Cap 2 Infrastructura

10
2.1.3.1 Infrastructura de transport Reteaua de drumuri Analiza retelei de cai de comunicatie a fost efectuata pornind de la necesitatile de transport prezentate şi de la prognozarea în contextul zonal şi macrozonal. Caile de comunicatie sunt reprezentate în judet intr-o structura integrala de cai rutiere şi feroviara şi constituie un domeniu esential în dezvoltarea viitoare a judetului. Importanta infrastructurii de transport creste, daca avem în vedere faptul ca judetul este traversat de magistrale rutiere şi feroviare care asigura legaturi regionale şi externe. Reteaua de cai rutiere : La nivel de judeţ densitatea drumurilor este de 3,3 km / km2 (30,8 km / 100 km2). Densitatea este mai mare în partea centrala şi de est a judeţului şi mai redusa în vest, în zona montana. Principala artera rutiera drumul european E 85 străbate judeţul de la sud la nord în lungul Culoarului Siret. Cele mai importante drumuri naţionale sunt: - DN 15: străbate judeţul de la sud - est la vest pe ruta Costişa – Roznov – Piatra Neamţ – Bicaz – Poiana Largului - Grinţies şi asigura legătura cu Ardealul prin Borsec – Topliţa. - DN 15 B: din E 85 ( Timişeşti), prin Târgu Neamţ, la Poiana Largului (racord la DN 15); - DN 15 C: Piatra Neamţ –Târgu Neamţ, spre Fălticeni şi Suceava prin Brusturi-Drăgăneşti; - DN 15 D: Piatra Neamţ – Roman ( cu racord din Roman la E 85 ); în continuare din Roman, prin Poienari, spre Vaslui; - DN 12 C din Gheorghieni, prin Lacul Roşu – Cheile Bicazului, la Bicaz ( racord la DN 15 ) - DN 17B: de la Vatra Dornei prin Borca – Fărcaşa la Poiana Teiului ( racord la DN 15). Restul drumurilor sunt drumuri judeţene şi comunale care completează reţeaua rutiera a judeţului.

Transcript of Cap 2 Infrastructura

Page 1: Cap 2 Infrastructura

2.1.3.1 Infrastructura de transport

Reteaua de drumuri

Analiza retelei de cai de comunicatie a fost efectuata pornind de la necesitatile de transport prezentate şi de la prognozarea în contextul zonal şi macrozonal.Caile de comunicatie sunt reprezentate în judet intr-o structura integrala de cai rutiere şi feroviara şi constituie un domeniu esential în dezvoltarea viitoare a judetului. Importanta infrastructurii de transport creste, daca avem în vedere faptul ca judetul este traversat de magistrale rutiere şi feroviare care asigura legaturi regionale şi externe. Reteaua de cai rutiere :La nivel de judeţ densitatea drumurilor este de 3,3 km / km2 (30,8 km / 100 km2). Densitatea este mai mare în partea centrala şi de est a judeţului şi mai redusa în vest, în zona montana. Principala artera rutiera drumul european E 85 străbate judeţul de la sud la nord în lungul Culoarului Siret.Cele mai importante drumuri naţionale sunt:- DN 15: străbate judeţul de la sud - est la vest pe ruta Costişa – Roznov – Piatra Neamţ – Bicaz – Poiana Largului - Grinţies şi asigura legătura cu Ardealul prin Borsec – Topliţa.- DN 15 B: din E 85 ( Timişeşti), prin Târgu Neamţ, la Poiana Largului (racord la DN 15);- DN 15 C: Piatra Neamţ –Târgu Neamţ, spre Fălticeni şi Suceava prin Brusturi-Drăgăneşti;- DN 15 D: Piatra Neamţ – Roman ( cu racord din Roman la E 85 ); în continuare din Roman, prin Poienari, spre Vaslui;- DN 12 C din Gheorghieni, prin Lacul Roşu – Cheile Bicazului, la Bicaz ( racord la DN 15 )- DN 17B: de la Vatra Dornei prin Borca – Fărcaşa la Poiana Teiului ( racord la DN 15).Restul drumurilor sunt drumuri judeţene şi comunale care completează reţeaua rutiera a judeţului.Reţeaua de drumuri din judeţul Neamţ pe categorii de importanta şi grad de modernizare în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.1 – 11 Drumurile publice din judeţul Neamţ ( la 31.12.2008)

Categorie drum

Drumurimodernizate

Drumuri cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare

Lungimetotal

Drumuri naţionale 398 12 410Drumuri judeţene şi comunale

59 503 1 397

TOTAL drumuri publice 457 515 1 807Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2009

Page 2: Cap 2 Infrastructura

În tab 2.1 - 12 sunt arătate distantele pe drumurile publice intre oraşul resedinta de judeţ şi celelalte oraşe din judeţ:

Tabel nr. 2.1 - 12 Distantele rutiere intre oraşul resedinta de judeţ şi celelalte oraşe

Resedintă judeţLocalitatea Distanta

(km)Drum de legatura

Piatra Neamţ

Roman 46 DN 15 D

Târgu Neamţ 44 DN 15 C

Bicaz 26 DN 15

Roznov 13 DN 15

În ceea ce priveşte lungimea străzilor orăşeneşti la sfârşitul anului 2005, acestea atingeau o lungime de 385 km, din care străzi modernizate 277 km. În figura următoare este prezentată infrastructura rutieră principală a judeţului Neamt, relevantă pentru analiza soluţiilor de transport al deşeurilor.

Reţeaua de căi ferate Densitatea de cai ferate în judeţul Neamţ este de 22,7 km/km2. Din cei 174 km de cale ferata 44 km sunt electrificaţi. Principala cale ferata este linia magistrala 500 Bucureşti - Adjud - Bacău - Roman – Suceava. Calea ferata 509 asigura legătura cu magistrala 500 de la Bicaz prin Piatra Neamţ – Roznov – Buhuşi- Bacău.Datele centralizatoare referitoare la reţeaua feroviara din judeţul Neamţ ( linii ferate cu ecartament normal) în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 13 – 4. Reţeaua de cale ferata ( km) din judeţul Neamţ ( la 31.12.2005)

TOTAL reţea cai ferate(km)

Cai ferate cu ecartament normal(km)

Cai ferate electrificate(km)

174 174 44Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2006 (Anexa 2.1)

Page 3: Cap 2 Infrastructura

Anexa.

ROMAN

TARGU-NEAMT

LEGENDA

JUDETUL NEAMTRETEAUA DE DRUMURI PUBLICE

SCARA 1:100.000

Transport publicEvoluţia numărului de vehicule înscrise în circulaţie, la nivel de judeţ, pe categorii, este inscrisa în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.1 - 13 Vehicule înscrise în circulaţie în judeţul Neamţ

Categorievehicul

Anul

2005Vehicule transport mărfuri –TOTAL, din care: 8 012● Autoutilitare: 5 591

● Autovehicule specializate: 1 753● Autotractoare: 666● Autoremorchere: 2Tractoare agricole 1 693Autovehicule speciale 316Motociclete 541Motorete 121

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2009

Page 4: Cap 2 Infrastructura

Transportul public de calatori a fost asigurat prin următoarele categorii de autovehicule:

Tabel nr. 2.1 - 14 Autovehicule destinate transportului de calatori

Categorievehicul

Anul2005

Vehicule pentru transport calatori-TOTAL- Autobuze- Microbuze- Autoturisme TOTAL, din care: proprietate personala

54 98433423554 415

48 396

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2006

2.1.3.2 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa prin retele de distributie este prezenta mai ales în mediul urban, putine localitati rurale dispunând de reţea proprie. Localitatile ce beneficiaza de aprovizionare cu apa potabila prin reţeaua de distribuţie reprezintă 10,1% din numărul total al localitatilor din judet. Lungimea simpla a reţelei de distribuţie a crescut de la 656,6 km în 2000 la 946,2 km în 2005. Din acest punct de vedere judeţul Neamţ ocupa locul 24 intre judeţele Romaniei.Consumul de apa potabila raportat la populaţia judeţului este de 27,20 m3/loc .Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile pe medii (urban şi rural) şi a consumului de apa la sfârsitul anului 2005 sunt redate în tab.2.1.-6.În municipiul Piatra Neamt se aplica măsura ISPA 2002 RO 16 P PE 023 “Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a Staţiei de epurare ape uzate” în valoare totală de 28.594.545 Euro. Finanţarea măsurii este asigurată în proporţie de 74% de Comisia Europeană, iar cofinanţarea reprezintă 26 % din valoarea totală fiind asigurată printr-un împrumut de la BEI, de către APA SERV SA.

Tabel nr. 2.1 - 15 Reţeaua şi volumul de apa potabila distribuită în localitatile din judetul Neamt în anul 2005

IndicatorMediulurban

Mediul rural

Total

Număr localitati cu reţea de distribuţie a apei potabile

455 50

Lungime totala simpla a reţelei de distribuţie(km) 405,9 540,3 946,2

Apa potabila distribuita (mii m3), din care:- pentru uz casnic :

13 135 2 389 15 524

9 494 2 170 11 664Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2006

2.1.3.3 Canalizare

Page 5: Cap 2 Infrastructura

La sfarsitul anului 2005 în judetul Neamt lungimea totala simpla a retelei de canalizare era de 218,3 km. Raportata la lungimea retelei de distributie a apei potabile reteaua de canalizare reprezinta doar 23,1% din lungimea lor. Referitor la lungimea totala a conductelor de canalizare judetul Neamt ocupa pozitia 21 cu o pondere de 1,6%.Un numar de 14 localitati din judet dispun de retea de canalizare (3,2% din totalul oraselor, comunelor şi satelor) insa marea majoritate a localitatilor rurale nu beneficiaza de acest serviciu. Cele 9 comune care dispuneau la sfarsitul anului 2005 de retea de canalizare sunt: Alexandru cel Bun, Baltatesti, Bicazu Ardelean, Ceahlau, Pangarati, Pipirig, Sabaoani, Savinesti şi Tasca.Epurarea apelor uzate orasenesti şi comunale se asigura în statiile de epurare existente insa în unele cazuri acestea sunt subdimensionate, nemodernizate sau sunt exploatate necorespunzator. Intr-un numar insemnat de localitati rurale şi chiar la periferiile oraselor apele uzate se colecteaza în fose septice vidanjabile sau se arunca pe suprafata solului şi în reteaua hidrografica. De asemenea exista un numar redus de autovehicule specializate pentru colectarea apelor uzate şi igienizare ( autovidanjoare, autovehicule pentru stropit strazile).Prin proiectul ISPA 2 în municipiul Piatra Neamt pentru zonele construite se rezolvă aproape total problema canalizării menajere, acest proiect cuprinzând următoarele :- reabilitarea staţiei de epurare şi aducerea acesteia în parametri tehnici corespunzători cerinţelor europene;- realizarea de reţele stradale în zonele: Vânători, Gara Veche, Văleni, Doamna, Ciritei, Balaur, Strada Cetatea Neamţului, Strada 1 Decembrie 1918 (Balaur), Strada Fermelor;- reabilitarea de reţele în zonele : Dărmăneşti, Centură, Gara Veche. Date privind reteaua de canalizare din judet la nivelul anului 2005 sunt centralizate în tabelul 2.1.- 7.

Tabel nr. 2.1 – 16 Date privind reteaua de canalizare din judetul Neamt

IndicatorMediulurban

Mediul rural

Total

Număr localitati cu reţea de canalizare 14 5 19Lungime totala simpla a reţelei de distribuţie(km)

299,219,4 318,6

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2006

Mediul rural este slab dotat cu utilităţi, mai puţin de 30% din populaţie având acces la alimentare cu apă şi canalizare. Multe dintre comunele judeţului Neamt au accesat însă fonduri europene (SAPARD), care le permit extinderea sau îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. Planul de măsuri pe termen mediu şi lung rezultat din procesul de negociere a capitolului 22 – Mediu cuprinde o etapizare a dotării cu reţele de canalizare şi staţii de epurare pentru toate localităţile judeţului. De asemenea în prezent se derulează o serie de proiecte privind alimentarea cu apă şi canalizarea finanţate prin intermediul Ordonanţei 7/2006. proiecte de alimentare cu apa: - localitatea Buruienesti, comuna Doljesti;- localitatea Moldoveni, comuna Moldoveni;- localitatea Todireni, comuna Stanita;

Page 6: Cap 2 Infrastructura

- localitatea Sagna, comuna Sagna. proiecte de canalizare:- retele de canalizare, comuna Sabaoani;- retele de canalizare şi statie de epurare, comuna Girov;- retele de canalizare şi statie de epurare, comuna Sagna;- retele de canalizare şi statie de epurare, comuna Vanători;- retele de canalizare şi statie de epurare, comuna Pipirig.

2.1.3.4 Sisteme de incalzire Încălzirea se asigur centralizat, îndeosebi în oraşe, prin centrale termice de cartier,

de bloc sau individual (centrale termice de apartament sau incalzire la sobe ). Agentul termic utilizat este îndeosebi gazul natural, combustibilul solid (lemn şi deşeuri din lemn) sau lichid (păcura, CLU). În mediul rural domina sistemele de încălzire pe baza de lemn sau deşeuri din lemn. În oraşe agentul termic cel mai frecvent utilizat este gazul natural. Lungimea simpla a conductelor de distribuţie a gazelor naturale la nivelul anului 2005 în judeţul Neamţ a fost de 321,3 km.Date privind sistemul de încălzire cu gaze naturale în tabelul următor:

Tabel nr. 2.1 – 17 Reţeaua de conducte şi volumul de gaze naturale distribuite în judeţul Neamţ la sfârsitul anului 2005

IndicatorMediulurban

Mediul rural

Total

Număr localitati în care se distribuie gaze naturale

47 11

Volumul de gaze distribuit (mii m3), din care - pentru uz casnic:

* * 132 909* * 53 010

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Neamţ – 2006 * - nu exista date

1.4.1. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale:

Judeţul Neamţ 2006 2007 2008 2009* 2010*

Total economie 196 196.4 193.8 191.6 188.6

Agricultură,vânătoare şi silvicultură 85,5 83,9 82,2 - -

Industria (din care) 36,4 35,9 36,0 - -

Industria extractivă 0,3 0,4 0,4 - -

Industria prelucrătoare 34,3 33,7 34,0 - -

Energia electrică şi termică, gaze şi apă 1,8 1,8 1,6 - -

Construcţii 8,3 9,0 9,1 - -

Page 7: Cap 2 Infrastructura

Comerţ 26,0 26,6 24,7 - -

Hoteluri şi restaurante 3,7 4,0 3,8 - -

Transport, depozitare şi comunicaţii 5,9 6,5 6,6 - -

Intermedieri financiare 3,8 4,1 4,8 - -

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 5,9 6,4 6,3 - -

Administraţie publică şi apărare 3,8 4,1 4,8 - -

Învăţământ 9,2 8,9 9,2 - -

Sănătate şi asistenţă socială 7,5 7,5 7,8 - -

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2,5 2,3 1,8 - -

Sursa: Balanţa forţei de muncă – la sfârşitul anului ; - Lipsă de date; *- Date previzionate prin Metoda

Sporului Mediu.