SISTEMUL LOGISTIC AL UNEI INTREPRINDERI

AGROALIMENTARE

Capitolul I

Prezentarea societatii

S.C. Industrializarea Laptelui Dâmboviţa S.A. îşi desfăşoară activitatea în

domeniul colectării, industrializării, depozitării şi comercializării laptelui şi

produselor lactate. În portofoliul său de activităţi sunt cuprinse:

1) Lapte de consum

2) Brânzeturi proaspete

3) Brânză telemea

4) Produse lactate acidulate( iaurt, iaurt dietetic, lapte bătut, sana)

5) Smântână

6) Unt

7) Caşcaval

În perioada 1957 – 1960 a luat fiinţă, sub denumirea

„ PROLACTA”, Unitatea de Industrializare a Laptelui Dâmboviţa. Până la

împărţirea teritorială a ţării în judeţe, a funcţionat Oficiul Raional Târgovişte

al Întreprinderii de Colectare şi Industrializare a Laptelui Prahova. În anul

1967, împreună cu alte întreprinderi de profil alimentar, au fost unificate sub

denumirea „IAD” (Industria Alimentară Dâmboviţa), transformându-se

ulterior în Întreprinderea de Industrializare a Laptelui.

Începând cu anul 1990, prin HG 1353/27.12.1990, Întreprinderea de

Industrializare a Laptelui Dâmboviţa şi-a obţinut identitatea, odată cu

transformarea în S.C.I.L. Dâmboviţa care a fost înmatriculat la Registrul

Comerţului sub nr. 376/ 13.03.1991. În prezent societatea comercializează

produsele sale sub marca înregistrată „NATURA”. S.C. Industrializarea

Laptelui Dâmboviţa este o societate pe acţiuni, valoarea nominală este de 25

000 lei/acţiune, cu un număr de 1 352 940 acţiuni,, puţin peste 50% din

acţiuni aparţin SIF Oltenia. O parte din directorii firmei sunt acţionari.

Materia primă colectată ( lapte de vacă) este prelucrată în unităţi

proprii de producţie pentru care s-au obţinut licenţe de fabricaţie.

Principalele capacităţi de producţie care funcţionează în prezent sunt:

1)Fabrica de produse lactate Târgovişte

2)Secţia de brânzeturi Aninoasa

După anul 1990, s-a trecut la un program de investiţii şi modernizări

prin forţe proprii,care a însemnat eliminarea sistemului de ambalare şi

livrare a produselor lactate în ambalaje recuperabile din sticle, şi înlocuirea

lui cu un sistem de ambalaje nerecuperabile din material plastic.

În noiembrie 2003 S.C.I.L. Dâmboviţa S.A. a obţinut o finanţare

SAPARD în scopul modernizării şi retehnologizării firmei. Schimbările, în

acest sens, în cadrul firmei au început din luna mai a anului 2004. Valoarea

investiţiei este de 1 433 000 €, jumătate din sumă este acordată de către

SAPARD, iar cealaltă jumătate este plătită de S.C.I.L. Dâmboviţa.

Modernizările avute în vedere privesc:

-Reamenajarea clădirilor, birourilor, secţiilor, laboratoarelor;

-Cumpărarea de instalaţi, maşini, electronică, echipamente tehnice noi;

În perioada 2004-2005 am implementat un amplu proiect co-

finanţat cu fonduri SAPARD de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor

de producţie, care au fost aliniate la standardele europene. În prezent

capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 220 000 hl lapte/an.

Organizarea firmei

S.C.I.L. Dâmboviţa are stabilită structura organizatorică actuală în

funcţie de natura şi complexitatea proceselor de producţie. Variabilele

organizaţionale mai importante sunt:

- complexitatea tehnologică, dată de numărul mare de operaţii

tehnologice;

- riscul profesional generat de gradul de mecanizare, precum şi

încadrarea majorităţii locurilor de muncă de la centrala termică şi uzina de

frig sub incidenţa Decretului 400/1991.

Societatea dispune de o organigramă funcţională în care sunt

stabilite subordonările ierarhic – funcţionale. Strcutura organizatorică a

societăţii cunoaşte periodic procese de adaptare în vederea asigurării unei

conduceri cât mai elastică şi operativă.

Conducerea executivă este asigurată de managerul general,

împreună cu directorul economic, comercial şi de producţie. Directorul de

producţie are în subordine compartimentul pregătirea şi urmărirea

producţiei, compartimentul mecano-energetic, investiţii retehnologizare,

metrologie. Directorul economic are în subordine compartimentul financiar,

contabilitate, informatică, Directorul comercial compartimentele desfacere,

coloana auto-transport (magazii tehnico-materiale, depozit de frig şi produse

finite), aprovizionare.

Societatea are în prezent 199 de angajaţi din care 40 persoane

reprezintă personalul Tesa, iar 159 persoane sunt muncitori.

Distribuţie

Produsele firmei sub marca Natura sunt distribuite în majoritatea

judetelor din tara, conform hartii de mai jos şi în marile reţele de

hypermarketuri prezente pe piaţa romaneasca prin distribuitori(dealeri),prin

distributie proprie,precum si prin mari centre comerciale

(Metro,Carrefour)etc.

Beneficiarii produselor pe piata interna sunt societati comerciale care

utilizeaza produsele fie in procesele proprii de productie,fie prntru

comercializarea directa in aceeasi forma,institutii bugetare si consumatori

directi.

Produsele sunt recunoscute şi bine apreciate de către consumatori, iar

firma se bucură de încredere din partea partenerilor de afaceri.Obiectivele de

dezvoltare pe termen scurt tin de dezvoltarea gamei de sortimente.

Capitolul II

Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1. Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi,

preţuri, grafice (evoluţia în timp)

Materia prima de baza cu care lucreaza societatea este laptele.Acesta

este transformat si comercializat sub diferite forme in judetul Dambovita si

majoritatea judeteleor tarii.

Principalii furnizori sunt colectori de lapte de vaca:asociatii

familiale,persoane juridice-societati comerciale, persoane fizice,existand si

resurse proprii reprezentate de ferme ale societatii:S.C.Agroindaf

S.R.L,S.C.Lacta S.A. Giurgiu,S.C.Agrozootehnica S.R.L.,S.C.Agromilk

S.R.L.,Ferma ICDB Balotesti,Ferma Carpati,Ferma Agroindaf.

2.2 Tipul si gama marfurilor oferite

Nr Denumire Produs Livrabil in... Valabilitate

Crt

Lapte Consum

1 Lapte consum 3% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile

2 Lapte consum 1,8% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile

3 Lapte consum 1,5% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile

4 Lapte consum 0,1% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile

Produse Lactate Proaspete

1 Lapte Batut 2% ug-punga 500 g 30 p / naveta 14 zile

2 Lapte Batut 2% ug-punga 1 L 15 p / naveta 14 zile

3 Lapte Batut 2% ug-pahar 450 g24 buc. /

naveta14 zile

4 Iaurt2,8% ug 1kg (incl.

galetusa)

12 buc. /

naveta14 zile

5 Iaurt 2,8% ug-pahar 200 g40 buc. /

naveta14 zile

6 Iaurt2,8% ug-5kg (incl.

galetusa)galeti 5 kg 14 zile

7 Iaurt Bifidus 3,5% ug-pahar 370 g 24 buc. / bax 14 zile

8 Iaurt 2,8% ug-pahar 450 g24 buc. /

naveta14 zile

9 Iaurt PET 900 g15 buc. /

naveta14 zile

10 Sana pahar 370 g24 buc. /

naveta14 zile

11 Sana pahar 200 g   14 zile

12 Sana PET 900 g15 buc. /

naveta14 zile

13 Iaurt cu caiseug-pahar 150 g (pulpa

de fruct 18%)20 buc./ bax 14 zile

14 Iaurt cu capsuniug-pahar 150 g (pulpa

de fruct 15%)20 buc./ bax 14 zile

15 Iaurt dietetic 0,1% ug-pahar 200 g40 buc. /

naveta14 zile

16 Iaurt dietetic 0,1% ug-pahar 450 g24 buc. /

naveta14 zile

17 Smantana consum 18% ug-pahar 200 g40 buc. /

naveta13 zile

18 Smantana consum 18% ug-pahar 450 g24 buc. /

naveta13 zile

19 Smantana consum18% ug-galetusa 0,9

kg

12 buc. /

naveta13 zile

20 Smantana consum12% ug-galetusa 0,9

kg

12 buc. /

naveta13 zile

21 Smantana consum 18% ug-galetusa 5 kg galeti 5 kg 13 zile

22 Smantana consum 18% ug-vrac vrac cutii 15 kg 13 zile

23 Smantana pt. frisca 32% ug-sticla 0,5 sticla 13 zile

24 Smantana pt. frisca 32% ug-sticla 0,9 sticla 13 zile

25 Smantana pt. frisca 32% ug-vrac vrac 13 zile

26 Branza grasa vaca vrac 5 kgpungi

termosudate10 zile

27 Branza grasa vaca vrac 15 kg vrac cutii 15 kg 10 zile

28 Branza grasa vaca pachete 250 g 50 buc./ naveta 10 zile

29 Branza grasa vaca caserola 450 g 24 buc./ naveta 10 zile

30Branza dietetica

vacavrac 5 kg

pungi

termosudate10 zile

31Branza dietetica

vacavrac 15 kg vrac cutii 15 kg 10 zile

32Branza dietetica

vacapachete 250 g 50 buc./ naveta 10 zile

33Branza dietetica

vacacaserola 450 g 24 buc./ naveta 10 zile

34 Branza Fagaras pahar 200g 36 buc./ naveta 10 zile

 Branzeturi

1 Telemea vaca vrac vrac kg 12 luni

2Telemea

preambalatavrac vrac kg 1 luna

3Branza topita cu

smantanabaton 150 g vrac vrac kg 2 luni

4 Cascaval Muscel vrac vrac kg 6 luni

5 Cascaval Rucar vrac vrac kg 6 luni

6 Cascaval portionat vrac vrac kg 6 luni

7 Unt 65% ug-pachet 200 g100 buc. /

naveta30 zile

2.3 Aria teritoriala vizata

Produsele firmei sunt distribuite în majoritatea judetelor din tara, conform

hartii de mai jos şi în marile reţele de hypermarketuri prezente pe piaţa

romaneasca prin distribuitori(dealeri),prin distributie proprie,precum si prin

mari centre comerciale (Metro,Carrefour)etc.

Piaţa de desfacere a firmei cuprinde, în principal, partea de S-E a

ţării.

Cantităţi importante din producţia de lapte şi produse lactate sunt distribuite

în următoarele judeţe:

Dâmboviţa – Târgovişte, Pucioasa, Găeşti, Titu, Moreni, Fieni

Bucureşti

Buzău

Ploieşti - Câmpina

Argeş

Vâlcea

Sibiu

Olt

Constanţa

Galaţi

2.4 Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor

Concurenţa directă

Concurenţa directă1 este reprezentată de concurenţii care oferă

aceleaşi produse, vizând aceeaşi piaţă şi având competenţe asemănătoare.

Piaţa produselor lactate se caracterizează printr-o concurenţă acerbă. Firmele

producătoare de lapte de consum şi produse lactate sunt numeroase,

puternice, prezente pe piaţă cu oferte variate, atractive din punct de vedere al

calităţii, preţului şi diversităţii.

Numărul mărcilor de produse lactate prezente pe piaţa târgovişteană

este mai redus în raport cu numărul acestora la nivel naţional.

NATURA

Campina Covalact

1

Napolact Oke

Albalact Panda

Milli La Dorna

Danone

. Mărcile de produse lactate comercializate pe piaţa

Dâmboviţeană

Mărcile concurente produselor lactate acidulate ‘NATURA’,

prezente pe piaţa târgovişteana sunt, în ordinea importanţei lor, următoarele:

pe piaţa târgovişteana sunt, în ordinea importanţei lor, următoarele:

Danone

Campina

Oke

Napolact

Covalact

Târgovişte

ProdLacta

Panda

Sanlacta

Concurenţa de substituţie

Produsele de substituţie care au apărut în piaţa produselor lactate

sunt: margarina preferată de cumpărători deoarece este mult mai ieftină,

conţinut scăzut de grăsimi, cantităţi variate, fiind folosite atât în meniul

zilnic cât şi la realizarea diferitelor preparate culinare. De asemenea, o

importanţă deosebită o reprezintă iaurturile cu fructe, preferinţele

consumatorilor pentru acestea fiind în creştere, în detrimentul iaurturilor

tradiţionale, mai ales în rândul copiilor care sunt cei mai mari consumatorii

de lactate.

Caşcavalul vegetal, brânza ‘Tofu’ şi laptele de soia pot fi

considerate produse de substituţie, fiind foarte căutate în perioada de post.

Preţul acestora este foarte ridicat, cererea pentru ele fiind mai mic.

Analiza transporturilor

Transportul in cadrul S.C.I.L. Dambovita se face prin intermediul masinilor

proprii,dar si cu ajutorul firmelor specializate in transport de marfa.

2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea,

manipularea, fluxul informaţional

Transportul

Parte esentiala a activitatii economice, activitatea de transport consta în

acele actiuni prin care se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor

si marfurilor în spatiu si timp. Prin sistemul national de transport se

realizeaza legatura între productie si consum si în general satisfacerea

necesitatilor materiale si spirituale ale societatii. Prin urmare, obiectul

activitatii de transport consta în deplasarea în spatiu de marfuri, bunuri si

persoane.

Se considera ca transporturile constituie o prelungire a procesului

de productie, pe care îl continua si îl desavârseste, iar prin aceasta activitate

de transport se adauga la valoarea marfurilor. Prin activitatea de transport nu

se creeaza bunuri materiale; aceleasi marfuri deplasate în alt loc capata o

valoare superioara.

Sistemul national de transport constituie parte integranta a

sistemului economic si social si are urmatoarele componente: infrastructurile

de transport rutier, feroviar, naval si aerian; mijloacele de transport;

operatorii de transport si ai activitatilor conexe transporturilor; sistemele de

management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.

Societatea realizeaza transportul produselor comercializate cu

ajutorul masinilor pe care le detine,acestea au inscriptionate sigla

caracteristica intreprinderii,aceasta fiind de asemenea si o modalitate de

reclama.

De asemenea societatea apeleaza si la firmele specializate in

transport,dar si atunci cand se ajunge la un accord comun cu firmele

cumparatoare,transportul poate fi realizat si de catre clienti.

Depozitarea si stocarea

Depozitele sunt unitati comerciale în care se desfasoarã procesele

tehnicoeconomice legate de primirea, pãstrarea si livrarea marfurilor în

partizi mari. Ele constituie componenta operativa a întreprinderilor

comerciale pentru vanzarea cu ridicata a mãrfurilor, dar si a altor societati

care participã la circulatia marfurilor (întreprinderi de productie sau

întreprinderi de vânzare cu amanuntul).

Functia de stocare permite ajustarea în timp a productiei la evolutia

cererii. De obicei distribuitorul cumpara (se aprovizioneaza) de la

producator (în partida mare engros) la anumite intervale de timp si pune la

dispozitie permanent consumatorului, care va gasi produsul atunci când îl

doreste. Depozitarea trebuie sa asigure conditii bune pentru a nu se altera

caracteristicile produsului.

S.C.I.L. Dambovita realizeaza depozitarea si stocarea marfurilor in

depozitele proprii,si de asemenea si in depozitele distribuitorilor,ai

partenerilor sai.

Manipularea

Manipularea marfii reprezinta un sistem de miscare a marfii in

interiorul depozitelor. Ea se refera la primirea, asezarea, expedierea

marfurilor.

Societatea S.C.I.L.Dambovita are personal specializat pentru

manipularea marfii,iar odata expediata marfa catre clientii sai,acestia au la

randul lor personalul insarcinat cu realizarea acestei acestei activitati.

Fluxul informational

Fluxurile informationale privitoare la logistica produselor reprezinta o

componenta a distributiei fizice care aduce o contributie hotaratoare la

cresterea eficientei circuitului produselor. Sistemul informational logistic –

subsistem al sistemului informational al intreprinderii – vehiculeaza toate

informatiile relevante pentru luarea deciziilor din sfera distributiei fizice.

Astfel, sistemul informational logistic faciliteaza luarea deciziilor si

asigurarea serviciilor logistice in trei modalitati si anume: transformand

datele intr-o forma mai utila si mai accesibila, transferand datele in reteaua

logistica acolo unde sunt necesare si stocand aceste date pana in momentul

in care ele sunt utilizate. Sistemele informationale logistice pot fi astfel

proiectate pe trei nivele diferite:

- un nivel de baza pentru prelucrarea datelor care nu presupune o analiza

prea sofisticata;

- un nivel in care metodele si modelele statistico-matematice devin parte

integranta a sistemului de analiza;

- un nivel in care atat analiza datelor cat si luarea deciziilor si declansarea

unor actiuni se realizeaza cu ajutorul sistemului.

Un loc aparte in sistemul informational logistic il detine modul in care se

lanseaza si se realizeaza comenzile. Aceasta prezinta o importanta vitala

pentru functionarea intregului sistem logistic. Modalitatile prin care se

transmit comenzile, frecventa prelucrarii informatiilor pe parcursul realizarii

acestora ofera un camp larg de actiune a numeroase informatii si in acest

domeniu.

Fluxul de informatii in cadrul S.C.I.L. Dambovita se realizeaza atat

intre societate si clienti,dar si invers.

Informatiile ajung catre clienti prin intermediul agentilor de vanzari,acestia

fiind informatii cu privire la caracteristicilor produselor,dar si despre

produsele nou aparute.

Capitolul 3

Proiectarea departamentului de logistica

Proiectarea sistemului de distributie, regasita generic in unele lucrari de

specialitate si sub denumirea de design-ul de distributie, constituie una din

obiectivele principale ale managementului de distributie.

Principiile planificarii logisticii

De regula, elaborarea unor planuri de calitate este destul de dificil de realizat

deoarece, in mod absolut independent, intervin in calcul si unele situatii de

incertitudine, indeosebi in domeniul comercial.

Din aceste considerente este necesara respectarea unor principii in activitatea

de planificare a logisticii comerciale, si anume: rapiditate, viziune globala si

analitica, evolutie, progresivitate si continuitate.

Principiul rapiditatii presupune intocmirea cat se poate de repede a

caietului de sarcini cu activitatea comerciala.

In absenta acestui principiu riscam sa nu elaboram niciodata un plan de

logistica comerciala in contextul cerut de activitatea comerciala, fie sa

elaboram un plan care este deja compromis de situatia reala de pe piata.

Principiul viziunii globale si analitice cere ca in planificarea logistica

comerciala sa se tina cont de necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra

activitatii comerciale, care nu exclude insa decuparea ulterioara a sistemului

logisticii comerciale in module care pot fi apoi dezvoltate separat.

Principiul evolutiei arata ca trebuintele si satisfacerea acestora sub aspectul

tratarii informatiei sunt in continua schimbare, iar solutiile propuse la un

moment dat trebuie sa asigure atat prelucrarea volumelor diferite de

informatii, cat si evitarea aparitiei costurilor prohibitive ca urmare a

adaptarii unor solutii de prelucrare necorespunzatoare momentului respectiv.

Principiul progresivitatii asigura existenta si functionarea lantului de

prelucrare a informatiilor inregistrate din continutul comenzilor.

Astfel, apare posibilitatea de a utiliza lantul ca sursa de informatii pentru alte

sisteme organizatorice. De aceea lantul are particularitatea de a raspunde

unei trebuinte foarte stabile, ca de exemplu situatia Registrului de scadente.

Principiul continuitatii este necesar de aplicat deoarece realizarile raman

uneori in intarziere, iar evolutiile curente pot afecta destul de substantial

obiectivele urmarite si mijloacele alocate pentru acestea prin plan. De aceea

trebuie asigurata continuitatea pentru a opera in timp oportun modificarile

necesare in vederea realizarii prevederilor din planul logisticii comerciale.

Respectarea acestor principii conduce la elaborarea unui plan al logisticii

comerciale de calitate, care sa coreleze obiectivele din activitatea comerciala

propuse, cu mijloacele afectate pentru realizarea lor.

Circuitele de distributie prezinta anumite trasaturi definitorii, valabile pentru

intreaga lume a marfurilor care formeaza obiectul tranzactiilor comerciale,

cat si o serie de caracteristici prin care se particularizeaza circuitul fiecarei

categorii de produse. Acest fenomen a determinat specialistii sa abordeze

distinct circuitele de distributie pentru bunurile de consum individual,

circuitele de distributie pentru produse de utilizare productiva, circuitele de

distributie pentru produse agricole si circuitele de distributie pentru servicii.

Pentru orientarea activitatii de distributie a marfurilor dintr-o anumita tara

este absolut necesar sa se cunoasca in permanenta, pe langa conceptele de

baza privind procesul de distributie, si modul in care evolueaza sistemele de

distributie din diverse tari ale lumii. Aceasta, pentru a se putea alinia

respectivul proces la preocuparile de modernizare a distributiei din diverse

zone ale globului, cat si pentru a asigura o integrare functionala a acestuia in

circuitul mondial de valori.

In acest sens, analizele efectuate au scos in evidenta faptul ca economia

contemporana, prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaza, face ca

metodele de distributie sa evolueze permanent. Asistam astfel, in mod

continuu, la aparitia unor noi forme de vanzare cu ridicata si cu amanuntul,

precum si la conturarea unor noi sisteme de distributie.

Imbunatatirea departamentului de logistică

Este necesar ca toate compartimentele departamentului de logistica sa

se afle in permanenta comunicare si legatura pentru a se tine evidenta

corecta a produselor care nu se gasesc in cantitatile necesare,sau a celor care

sunt in surplus.

In cadrul S.C.I.L. Dambovita este necesara o mai buna comunciare

intre compartimente pentru optimizarea activitatilor de aprovizionare.

S.CI.L.Dambovita are nevoie de diversificarea si innoirea sistemelor

de prelucrare a informatiei:mijloacele tehnice de tratare a

informatiei,programele de prelucrare a informatiei.

De asemenea,in cadrul societatii este necesar sa fie asigurate

traininguri periodice pentru personalul intreprinderii,pentru asigurarea

nivelului inalt al pregatirii si personalului.

Pentru ca depozitarea sa se faca cat mai eficient,produsele care au un

grad foarte ridicat de cerere este necesar sa fie localizate la indemana in

cadrul manipularii.

Este necesara ca in orice intreprindere o optimizare a prelucrarii

comenzilor cat mai rapide.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea Agroalimentara si a Mediului

Sistemul logistic al unei întreprinderi agroalimentare

Musescu Nicoleta

Grupa 1332, Seria B

ASE

2009

Cuprins:

CAP.1 – Prezentarea societatii

CAP.2 – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1. – Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale

2.2 – Tipul şi gama mărfurilor oferite

2.3. – Aria teritorială vizată

2.4 – Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor

2.5. – Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea,

manipularea, fluxul informaţional

CAP.3 – Proiectarea departamentului de logistică