclcare n parte pentru organizaia n favoarea cre