Stingerea Incendiilor in Intreprinderi Siderurgice

Stingerea incendiilor in intreprinderi siderurgice, metalurgice si constructii de masini

1. Stingerea incendiilor la gospodari de cabluri in intreprinderile siderugice, metalurgice si constructii de masini

In intreprinderile siderurgice, instalatiile tehnologice sunt amplasate in aer libersi de constructie speciala si in cladiri, de regula, cu un singur nivel si volume mari cu foarte multe subsoluri destinate in marea lor majoritate gospodariilor de cabluri, amplasarii utilajelor de productie, recipientelor de ulei de ungere si instalatiilor respective, precum si diferitele canalizari.

Din componenta unor combinate siderurgice fac parte si intreprinderile cocso-chimice, ale caror produse principale prezinta un accentuat pericol de incendiu.

Cele mai frecvente incendii in intreprinderile siderurgice se produc la gospodariile de cabluri electrice de la furnale, otelarii si laminoare. La furnale si otelarii incendiile de cabluri electrice se produc datorita scurtcircuitelor electrice, strapungerilor care sunt mai frecvente datorita socurilor de putere la care sunt supuse, precum si fontei si zgurii in stare de incandescenta revarsata din diferite motive, ca de exemplu, avarii la furnale, neglijentei in manipularea oalelor de turnare, existenta unor defectiuni la aceasta si drept urmare suvoaiele de fonta, zgura si otel in deplasarea lor pot patrunde in tunelurile si canalele de cabluri, canalizari, de multe ori ajung la constructii, mijloace de transport, surprinzand chiar si oameni. Caldura degajata de metalul incandescent si temperatura ridicata constituie factori importanti in distrugerea a tot ce intalneste in cale.

De aceea in asemenea situatii pentru organizarea actiunii de salvare si de stingere se impune cade la inceput sa se stabileasca locul si natura avariei sau incendiului, proportia si directiile de scurgere a metalului topit sau de propagare a arderii.

De asemenea, este necesar sa se precizeze locurile de refugiu a persoanelor surprinse de metalul si zgura incandescenta, precum si posibilitatile de salvare a oamenilor si bunurilor materiale.

Pe timpul recunoasterii se vor mai urmari, instalatiile, constructiile si agregatele afectate de metalul revarsat si se vor stabili masuri pentru protejarea lor, consultand in acest scop specialistii din intreprindere. Vor mai fi stabilite caile ascunse de propagare a incendiului, din cauza metalului incandescent scurs din furnale si otelarii, in canalele si tunelurile de cabluri sau in diferite incaperi auxiliare si posibilitatile de producere a exploziilor, ca urmare a distrugerii sau deteriorarii conductelor de gaze.

Intr-un tunel de cabluri cu sectiunea de 1,90 x 1,90 m, sarcina termica datorita izolatiei combustibile poate sa ajunga la 100 kgf/m lungime a cablului.

Viteza liniara de propagare a incendiului pe cabluri este de 0,80 – 1,10 m/min, iar temperatura in zona de ardere poate sa se ridice la 900 - 1100ºC.

Usile metalice prin care se compartimenteaza unele tuneluri de cabluri au o limita de rezistenta la foc de 15 – 20 min si deci nu indeplinesc rolul unor usi rezistente la foc.

Practica a dovedit ca metalul si zgura topita se pot scurge si prin spatiile (cavernele) planseelor din beton turnat necorespunzator, in asemenea situatii putand stabate grosimi de planseu sau de perete 40 cm, ajungand la gospodariile de cabluri, pe care le poate aprinde cu foarte mare usurinta.

O deosebita atentie se va acorda stabilirii cailor de patrundere a personalului de interventie catre locul avariei sau focarelor de ardere, precum si caile cele mai corespunzatoare de atac, folosind fortele avute la dispozitie, in raport de situatia existenta, aare vor fi ferite de pericolul prabusirii instalatiilor si diferitelor elemente de constructie.

2. Stingerea incendiilor in subsoluri si tuneluri de cabluri

2.1. Caracteristicile incendiilor

Indiferent unde subsolurile si tunelurile de cabluri sunt amplasate (furnale, otelarii, laminoare etc.), ele constituie puncte vitale – vulnerabile la incendii pentru intreprinderile respective. 454c27e

Incendiile de cabluri electrice pozate in subsoluri si tuneluri se caracterizeaza prin degajarea de fum dens, abundent si toxic, care ingreuiaza actiunea de interventie. Vizibilitatea spre focar foarte redusa la care se mai adauga si traseul complicat al cailor de acces ne da imaginea unei interventii destul de dificile.

Dezvoltarea incendiului poate fi favorizata si de producerea unor scurtcircuite in serie si a tirajului creat de putul vertical, in special daca nu s-a inceput interventia.

Fumul se propaga in halele de productie si in imprejurimi ingreuind respiratia si vizibilitatea celor aflati in imediata apropiere a incendiului. Produsele arderii cuprind intregul subsol sau tunel, daca nu sunt compartimentate, degradeaza izolatia cablurilor la care incepe sa se produca o descompunere termica a materialelor de izolatie, mai ales a policlorurii de vinil. Descompunerea termica a policlorurii de vinil se face cu degajarea de acid clorhidric, incepand chiar de la 150 – 200ºC. Aceasta in contact cu umiditatea aerului sau cu apa favorizeaza formarea ruginii pe suprafata metalelor atacand chiar betoanele care deja sunt supuse la actiunea temperaturilor ridicate micsorandu-le rezistenta.

Rezistenta betonului scade incepand de la temperatura de 300ºC, iar la 600ºC scade cu 20 – 30% fata de cea initiala.

Utilizarea intr-o proportie mai mare de cabluri cu invelis din material plastic (PVC) duce la cresterea, la degajarea unei mari cantitati de acid clorhidric in caz de incendiu. De exemplu, la descompunerea termica a unui kilogram de PVC se degaja aproximativ 400 l acid clorhidric.

2.2. Stingerea incendiilor

Deoarece arderea are loc in tunel, in general, intr-un spatiu inchis, mai ales la constructiile vechi, peretii acumuleaza mari cantitati de caldura, ceea ce ingreuiaza interventia. Din aceasta cauza un sef de teava poate lucra in zona focarului aproximativ 5 min, bineinteles un costum de protectie si aparat izolant. Prin folosirea unor mijloace de protectie adecvate si stropirea continua cu apa pulverizata a sefilor de teava se poate asigura o interventie corespunzatoare.

Temperatura radiata de betonul inferbantat al tunelului de cabluri incendiat incomodeaza foarte mult actiunea de stingere, mai mult chiar decat gazele toxice rezultate din descompunerea materialelor plastice din izolatia cablurilor.

Procesul de ardere este intretinut de caldura degajata din materialele plastice si din arderea uleiului revarsat din cablurile avariate, in special daca nu este evacuata prin trape si instalatii de ventilatie.

Pentru reusita stingerii incendiilor in faza incipienta este necesar ca prima interventie sa fie bine organizata si sa actioneze prompt si cu grija pentru a nu se produce accidente. De fapt, in obiectivele siderurgice sunt organizate si instruite echipe speciale de interventie echipate si dotate corespunzator, care pot sa-si indeplineasca misiunea de a localiza si lichida inceputul de incendiu, ajutate la nevoie de electricienii din sectiile respective, instruiti si acestia pentru a contribui in bune conditii la stingerea incendiului. Se actioneaza cu mijloacele initiale din dotare ca stingatoare cu bioxid de carbon si pulbere, nisip etc.

Pentru ridicarea gradului de securitate la incendiu a gospodariilor de cabluri electrice, acestea sunt prevazute in marea lor majoritate cu instalatii de semnalizare si de stingere cu apa pulverizata si chiar cu instalatii de ventilatie a produselor de ardere.

La semnalarea unui inceput de incendiu la centrala de semnalizare, la declansarea unei protectii sau la observarea lui trebuie puse imediat in functiune instalatiile de stingere cu apa pulverizata, care s-a dovedit a fi eficienta pentru stingerea unor asemenea incendii.

Daca nu exista astfel de instalatii sau acestea prezinta defectiuni in functionare se impune realizarea unei actiuni energetice din partea formatiilor civile si unitatilor militare de pompieri. In acest caz se va executa recunoasterea amanuntita a incendiului, a cailor de propagare, cu echipe mixte formate din ofiterii de pompieri si specialisti sau personal tehnic din intreprindere cunoscator al traseelor tunelului de cabluri. Pentru iluminare se vor folosi mijloace speciale mobile, iar la nevoie si proiectare. Pe timp de noapte se va ilumina si exteriorul, cu proiectoare de la autospeciale sau acestea se vor monta fix pe stalpi.

Organizarea si conducerea stingerii se efectueaza, de regula, pe sectoarele de interventie cu misiuni de localizare si lichidare a incendiului. Din cauza zgomotului este recomandabil ca operatiile sa se conduca cu gigafoane. Ca substante stingatoare se vor folosi apa pulverizata si spuma cu coeficient mare de infoire.

In unele tari procedeul de a se folosi spuma cu coeficient mare de infoiere la stingerea incendiilor din tuneluri si canale de cabluri, in special la canale, este destul de raspandit. Practica a dovedit si la noi in tara ca prin folosirea acestui procedeu s-au obtinut rezultate bune.

Pentru aceasta trebuie folosite generatoare de spuma cu debite mari.

Spuma de coeficient mare de infoiere (spuma usoara) stinge imediat flacarile. Jeraticul ramas in urma arderii se stinge prin racire numai daca grosimea lui nu depaseste 5 cm, altfel se reaprinde si trebuie actionat in continuare, pentru lichidare, cu jeturi de apa pulverizata. Dar o asemenea situatie in canalele si tunelurile de cabluri apare foarte rar.

Efectul bun al spumei usoare la stingerea incendiilor de materiale plastice, deci si de cabluri electrice, s-a confirmat pe timpul unor experimentari de stingere executate in strainatate (tabelul 19).

Spuma cu coeficient mai mare de infoiere este mai indicata.

Tabelul 19

Timpul de refulare

[min]

Lungimea canalului inundat cu spuma [m]Coeficientul de infoiere al spumei usoare

500 10000,5 70 1001 104 1402 133 1643 144 1865 150 2107 150 21810 150 22415 - 231

Pe timpul interventiei cu spuma se va evita intreruperea refularii, deoarece cu cat va stationa mai mult, cu atat se va deplasa mai greu. Viteza de deplasare este in functie de contrapresiunea de aer existenta. Daca iesirea din tubul de refulare se face cu 6,5 m/s, in primii 50 m ajunge la valori cuprinse intre 2 si 1 m/s.

3. Stingerea incendiilor in sectiile de productie din siderurgie, metalurgie si constructii de masini


Pe teritoriul unei mari intreprinderi siderurgice, metalurgice si constructoare de masini se gasesc o serie de trasee de conducte prin care se vehiculeaza diferite categorii de gaze (gaz metan, gaz de furnal, acetilena etc.), pentru alimentarea diferitilor consumatori, o parte dintre ele fiind chiar depozitate in recipiente. In orice punct unde se manevreaza o vana, unde aceste substante se introduc in recipiente sau ajung la consumatori, precum si in alte locuri, din neglijenta sau din alte cauze se pot produce inceputuri de incendii, care se amplifica daca nu se iau uergente masuri de intrerupere a procesului de ardere de catre personalul de pe locul de munca, de prima interventie.


Majoritatea acestor incendii se lichideaza prin intreruperea prin diferite procedee a procesului de ardere ca de exemplu intreruperea alimentarii instalatiilor cu substante combustibile.

La gazometre, in cazul izbucnirii in apropiere a unui incendiu, se vor lua masuri de evacuare a gazului din interior si racire continua a acestora.

Daca bazinul de apa al gazometrului de tip umed se defecteaza si nu exista posibilitatea de a opri scurgerea apei, se iau masuri imediate de intrerupere a alimentarii gazometrului cu gaz si de pompare a acestuia spre consumatori sau se deschide siberul de pe conducta de evacuare in atmosfera.

Incendiile produse la sarurile topite folosite la atelierele de forja si tratament termic in lipsa instalatiilor de stingere speciale, se sting cu nisip uscat.

Pentru stingerea incendiilor de carbuni cocsificati din cadrul uzinelor cocsochimice, organizarea si stingerea incendiilor se efectueaza pe baza acelorasi principii si procedee de stingere folosite la depozitele de carbuni din cadrul termocentralelor electrice care consuma combustibili solizi.

In sectia de pregatire a carbunilor pentru cocsificare, la declansarea unui incendiu, ca urmare a unei explozii a amestecului de carbuni cu aerul in suspensie, se va proceda la stingerea lui cu tevi de apa pulverizata, alimentate de la hidrantii interiori, exteriori sau de la masinile de incendiu.

Desi stingerea cocsului in sectia de cocsificare este o operatie tehnologica, ea se va realiza astfel incat sa se elimine toate cuiburile incandescente din masa lui. Cocsul nu se va evacua de pe rampa de racire cu benzile transportoare, decat daca a fost stins in intregime, controlandu-se acest lucru cu multa atentie.

In situatia in care se produc incendii provocate de aprinderea uleiului provenit din scapari, in prima urgenta se actioneaza, cu stingatoare cu spuma, iar daca scurgerile sunt mai mari se folosesc 3 generatoare de spuma de la masinile de incendiu.

Din zona bateriilor de cocsificare nu se va folosi apa ca substanta de stingere, ci numai pulberi stingatoare, iar in spatiile inchise gaze inerte.

Incendiul izbucnit in urma scaparilor de gaze se va lichida prin inchiderea vanelor pe conductele respective de gaze si se va actiona asupra focarului de incendiu cu spuma chimica sau bioxid de carbon, respectandu-se intocmai regulile de protectie de catre intregul personal angajat la interventie.

In caz de aprindere a gazelor scapate din tevile din dreptul clapetei de reglare a presiunii de pe conducta de gaz brut, se intervine prompt pentru intreruperea procesului de ardere prin inchiderea vanelor, cu jeturi de pulbere stingatoare sau bioxid de carbon.

In sectia de scoatere si expediere a cocsului, in caz de producere a unui incendiu se vor opri utilajele de catre personlul de pe locul de munca, care are obligatii de manevrare a utilajelor respective.

Incendiile de praf de cocs se sting cu apa pulverizata.

La incendiile de amoniac aparute in subsectia de sulfat de amoniu si apa amoniacala, se actioneaza cu jeturi de apa pulverizata, deoarece amoniacul este foarte solubil in apa.

Pe timpul operatiilor de stingere este absolut necesar sa se foloseasca masti si aparate izolante, luandu-se masuri pentru inlaturarea posibilitatilor de propagare a incendiilor la instalatiile aflate in apropiere.

Pentru a nu da nastere la accidente este interzisa diluarea acidului sulfuric concentrat prin introducerea de apa in recipientele unde este depozitat sau asupra scugerilor existente pe sol.

Incendii de proportii se pot produce si la subsectia de obtinere a benzenului. La aparitia unui incendiu pe teritoriul acestei subsectii se vor opri imediat alimentarile cu fluide inflamabile ale instalatiei respective, actionandu-se simultan cu substante de stingere corespunzatoare, penutr fiecare produs in parte. De exemplu, pentru stingerea incendiilor de benzen in rezervoare se vor pune in functiune instalatiile fixe de stingere cu spuma si de racire cu apa si se va actiona la racirea cu apa a rezervoarelor invecinate. Daca astfel de instalatii nu exista, interventia se va realiza cu mijloace de stingere mobile. Organizarea si conducerea actiunii de interventie, principiile care trebuie in mod obligatoriu aplicate pe timpul stingerii benzenului si a altor lichide combustibile sunt similare cu cele descrise pentru depozitele de produse petroliere.

La izbunirea unui incendiu in sala pompelor se va actiona cu abur prin inundare, prin deschiderea vanelor din exteriorul cladirii, evacuandu-se in prealabil toate persoanele din interior.

Daca se produce o avarie in cuptorul tubular se opresc imediat injectoarele de combustibil si se introduce abur in interiorul cuptorului.

In caz de aprindere a gazului de cocs sau a hidrogenului sulfurat, inainte de cuptorul Claus, la instalatiile de desulfurare si obtinere a sulfului, personalul de pe locul de munca va manevra vanele pentru decuplarea aparatelor respective.

La instalatiile pentru cupru fosforos, in cazul unui inceput de incediu se vor lua masuri pentru evacuarea imediata din hala a cutiilor in care se depoziteaza fosforul. Stingerea fosforului aprins se realizeaza cu apa sub forma de jet compact sau pulverizat, spuma si pulberi stingatoare, tevile respective manipulandu-se cu multa grija.

In sectiile pentru obtinerea unor aliaje speciale se folosesc ca materiale sodiul si magneziul. Aceste metale in caz ca se aprind se actioneaza imediat cu substante pulverulente, iar cele necuprinse de incendiu se evacueaza din incaperi. Este interzis a se folosi apa pentru stingerea incendiilor la astfel de metale, indiferent sub ce forma ar putea fi refulata.

La intreprinderile siderurgice, metalurgice si constructii de masini, desi nu ne referim la un incendiu propriu-zis, apar situatii cand trebuie sa se actioneze la limitarea scurgerii fontei, otelului si zgurei in cazul unor avarii, pentru a nu se pune in pericol oamenii, instalatiile sau cladirile. Intr-un asemenea caz se va actiona cu apa pulverizata din tunuri sau tevi cu ajutaje mari pentru racirea metalului topit sau a zgurii incandescente revarsate. Jeturile de apa trebuie dirijate in prima faza la extremitatile suprafetei metalului revarsat, urmarind formarea si mentinerea unei cruste care sa nu mai permita curgerea, dupa care se manevreaza cu multa precautie jeturile de apa pulverizata din extremitati catre centru, pe intreaga suprafata a metalului incandescent. Cantitatile mici de metal revarsat, incandescent, se acopera cu nisip, pulbere de grafit sau pamant.

4. Stingerea incendiilor de pulberi metalice

In ultima perioada de timp a inceput sa se dezvolte, din ce in ce mai intens, metalurgia pulberilor. Acest gen nou de metalurgie are ca obiect obtinerea de piese metalice din aliaje pornind de la pulberile metalice. Cele mai utilizate pulberi metalice sunt cele de aluminiu, magneziu, titan, zirconiu, zinc, nichel, fier si uraniu.

Stingerea incendiilor de pulbere de aluminiu este dificila, din cauza temperaturii mari care se degaja (peste 2000ºC) si a reactiei chimice care are loc intre apa si pulberea incalzita sau topita.

Folosirea de la inceput a unei mari cantitati de apa reduce temperatura focarului si radiatia luminoasa, dar in final are loc o improscare a apei incalzite, ceea ce prezinta un mare pericol pentru personalul care intervine la stingerea incendiilor. Nici prin folosirea spumei chimice nu se pot obtine rezultate.

Daca la inceput, datorita bioxidului de carbon, focarul poate fi inabusit, ulterior are loc o reactivare a arderii, iar apa continuta in spuma poate da nastere la o rabufnire a vaporilor si gazelor.

Bioxidul de carbon, apa sau bicarbonatul de sodiu sunt distruse cu o violenta explozie daca sunt refulare asupra prafului de aluminiu aprins. Utilizarea tetraclorurii de carbon prezinta, de asemenea un mare pericol, deoarece acestea reactioneaza violent cu aluminiul. Pulberile clasice pe baza de bicarbonat de sodiu nu sunt eficace.

Pentru stingerea incendiilor de pulberi de aluminiu se folosesc pulberi stingatoare special bine uscate. In strainatate se utilizeaza pulberea Met-L-X formata din clorura de sodiu cu aditivi. Aceasta pulbere refulata asupra focarului face ca caldura degajata pe timpul incendiului sa conduca la cocsificarea acestei pulberi, formandu-se o crusta care opreste afluirea aerului, stingand incendiile. In unele tari, la stingerea incendiului se mai foloseste si pulberea Pyromet.

Unii specialisti mai recomanda ca substanta stingatoare clorura de sodiu (sare de bucatarie). Cercetatorii americani confirma eficienta clorurii de sodiu, dar mentioneaza ca, in unele cazuri, cand grosimea stratului de metal depaseste 2 – 3 cm, crusta formata pe suprafata acestuia impiedica patrunderea pulberii in interior, permitandu-se continuarea arderii sub crusta. Pentru a se evita acest neajuns se indica folosirea amestecului de clorura de sodiu (45 – 80%) cu fosfat diamonic sau monoamonic (20 – 55%), care se topeste in zona metalului incendiat, patrunzand rapid in straturile interioare si antrenand dupa sine particulele de clorura de sodiu.

Cea mai ieftina substanta stingatoare pentru stingerea incendiului de pulberi de aluminiu si cea mai la indemana este nisipul. Apare insa o gretate si anume ca nisipul este foarte rar complet uscat. Pulberea de aluminiu reactioneaza cu apa (umezeala), din nisip, producand nu numai abur, dar in anumite conditii, chiar o reactie exploziva metal-apa. Deci, in cazul incendiilor relativ mari de aluminiu, ca si de magneziu, se va evita folosirea nisipului umed.

Nisipul fin complet uscat poate fi folosit pentru izolarea incendiilor incipiente de praf de aluminiu si in cantitati mari, chiar si la stingerea lor, prin inabusire.

Stingerea incendiilor de magneziu depinde in mare masura de forma in care se gaseste acest metal. Placile, aschiile si particulele mici care ard pot fi inabusite si racite cu substanta de stingere adecvata. In cazul prafului de magneziu trebuie sa se prevada formarea de suspensii in aer, in timpul refularii substantei de stingere, deoarece s-ar putea produce explozii. Cele mai eficiente substante stingatoare pentru stingerea incendiilor de aschii, pulberi, praf de magneziu, sunt pulberile stingatoare, prin care se citeaza Pyrene G – 1, Met-L-X. Pyromet, TEC etc. Pulberea de magneziu aprinsa poate fi insa stinsa si cu clorura de sodiu (sare de bucatarie).

Nisipul uscat a fost adesea recomandat ca substanta stingatoare pentru stingerea incendiilor de pulberi de magneziu, el trebuie insa dispersat sub forma de straturi uniforme pe suprafata incendiata.

Actiunea trebuie intreprinsa cu atentie, pentru a se evita dispersarea pulberii aprinse. In cazul in care fumul continua sa se degajeze in unele zone, se poate folosi o cantitate mai mare de pulbere stingatoare. Atunci cand pulberea aprinsa se afla pe o suprafata combustibila, aceasta se va acoperi cu pulbere, dupa care, in imediata apropiere a focarului se va realiza un strat de pulbere cu grosimea de 3 – 5 cm.

O grija deosebita trebuie acordata analizarii situatiei atunci cand se pune problema folosirii apei la stingerea incendiilor. Cand metalele incinse sunt stropite cu cantitati limitate de apa, acestea extrag oxigenul din apa si arderea se inteteste. In acelasi timp se elibereaza hidrogenul, care se aprinde imediat.

Stingatoarele manuale cu apa sau cu spuma nu sunt recomandabile. Apa refulata insa in cantitati mari si imediat dupa declansarea incendiului poate fi folosita la stingerea incendiilor de magneziu, deoarece are o puternica actiune de racire. Folosirea jeturilor compacte duce la disperarea pulberii de magneziu aprinse, deci si a focarului. De aceea, acolo unde este cazul, se folosesc jeturi de apa pulverizata cu debite mari, care pot stinge unele incendii de pulberi de magneziu. Ceata de apa intensifica insa incendiile de pulberi de magneziu.

Apa nu se va folosi la stingerea incendiilor atunci cand pulberea de magneziu aprinsa se afla in cantitati mari sau este in stare topita.

Pulberea de magneziu aprinsa se stinge cel mai bine cu flourura de calciu, sub forma de pulbere. Fiind o substanta inerta in raport cu pulberea de magneziu aprinsa, florura de calciu, datorita proprietatilor ei, poate fi folosita ca substanta de stingere (in stingatoare).

Bioxidul de carbon sau pulberea care contine bicarbonat de sodiu nu au eficacitate.

Bioxidul de carbon se foloseste uneori la uzinele de prelucrare a metalelor si la turnatorii, ca substanta care previne aprinderea pulberii magneziului, fara a intrerupe procesul de ardere. Cele mai bune substante stingatoare raman totusi pulberile speciale.

Stingerea incendiilor cu particule de titan se realizeaza cu pulberi stingatoare adecvate. Incendiul izbucnit la pulberea de titan in cantitate destul de redusa poate fi controlat de obicei, prin separarea metalului aprins cu o substanta stingatoare, lasandu-se materialul, astfel izolat, sa arda complet.

In actiunea de stingere a pulberilor metalice trebuie sa se asigure protectia personalului de interventie cu masti, aparate izolante si costume de protectie. Se vor folosi cartuse filtrante specifice fiecarui gaz toxic care se degaja pe timpul incendiului. In privinta posibilitatii de stingere a unui incendiu de pulberi de titan in cantitate mai mare, parerile sunt impartite. Unii specialisti afirma ca un incendiu de titan poate fi stins, altii sustin eficacitatea folosirii anumitor pulberi stingatoare la stingerea acestuia.

Pentru localizarea incendiului de pulberi de titan se pot folosi pulberi stingatoare speciale sau fondati.

Actiunea de localizare consta in acoperirea pulberii de titan cu pulbere stingatoare speciale si lasarea incendiului sa se lichideze de la sine, acordandu-se insa o atentie deosebita prevenirii formarii norului de praf de titan.

Apa nu trebuie folosita la stingerea incendiilor de particule fine de titan si nici la incendiile care au cuprins bucati mari de metal. In acest ultim caz, cand nu exista alte posibilitati, apa poate fi folosita cu prudenta, sub forma de jeturi cu debite mari.

Bioxidul de carbon refulat din stingatoare cu debit mare nu este eficace, deoarece titanul fin divizat arde in atmosfera de bioxid de carbon; in afara de aceasta, presiunea ar putea dispersa particulele de titan aprins.

Din cauza continutului de apa nici spuma nu se poate folosi la stingerea incendiilor de pulberi de titan.

Eventual, pentru localizare si stingere se mai poate folosi nisip complet uscat si praful de roca sau de dolomit.

Stingerea incendiilor de pulbere de praf de zirconiu se realizeaza cu pulberi stingatoare speciale. In cazul arderii pulberii de zirconiu in cantitati mici, se recomanda ca zona focarului sa fie inconjurata cu nisip uscat sau cu un material inert pulverizat, incendiul fiind lasat sa se lichideze de la sine. Folosind apa sub forma de jet compact, puternic, incendiul de multe ori se lichideaza.

Stingerea incendiilor de pulberi de zinc se executa cu nisip uscat, pulbere de talc, grafit sau cu pulberi stingatoare speciale.

Incendiile de pulberi de nichel se sting cu pulberi stingatoare, nisip uscat sau sare de bucatarie.

Incendiile de pulberi (praf) de fier se sting cu pulberi stingatoare sau nisip uscat.

Incediile de pulberi de uraniu (praf) pot fi stinse cu pulberi stingatoare, nisip foarte uscat, sare de bucatarie uscata precum si cu pulberi de grafit si de talc. Uraniul in cantitati mici, in caz de aprindere, poate fi aruncat intr-un vas

cu apa unde se stinge. Pulberea de uraniu nu se poate stinge cu apa, deoarece in urma contactului cu apa se degaja hidrogen, care intensifica arderea. Uraniul sub forma de aschii, span se poate stinge in caz de aprindere, cu jeturi puternice de apa.

Pentru ca stingerea incendiilor de pulberi metalice sa se execute cu rapiditate este necesar ca la inceput sa se acopere focarele de ardere cu substanta de stingere cea mai adecvata, sa se supravegheze procesul de ardere pana la completa intrerupere, sa se refuleze substanta stingatoare asupra focarelor de ardere, fara sa se ridice pulberile metalice in aer, sa se evacueze din zona incendiata pulberile din ambalaje fara a le desface si sa se raceasca elementele combustibile expuse radiatiei de caldura.

5. Stingerea incendiilor in sectiile de productie ale constructiilor de masini


Cladirile industriale ale intreprinderilor constructoare de masini contin un numar insemnat de masini unelte si alte utilaje, pentru a caror ungere si actionare hidraulica este nevoie de o anumita cantitate de ulei.

Cantitati apreciabile de lichide combustibile se intrebuinteaza in procesele de lustruire fina, la bancurile de incarcare pentru prese, la sectii termice pentru rezervoare sau bai de calire, precum si combustibil la cuptoare.

O particularitate a intreprinderilor actuale constructoare de masini consta in introducerea pe larg a liniilor in flux automat si banda, ceea ce in multe cazuri obliga la existenta in aceleasi hale a sectoarelor de vopsire pe baza de nitrolacuri sau rasini sintetice.

Existenta sectoarelor cu pericol de incendiu in multe hale sau ateliere de productie, face ca dupa numai 10 – 15 min incendiul izbucnit sa ia proportii considerabile. Incendiul se propaga deosebit de repede pe acoperisurile combustibile, care au mari suprafete si in mare parte nu sunt compartimentate.

Incendiul se propaga la acoperis datorita curentilor de convectie, formati in interiorul cladirii de productie destul de inalta, precum si pe invelitoarea combustibila, mai ales acolo unde este protejata cu bitum. Aceasta in grosime uneori de 6 – 10 cm, din cauza reparatiilor repetate ale acoperisului, poate sa se scurga si sa ajunga in interiorul halelor sau atelierelor de productie aprinzand materialele combustibile din interior.

Prabusirea elementelor de constructie din lemn ale acoperisului se poate produce dupa numai 25 – 40 min de la izbucnirea incendiului.


Pe timpul recunoasterii la astfel de incendii este necesar sa se stabileasca: ● particularitatile constructive ale incendiul pe suprafata exterioara a acoperisului si prin golurile interioare; ● existenta peretilor antifoc; ● particularitatile caracteristice ale utilajelor folosite pentru productie; ● natura materiei prime si cantitatea care se afla in incaperile de productie; ● existenta in halele si atelierele de productie a magaziilor, boxelor; ● posibilitatile de amplasare a tevilor pe acoperis; ● posibilitatile de atac la acoperis, tinand seama de inaltimea constructiei prin interior si exterior; ● posibilitatile de folosire a scarilor interioare, a podurilor rulante, stalpilor, grinzilor etc.; ● daca s-a decuplat echipamentul electric, cablurile si conductoarele electrice existente sub tensiune.

Pentru stingerea incendiilor este recomandabil sa se actioneze simultan cu jeturi de apa cu diametre mari in doua directii, stabilindu-se in acest scop numarul de sectoare necesare in raport de situatia existenta:

1) Prin interiorul cladirii actionand la acoperis pentru stingerea incendiului, protejarea elementelor de constructie portante si oprirea propagarii incendiului in interiorul spatiului de productie.

2) La acoperis pentru stingerea incendiului, simultan cu izolarea prin taiere spre a se limita propagarea arderii.

Actiunea tevilor cu diametre mari trebuie bine conjugata pentru reusita in timp scurt a interventiei. Se pot folosi la nevoie si tunurile de apa, liniile de furtun, pe cat posibil, se vor intinde sub zonele de protectie contra incendiilor si pasarelele transversale si longitudinale.

Pentru a se opri propagarea incendiul se impune ca pe directia de inaintare a acestuia sa se asigure o intensitate de refulare a apei de aproximativ 0,40 – 0,50 l/s ∙ m.

Tunurile de apa pot fi folosite in cazul unor incendii evoluate la lichidarea incendiului in anumite limite; apoi pentru intreruperea totala a procesului de ardere intr-un acoperis izolat termic se folosesc tevi tip B.

Acolo unde sunt montate conductele goale in cladiri se impune folosirea cu precadere a acestora pentru punerea in functiune rapida a tevilor de refulare a apei.

Practica de stingere a incendiilor a demonstrat ca pentru lichidarea rapida a incendiului, acolo unde sunt goluri in acoperis, este necesar sa se desfaca stratul superior al acoperisului, actionand cu apa pulverizata asupra termoizolatiei si suprafetei interioare a elementelor de constructie indreptate de-a lungul golurilor, atat in directia focarului de ardere, cat si in directia opusa.

In cazul unui incendiu avansat, efectivele si mijloacele principale destinate localizarii incendiului se concentreaza in sectoarele cele mai apropiate de peretii antifoc, sefii de teava actionand din pozitii in deplina siguranta.

Daca nu se dispune de efective si mijloace suficiente in locurile unde se presupune existenta unor focare in goluri aproape inaccesibile, se poate folosi, uneori, procedeul de a se efectua deschideri si introduce tevi de tip B.

Pentru lichidarea focarelor de ardere individuala aparute in urma imprastierii particulelor care ard si a efectului radiatiei termice emise de flacari pe sectoarele de acoperis neincendiate, precum si pe teritoriul intreprinderii si pe acoperisurile cladirilor apropiate se organizeaza posturi de observatie speciale, personalul respectiv fiind dotat cu mijloace de interventie.

La incendiile declarate in interior in halele de tratamente termice, de forja si prese, dupa o prealabila consultare a specialistilor se vor da indicatii personalului de interventie unde ei nu trebuie sa indrepte jeturile de apa. Se interzice patrunderea apei in baile cu salpetru, deoarece este posibilia o improscare a acestuia, urmata de accidente.

Uleiul aprins in baile de ulei si cel revarsat trebuie stins cu spuma cu coeficient mare de infoiere.

Acolo unde exista instalatii fixe de stingere sau perdea de apa ele se vor pune in functiune imediat de catre personalul care indeplineste obligatiile primei interventii.

Caldura, fumul si gazele de ardere, elemente de temut in interiorul cladirii, unde se pot impiedica actiunea de stingere si provoca pagube suplimentare, se imprastie in atmosfera. Personalul de interventie care aplica metoda ventilarii spatiilor incendiate, va putea, probabil, sa evacueze prin „deschidere” tot atata caldura, fum si gaze de ardere, cat s-ar fi absorbit prin intrebuintarea tevilor, micsorand astfel pagubele produse.

Cablurile si instalatiile electrice incendiate, de regula, in timp de 1 min de ardere se decupleaza automat datorita dispozitivelor de protectie prin relee, insa cele care sunt pozate alaturi pot fi sub tensiune si actionarea asupra lor cu apa si spuma, cu atat mai mult stingerea lor este extrem de periculoasa. De aceea, la stingerea incendiilor la echipamentele electrice si la incaperile in care acestea sunt montate se vor respecta aceleasi reguli de securitate a personalului de interventie descrise la cap. VIII.

……………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………..

CUPRINS

1.REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I. LA SUDARE

2.GENERALITATI DESPRE SUDURA

3.MATERIALE PENTRU SUDARE FOLOSITE UZUAL ÎN D.M.H.I.

4.SUDAREA MANUALA

5.SUDAREA SEMIAUTOMATA ÎN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

5.1.SUDAREA MAG/CO2

5.2.SUDAREA MIG

5.3.SUDAREA TIG

6.SUDAREA AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX (SAW)

7.SISTEM TPM LA ECHIPAMENTUL DE SUDARE MAG/CO2

1.REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I. LA SUDARE

Protectia muncii constitue un ansamblu de activitati având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, inte-gritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca, reglementate prin "LEGEA PROTECTIEI MUNCII NR.90/1996"

1.1.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU SUDARE

(Ministerul Muncii si Protectiei Sociale-1994;vol.2)

Se vor preciza mai jos câteva articole din aceste norme:

1.1.1. Echipamentul individual de protectie este obligatoriu pentru fiecare sudor si

se compune din: sort din piele, manusi de sudor, jambiere, cotiere, bocanci cu bombeu metalic, masca de sudare si casca de protectie.

1.1.2. Zona de lucru va fi îngradita cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevazuti cu placute avertizoare.

1.1.3. La sudarea unor piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, înainte de sudare se va îndeparta stratul de vopsea pe o latime de minim 100mm de o parte si de alta a îmbinarii.

1.1.4. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune.Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea manusilor de sudor, care vor fi complet uscate.

1.1.5. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata este strict interzisa. Starea izolatiei si a legaturilor la priza de pamânt se va verifica înainte de începerea lucrului.

1.1.6. Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comanda, se vor face numai dupa întreruperea alimentarii cu energie electrica, de catre electricienii de întretinere, instruiti si autorizati corespunzator.

1.1.7. Pentru iluminat se vor utiliza lampi electrice in buna stare, alimentate la tensiunea de 24V.

1.1.8. La sudarea manuala cu arc electric, în timpul pauzelor de lucru, clestele port electrod va fi asezat sau agatat pe un suport izolat, astfel încât sa nu atinga piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la circuitul de sudare. Se interzice categoric tinerea portelectrodului sub brat, pentru a preveni scurgerile de curent electric prin corp.

1.1.9. Conductorii electrici mobili, folositi la racordarea la retea si cablurile pentru circuitul de sudare, vor fi feriti împotriva deteriorarii in timpul exploatarii si al transportului si în mod special împotriva contactului cu stropii de metal topit, precum si a trecerii peste ele cu mijloace de transport.

1.1.10. Cablul de masa va fi racordat direct la piesa, find interzisa utilizarea unor improvizatii. Racordarea se va realiza numai cu cleme de contact sau borne cu surub bine strânse.

1.1.11. La sudarea automata si semiautomata se acorda o atentie deosebita dispozi-tivelor de conectare deoarece în cazul defectarii lor este posbila o incalzire puternica a conductoarelor electrice.

1.1.12. În cazul întreruperii operatiei de sudare se va întrerupe functionarea sursei de sudare.

2.GENERALITATI DESPRE SUDURA

2.1 ARCUL ELECTRIC

Sudarea este o operatie de realizare a unei îmbinari nedemontabile utilizând încalzirea, presiunea sau ambele, cu sau fara folosirea unui metal de adaos.

Arcul electric de sudare - este o descarcare electrica stabila intre 2 electrozi la densitati mari de curent în mediu gazos.

Avem doua mari tipuri de procede de sudare:

- sudarea prin topire - se realizeaza prin topire locala, cu sau fara metal de adaos;

- sudarea prin presiune - se realizeaza sub actiunea unei forte, cu sau fara incalzire, cu sau fara metal de adaos.

Fazele amorsarii arcului electric sunt:

Cind electrodul este legat la "-" avem polaritate directa (DC-).

Cind electrodul este legat la "+" avem polaritate inversa (DC+).

Parametrii de sudare sunt:

- Is-curent de sudare - este curentul ce se stabileste prin arcul electric care arde stabil între electrod si piesa;

- Ua-tensiunea arcului de sudare - este tensiunea stablita între electrod si piesa de sudat care intretine arcul electric, (16-40V)la un Is<1000A.

Tensiunea de aprindere a arcului (de mers in gol) este de 60-70V pentru c.a. si ~35V pentru c.c.

2.2 SURSE DE SUDARE

In functie de natura curentului avem:

- de c.a. - Transformator

- de c.c. - Convertizoare - CS315,CS500

- Redresoare - RSM1000 cu rezistente de balast pentru 6 posturi de sudare

- Invertoare

2.3 SCULE DE SUDURA SI MATERIALE DE PROTECTIE

- cabluri de sudura - sectiune(mm) = 35 ; 50 ; 70 ; 95 ; 120

-curent de sudare -Is(A) =165 ; 200 ; 250 ; 280 ; 310

- cleste portelectrod

- cleme de contact

- masca sudura, manusi, sort, jambiere, cotiere

- ciocan de batut zgura, perie de sârma

2.4 INFLUENTA PARAMETRILOR REGIMULUI DE SUDARE ASUPRA ÎMBINARII SUDATE

Parametrii tehnologici de functionare la sudare sunt:

- Ua tensiunea arcului de sudare (V)

- Is curentul de sudare (A) Ua*Is*60

- La lungimea arcului (mm) El = -----------

- Vs viteza de sudare (cm/min) Vs

- El energia liniara (J/cm)

Influenta parametrilor de sudare asupra geometriei cusaturii:

-Ua influenteaza latimea cusaturii (B) - cresterea tensiunii duce la cresterea latimii cusaturii;

-Is influenteaza patrunderea (H)- cresterea curentului de sudare duce la cresterea patrunderii;

-Vs influenteaza supraînaltarea (C)- cresterea vitezei de sudare duce la micsorarea supraînaltarii, iar scaderea vitezei de sudare duce la cresterea supraînaltarii.

2.5 INFLUENTA ROSTULUI ASUPRA PARTICIPARII METALULUI DE BAZA LA FORMAREA CUSATURII

Pentru otelurile slab aliate si în special cele aliate, se alege o forma a rostului prin care sa se reduca la maximum participarea metalului de baza la formarea cusaturii.

În cazul otelurilor cu tendinta redu 21121c27v sa de fisurare, unde nu se urmareste reducerea participarii metalului de baza, se aleg, din motive economice, forme ale rostului care sa introduca cât mai putin metal de adaos.

Influenta deschiderii rostului:

- la o deschidere mai mare a rostului creste ponderea metalului depus în cusatura;

- la o deschidere a rostului peste 5mm, pericolul de fisurare este foarte mare, în special în crater;

- lipsa deschiderii rostului, poate provoca de asemenea, aparitia unor fisuri;

- daca exista un spatiu între elementele asamblate, acesta va permite o oarecare mobilitate, care asigura contractia sudurii, reducând tensiunile. Pentru cusaturile de colt spatiul între elemente trebuie sa fie de 1-2mm.

Forma rostului:

- La sudare îmbinarilor de colt, în cazul tablelor fara tesirea muchiilor (în T), grosimea cusaturii(calibrului) nu se recomanda sa fie mai mare de 14mm. În cazul in care rezulta necesitate unei cusaturi mai groase se alege o alta forma de îmbinare, cu tesirea muchiilor în ½ V, ½ X, ½ U etc.

- Pentru îmbinarile cap la cap cele mai avantajoase sunt prelucrarile simetrice,la care tesitura se face pe ambele fete ale tablei. La sudarea unei astfel de îmbinari, deformatiile sunt mai mici.

- În cazul tablelor groase prelucrate în V, la care deformatiile unghiulare sunt împiedicate, pot aparea fisuri datorita tensiunilor remanente. La aceste îmbinari, fiecare rând de sudura va determina în stratul de radacina tensiuni. Aceste tensiuni se aduna si daca metalul cusaturii nu este suficient de plastic, la grosimi mari, pot aparea fisuri la radacina.

3. MATERIALE PENTRU SUDARE

In functie de tipul de sudare se folosesc urmatoarele materiale:

A - sudare manuala - electrozi înveliti

B - sudare semiautomata în -CO2/MAG - sârma plina sau tubulara + CO2

-MIG - sârma + argon

-TIG(în argon)- electrozi de wolfram + argon+

vergele din material de adaos

C - sudare automata sub flux - sârma + flux

La sudarea manuala cu elctrozi înveliti, învelisul electrodului are rolul:

-amorsare usoara si mentinere stabila a arcului

-protectia metalului topit de atmosfera înconjuratoare

-topire uniforma a vergelei

-alierea metalului depus

-zgura usor de îndepartat

Dimensiuni:2;2.5;3.25;4;5(mm)diametru si lungimi de 350mm sau 400mm.

3.1 MATERIALE PENTRU SUDARE FOLOSITE IN D.M.H.I.

Procedeu Denumire material

Simbol

AWS

Dia-metru

(mm )

Producator

Aprobari

ABS BV LRS DNV GL

Sudarea manu-

Ala cu elec-trod invelit

( SMAW )

Electrozi "Superbaz"

E-7018 2.5

3.25

4

5

Buzau - România

*

Sudarea MAG/CO2

( FCAW )

Sârma tubul

K71T

E7IT-1 1.2 Koreea* * * * *

DS II 81-K2 E80T1 1.2 Koreea * * * * *Sârma tubu-lara pentru otel inox

(CROMACORE DW309LP )

E309LP 1.2 ELGA - Suedia *

Sârma tubu-lara pentru otel inox

(CROMACORE DW316LP )

E316LP 1.2 ELGA - Suedia

*

Sudarea automata sub strat de flux

( SAW )

Sârma sudu-ra plina

ER80SNi1 4 Câmpia Turzii România * * *

Flux FB20 Câmpia Turzii

România* * *

CROMASAW 316L

ER316L 3.2 ELGA - Suedia *

CROMAFLUX - 300B

ELGA - Suedia *

Sudarea în argon

( TIG )

Vergele sudura

(CROMATIG 316 LSI )

ER 316 LSI

1.2 ELGA - Suedia

*

3.2 DOMENIUL DE APLICARE AL MATERIALELOR

Procedeu Denumire metal de adaos

Otel ce se poate sudaA,B,D AH DH EH Observatii

SMAW Superbaz (E7018) * * * *

FCAW E 7IT -1 * * *E80T1 * * * *

SAW ER80Sni1 * * *

TIGER316LSI

Pt. otel inox AISI 304-316

4.SUDAREA MANUALA

ECHIPAMENTE DE SUDARE MANUALA

4.1. Redresor de sudare multipost 1000A tip RSM 1000A

4.2. Sursa sudare manuala - tip INVERTEC V 250 S

4.3. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)

4.4. Echipament de sudare gravitationala

4.1. Redresor de sudare multipost 1000A tip RSM 1000A

Se compune din : - redresor RSM 1000A

- sase rezistente de balast tip RB 315

Redresor RSM 1000A

1. ampermetru A

2. voltmetru V

3. lampa semnalizare tensiune L

4. buton pornire BP (verde)

5. buton oprire BO (rosie)

6. întrerupator automat tip USOL 250A

Caracteristici tehnice : - tensiunea de alimentare 380V trifazat - frecventa nominala 50 Hz - curentul absorbit max. 135A - tensiunea redresata în gol max. 80V - durata de actionare 100% - curentul nominal redresat 1000A - tensiunea nominala redresata 62V +/- 2V - numarul posturilor de sudare max. 6

Rezistenta de balast tip RB 315

Elemente componente :

- schelet metalic- mâner- unitati de rezistente = 19 buc.- borne de contact din AM = 6buc- borna intrare- borna iesire

Caracteristici tehnice :- curentul nominal al unui post de sudare- max. 315 A (sunt 6 trepte de reglare cuurmatoarele valori : 10 A, 20 A, 20 A, 53 A, 106 A, 106 A); curentul de sudare necesar pentruun anumit diametru de electrod si o anumitapozitie de sudare se obtine prin combina-rea a doua sau mai multor trepte de regla-re- caderea de tensiune pe rezistentade balast - max. 30 V - durata activa de lucru ( DA )-60%

Mod de utlizare:

- se conecteaza sursa la retea prin USOL 250A (poz.6)

- se porneste sursa de sudare (RSM 1000A) de la butonul BP (poz.4)

- se stabileste curentul de sudare (Is) functie de tehnologia de sudare pentru fiecare post de sudura de la rezistenta de balast astfel: pentru un curent Is de 110A se însurubeaza suruburile de la bornele de 10A si de 106A;

- se pune contactul la piesa;

- se începe sudura.

4.2.Sursa sudare manuala - tip INVERTEC V 250 S

1. buton pornire/oprire2. potentiometru reglare curent de sudare3. comutator pentru comanda manuala sau telecomanda4. comutator selectare proceedeu de sudare : manual sau TIG5. potentiometru reglare curent de start6. potentiometru reglare "arc force"

7. borne de iesire :"+" si "-"8. lampa semnalzare avarie

Caracteristici tehnice :- tensiunea nominala de alimentare 220 V monofazat / 380 V trifazat- frecventa nominala : 50 Hz- curentul nominal redresat 250 A- greutate 17kg

- dimensiuni 381*231*500mm

Mod de utilizare :

Se porneste sursa de la butonul 1, se regleaza curentul de start (de la potentiometru 5) si cel de "arc force" (de la potentiometru 6). Se alege curentul de sudare corespunzator diametrului electrodului si pozitiei de sudare conform WPS anexate.

4.3. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)

Pentru sudare manuala echipamentul se compune din:

- redresorul de sudare FUZZY-500

- cablu singular ("single cable")

- sistem de avans sârma ("wire feeder")

- cleste port electrod

- cablu sudura

Redresorul de sudare FUZZY-5001-conector cablu comanda2-cuplare furtun gaz3-voltmetru4-ampermetru5-lampa (functionare)6-lampa (avarie)7-siguranta (comanda)8-siguranta (motor sistem avans sârma)9-siguranta (priza 110V)10-buton control gaz11-buton alegere procedeu sudare12-buton alegere diametru sârma13-buton "CRATER"14-buton PORNIT/OPRIT redresor15-buton reglare tensiune "CRATER"16-buton reglare curent "CRATER"17-borna (-) de legare la piesa18-borna (+) de legare la clestele port electrodCaracteristici tehnice- tensiunea nominala de alimentare : 380V V trifazat- frecventa nominala: 50 Hz- puterea nominala: 32kVA- curentul nominal redresat: 50-500 A

- tensiunea nominala redresata: 15-45 V- durata cilului nominal: 70%

Mod de utilizare :

- clestele de sudare se conecteaza la borna de conectare a pistoletului pentru sudura în CO2 de la feeder;

- se comuta comutatorul de pe placa frontala a feederului pe pozitia DC (sudare manuala);

- se regleaza parametrii de sudare de la feeder conform WPS, functie de diametru electrod, pozitie de sudare, etc.

4.4. Echipament de sudare gravitationala

Se compune din : - transformator de sudura cu racire in ulei tip DWB 450

- trepied de sudare gravitationala

Transformatorul de sudura tip DWB 450

A B C D E F1 45 47 49 51 53 552 58 62 66 70 74 783 84 89 94 99 104 1094 120 128 136 144 152 1605 175 192 209 226 243 2606 290 322 354 386 418 450

1. A,B,C,D,E,F reglaj brut a curentului de sudare

2. 1,2,.,6 reglaj fin a curentului de sudare

3. nivelmetru ulei

Caracteristici tehnice

- tensiunea nominala de alimentare : 380 V monofazat

- frecventa nominala: 50 Hz

- puterea nominala: 40.5kVA

- curentul nominal: 450A

- tensiunea nominala: 43 V

- tensiunea de mers in gol: 90V

- domeniu de reglare al curentului de sudare : 35-450 A

Trepied de sudare gravitationala

1 - bara alunecare

2 - grup alunecare

3 - cleste sudura

4 - cablu sudura

5 - placa ghidare

6 - picior sprijin

Mod de utilizare :

- se regleaza curentul de sudare corespunzator diametrului electrodului, de pe sursa de sudare folosind cele doua comutatoare: 1 (A,B,C,D pentru acord brut) si 2 (1,2,.,10 pentru acord fin);

- exemplu: pentru un electrod gravitational de 5.5mm diametru si un calibru de sudura de 4.5mm se va folosi un curent de sudare Is=230-260A (adica se pune comutatorul brut pe B si cel fin pe 6) conform WPS anexat;

- se regleaza lungimea capatului de electrod ce ramâne cu ajutorul placii de ghidare de la capatul barei de alunecare la 20,25,35,40mm;

- se regleaza unghiul B functie de forma cordonului de sudura dorit:

- daca unghiul B este mare : - lungimea de sudura este mica

si calibrul de sudura este lat

- daca unghiul B este mic : - lungimea de sudura este mare

si calibrul de sudura este ingust

- se cupleaza curentul de sudare prin cele doua cuple de la trepied.

5.SUDAREA SEMIAUTOMATA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

ECHIPAMENTE DE SUDARE IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

5.1. Echipament sudura semiautomata MAG/CO2

5.2. Echipament sudura semiautomata MIG

5.3. Echipament sudura manuala TIG

5.1. Echipament sudura semiautomata MAG/CO2 - FUZZY 500 (600)

Pentru sudarea semiautomata în CO2 echipamentul se compune din:

1. redresorul de sudare FUZZY-500

2. cablu singular("single cable")

3. sistem de avans sârma ("wire feeder")

4. pistolet de sudura ("torch")

5. cablu de masa

Redresorul de sudare FUZZY-5001-conector cablu comanda2-cuplare furtun gaz3-voltmetru4-ampermetru5-lampa (functionare)6-lampa (avarie)7-siguranta (comanda)8-siguranta (motor sistem avans sârma)9-siguranta (priza 110V)10-buton cotrol gaz11-buton alegere procedeu sudare12-buton alegere diametru sârma13-buton "CRATER"14-buton PORNIT/OPRIT redresor15-buton reglare tensiune "CRATER"16-buton reglare curent "CRATER"17-borna (-) de legare la piesa18-borna (+) de legare la clestele port electrodCaracteristici tehnice- tensiunea nominala de alimentare : 380 V rifazat- frecventa nominala: 50 Hz- puterea nominala: 32kVA- curentul nominal redresat: 50-500 A- tensiunea nominala redresata: 15-45 V- durata cilului nominal: 70%

Mod de utilizare :

- se ridica capacul de protectie si se verifica strângerea corecta a terminalelor "+" si "-" si a furtunului de gaz CO2;

- se verifica strângerea corecta a conectorilor electrici ale cablurilor de comanda;

- se verifica conectarea pistoletului la sistemul de avans sârma;

- se monteaza consumabilele: difuzor de gaz,izolator, contact electric TIP, duza gaz;

- se pune butonul de pornire (14) pe pozitia "ON" (pornire), iar lampa de semnaliza-re (5) se aprinde;

- se pune butonul (11) pe pozitia MAG/CO2;

- se pune butonul de determinare a diametrului sârmei (12)pe pozitia "1,2";

- se pune butonul "CRATER" (13) pe pozitia "ON";

- se apasa butonul "Verificare gaz" (10) si timp de 20 secunde se regleaza debitul de gaz la valoarea tehnologica de 20 l/min;

- se regleaza curentul de sudare (Is) la valoare din WPS;

- se regleaza tensiunea de sudare (Ua) la valoarea din WPS;

- se introduce rola de sârma pe dispozitivul de pe sistemul de avans sârma, se introduce în sistemul de ghidare catre pistolet, se lasa rola de presare, se apasa butonul "INCH" care trimite sârma pâna când iese din contactul "TIP" 10-15mm;

- sistemul de ghidare al sârmei nu trebuie sa fie rasucit;

- pozitia pistoletului în momentul sudarii, parametrii (Is si Ua) si miscarile care se fac sunt specificate in "Manualul pentru instruirea în sudarea MAG/CO2 (cod DMIH-001 existent la WTT)

5.2. Echipament sudura semiautomata MIG

5.1.2.1. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)

5.1.2.2. Echipament de sudare CASTOMIG 376 RDS

5.2.1. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)-este cel prezentat anterior

Mod de utilizare :

- se folosesc aceleasi operatii ca la sudarea in CO2;

- se schimba gazul, adica, în loc de CO2 se va folosi argon (Ar)si sârma va fi specifica pentru sudarea în argon.

5.2.2. Echipament de sudare CASTOMIG 376 RDS

Sursa de curent :

1. comutator alimentare/indicator functiune

2. comutator reglej brut tensineA,B,C

3. comutator reglaj fin tensiune 1.7

4. indicator de eroare

7. comutator de programe

8. comutator pentru diametrul sârmei

9. indicator LED NO PROGRAM

10.display digital MANUAL/PROGRAM

11.comutator domeniu pentru display-ul digital

12.diplay digital "V" - tensiune de sudare

13.LED"HOLD"

14.indicator LED domeniu al arcului de sudura

B. conector cablu sudura

Dispozitiv avans sârma

5. selector de functii

6. potentiometru de reglaj al vitezei de avans a sârmei

A. conector torta

C. orificiu racord apa

Caracteristici tehnice:

- tensiunea de alimentare - 3x220V; 50Hz

- domeniu curent de sudura - 30-370A

- tensiunea de mers în gol - 43V

- tensiunea de lucru - 15,5-32,5V

- dimensiuni: 895/465/750mm

- greutate: 123kg

- racire cu apa întegrata cu functie automata de oprire a circuitului de racire

- afisaj digital pentru utilizare simplificata

- amorsare electronica a arcului.

Mod de utilizare :

- se introduce cablul de masa în bucsa B (1 sau 2) functie de conditiile de sudare si se strânge;

- se face legatura cu piesa;

- selectorul de functii 11 se pune in pozitia "intermediara";

- cu ajutorul comutatoarelor 2,3 se regleaza tensiunea pâna când display-ul digital 10 afiseaza grosimea dorita;

- curentul de sudura reglat este de asemenea afisat de instrumentul de masura 10, în cazul în care selectorul de functii 11 se afla în pozitia "jos";

- concomitent, instrumentul digital 12 afiseaza pentru o durata de 2 secunde valoa-rea ideala a inductantei 1 sau 2;

- viteza de avans aferenta este preprogramata - potentiometrul de reglare al vitezei 6 serveste ca si corectie (indicatorul se afla pe valoarea medie "0"); viteza de avans este afisata de catre instrumentul digital 10 în m/min, în cazul în care selectorul de functii se afla în pozitia "sus";

- se deschide ventilul de gaz;

- se regleaza cantitatea de gaz;

- se actioneaza tasta pistoletului si se sudeaza.

5.3. Echipament sudura manuala TIG

1. buton pornire-oprire

2. buton reglare gaz cu doua pozitii : -SET-reglare gaz

-GAZ-pt. timpul sudarii

3. buton selectare mod sudare

4. ampermetru

5. lampa semnalizare functionare

6. lampa semnalizare supraîncal-zire

7. lampa semnalizare lipsa gaz

8. siguranta 10A

9. siguranta 1A

10. siguranta 3A

11. siguranta 10A

12. buton reglare timp pentru curentul pulsat

13. buton reglare curent de sudare

14. buton reglare timp crestere de la "0" la curentul de sudare

15. buton reglare timp pentru curentul de sudare la sudarea în curent pulsat

16. buton reglare latime cordon sudura

17. buton comutare sudura TIG/ARC (cu electrod)

18. buton pentru alegere sistem de racire: apa/aer

19. buton pentru sudare în curent pulsat

20. buton pentru sudarea "ARC SPOT" (în puncte)

21. comutator DC/AC

22. buton reglare timp pentru sudarea "arc spot"

23. buton reglare timp scadere la "0" a curentului de sudura

24. buton reglare timp precurgere si postcurgere gaz

25. buton reglare curent de crater

26. borna "+"

27. borna "-"

28. intrare apa racire

29. iesire apa racire

30. iesire gaz

31. conector pentru conectare comanda la distanta


- tensiune de alimentare: 380V monofazat; 50Hz

- putere nominala: 24KVA

- curent de iesire: 300A

- tensiune de mers în gol: DC-35V ; AC-35V+J12V

- curent de sudare: DC 5-300A ; AC 20-300A

- tensiune maxima de mers în gol: 78V/100V

- limita de timp de curgere a gazului înainte de sudare: 0.3secunde (posibil 0 sec.)

- limita de timp de curgere a gazului dupa sudare: 3-30 secunde

- limita de timp pentru formare ARC SPOT: 0.5-5 secunde

- limita de timp pentru încetinire (umplere crater): 0.5-5 secunde

- întrerupator CRATER: "PORNIT", "OPRIT", "REPETARE"

Mod de utilizare :

- se conecteaza pistoletul la borna "-";

- se conecteaza piesa la borna "+";

- se monteaza consumabilele: electrod, penseta, corp penseta, cap pistolet (electrodul va avea diametrul si va fi ascutit conform tehnologiei de sudare WPS);

- se porneste masina de la butonul (1) si se aprinde lampa (5);

- se alega felul curentului de sudare: c.c. (DC); sau c.a. (AC);

- se regleza intensitatea curentului de sudare la valoarea din tehnologie (WPS);

- se regleaza debitul de gaz de la butonul (2) pe pozitia "SET" la valoarea din WPS si apoi se trece pe pozitia "GAS" pentru sudura continua;

- se selecteaza modul de sudare din butonul (3) "ON / OFF / REPEAT" Pentru ON/OFF oprirea se face de la butonul pistoletului.

Pentru "REPEAT" sudarea se opreste doar prin ridicarea pistoletului. ON - pentru sudare continua ; OFF - pentru prins în puncte ;

- se începe sudarea prin apropierea electrodului de tungsten (wolfram) de piesa la o distanta de 3-6 mm, se apasa pe butonul pistoletului, se amorseaza arcul si se sudeaza conform WPS anexat.

6.SUDAREA AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX

6.1 ECHIPAMENTE DE SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX

Sursa de sudura DWA AC/DC SUBMERGED ARC WELDER 1500

Carut de sudura automata sub strat de flux

1. buton pornire

2. buton comanda mod de lucru (ON - sudura ; GOU - creituire)

3. lampa verde (indica sudura)

4. lampa rosie (indica craituirea)

5. potentiometru reglare tensiune craituire

6. voltmetru

7. întrerupator principal carut

8. buton comanda sârma înainte

9. buton comanda sârma înapoi

10. lampa semnalizare functionare (culoare rosie)

11. aparat de masura a vitezei de sudare

12. ampermetru

13. voltmetru

14. buton reglare viteza sudare

15. buton reglare curent

16. buton reglare tensiune

17. buton directionare deplasare

18. siguranta fuzibila

19. siguranta fuzibila

20. buton contactor magnetic (amorsare arc sudura)

21. buton pentru deplasare (Vs)

22. buncar flux

23. sistem cuplare-decuplare mecanism deplasare carut

24. conector cablu de sudura (la sunt)

25. sanie pentru deplasarea orizontala a capului de sudara

26. cap de sudura


- tensiunea nominala de alimentare : 380V; 50Hz; trei faze

- puterea nominala: 120kVA

- curentul nominal redresat: 1500A

- tensiunea nomimala redresata: 50V

- durata ciclului nominal: 100%

- tensiunea maxima de mers în gol: 85V

- tensiunea de comanda carut: 110V; monofazat

- viteza de deplasare a caruciorului: 0-100 cm/min

- capacitate de alimentare flux: 6 Kg

Mod de utilizare :

- se aseaza sina de rulare paralel cu axa îmbinarii, se pune caruciorul pe sina si se fixeaza capul de sudare astfel încât sârma aflata la 2-5mm deasupra tablei sa se afle pe axa îmbinarii; pe aceeasi axa se va fixa si vârful acului indicator (de la capul de sudare) ce va permite verificarea si mentinerea sârmei pe axa îmbinarii

- se regleaza înaltimea libera a sârmei (de la iesirea din duza de contact) la aproximativ 30mm si înaltimea stratului de flux la aproximativ 30mm

- se porneste sursa de sudare de la butonul de pornire (1)

- se folosesc parametrii de sudare din WPS-ul corespunzator (Us, Is si Ua) de la butoanele 14, 15, 16 si se regleaza viteza de sudare Vs fara amorsare arc

- operatia de sudare se porneste de la butoanele 20 si 21

- sudura se porneste de pe placutele de capat ce se sudeaza continuu de tabla si se regleaza curentul de sudare (Is) si tensiunea de sudare (Ua) la valorile din WPS în timpul când cordonul de sudura este depus pe placuta de capat

- iesirea sudurii se face tot pe placuta de capat

- placutele vor avea dimensiunea de 100x100 cu o grosime egala cu prelucrarea identica ca la îmbinarea propiuzisa a tablelor.

Pentru craituire se trece comutatorul (2) pe pozitia "GOU" (craituire), se conecteaza clestele port electrod de craituit la borna (+), se reglaza tensiunea de la butonul (5) si se citeste pe voltmetru (6).

WPS pentru sudarea manuala (SMAW)

Nr.W.P.S. Tip prelucrare Material de baza

Domeniu de grosime(mm)

Material de adaos

Pozitie de sudare

HMF010-F11

Colt-T AH36 N/A Electrozi

SUPERBAZ

D=3,25 si 4

(E7018)

Orizontal

HMF010-F12

Colt-T AH36 N/A ---"--- Vertical ascendent

HMF010-F13

Colt-T AH36 N/A ---"--- Peste cap

HMFK030-F11K

Colt-K A 7-28 ---"--- Orizontala

TA 12

Colt-1/2V A32 10-40 ---"--- Orizontala

HMF020-BV12

Colt-T A N/A CF-120 Orizontala

(gravity) D=5mm

(E 6027)

HMV010-AMF

Cap la cap-v AH36 8-32 Electozi

SUPERBAZ

D=3.25 si 4

(E7018)

Orizontala

HMV010-AMH

Cap la cap-v AH36 8-32 ---"--- Cornisa

HMV010-AMV

Cap la cap-v AH36 8-32 ---"--- Verticala

HMV010-AMP

Cap la cap-v AH36 8-32 ---"--- Peste cap

HFX010-BV26

Cap la cap-X D 12-50 ---"--- Orizontala

HFX010-BV27

Cap la cap-X D 12-50 ---"--- Vertical ascendent



Material de adaos

Pozitie de sudare

HMV020-BV28

CAP LA CAP-V A+D 5-20 Electrozi

SUPERBAZ

D=3,25 si 4

(E7018)

Orizontal

HFV020-BV29

CAP LA CAP-V A+D 5-20 ---"--- Vertical ascendent

WPS pentru sudarea in CO2(FCAW)



Material de adaos

Pozitie de sudare

HFV010-BV5

COLT-T AH36 NELIMITAT E71T-1 ORIZONTALA

D=1,2mm

(K71T,

DS7100)

HFV010-BV6

COLT-T AH36 ---"--- ---"--- VERTICAL ASCENDENT

HFV010-BV7

COLT-T AH36 ---"--- ---"---PESTE CAP

HFV020-A1

(autocarry)

COLT-T

AH36 ---"--- ---"---

ORIZONTAL

HFV020-BV18

COLT-1/2V D 12-50 ---"---ORIZONTAL

HFV020-BV19

COLT-1/2V D 12-50 ---"--- VERTICAL

ASCENDENT

HFV020-BV20

COLT-1/2V D 12-50 ---"---PESTE CAP

HFK020-BV21

COLT-K D 12-50 ---"---ORIZONTAL

HFK020-BV22

COLT-K D 12-50 ---"---VERTICAL ASCENDENT

HFV010-AGF

CAP LA CAP-V AH36 8-32 ---"---ORIZONTAL

HFV010-AGH

CAP LA CAP-V AH36 8-32 ---"---

CORNISA

HFV010-AGV

CAP LA CAP-V AH36 8-32 ---"---VERTICAL ASCENDENT

HFV010-AGP

CAP LA CAP-V AH36 8-32 ---"---

PESTE CAP



Material de adaos

Pozitie de sudare

HFV010-AGCF

(pe placute ceramice)

CAP LA CAP-V

AH36 8-32 E71T-1

D=1,2mm

(K71T,

ORIZONTALA

DS7100)

HFV010-AGCH

CAP LA CAP-V

AH36 8-32 ---"---

CORNISA

HFV010-AGCV

CAP LA CAP-V

AH36 8-32 ---"---VERTICAL ASCENDENT

HFX010-BV24

CAP LA CAP -X

D 12-50 ---"---ORIZONTAL

HFX010-BV25

CAP LA CAP-X

D 12-50 ---"--- VERTICAL ASCENDENT

BVK-30

COLT-K EH36 75-300 E80T

D=1,2mm

(DS81K2)

ORIZONTAL

BVK-31

COLT-1/2V EH36 12-50 ---"---

ORIZONTAL

BVK-32

COLT-K EH36 20-80 ---"---PESTE CAP

BVK-33

COLT-K EH36 12-50 ---"---PESTE CAP

DNV-02HCOLT-T Otel inox

304L

NELIMITAT E316-LT1

D=1,2mm

(CROMACORE

DW316LP)

ORIZONTALA

DNV-03HCOLT-T 304L+AH36

NELIMITAT E309-LT1

D=1,2mm

(CROMACORE

DW309LP)

ORIZONTALA

DNV-03V

COLT-T 304L+A36 NELIMITAT ---"---

VERTICAL



Material de adaos

Pozitie de sudare

DNV-05

(pe placute

CAP LA CAP-V EH36 10-40 E80T1

D=1,2mm

(DS81K2)

ORIZONTALA

metalice)

WPS pentru sudarea TIG



Material de adaos

Pozitie de sudare

DNV-04

CAP LA CAP-V Teava inox

316L

ER316Lsi

D=1,2mm

(CROMATIG

316Lsi) TEAVA FIXA LA 45grd.(6G)

WPS pentru sudarea automata sub flux(SAW)



Material de adaos

Pozitie de sudare

HF010-AI-12

CAP LA CAP-I A 9-13 ER80Sni1

D=4mm

(S10Mn1Ni1)

+

flux FB10

ORIZONTALA

ABWI-01CAP LA CAP-I A 8-12 ---"--- ORIZONTALA

TA1CAP LA CAP-I A32 10-15 ER80Sni1

D=4mm

(S10Mn1Ni1)

ORIZONTAL

+

flux FB20

HFV010-BV14

CAP LA CAP-I AH36 13-18 ER80SNi1

D=4mm

(S10Mn1Ni1)

+

flux FB10

ORIZONTAL

HFV010-ABWV-03

(cu strat manual in CO2)

CAP LA CAP -V

AH36 8-32 E71T-1

D=1,2mm

+

ER80SNi1+

Flux FB10

ORIZONTAL

ABWV-02

CAP LA CAP-Y

A 13-24 ER80SNi1

D=4mm

(S10Mn1Ni1)

+

flux FB10

ORIZONTAL

HFV010-ABWV-02

CAP LA CAP-Y

A 10-40 ---"---

ORIZONTAL

HAX010-BV23

CAP LA CAP-X

A 11-44 ---"---ORIZONTAL

TA7

CAP LA CAP-V

A32 12-48 ER80SNi1

D=4mm

(S10Mn1Ni1)

+

flux FB20

ORIZONTALA

DNV-01

CAP LA CAP-I Inox 304L 8-11 ER316L

D=3,2mm

ORIZONTALA

(CROMASAW

316L)

+

flux CROMAFLUX 300B

ORDIN Nr. 211 din 23 septembrie 2010pentru aprobarea Dispozitiilor generale de aparare împotriva

incendiilor la ateliere si spatii de întretinere si reparatii

ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 663 din 28 septembrie

2010

Stingerea Incendiilor in Intreprinderi Siderurgice

Documents

Transcript of Stingerea Incendiilor in Intreprinderi Siderurgice