cap 3 de listat

7/25/2019 cap 3 de listat

1/29

1.DEFINIREA AGROTURISMULUI

Agroturismul este un segment al turismului rural, cu particularitatea c se practic n ferme, depreferin active, oferindu-i-se turistului posibilitatea de a participa la diverse activitiagrozootehnice. Ca ofert turistic difereniat agroturismul apare n Europa prin anii 1!", #talia

fiind ara cu cea mai mare dezvoltare. $n definiii legale, tehnice %i %tiinifice ale agroturismului,activitatea agricol %i cea turistic sunt mereu relaionate, n definitiv fiind vorba de o activitatecare completeaz venitul agricultorilor.& Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoanentr-o localitate rural nepoluat, a%ezat ntr-o zon pitoreasc, finalizat prin %ederea a cel puin&' ore %i prin consumul de produse alimentare %i nealimentare specifice, completat cucoabitarea %i integrarea n societatea rural privit n toat comple(itatea sa. Aceast form deturism cuprinde dou mari componente) activitatea turistic propriu-zis, concretizat n cazare,servicii de mas, agreement *cltorie, pescuit, echitaie+, alte servicii curente, iar pe de altparte, activitatea economic, *agricol+ prestat de proprietarul fermei *pensiunii+ agroturisticegazd, concretizat n producerea %i prelucrarea primar a produselor agroalimentare n

gospodrie %i comercializarea lor direct la turi%ti sau prin alte reele comerciale.

FORME DE AGROTURISMAceast form specic de trism rra! este "a#at pe asi$rarea %&cadr! $ospodriei 'r&e(ti) a ser*icii!or de ca#are) mas) a$reme&t (i a!te!ecomp!eme&tare acestora. Aceast form de trism rra! este practicat demicii proprietari di& #o&e!e rra!e) de o"icei ca acti*itate sec&dar+acti*itatea desf(rat %& $ospodria,ferma proprie rm-&-&d pri&cipa!aocpa'ie (i srs de *e&it.


2/29

Eist mai m!te tipri de a$rotrism ca rmare a fapt!i c/ eist o%mp!etire diferit a ac'i&i!or or$a&i#atorice a!e prodc'iei a$rico!e %&ep!oata'iaa$rotristic) s&t ti!i#ate diferit resrse!e fermei pe&tr a fr&i#a ser*iciitristice (i eist & raport %&tre acti*itatea a$rotristic (i co&tet!

teritoria!.Agroturismul de refex se practic %& ferme a0ate %& #o&e c marepote&'ia! &atra! (i c %mprerimi re&mite 2mare) m&te) m&stiri) pdri)!acri) caste!e) !i*e#i3 dar care fr&i#ea# & &mr mic de ser*icii. 4a#areaesteefectat %& casa rra! %& care a fost efectate restrctrri (i adaptri.Ra'i&ea eco&omic a acestor ferme este posi"i!itatea de a ep!oata &a*a&tade po#i'ie.Agroturism de izolare repre#i&t o form de ospita!itate rra!)%&t-mp!toare) sporadic) mai a!es datorit i&frastrctrii s!a"e. 5&

a$rotrism!de i#o!are resrse!e de %&trepri&dere desti&ate $esti&ii ospita!it'ii rra!edemo&strea# & $rad !imitat de i&te$rare c mod! de prodc'ie a!%&trepri&derii.Ospita!itatea rra! & i&tr %& %&tre$ime %& strate$ii!e prodcti*e a!e fermei)&eprodc-&d dotri profesio&a!e (i se pre#i&t ca o form reds dei&te$rare ac-(ti$!i.Agroturism de servicii este & tip de a$rotrism care ac'io&ea#perma&e&t pe&tr ridicarea sta&dard!i oferit. Acti*itatea prodcti*a$rico!

care se desf(oar %& ferme!e a$rotristice de ser*icii este de ce!e mai m!teorip'i& !e$at) di& p&ct de *edere a! strate$ii!or) c cea de ospita!itate rra!.Agroturismul proesional repre#i&t cea mai %&a!t form aa$rotrism!i) care prodce tra&sfer! medi!i %& fo!os! ofertei) %&tr6o #o&fr atrac'ie maim. 5& maoritatea ca#ri!or acest a$rotrism este %& staresi&te$re#e acti*itatea a$rico! a fermei c cea de oferire a ospita!it'ii)efect-&da&mite a!e$eri de prodc'ie) ima$i&e (i crearea &or ser*icii f&c'io&a!epe&tr

cererea specic de a$rotrism. 5& aceast ferm a$rotristic ospita!itatearra! este o compo&e&t a strate$ii!or de prodc'ie.

7.POTENIALUL TURISTIC AL LOCALITILOR RURALE FUNCIE DERESURSELE SPECIFICE PE CARE LE DEIN

5&trc-t caracteristici!e care pot !a %& co&siderare tipo!o$ia sate!ortristice s&t &meroase (i *ariate de !a #o& $eo$rac !a a!ta) c8iar de !a o


3/29

!oca!itate !a a!ta) &e *om re#ma doar !a pre#e&tarea &ei tipo!o$ii $e&era!easate!or tristice) potri*it &or criterii (i stdii impse de Mi&ister! trism!i

Aezrile turistice. Asocierea diferite!or "a#e de ca#are (i &it'i deser*ire tristic %& p!a& teritoria! $e&erea# o form de 8a"itat caracteristic.9e&tr ca o a(e#are oarecare s poat i&c!s %& cate$oria 8a"itate!ortristice este &ecesar %&dep!i&irea rmtoare!or co&di'ii/4o&di'ii!e &ecesare pe&tr ca o !oca!itate s eco&siderat a(e#are tristicpre#e&'a %& *atr sa %& *eci&tatea ei a &or resrseatracti*ei&frastrctra de pro! comp!e (i di*ersicat"e&ecii!e o"'i&te di& practicarea trism!i s

dep(easc ecie&'a a!tor ramri6 pre#e&'a %& *atr sa %& *eci&tatea ei a &or resrse atracti*e+6 i&frastrctra de pro! comp!e (i di*ersicat+6 "e&ecii!e o"'i&te di& practicarea trism!i s dep(eascecie&'a a!tor ramri.


4/29

.PRINCIPALELE RESURSE CE POT I AR TREBUIVALORIFICATE PRIN AGROTURISM

5&ai&te de a ide&tica resrse!e (i prodse!e tradi'io&a!e) !oca!e carepot (i ar tre"i *a!oricate pri& a$rotrism) tre"ie s i&dicm c & stdi

efectat de UE a i&dicat trei tipri de prodse de tristice rra!e) pri& caresarptea *a!orica resrse!e rra!e (i prodse!e tradi'io&a!e/:;- Produsele clasice) $e&era!e) de eemp!) &e*oia om!i de aco&sma ima$i&e) &ecesit o ima$i&e pter&ic) o ce!e"ritate a #o&ei (i deaceea s&t &ecesare i&*esti'ii masi*e %& com&ica'ii 2c!ie&t! a!e$e maide$ra" o desti&a'ie dec-t o acti*itate3. Acesta este & prods re!ati*simp!)poate *a!oricat (i i&teresea# mai a!es or$a&i#atorii de circite tristice.- Produsele specializate &ecesit & rea! pote&'ia! !oca! 2& toate#o&e!e) de eemp!) s&t !a fe! de potri*ite pe&tr ecrsii sa pe&tr trism

ec*estr3+ acest tip de prods cere ati&$erea &i a&mit tip de c!ie&te! (i&ecesit o strate$ie de pia' sosticat) care s faci!ite#e comercia!i#areadirect sa pri& a$e&'i specia!i#a'i.- Produse de consum curent 'i&tesc c!ie&te!a i&di*ida!) secomercia!i#ea# pe pie'e!e co&ee) pri& *-ri directe.9ri&cipa!e!e resrse !oca!e ce pot (i ar tre"i *a!oricate pri&a$rotrism) pri& prisma prodse!or tristice rra!e s&t/Arhitectura tradiional s6a co&trat %& timp) specic! ei i&d dat destrctra materia! a co&strc'ii!or) de propor'ii) de *o!me) decor (ior&ame&te.

Obiectele tradiionale s&t !e$ate de ocpa'ii!e a$rico!e) si!*ice (itra&sport.Portul popular repre#i&t o carte de *i#it a !ocitori!or. Este &a&sam"! *estime&tar c piese de %m"rcmi&te (i podoa"e disti&cte demare *a!oare artistic.culptura popular s6a de#*o!tat mai a!es pe&trcaracter! eior&ame&ta!.!aniestri olclorice di&tre care pre#i&t i&teres dati&i!e (io"iceiri!etradi'io&a!e ce se 'i& !a date ca!e&daristice e) a&a!e) sptm-&a!e) sa cdiferite a!te oca#ii.


5/29

;."e&ecii!e a$rotrism!i


6/29

.ELEMENTE DE CARE TREBUIE S SE IN CONT N CONCEPEREA CAZAREA N AGROTURISM9osi"i!it'i!e de cazare "n agroturism se re#m !a ferma sape&si&ea a$rotristic. 5&trc-t aproape mtate di& timp! efecti* de*aca&' a! trist!i este c8e!tit %& i&ci&ta strctrii de ca#are) este foarteimporta&t) pe&tr ca!itatea eperie&'ei trite de ctre trist %&tr6o a&mitariea$rotristic) ca acest ser*ici de ca#are s rsp&d sa s dep(easca(teptri!e sa!e. Te&di&'e!e pie'ei i&dicate de a&mite stdii arat c tri(tii

di& area!e!e a$rotristice a(teapt/


7/29

Acest !cr %&seam& promo*area ace!or &it'i de ca#are ce &de$radea# peisa!) "a#ate pe restararea &or edicii *ec8i.4ompetiti*itatea ca#rii) ca e!eme&t a! pac8et!i tristic estedetermi&at at-t de factori materia!i) o"iecti*i ca/1=6 eiste&'a &or spa'ii adec*ate (i a dotri!or &ecesare asi$rrii

odi8&ei (i i$ie&ei trist!i+6 eiste&'a &or spa'ii specia! ame&aate pe&tr primirea tri(ti!or)or$a&i#area &or %&t-!&iri c priete&i (i de afaceri+6 ca!icarea perso&a!!i+6 cr'e&ia+6 co&fort!.precm (i de a&mi'i factori s"iecti*i/6 am"ia&'a+6 &i*e!! c!ie&te!ei+6 perso&a!it'i ce a *i#itat &itatea+6 istoria (ipovestea &it'ii.

ALIMENTAIA N AGROTURISMAlimentaia repre#i&t &a di&tre !atri!e importa&te a!e ser*irii tristicecare) de(i %&dep!i&e(te o f&c'ie de "a#) & este o"!i$atori pre#e&t %&toate pe&si&i!e a$rotristice. >a!oricarea prodse!or tradi'io&a!e poate fct (i pri& comercia!i#area prodse!or di& $ospodrie tri(ti!or) pri&i&termedi! a!ime&ta'iei. 9rodse!e specice $ospodriei rra!e pot *a!oricate pri& mi!ocirea trism!i at-t pe ca!e i&direct c-t (i pe ca!edirect. Am"e!e *aria&te pot $e&era cre(terea re&ta"i!it'ii acti*it'ii tristiceprecm (i imp&erea se&time&t!i de satisfac'ie pe&tr ca!itatea presta'iei)aspecte care pot repre#e&ta) !a r-&d! !or) premise fa*ora"i!e pe&treti&derea acestei acti*it'i.

A!ime&ta'ia %& $ospodrii!e di& #o&e!e rra!e poate rea!i#at cator! mai m!tor srse/6 Srse di& prodc'ia #oote8&ic "a#at pe cre(terea a&ima!e!or %&$ospodrii!e pop!a'iei. Astfe!) proprietarii $ospodrii!or se pot ocpa c/cre(terea o*i&e!or) "o*i&e!or (i porci&e!or) psri!or de crte (i a&ima!e!ormici.6 Srse di& prodc'ia *e$eta!.6 Srse di& pdri!e mo&ta&e/ frcte de a&e) mre) #mer) m$riide "rad) diferite specii de ciperci comesti"i!e) dar (i specii de *-&at (ipe(te.6 Srse me!ifere/ prodse di& acti*itatea de apic!tr 2miere)

propo!is) !pti(or) etc3.6 Srse de "tri/ apa di& f-&t-&i (i de i#*oare) ape!e mi&era!e2&e!e #o&e3 toate oferite %& ce!e mai m!te ca#ri) %& mod $ratit) de ctre&atr.AGREMENTUL N AGROTURISMAgrementul poate de&it ca i&d a&sam"!! mi!oace!or)ec8ipame&te!or) e*e&ime&te!or (i forme!or capa"i!e s asi$re i&di*id!i sa&ei $rpri socia!e o stare de "& dispo#i'ie) de p!cere) s dea sea'ia


8/29

&ei satisfac'ii) a &ei %mp!i&iri) s !ase o impresie (i o ami&tire fa*ora"i!.17A&ima'ia tristic este) fr %&doia!) &a di&tre s!"ici&i!e maore a!ea(e#ri!or rra!e. Aceasta decr$e) %& pri&cipa!) di& c&oa(terea i&scie&ta moda!it'i!or de a&ima'ie tristic. Foarte frec*e&t) a&ima'ia se redce !ama&ifestri!e c!tra!e) distracti*e sa fo!c!orice) efectate co&form &i

ca!e&dar a cri periodicitate este imps de ritm! acti*it'i!or eco&omicesa de a&mite sr"tori tradi'io&a!e. Desi$r) e!e s&t importa&te pe&tr*ia'a co!ecti*it'ii (i pre#i&t *a!e&'e tristice i&co&testa"i!e) %&s &%&totdea&a e!e s&t scie&te pe&tr a ss'i&e o atrac'ie tristicco&sta&t.Specia!i(tii co&sider c e*e&ime&te!e marc8ea# ami&tirea ser!i)creea# tradi'ii) %&!tr mo&oto&ia) apropie prestator! de trist (i fac mai(oar com&icarea.5& r-&d! evenimentelor obinuite di& !mea sat!i pot me&'io&ate/participarea !a rita!! *ie'ii sat!i 2m&ci!e di& ferme sa !crria$rico!e %& c-mp3+

participarea !a *ia'a spirita! a sat!i 2s!"e re!i$ioase) spectaco!e)(e#tori) &&'i) "ote#ri)etc.3+participarea !a sr"tori!e de orice &atr a com&it'i!or rra!e.5& r-&d! evenimentelor deosebite se %&scri/marcarea #i!e!or de &a(tere a!e $a#de!or) tri(ti!or) a!e ce!or imp!ica'i %&acti*itatea tristic+t-r$ri) iarmaroace) festi*a!ri) procesi&i re!i$ioase+mari sr"tori !aice sa re!i$ioase+fe&ome&e astro&omice

?.AGROTURISMUL-AFACERE GENERATOARE DE VENIT NMEDIUL RURALAFACEREA DE AGROTURISMTre"ie a*te %& *edere do idei de "a# (i a&me/6 s se prop& spre rea!i#are & prot care s se "a#e#e pe & p!a&"i&e co&cept 2p!a& de afaceri3.6 s se e*a!e#e c-t mai corect riscri!e %&cerc-&d6se totodat%&deprtarea !or.Di& ce %& ce mai m!t a$ric!tor! tre"ie s de*i& & a&trepre&orcapa"i! s p& pe picioare (i s co&dc o afacere pe&tr a c-(ti$a*e&itri!e &ecesare) c8iar (i %&tr6& a!t dome&i dec-t ce! a! a$ric!trii. 5&acest scop & a&trepre&or tre"ie s e capa"i! s/6 s ia deci#ia de a6(i !a&sa propria afacere+6 s %&tocmeasc p!a&! afacerii (i s6(i ame&ae#e ep!oata'ia pe&tr aprimi tri(tii+6 s6(i asi$re *ia"i!itatea+6 s6i ss'i& prota"i!itatea (i de#*o!tarea pe terme& !&$.9e&tr materia!i#area &ei afaceri este &ecesar parcr$erea mai


9/29

m!tor etape/ $sirea ideii) e!a"orarea p!a&!i de afaceri) demarareaafacerii. 4o&cept! de afacere a %&trepri&deri!or de deser*ire a tri(ti!or %&medi! rra! tre"ie s co&'i&/ descrierea afacerii+ i&*esti'ia &ecesar+ pia'ade desfacere+ ser*icii!e+ po!itica formrii pre'ri!or+ ca&a!e!e de distri"'ie+promo*area ser*icii!or+ perso&a!!+ a&a!i#a i&dicatori!or &a&ciari.

Or$a&i#area coresptoare a afaceri!or tristice rra!e tre"ie s'i& seama de c-te*a aspecte ese&'ia!e pe&tr a ptea ecie&te/6 c&oa(terea eact a capacit'ii de a"sor"'ie a tri(ti!or+ estimarea corecta i&*esti'ii!or+ c&oa(terea corect a oport&it'i!or pe care #o&a rra! !eoferpe&tr di*ersicarea ser*icii!or+ a&a!i#a co&(tii&cioas a parametri!orca!itati*i ai ser*icii!or ce pot oferite.

@.GOSPODRIA AGROTURISTIC activitati s!ci"c! ISTRUCTURSTRUCTURA GOSPODRIEI RNETIM!'i proprietari de pe&si&i %(i p& %&tre"area/ e ce desf(or) oacti*itate tristica rra! sa &a a$rotristic5& cadr! pe&si&i!or a$rotristice se desf(oar ce! p'i& o acti*itate!e$at de a$ric!tr) cre(terea a&ima!e!or) c!ti*area a diferite tipri dep!a&te) !i*e#i de pomi frctiferi sa se desf(oar o acti*itateme(te($reasc) c & ate!ier de !cr di& care re#!t diferite artico!e dearti#a&at. Acti*it'i!e %& ca# tre"ie s se desf(oare %& mod co&ti& sa)%& f&c'ie de specic (i se#o&a!itate) s ai" caracter de repeta"i!itate.Amp!asarea pe&si&i!or tristice tre"ie rea!i#at %& !ocri ferite desrse de po!are (i de orice a!te e!eme&te care ar p&e %& perico! s&tatea

sa *ia'a tri(ti!or. I& f&c'ie de am"ie&t! &atra!) c!tra! (i fo!c!oric a!re$i&ii) ser*icii!ea$rotristice oferite de $ospodrii!e 'r&e(ti pot *aria de!a ser*irea mesei)ser*icii de %&so'ire (i c!# tristic pe a&mite trasee sa i&i'iere %&a&mite me(te($ri tradi'io&a!e) !a posi"i!itatea practicrii &or sportri saasistrii !a o serie de o"iceiri tradi'io&a!e di& $ospodrie) !oca!itate sa #o&2(e#tori) 8ore ste(ti) co!i&de) 8ramri "iserice(ti) t-r$ri tradi'io&a!e)spectaco!e fo!c!orice) etc3.4a#area %& i&ci&ta $ospodrii!or rra!e pre#i&t a*a&ta! c acesteas&t i&te$rate) di& p&ct de *edere socio6eco&omic (i c!tra!) %& medi!stesc. Grad! de i&te$rare %& medi! rra! depi&de at-t de ca!itatea spa'i!ioferit pe&tr !oca'ie 2tradi'io&a! (i tipic !oc!i3) c-t (i de ca!itatea primiriioferite de ctre proprietari (i de ctre mem"rii com&it'ii %& $e&era!.

Acti*itati/#. $riterii orientative privind localitile agroturistice%B s e sitat %&tr6o #o& c & cadr &atra! atracti*) &epo!at %&care s se poat practica ce! p'i& &a di& forme!e de trism/ socia!) c!tra!)


10/29

mo&ta&) de *-&toare) de pescit (i s rsp&d &ei moti*a'ii a trism!i!e$at de odi8& 2recreere) a$reme&t) refacere3) tratame&t) i&strire)practica$rico! (i pastora!) 8o""C+B s ai" drmri (i !e$tri accesi"i!e (i practica"i!e %& orice se#o& (i

a&otimp (i) e*e&ta!) s "e&ecie#e (i de mi!oace!e de tra&sport %& com&)pe ca!ea ferat sa,(i rtiere+B s ofere #o&e (i o"iecti*e de i&teres tristic ca/ mo&me&te a!e&atrii) mo&me&te ar8eo!o$ice) de ar8itectr) istorice) a!te forme deatrac'ie tristic/ tradi'ii) o"iceiri) acti*it'i fo!c!orice) me(te($ri) etc.)precm (i trasee tristice pe&tr drme'ie) ape cr$toare) !acri) etc.+B s e dotat c ser*icii de i&teres $e&era! ca/ po(t) te!efo&)dispe&sar) farmacie) ci&emato$raf) ma$a#i&e di*erse sa s ai" acces (or!a astfe! de dotri.&. $riterii orientative privind erma 'gospodria( agroturisticB s e amp!asat %& #o&e a!e !oca!it'i!or &epo!ate) c drmri de

acces coresptoare (i posi"i!it'i de parcare+B s e astfe! or$a&i#at %&c-t s pre#i&te & aspect atracti*) p!ct)de %&credere) s e "i&e %&tre'i&t) crat) %mpremit+B $ospodrii!e (i co&strc'ii!e %&*eci&ate s ai" & aspect p!ct) se "i&e or$a&i#ate+B !oci&'a s e retras de !a drm) spa'i! rmas s e p!a&tat cpomi) ar"(ti) $a#o&) 0ori+B a&ee!e $ospodre(ti/ $radri) ma$a#ii) cote'e) remi#e) etc.) s eamp!asate %& #o&a di& spate!e !oci&'ei) %& crtea de ser*ici) separat decrtea pri&cipa!) de primire) c acces direct+B toate co&strc'ii!e) !oci&'a (i a&ee!e) s ai" & aspect p!ct) s

e "i&e %&tre'i&te) #$r*ite) *opsite) crate+B ci!e de acces i&terioare (i spa'ii!e de prodc'ie (i ai!iare) s ecrate %& perma&e&'+B s ai" spa'ii *er#i) p!a&ta'ii de pomi) terase) foi(oare) !ocri deodi8& (i a$reme&t) !ocri de oac pe&tr copii) etc.) !a dispo#i'ia tri(ti!or.). $onsideraii generale privind locuina agroturisticB spa'i! (i acces! desti&at tri(ti!or s e separate de ce!e a!e $a#dei+B camere!e de ca#are s e decoma&date 2c acces direct di& 8o! sadi& casa scrii3) s e spa'ioase) !mi&oase) %&sorite 2orie&tate sd) sd6est)sd6*est3) c posi"i!itate de %&c!#ire) mo"i!ate strict coresptor &orme!or)de preferat c mo"i!ier simp!) tradi'io&a!) rstic (i e!imi&area ttror

o"iecte!or !ipsite de ti!itate pe&tr tri(ti+B s eiste "a!coa&e) terase !a camere sa !a 8o!ri!e desti&atetri(ti!or) c (e#!o&$6ri) foto!ii di& rc8it) mese) !mi& e!ectric+B s ai" o camer de #i 2!i*i&$3 desti&at tri(ti!or pe&tr ser*it!mesei) pe&tr petrecerea timp!i !i"er) ocri de societate) !ectr) asc!tatm#ic) *i#io&are T>+ Mi&ister! Trism!i (i Mi&ister! A$ric!trii (i A!ime&ta'iei 5&drmar pri*i&d acti*itatea de a$rotrism mo&ta& desf(rat %& pe&si&i (i fermea$rotristice

:7


11/29

B s ai" $rpri sa&itare compse di&/ cad sa d() !a*oar) 4) !adispo#i'ia ec!si* a tri(ti!or) dotate c ap cre&t) s e "i&e %&tre'i&te2c faia&' (i $resie3 (i %&tr6o perfect stare de cr'e&ie+B s ai" posi"i!it'i de pre$tire a mesei de ctre tri(ti) %&tr6& spa'iseparat) dotat c o"iecte (i ti!ae!e &ecesare preparrii m-&crii) sa %&

"ctria $a#dei) c posi"i!itatea separrii compartime&te!or (i ti!ae!orpe&tr tri(ti+B pe&tr !oci&'e!e c mai m!te camere 2cca. 61= !ocri3) desti&ateca#rii tri(ti!or) s poat primi $rpri mici de copii) %&so'i'i de &spra*e$8etor 2pri&'i) edcatoare) profesori3 asi$r-&d6!e (i pe&si&ecomp!et %& ferma proprie sa %& !oca!itate) precm (i !ocri (i o"iecte deoac (i sport 2$ropi de &isip) !ea$&e) to"o$a&e) tere& de te&is) *o!ei) etc.3.*. $onsideraii generale privind comportamentul gazdelorB s primeasc c m!t so!icitdi&e tri(tii) p&-&d6!e imediat !adispo#i'ie spa'ii!e di&ai&te pre$tite+B s 'i& perma&e&t spa'ii!e desti&ate tri(ti!or !a &i*e!! de dotare (i

co&fort omo!o$at (i c!asicat+B s asi$re cr'e&ia #i!&ic a camere!or de ca#are (i a ttrorspa'ii!or desti&ate tri(ti!or) dar (i a spa'ii!or c desti&a'ie com& 28o!ri)"ctrie) cmar) a!ei de acces eterior) "a!coa&e) terase) foi(oare) etc.3+B s permit acces! (i c8iar ator! tri(ti!or !a &e!e acti*it'i #i!&icedi& ferm sa $ospodrie) !a %&$riirea a&ima!e!or sa !a acti*it'i di& afarafermei sa !oca!it'ii+B s respecte pro$ram! #i!&ic a! tri(ti!or 2mese) odi8&) recreere3asi$r-&d & c!imat de !i&i(te) odi8&) mora!itate) am"ia&'+B s asi$re me&iri *ariate) dp re'ete c!asice (i tradi'io&a!e !oca!e)dar (i me&iri !a so!icitarea tri(ti!or) c prodse di& $ospodrie) ferm sa

!oca!itate+B s or$a&i#e#e ecrsii) drme'ii %& !oca!itate (i #o&) acti*it'ic!tra!e.

.FUNCIILE ALIMENTAIEI PUBLICEF#$c%ia &! $#t'i%i! ()'a$*+, desti&at satisfacerii &ei &e*oi#io!o$ice) f&dame&ta!e) moti* pe&tr care %&dep!i&e(te & ro! maor %&a!e$erea &it'i!or de a!ime&ta'ieF#$c%ia &! .isi' de'i&e mai m!t de o ptrime di& moti*e!e deso!icitare a &it'i!or de a!ime&ta'ie) %& raport de circmsta&'e saco&str-&$eri de timp) astfe! masa este !at seara %& drm spre cas) pe&tr

a & mai face "ctrie sa %& timp! c!toriei %& Hee e&d sa *oiatristic./ F#$c%ia &! c.$viviaitat!) asi$rat de circa 1 J di&treco&smatori) se apropie) pri& co&'i&t) moti*a'ie) caracteristici!e c!ie&te!ei)def&c'ia de !oisir) c!ie&te!a ct-&d o am"ia&' deose"it) me&iri *ariate)prodse de ca!itate o"'i&te %& ferma a$rotristic) timp! & mai pre#i&timporta&') iar &i*e!! criteri!i pre' *aria# de !a & ca# !a a!t!) !a fe! c


12/29

di*ersitatea ser*icii!or sp!ime&tare.F#$c%ia &! a0ac!'i c o po&derere!ati* reds) se refer !a masade pr- !at de ctre parte&eri de afaceri) decor!) am"ia&'a (i ca!itateaprodse!or s&t ese&'ia!e) restric'ii!e de timp i&d mai p'i& importa&te iarpre'! re!ati* ridicat.

1/ ALIMENTAIA PENTRU COLECTIVITI I ALIMENTAIACOMERCIALA!ime&ta'ia p"!ic) pri& i&termedi! creia s&t asi$rate ser*icii!e de8ra&) repre#i&t & sector disti&ct c o serie de partic!arit'i re#!tate di&comp!eitatea acti*it'ii pe care o desf(oar. Ea are ca dome&i dereferi&'tota!itatea procese!or desf(rate %& cadr! &it'i!or de pro! !e$ate de/6 activitat!a &! '.c%i!2 asi$r rea!i#area preparate!or c!i&are (ide cofetrie pri& tra&sformarea &or materii prime de ori$i&e *e$eta! (ia&ima! a! cror co&sm ce! mai adesea) & este posi"i! fr pre!crarea

prea!a"i! de tip i&dstria! sa cas&ic+- activitat!a c.3!'cia*/ repre#i&t co&ti&itatea reasc a acti*it'iide prodc'ie) pri& i&termedi! ei asi$r-&d6se *-area) desfacerea ctreco&smatori) a preparate!or o"'i&te %& compartime&te!e de prodc'ie) dar (ia a!tor prodse) preparate sa &epreparate) astfe! %&c-t s se rea!i#e#esatisfacerea &ei $ame c-t mai !ar$i de tre"i&'e a!e co&smator!i+- activitat!a &! s!'vi'!2 are ca o"iecti* crearea co&di'ii!or (ifaci!it'i!or pe&tr co&sm! imediat (i pe !oc a! acestora9otri*it &e*oi!or specice satisfcte (i o"iecti*e!e acti*it'ii) se *aface disti&c'ie %&tre i&dstria ospita!it'ii (i i&dstria trism!i) %&tre afaceri&o& prot (i afaceri c prot) %&tre a!ime&ta'ia pe&tr co!ecti*it'i (i

a!ime&ta'ia comercia!.4a#area c caracter socia! cpri&de !oca'ii tip cmi& stde&'esc) casede odi8&) a!ime&ta'ia pe&tr co!ecti*it'i se refer !a satisfacerea &e*oi!orde&tri'ie a persoa&e!or !a !oc! de m&c) pe c-&d a!ime&ta'ia comercia!$rpea# &it'i!e de a!ime&ta'ie care se adresea# c!ie&'i!or %& perioade!ede *aca&') timp !i"er.

1=.CERINELE FIZIOLOGICE ALE UNUI CONSUM ALIMENTAR NORMALA!ime&ta'ia este & proces *o!&tar) co&(tie&t (i astfe! edca"i!) caredepi&de de deci#ia !i"er a i&di*id!i) moti* pe&tr care) aderarea !a

o"iceiri mai s&toase rec!am o co&*i&$ere prof&d. A!ime&te!e fo!ositede ctre pop!a'ie s&t & amestec de s"sta&'e &ecesare pe&tr or$a&ism)a!te!e i&difere&te sa a&ti&tri'io&a!e iar &e!e c8iar toice. U& a!ime&t di&mome&t! mastica'iei (i i&$r$itrii p-& %& mome&t! fo!osirii !i ca e&er$iesa pe&tr co&strc'ia or$a&ism!i parcr$e rmtoare!e fa#e/4/ Di5!stia este proces! #io!o$ic pri& care a !oc tra&sformri #ico c8imice !a &i*e!! a!ime&t!i di& mome&t! i&trodcerii %& $r c-&d estesps proces!i de mastica'ie (i de$!ti'ie iar %& traiect! t"!i di$esti*


13/29

este sci&dat %& $!cide) $rsimi (i protei&e) s"sta&'e care *or i&tra %&circit! sa&$i& pe&tr a ti!i#ate de ctre ce!!e!e or$a&ism!i ma&6A7s.'7%ia pri&cipa!i!or co&stite&'i &triti*i e!eme&tari are !oc !a&i*e!! i&testi&!i s"'ire &de aceste e!eme&te 2$!co#) aci#i $ra(i)ami&oaci#i) *itami&e) srri mi&era!e3 i&tr %& circ!a'ia sa&$i&.

S"sta&'e!e &ecesare or$a&ism!i ma&) pri& ro!! pe care %! a %&desf(rarea &orma! a procese!or de di$estie (i a"sor"'ie pot c!asicate %&patr $rpe/6 %& prima $rp se %&cadrea# s"sta&'e!e c ro! p!astic) dere$e&erare a ce!!e!or (i 'estri!or repre#e&tate pri& protide) s"sta&'e cese$sesc %& toate or$a&isme!e *e$eta!e (i a&ima!e) e!eme&t! caracteristicpe&tr e!e i&d N %& propor'ie 1? J dar (i 4) K) O (i &eori S) 9 (i &e!emeta!e.6 %& $rpa a doa s&t i&c!se s"sta&'e!e c ro! e&er$etic) care pri&oidare %& or$a&ism e!a"orea# e&er$ia &ecesar procese!or *ita!e (i pe&tr

c8e!tie!i!e e&er$etice datorate acti*it'i!or #ice sa i&te!ecta!e. 5& cadr!acestei $rpe s&t spse de$radrii pe&tr e!i"erarea e&er$iei &ecesare$!cide!e (i !ipide!e.6 *itami&e!e) eime!e (i e!eme&te!e mi&era!e se %&cadrea# %& $rpaa treia) %&dep!i&i&d %& or$a&ism & ro! "io!o$ic) adic de fr&i#are as"sta&'e!or "io!o$ic acti*e &ecesare *ie'ii.6 &e!e compo&e&te di& a!ime&te co&tri"ie !a mrirea re#iste&'ei fa'de factorii eter&i) atri"i&d6!i6se ro!! de factori pro!actici.9e&tr o a!ime&ta'ie corect) ec8i!i"rat %& pri&cipii &triti*i) se imp&erespectarea &or !e$i a ca!it'ii) ca&tit'ii) ec8i!i"r!i (i adec*rii. Re$im!a!ime&tar tre"ie s e comp!et (i *ariat) asi$r-&d or$a&ism!i protei&e)

!ipide) $!cide) *itami&e) e!eme&te mi&era!e) ap (i "re *e$eta!e de ca!itate2Le$ea ca!it'ii3. 4a&titatea de a!ime&te co&smate #i!&ic tre"ie s escie&t) s acopere &ecesar! or$a&ism!i pe&tr prodcerea de e&er$iepe&tr meta"o!ism! "a#a! (i e&er$ie *aria"i! (i s"sta&'e!e &ecesarepe&trcre(terea (i me&'i&erea 'estri!or (i or$a&e!or pe&tr rea!i#area f&c'ii!orde/cre(tere) reprodcere) acti*itate #ic (i me&ta!) pstrarea $ret'iicorpora!e co&sta&te !a *-rsta de ad!t 2Le$ea ca&tit'ii3.Le$ea ec8i!i"r!i. 4a&tit'i!e di*erse!or s"sta&'e care se i&te$rea#%& a!ime&te tre"ie s asi$re e&er$ia (i *aria"i! &ecesar or$a&ism!i

(i s"sta&'e!e &ecesare cre(terii (i me&'i&erii pri&cipa!e!or f&c'ii a!eor$a&e!or (i 'estri!or pri& pstrarea &ei propor'ii coresptoare %&treprotei&e) !ipide (i $!cide) s"sta&'e c ro! p!astic) strctra! (i e&er$etic.

44/#$it*%i! &! ai3!$ta%i! #7ic*

Terme&! de a!ime&ta'ie) si&o&im c ce! de 8r&ire) se do*ede(te a prea srac %& raport c di*ersitatea procese!or desf(rate %&tr6o &itate


14/29

a$rotristic) de!imitri!e sema&tice do"-&di&d o importa&' partic!ar %&co&di'ii!e &i fe&ome& de a&*er$r ce!i pe care o c&osc ser*icii!e dea!ime&ta'ie %& #o&a rra!) a!ime&ta'ia p"!ic determi&-&d or$a&i#area %&"&e co&di'ii a &tri'iei pop!a'iei %& raport c 8ra&a pre$tit %& $ospodriacas&ic) permi'-&d %& ace!a(i timp !a eco&omisirea %& mari propor'ii a m&cii

socia!e.A!ime&ta'ia p"!ic co&tri"ie !a tra&sformarea mod!i de trai a!pop!a'iei) !a e!i"erarea femeii de m&ca %& $ospodrie (i participarea ei %&tromsr tot mai mare !a *ia'a c!tra!) !a or$a&i#area a!ime&ta'iei pe "a#e(tii&'ice (i i$ie&ice) !a asi$rarea ti!i#rii tot mai eco&omicoase (i maira'io&a!e a resrse!or materia!e (i de protec'ie a medi!i %&co&rtor.9ri& specic! s) a!ime&ta'ia co&tri"ie !a/B me&'i&erea strii de s&tate (i a capacit'ii de m&c a pop!a'iei2&ei 'ri) #o&e) spa'i rra!3 dac 8ra&a este de ca!itate) "i&epre$tit (i pe $st! (i preferi&'e!e c!i&are a!e co&smator!i);1

dac este preparat di& prodse eco!o$ice pro*e&ite de eemp!di& ep!oata'ii a$rotristice) co&tri"i&d !a orie&tarea 0ri!ortristice !a co&sm! &or preparate c!i&are tradi'io&a!e (ista"i!irea &or o"iceiri a!ime&tare specice #o&ei de a$reme&t+B face posi"i! fo!osirea ti!ae!or moder&e) fapt ce dce !a redcereaefort!i !crtori!or) cre(terea prodcti*it'ii m&cii) de#*o!tarea (idi*ersicarea 0ri!or te8&o!o$ice de prodc'ie c!i&ar.9ri& &itate de a!ime&ta'ie p"!ic) se %&'e!e$e !oca!! format di& maim!te %&cperi dotate c ti!ae) mo"i!ier (i o"iecte de i&*e&tarcoresptoare acti*it'ii de pre$tire a preparate!or de "ctrie (i aprodse!or de patiserie cofetrie) care se desfac %mpre& c "tri (i a!te

mrfri a!ime&tare) %&tr6o am"ia&' c-t mai p!ct (i atmosfer dedesti&dere.Aceste &it'i de a!ime&ta'ie f&c'io&ea# ca societ'i comercia!ei&depe&de&te iar a!te!e s&t compo&e&te a!e &or rme de trism) comp!ee8ote!iere) restara&te de !a "ord! &a*e!or) dar toate desf(oar acti*it'ispecice %& a!ime&ta'ie) co&form rmtoare!or strctri/B &it'i pe&tr ser*irea co&smatori!or 2sa!oa&e!e restara&te!or3+B &it'i de prodc'ie 2"ctria ce&tra!) sec'ii!e de preparate (isemipreparate) carma&$eria) !a"orator de patiserie cofetrie3+B &it'i de depo#itare (i pstrare 2camere fri$orice) ma$a#ii3.9ri& &it'i de ser*ire se %&'e!e$e !oca!! format di& mai m!te %&cperi)

dotat c ti!ae) mo"i!ier (i o"iecte de i&*e&tar coresptoare pro!!i (icate$orii!or de c!asicare %& *i$oare) a*-&d6se %& *edere rmtoare!e/amp!asarea &it'ii) $rad! de co&fort (i dotare) posi"i!it'i!e de a$reme&t)&i*e!! de pre$tire (i 'i&ta perso&a!!i) forma de ser*ire a preparate!or (i"tri!or) tipri!e de preparate (i "tri ce a!ctiesc !ista me&i. 5& f&c'iede mod! de %&dep!i&ire a acestor co&di'ii) certe de criterii!e de c!asicare) o&itate de a!ime&ta'ie p"!ic poate %&cadrat %& cate$oria L) cate$oria I)II (i III.


15/29

Mod! de f&c'io&are a acestor &it'i de a!ime&ta'ie este determi&atde di*ersicarea acti*it'i!or de tra&sformare a prodse!or a$roa!ime&tare deori$i&e *e$eta! sa a&ima! %& prodse &ite) c!i&are sa de patiserie) crespectarea 0ri!or te8&o!o$ice de procesare (i distri"'ia %& &it'i!eproprii 2sa!oa&e) restara&te) ca&ti&e3. Astfe!) co&smatorii 2!oca!&ici sa

tri(ti3 pot coma&da prodse!e preparate %& #ia respecti*) co&formpreferi&'e!or) co&s!t-&d !iste!e me&i %& sistem! a !a carte. 5& ca#!forme!or de trism or$a&i#at ser*icii!e de a!ime&ta'ie s&t di&ai&te sta"i!ite2me&iri!e3) i&tr-&d %& pac8et! de ser*icii asi$rate de prestator! de ser*iciipri& ap!icarea sistem!i crce. S&a O. (i co!a".7==:) ami&tesc c !ac!asicarea pe cate$orii a &it'i!or de a!ime&ta'ie p"!ic desti&at ser*iriitri(ti!or tre"ie s se 'i& seama (i de &e!e criterii mi&ime pe&trasi$rarea &or ser*icii sp!ime&tare de ctre &it'i!e de restara&t/or$a&i#area de "a&c8ete) comei pe&tr %&c8irieri de taimetre) oferirea %&p&ct a prodse!or de tt&) p!ia&te) arti#a&at) re#er*area de !ocri !amese) ma&ifesta'ii c!tra!e 2teatr oper3) asi$rarea parcrii

atotrisme!or (i pa#a acestora) $ararea atotrism!i de ctre perso&a!!&it'ii) etc. A!ime&ta'ia pe&tr co!ecti*it'i are & caracter socia!)cpri-&dsectoare!e/ %&*'m-&t) s&tate) armat) com&it'i!e re!i$ioase) %&c8isori)a*-&d & &mai ro!! de a 8r&i pr (i simp!) ci (i ace!a de a oferi o &tri'ieec8i!i"rat di& p&ct de *edere &tri'io&a! %&tr6& cadr a$rea"i! 2ca&ti&e3.Form!a c!asic de ca&ti& ti&de s e %&!ocit c restara&t! catoser*ire (i co&cesio&area acestei acti*it'i ctre &it'i!e de prodc'ie a&or rme specia!i#ate.A!ime&ta'ia comercia! %mpr'it %& a!ime&ta'ie rapid desf(rat %&&it'i cm s&t restara&t! c atoser*ire) restara&t! fast food) coee

s8op6!) s&ac "ar!) "raseria) &it'i specia!i#ate pe&tr !i*rare !a domici!i(i a!ime&ta'ia tradi'io&a! desf(rat %& &it'i c specic) restara&tec!asice (i specia!i#ate 2pescresc) *-&toresc) !acto *e$etaria&) rotiserie)#a8a&a3.

17.ARAN8AREA SPAIILOR DE SERVIRESer*irea co&smatori!or se rea!i#ea# %& spa'ii de ser*ire) sa!oa&e derestara&t) "arri) s!i pe&tr coctai!6ri (i recep'ii) coe s8op) mi&i"arri)%& camere!e 8ote!!i) distri"itoare atomate) se!f ser*ice pe&tr perso&a!.Ac'i&ea de pre$tire) *ericare (i p&ere !a !oc! c*e&it a %&tre$!imo"i!ier (i i&*e&tar pe&tr ser*ire) pe&tr a da sa!oa&e!or & aspect c-t mai

p!ct (i pe&tr a asi$ra co&di'ii optime ser*irii efecti*e a c!ie&'i!or poartde&mirea %& !iteratra de specia!itate de mise6e&6p!ace.Mise6e&6p!ace se eect #i!&ic) %&ai&te de desc8iderea &it'ii)comp!et-&d6se sa refc-&d6se) pe msra efectrii ser*iriico&smatori!or. Re$!i!e pe&tr ara&area sa!oa&e!or se ap!ic difere&'iat %&f&c'ie de tip! (i prot! &it'ii) tip! mesei) precm (i de strctrasortime&te!or de preparate (i "tri oferite. 5& f&c'ie de tip! dema&ifestri


16/29

2"a&c8et) "fet) !&c8) coctai!6partC) recep'ie) re&i&e) semi&ar) co&$res)co!oc*i) co&feri&') simpo#io&) Hor6s8op) ara&area sa!o&!i presp&eparcr$erea rmtoare!or etape/B a!i&ierea (i area mese!or %& form de T) form de potcoa* sa%& E) $re"!) respecti* %& spic 2Fi$. &r. 1) dp Lp) N.) 7==:3+

B area mo!to&!i pe t"!ia mesei pe&tr a dimi&a #$omote!e+B a(e#area fe'e!or de mas+B a(e#area &aproa&e!or+B marcarea !oc!i c farfrie sport sa (er*et de p-+B ara&area tac-mri!or+B ara&area pa8are!or+B ara&area farfriei pe&tr p-i&e 2farfria or %& st-&$a farfrieisport3+B ara&area o"iecte!or de i&*e&tar mr&t 2presrtori) *a#e de 0ori3+B ara&area (er*e'e!e!or 2dac !oc! a fost marcat c farfrie sport3+B ara&area sca&e!or

La ser*irea mic!i de&) ara&area mese!or se face diferit %& f&c'iede tip! de mic de& oferit/B mic! de& co&ti&e&ta! 2comp!et3 ce se comp&e di&tr6o "tr&ea!coo!ic 2ceai) cafea) cioco!at c !apte) !apte ca!d sa rece3 !a a!e$ere &t) $em (i prodse de pa&ica'ie) dar i&trodcerea&or scri &atra!e de frcte & face ca mic! de& s %(i piardcaracter! co&ti&e&ta!+B mic! de& america& 2e&$!e#esc3 este m!t mai co&siste&t)ad$-&d6(i preparate de "ctrie) prodse de patiserie) scri&atra!e di& frcte (i !e$me (i prodse !actate acide.At-t !a de& c-t (i !a ci& ara&area mese!or este diferit pe&tr

ser*ici a !a carte (i pe&tr mese coma&date

1:.ALCTUIREA MENIURILOR I A LISTELOR MENIUMe&i! desem&ea# tota!itatea preparate!or de "ctrie) cofetrie patiserie (i a!te mrfri a!ime&tare) care se ofer !a o si&$r mas 2F!orea4.) 1


17/29

B me&i! !a pre' ) simp!ic a!e$erea (i asi$r c!ie&t! de smacare *a p!tit. 9re'! este atr$tor) restara&t! pt-&d oferimai m!te *aria&te de me&iri !a pre'ri diferite) d-&d posi"i!itateade a!e$erea di& ce!e 7 preparate oferite+B me&i! c specic se adresea# copii!or) a*-&d & caracterdietetic+B me&i! imps este caracteristic *oiae!or forfetare c ac8itareaa&ticipat a meseiB me&i! coma&dat presp&e c preparate!e (i "tri!e ser*itese sta"i!esc c a&ticipa'ie 2"a&c8ete) semi&arii3.La %&tocmirea &i me&i tre"ie respectate o serie de re$!i) care poti&0e&'a %& cea mai mare msr scces! mesei oferite) 'i&-&d seama de/B e*e&ime&t! c care se ofer me&i! respecti*+B importa&'a mesei pe&tr cei ce o ofer+B posi"i!it'i!e de pre$tire (i ser*ire a me&i!i+B posi"i!it'i!e de apro*i#io&are (i de prodc'ie a &it'ii dea!ime&ta'ie p"!ic+B timp! afectat ser*irii me&i!i+B o"iceiri!e a!ime&tare (i preferi&'e!e c!i&are a!e co&smatori!or.La a!ctirea me&iri!or tre"ie e*itate ser*irea &or preparate diferiterea!i#ate di& aceea(i materie prim) preparate c ace!a(i aspect co!oristic)preparate $rase (i foarte co&siste&te. Ordi&ea de ser*ire a preparate!or%&tr&me&i comp!et *a rmtoarea/1. $stri reci (i ca!de 28ors do*re a&tipasti3) dar & tre"ieco&f&dat c $starea ser*it %&tre do mese pri&cipa!e+7. preparate!e !ic8ide 2spe) creme di& !e$me pasate ser*ite ccrtoa&e cior"e) "or(ri) co&somme6ri sp de car&e (i#ar#a*at) de$resat) co&ce&trat) strecrat3+:. preparate di& pe(te+;. a&treri reci (i ca!de 2preparate di& o) paste fi&oase) or$a&e !a$rtar 2cat3+. preparate de "a# 2fe!ri pri&cipa!e3) %&so'ite de !e$me 2$ar&itri (isa!ate3+?. "r-etri 2rom-&ii !e prefer %&tr6o $stare rece) fra&ce#ii dppreparat! de "a# iar e&$!e#ii (i america&ii) !a sf-r(it) %mpre& c


18/29

frcte!e3+@. d!ciri de "ctrie) prodse de cofetrie patiserie) %&$8e'at+. frcte.

49SERVIREA CONSUMATORILOR

S!'vi'!a :$ '!sta#'a$t!5&tr6& restara&t propri a!ime&ta'iei tradi'io&a!e) sisteme!e deefectare a ser*ici!i s&t/1. ser*ici! direct 2e&$!e#3/ c8e!&er! pre#i&t !a mas p!ato! pe care!6a coma&dat c!ie&t!) dp care %& ordi&ea de preferi&'c&osct) se apropie de c!ie&t (i c ator! tac-m!i de ser*it2c!e(te3) efectea# pe partea st-&$ a c!ie&t!i ser*ici! propri#is)a(e#-&d preparat! pe farfrie dp care a(ea# tac-m! deser*ici spre a&te"ra' c m-&ere!e) pe&tr a co&ti&a ser*irea.Dac este *or"a de & preparat ca!d) %&c!#irea farfrii!or se face !a!o*erator 2%&c!#itor de *ese!3. La fe! se efectea# ser*irea

preparate!or !ic8ide di& spier 2castro&3 c ator!i !(!i2po!o&ic3) ca# %& care spiera rom-&e %& m-& (i farfria pe mas+7. ser*ici! i&direct 2fra&ce#3/ dp pre#e&tarea p!ato!i) simi!arser*ici!i e&$!e#) pri& st-&$a c!ie&t!i) c!ie&t! se apropie defarfrie. 4!ie&t! se ser*e(te si&$r) c ator! tac-m!i deser*ici 2format di&tr6o !i&$r mare (i frc!i' pe&tr formarea&i c!e(te3. O *aria&t a acesti sistem este a(e#area spiereisa p!ato!i pe mas pe&tr ser*irea i&di*ida!+:. ser*it! !a farfrie 2P !americai&e3/ preparat! este $ata ara&at !afarfrie) este ads %& sa!o& pe m-&) ta* sa crcior. 4 m-&adreapt c8e!&er! a(ea# farfria %& drept! c!ie&t!i) pri& partea

dreapt a acestia. Em"!ema farfriei se a(ea# ctre ce&tr!mesei) tra&sa c friptr spre c!ie&t. 9ri& st-&$a c!ie&t!i sea(ea# sa!atiera %&trc-t !oc! acesteia este %& st-&$a) %& fatafarfriei sport. Tot(i) ce!e mai m!te opera'ii de ser*ire2pre#e&tarea !istei me&i) ser*irea !a farfrie) ser*irea "tri!or)de"arasarea) pre#e&tarea &otei de p!at3 se efectea# pe parteadreapt a c!ie&t!i+;. ser*ici! !a $8erido& 2P !a rsse3/ se efectea# opera'ii detra&(are) 0am"are) !etare) por'io&are %& fa'a c!ie&'i!or. Dptra&(are) prods! este ser*it !a farfrie sa direct) ser*ici! i&dco&siderat de %&a!t c!as 2Nico!esc R.) 1


19/29

S!'vi'!a :$ 7a'#'i9e&tr rea!i#area &ei "&e ser*iri a "tri!or tre"ie respectatte8&o!o$ia specic ecrei "tri) importa&t i&d asocierea cpreparate!e c!i&are oferite) %&s i&difere&t de tip! "trii) ser*irea serea!i#ea# !a pa8ar) pe partea dreapt a c!ie&t!i.

Fr a sta"i!i re$!i a"so!te pe&tr asocierea preparate!or (iprodse!or de patiserie c "tri!e) &e!e recoma&dri tre"ie respectate/B !a ser*irea $stri!or sa %&ai&tea !or se recoma&d "tri aperiti*esa *i&ri a!"e seci) (ampa&ie+B !a ser*irea spe!or) creme!or) cior"e!or & se recoma&d "tri) pri&ecep'ie !a &e!e cior"e co&ce&trate de pe(te) crstacee) se recoma&d& *i& a!" c trie a!coo!ic mai ridicat+B !a ser*irea preparate!or de pe(te sa crstacee este i&dicat ser*ireade *i& a!" sec+ c c-t pe(te!e este mai $ras) *i&! tre"ie s e maiacid+B !a ser*irea a&treri!or se recoma&d *i&ri a!"e demiseci (i *i&ri ro#e+

B !a preparate!e de "a# se recoma&d %& $e&era! *i&ri ro(ii/ !a cr&ri!ea!"e *i&ri ro(ii "c8etate) !a car&ea de *-&at 2mistre') cprioar) cer")iepre3 *i&ri ro(ii seci+B !a ser*irea "r-etri!or se co&ti& c *i&! de !a preparat! de "a#2*i& ro(3) ecep'ie fc-&d &e!e "r-etri 2te!emea de oaie3) !a carese ser*e(te & *i& ro#e sa a!" pro*e&it di& #o&a de &de pro*i&e"r-a+B !a ser*irea d!ciri!or de "ctrie (i a prodse!or de patiserie cofetrie se recoma&d *i&ri d!ci) !ic8ioroase) parfmate+B !a ser*irea cafe!ei este i&dicat o "tr di$esti* 2!ic8ior) co$&iac)rac8i de frcte piersici caise) porm"e) cire(e3.

1.Sta7ii'!a '!%#'i.' 3!$i#'i.' .0!'it! :$ #$it*%i! &! ai3!$ta%i!P#7icLa sta"i!irea pre'ri!or !istei de preparate c!i&are (i ame&iri!or)tre"ie s se respecte & a&sam"! de re$!i 2pri&cipi! pe&tr to'i3 coere&te(i ecie&te/1. Dispersarea pre'ri!or. 5& cadr! preparate!or de "a#) pre'! tre"ie%mpr'it %& trei pr'i e$a!e/tra&(a de pre'ri oase tra&(a media& tra&(a de pre'ri ridicateDistri"'ia fe!ri!or de m-&care %& cadr! tra&(ei media&e tre"ie s ece! p'i& e$a! c cea pre#e&tat %& ce!e do tra&(e !atera!e.

@=7. Amp!itdi&ea $amei. 5&tr6o $am de prodse dat) amp!itdi&eapre'!i 2difere&'a %&tre pre'! ce! mai mic (i pre'! ce! mai mare a! $amei3 &tre"ie s e mai mare de 7) :.:. Raportarea ca!it'ii !a pre') se ca!c!ea# pri& raport! %&tre pre'!medi cert (i pre'! medi oferit. 9re'! medi cert se ca!c!ea#raport-&dcifra de afaceri !a ca&titatea de preparate *-&dt iar pre'! medi oferit


20/29

repre#i&t sma pre'ri!or de *-are raportat !a &mr! fe!ri!or dem-&care oferit spre *-are.5& f&c'ie de *a!oarea raport!i a*em/B pre' satisfctor *a!oarea cpri&s %&tre =)< 1+B pre' ridicat *a!oarea s" =)


21/29

diferite: ca proces (procesul de productie agricola)si ca rezultat (productiaagricola propriu-zisa)6:

a) Productia agricola ca '.c!s poate fi definita ca o multime de activitatisi operatiuni de transformare a unor factori de productie, cu ajutorul fortei de

munca si a mijloacelor de munca, n bunuri sau produse agricole.b) Productia agricola ca '!


22/29

acest mijloc de productie, procesul productiv n agricultura nu ar putea avea locnici n ramura vegetala nici n cea animala, avnd n vedere ca furajele n cea

mai mare parte a lor se produc n sfera productiei agricole vegetale.n acelasi timp, pamntul reprezinta si un mijloc de munca. Prin

intermediul lui se asigura mediul de cresteresi dezvoltare a plantelor. Cu foarteputine exceptii, cum ar fi culturile hidroponice, plantele de cultura au ca suportmaterial pamntul, din care si extrag apasi toate componentele minerale de

care au nevoie n complexele activitati metabolice.Nu n ultimul rnd pamntul estesi un obiect al muncii. Asupra lui n

procesul de productie agricola se exercita o gama foarte larga de influente,unele pozitive, altele negative, influente care configureaza evolutia viitoare.

Ca factor de productie n agricultura, pamntul este caracterizat printr-o

serie de trasaturi, care l diferentiaza de ceilalti factori, dintre care cele maiimportante vor fi explicitate n continuare:

4/ Pa3>$t#l este un factor natural, un produs al naturii care dispune deun.t!$tia '.ctiv $!i3itat dar care nu.at! a'ticia si$5#' a.7ti$!'!a &! 7#$#'i ci$#3ai :3'!#$a c# at! 3i?.ac! (mecanice, chimice,biologice etc.) care actioneaza asupra lui prin intermediul fortei de munca6/ Pa3>$t# !st! i3itat ca s#'a0ata si 3.& &! 0..si$ta a5'ic.a/Suprafata (ntinderea) pamntului nu poate fi marita sau micsoratan

urma aplicarii unor procese de productie sau de alta natura, ci poate fi schimbatdoar modul de folosinta sau fertilitatea acestuia. Deci, suprafata totala a fondului

funciar este constanta.

@/ $ '.c!s# #tii$t# a'! .'!a'ti


23/29

reglarea mecanismelor reproductiei. Deci, munca este factorul de productieactivsi determinant, care n procesul de productie antreneaza ceilalti factori de

productie.Pentru a demonstra importanta factorului muncan utilizareasi

valorificarea celorlalti factori de productie Lewis Solomon citat de N. Dobrota(1997) sublinia: Pamntul este numai punctul de plecare al productiei. Daca nueste cineva care sa planteze, sa strnga recolta, sa scoata carbunii din pamnt,

sa construiasca sonde pentru extractia petrolului, capacitatea acestor resursede a fi factori de productie este aproape de zero.

Conform definitiei Dictionarului Explicativ munca reprezinta o activitateconstienta (specifica omului) ndreptata spre un anumit scop, n procesul careia

omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de

materii dintre elsi natura pentru satisfacerea trebuintelor sale.Oamenii cu aptitudinilesi deprinderile lor, cu experientasi cunostintele

dobndite sunt producatorii tuturor bunurilor economice.Mari economisti ai trecutului mai ndepartat sau mai apropiat, au definitsi

cuantificat valoarea muncii n evolutia societatii. Astfel, munca este considerata

sursa unica a avutiei natiunilor deci sursa tuturor bogatiilor societatii (AdamSmith; 1723-1790).

O contributie remarcabila la definirea rolului pe care munca l joacanansamblul vietii economice l-a avut John Maynard Keynes (1883-1946), care

decela ca munca este cea care produce totul, ajutata de ceea ce purta cndva

numele de mestesug, iar astazi se cheama tehnica, de resursele naturale care

nu costa nimic sau se obtin n schimbul unei rente, dupa cum sunt rare sauabundente. El a publicat n anul 1936 o lucrare deosebit de valoroasa Teoriagenerala a ocuparii fortei de munca.

Munca poate fi analizata din doua puncte de vedere:

6 economic6 social

Di$ #$ct &! v!&!'! !c.$.3ic, munca reprezinta o resursaeconomica, un factor de productie, respectiv un element al cheltuielilor de

productie caracterizat prin cantitate (numar de persoane), calitate (nivel de

pregatire educationala,stiintifica si profesionala)si pret (salariu/ora).Di$ #$ct &! v!&!'! s.cia 3#$ca, numitan acest caz0.'ta &!3#$ca (o parte din populatia totala a uneitari), este reprezentata de totalitateapersoanelor n vrsta legala de munca si apte de munca (care au capacitatea

fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica), indiferent daca

participa sau nu la vreo activitate n cadrul diviziunii sociale a munciianume:


24/29

-ca$titativ - munca trebuie analizatan legatura cu populatia, cu factoruldemografic n general. Populatia reprezinta att suport al factorului munca ctsi

destinatar al rezultatului proceselor de productie (consumator);-st'#ct#'a - pentru analiza resurselor de munca o importanta deosebita

o are structura pe grupe de vrsta a populatiei, sexsi mediu;- caitativ considerat de multi specialisti ca fiind mai important dectcel cantitativ ntruct prin cresterea nivelului de educatiesi de pregatire

profesionala a fortei de munca, prin asigurarea unui nivel ridicat de sanatateprecumsi prin motivarea acesteia creste calitatea muncii

19.CAPITALUL FACTOR DE PRODUCTIE NAGRICULTURA

Ca factor de productie rezultat din activitatea umana, capitalul are o sferade cuprindere foarte mare. El este format din totalitatea constructiilor industriale

si agricole, drumurilor, mijloacelor de transportsi comunicatii, masinilor,tractoarelorsi instalatiilor, materiilor primesi materialelor, combustibililor etc. la

care li se poate adaugasi informatia necesara activitatii economice. Ca factor

de productie capitalul si transmite valoarea asupra noilor produse rezultate dinutilizarea lui n procesele productive, respectiv valoarea acestuia intran

costurile de productiesi n preturile acestor produse.Dupa structurasi comportamentul n exploatare, capitalul tehnic se

clasifican:

6 capital fix sau active imobilizate6 capital circulant sau active circulante.

Caita# " reprezinta acea parte a capitalului tehnic (real) format dinbunuri care:

6 participa la mai multe cicluri de productie;

6 au durata de utilizare mai mare de un an, se consuma treptat fiindnlocuite doar atunci cnd sunt consumate total sau uzate;

6si transfera treptat valoarea asupra noilor produse obtinute prinintermediul amortizarii;

6 au un grad ridicat de specializare ceea ce face ca alternativele deutilizare a acestora sa fie reduse;6 au valoare mare de inventar.

Capitalul fix este reprezentat de: tractoare, masini agricole, instalatii,cladiri etc. a caror totalitate poarta denumirea deseptelul mortsi de

animalele care aduc venituri (cele de tractiune, de reproductiesi de renta)respectiv o parte aseptelului viu.


25/29

n procesul utilizarii, capitalul fix este supus uzurii, asa cum s-a aratatmai sus, ceea ce impune necesitatea rennoirii lui. Uzura poate fi de doua tipuri:

fizica si morala.

U


26/29

6 cererea agregata este formata prin nsumarea cererilor individualeFact.'ii ca'! i$#!$t!a


27/29

Oferta, n functie de sfera la care se refera, poate fi de doua tipuri:6 oferta individuala - reprezinta cantitatile de produse oferite de un

singur agent economic pentru vnzare ntr-o anumita perioada detimp;

6 oferta globala (oferta de piata) reprezinta cantitatile totale dintr-unbun oferite pe piata de catre vnzatori, la acelasi pret.Fiecare producator (comerciant) este interesat sa-si vnda bunurile

economice, astfel nct sa-si poata relua ciclul de productiesi, de asemenea, saobtina un profit. care sa-i permita sa obtina maximul de satisfactie (sau de

utilitate). Cantitatea oferita pe piata depinde ntr-o mare masura de:

6 pretul produsului pe piata;

6 pretul celorlalte produse existente pe piata si cu care produsul intran

relatie de concurenta;6 pretul factorilor de productie utilizati la obtinerea produsului etc.

6 alti factori (conditiile de stocare, subventiile, perspectivele demodificare a preturilor, mprejurari extra-economice etc.)

Productia agricola, datorita specificului activitatii (cicluri de productie

lungi, procese biologice etc) imprima ofertei o serie de caracteristici ceea ceo diferentiaza de ofertele altor produse pe piata. Printre acestea amintim:a+ O0!'ta a5'ic.a a'! . 'as>$&i'! (&is!'si!+ 3a'! &i$ #$ct&! v!&!'! t!'it.'ia si !st! i$ti3 !5ata &! s./ Aceasta caracteristica estevalabila pentru toatetarile, inclusiv pentru Romnia. Productia agricola,

exprimata ca totalitatea bunurilor produse n ramura vegetala si zootehnica, este

rezultatul unui numar extrem de mare de exploatatii agricole raspndite pentreaga suprafata a unei zone (judet, regiune,tara etc). Aceasta atomizare a

ofertei agricole influenteaza negativ performanta acestui sector economic:agricultura;7+ O0!'ta a5'ic.a !st! &!!$&!$ta 0av.'a7iitat!a c.$&itii.'!c..5ic! a!


28/29

nu folosesc sisteme agricole performante ceea ce duce la diminuarea acesteiaatt din punct de vedere cantitativ ctsi calitativ;!+ P'.ctia a5'ic.a .7ti$#ta:$ '.c!s# '.ctiv &i$ a5'ic#t#'a.at! av!a t'!i &!sti$atii:-a#t.c.$s#3 n special productia rezultatan fermele de subzistenta;-c.3!'ciai


29/29

societatii a produselorsi serviciilor prin cumparare n scopul satisfaceriipreferintelorsi nevoilor personale;&+ $ 'a.'t &! &!sti$atia '.s!.' si s!'vicii.' ca'! 0ac .7i!ct#c.$s#3##i2- consum material-consum de bunuri materiale. La rndul sau consumul

material poate fi: consum de'.s! ai3!$ta'! si consum de'.s!$!ai3!$ta'!;- consum nematerial-consum de servicii;!+ $ 'a.'t c# 'ata c.$s#3##i2- consum de folosinta curenta, reprezinta un consum imediat, prin carevaloarea bunurilor consumate se pierde (cum sunt produsele alimentare);

- consum de folosinta medie, prin care valoare bunurilor consumate sepierde dar nu imediat (mbracaminte, ncaltaminte);

- consum de folosintandelungata, respectiv un consum durabil, valoarea

bunurilor pierzndu-se treptat, ntr-o valoare mai mare de timp (produseelectrocasnice, mobila, autoturisme, etc.)

cap 3 de listat

Documents

Transcript of cap 3 de listat