Capitalul propriu ca sursa de finantare a unei intreprinderi

8/18/2019 Capitalul propriu ca sursa de finantare a unei intreprinderi

1/16

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ

,,DIMITRIE CANTEMIR”

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

TURISTIC ȘI COMERCIAL

FINANȚE

PROIECT:

Capitalurile proprii ca sursă de fnanțare a activității întreprinderii

Anul II / Seria A

Grupa 204

Iorga Teofl


2/16

Cuprins

1 Introducere!

2 Conținut"

21 Autofnanțarea #

22 A$orti%area10

! Studiu de ca%14

4 Conclu%ii 1"


3/16

1. Intro!"#r#

C$%&t$' %ro%r&!

Capitalul propriu repre%intă interesul re%idual al proprietarilor in activeleunei fr$e după deducerea tuturor datoriilor sale

Acesta se constituie pe &a%a a doua surse'

a( )ondurile investite inițial *la $o$entul constituirii( in co$panie î$preună cu su$ele adiționale +urni%ate ulterior de proprietari*$a,orări de capital(

&( -rofturile reinvestite

Capitalurile proprii repre%intă surse de fnanțare sta&ile la dispo%ițiaco$paniei. care î$preună cu datoriile pe ter$en lung +or$ea%ăcapitalurile per$anente

In structura capitalurilor proprii sunt incluse'

• aporturi de capital

• pri$e de capital

• re%erve

•

re%erve din reevaluare• re%ultatul reportat

• re%ultatul eercițiului fnanciar

A%ort!r& # "$%&t$'

Capitalul repre%intă aportul in &ani sau in natura al acționarilor sauasociaților *proprietarilor( Aportul de capital se poate constitui su& +or$a

capitalului social sau patri$oniul regiei in +uncție de +or$a de organi%are ,uridica a entității

Capitalul se î$parte in doua categorii'

a( capital su&scris vărsat *capitalul care a +ost f%ic depus de cătreacționari/asociați la dispo%iția fr$ei(

&( capital su&scris neversat *capitalul pe care proprietarii sau anga,atsa îl pună la dispo%iția fr$ei. ur$nd ca acesta sa fe vărsat la unanu$it $o$ent(


4/16

Capitalul se constituie la înfințarea fr$ei. pe parcursul des+ăurăriiactivității acesta putnd su+eri creteri *$a,orări( sau di$inuări *$icorări(repetate

Capitalul social se poate $a,ora prin e$isiune de noi acțiuni *in ca%ul

societăților pe acțiuni( sau prin incorporarea ele$entelor de capital propriu*e' re%erve( In ca%ul in care capitalul social se $a,orea%ă prinincorporarea ele$entelor de capital propriu. societatea va e$ite acțiuni cerevin acționarilor in $od gratuit deoarece ele$entele de capital propriusunt surse proprii de fnanțare care repre%intă drepturile acționarilor

Pr&(# # "$%&t$'

-ri$ele de e$isiune repre%intă di+erența dintre valoarea de e$isiune aacțiunilor si valoarea no$inala a acestora re%ultata in ur$a e$iterii deacțiuni ca ur$are a' aportului acționarilor la capitalul social. +u%iunii cu oalta societate sau conversiei o&ligațiunilor e$ise/datoriilor 3i+erențare%ultata intre cele doua valori *no$inala si de e$isiune( se înregistrea%ăla aceasta po%iție deoarece acțiunile tre&uie sa ai&ă aceiai valoareno$inala indi+erent de $o$entul e$iterii lor întruct o+eră aceleaidrepturi deținătorilor lor *acționarilor(

R#)#r*#

e%ervele sunt surse constituite anual din proftul societății con+or$regle$entarilor in vigoare *re%erve legale(. con+or$ statutului *re%ervestatutare( sau potrivit 5otărrilor AGA *alte re%erve( Scopul constituiriiacestor re%erve este de a capitali%a o parte din proftul o&ținut in vedereaasigurării sta&ilității fnanciare a co$paniei

R#)#r*# &n r##*$'!$r#

e%ervele din reevaluare se constituie pentru a acoperi di+erența re%ultatain ur$a reevaluării activelor i$o&ili%ate. su$a re%ultata putnd f utili%atapentru o eventuala $a,orare a capitalului social

R#)!'t$t!' r#%ort$t

e%ultatul reportat repre%intă un proft nedistri&uit sau o pierdereneacoperita la s+ritul eercițiului fnanciar. reparti%area acestuia finda$nata de Adunarea Generala a Acționarilor

R#)!'t$t!' #+#r"&&!'!& repre%intă di+erența dintre veniturile i

c5eltuielile corespun%ătoare eercițiului fnanciar su& +or$ă de proft saupierdere


5/16

-. Con&n!t

eali%area cu succes a oricărei a+aceri necesita eistenta si utili%areaunor resurse fnanciare care sa per$ita fr$ei $enținerea si apoi afr$area

pe piață 3e $odul cu$ sunt ad$inistrate aceste resurse. dar si de nivelulacestora depinde in $are $ăsura evoluția ulterioara a activitățiiecono$ice des+ăurate

3e aici re%ulta interesul deose&it pe care agenții econo$ici îl acordapro&le$ei fnanțări a+acerii

F&n$n$r#$ $$"#r&&

F&n$n$r#$ $$"#r&& r#%r#)&nt/ tot$'&t$t#$ (o$'&t/&'or %r&n "$r#$0#nt!' #"ono(&" r#!#t# 2$ &2%!n/ &n t&(% !t&' # r#2!r2#'#3n$n"&$r# n#"#2$r# r#$'&)/r&& %ro"t#'or %ro%!2# &n "on&&& # #3"nt$($+&($

Scopul oricărei activități econo$ice îl constituie $ai$i%area proftului Inacest sens. se procedea%ă la anali%a fnanciara a activității. sta&ilinduse puncteletari si punctele sla&e ale gestiunii fnanciare in vederea +unda$entării unei noistrategii de $enținere si de de%voltare întrun $ediu concurențial

Ast+el. devine de $are i$portanta identifcarea tipurilor de surse de

fnanțare care susțin activitatea econo$ica respective Anali%and datele din docu$entele conta&ile de sinte%ă. re%ulta ca pasivul&ilanțier. prin co$ponenta sa. evidenția%ă $odul de fnanțare sau de susținerefnanciara a activului si eigi&ilitatea surselor de fnanțare

Ast+el. categoria de pasiv corespun%ătoare fnanțare proprii a activului.asigurata de proprietar. ca investitor. este denu$ita capitaluri proprii

C$%&t$'!' %#r2on$'

Capitalul personal poate avea drept origine econo$iile personale aleantreprenorului i. dacă este ca%ul. ale asociaților săi Aportul personal este


6/16

indispensa&il pentru' a de$onstra i$plicarea personală i interesul propriupentru proiect6 a ctiga încrederea altor fnanțatori 3e o&icei valoareacapitalului personal investit în a+acere varia%ă între 20 i "07 din costul total alproiectului 8ăncile. de cele $ai $ulte ori. nu o+eră dect o fnanțare parțială aproiectului 9 cel $ult :07. i aceasta în ca%ul unor activități de interes deose&it

Antreprenorul i &anca sta&ilesc prin negociere participarea prților la fnanțareaproiectelor. totui &ăncile pre+eră o i$plicare a antreprenorului în fnanțare lanivel de 20"07

S!r2#'# %ro%r&& sunt nera$&ursa&ile si se utili%ea%ă con+or$ legislației invigoare asigurnd fnanțarea per$anenta a întreprinderii

F&n$n$r#$ 2tr/&n/ $ $"t&*!'!& 2# r#0/2#t# &n "$t#0or&$ $tor&&'or. Inaceasta situație se a;a'

creditele &ancare si de alte institutii de credit

i$pru$uturile din e$isiunile de o&ligatiuni

datoriile co$erciale +ata de +urni%ori

datoriile fscale.salariale si sociale

datoriile catre asociati re%ultate din operatiuni de capital si dividente

alte datorii

Avnd in vedere ter$enul de scadenta al datoriilor. acestea pot f'

o pe ter$en lungî$pru$uturi. datorii +ata de terți

o pe ter$en scurt' credite co$erciale. credite &ancare pe ter$en scurt

Sursele străine au caracter ra$&ursa&il si sunt de regula purtătoare de do&n%i.asigurnd fnanțarea te$porara a întreprinderii

S!r2#'# %ro%r&& 2& 2tr/&n# &n 3n$n$r#$ !n#& $$"#r&

e%ulta ca activitatea oricărei fr$e se des+ăoară pe &a%a surselorproprii si a resurselor străine -entru ca aceasta activitate sa se poată$enține in para$etrii de renta&ilitate si pentru ca valoarea acestora sa fein continua creste se procedea%ă periodic la anali%a activității si din punctde vedere al ec5ili&rului fnanciar Ast+el. se va anali%a utili%nd anu$ițiindicatori fnanciari. daca reali%area necesitaților per$anente ale fr$ei*nu$ite si alocări per$anente sau cu caracter per$anent( se reali%ea%ăpe sea$a surselor per$anente. pe de o parte. iar pe de alta parte dacaalocările te$porare *necesitățile de fnanțare a ciclului de eploatare( se

reali%ea%ă pe sea$a surselor te$porare. a datoriilor pe ter$en scurt Infgura ur$ătoare este pre%entata structura necesarului &rut de fnanțare


7/16

-.1. A!to3n$n$r#$Autofnanțarea este cea $ai răspndită +or$ă de fnanțare i

presupune ca întreprinderea să îi asigure de%voltarea prin +orte proprii.+olosind drept surse o parte a proftului o&ținut în eercițiul epirat i+ondul de a$orti%are. ur$ărind att acoperirea necesarului de înlocuire aactivelor i$o&ili%ate ct i creterea activelor de eploatare

Autofnanțarea este deter$inată de creterea resurselor o&ținute dinpropria activitate care vor ră$ne în $od per$anent la dispo%iția întreprinderii pentru fnanțarea activității viitoare

Autofnanțarea glo&ală are două co$ponente' autofnanțarea de$enținere i cea netă

a( Autofnanțarea de $enținere include sursele din care ur$ea%ă să sereali%e%e în viitor c5eltuielile pentru $enținerea potențialului productiv.respectiv pentru reînnoirea $i,loacelor de producție i acoperirea riscurilorde eploatare -rincipalele surse de +or$are a autofnanțării de $ențineresunt a$orti%ările nor$ale *ce corespund pierderii reale din valoareai$o&ili%ărilor( i provi%ioanele

&( Autofnanțarea netă este partea din autofnanțarea &rută din care se+or$ea%ă sursele proprii ale întreprinderii peste necesarul cerut dere+acerea capitalurilor investite avnd că e+ect o cretere a patri$oniuluiAutofnanțarea netă se constituie în principal din proftul net reparti%atpentru +onduri proprii. adică din proftul care ră$ne după participareaanga,aților la proft i re$unerarea asociaților sau acționarilor -artea din+ondul de a$orti%are care depăete deprecierea reală a i$o&ili%ărilorpoate constitui de ase$enea o sursă a autofnanțării nete

Tre&uie preci%at că a$orti%area are o in;uenta neutră asupraautofnanțării ' $ărind costurile cu a$orti%area se $icorea%ă proftul iinvers. ast+el înct nu se poate conta pnă la ur$ă dect pe resurselegenerate din eploatare


8/16

o autono$ia fnanciară asigurată prin autofnanțare per$ite întreprinderii independentă de gestionare +ată de organis$elefnanciare i de credit6

o asigura întreprinderii un $are grad de li&ertate privind

de%voltarea investițiilor. cu condiția reali%ării unor investițiiutile. profta&ile6

o per$ite +rnarea îndatorării i i$plicit reducerea c5eltuielilorfnanciare6

o per$ite $ăsurarea randa$entului capitalurilor proprii.respectiv a renta&ilității fnanciare6

Cu toate aceste avanta,e o+erite de autofnanțare. nu tre&uie eagerat înaceastă direcție deoarece în situația în care renta&ilitatea econo$ică a

întreprinderii este superioară ratei do&n%ii practicată pe piață fnanciară.cu ct raportul dintre capitalul î$pru$utat i capitalul propriu este $ai$are. cu att randa$entul fnanciar al întreprinderii creste

3eci%ia de autofnanțare i nivelul acesteia sunt adesea in;uențate de+actori eterni cu$ sunt fscalitatea. restricțiile privind accesul pe piață decapital i diverse constrngeri ,uridice

Capacitatea de autofnanțare repre%intă un surplus $onetar care se o&țineca re%ultat al tuturor operațiilor de încasări i plăti e+ectuate de întreprindere întro perioada de ti$p. avnd în vedere i incidența fscală

-entru deter$inarea capacității de autofnanțare se au în vedere attvaria&ile econo$ice ct i varia&ile fnanciare. punctul de plecare findecedentul &rut din eploatare *=8=(

CA)p > =8= *1 9 I- /100( ? A @ I- /100 CA)r > CA)p 9 3ividende 9-articipații la proft

ări$ea autofnanțării dega,ată de o întreprindere ,oacă un puternic rol dese$nali%are a per+or$anțelor acesteia =a indică potențialilor investitori ai întreprinderii dacă această este capa&ilă să utili%e%e efcient capitalurile încredințate i să le asigure o re$unerare atrăgătoare

-entru creditori $ări$ea a&solută i relativă a autofnanțării certifcănivelul capacității de ra$&ursare precu$ i nivelul riscului de neplată


9/16

)inantarea uneia+aceri

-rin +onduriproprii

-rin aran,a$ente later$en

AutofnantareCresteri de

capitalBoi aporturi in

nu$erarIncorporarea

re%ervelorConversiune a

datoriilor

Credite

&ancare

I$pru$uturio&ligatare

3atoriico$erciale

3atorii fscale.salarialesi

3atorii fscale.salariale si

Ter$en ung

Ter$en scurt

I$o&ili%ari

Becorporale

Corporale

)inanciare

Stocuri Creanțe ic5idități


10/16

-.- A(ort&)$r#$

1. P$rt&"!'$r&t/& %r&*&n $(ort&)$r#$ $"t&*#'or

=istă nu$eroase concepte privind a$orti%area. însă cele $aii$portante din do$eniul conta&ilității sunt ur$ătoarele'

D a$orti%area ca proces de corecție al valorii i$o&ili%ărilor 9a$orti%area este constatarea conta&ilă a pierderii de valoare su+eritade către activele i$o&ili%ate ca ur$are a deprecierii in ti$p. a u%uriif%ice *datorită +actorilor te5nici. $ecanici precu$ i naturali( sauu%urii $orale *datorita evoluției te5nologiei i apariția unor $aini$ult $ai per+or$ante dect cele utili%ate( -rivind interpretareapre%entată a$orti%area are rolul de a corecta valoarea activelor

i$o&ili%ate pentru a le readuce la valoare apropiată de realitateD a$orti%area ca proces de trans+er sau de repre%entare acostului i$o&ili%ărilor asupra c5eltuielilor eercițiului 9 3inperspectiva procesului de alocare. a$orti%area repre%intă o resursăcontrola&ilă provenită din trecut care produce &enefcii viitoareAceastă alocare precu$ i trans+erul de valoare se reali%ea%ă peperioada econo$ică de utili%are a activului

D a$orti%area ca sursă de fnanțare a reînnoirii i$o&ili%ărilor 9A$orti%area este vă%ută prin perspectiva recuperării investiției

inițiale dar i ca sursa de fnanțare a reînnoirii i$o&ili%ărilor 3atoritaa$orti%ării investiției inițiale aceasta recuperata si reintegrata inciclul de eploatare. devenind o resursă de autofnanțare pentru onouă investiție a epirarea duratei de a$orti%are a i$o&ili%ării.a$orti%area tre&uie sa per$ită $enținerea unui capital egal cuvaloarea no$inală la prețul sau de origine sau cu prețul reevaluat

A$orti%area i$o&ili%ărilor corporale si necorporale se sta&ilete prinaplicarea cotei de a$orti%are asupra valorii de intrare *costul deac5i%iție. de producție. valoarea de aport. valoarea actuală pentru

&unurile do&ndite cu titlu gratuit( sau asupra valorii ră$aseactuali%ate

=istă $ai $ulte $etode de a$orti%are ce pot f utili%ate pentru aaloca in $od siste$atic valoarea a$orti%a&ilă a unui activ dealungul duratei sale de viață'

A$orti%area i$o&ili%ărilor corporale si necorporale se sta&ilete prinaplicarea cotei de a$orti%are asupra valorii de intrare *costul deac5i%iție. de producție. valoarea de aport. valoarea actuală pentru&unurile do&ndite cu titlu gratuit( sau asupra valorii ră$ase

actuali%ateCota de a$orti%are se calculea%ă după +or$ula'


11/16

CA > EEEEEEEEEEEE100EEEEEEEEEEE 3urata nor$ală deutili%are *ani(

a( etoda liniară 9 constă in calcularea si alocarea si alocareauni+or$ă a valorii conta&ile de intrare a activelor i$o&ili%ate pe

toată durata nor$ală de +uncționare epri$ată in ani&( etoda degresivă 9 constă in accelerarea procesului dea$orti%are în pri$ii ani de la punerea în +uncțiune a $i,locului f.prin $ultiplicarea cotei de a$orti%are liniară cu unul din ur$ătoriicoefcienți' 1." dacă durata nor$ală de utili%are este intre 2 i " ani62 dacă este între # i 10 ani6 respectiv 2." pentru o durată nor$alăde utili%are a $i,locului f $ai $are de 10 ani

c( etoda accelerată are ca re%ultat +aptul că a$orti%area este $ai$are în pri$ii ani de viață i $ai $ică în ulti$ii

-. P$rt&"!'$r&t/& %r&*&n $(ort&)$r#$ &(o4&'&)/r&'orn#"or%or$'#

)actorii care pot in;uenta ,udecata pro+esională privitoare laalegerea duratei de viață a activelor necorporale sunt'

1 )actorii eterni9 ast+el vor tre&ui anali%ate i sta&ilite piețele pecare optea%ă entitatea. dina$ica pieței pentru produsele i serviciileco$erciali%ate 3e ase$enea societatea va tre&ui sa intuiască

reacțiile esti$ate din partea concurenței i a potențialei concurențe2 etoda de a$orti%are tre&uie aleasă ast+el înct sa re;ecterealitatea econo$ică cu privire la rit$ul de depreciere a activuluinecorporal etoda de a$orti%are tre&uie aleasă în aa +el înct sare;ecte $odul în care &enefciile econo$ice viitoare sunt generate-entru acest scop se pot aplica' $etoda liniară. degresivă sau$etoda unităților de produse

Concesiunile. &revetele. licențele. $ărcile co$erciale. drepturile iactivele si$ilare repre%entnd aport. ac5i%iționate sau do&ndite pe

alte căi. se înregistrea%ă în conturile de i$o&ili%ări necorporale lavaloarea de aport sau costul de ac5i%iție. după ca%


12/16

$onopol de eploatare pe o perioada de ti$p =valuarea se +ace în$o$entul ac5i%iționării respectivului &revet i repre%intă oi$o&ili%are necorporală ce poate f a$orti%ată de unitateapatri$onială care le deține. pe perioada $onopolului de eploatare

icențele sunt legate in general de +olosirea &revetelor Sunt situații în care. +ără a ceda &revetul său. titularul acordă unui terț dreptul deeploatare. contra unei redevențe Ca i în ca%ul &revetelor. licențelesunt a$orti%ate pe perioada de eploatare

ărcile sunt considerate $ărci de +a&rică de co$erț sau de serviciu.pseudoni$ele. nu$ele geografce. denu$irile ar&itrare sau+ante%iste. +or$a caracteristică a produsului sau condiționării sale.etic5etele. aspectele eterioare. e$&le$ele. pecețile. ti$&rele.sigiliile. viniete. găitane. co$&inații sau dispo%iții de culori. sc5ițe.relie+uri. litere. ci+re. diverse i. în general orice se$n $aterial care

servete la distingerea produselor. o&iectelor sau serviciilor unei întreprinderi

A$orti%area este calculată în ca%ul drepturilor ce re%ultă intrauncontract cu durată deter$inată sau care &enefcia%ă de o protecție ,uridică cu o durată li$itată Aceasta durată va repre%enta perioadade a$orti%are

3repturile i valorile si$ilare. includ ele$entele ca procedeeindustriale. Fno5o. $odele. sc5ițe =le sunt a$orti%ate deoarecesunt suscepti&ile deprecierii prin e+ectul progresului te5nic. evoluției$odei si gusturilor A$orti%area se reali%ea%ă pe durata nor$ală deutili%are sau pe durata pro&a&ilă de eploatare

5.M#to# # $(ort&)$r#

A etode de a$orti%are &a%ate pe ti$p


13/16

alocarea pe c5eltuielile perioadei a unei +racțiuni constante din &a%aa$orti%a&ilă pe întreaga durată de viață a &unului

ări$ea anuității *depreciation per Hear( este egală cu valoarea deintrare *cost( di$inuată cu valoarea re%iduală esti$ată *residual

value( pe durata de utili%are a &unului *econo$ic li+e(ate$atic. valoarea anuității este'

D Anuitatea a$orti%ării > *cost 9 valoare re%iduală(/ durata deviață esti$ată

)ată de practica internațională. în o$nia a$orti%area liniară secalculea%ă prin aplicarea cotei $edii anuale la valoarea de intrare.+ără a tine sea$a de o eventuală valoare re%iduală. ast+el'

D A$orti%area anuală > aloarea de intrare ata anuală a

a$orti%ării*Cota $edie anuală

de a$orti%are(

D ata anuală a a$orti%ării > 100 / 3urata de utili%are

2 etoda a$orti%ării degresive constă în $ultiplicarea cotelorliniare corespondente cu un coefcient care varia%ă potrivit durateide viață curent ad$isă pentru &unul respectiv

Calculul a$orti%ării are la &a%ă regula fscală care presupunecorectarea ratei liniare cu coefcienții $ultiplicativi' 1." pentrudurata de viață între 2" ani6 2 pentru durata de viață între "10 ani62." pentru durata de viață $ai $are de 10 ani

etodele degresive. adesea denu$ite în literatura anglosaonăaccelerate. &a%ate pe trecerea ti$pului. presupun înscrierea înc5eltuieli a unei a$orti%ări $ai $ari în cursul pri$elor eerciții deutili%are a activului. co$parativ cu a$orti%area corespun%ătoareeercițiilor ulterioare Justifcarea econo$ică a acestor $etode

este că activele au capacitate de serviciu $ai $are în pri$ii ani deviață. după care antrenea%ă c5eltuieli de întreținere din ce în ce $ai$ari

! etoda a$orti%ării accelerate. constă în calcularea i includerea. în pri$ul an de +uncționare. în c5eltuielile de eploatare. a uneia$orti%ări de pnă la "07 din valoarea de intrare a activului frespectiv A$orti%ările anuale pentru eercițiile fnanciare ur$ătoaresunt calculate la valoarea ră$asă de a$orti%at. după regi$ul liniar.prin raportare la nu$ărul de ani de utili%are r$ai

Siste$ul accelerat. repre%intă o +or$ă de recuperare în rit$ rapid avalorii i$o&ili%ărilor pentru evitarea u%urii $orale =l a+ectea%ă


14/16

proftul în sensul reducerii i pe această &a%ă se $icorea%ăi$po%itul datorat statului. dar în acelai ti$p dă posi&ilitatea unitățiide a +olosi +ondul re%ultat. în ac5i%iționarea de noi active fenecesare

8 etode de a$orti%are &a%ate pe u%ura f%ică reală. re%ultat alutili%ării

-otrivit standardelor internaționale a$orti%area nu are la &a%ă. în$od o&ligatoriu. durata în ani de utili%are A$orti%area anuală sepoate calcula i în +uncție de nu$ărul de unități produse derespectivul activ întrun an6 se pot +olosi aici unii indicatori f%ici.proprii activului anali%at. ca de ee$plu nu$ărul de piese. respectiv.produse o&ținute. pentru o instalație. nu$ărul de Kilo$etri deparcurs pentru un $i,loc de transport etc

Această $odalitate este reco$andată. îndeose&i. pentru acelei$o&ili%ări care se deprecia%ă $ai $ult prin utili%area lor dect printrecerea anilor i învec5irea lor. precu$ i pentru acele i$o&ili%ăripentru care rit$ul de utili%are este neregulat etoda are $eritul căa$orti%area anuală ;uctuea%ă o dată cu contri&uția adusă de activ în fecare an

5. St!&! # "$)

Societatea Co$erciala ..Cante$irL SA pre%inta ur$atoarea situatie in ceea ce privestenecesitatile de fnantare si sursele de capital'

N#"#2&t$t& # 3n$nt$r# S!r2# # "$%&t$'

I(o4&'&)$r& Capital propriu

Teren 220

Cladiri "#0 I$pru$uturi

sini si utila,e 210

Instalatii 12!

A"t&* "&r"!'$nt 3atorii de eploatare

Stocuri 12"

Creante 200

Tre%orerie neta ""

Tot$' 14M!

*$ii lei(


15/16

3in situatia pre%entata re%ulta ca SC ..Cante$irL SA se &ucura de ec5ili&rul fnanciardatorita +aptului ca fnantarea necesitatilor per$anente *terenuri. cladiri $asini. utila,einstalatii( se reali%ea%a pe sea$a surselor per$anente *capital propriu si i$pru$uturipe ter$en lung(

Ast+el

220?"#0?210?12!>:20?2M!>111!

-entru anali%a fnanciara a activitatii econo$ice pre%inta i$portanta calcululcapacitatii de indatorare pe ter$en lung Acest indicator se calculea%a ca raportprocentual intre valoarea i$pru$uturilor pe ter$en lung ale societatii si valoareacapitalurilor propii

Capacitatea de indatorare pe ter$en lung nu tre&uie sa depaseasca 1007

In ca%ul SC ..Cante$irL SA capacitatea de indatorare este de *2M!':20(100>!".N!7. valoarea +avoravila pentru fr$a find situate su& 1007

aportand valoarea capitalurilor proprii la valoarea i$o&ili%arilor. re%ulta caN!.#N7 din acestea sunt o&tinute pe sea$a surselor proprii estul de 2#.!!7repre%inta i$o&ili%ari procurate pe sea$a surselor straine pe ter$en lung

In ceea ce priveste necesitatile de fnantare a ciclului de eploatare. ra$aneclusive. pe sea$a datoriilor de eploatare. ale caror ter$ene de scadenta. in raportcu ce ale createlor. per$it eistenta unei tre%orerii nete de "" $ii lei

6. Con"'!)&&

C$%&t$'!' %ro%r&! ca sursă de fnanțare repre%intă cel $ai +recvent punctde plecare în ca%ul a+acerilor $ici i noi Instituțiile fnanciare sunt $ai puțindesc5ise 9 în special în perioadele de insta&ilitate econo$ică 9 fr$elor a;ate la

început dect celor cu o OistorieL &ine conturată Această atitudine se &a%ea%ă peo rată $ai înaltă a insucceselor înregistrată de a+acerile noi

Capitalul propriu o+eră $*$nt$7!' unei siguranțe $ai $ari 9 nu va f retras în ca%ul înrăutățirii situației fnanciare. cu$ se poate înt$pla în ca%ul unui credit&ancar. nu este necesară epunerea detaliată a planului de a+aceri în +ața unorparteneri eterni i nici apro&area acestora pentru luarea deci%iilor i$portante

-rin ur$are. această sursă de fnanțare asigură ;ei&ilitate. siguranță iindependență Totodată. în perspectiva atragerii de surse de fnanțare eterioare.anga,area unor +onduri proprii repre%intă o garanție a $otivației întreprin%ătoruluipentru asigurarea succesului a+acerii

D#)$*$nt$7#'# fnanțării din surse proprii sunt i ele i$portante'

o capitalul propriu este. în general. destul de li$itat i poate periclitade%voltarea a+acerii6

o în ca% de nereuită. pierderea va f suportată în întregi$e de întreprin%ător*sau de apropiații săi(6


16/16

o fr$a va f puțin cunoscută de instituțiile fnanciare i va înt$pina greutăți în acu$ularea de +onduri în situații speciale

Capitalul propriu ca sursa de finantare a unei intreprinderi

Documents

Transcript of Capitalul propriu ca sursa de finantare a unei intreprinderi