Capitolul 10 LIMITELE PIEŢEI

• Ce se înţelege prin alocarea

resurselor prin piaţă? • Arătaţi cauzele care conduc la

situaţii de alocare suboptimă. • Care sunt principalele modalităţi

de internalizare a externalităţilor negative?

• Identificaţi câteva situaţii de

"pasager clandestin". • Care sunt limitele intervenţiei

guvernului în funcţionarea pieţelor?

• Definiţi externalitatea negativă. • Cum poate fi rezolvată problema

externalităţilor?

• Care sunt situaţiile de informaţie

asimetrică? • Ce reprezintă dependenţa de

trecut? • Care este problema bunurilor

comune şi cum poate fi rezolvată?

• Ce sunt bunurile publice? • Cum pot fi produse bunuri

publice? • De ce există o "dilemă a

prizonierului"?

1. O firmă dintr-o industrie perfect competitivă a obţinut licenţa pentru un nou proces de obţinere a aurului din sterilul de mină. Noul proces reduce costurile medii ale firmei, ceea ce înseamnă că această firmă (fiind încă un price taker) poate obţine profituri economice pe termen lung.

a) Dacă preţul pe piaţă este de 20$ uncia, iar costul marginal este dat de Cm = 0.4q, unde q este producţia zilnică, câte uncii de aur va produce firma?

b) În urma unei investigaţii, se descoperă că firma poluează apa pe o arie întinsă. Judecătorul impune plata unor daune care determină firma să-şi estimeze costul marginal ca fiind de 0.5q. Dacă preţul pe piaţă este tot 20$ uncia, care este noul nivel optim al producţiei firmei?

c) Reprezentaţi grafic.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL ŞI DE APROFUNDARE

TESTE GRILĂ ŞI PROBLEME

2. O controversă puternică există în legătură cu cine trebuie să răspundă pentru nişte produse de slabă calitate. Cele două poziţii extreme pot fi numite caveat emptor (cumpărătorul trebuie să se ferească singur) şi caveat vendor (vânzătorul trebuie să răspundă pentru produsele sale). În primul caz, producătorii nu au nici o răspundere asupra efectelor pe care produsele le au asupra consumatorilor; aceştia trebuie să suporte costul alegerii făcute. În cel de-al doilea caz, firmele trebuie să suporte pierderile consumatorilor. Utilizând analiza cererii şi ofertei, prezentaţi concluziile dumneavoastră asupra următoarelor probleme:

a) Cum va fi afectată alocarea resurselor în fiecare caz? b) Vor fi produse bunuri mai sigure dacă firmele ar fi strict responsabile în faţa legii?

3. Monopolul producerii banilor generează externalităţi? Utilizaţi conceptul de surplus al consumatorului pentru a determina care este nivelul optim al producerii de bani. Cum ar putea fi atins acest nivel? 4. Unchiul din America v-a lăsat moştenire un tablou Rembrandt în valoare de 2 milioane de dolari, pe care doriţi să-l vindeţi. Enumeraţi şi estimaţi costurile de tranzacţie pe care trebuie să le suportaţi în acest caz. 5. Fumatul reprezintă un exemplu foarte la modă de activitate producătoare de externalităţi negative. Cum ar putea fi internalizate aceste externalităţi prin intermediul pieţei? 6. Deseori, în filmele care au ca subiect o spargere la o bancă, hoţii îi 'motivează' pe bancheri cu următoarea replică: "daţi-ne banii, pentru că oricum sunt asiguraţi, n-are rost să vă riscaţi viaţa pentru ei". Acesta este un exemplu de:

a) hazard moral b) externalitate pozitivă c) comportament de turmă

7. "Pasagerul clandestin" poate fi:

a) un pasager clandestin dintr-un tren b) un spectator care sare gardul la un meci de fotbal c) a şi b.

8. Intervenţia guvernului reprezintă o soluţie potrivită de a repara un caz de alocare suboptimă a resurselor?

a) da, dacă guvernul este competent b) nu c) da, dacă eşecul se manifestă printr-o externalitate negativă

9. Internalizarea externalităţilor negative înseamnă:

a) ascunderea efectelor negative ale acestui tip de externalitate b) afectarea unor persoane dintr-o altă ţară c) încorporarea costurilor externe în preţul pieţei

10. În ziua de azi, majoritatea oamenilor din ţările dezvoltate beau apă îmbuteliată sub o formă sau alta şi trebuie s-o plătească. Apa potabilă este prin urmare un bun rar, deşi cu ceva timp în urmă era un bun liber. Imaginaţi-vă o societate în care internalizarea poluării a condus la transformarea aerului într-un bun rar. 11. Caracteristicile bunurilor comune implică în mod necesar că:

a) autorităţile publice furnizează aceste bunuri gratuit b) costul furnizării acestor bunuri pentru un consumator suplimentar este nul c) încasările din vânzarea acestor bunuri permit finanţarea producţiei lor

12. V-aţi gândit vreodată că dacă aţi fi avut engleza ca limbă maternă, aţi fi putut avea venituri mai mari? Este acesta un caz de dependenţă de trecut? 13. Efectele externe rezultă din:

a) erorile politicii fiscale b) relaţiile economice externe c) interdependenţele dintre alegerile agenţilor economici

14. Un bun public este bunul care se caracterizează prin:

a) nonexcluziune şi nonrivalitate b) rivalitate şi excluziune c) posibilitatea de a consuma oricât din el

15. Externalităţile sunt:

a) costuri asociate activităţii în străinătate b) efecte generate de un contract asupra unei terţe părţi c) evenimente care sunt externe în raport cu evoluţiile din economia naţională

16. Care dintre trăsături nu este specifică bunurilor publice?

a) non-excluziune b) disponibilitatea c) non-rivalitatea

17. Bunurile (resursele) comune sunt pe cale de a fi epuizate deoarece:

a) indivizii sunt iraţionali b) indivizii nu pot calcula nivelul optim al bunurilor comune de care au nevoie c) indivizii nu pot să păstreze controlul asupra bunurilor comune

18. Corupţia reprezintă un exemplu de:

a) căutare de rentă b) informaţie asimetrică c) dependenţă de trecut

19. Dacă vecinii stropesc de gândaci, iar dumneavoastră nu, atunci toţi gândacii vor migra în apartamentul dumneavoastră. Acesta este un exemplu de:

a) selecţie adversă

b) externalitate negativă c) comportament de turmă

20. Zgomotul făcut de maşini pe o stradă aglomerată din centru reprezintă desigur o externalitate negativă pentru locuitorii din zonă. Traiul în societate face imposibilă eliminarea tuturor externalităţilor negative? Ce părere aveţi? 21. În cărţile de istorie se pot întâlni deseori lamentări ca acelea privind decimarea marilor cirezi de bizoni din vestul sălbatic.

a) De ce doreau albii să împuşte aceste animale şi să le lase să putrezească? Nu era aceasta o mare risipă?

b) Cine suportă costul atunci când un vânător împuşcă un bizon de la fereastra unui tren în viteză?

c) Este dispariţia bizonilor un fapt ireversibil? S-ar putea reface acele cirezi dacă ar exista stimulentele de rigoare?

d) Care este animalul care a înlocuit bizonul în vest? De ce numeroasele cirezi de vite nu au soarta bizonilor?

22. Un dud imens din curtea vecinului proiectează o umbră binevenită în curtea dumneavoastră, dar vecinului îi aduce numai dude proaste. El ar vrea să taie pomul.

a) Ar putea s-o facă în mod legal? b) Dumneavoastră aduceţi argumentul următor: "Ştiu că nu nu aveţi ce face cu

dudele, dar nu sunt la fel de inutile pe cât de utilă îmi este mie umbra dudului". Puteţi susţine argumentul? Cum puteţi compara satisfacţia dumneavoastră cu insatisfacţia vecinului?

23. Proprietarul unor stupi se învecinează cu un teren agricol. Proprietarul terenului împrăştie pesticide peste culturile sale, iar albinele venite să culeagă polen sunt omorâte.

a) Cine este de vină? b) Ce soluţii există pentru eliminarea unui astfel de conflict? c) Poate solicita proprietarul stupilor despăgubiri?

24. Negocierile din cadrul acordului de la Tokio privind efectul de seră prevăd cote de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru fiecare ţară în parte. Până acum, Ţările europene au semnat acordul, în schimb, SUA au refuzat să semneze acest acord.

a) Este acesta un semn că SUA se interesează mai puţin de poluare decât Europa? b) Faptul că SUA este un importator net de dioxid de carbon ar putea avea o legătură

cu refuzul lor? SUA are imense suprafeţe împădurite, care consumă cu mult mai mult dioxid de carbon decât produce economia SUA. Astfel SUA consumă şi dioxidul de carbon produs de alţii. În schimb, defrişările masive din Europa au dus la reducerea consumului de dioxid de carbon.

25. Unul dintre gazele cu cel mai mare efect de seră este gazul metan. Ştiaţi că oile sunt printre cei mai mari producători de gaz metan din economia mondială? Ar trebui eliminate oile din economie, dată fiind nocivitatea lor?

26. Ar putea fi justificate următoarele situaţii? a) Restaurantele să excludă anumite persoane care nu corespund profilului dorit. b) Indivizii murdari să fie excluşi din mijloacele de transport în comun. c) Proprietarii de maşini să-şi scoată tobele de eşapament pentru ca motorul să aibă o

putere mai mare (este drept, va face şi zgomot mai mare). d) Panourile publicitare prea 'sugestive' să fie eliminate de pe marginea străzilor,

deşi se află amplasate pe proprietate privată. 27. Dacă cineva inventează un tratament miraculos pentru orice boală, ar putea fi el

obligat să-l pună la dispoziţia tuturor? 28. Reglementările privind garantarea depozitelor individuale la bănci generează hazard

moral? Exemplificaţi. 29. Vaccinarea împotriva hepatitei determină individul respectiv să fie mai puţin atent cu

igiena personală? De ce? 30. Companiile care produc Marlboro şi Kent sunt puse în faţa următorului joc: dacă una

face publicitate în timp ce cealaltă nu face (pentru marca sa), atunci marca respectivă îi va aduce câştiguri mari. Dacă ambele fac publicitate, atunci ambele vor avea venituri mai mici decât în cazul în care nici una nu ar fi făcut publicitate.

Marlboro Kent

a) Care este echilibrul Nash? b) În anii '70, în SUA s-a dat o lege care interzicea publicitatea la ţigări pe posturile

tv. Care credeţi că a fost urmarea? 31. Exemplu următor se numeşte "războiul sexelor". Soţul şi soţia vor să meargă în

vacanţă (au două variante: la munte şi la mare). Soţul vrea la mare, iar soţia la munte, însă amândoi ar prefera să meargă împreună decât separat. Formal, utilitatea este redată prin 0, 1, 2.

Soţul

Face publicitate Nu face publicitate Face publicitate 3 mld. $

3 mld. $ 2 mld. $ 5 mld. $

Nu face publicitate 5 mld. $ 2 mld. $

4 mld. $ 4 mld. $

Mare MunteMare 2,1 0,0 Munte 0,0 1,2

Soţia

Soţia

a) Care este echilibrul Nash? b) Ce relevanţă are pentru situaţia reală? c) Ce se întâmplă dacă jocul se repetă?

32. Jocul antrenat de utilizarea unei resurse comune. Două companii petroliere (Exxon şi

BP) au exploatări petroliere vecine, alimentându-se din aceeaşi pungă de petrol. Problema care se pune pentru cele două este: să menţină o sondă sau să mai construiască o sondă? Dacă adaugă o sondă fără ca rivalul să facă la fel, compania câştigă mai mult decât rivalul ei. Dacă ambii adaugă o sondă, vor câştiga mai puţin decât dacă ambii ar fi păstrat doar o sondă (pentru că producţia pe piaţă creşte).

Exxon

a) Care este echilibrul Nash? Ce se întâmplă dacă jocul se repetă?

"Recunoaşterea în plan legal a principiului proprietăţii private şi a libertăţii de contractare nu este suficientă: multe lucruri depind de definirea exactă a dreptului de proprietate într-o serie de domenii. …există însă în mod neîndoielnic domenii în care nici un fel de reglementări legale nu pot crea condiţia principală de care depinde obţinerea unor efecte benefice prin sistemul concurenţei bazate pe proprietatea privată: condiţia ca posesorul să beneficieze de toate serviciile utile pe care le aduce proprietatea sa şi tot el să suporte toate daunele pricinuite altora de folosirea ei. Când poţi, de pildă, beneficia de anumite servicii fără a plăti un preţ, concurenţa nu va produce respectivele servicii; la fel, când cel care deţine proprietatea nu poate fi pus să plătească daunele aduse unor terţi în urma utilizării proprietăţii sale, mecanismul preţurilor nu mai este eficient." (Friedrich A. Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 51 - 52). "Al doilea gen de situaţii în care schimbul strict voluntar este imposibil apare atunci când acţiuni ale unor persoane au efecte asupra altor persoane, pe care nu este posibil să le pui la plată sau să le recompensezi. Aceasta este problema 'efectelor de vecinătate'. Un exemplu evident îl constituie poluarea apelor. Individul care poluează apa îi forţează, de fapt, pe ceilalţi indivizi să schimbe apa bună pe o apă proastă. Aceştia din urmă ar putea accepta eventual acest schimb, dar cu un anumit preţ. Însă le este imposibil ca, acţionând

1 sondă 2 sonde1 sondă 5 mil. $

5 mil. $3 mil. $6 mil. $

2 sonde 6 mil. $3 mil. $

4 mil. $4 mil. $

TEXTE DE ANALIZAT

BP

individual, să evite acest schimb sau să impună o compensare potrivită." (Milton Friedman, Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, p. 45 - 46) "În mod normal, economistul atribuie un conţinut precis termenilor 'mai mult' şi 'mai puţin'. De altfel, dacă un model similar al comportamentului individual este extins la procesul opţiunii colective, vom putea să deducem concluzii despre comportamentul individual, care sunt similare acelora conţinute de teoria economică. Dacă ipotezele sunt valide, individul reprezentativ, atunci când este confruntat cu alternative relevante, alege mai mult din 'bunurile publice', când 'preţul' acestora este mai scăzut, celelalte fapte relevante rămânând neschimbate." (J.M. Buchanan şi G. Tullock, Calculul consensului, Editura Expert, Bucureşti, 1995, p. 46)

Aplicaţii ale hazardului moral. Dezavantajele intervenţiei guvernului în funcţionarea pieţelor. "Pasagerul clandestin" - strategie sau comportament? Soluţii pentru reducerea poluării în România.

TITLURI DE REFERATE ŞI DE LUCRĂRI COMPLEXE

BIBLIOGRAFIE

Buchanan, J.M Tullock, G.

Calculul consensului, Editura Expert, Bucureşti, 1995

Friedman, Milton

Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995

Hayek, Friedrich A. Drumul către servitute, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice

Economie, Ediţia a VI-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice

Economie-Aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice

Dicţionar de Economie, Ediţia a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

RASPUNSURI Capitolul 10 LIMITELE PIEŢEI

Probleme 1. Condiţia de echilibru: Cm = P a. P=20, q=50 b. P=20, q=40. 30. a) Soluţia de echilibru Nash este: (3, 3) b) Profiturile au crescut pentru companiile producătoare de ţigări. 31.

a) Echilibrul Nash indică două soluţii: 2,1 şi 1,2. b) Acest exemplu arată că soluţia matematică a unui joc nu spune mare lucru despre

soluţia economică. Ce vor face de fapt cei doi depinde de factori care nu pot fi luaţi în considerare într-un 'joc'.

c) Soţii ar putea să meargă un an la munte şi în celălalt an la mare. 32.

a) Echilibrul Nash este (4, 4). b) Punga de petrol va fi epuizată mai rapid.

Grile 6.a 7.d 8.b 9.c 11.b 13.c 14.a 15.b 16.b 17.c 18.a 19.b