Cap. 2 - Pneumologie

Alergiile respiratorii la adult

1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:

a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii

b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti

c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al rinitei si severitatea ei

d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani

e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic

2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:

a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici

b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici

c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic

d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

3. Este FALS despre IgE:

a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml

b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu alergie documentata

c. Poate fi crescut in tabagism

d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite identificarea alergenului

e. Poate fi crescut in parazitoze

4. NU este adevarat despre prick-test:

a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului

b. Sunt sensibile

c. Sunt specifice

d. Determina edem si disestezii la 6 ore

e. Sunt nedureroase

5. Este alergen major pentru acarieni:

a. Der f 1

b. Der p 1

c. Fel d 1

d. Fel f 1

e. Can f 1

6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:

a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent responsabil de sensibilizare

b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii astmatici

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de ori

d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:

a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati

b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si corticoizi inhalatori

c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni

d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati

e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de rinita usoara

CM 8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:

a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana

b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii

c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti

d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau persistent si severitatea rinitei

e. Rinita preceda de obicei astmul

9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:

a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergicb. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici

c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat

d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului

e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului

10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:

a. Hipereozinofilie sanguina

b. IgE = 160 UI/ml

c. Hiperbazofilie sanguina

d. IgE = 159 UI/ml

e. Hiperneutrofilie sanguina

11. Este adevarat despre prick-test:

a. Sunt sensibile

b. Sunt specifice

c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore

d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice

e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai mare de 2 mm

12. Este adevarat despre pneumalergeni:

a. Alergenul major acarian este Der p 1

b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de ori

d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:

a. Alternaria alternata

b. Ficus benjamina

c. Botritis

d. Blatella germanica

e. Dermatophagoides farinae

14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:

a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente

b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severec. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului

d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor

e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu actiune locala

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 E. 2 D. 3 B. 4 A. 5 B. 6 E. 7 A.

Complement multiplu:

8 C, D. 9 B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, B, C, D. 12 A, C, D. 13 B, D, E. 14 A, C, E.Astmul la adult

1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU EXCEPTIA:

a. Tuse

b. Opersiune toracica

c. Wheezing

d. Expectoratie

e. Dispne

2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:

a. Tusea poate fi singurul simptom

b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul

c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite

d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna datorate astmului

e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort

3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:

a. VEMSpost - VEMSpre = 160 ml

b. VEMSpost - VEMSpre = 160 ml

c. VEMSpost - VEMSpre = 140 ml

d. (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%

e. (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%

4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:

a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuite

b. Criza severa cu normocapnie

c. Criza severa cu hipercapnie

d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica

e. PEF < 50% din valoarea teoretica

5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:

a. Tulburari de constiinta

b. FC > 120/min

c. Pauze respiratorii

d. Respiratie paradoxala

e. Hipercapnie > 50 mmHg

6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesive

c. Radiografia toracica este un examen de rutina

d. In functie de context se poate face o hemograma

e. In functie de context se poate face o hemocultura

7. Este FALS despre astmul instabil:

a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva

b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmatice

c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav

d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de instabilitate

e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament intarziind astfel contactul cu medicul

8. NU face parte din criteriile de astm instabil:

a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice

b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice

c. Agravare in timpul noptii

d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite

e. Crize pluricotidiene

9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30min

b. Oxigen nazal 2l/min

c. Corticoizi sistemici

d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adulti

e. Hidratare abundenta 3l/zi

10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:

a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima

b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima

c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison timp de 5-10 zile

d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie

e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2 luni dupa incident

11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm - astmul persistent usor CU EXCEPTIA

a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi

b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana

b. Activitate fizica normala

c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent

d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala

e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent moderat:

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h

b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h

c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h

d. Formoterol 24-48 micrograme/24h

e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:

a. Polen

b. Tutun

c. AINS

d. Betablocante

e. IEC

Complement multiplu

15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:

a. Eozinofile

b. Limfocite T

c. Limfocite B

d. Mastocite

e. Macrofage

16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:

a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si tuse

b. Tusea nu apare niciodata singura in astm

c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori

d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii

e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice

17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:

a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astmb. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale

c. Daca VEMSpost - VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila

d. Daca (VEMSpost - VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibila

e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF

18. Sunt semne de gravitate a unui astm:

a. Anxietate

b. Liniste auscultatorie

c. FR 100/min

e. PaCO2 > 30mmHg

19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:

a. Tulburari de constiinta

b. PEF < 30% decat cel teoretic

c. Cianoza

d. Liniste auscultatorie

e. Pauze respiratorii

20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul potentialelor situatii de urgenta din astm:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesive

c. Radiografia toracica se face sistematic

d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata

e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm

21. Este adevarat despre astmul supraacut:

a. Este o forma de AAG

b. Poate conduce la deces in cateva minute

c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini 1 data pe saptamana


e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

28. Caracterizeaza stadiul 3 astm persistent moderat:

a. Simptome cotidiene

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

c. Frecvent simptome de astm nocturn


e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

29. Caracterizeaza stadiul 4 - astmul persistent sever:

a. Simptome permanente

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna


e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

30. NU corespund parametrilor optimi in tratamentul astmului:

a. Simptome diurne 50%

c. SaO2 125% din cel teoretic, nesecretanti

d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg

e. Pacienti cu HTAP

32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara oxigenoterapie pe termen lung:

a. PFR/1-2 ani

b. PFR o data pe an

c. Radiografie toracica /1-2 ani

d. Radiografie toracica o data pe an

e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 B. 3 D. 4 B. 5 C. 6 B. 7 C. 8 A. 9 C. 10 C. 11 B. 12 B. 13 A. 14 D.


15 B, D, E. 16 B, E. 17 B, C. 18 B, D. 19 A, C. 20 B, C, D. 21 B, E. 22 A, B, C. 23 A, C, E. 24 A, C, D. 25 B, C, D. 26 A, B, D, E. 27 A, C, D, E. 28 B, E. 29 A, D. 30 A, D, E. 31 A, C. 32 B, D.

Detresa respiratorie acuta la adult

1.In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii radiologice poate sugera:

a.Dispnee laringiana

b.Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva

c.Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva

d.Astm acut grav

e.EPA

2.In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii radiologice poate sugera:

a.Dispnee laringiana

b.SDRA

c.Embolie pulmonara

d.Astm acut grav

e.Pneumotorace bilateral sau compresiv

3.NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:

a.Sindromul Mendelson

b.Transfuzii masive

c.Bleomicina

d.Embolia grasoasa

e.Embolia amniotica

4.Este traumatism toracic cauzator de SDRA:

a.Contuzia pulmonara

b.Politraumatism

c.Arsuri intinse

d.Fracturi ale oaselor lungi

e.Zdrobire de membre

5.NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:

a.Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala

b.Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol

c.Eliminarea pneumotoracelui prin CT

d.Un bilant infectios extrarespirator complet

e.LBA si recoltare distala protejata

6.Este adevarat despre SDRA:

a.Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia

b.Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab perfuzate

c.In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol

d.Capacitatea reziduala functionala este crescuta

e.Volumul de inchidere al alveolelor este redus

7.NU este adevarat despre managementul SDRA:

a.Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

b.Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei hidrosodate

c.Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cel mai bine ventilate

d.Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica crescand hipercapnia

e.NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv

Complement multiplu

8.In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipercapnie cu absenta opacitatii radiologice pulmonare:a.Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive

b.Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive

c.Embolia pulmonara

d.Astm acut grav

e.Pneumotoracele bilateral sau compresiv

9.In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipoxie cu prezenta opacitatii radiologice pulmonare:

a.Embolia pulmonara

b.Astmul acut grav

c.Pneumotoracele bilateral

d.EPA

e.SDRA

10.Caracterizeaza SDRA:

a.PaO2/FiO2

b.PAPO > 18 mmHg

c.Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare

d.Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare

e.Mortalitate de 50%

11.Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:a.Embolia amniotica

b.Embolia grasoasa

c.Bleomicina

d.Sindromul Mendelson

e.Pancreatita acuta necrotica

12.Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:

a.Penumopatie bacteriana

b.Pneumopatie virala

c.Soc septic

d.Embolia grasoasa

e.Embolia amniotica

13.Este FALS despre SDRA:

a.Tulburarea principala este hipoxemia

b.Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuzie

c.Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab ventilated.Capacitatea reziduala functionala este crescuta

e.Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate

14.Este adevarat despre managementul SDRA:

a.Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitivab.Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate

c.NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate

d.Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

e.Se vor evita vasodilatatorii

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 D. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 B. 7 A.


8 A, B. 9 D, E. 10 A, D, E. 11 A, C, E. 12 A, B. 13 C, D. 14 A, B, E. Dispneea acuta si cronica

1. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Hipoxie + hipercapnie - Criza de astm

b. Hipoxie + hipocapnie - Pneumopatie acuta

c. Hipoxie + hipocapnie - Decompensare BPOC

d. Hipoxie + hipercapnie - Embolie pulmonara

e. Hipoxie + hipercapnie EPA

2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:

a. Cianoza

b. Asterixis

c. Polipnee

d. Tiraj intercostal

e. Respiratie abdominala paradoxala

3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face gazometrie sanguina in caz de, CU EXCEPTIA:

a. Cianoza

b. Transpiratii

c. Obstacol pe caile superioare

d. Tulburari de constienta

e. Miscari respiratorii anormale

4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei acute:

a. Masurarea FEV

b. Ecografia cardiaca

c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie

d. Gazometrie sanguina

e. Cateterism cardiac drept

5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:

a. Epiglotita infectioasa

b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala

c. Astm paroxistic

d. Edem Quincke

e. Pneumopatie acuta infectioasa

6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:

a. Embolia pulmonara

b. EPA

c. Pneumopatia de hipersensibilitate

d. Pleurezie masiva

e. Atelectazie completa

7. Caracterizeaza platipneea:

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

b. Apare in insuficienta cardiaca stanga

c. Apare doar in ortostatism

d. Apare doar in clinostatism

e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea cu plamanul afectat


8. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Hipoxie + hipercapnie - Criza de astm

b. Hipoxie + hipocapnie - Pneumopatie acuta

c. Hipoxie + hipocapnie - Embolie pulmonara

d. Hipoxie + hipercapnie - Decompensare BPOC

e. Hipoxie + hipercapnie EPA

9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul dispneei:

a. Cianoza

b. Colaps

c. Asterixis

d. Coma

e. Respiratie abdominala paradoxala

10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute dupa descoperirea unui obstacol pe caile aeriene superioare:

a. Laringoscopie

b. Deschiderea gurii

c. Retragere la deget

d. Drenaj

e. Heimlich

11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:a. Ecografia cardiaca

b. Laringoscopie

c. Fibroscopie bronsica

d. Cateterism cardiac drept

e. Radiografie toracica

12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:

a. Epiglotita infectioasa

b. Pneumopatia de hipersensibilitate

c. EPA

d. Pneumotorace spontan

e. Cancer laringian

13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:

a. Decompensare acuta a BPOC

b. Astm paroxistic

c. Pneumopatia de hipersensibilitate

d. Edemul Quincke

e. EPA

14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:

a. Pneumopatia de hipersensibilitate

b. Pneumopatia acuta infectioasa

c. Pneumotorace spontan

d. Edem Quincke

e. Epiglotita infectioasa

15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:

a. Pneumotorace spontan

b. EPA

c. Edem Quincke

d. Compresie traheala prin tumora mediastinala

e. Pleurezie masiva

16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:

a. Embolia pulmonara

b. EPA

c. Anemia acuta

d. Edem Quincke

e. Boli neuromusculare

17. Sunt cauze ale dispneei cronice:

a. Boli neuromusculare

b. Pericardita cronica constrictiva

c. BPOC

d. Dispneea psihogena

e. Anemia cronica

18. Caracterizeaza platipneea:

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea plamanului afectat

c. Dispnee doar in pozitie ortostatica

d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga

e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta

Raspunsuri:

Complement simplu:1 B. 2 B. 3 C. 4 D. 5 C. 6 A. 7 C.


8 B, C, D. 9 A, E. 10 A, B, C, E. 11 A, C, D. 12 A, E. 13 C, D. 14 A, B. 15 A, E. 16 A, C, E. 17 A, B, C, E. 18 C, D.

Hemoptizia

1.Este adevarat despre hemoptizie:

a.Hemoptizia masiva - intre 50-200 ml/24h

b.Hemoptizia fudroaianta - peste 300-500 ml/24h

c.Hemoptizia masiva - > 200 ml odata

d.Hemoptizia in cantitate mica - 200 ml/24h

e.Hemoptizia in cantitate medie - < 50 ml/24h ;

2.Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:

a.Radiografie toracica

b.Fibroscopie bronsica

c.Hemoleucograma

d.CT toracic

e.LBA

3.Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:

a.Sindrom Churg-Strauss

b.Hemosideroza pulmonara

c.Lupus

d.Sarcoidoza

e.Sindrom Goodpasture

4.NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:

a.Fisura bronsica

b.Tulburari de hemostaza

c.EPA cardiogenic

d.Embolie pulmonara

e.Anevrismul aortei toracice

5.Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:

a.Micobacterioza atipica

b.Grefa aspergilara

c.Bronholitiaza

d.Dilatare a bronhiilor

e.Necroza aseptica a maselor pseudotumorale

6.NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:

a.Spitalizare sistematica

b.Oxigenoterapie in functie de gazometrie

c.Tratarea cauzei

d.Firboscopia poate fi facuta a doua zi

e.Pozitia Trendelenburg

Complement multiplu

7.Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie

a.Sangele provine doar din caile subglotice

b.Nu orice hemoptizie necesita internare

c.O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii santinela

d.Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina

e.Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema

8.Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:

a.Gazometrie

b.Grupa sanguina

c.Rh

d.Firboscopie bronsica

e.Biopsie bronsica

9.Sunt cauze de hemoragie alveolara:

a.Sindrom Goodpasture

b.Boala Wegener

c.Sindrom Rendu-Osler

d.Sindrom Churg-Strauss

e.Lupus

10.Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:

a.Recidiva BK

b.Asperligiom

c.Micobacterioza atipica

d.Necroza aseptica pe cicatrice

e.Bronholitiaza

11.Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:

a.Micobacterioza atipica

b.Bronholitiaza

c.Cancer pulmonar

d.Grefa aspergilara

e.BK

12.Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:

a.Perfuzarea de solutii macromoleculare

b.Terlipresina 1 mg i.v.

c.Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare

d.Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei

e.Chirurgia hemostazei

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 C. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C. 6 E.


7 A, C, E. 8 A, B, C, D. 9 A, B, D, E. 10 A, B, E. 11 A, D, E. 12 A, C, E.

Infectiile bronhopulmonare la adult

1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:

a. Expectoratie

b. Temperatura > 37,5

c. Dureri toracice

d. Tahicardie > 100/min

e. Dispnee

2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:

a. Opacitate parenchimatoasa unica

b. Opacitate parenchimatoasa difuza

c. Opacitati in focare multiple

d. Opacitati interstitiale

e. Opacitati interstitiale difuze

3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:

a. Diabet zaharat

b. Varsta > 65 ani

c. BPOC

d. Drepanocitoza homozigota

e. Boala renala

4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea CU EXCEPTIA:

a. Frecventa cardiaca > 125/min

b. Temperatura < 35 grade

c. Cianoza

d. TA > 140/90

e. Confuzie

5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:

a. PaO2 < 60 mmHg

b. PaCO2 > 50 mmHg

c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg

d. Hemoglobina < 9 g/dl

e. Leucopenie < 4000 GB/ml

6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Temperatura < 35 grade

b. Leucocite > 18000 GB/ml

c. Uree > 7mmol/l

d. TA < 90/60 mmHg

e. Frecventa respiratorie > 30/min

7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU EXCEPTIA:

a. Debut brutal

b. Junghi toracic

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

d. Afectare bilaterala

e. Febra crescuta inca din prima zi

8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:

a. S. pneumoniae

b. M. pneumoniae

c. Haemofilus influenzae

d.Chlamidia pneumoniae

e.Moraxella catarrhalis

9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face cu:

a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic

b. Rifampicina 600mg/12h

c. Ceftriaxona 1g/24h

d. Ofloxacina

e. Eritromicina 1g/6h

10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Debut rapid progresiv

b. Tuse seaca

c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice

e. Tratament cu macrolide

11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:

a. Debut progresiv

b. Rinofaringita

c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx

d. Test Coombs direct pozitiv

e. Tratament cu penicilina G i.v.

12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:

a. Opacitati alveolare confluente pe Rx

b. Halena fetida

c. Anemie hemolitica

d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii

e. Tratament cu macrolide

13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU se recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:

a. Toxoplasmoza

b. Pneumocistoza

c. Criptococ

d. CMV

e. MAI

14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Debut subacut

b. Sputa ruginoasa

c. Evolutie posibila cu piopneumotorace

d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibil

e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent

15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:

a. Debut brutal

b. Opacitati interstitiale bilaterale

c. Opacitate alveolara sistematizata

d. Tuse seaca

e. Semne extrarespiratorii digestive: greata

16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU EXCEPTIA:

a. Febra 38-39

b. Raluri ronflante in prima faza

c. Raluri umede in a doua faza

d. Tuse productiva in prima faza

e. Tuse nedureroasa in a doua faza

17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile

b. Poate asocia rinoree

c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana

d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate

e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana

18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si expectoratia este verzuie CU EXCEPTIA:

a. Amoxicilina

b. Macrolide

c. Pristinamicina

d. Cefotaxime

e. Cefotiam-hexetil

Complement multiplu19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:

a. Tuse

b. Temperatura > 37,5

c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aericad. Opacitati interstitiale

e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare

20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:

a. Varsta > 60 de ani

b. BPOC

c. Splenectomia

d. Drepanocitoza homozigota

e. Diabetul zaharat echilibrat

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:

a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc

b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc

c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc

d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc

e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc

22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie imposibila:

a. Greata

b. Varsaturi

c. Tulburari ale functiilor superioare

d. Temperatura > 38

e. Risc de nerespectare a tratamentului

23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Hb < 10g/dl

b. Leu < 4000/ml

c. PaO2 < 60 mmHg

d. Leu > 20000/ml

e. Cresterea timpului de protrombina

24. Sunt elemente ale scorului CRB65:

a. Confuzie

b. Frecventa cardiaca > 100/min

c. Frecventa respiratorie > 30/min

d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg

e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg

25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu pneumopatie:

a. Polipnee > 30/min

b. PaO2 < 60 mmHg

c. PaCO2 > 50 mmHg

d. PaO2/FiO2 < 250 mmg

e. CIVD

26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:

a. Junghi toracic

b. Opacitate alveolara sistematizata

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

d. Stare generala de rau

e. Debut insidios

27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:

a. Comorbiditati frecvente

b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree

c. Semne ORL asociate

d. Afectarea unilaterala

e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ

28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:

a. Legionela pneumofila

b. S. pneumoniae

c. M pneumoniae

d. Moraxella catarrhalis

e. S. aureus

29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare la adult:

a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate

b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae

c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila

d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae

e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus

30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

b. Semne extrarespiratorii digestive

c. Tuse seaca

d. Debut progresiv

e. Herpes nazolabial

31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:

a. Debut rapid progresiv

b. Halena fetida

c. Rinofaringita

d. Dureri abdominale

e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx

32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:

a. Absenta frisoanelor

b. Testul Coombs indirect pozitiv

c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile

d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx

e. Expectoratie ruginoasa

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:

a. Halena fetida

b. Opacitate alveolara sistematizata

c. Semne extrarespiratorii digestive

d. Favorizata de alcoolism

e. Tratament cu penicilina G i.v.

34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda biopsie bronsica in suspiciunea de:

a. Nocardia

b. CMV

c. Kaposi

d. Pneumocistoza

e. MAI

35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Favorizata de corticoterapie

b. Sputa purulenta uneori hemoptoica

c. Opacitati extensive bilaterale

d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida

e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina

36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:

a. Tuse neproductiva in prima faza

b. Raluri sibilante in prima faza

c. Raluri sibilante umede in a doua faza

d. A doua faza dureaza 4-5 zile

e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39

37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana

b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala

c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana

d. Radiografia toracica este recomandata sistematic

e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice

38. Fac parte din triada lui Anthonisen:

a. Cresterea volumului expectoratiei

b. Cresterea intensitatii tusei

c. Persistenta febrei

d. Cresterea purulentei expectoratiei

e. Accentuarea dispneei

39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:

a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

b. Antibioterapie timp de 7-10 zile

c. Antibioterapie timp de 10-14 zile

d. Intensificarea tratamentului de fond

e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 B. 2 B. 3 A. 4 D. 5 C. 6 C, 7 D. 8 E. 9 A. 10 C. 11 E. 12 B. 13 B. 14 B. 15 A. 16 D. 17 B. 18 D.


19 A, C, D. 20 B, C, D. 21 C, D, E. 22 B, C, E. 23 B, C, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D, E. 26 A, B, C, D. 27 A, B, E. 28 B, C. 29 A, D, E. 30 A, E. 31 B, C. 32 A, C. 33 B, C. 34 A, C, E. 35 A, B. 36 A, D, E. 37 B, C, E. 38 A, D, E. 39 A, D.

Insuficienta respiratorie cronica

1.Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:

a.Sindrom Guillain-Barre

b.Spondilartrita anchilozanta

c.Poliomielita anterioara acuta

d.Porfirie acuta intermitenta

e.Miastenie

2.Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU EXCEPTIA

a.Sarcoidoza

b.Traumatism toracic

c.Contruzie pulmonara

d.Exereza pulmonara

e.Pectus excavatum

3.NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a.Diminuarea CPT

b.Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale

c.Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala

d.VEMS/CV scazut

e.Crestere a VR/CPT in obezitate

4.Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive CU EXCEPTIA:

a.Cresterea ventilatiei alveolare

b.Punerea in repaus a muschilor respiratori

c.Stimularea centrilor respiratori

d.Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale schimburilor gazoase

e.Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente importante in timpul noptii

5.NU este tratament etiologic al IRC restrictive:

a.Chirurgia corectoare a unei scolioze

b.Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa

c.Decorticarea pleurala

d.Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

e.Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologice

Complement multiplu

6.Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:

a.Sindrom Guillian-Barre

b.Tetanos

c.Porfirie acuta intermitenta

d.Scleroza laterala amiotrofica

e.Poliomielita anterioara acuta

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:

a.Spondilartrita anchilozanta

b.Pleurezia

c.Traumatismul toracic

d.Contuzia pulmonara

e.Exereza pulmonara

8.Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a.Diminuarea CPT

b.VEMS/CV crescut

c.Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale

d.Cresterea raportului DLCO/VA

e.Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta

9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:

a.Kinetoterapia respiratorie

b.Oxigenoterapia de lunga durata

c.Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie

d.Ventilatie asistata

e.Tratament etiologic

10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive:

a.Cresterea ventilatiei alveolare

b.Punerea in repaus a muschilor respiratori

c.Cresterea comenzii respiratorii

d.Scaderea compliantei pulmonare

e.Stimularea diafragmei

11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:

a.Chirurgia corectoare a unei scolioze

b.Toracotomia

c.Decorticarea pleurala

d.Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

e.Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 B. 2 E. 3 D. 4 C. 5 B.


6 D, E. 7 A, B. 8 A, C, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B. 11 A, C, D.

Pneumopatia interstitiala difuza

1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Tuse productiva

b. Dispnee in repaus

c. Raluri sibilante

d. Raluri ronflante

e. Hipocratism digital

2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe teren imunodeprimat CU EXCEPTIA:

a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae

b. Infectia TBC

c. Pneumopatie cu CMV

d. Toxoplasmoza

e. LIP

3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:

a. Imagini reticulonodulare, triangulare

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori

c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici, predominant la baze

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice

e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si superioara

4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:

a. Adenopatii mediastinale

b. Micronoduli

c. Noduli

d. Calcificari pleurale

e. Condensare alveolara

5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Noduli

b. Sticla mata

c. Linii septale de atenuare

d. Condensare alveolara

e. Calcificari pleurale

6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg

b. CPT < 80%

c. VEMS/CV este marit

d. DLCO/VA este marit

e. Exista o crestere a compliantei la CRF

7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza cu crestere a limfocitelor CU EXCEPTIA:

a. Sarcoidoza

b. Pneumopatie de hipersensibilitate

c. Limfom

d. Lupus

e. Boala Steinert

8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:

a. Sarcoidoza

b. Pneumopatia de hipersensibilitate

c. Histiocitoza X

d. Fibroza pulmonara primitiva

e. Azbestoza

9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri

b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa

c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor doua campuri pulmonare

d. Aspect de plamani mici

e. Linii de atenuare septale si nonseptale

10. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani

b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea tesuturilor de catre celule Langerhans

c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze

d. Nu prezinta tuse

e. Apare in general la nefumatori

11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale difuze:

a. Amiodarona

b. Nitrofurantoina

c. Saruri de aur

d. D-penicilamina

e. Eritromicina

Complement multiplu

12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Raluri creptiatnte velcro;

b. Raluri ronflante

c. Hipocratism digital

d. Dispnee in repaus

e. Tuse seaca

13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala difuza:

a. Lisa bronhogramei aerice

b. Opacitati interstitiale nesistematizate

c. Lipsa infiltratelor

d. Aspect de plamani mici

e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli

14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile interstitiale difuze:

a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici predominant la baze in fibroza pulmonara primitiva

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza X

c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii mediastinale tumorale in sarcoidoza

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare bilaterale si simetrice in limfangita carcinomatoasa

e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in azbestoza

15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Imagini chistice

d. Linii septale de atenuare

e. Adenopatii mediastinale

16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de hipersensibilitate:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Sticla mata

d. Condensare alveolara


17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Sticla mata

d. Linii septale de atenuare

e. Fagure de miere

18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:

a. Imagini chistice

b. Condensare alveolara

c. Linii septale de atenuare

d. Fagure de miere


19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Imagini chistice

d. Sticla mata

e. Condensare alveolara

20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Micronoduli

b. Linii septale de atenuare

c. Fagure de miere

d. Adenopatii mediastinale


21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg

b. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de 100%

c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%

d. Raportul Tiffeneau este marit

e. DLCO/VA este scazut

22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva

b. Sclerodermie

c. Poliartrita reumatoida

d. Sindrom Sjogren

e. Lupus

23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva

b. Histiocitoza X

c. Silicoza

d. Sarcoidoza

e. Pneumopatia medicamentoasa

24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:

a. Varsta medie > 60 ani

b. Exista rar semne extrarespiratorii

c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor doua campuri pulmonare

d. Frecvent alveolita cu eozinofile

e. Frecvent adenopatie mediastinala

25. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri

b. Diagnostic prin LBA

c. Rareori asociata cu fumatul

d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in baze

e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara

26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:

a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile superioare ale campurilor pulmonare

b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente

c. Hiperclaritati in baze

d. Nu prezinta adenopatii hilare

e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata

27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii medicamentoase fara hipocratism digital:

a. Amiodarona

b. Bleomicina

c. Saruri de argint

d. Nitrofurantoina

e. Pirazinamida

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 E. 2 A. 3 B. 4 D. 5 C. 6 B. 7 E. 8 C. 9 C. 10 B. 11 E.


12 A, C, E. 13 A, B, D, E. 14 A, B. 15 A, B, E. 16 A, B, C, D. 17 B, C, D, E. 18 C, D, E. 19 B, C, D. 20 A, B, C, D. 21 A, C, E. 22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C, D. 25 A, B, E. 26 B, D. 27 A, B, D.

Pneumotoracele

1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU EXCEPTIA:

a. Durere brutala, lancinanta

b. Durere aparuta in repaus

c. Dispnee

d. Expectoratie spumoasa

e. Chinte dureroase de tuse

2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu pneumotorace:

a. Timpanism la percutie

b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale

c. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei

d. Murmur vezicular diminuat

e. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un hemopneumotorace

3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:

a. Fumatul nu este factor favorizant

b. 25% din pacienti recidiveaza in 2 ani

c. Apare frecvent la femeile cu BPOC

d. Complica frecvent un traumatism toracic

e. Apare uneori dupa ventilatia mecanica

4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU EXCEPTIA:

a. Sete

b. Tahicardie

c. Hipotensiune arteriala

d. Puls filant

e. Cianoza

5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:

a. Nivel hidroaeric

b. Anomalie subiacenta a parenchimului

c. Pneumotorace unilateral

d. Brida pleurala

e. Pneumotorace compresiv

6. NU este complicatie a pneumotoracelui:

a. Pleurezia purulenta

b. Atelectazia

c. Edem pulmonar a vacuo

d. Hemotorace

e. Complicatii de decubit

7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU EXCEPTIA:

a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o luna

b. Evitarea suflatului in trompeta

c. Scufundarile submarine interzise timp de o luna

d. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidiva

e. Exxamen serologic HIV la tineri

Complement multiplu

8. Sunt semne functionale in pneumotorace:

a. Dispnee

b. Chinte dureroase de tuse

c. Timpanism

d. Matitate bazala

e. Diminuarea murmurului vezicular

9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:

a. Timpanism la percutie

b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale

c. Diminuarea murmurului vezicular

d. Expectoratie spumoasa

e. Sibilante pe partea afectata

10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:

a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilini

b. Fumatul nu este factor favorizant

c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 ani

d. Deseori complica un BPOC

e. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb

11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:

a. 60% din cazuri complica un BPOC

b. Apare in endometrioza subpleurala

c. Frecvent la adulti tineri

d. Frecvent la masculi

e. Complica deseori un traumatism toracic

12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in pneumotorace:

a. Dispnee majora

b. Hipotensiune arteriala

c. Cianoza

d. Paloare

e. Desaturare

13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale pneumotoracelui:

a. Pneumotorace cu supapa

b. Brida pleurala

c. Nivel hidroaeric

d. Pneumotorace bilateral

e. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent

14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:

a. Colabare partiala sub 1 cm - Exsuflare cu acul sub anestezie locala

b. Colabare intre 1-3 cm - Repaus la pat, analgezice si oxigenoterapie nazala

c. Colabare completa sau peste 2 cm - Implantarea unui drenaj toracic la -20 cmH2O

d. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai mult colabata pentru a creste rapid toleranta

e. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice

15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:

a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lung

b. Interzicerea eforturilor cu glota inchisa

c. Interzicerea scufundarilor timp de o luna

d. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralaterala

e. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva homolaterala

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 D. 2 C. 3 B. 4 E. 5 C. 6 D. 7 C.


8 A, B. 9 A, B, C. 10 A, E. 11 A, B. 12 A, C, E. 13 B, C, D, E. 14 B, C, E. 15 A, C, E.

Revarsatul pleural

1. Este adevarat despre revarsatul pleural:

a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali

b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor

c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostatica

d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza

e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei si abia apoi punctionarea

2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:

a. Drenaj pleural in urgenta

b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h

c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani

d. pH < 7,20

e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale

3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:

a. Abolirea murmurului vezicular

b. Suflu pleuretic

c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale

d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate

e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente

4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU EXCEPTIA:

a. Opacitate densa

b. Opacitate omogena

c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent

d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in sus

e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea opacitatii

5. Un lichid pleural este exsudat daca:

a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5

b. LDH in lichid >o treime din limita superioara normala a LDH in sange

c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5

d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange

e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6

6. NU este cauza de transsudat:

a. TBC

b. Ciroza

c. Mixedem

d. Embolie pulmonara

e. Urinotorace

7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:

a. Boala Wegener

b. Sindromul Churg-Strauss

c. Sindromul Sjogren

d. Sindromul Elher-Danlos

e. Sarcoidoza

8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:

a. Hepatita

b. Pancreatita

c. Ruptura esofagiana

d. Chirurgia abdominala

e. Scleroza de varice

Complement multiplu9. Caracterizeaza revarsatul pleural:

a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml

b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire depaseste fluxul de intrare

c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleurale

d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune hidrostatica

e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat de urgenta

10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:

a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund

b. Tuse expectoranta

c. Dispnee variabila

d. Cresterea vibratiilor vocale

e. Inasprirea murmurului

11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de revarsat lichidian pleural:

a. Suflu pleuretic

b. Dispnee

c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale

d. Cianoza

e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate

12. Sunt cauze posibile de plaman alb:

a. Pleurezie de mare abundenta

b. Tumora gigantica

c. Pneumotorax unilateral cu supapa

d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa

e. Pneumectomia

13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:

a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6

b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5

c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sanged. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6

e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5

14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca etiologia este incerta:

a. LBA

b. Bronhoscopie

c. Biopsie pleurala cu ac

d. Toracoscopie

e. CT

15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III

b. Metastaze de la un cancer de ovar

c. Mezoteliomul malign

d. Adenomul alveolar

e. Paragangliomul pulmonar

16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural:

a. Sindromul Marfan

b. Sindromul Churg-Strauss

c. Sindromul Sjogren

d. Sindromul Elher-Danlos

e. Sindromul Wegener

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 C. 3 C. 4 D. 5 D. 6 A. 7 D. 8 A.


9 A, E. 10 A, C. 11 A, C, E. 12 A, D, E. 13 C, D, E. 14 B, C, D, E. 15 B, C. 16 B, C, E.

Tuberculoza

1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:

a. Subfebrilitate

b. Raluri

c. Transpiratii nocturne

d. Tuse prelungita

e. Hemoptizie

2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:

a. Febra

b. Alterare rapida a starii generale

c. Dispnee

d. Stare grava

e. Tuse prelungita

3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU EXCEPTIA:

a. TBC ganglionara

b. TBC intestinala

c. TBC osoasa

d. TBC renala

e. TBC hepatosplenica

4. NU este adevarat despre IDR:

a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului

b. Este pozitiv daca e > 5mm

c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea de 11 mm

d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al doilea de 10 mm

e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al doilea de 10 mm

5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza CU EXCEPTIA:

a. Gamma GT

b. Serologie HIV

c. Serologie HVB si HVC

d. LDH

e. Bilirubina

6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV sub tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:

a. Isoniazida

b. Rifampicina

c. Etambutol

d. Rifabutina

e. Pirazinamida

7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:

a. BK sensibil

b. Tratament corect de 6 luni

c. Disparitia semnelor clinice

d. Regresia semnelor radiologice reversibile

e. Absenta complicatiilor TBC

8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in timpul tratamentului anti TBC urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz CU EXCEPTIA:

a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare

b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare

c. Se vor cauta alte cauze de hepatita

d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizare

e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa normalizare


9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si caverne la nivelul:

a. Lobilor superiori

b. Lobilor medii

c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori

d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori

e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori

10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:

a. Infiltrate

b. Nodului < 3 mm

c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens

d. Caverne

e. Revarsat pleural

11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:

a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile ganglionare

b. Toate organele pot fi afectate

c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide si gigantocelulare cu necroza cazeoasa

d. Boala Pott poate afecta toate oasele

e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina

12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:

a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua este 11 mm

b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua este 11 mm

c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina

d. 10 mm este pragul de pozitivitate

e. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata anterioara a bratului

13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea tratamentului TBC:

a. Bilirubina

b. Gamma GT

c. LDH

d. Natriemie

e. Kaliemie

14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de afectare:

a. Pleuretica

b. Pulmonara

c. Bronsica

d. Laringiana

e. Meningeala

15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu TBC:

a. Isoniazida

b. Rifampicina

c. Rifabutina

d. Etambutol

e. Pirazinamida

16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:

a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului

b. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare

c. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri tot tratamentul pana la normalizare

d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi doza

e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica

17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in tratamentul TBC:

a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilor

b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament

c. Se face la 2 luni

d. Se face la 6 luni

e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 B. 2 E. 3 B. 4 A. 5 D. 6 B. 7 E. 8 E.


9 A, C, E. 10 B, C. 11 B, C, E. 12 A, B, C. 13 A, B, D. 14 B, C, D. 15 A, B, D. 16 A, B, C. 17 B, C, D.

Tumori ale plamanului primitive si secundare1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie locogregionala CU EXCEPTIA:

a. Adenopatie

b. Disfonie

c. Wheezing

d. SIndrom de cava superioara

e. Disfagie

2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al celui fara celule mici:

a. Ecografia abdominala

b. CT cerebral

c. Fibroscopie bronsica

d. Biopsie medulara

e. PFR

3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici CU EXCEPTIA:

a. Crom

b. Fier

c. Nichel

d. Azbest

e. Plumb

4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru cancerele fara celule mici in urmatoarele stadii:a. T3 N1

b. T1-3 N2

c. T4 N0-1

d. Toate T N3

e. Toate T, N M1

5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:

a. Cisplatina

b. Decetaxel

c. Gefitinib

d. Gemcitabina

e. Vinorelbina

6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:

a. Anticoagulante

b. Corticoizi

c. Radioterapie

d. Oxigenoterapie

e. Chimioterapie

7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara metastazica CU EXCEPTIA:

a. Cancer gastric

b. Cancer renal

c. Cancer ovarian

d. Melanom malign

e. Carcinom medular al tiroidei

8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei carcinomatoase:

a. Cancerul de san

b. Cancerul de stomac

c. Cancerul intestinal

d. Cancerul uterin

e. Cancerul prostatei

9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile pulmonare secundare in care cancerul primitiv este cunoscut:

a. Radiografia toracica nu este necesara

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajate

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare CU EXCEPTIA:

a. Cancerul primitiv identificat si controlat

b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice

c. Functie pulmonara compatibila

d. Risc anestezic acceptabil

e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor

11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP secundar, daca in urma PET exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare secundare ale unui cancer cunsocut se recomanda urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Monitorizare

b. Citologia sputei

c. Biopsie prin fibroscopie

d. Punctie transcutanata

e. ChirurgieComplement multiplu12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plamanului:

a. Disfonie

b. Hipocratism digital

c. Sindrom de cava superioara

d. Ginecomastie

e. Pierdere in greutate13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul unui CBP fara celule mici:

a. Fibroscopie bronsica

b. CT toracic si suprarenal

c. CT cerebral

d. Biopsie medulara

e. Markeri tumorali

14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici:

a. Azbest

b. Plumb

c. Crom

d. Cupru

e. Nichel

15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la urmatoarele stadii de cancer bronhopulmonar fara celule mici:

a. T2 N0

b. T1-2 N1

c. Toate T N3

d. T3 N1

e. T1-3 N2

16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in vedere in asociere cu tratamentul de referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:

a. T3 N0

b. T3 N1

c. T1-3 N2

d. Toate T N3

e. T4 N2

17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de referinta in urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:

a. T2 N0

b. T3 N0

c. T3 N1

d. T1-3 N2

e. T4 N0-1

18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR:

a. Cisplatina

b. Gemcitabina

c. Gefitinib

d. Paclitaxel

e. Pemetrexed

19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:

a. Timom malign

b. Limfom

c. CBP secundar

d. Gusa exotoracica

e. Corp strain

20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:

a. Melanomul malign

b. Cancerul gastric

c. Cancerul de prostata

d. Cancerul de pancreas

e. Cancerul ovarian

21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:

a. Cancerul de san

b. Cancerul de stomac

c. Cancerul de colon

d. Cancerul renal

e. Melanomul malign

22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:

a. Cancer in sfera ORL

b. Cancer testicular

c. Cancer gastric

d. Cancer esofagian

e. Cancer bronhopulmonar

23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare secundare de la un cancer primitiv cunoscut:

a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracica

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajate

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in 100% din cazuri

24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se practica in caz de:

a. Dispnee

b. Pneumopatii repetate

c. Atelectazii

d. Revarsat pleural bilateral

e. Pneumotorax

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 D. 3 E. 4 A. 5 C. 6 C. 7 A. 8 C. 9 B. 10 B. 11 A.


12 B, D. 13 A, B, C. 14 A, C, E. 15 A, B, D. 16 A, B, C. 17 B, E. 18 A, B, D, E. 19 A, B, C. 20 A, E. 21 A, B. 22 A, D, E. 23 A, B. 24 B, C.

Tusea la adult

1.NU face parte din principalele cauze ale tusei acute:

a.Pneumopatia acuta infectioasa

b.Embolia pulmonara

c.Edemul pulmonar

d.Astmul bronsic

e.Tuberculoza pulmonara

2.Este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:

a.Cancer bronsic

b.Tuberculoza bronsica

c.Astmul hipersecretant

d.Pneumopatie infectioasa subacuta

e.Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica

3.NU este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica normala:

a.Tuberculoza bronsica

b.Astmul hipersecretant

c.Mucoviscidoza

d.Cancer bronsic

e.Reflux gastroesofagian

4.Este adevarat despre caracteristicile tusei:

a.Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita cronica

b.Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena

c.Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o tuse de origine cardiaca

d.Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o tuse de origine cardiaca

e.Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux gastroesofagian

5.Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:

a.Lipotimie

b.Sincopa

c.Pneumoperitoneu

d.Fractura de coaste

e.Depresie

6.In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de radiografie toracica anormala urmatorul pas este:

a.Examenul expectoratiei

b.Radiografie a sinusurilor

c.Bilant alergologic

d.Test de provocare bronsica

e.pH-metrie

7.Este adevarat despre tratamentul al tusei:

a.Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul etiologic este imposibil

b.Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz de hiposecretie bronsica

c.Codeina determina cresterea motilitatii intestinale

d.Nu necesita precautie la copii

e.Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire de codeina nu prezinta efecte adverse

8.Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi CU EXCEPTIA:

a.Dextrometerfan

b.Caramifen

c.Iodopropiliden

d.Levomepropazina

e.Viminol


9.Sunt cauze de tuse acuta:

a.Astmul bronsic

b.Infectia cailor traheobronsice

c.Pneumopatie infectioasa subacuta

d.Pneumocistoza

e.Tratament cu IEC

10.Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:

a.Mucoviscidoza

b.Cancer bronhopulmonar

c.Cancer bronsic

d.Tuberculoza bronsica

e.Sarcoidoza

11.NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica normala:

a.Cancer bronsic

b.Tuberculoza bronsica

c.Pneumocistoza

d.Pneumopatide de hipersensibilitate

e.Mucoviscidoza

12.Caracterizeaza diagnosticul tusei:

a.O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux gastroesofagian

b.O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o aspiratie in caile aeriene

c.O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a tusei

d.O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm

e.O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei

13.Sunt complicatii neurologice ale tusei:

a.Sincopa

b.Incontinenta urinara

c.Hernie de disc

d.Embolie gazoasa cerebrala

e.Depresie

14.In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei daca radiografia toracica e normala si pacientul prezinta rinoree posterioara urmatorii pasi sunt:

a.Test de provocare bronsica cu metacolina

b.Radiografie a sinusurilor

c.Bilant alergologic

d.Examenul expectoratiei

e.Endoscopie bronsica

15.In prescrierea tratamentului antitusiv simptomatic se va tine seama de:

a.Tratament antialergic

b.Inlaturarea unui corp strain

c.Sevraj alcoolic

d.Tratament antiinfectios

e.Tratament ORL local

16.Urmatoarele antitusive determina depresie respiratorie:

a.Codeina

b.Codetilina

c.Folcodina

d.Pseudoefedrina

e.Curare

17.Urmatoarele NU reduc contractia muschilor scheletici implicati in tuse

a.Curare

b.Caramifen

c.Guaimesal

d.Lidocaina

e.Bromura de ipratropium

18.Cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi

a.Bromura de ipratropium

b.Dextrometorfan

c.Caramifen

d.Viminol

e.Dexbromfeniramina

19.Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta de reactivitate a cailor aferente:


b.Lidocaina

c.Guaimesal

d.Curare

e.Caramifen

20.Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor tusei:


b.Difenihidramina

c.Levomepropazina

d.Dexbromfeniramina

e.Iodopropiliden glicerol

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 E. 2 D. 3 C. 4 B. 5 A. 6 A. 7 A. 8 C.


9 A, B. 10 A, B, E. 11 D, E. 12 A, D. 13 A, D. 14 B, C. 15 A, B, D, E. 16 A, B, C. 17 B, C, D, E. 18 B, C, D. 19 A, C, D, E. 20 A, D, E.

Cap. 2 - Pneumologie

Documents

Transcript of Cap. 2 - Pneumologie