Campania de Promovare a Produsului Turistic Traditii in Maramures Pe Piata Spaniei

Campania de promovare a produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” pe piaţa Spaniei

Rezumat lucrare

Proiectul “Campania de promovare a produsului turistic Tradiţii în Maramureş pe piaţa

spaniolă” are o structură compusă din patru parţi/capitole.

În prima parte a lucrării am ales să analizez şi sintetizez fundamentele teoretice pe care

le voi folosi în partea aplicativă a acesteia. Astfel am identificat conţinutul şi rolul politicii de

promovare, componentele mixului promoţional şi instrumentele promoţionale1 utilizate în

promovare.

În partea a doua a lucrării am realizat prezentarea generală a agenţiei de turism Happy

Tour. Am prezentat obiectul de activitate al companiei şi structura organizatorică pe

departamente ale Happy Tour. În subcapitolul 3 am trecut în revistă misiunea agenţiei şi

obiectivele sale generale, am enumerat oferta de produse şi servicii precum şi principalii clienţi şi

furnizori ai companiei. În cele din urmă am realizat analiza principalelor rezultate financiare

obţinute de firmă în ultimii patru ani financiari, pentru a reliefa trendul acestora. Astfel, am

analizat cifra de afaceri în perioada 2005-2008, veniturile şi cheltuielile în cadrul Happy Tour şi

profitul obţinut de firmă: brut şi net.

Partea a treia a lucrării descrie succint piaţa turistică spaniolă, precum şi imaginea

României ca destinaţie turistică în ochii spaniolilor. De asemenea sunt expuse stratergiile mixului

de marketing ce vor fi abordate de agenţia de turism Happy Tour , pentru a lansa produsul turistic

“Tradiţii în Maramureş” pe piaţa spaniolă. În cadrul acestui capitol am realizat o scurta

prezentare a caracteristicilor turistului spaniol, analiza SWOT a produsului turistic ce va fi lansat,

precum şi strategiile mixului de marketing ce vor fi abordate: strategia produsului – conţinând şi

o succintă prezentare a produsului, strategia de distribuţie, strategia de preţ şi strategia de

promovare.

Partea a patra a lucrarii este de fapt o aprofundare a strategiei de promovare a

produsului analizat, prin prezentarea campaniei de promovare ce va fi adoptată în vederea lansării

produsului turistic “Tradiţii în Maramurş” pe piaţa spaniolă.

Capitolul cuprinde obiectivele campaniei, platforma şi bugetul acesteia, precum şi

evaluarea eficienţei campaniei şi a întregului demers de promovare întreprins în a lansa „Tradiţii

în Maramurş” la nivel internaţional într-o perioadă destul de dificilă, cea a crizei economice şi

financiare.

1 Florescu, C. – Marketing, pag. 45, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001

1


CAPITOLUL 1

Fundamentele politicii de promovare

Pentru a putea identifica aspectele esenţiale ale politicii de promovare am pornit de la

politica de marketing a unei companii.

Aceasta reprezintă2 concepţia entităţii respective cu privire la evoluţia activităţii sale,

opţiunile ei de ansamblu, principiile şi normele ce o călăuzesc, precum şi acţiunile concrete prin

care se asigură valorificarea potenţialului său corespunzător cerinţelor pieţii.

Politica de marketing constă într-un ansamblu unitar şi coerent de: strategii, tactici şi

programe specifice de acţiune, care-i asigură viziunea, pentru o anumită perioadă de timp şi

transpunerea în practică a orientărilor generale, a opţiunilor şi a elementelor ce le definesc.

Per anasamblu, conceptul de politică de marketing integrează funcţiunile întreprinderii cu

ajutorul cărora ea îşi atinge setul de obiective strategice, prin stabilirea regulilor ce guvernează

repartizarea şi mobilizarea resurselor, a unor strategii corespunzătoare şi a unui ansamblu de

măsuri concrete pe care le are la dispoziţie.

În politica de marketing, strategia deţine locul central, pentru că derivă din obiectivele

organizaţiei, indicând direcţia activităţii, iar tactica trebuie să se sincronizeze cu strategia, să

corespundă acesteia, să se înscrie pe linia ei, să găsească permanent mijloacele şi formele cele

mai potrivite, pentru ca în final să se regleze acordul între necesităţile consumatorului şi

posibilităţile organizaţiei.

Tactica se află în raport de subordonare faţă de strategie, care rămâne stabilă o perioadă

mai îndelungată de timp, fiind baza formulării tacticilor ce se află în continuă schimbare, datorită

modificării condiţiilor concrete ale perioadei respective, a mediului ambiant.

Prin tactica de marketing se detaliază strategia de marketing de către managerii din acest

compartiment, pe termen scurt, stabilindu-se acţiunile concrete, operative, urmărindu-se

soluţionarea scopurilor imediate ale întreprinderii pe fiecare piaţă şi pentru fiecare produs într-o

anumită perioadă.

Strategia globală de marketing încorporează într-un tot unitar direcţiile strategice

referitoare la piaţă, produs, preţ, distribuţie şi promovare.

1.1. Conţinutul şi rolul politicii de promovare

2 Sică Stanciu, Bazele generale ale Marketingului,http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/6.htm

2


Promovarea cuprinde în primul rând comunicare. În cadrul unei companii, comunicarea cuprinde

toate măsurile interne şi externe întreprinderii care acţionează asupra cunoştinţelor, concepţiilor

şi atitudinilor participanţilor la piaţă faţă de performanţele întreprinderii.

Figura 1.1. Elementele procesului de comunicare

Sursa: Bird, D. - Marketing direct pe inţelesul tuturor, Editura Publica, 2007

Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul următoarelor elemente:

sursa (o persoană, un grup sau o organizaţie care doreşte sa transmită un mesaj altei

persoane sau grup de persoane);

mesajul (ansamblul cuvintelor, imaginilor şi simbolurilor transmise de sursă şi destinate

receptorului)

codificarea (transformarea mesajului de către sursă într-un mod care să exprime simbolic

ideea sau conceptul ce se doreşte să ajungă la cumpărător);

canalul de comunicaţie (mijlocul prin care mesajul codificat urmează să ajungă la

receptor - ziar, revistă, televiziune, radio, panou stradal etc);

decodificarea (interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de sursă);

receptorul (cel căruia îi este adresat mesajul şi care poate să nu coincide cu receptorul

vizat de sursa);

raspunsul (reacţiile receptorului după expunerea la mesaj, respectiv cosumatorul

cumpără produsul, îşi schimbă atitudinea faţă de acesta sau renunţă să mai cumpere);

feedback-ul (partea din răspuns care se întoarce la emitent);

zgomotul sau perturbaţiile (interferenţele ce pot conduce la o percepere incorectă a

mesajului).

Pentru finalizarea proceselor de comunicare cu răspunsul aşteptat (cumpărarea

produselor/ serviciilor), sunt utilizate aşa - numitele modele ale ierarhizării răspunsului care

3


urmăresc etapele parcurse de consumatori până la procurarea produselor. Dintre modelele clasice

frecvent utilizate se pot distinge modelul AIDA şi modelul DAGMAR3.

Modelul AIDA porneşte de la ideea că promovarea trebuie să atragă atenţia, să creeze

interes, să stimuleze dorinţa şi să determine acţiunea.

Conform modelului DAGMAR, pentru reuşita procesului de comunicare trebuie parcurse

mai multe etape: informarea, conştientizarea, plăcerea, preferinţa, convingerea şi satisfacţia.

Planificarea promoţională

Având drept obiectiv transmiterea de informaţii referitoare la produsele destinate vânzării,

activitatea promoţională este o componentă distinctă a procesului de comunicare. Mecanismul

comunicaţiei promoţionale4 începe cu evaluarea situaţiei interne şi externe relevantă din punctul

de vedere al politicii de promovare, o analiză SWOT care fixează punctele de reper pentru

acţiunile promoţionale.

Obiectivele comunicării, economice şi psihologice, sunt stabilite în funcţie de obiectivele

de marketing ale întreprinderii, precum şi în funcţie de grupurile - ţintă urmărite. Stabilirea

strategiei de comunicare trebuie să aiba în vedere enunţarea punctelor - cheie ale acţiunilor

comunicative ale întreprinderii şi pe această bază structurarea bugetului promoţional pe fiecare

instrument utilizat. Controlul efectelor comunicării concluzionează asupra activităţii desfăşurate

şi ia măsuri corective dacă aceasta se impune.

În concluzie, o concentrare a activităţii de planificare promoţională se poate structura pe:

stabilirea obiectivelor, determinarea bugetului promoţional şi stabilirea mixului promoţional.

1.2. Componentele mixului promoţional

Obiectivele strategiei promoţionale

Obiectivele urmărite cu ajutorul politicii de promovare sunt:

influenţarea cererii pentru produsul ce urmează a fi promovat, influenţa ce poate conduce

a) creşterea consumului în condiţiile păstrării preţurilor la acelaşi nivel;

b) reducerea atitudinii negative pe care consumatorul o dezvoltă datorită creşterii preţurilor;

informarea şi convingerea potenţialilor clienţi - modul în care sunt utilizate anumite

instrumente promoţionale pentru a informa clienţii despre existenţa unui produs şi pentru

3 Florescu, C. (coordonator) - Marketing, pag 45, Editura Uranus, Bucuresti, 2001;4 Adăscăliţei V., “Tehnici promoţionale fundamentate”, pag 89, Ed. Universităţii, Braşov, 1996.

4


a-i convinge să-şi procure produsul respectiv, variază în funcţie de specificul activităţii

desfăşurate.

informarea distribuitorilor şi agenţilor de vânzare - scopul este nu atât să determine

consumatorul să caute un produs ci mai ales să stimuleze agenţii de vânzare să caute cât

mai mulţi clienţi;

Îmbunătăţirea imaginii întreprinderii - uneori eforturile promoţionale nu urmăresc

neapărat creşterea vânzărilor la un anumit produs, ci mai ales îmbunătăţirea imaginii de

ansamblu a întreprinderii, atât printre consumatori cât şi printre concurenţi.

Aceste obiective de comunicare ce urmăresc atât aspectul informativ (atragerea atenţiei

asupra ofertei întreprinderii, cunoaşterea mărcilor şi produselor, prezentarea avantajelor

produselor) cât şi aspectul afectiv (captarea interesului faţă de oferta întreprinderii, îmbunătăţirea

imaginii produsului/ întreprinderii, câştigarea unei poziţii mai bune în ierarhia consumatorilor) au

drept scop final realizarea obiectivelor de natură economică ale organizaţiei: creşterea cifrei de

afaceri, mărirea cotei de piaţă, rentabilitatea etc.

Bugetul activităţii promoţionale

Structura mixului promoţional depinde în mare măsură şi de resursele financiare destinate

activităţilor promoţionale, adică de bugetul promoţional. Pentru determinarea mărimii bugetului

promoţional se pot utiliza mai multe metode (Tabel 1.1):

metoda procentajului din vânzari - este o metodă foarte răspândită ce presupune

aplicarea unui procent la volumul vânzărilor (actual sau anticipat) sau la preţul de

vânzare.

metoda imitării concurenţei - este o metodă curent utilizată şi presupune că

întreprinderea să aloce pentru activitatea promoţională o sumă comparativă cu cea a

concurenţilor săi.

metoda sumei disponibile - este o metodă utilizată în special de micile întreprinderi şi

presupune stabilirea resurselor disponibile activităţii de comunicare rămase după

acoperirea celorlalte cheltuieli ale întreprinderii;

metoda obiectivelor - presupune ca marketerul să stabilească clar ce doreşte să facă

promovarea pentru întreprindere. Pentru aceasta, se stabilesc principalele obiective

urmărite, modalităţile de atingere a acestor sarcini şi costul întregii activităţi. Totalul

acestor costuri determină tocmai bugetul promoţional.

5


Tabel 1.1. Metode de stabilire a bugetului promoţional

METODA AVANTAJE DEZAVANTAJE

Procentului din vânzări

Simplu de utilizat; permite creşterea bugetului în perioadele cu vânzări ridicate;

Nu oferă şi o modalitate de distribuire a resurselor pe instrumente promoţionale;nu asigură posibilitatea creşterii vânzărilor în perioadele cu activitate slabă;

Imitării concurenţei

Ţine cont de activitatea concurenţei; determină o stabilizare a concurenţei;

Poate conduce la situaţia că nici un concurent să nu-şi îmbunătăţească poziţia pe piaţă; presupune că şi concurenţa să aibă aceleaşi obiective;

Sumei disponibile Presupune fonduri limitate; stimulează creativitate, urmărindu-se rezultate maxime cu resursele disponibile;

Nu ţine cont de obiectivele de marketing;

Obiectivelor Se bazează pe realizarea obiectivelor de comunicare; concentrarea asupra acestor obiective determină utilizarea fondurilor cu eficienţă maximă.

Presupune că toate obiectivele prezintă aceeaşi importanţă în distribuirea fondurilor; dificultăţi în estimarea costurilor necesare atingerii diferitelor obiective.

Sursa: G.A.Churchill Jr., J.P.Peter, MARKETING- creating value for customer,Irwin Inc.&Austen Press, Burr Ridge, 1995

Între mărimea bugetului promoţional şi strategia promoţională adoptată de întreprindere

există o legătură de intercondiţionare, respectiv mărimea bugetului promoţional determină tipul

de strategie de promovare accesibilă întreprinderii (bugetul este calculat prin metoda sumei

disponibile) sau dacă marketerii consideră că o anumită strategie de piaţă este mai eficientă în

situaţia dată, în funcţie de acesta se determină bugetul promoţional (folosind metoda

obiectivelor).

În final, trebuie stabilit modul în care bugetul promoţional va fi cheltuit pentru diferitele

instrumente promoţionale.

1.3. Instrumentele mixului promoţional şi strategiile promoţionale

Mixul promoţional5 constă în selectarea şi combinarea principalelor instrumente

promoţionale - publicitatea, promovarea vânzarilor, relaţiile publice şi vânzarea personala - în

5 Adăscăliţei V., “Tehnici promoţionale fundamentate”, pag 112, Ed. Universităţii, Braşov, 1996.

6


vederea stimulării dorinţei de cumpărare pentru un anumit produs sau serviciu, sau pentru a

impune pe piaţă imaginea întreprinderii.

Publicitatea6 este reprezentată de orice formă impersonală de promovare şi prezentare a

unor idei, bunuri, servicii sau chiar întreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor sau

sunetelor, care este plătită de un sponsor precis identificat.

Publicitatea oferă o mare flexibilitate, existând posibilitatea de a se adresa atât unei

audienţe foarte largi cât şi posibilitatea de concentrare pe un segment de piaţă îngust.

Întreprinderea (sponsorul) poate controla conţinutul mesajului transmis şi locul de

transmitere. Obiectivul principal este să se ajungă la o audienţă cât mai mare, cu un cost

rezonabil, pentru a informa publicul de existenţă întreprinderii sau produsului şi pentru a crea

atitudini favorabile.

Deşi publicitatea are multe înţelesuri specialiştii sunt unanimi în a aprecia că ea se referă

la folosirea mijloacelor sociale de informare în scopuri economice. La nivel macroeconomic

publicitatea este privită ca o instituţie, înţelegând prin aceasta un ansamblu de oameni şi

activităţati care se referă la trimiterea şi primirea de mesaje în scopuri economice. Dinamismul

economico – social a determinat de asemenea şi o puternică diversificare a formelor de

desfăşurare a publicităţii. Aceste modalităţi pot fi grupate după o serie de criterii care vizează

obiectul publicităţii, ”ţinta” acesteia, aria geografică de răspândire, ”vârsta” produsului pentru

care se realizează publicitatea, tipul mesajului difuzat sau suportul mesajelor publicitare.

Sintetizând se poate spune că prin realizarea de acţiuni publicitare se doreşte influenţarea

ţintei vizate, în sensul sporirii interesului acesteia pentru a cunoaşte cât mai multe lucruri despre

un anumit produs, a relizării unei atitudini favorabile faţă de produsul respectiv – totul

determinând în final cumpărarea acestuia. Acţiunea de promovare a vânzărilor se înscrie într-un

plan strategic global al întreprinderii, în scopul asigurării coerenţei acestuia cu politica

comercială şi comunicaţională a firmei.

Ea cuprinde totalitatea acţiunilor de marketing, altele decât publicitatea şi acţiunea

personală a vânzătorului, care stimulează cumpărarea produselor de către consumator.Avantajele

pe care promovarea le oferă au un caracter temporar. De aceea şi efectele sale chiar dacă sunt mai

rapide decât în cazul publicităţii nu depăşesc o perioadă determinată fiind limitate în timp.

6 Popa, D. - Comunicare şi publicitate, pag 24, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005

7


Reclama este o formă impersonală de comunicare prin care se menţionează favorabil un

produs, serviciu sau întreprindere. Reclama poate fi o simplă menţiune sau ştire în mass-media,

scopul său fiind să ofere informaţii publicului larg, să creeze şi să menţină o imagine favorabilă

(aceste ştiri pot să conţină şi unele referiri negative şi de aceea necesită o atenţie sporită);

Promovarea vânzarilor: acordarea de stimulente pe termen scurt cu scopul de a încuraja

clienţii să încerce să-şi achiziţioneze un anumit produs sau serviciu. Această modalitate

promoţională utilizează cupoanele, mostrele gratuite, reducerile de preţ, vânzarile grupate, jocuri,

concursuri şi demonstraţiile s.a. şi câstigă o popularitate tot mai mare printre consumatori. Costul

pe consumator este moderat, flexibilitatea medie dar întreprinderea controlează în totalitate

mesajul transmis şi locul de plasare. Acest instrument urmăreşte creşterea vânzărilor pe termen

scurt prin stimularea impulsului de cumpărare;

Vânzările personale (vânzari profesionale): comunicarea directa, nemijlocită cu unul

sau mai mulţi clienţi potenţiali pentru a-i informa şi convinge să cumpere un produs sau serviciu..

Datorită faptului că pune în contact direct agenţii de vânzare cu cumpărătorii, vânzarile personale

pot fi un instrument promoţional mult mai convingator decât publicitatea, dar mesajul

promoţional ajunge la un număr mult mai mic de posibili cumpărători.

Costul este mare pe consumator, dar mesajul este specific în funcţie de consumatorul

vizat, flexibilitatea acestui instrument fiind foarte ridicată. Obiectivul principal este de a intra în

contact direct cu consumatorii, de a rezolva problemele şi întrebarile puse de aceştia pentru ca în

final să se încheie vânzarea;

Relaţiile publice, ca instrument de comunicare, includ planificarea, organizarea şi

controlul tuturor acţiunilor desfăşurate de o întreprindere pentru a atinge obiectivele de

comunicare stabilite şi pentru a dezvolta o relaţie de încredere şi înţelegere cu piaţa. Obiectivele

relaţiilor publice se referă atât la menţinerea unor relaţii publice pozitive cu toţi colaboratorii,

concurenţii şi cu publicul, asigurând astfel şi o imagine favorabilă întreprinderii, cât şi la

neutralizarea şi contracararea informaţiilor şi atitudinilor negative.

Deşi mixul promoţional poate fi construit cu ajutorul acestor instrumente, marketerul

poate opta pentru unul sau mai multe din aceste modalităţi pentru a promova un produs. De

asemenea, dacă întreprinderea oferă pe piaţă mai multe produse sau linii de produse, atunci va

căuta să promoveze fiecare produs sau linie de produs printr-un mix distinct.

8


CAPITOLUL 2

Prezentarea generală a agenţiei de turism Happy Tour

2.1. Locul şi rolul agenţiei de turism Happy Tour pe piaţa turistică din România

CUI–ul agentiei de turism : RO6842431

Numărul de înregistrare fiscală : J40/23452/1994

Happy Tour, de la sediul său central situat, incepând cu 14 decembrie 2009, în Metropolis

Center, str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, etaj 4, Aripa Vest, Sector 1, Bucureşti, România şi

cele trei sucursale din Bucureşti, Constanţa şi Ploieşti, oferă o gamă completă de servicii pentru

turismul de business printre care rezervări pentru călătorii de afaceri, bilete de avion,

tren, transferuri, închirieri maşini, hoteluri, restaurante, evenimente culturale şi sportive, asigurări

de sănătate, de pierderea bagajului sau de anulare a călătoriei, asistenţă în obţinerea vizei.

Happy Tour oferă şi servicii de planificare, organizare şi evaluare de întâlniri, şedinţe,

seminarii, conferinţe, în ţară şi în străinătate pentru minim 10 sau un număr maxim nelimitat de

persoane, dar şi de pregătire şi organizare de conferinţe de presa, lansări de produse sau servicii,

şi de asigurare a logisticii pentru orice deplasare în interes de serviciu sau ca beneficiu pentru

angajaţi.

Agenţia Happy Tour a fost fondată în 19967 iar de la sfârşitul lui 2007 compania este

deţinută 100% de GED, un fond de investiţii spaniol ca parte a investiţiilor sale strategice în

România.

Din 1996 şi pâna in prezent, GED a investit în România peste 100 milioane Euro, în 18

companii. În afară de Happy Tour, în România, portofoliul GED include, printre altele, Fonomat

(lanţ de retail GSM), Diamedix, Total EnergyBusiness, Romanian Real Estate Partners şi

Rosegur.

În momentul de faţă vicepreşedinte executiv este Javier Garcia del Valle, Virgil Stroia

este director financiar, Mioara Gheorghe ocupă poziţia de Chief Operating Officer, Monica

Simion este director commercial iar Raluca Tudor - specialist resurse umane.

Happy Tour a fost liderul de piaţă în ultimii ani, recunoscut pentru excelenţa serviciilor

oferite. Printre numeroasele distincţii primite, se numără Locul I în topul firmelor de turism

Bucureşti 2008 şi Premiul Naţional al firmelor de Turism 2008. Pentru orice companie este

7 http://www.happytour.ro/main.php?module=page&cat=Compania&article=Cine suntem

9


important să aibă un consultant foarte bun şi un partener de încredere şi de aceea Happy Tour se

concentrează pe segmentul de business. Pe acest segment, Happy Tour personalizează serviciile

oferite pentru fiecare client în parte.

Pentru anul 2010, Happy Tour îşi propune să îşi menţină poziţia de lider de piaţă deţinută

în ultimii 9 ani şi să îşi mărească portofoliul de clienţi, cota de piaţă şi cifra de afaceri.

Filosofia Happy Tour

Clienţii companiei au reprezentat sursa filosofiei după care Happy Tour se ghidează şi au

oferit motivaţia în a oferi soluţii dinamice oricărui tip de companie8:

Servicii – Suntem mereu la dispoziţia dumneavoastră. Cererile dumneavoastră devin

priorităţi pentru noi şi facem toate eforturile pentru a vă oferi un răspuns imediat. Nu

uităm că cei care călătoresc sunt oamenii. Inţelegem natura complexă şi dinamică

emoţională a acestui business şi ştim cum să facem lucrurile să funcţioneze.

Satisfacţie – Soluţii unice şi inovative, opţiuni multiple de călătorie şi o dorinţă

organizaţională de a vă propune călătorii de cea mai bună valoare, oferind satisfacţie atât

managementului, cât şi călătorilor.

Integritate şi relaţii construite pe principiile productivităţi şi durabilităţii. Suntem

oneşti şi promovăm o comunicare deschisă cu clienţii noştri.

Economii – Oferim cele mai bune servicii, management complet al călătoriilor , sisteme

de rezervare şi raportare de ultimă generaţie , pentru a asigura maximum de economii şi

valoarea pentru toate cheltuielile de călătorii ale companiei dumneavoastră.

2.2. Obiectul de activitate şi structura organizatorică a agenţiei de turism

Agenţia de turism Happy Tour activeaza în următoarele domenii de activitate:

- agenţie de turism tur - operator,

- incoming - outgoing;

- rezervari bilete de avion / ticketing

Agenţia de turism avea 87 de angajaţi la sfârşitul anului 2008, conform datelor publicate

pe Ministerul Finanţelor9. Dintre aceştia:

32 absolvenţi ai Facultăţii de Turism, Ştiinţe Economice, Informatică

14 absolvenţi ai cursurilor speciale de agenţi de turism şi ghizi

8 http://www.happytour.ro/main.php?module=page&cat=Compania&article=Filozofia noastra 9 http://apt1.mfinante.ro/site/contribuabili/link.jsp?body=/bilant.do

10


34 ghizi autorizaţi - colaboratori externi

14 absolvenţi ai cursurilor speciale de ticketing (rezervări bilete de avion) IATA în

Frankfurt, Budapesta, Londra şi Bucureşti şi licentiaţi I.A.T.A.

şoferi

Happy Tour şi-a organizat activitatea urmatoarele departamente10, respectiv cel de

corporate travel, care aduce 70% din încasări, cel de leisure, MICE (meetings, inncentives,

conferences, events), marketing, financiar contabil şi resurse umane.

1. În cadrul Corporate/Business Travel Department este efectuată prestarea de servicii

turistice pentru clienţii persoane juridice.

2. În cadrul Departamentului de Leisure este inclusă partea de Ticketing & Rezervări de

zbor, sunt preluate şi rezolvate comenzile/ rezervările pentru clienţii persone fizice ce

doresc să achiziţioneze bilete de avion către diverse destinaţii, excursii, circuite, etc. De

asemenea tot aici se oferă asistenţă clienţilor români/ persoane fizice care doresc să

achiziţioneze un serviciu prestat de Agenţia Happy Tour.

3. În cadrul departamentului MICE((meetings, inncentives, conferences, events) are loc

planificarea, organizarea de întâlniri-eveniment pentru clienţi, stabilirea şi aplicarea

reducerilor, bonusurilor şi a altor stimulente pachetelor turistice şi clienţilor fideli.

Figura 2.1. Organigrama Happy Tour

Sursa:http://www.happytour.ro/main.php?module=page&cat=Compania&article=Cine suntem

Evenimentele planificate de Happy Tour:


Adunarea Generală a

Acţionarilor /AGA

Departam. de Corporate/

Business Travel

DepartamentLEISURE

Travel

DepartamentMICE

Departamentresurse umane

Vicepresedinte Executiv

Departamentfinanciar-contabil

Departament marketing

11


Întâlniri ce necesită o planificare atentă: sală de întâlniri, prezentări de produs, exerciţii de

teambuliding, prânzuri de afaceri, întâlniri interne, dineuri de gală, petreceri coorporative, răsplăţi

pentru echipă. Happy Tour doreşte să ofere clienţilor un serviciu diferit, unic, special. De aceea

se concentrază asupra a trei întrebări simple: pentru cine este organizat evenimentul, care este

rezultatul pe care clientul doreşte să îl obţină şi care este bugetul pe care clientul îl are la

dispoziţie. În baza acestor informaţii Happy Tour creează întregul eveniment şi se asigură că

rezultatele sunt cele aşteptate.

4. Departamentul de marketing este cel care se ocupă cu managementul sau

supravegherea dezvoltării website-ului şi a diverselor materiale de marketing (materiale

de vânzare, afişe, fluturaşi, etc.) ,de promovarea imaginii companiei si a produselor

turistice.

5. Departamentul financiar-contabil gestioneaza patrimoniul si tine evidenta financiar-

contabila., centralizeaza cotizatiile si celelalte venituri, fundamenteaza proiectul bugetului

de venituri si cheltuieli.

6. Departamentul de Resurse Umane în cadrul căruia se ţine sub control personalul

angajat al agenţiei, colaboratorii, etc.

Toate cele 4 departamente sunt subordonate vicepreşedintelui executiv, Javier Garcia del

Valle care raportează direct Adunării Generale ale Acţionarilor în cadrul întâlnirilor periodice

stabilite în Actul Consitutiv al organizaţiei.

2.3. Misiunea agenţiei de turism Happy Tour şi obiectivele sale generale

Misiunea companiei este de a livra soluţii inovative care să răspundă cerinţelor de călătorie ale

clienţilor11. Principalul obiectiv al HAPPY TOUR este să satisfacă necesităţile, exigenţele şi

aşteptările clienţilor.

HAPPY TOUR este o agenţie de turism care a creat o tradiţie, principalul său obiectiv

fiind găsirea soluţiilor optime pentru clienţii sai. Ca o recunoaştere a meritelor sale - atât pe plan

intern cât şi pe plan internaţional agenţia a fost distinsă cu:

"INTERNATIONAL GOLDEN AWARD FOR QUALITY & BUSINESS PRESTIGE" şi

deţinător al certificatului "TOP QUALITY CUSTOMER SATISFACTION

STANDARDS" acordate de "Association OTHERWAYS Management & Consulting -


12


Geneva" – Viena

"Trofeul Internaţional pentru Industria Turistică şi Hoteluri" - Madrid 2002 » "Steaua de

aur a calităţii" - Geneva 2000 »

Locul I în Topul Guvernului României şi Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

pentru performanţe economico – financiare în domeniul turismului 2001-2003, iar în

clasamentul întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a aflat în ultimii 6

ani în TOP-3 (primele trei agenţii din Bucureşti şi din ţară)

Compania are următoarele obiective12 după cum urmează:

- Focalizarea pe turismul de afaceri

- Lansare de servicii noi, specifice crizei economice: planuri de economisire, monitorizarea

strictă a politicilor de travel ale companiilor cliente, destinaţii cu buget redus

- Relansarea brandul Happy Tour prin instrumente virtuale (internet), cât şi cu campanii bine

direcţionate pe segmentul de turism coorporatist.

- Investiţii în tehnologie şi în oameni.

2.4. Furnizorii şi clienţii agenţiei Happy Tour

Furnizori

În vederea conceperii unor programe turistice de foarte bună calitate o importanţă

deosebită o au furnizorii. De aceea personalul agenţiei selecţionează acei furnizori care oferă

servicii la cel mai bun raport calitate-preţ.

Societăţile de asigurări cu care agenţia de turism are încheiate contracte sunt: Asirom;

ING Nederlanden; Allianz-Ţiriac.

Companiile aeriene cu care agenţia colaborează în vederea comercializării biletelor de

avion sunt: Blue Air, Tarom, Air France, Luftansa, British Airways, Czech Airlines.

În vederea comercializării biletelor de avion, “Happy Tour” este agent acreditat Tarom,

deţinând acreditare IATA iar în vederea asigurării serviciilor de transport rutier agenţia apelează

atât la baza proprie cât şi la serviciile Autobazei Filaret.

În vederea asigurării serviciilor de cazare, agenţia a încheiat contracte cu o serie de

hoteluri din ţară şi străinătate. Între acestea: Hotel Intercontinental, Hotel Peştera, Hotel Formula

12 http://www.infotravelromania.ro/interviu178_happy_tour.html

13


1, Premiere Classe, Lanţul Golden Tulip, Accor, precum şi o serie de pensiuni din România:

Maramureşana, Pensiunea Ardelean ,Vadul Izei, etc. În ceea ce priveşte serviciile de alimentaţie,

agenţia colaborează cu toate restaurantele individuale din ţară, dar şi cu cele din incinta

hotelurilor.

Clienţii agenţiei Happy Tour

Happy Tour este mai mult decât o agenţie de tursim, este un tur-operator. Asta înseamnă că

angajaţii agenţiei sunt cei care gândesc şi contractează de la un capăt la altul pachetul turistic pe

care agenţia îl oferă. Datorită modului profesional în care personalul agenţiei îşi face treaba,

Happy Tour şi-a format o reţea de 700 de agenţii partenere, care vând produsele Happy Tour în

teritoriu. Se poate apela cu încredere la aceştia deoarece acest parteneriat nu modifică în nici un

fel preţul cu care turişii cumpără produsele Happy Tour. Printre clienţii Happy Tour se numără

Coca-Cola, Metro, Petrom sau Rompetrol13. În portofoliul serviciilor oferite de către companie se

regăseşte ticketingul şi organizarea de evenimente, conferinţe, congrese, "team buildings",

precum şi pachete de vacanţă sau alte servicii de turism.

Agenţia de turism a înregistrat o cifră de afaceri de 50 mil. euro în 2008. Potrivit datelor

publicate de Ministerul de Finanţe, Happy Tour era lider de piaţă la finalul lui 2008, fiind urmată

indeaproape de Eximtur, pe locul trei aflându-se Marshal.

În 2009, Happy Tour a înregistrat o scădere a afacerilor de 20-25%, însă, conform

propriilor estimări, a rămas lider de piaţă, criza economică afectând în egală măsură şi principalii

concurenţi ai companiei, firmele Eximtur, Marshal şi Paralela 45.

2.5.Oferta de produse şi servicii

A. Oferta HAPPY TOUR pentru companii: rezervări la hoteluri din ţară şi străinătate,

bilete de avion cu orice destinaţie, organizări de conferinţe, traininguri şi întâlniri de

afaceri, transferuri la/ de la aeroport, curse charter, poliţe de asigurare de sănătate pentru

călătorie, catering, organizări de cocktail-uri, activităţi de protocol şi evenimente speciale,

rent-a-car în România şi în străinătate, excursii în ţară şi în străinătate, studiu pentru

optimizarea cheltuielilor, curierat rapid pentru documente .

B. Oferta Happy Tour pentru turişti şi parteneri

13 http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/seful-happy-tour-am-vandut-pentru-ca-agentia-sa-nu-ramana-afacere-de-familie-update-8505

14

http://www.dailybusiness.ro/stiri-despre/Rompetrol

http://www.dailybusiness.ro/stiri-despre/Petrom

http://www.dailybusiness.ro/stiri-despre/Metro

http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/seful-happy-tour-am-vandut-pentru-ca-agentia-sa-nu-ramana-afacere-de-familie-update-8505

http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/seful-happy-tour-am-vandut-pentru-ca-agentia-sa-nu-ramana-afacere-de-familie-update-8505


Prin website-ul propriu, agenţia îşi lansează strategia de a pune mai mult accent pe

vânzările on-line şi pe comunicarea directă cu tot mai mulţi clienţi. Servicii pentru clienţi pe noul

website: oferte speciale incredibil de avantajoase: sfaturi şi secrete de călătorie; topul destinaţiilor

de vară; avantajele cardului Club Happy Tour; sistemul de rezervări pentru agenţiile partenere;

hărţile detaliate ale hotelurilor şi staţiunilor; oferte last minute; promoţia Happy Tour pentru

familii fericite (copil sub 12 ani calătoreşte gratis pe destinaţiile charter JFT );

2.6. Evoluţia principalelor rezultate financiare obţinute în perioada 2005-2008

În acest subcapitol am realizat analiza principalilor indicatori financiari, după cum aceştia

sunt identificaţi în Anexa 1. Astfel am identificat trendul cifrei de afaceri, a veniturilor raportat la

cheltuieli şi a profitului brut precum şi al celui net.

2.6.1. Evoluţia cifrei de afaceri în cadrul Happy Tour

Din Figura 2.2. (vezi Anexa 1) se observă trendul ascendant al cifrei de afaceri pe

perioada celor patru ani analizaţi.

Figura 2.2. Evoluţia cifrei de afaceri Happy Tour pe perioada 2005-2008

Sursa: Ministerul de finanţe

2.6.2. Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor

Pentru a identifica trendul veniturilor şi ale cheltuielilor din cadrul Happy Tour am decis

analiza acestora în paralel în vederea obţinerii unei imagini vizuale clare asupra indicatorilor

amintiţi.

Din Figura 2.3 se poate observa faptul că în fiecare an analizat veniturile sunt mai mari

decât cheltuielile ceea ce denotă o situaţie financiară normală în cadrul Happy Tour.

15

105.918.036

29.71%

12.92%

18.73%

0 50000000 100000000 150000000 200000000

2005

2006

2007

2008

Cifra de afaceri Happy Tour


Figura 2.3.Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor în cadrul Happy Tour

Analiza veniturilor si a cheltuilor

19.77%

13.11%29.43%

106.846.394

18.98%

12.92%

29.71%104.251.456

020000000400000006000000080000000

100000000120000000140000000160000000180000000200000000

2005 2006 2007 2008

Venituri totale Cheltuieli totale

Sursa: Ministerul de finanţe

2.6.3. Evoluţia profitului brut şi a profitului net În continuare am realizat analiza comparativă a evoluţiei profitului brut şi a celui net .

Figura 2.4. Evoluţia profitului brut şi a celui net în cadrul Happy Tour (Anexa 1)

2.594.938

2.144.938

97.59%99.59%

31.51%29.44%

37.42%34.78%

0 2000000 4000000 6000000 8000000 10000000

2005

2006

2007

2008

Profitul brut si profitul net

Profitul brut al exercitiului Profitul net al exercitiului

Sursa: Ministerul de finanţeÎn anul 2008, profitul brut a înregisrat valoarea de 9.265.839 Ron, cu 37.42% mai mare

decât cea din 2007, iar profitul net înregistrează valoarea de 7.468.920 Ron cu 34.78% mai mult

decât valoarea înregistrată în anul financiar precedent.

Creşterea profitului brut şi a celui net în cadrul agenţiei Happy Tour este un lucru normal

ce demonstrează o situaţie financiară excelentă şi se datorează creşterii rapide a cifrei de afaceri

şi a veniturilor în perioada analizată.

16


CAPITOLUL 3

Strategiile mixului de marketing adoptate de Happy Tour în vederea lansării

produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” pe piaţa spaniolă

3.1. Caracteristici ale pieţei turistice spaniole

În primul trimestru al anului 2009, cu 12% mai puţini turişti au vizitat Spania, comparativ

cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Dacă până în acest an, Spania era cea de-a doua destinaţie

preferată de turişti la nivel mondial, SUA a preluat locul 2 pentru prima dată după 11 septembrie.

Tabel 3.1. Evoluţia numărului de turişti în Spania în perioada 2006-2008

Ani 2006 2007 2008Număr turişti SUA 51.0 milioane 56.0 milioane 58.0 milioaneNumăr turişti Spania

58.2 milioane 58.7 milioane 57.3 milioane

Sursa: World Tourism Organization, www. world - tourism .org

Se poate observa încă din anul 20008 scăderea numărului de turişti în Spania faţă de cei

ce merg in Statele Unite. SUA a strâns pe perioada celor trei ani analizaţi din ce în ce mai mulţi

vizitatori. Creşterea este de aproape 5 milioane de turişti din 2006 la 2007 şi de 2 milioane din

2007 la 2008.

Cea mai vizitată destinaţie spaniolă este Barcelona care atrage turiştii prin oferte culturale,

profesionale, turism gastronomic şi multe altele. În plus multe dintre hotelurile cu 3-4 stele au

fost recent renovate. A fost, de asemenea, primul oraş din Spania care a introdus bicicleta mobilă

care permite turiştilor şi cetăţenilor să împrumute biciclete de la diferite puncte din oraş şi să le

lase la un alt punct.

O a doua destinaţie turistică este Bilbao, oraş popular datorită Muzeului Guggenheim care

acum atrage milioane de vizitatori din întreaga lume. Andalucía a făcut o încercare de a promova

atracţiile mai puţin cunoscute, cum ar fi Antequera (Málaga), Lucena (Córdoba) şi Écija

(Sevilla), cu rezultate pozitive în atragerea vizitatorilor straini.

În cele din urmă Costa Brava a făcut progrese şi a reinventat oferta sa de turism fiind o

destinaţie atractivă pentru turismul cultural (Salvador Dalí şi Josep Pla), pasionaţii de golf şi

turiştii gastro datorită restaurantele de top din Costa Brava (El Bulli, Emporda, San Pau ).

17

http://www.world-tourism.org/

http://en.wikipedia.org/wiki/World_Tourism_Organization


3.2. Imaginea României ca destinaţie turistica in Spania şi caracteristicile turistului spaniol

Turiştii străini încep să cheltuiască mai mult în România decât turiştii români care pleacă

în străinătate, România înregistrând pentru prima oară după revoluţie excedent în balanţa de plăţi

privind serviciile turistice de 245 milioane euro pe primele 10 luni ale anului 2009.

Practic a crescut cu circa 15% numărul de turişti străini pe pachetele turistice şi cu 20%

turismul de afaceri. Una dintre cele mai importante creşteri s-a înregistrat în cazul Austriei, cu

43%. Pe lângă Austria, au înregistrat creşteri record sosirile vizitatorilor din Olanda 34% şi

Marea Britanie 40%. În 2007 au vizitat România circa 130 de mii de austrieci, cu 38 de mii mai

mulţi decât în anul anterior. O parte dintre ei au fost în România în interes de afaceri - 30%.

În afară de austrieci, un număr important de turişti s-a înregistrat şi din ţările nordice,

Germania, Franţa şi Italia şi Spania.

Din afara Europei cei mai mulţi turişti vin din Japonia, SUA şi Canada. ANAT relatează

că de pe aceste pieţe se înregistrează o creştere constantă de 25% pe an. De asemenea, un

segment important, aflat şi el în creştere, este cel al turiştilor veniţi în croaziere, atât cele

dunărene cât şi acostări ale companiilor oceanice în Constanţa.

Creşterea turismului de afaceri care aduce persoane cu venituri mari, a creat acest plus,

deoarece, în afară de cheltuieli de cazare şi transport, aceştia dispun de resurse financiare pentru

cumpărături şi servicii scumpe. Astfel se dovedeşte benefică şi în turism creşterea interesului

companiilor pentru România.

Agenţia Happy Tour, şi-a ales ca public ţintă pentru dezvoltare prin lansarea unui nou

produs turistic, în urma unor studii realizate, piaţa spaniolă.

Cu toate aceste rezultate impresionante în materie de turism autohton şi spaniolii simt

nevoia să călătorească şi tendinţa generală, în perioada crizei economice, este de a veni în ţările

Europei Estice, cu un buget mai redus, printre care şi România.

În anul 2008, numarul spaniolilor care au vizitat Romania a crescut cu 40% faţă de 2007,

ajungand la 60.200 persoane.

Potrivit studiilor efectuate, castelele din Transilvania, mănăstirile pictate din Moldova,

Maramureşul şi Delta Dunării sunt preferatele spaniolilor în materie de turism în România.

Ca şi în multe locuri de pe mapamond, şi în Spania se remarcă tendinţa de rezervare/

cumpărare pe internet a locurilor de cazare/ biletelor de călătorie, metodă la care au recurs 64,7%

dintre spanioli anul trecut.

18


În acelaşi timp, un procent de aproximativ 20% dintre spanioli sunt fideli agenţiilor de

turism, fiind consemnată o creştere a numărului acestora faţă de 2007, de 4,5%.

Spaniolii care vin în România în mod organizat, prin tour-operatori, sunt persoane cu

vârste cuprinse între 35 şi 60 de ani. Cei care preferă turismul pe cont propriu în România sunt, în

general, tinerii, de varste cuprinse între 18 şi 30 ani, dar şi un segment mai mic de persoane cu

vârste între 40 şi 50 de ani.

Tinerii din prima categorie, respectiv intre 18 si 30 de ani, preferă structuri de primire

ieftine, cum sunt hostelurile, pensiunile şi casele rurale. Se remarcă o creştere accentuată pentru

turismul rural şi ecologic.

Chiar dacă nu există date clare privind cheltuiala medie/zi pentru turiştii spanioli, se ştie

că în general aceştia sunt mari amatori de distracţii. Se estimează astfel o cheltuială medie zilnică

la aproximativ 120-130 de euro.

Ca şi concluzie, există din partea turistului spaniol interes în ceea ce priveşte turismul

românesc, mai ales pentru turismul cultural, pentru vizitatea mănăstirilor din nord-estul

României, din Bucovina şi Maramureş.

De asemenea, se mai manifestă un interes special şi pentru zonele montane şi litorale ale

României, pentru vânat, pentru tradiţiile româneşti conservate în unele zone foarte bine, cum ar fi

în zona Maramureşului.

3.3. Prezentarea produsului turistic “Tradiţii în Maramureş”

Produsul turistic nou oferit prezintă o importanţă mare pentru agenţia Happy Tour

deoarece calătoriile în scop recreativ aduc mai mulţi turişti şi sunt legate de sezonalitatate.

Produsul se adresează pieţei spaniole, în special tinerilor şi persoanelor care au varsta

pâna în 50 de ani, cu venituri medii şi peste medii, având ca pasiuni calătoriile şi sporturile.

Agenţia îşi propune promovarea produsului turistic românesc (Tradiţii în Maramureş)

pe piaţa Spaniei în scopul atragerii unui număr cât mai mare de turişti (pentru creşterea cotei de

piaţă) interesaţi în practicarea turismului. Imagini reprezentative pentru produsul turistic sunt

prezentate în Anexa 4.

19


Descrierea produsului turistic “Tradiţii în Maramureş”

Ziua 1

Sosire la Aeroportul Otopeni din Bucureşti

Cazare la Hotel Golden Tulip, cu micul dejun inclus.

Plecare din faţa hotelui la ora 10:00 cu destinaţia Maramureş.

Ziua 2

Sosire în Botiza (Maramureş), cazare la pensiunea Maramureşana (sau altă pensiune, în

funcţie de perioadă).

Vizitarea artizanelor din comună.

Activităţi recreative opţionale: demonstraţii de ţesut la război, participare la activităţile de

fermă (mers la fân, lemne cu caruţa etc.), plimbări cu caruţa sau sania trasă de cal,

participare la obiceiurile/ tradiţiile comunei: culinare, etnografice.

Ziua 3

Vizitarea bisericilor din lemn de pe Valea Izei

Excursie pe Valea Văserului cu trenul cu locomotivă cu aburi (Mocăniţa).

Ziua 4

Vizitarea Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Activităţi recreative în Săpânţa: participare la activităţile de fermă: cules fân, muls vaci ,

plimbări cu caruţa, drumeţii: vizită la păstrăvărie sau izvoarele de ape minerale , vizite la

diverse ateliere tradiţionale;

Ziua 5

Vizitarea Bisericii din Şes, ridicată în 1717, supranumită şi „Catedrala din lemn" din Ieud.

descoperirea faunei (vizuini de vulpi, urme de animale salbatice) cu ghid

demonstraţii de ţesut la război Vizitarea Muzeului satului si a complexului macanic

ţărănesc (piva)

Ateliere tradiţionale

Ziua 6

Vizitarea Cimitirului evreiesc, Biserica Nouă şi a Monumentului Eroilor

Plecarea spre cel mai apropiat aeroport la Baia Mare (100 km) cu transfer în Bucureşti cu

destinaţia Spania.

20


În cadrul produsului turistic sunt incluse ateliere tradiţionale (la alegere) de sculptat, ţesut,

ceramică, fabricat măşti şi clopuri. Toate acestea sunt specifice zonei Maremureşului.

Ateliere tradiţionale/ tradiţii maramureşene la care turiştii pot participaSculptat Ţesături Ceramică Măşti Clopuri

Tabelul 3.2. Preţul produsului “Tradiţii în Maramureş”pentru clienţi externi

Produs Turistic “Tradiţii în Maramureş”

I. Sezon estival(Apr-Sept)

II.Sezon de iarnă(Oct-Mar)

Preţ/persoană (fără bilete de

avion Spania – România)

350 E 420 E

Preţ/ persoană (cu bilete de

avion Spania-România)

650 E 720 E

Preţ/ copil (<12 ani) Gratuitate 100% Gratuitate 100%

Pachetul include :

transport zbor charter cu Tarom, Spania – România (opţional)

transfer de la aeroport

5 nopţi de cazare în cameră dublă (o noapte în Bucureşti şi 4 nopţi în Maramureş,

cu mic dejun inclus, în hoteluri şi pensiuni de 3*** sau 4 ****)

transport, şofer şi combustibil inclus

servicii ghid şi interpretare

1 masă tradiţională românească cu spectacol folcloric

Preţul produsului turistic creşte în sezonul de iarnă deoarece carazarea în Maramureş cu

ocazia sărbătorilor este mai mare decât în timpul anului.

Reduceri/gratuităţi: Copiii cu varsta până în 12 ani şi inclusiv 12 ani împliniţi cazaţi în

cameră cu 2 adulţi plătitori beneficiază de reducere de 100% (în afară de biletul de avion

Spania- România pe care vor trebui să-l achitiţioneze de la Happy Tour dacă se doreşte).

21


3.4. Analiza SWOT a produsului turistic “Tradiţii în Maramureş”

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea oportunităţilor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a

strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde

suntem?” aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general

şi specific.

4.1. Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest

Puncte tari ExemplificareOferta structurilor de cazare - Regiunea Nord Vest este pe locul 3 în România

ca număr de locuri în structurile turistice după Reg. Sud-Est şi Centru: are un număr de 20.568 locuri, aproximativ 9,92% din total România; peste ½ sunt concentrate în judeţele Bihor (al 5-lea judeţ din România după capacitatea de cazare) şi Cluj. În Regiunea Nord-Vest existau 110 hoteluri.

Creşterea numărului de turişti în Regiune - În anul 2005 Reg. Nord-Vest a fost una din cele 3 regiuni cu o creştere pozitivă a sosirilor (108,9%) mai ales pentru segmentul de sosiri români (111,3%).- Numărul sosirilor vizitatorilor străini în România a crescut între 1998 şi 2003 cu 15,8%.

Diversificarea sectorială a ofertei turistice Atracţii turistice numeroase care includ, printre altele:-Formaţiuni geologice-Monumente naturale-Ape minerale, izvoare minerale-Biserici de lemn din Maramureş-Muzeul în aer liber al Ţării Maramureşului-Muzeul de Mineralogie Baia MareStaţiuni turistice existente sau în dezvoltare:-Ocna Şugatag-Zona turistică Novat-Valea Vaserului-Zona Borşa-jud. Maramureş-Izvoarele-Cavnic

22


Indicii de ocupare turistică - În Regiune indicii de ocupare a locurilor de cazare (sem.1 2005 - 30,8%) sunt mai buni decât la nivel naţional (29,3%); Bihorul are cea mai bună ocupare de 40,6 %, Cluj este sub media naţională cu aproape 5%, pe ultimul loc fiind surprinzător jud. Maramureş 19,6%. Ocupare netă bună în structuri pt. tineret şi low-cost ceea ce arată potenţialul acestora de dezvoltare.

Segmentarea pieţei Cea mai mare parte a turiştilor străini din anul precedent provin din Ungaria(39,4%), şi din ţările EU.

Dezvoltarea turismului balnear în Regiunea Nord-Vest

Turismul balnear este văzut ca prioritar în regiune: are infrastructura şi resurse balneare, există staţiuni turistice regionale cu tradiţie: Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi şi se prevede dezvoltarea integrată a altor staţiuni de interes local/judeţean: Cojocna, Marghita, Tuşnad.În România hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare (50,0%) în staţiunile balneare.

Potenţial pentru turismul de nişă Turism cultural: marile oraşe, Baia-Mare, Sighetul Marmaţiei oferă o gamă vastă de obiective culturale/de divertisment, reprezentate de muzee, teatru, case memoriale, vestigii istorice.Arii protejate: suprafaţa totală protejată în regiune ajunge la 281.842 ha; există un parc naţional şi 1 parc natural.Turismul de aventură şi sportiv se poate dezvolta: drumeţii, pescuit, rafting, fotosafarii etc. Turismul alternativ: academic şi ştiinţific, încă neexploatat.

Legislaţie specifică Legislaţia specifică sectorului turistic din România este armonizată în proporţie de peste 80% cu legislaţia comunitară.

Puncte slabeSlaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural şi de tineret (agroturism, “hostels” şi alte structuri “low-cost”)

Există puţine pensiuni rurale înregistrate de statsticile INS în judeţe rurale: Bistriţa-Năsăud(1), Sălaj(2) sau montane: Bihor(2); există doar 3 popasuri turistice şi doar 6 hosteluri.

23


Lipsa de produse turistice şi lipsa susţinerii brandurilor

Lipsesc produsele turistice care să se poată vinde în pachete integrate, acolo unde se pot dezvolta circuite turistice; nu se susţin brandurile relevante din patrimoniul cultural; un singur tour-operator în turism balnear; organizaţii inadecvate profesional la nivel regional.

Pondere scăzută a turismului la formarea PIB Regional

Turismul contribuie la formarea PIB în Regiunea Nord-vest doar cu 1,6% (Hoteluri şi restaurante) sub media României din ultimii ani – 2,1% în 2002, şi sub media altor regiuni din Europa de Est.

Slaba dezvoltare a turismului de nişă Slaba promovare a turismului de nişă (ex. potenţialul cinegetic pentru vânătoare şi pescuit sportiv, turism de agrement).Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric, turismul rural şi lipsa parteneriatelor inter-institutionale.

Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investiţii şi/sau alocarea acestora pe priorităţi comunitare

Slaba colectare la bugetele locale; lipsa unei planificări multi-anuale a bugetelor de investiţii; legislaţie deficitară în domeniulavizelor/controlului în turism.Lipseşte o evaluare a ofertei turistice pe baza factorilor de atractvitate turistică.

Structuri de promovare şi informare puţine sau absente

Puţine infrastructuri şi retele de informare şi promovare a turismului. Lipsesc agenţii regionale de promovare a turismului, operatorii internaţionali.Lipsa unor centre de informare, panouri plasate în faţa monumentelor, panouri de informare etc.

Cererea internă reorientată Reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, în special pentru zonele învecinate care oferă aceleaşi tipuri de produse turistice.

Nivel scăzut de specializare a forţei de muncă în turism

Puţine cursuri turistice, persoanele specializate pleacă spre alte ţări; lipsa cunoaşterii limbilor străine, a instrumentelor de marketing şi IT

Degradarea patrimoniului cultural O bună parte a obiectivelor culturale nu pot fi integrate în circuite turistice, din cauză că se află în paragină.

24


Scăderea forţei de muncă ocupate în turism Forţa de muncă ocupată în turism a scăzut în ultimii ani în regiune ajungând la 10.052 persoane în 2003, doar 1,7% din populaţiaocupată, totalul populaţiei ocupate fiind de 581.512 angajaţi la nivelul anului 2003. Cauza este dată şi de nivelul redus de salarizare faţă de celalalte ramuri economice.

Slaba calitate a infrastructurii de acces În special în zonele turistice montane exista o lipsă cronica de infrastructuri de acces care limitează dezvoltarea turismului (deşi există un aeroport international la Cluj- Napoca).

Lipsa de standarde EU în clasificarea hotelieraOportunităţi

- Creşterea capacităţii de cazare turistică în România pe fondul definirii turismului ca domeniu economic prioritar- Îmbătrânirea populaţiei va duce la o creştere a interesului în turismul balnear, prognozându-se o creştere a ponderii acestuia în turism- Creşterea puterii de cumpărare în România- Interes internaţional sporit în turismul din parcuri naturale şi culturale- Crearea de noi staţiuni turistice: Vartop (jud. Bihor), Luna Şes, Figa şi revitalizarea celor vechi – Cavnic, Mogoşa, Şuior, Izvoare (Maramureş)- Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului- Oportunităţi pe piaţa pentru dezvoltarea turismul de nişă- Cooperarea trasfrontieră cu ţările vecine

Ameninţări- Neglijarea patrimoniului cultural- Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene în Regiunea Nord-vest- Concurenţa altor regiuni care şi-au conturat deja strategii turistice şi atrag turişti- Atractivitatea destinaţiilor turistice din afara Regiunii, în special înspre turismul montan şi litoral- Nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene regulate şi agenţiile de turism- Lipsa marketingului regional de turism- Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel naţional

Obiective generale:

1. Conservarea patrimoniului material şi imaterial, natural, istoric şi cultural din regiune,

reabilitarea zonelor cu potenţial turistic.

2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice.

3. Susţinerea mediului de afaceri prin îmbunătăţirea serviciilor turistice şi a facilităţilor suport

furnizate şi dezvoltarea promovării turistice.

4. Promovarea brand-ului turistic “Maramureş”.

5. Dezvoltarea turismului de nişă.

25


Rezultate aşteptate:

- creşterea anuală a numărului de turişti care vizitează judeţul Maramureş cu 10%;

- creşterea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20%;

- asigurarea infrastructurilor tehnice şi edilitare pentru atragerea de noi investiţii private sau în

parteneriat public-privat;

- creşterea numărului de turişti străini cu 10% anual;

- revitalizarea şi/sau crearea de noi staţiuni turistice;

- promovarea mărcii turistice “Maramureş” şi a mărcilor locale construite pe proiectele judeţene;

- creşterea numărului de turişti şi diversificarea segmentelor ţintă de turişti;

- creşterea calităţii serviciilor furnizate pentru turişti şi susţinerea dezvoltării de infrastructuri de cazare

superioare (4,5 stele);

- extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din staţiuni şi zonele turistice prin dotarea

acestora cu facilităţi pentru extrasezon – pişcine acoperite, săli pentru practicarea gimnasticii

Puncte forte Potential turistic ridicat utilizabil pe tot parcursul anului datorat peisajului montan, traditiilor,

monumentelor , arhitecturale si istorice; Climă temperat continentală favorabilă practicării turismului în tot cursul anului; Foarte multe rezervatii naturale, cu o bogata fauna cinegetica si o mare varietate botanica ; Mestesuguri traditionale artizanale Existenta unor statiuni turistice (balneoclimaterice, montane) Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la preţuri foarte mici; Ospitalitate influenţată de caracteristica etnică latină; Poluare inexistentă sau foarte redusa in majoritatea zonelor rurale; Varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate şi practicate în viaţa de zi cu zi; Pastrarea unor metode traditionale de cultura a pamantului; Infrastructura de drumuri forestiere dezvoltata; Asocierea comunelor in microregiuni pentru a concepe si proiecte comune de dezvoltare

Puncte slabe Promovare turistica la nivel regional insuficienta ; Lipsa unei retele de informatii turistice la nivel regional; Infrastructura de transport, dotare tehnica si marketing turistic necorespunzatoare Percepţia slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanţei protecţiei mediului

şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific; Sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate cu nivelul de

dezvoltare al turismului rural; Lipsa cunoştinţelor minime de management turistic, în domeniu; Insuficienta fondurilor la nivelul administratiei publice locale

Oportunitati Programele europene si internationale care vizeaza modernizarea infrastructurii;

26


Cresterea cererii pe plan international pentru turismul autohton; Dezvoltarea şi promovarea de programe turistice in domeniul turismului rural; Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultural-spirituale şi

tradiţionale româneşti;

Pericole Cresterea presiunii turistilor (a factorului antropic) asupra obiectivelor turistice de mare valoare care

poate duce la deteriorarea lor; Pericolul degradarii florei si faunei in zonele protejate datorita turismului necontrolat. Îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărilor vecine direct

concurente ale României; Nerespectarea regimului silvic de exploatare si tăieri ilegale, cu impact asupra ecosistemelor

forestiere; Lucrari neautorizate in perimetrul ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora.

Propuneri de valorificare

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a regiunii. Turismul ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru stimularea investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în infrastructura turistica si în zonele turistice atractive. Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice se doreste asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si rutiera prin dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea cailor rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii adecvate. Acesta prioritate vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind cresterea competitivitatii turismului românesc si cresterea veniturilor realizate prin atragerea turistilor.

O a doua prioritate regionala pentru turism este sprijinirea societatilor care activeaza in turism , in scopul sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca. Se doreste astfel dezvoltarea, stimularea si sustinerea unor societati care sa actioneze in domeniul turismului prin cresterea calitatii serviciilor si prin promovarea produselor turistice. Se considera ca aceasta prioritate ar putea contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici si mijlocii si modernizarea si diversificarea activitatilor economice.

Alta prioritate este cresterea vizibilitatii regiunii, dezvoltarea marketingului regional. Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic sa creasca semnificativ, sunt necesare actiuni conjugate de promovare, care sa aiba ca tinta utilizarea integrala a obiectivelor turistice dispuse pe intreaga suprafata a regiunii. Pe langa investitiile de reabilitare si modernizare a acestui sector, este necesara o reclama turistica bine dirijata si sustinuta, care sa aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice.

O a patra prioritate regionala pentru turism este dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic. Strategia regionala vizeaza cresterea capacitatii de angajare si ocupare prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si societatii si economiei bazate pe cunoastere. Masurile din cadrul acestei prioritati isi propun instruirea, perfectionarea personalului si a celor care activeaza in turism in

27


vederea asigurarii unor servicii de calitate, precum si dezvoltarea invatamnantului preuniversitar si de nivel superior in acest domeniu.

In vederea dezvoltarii turismului rural din zona Maramures, ar putea fi înfiintate clase speciale de turism si agroturism la unele licee maramuresene în vederea organizarii unor cursuri de pregatire si perfectionare a celor care lucreaza în agroturism.

Un mod de valorificare a potentialului turistic ar putea fi introducerea celebrei mocanite în cadrul unui viitor proiect national de turism.

Totodata se poate incerca dezvoltarea activităţilor tradiţionale ale judeţului (confecţionare obiectelor din materiale neferoase, lemn, ceramică etc)

Informatizarea indutriei turistice a judeţului şi conectarea acesteia la reţele turistice ale celorlalte judeţe ar fi o alta modalitate de valorificare a potentialului turistic.

Alte idei de valorificare a turismului ar fi: o Acordarea facilitatilor fiscale pentru grupurile care promoveaza turismul ecologic; o Utilizarea veniturilor obtinute din penalizari (aruncarea gunoaielor in locuri neamenajate, de

exemplu) pentru dezvoltarea turismului si agrementului ecologic;o Facilitarea promovarii calitatii in turism ecologic prin mijloace mass media, institutional cu

instrumente specifice;o Organizarea unui concurs anual sponsorizat cu premii pentru desemnarea promotorilor ecologiei

in turism si agreement;o Realizarea unui contact permanent cu comunitatea in privinta nivelului educatiei turistice,

ecologice;o Diminuarea impactului asupra numarului de specii protejate prin practicarea turismului ne-

ecologic. Dezvoltarea necontrolata a turismului poate determina o presiune mare asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, în acest sens fiind necesar implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate;

o Amplasarea panourilor restrictive in arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate.Pentru punerea la adevarata valoare a potentialului turistic din judetul Maramures, exista si

cateva programe sustinute de organele statului sau din afara. Printre acestea se numara si: Dezvoltarea zonei turistice Borşa

Derularea proiectului Dezvoltarea zonelor turistice Luna Şes- Borşa prin Program PHARE. Se va amenaja o pârtie de schi şi instalaţie de transport, plus amenajări la trambulina existentă

Valorificarea potenţialului turistic al văii Vaserului-Vişeu de SusRealizarea la Poiana Novăţ a unui sat de vacanţă, bisericuţă de lemn în stil maramureşan, teren de tenis, păstrăvărie şi asigurarea canalizării şi curentului electric

Demararea Proiectului “Gutinul“Se urmareste : realizarea unei pârtii de schi alpin la Cavnic; realizare pârtie de schi fond şi biatlon la Baia Sprie; reabilitarea infrastructurii DJ 183 acces în staţiunea Izvoare.

Realizarea infrastructurii în zona pârtiei de schi de la Icoana – Cavnic(Alimentare cu apă şi reţea de canalizare; iluminarea pârtiei de schi)

Demararea proiectului “Turism balnear în Ocna Şugatag“ Noi pensiuni agroturistice Dezvoltarea turismului prin promovarea tradiţiilor

“Meşteri populari ai şcolii Botiza continuatori ai tradiţiei“-finanţare Banca Mondială Derularea Programului guvernamental “Investiţii în turism”

28


Preluarea de către Agenţia de Dezvoltare Nord Vest a documentaţiilor pentru zona Borşa şi Ocna Şugatag.

Concluzii

O prima concluzie, care poate fi aplicata in destule judete din Romania, este ca potentialul turistic exista din plin, dar, din pacate, nu este exploatat la adevarata sa valoare. Propuneri de valorificare, dupa cum se poate vedea mai sus exista. Problema e cine le va pune in aplicare, poate cu ce fonduri ( cu toate ca acestea se gasesc, daca stii unde sa cauti), si lucrul cel mai important pentru omul de rand (pentru ca suntem cu totii trecatori in aceasta lume): cand?

Personal, cred ca mai exista printre noi romani adevarati, si de aceea cred si sper ca intr-un numar relativ scurt de ani turismul se va pune pe picioare, mai ales intr-o zona cu potential cum este Maramuresul.

Zona aceasta, a Maramuresului, este o zona veche, plina de traditii, plina de atractii turistice atat naturale, cat si antropice. Ca o parere personala, profilul acestui judet ar putea fi transformat in turism rural, agro-turism (o parte este inca de acum). De ce acesta afirmatie? Pentru ca exista resurse ( resurse naturale, oameni ce se imbraca si azi in costum traditional, arhitectura populara de exceptie, traditii si obiceiuri specifice zonei, arta populara, si lista poate continua), pentru ca s-ar gasi investitori si pentru ca, cu siguranta s-ar gasi turisti dornici sa calatoreasca intr-o astfel de zona.

Oamenii fara pereche ai Maramuresului, cu siguranta vor reusi sa faca din acest judet

unul din punctele de maxima atractie din Romania

Analiza SWOT a produsului

Puncte tari Pret atractiv al pachetului in concordanta cu serviciile oferite Cazare in hoteluri de 3 stele si pensiuni de 2 margarete Ghid vorbitor de limba franceza 3 mese pe zi cu specific romanesc Programe folclorice si cunoasterea traditiilor si obiceiurilor zonei Transport PARIS – BAIA MARE cu avionul Autocar 3 stele Program deschis la sugestiile turistilor Cadouri turistilor (un ghid turistic Maramures si mici suveniruri)

Puncte slabe Momentan produsul nu este foarte cunoscut Din considerente financiare minimum de turisti sa fie 15

Oportunitati Poate castiga segmente noi de piata si neexploatate Completeaza ofertele celorlalte agentii Intrarea Romaniei in UE

Amenintari

29


Concurenta puternica concretizata in agentiile de turism care ofera pachete similare Vremea Aparitia de acte normative interne sau externe care ar putea influenta negativ Scaderea interesului consumatorului pentru produsele cu specific traditional Existenta unor oferte atractive din alte tari

Analiza SWOT a reginii

Puncte tari Zona geografica cu relief variat Zona pitoreasca cu un mare potential turistic Peisaje naturale nealterate Conservarea traditiilor si obiceiurilor stravechi Pozitionare geografica foarte buna (bate la granitele EUROPEI) Preturi scazute comparativ cu Franta Zona protejata natural (parcul national Rodnei) Aeroport international Baia Mare Oferte culturale si naturala diversificata

Puncte slabe Infrastructura slab dezvoltata (lipsa autostrazilor) Zona slab dezvoltata din punct de vedere telecomunicational Nedezvoltat din punct de vedere al bazei turistice si agrement Posibilitati reduse de a plati prin carduri de credit

Oportunitati Acordarea de facilitati investitorilor straini Facilitarea accesului prin proiectul de autostrada Transilvania

Amenintari Riscul producerii de inundatii Aspecte negative privind societatea romaneasca

OBIECTIV DE MARKETING

Obiectivul principal al agentiei SAVA Tours este penetrarea cu un produs turistic nou si atractiv pe piata franceza. Acest obiectiv va fi realizat prin incheierea de parteneriate strategice cu operatori de turism importanti din Franta.

STRATEGII DE MARKETING

30


Strategia de produsFirma noastra isi va concentra eforturile in directia diversificarii produsului oferit. Astfel dorim

pe viitor sa oferim aceluiasi segment vizat, alternative noi pentru a-si petrece concediul in Romania. Spre exemplu vom promova pachete similare in regiunea Delta Dunarii, sau sejururi de 6-7 zile pe Litoralul Marii Negre. De asemenea dorim sa diversificam si felul de turism promovat: pe langa turismul de loisir, vom sustine si turismul de tratament si cel de business. In functie de nivelul calitativ al produselor, strategia aleasa e cea de diferentiere calitativa. Ne diferentiem de concurenta in sensul ca oferim clientului nostru posibilitatea de a alege modul de cazare (pensiune sau hotel), modul de transport (autocar, avion, etc). In functie de asteptarile clientilor se vor oferi diferite accesorii care intereseaza in mod deosebit sau servicii.

Strategia de pretDin punct de vedere al orizontului de timp al strategiei de pret, aceasta este formulata pentru un

interval cuprins intre 1 si 2 ani, datorita debutului unei perioade de crestere economica pe care guvernul promite sa o sustina, dar si a implementarii unui program de reducere a nivelului saraciei.

Prin politica de pret se urmareste intr-o prima etapa nu atat maximizarea cifrei de afaceri ci o cat mai puternica prezenta pe piata (cresterea cotei de piata).

Avand in vedere ca abia ne-am lansat pe piata, nu se va opta pentru o marja a profitului ridicata, cel putin momentan, ci, in scopul atragerii mai multor clienti, pentru una de nivel mediu care sa asigure atractivitatea pretului (20%).

Pe termen lung, pe masura ce situatia firmei se va imbunatatii considerabil si aceasta va dispune de o capacitate financiara superioara, se are in vedere si adoptarea urmatoarelor politici de pret ca reducerea temporara a pretului produsului cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti.

In concluzie firma doreste sa pastrunda pe piata cu acest pachet turistic folosindu-se de un pret de penetrare (scazut), ofensiv care sa ii asigure obtinerea unei cote de piata semnificativa.

Strategia de distributieAgentia noastra are la dispozitie doua variante de distributie:

- prin intermediul unor tur – operatori locali cu activitate pe piata Frantei (a se vedea lista tur – operatorilor francezi) care vor prelua raspunderea privind distributia, cat si cheltuielile promotionale aferente, in schimbul unui comision;

- prin sistemul de distrubutie propriu- prin situl firmei www.savatours.com

Strategia de promovarePublicitatea de produs pentru care opteaza firma noastra urmareste stimularea cererii potentiale

prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a noului produs, se va pune accentul de reliefarea caracteristicilor clare ale produsului, urmarindu-se obtinerea unui efect imediat. Mediile de publicitate folosite cu precadere sunt reprezentate de pagini internet, tiparituri cataloage, pliante, prospecte brosuri, dar si participarea la targuri si expozitii de turism desfasurate pe teritoriul Frantei.

Publicatii de turism:- Le Quotidien du Tourism- L'echo Touristique

31

http://www.savatours.com/


Activitatea promotionala nu se va indrepta catre promovarea imaginii globale a firmei, deoarece inca nu avem un nume pe piata turismului, ci vom opta pentru strategia promovarii exclusive a produsului. Din punct de vedere al rolului activitatii promotionale strategia va fi de tip ofensiv.

Strategia de personalTurismul este furniza in primul rand de oameni si astfel selectia, instruirea si motivatia

personalului pot sa conteze extraocrdinar de mult pentru satisfactia clientului. Ne propunem sa ne selectam personalul in functie de urmatoarele caracteristici:

- competenta- atitudine grijulie fata de clienti- receptivitate- initiativa- capacitatea de rezolvare a problemelor - bunavointa

Firma noastra acorda angajatilor libertatea de a cheltui pana la 50 de euro pentru a rezolva o problema mai deosebita a clientului fara a cere aprobari din partea conducerii.

Strategia de impachetareCircuitul propus se va desfasura pe o perioada de 7 zile. Pachetul oferit cuprinde urmatoarele

servicii: cazare, transport, masa, divertisment, agrement. Firma noastra este deschisa sugestiilor venite din partea clientilor si totodata poate schimba pachetul vechi cu cel nou dorit de client in termen de 1 luna.

Strategia de programareFirma ofera invitatii la: zilele orasului si la targuri si expozitii traditionale romanesti

Mai Hoteni – Tanjaua de pe MaraMai – Floare Mandra de pe Iza (Budesti-Calinesti, MM) – Festival de cantece si dansuri populareIunie – Borsa – SanzieneleIulie – Sieu, Botiza, Vadu Izei – MaramuzicalAugust – Pasul Prislop – Hora de la Prislop. Festival folcloric din zona Maramures / BucovinaAugust – Muzeul Satului – Targul de ArtizanatSeptembrie – Intalniri bucovinene – Festival al traditiilor folclorice.Octombrie – Baia Mare – Festivalul Castanelor

Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe

- cadrul natural - slaba diversificare a infrastructurii de

cazare pentru turismul rural şi de tineret

(agroturism, „hostels” şi alte structuri „low-

cost”).

32


- oferta structurilor de cazare - lipsa de produse turistice şi lipsa

susţinerii brandurilor: lipsesc produsele

turistice care să se poată vinde în pachete

integrate, acolo unde se pot dezvolta

circuite turistice; nu se susţin brandurile

relevante din patrimoniul cultural

- diversificarea sectorială a ofertei

turistice: atracţii turistice numeroase care

includ, printre altele:formaţiuni geologice,

monumente naturale, ape minerale,

biserici de lemn; staţiuni turistice: Ocna

Şugatag, zona Borşa, Cavnic

- structuri de promovare şi informare

puţine sau absente: puţine infrastructuri şi

reţele de informare şi promovare a

turismului. Lipsesc agenţii regionale de

promovare a turismului, operatorii

internaţionali.

- potenţial turistic pentru niţă: turism

cultural- marile oraşe( Baia Mare, Sighetu

Marmaţiei oferă o gamă vastă de obiective

culturale/de divertisment reprezentate de

muzee, teatru, case memoriale;

- lipsa de standarde EU în clasificarea

hotelieră.

Oportunităţi Ameninţări

- existenţa de a accesa fonduri europene - neglijarea patrimoniului cultural.

- crearea de noi staţiuni turistice şi

revitalizarea celor vechi: Cavnic, Mogoşa,

Izvoare.

- slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere,

feroviare şi aeriene.

- oportunităţi pe piaţă pentru dezvoltarea

turismului de nişă.

- concurenţa altor regiuni care şi-au

conturat deja strategii turistice şi atrag

turişti.

- cooperarea transhotelieră cu ţările

vecine.

- atractivitatea destinaţiilor turistice din

afara judeţului, în special înspre turismul

montan şi litoral

33


Puncte tari

Tradiţiile împământenite din Maramureş

Frumuseţea peisajului - preponderent montan;

Multe arii protejate în zonă;

Existenţa unor capacităţi de cazare nefolosite la întreaga capacitate;

Monumente istorice şi arhitecturale medievale de mare valoare (Cimitirul de la

Săpânţa, biserici, mănăstiri, relief montam);

Diversitate etnică/ diversitate culturală

Bucătărie diversă (romînească, săsească)

34


Suprafaţă mare acoperită de păduri, cu valenţe recreative şi curative.

Interesul sporit, manifestat de potenţialii clienţi spanioli pentru Maramureş (acesta a

fost depistat în rândul celor care deja au apelat la serviciile Happy Tour ).

Puncte slabe

Lipsa unui concept de turism regional care nu face posibilă promovarea unui produs

unitar în ţară şi în afara ţării;

Absenţa unui sistem organizat care să facă posibil accesul spre zonele protejate prin

excursii;

Protecţia necorespunzătoare a turiştilor care efectuează drumeţii montane sau în

anotimpul de iarnă;

Interes şi spirit antreprenorial scăzut al populaţiei rurale faţă de activităţile din turism;

Standardul profesional scăzut al personalului din turism, al agenţiilor de turism şi al

personalului care furnizează servicii, bariere lingvistice;

Lipsa organizării unor activităţi conexe prin care să fie acoperit timpul liber al

turiştilor;

Lipsa unor itinerarii turistice tematice care să valorifice potenţialul natural/antropic;

Condiţii neatractive de creditare pentru proiectele în turism;

Oportunităţi

Posibilitatea de a exploata zonele montane tot cursul anului pentru drumeţie,

cicloturism, schi;

Creşterea interesului pentru turism pe plan internaţional;

Dezvoltarea unor produse turistice complexe;

Forţă de muncă disponibilă care poate fi atrasa în sistemul serviciilor turistice;

Ameninţări

Distanţa destul de mare între Spania şi România (cca 2000 km – 2.30 h cu avionul)

Subestimarea pregătirii specialiştilor în turism de către clienţii străini;

Promovarea unei legislaţii care nu încurajează investiţiile în turism;

Slaba implicare şi înţelegere de către autorităţile publice pentru exploatarea

corespunzătoare a mediului şi a teritoriului, în folosul dezvoltării turismului;

Insuficienţa capitalului de investiţii capabil să menţină şi să crească activităţile de

afaceri în turism;

35


Creşterea presiunii turiştilor (a factorului antropic) asupra obiectivelor turistice de

mare valoare care poate duce la deteriorarea lor;

Concluzii: După cum reiese din analizele SWOT pentru agenţia Happy Tour produsul turistic

“Tradiţii în Maramureş” şi destinaţia aleasă, se poate observa că zona Maramureş are un foarte

mare potenţial turistic dar pana în momentul de faţă nevalorificat la potenţial maxim.

De asemenea, agenţia trebuie să profite de pe urma programelor de promovare lansate de

către guvernul Romaniei pentru schimbarea imaginii României în străinătate. În acelaşi timp,

produsul oferit de agenţie trebuie să se ridice la nivelul asteptărilor turiştilor spanioli şi să fie în

concordanţă cu noua imagine promovată.

Având în vedere faptul că în ultimii ani climatul internaţional a fost destul de tensionat,

orice fel de instabilitate politică în ţara sau în ţările vecine ar putea determina scăderea dorinţei de

a călători. România beneficiază de un climat destul de favorabil, în ţară nu sunt conflicte majore,

nu au avut loc acte teroriste sau revolte .

Un alt motiv care ar putea determina schimbarea obiectivelor firmei ar putea fi intrarea pe

piaţă a unui număr foarte mare de agenţii de turism din străinătate care să vină cu oferte mult mai

bune, la preţuri mult mai mici, ceea ce ar putea determina recalcularea cotei de piaţă dorită de

întreprindere.

3.5. Strategiile mixului de marketing pentru lansarea produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” pe piaţa spaniolă

Penetrarea pieţei spaniole cu un nou produs turistic - Tradiţii în Maramureş, în anul 2011

necesită adoptarea unei concepţii de marketing în lansarea şi includerea lui în circuitul turistic

spaniol. În acest sens, se are în vedere elaborarea unor strategii care să includă politici de produs,

preţuri, promovare, de distribuţie, de impachetare, de personal şi de parteneriat bine

fundamentate, adaptate atât la specificul cererii cât şi la caracterul şi conţinutul noului produs pe

noua piaţă.

3.5.1. Strategia de lansare a produsului turistic “Tradiţii în Maramureş”

Produsul turistic Tradiţii în Maramureş se afla în etapa de lansare, încercându-se

penetrarea pieţei spaniole (dar şi a celei româneşti) şi totodată atragerea cumpărătorilor din

statele/ ţările din jurul ţării ţintă (cum ar fi Portugalia).

36


Odată implementat produsul în circuitul turistic spaniol, se va adopta strategia

diversificării gamei de servicii care urmăreşte să nuanţeze posibilitatile de satisfacere a cererii

căreia i se adresează produsul şi să ducă, pe această cale, la lărgirea pieţei acestuia, având în

vedere extinderea şi pe alte pieţe din Europa.

Acestei strategii i se alătură pe parcurs strategia perfecţionării produsului prin

îmbunătăţirea periodică a calităţii şi a componentelor acestuia.

3.5.2. Strategia de distribuţie pe care o va aplică agenţia Happy Tour în lansarea produsului

turistic “Tradiţii în Maramureş” este reprezentată de posibilitatea rezervării şi plăţii online a

biletelor de călătorie, de pe siteul agenţiei pus la dispoziţia turiştilor în vederea facilitării

comunicării; .

Mai mult decât atât, agenţia intenţionează ca odată cu campania de lansarea a produsului

turistic “Tradiţii în Maramureş”, să aibă o linie directă de call center în limba spaniolă/ engleză

pentru clienţii care doresc informaţii suplimentare sau o eventuală rezervare de bilete de

călătorie. De asemenea call center-ul va fi foarte util în furnizarea de informaţii detaliate

clienţilor interesaţi în limbile engleză şi spaniolă.

Existenţa distribuţiei se justifică prin aceea că, în primul rând facilitează achiziţionarea şi

consumarea serviciilor turistice de către clientelă, iar în al doilea rând face posibilă cumpărarea şi

alegerea acelor combinaţii care convin cel mai mult clientelei.

Agenţia va distribui produsul prin canal direct, respectiv vânzarea serviciilor din zona

Maramureş nemijlocit clienţilor, metoda fiind mult mai operativă, preîntâmpinând încărcarea

tarifelor cu adaosurile pretinse de intermediari.

Agenţia va crea pachete de servicii turistice ce vor include: transport zbor charter cu

Tarom, Spania – România (opţional); transfer de la aeroport; 5 nopţi de cazare în cameră dublă (o

noapte în Bucureşti şi 4 nopţi în Maramureş, cu mic dejun inclus, în hoteluri şi pensiuni de 3***

sau 4 ****); transport, şofer şi combustibil inclus; servicii ghid şi interpretare şi 1 masă

tradiţională românească cu spectacol folcloric.

3.5.3. Strategia de preţ pe care doreşte să o aplice Happy Tour serviciilor de cazare din cadrul

produsului “Tradiţii în Maramureş”, pentru piaţa internă, este o reducere cu 10% a preţului de

37


cazare iniţial, pentru clienţii fideli, care au revenit de cel puţin două ori într-un an pentru a

beneficia de serviciile oferite de agenţie.

Tabelul 3.3. Preţ produsului „Traditii in Maramures” pentru clienţii interni

Produs Turistic “Tradiţii în Maramureş”

I. Sezon estival(Apr-Sept)

II.Sezon de iarnă(Oct-Mar)

Preţ/ copil (<12 ani) 300E /bilet avionsau Gratuitate 100%

300E /bilet avionsau Gratuitate 100%

Preţ/persoană clienţi interni 350 E * 10% = 315 E 420 E * 10% = 378 EPreţ/ persoană clienţi externi fideli (au mai folosit cel putin 1 dată servicile Happy Tour)- fără avion-

315 E 378 E

Preţ/ persoană clienţi externi fideli (au mai folosit cel putin 1 dată servicile Happy Tour)- cu avion-

615 E 678 E

Preţul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai

mare influenţă de marketing, deoarece el afectează nemijlocit şi prompt: profitul, volumul

vânzărilor, cota de piaţă şi poziţia pe care aceasta o ocupă pe piaţă.

Agenţia va aplica strategia preţurilor diferenţiate, pentru a asigura o fidelizare a clientului

dar şi cea a strategiei preţului de forfetare (pausale, globale, "totul inclus") cu aplicabilitate în

special turiştilor sosiţi pe bază contractuală, în care se oferă turiştilor un pachet minimal de

servicii obligatorii (transport, cazare, pensiune completă, etc);

Agenţia va aplica ca strategie de marketing o îmbunătăţire a calităţii produsului turistic

Tradiţii în Maramureş prin dezvoltarea unei game de preţuri şi servicii în funcţie de tipul

de turişti.

Agenţia va folosi o strategie de diferenţiere: în primul rând diferenţierea tarifelor în

funcţie de sezon şi extra sezon (iarna – vara), diferenţierea pachetelor turistice pe

segmente de clientelă, stabilirea unui nivel corect al tarifului care să corespundă raportului

calitate-preţ.

Încheierea unor contracte avantajoase cu parteneri străini şi români (se urmăreşte

obţinerea de reduceri la tarifele de transport (aerian) şi cazare în Maramureş)

Utilizarea preţurilor combinate, oferind sejururi la un preţ constituit dintr-un preţ forfetar

aferent serviciului de bază, transport, cazare, masă, la care se adaugă în funcţie de

38


opţiunile clientului , preţuri separate aferente unor croaziere, excursii sau vizite la

obiective turistice locale.

Practicarea unor tarife orientate după cerere.

Datorită caracterului sezonier agenţia va putea să apeleze şi la strategia utilizării preţurilor

modificate de la o perioadă la alta în funcţie de sezon.

În ceea ce priveşte instrumentele de plată, agenţia utilizează şi primeşte drept instrumente

de plată următoarele:

- cash-ul

- cecurile de călătorie: Eurocec, Visa, International Money Order

- cardurile: American Express: Green Personel, Gold Card, Platinum Card şi Centurion Card,

Visa, Mastercard, Diners Club, Inercarte, Cartea Albastră, voucher-ul.

3.5.4. Strategiile de promovare

Una din sarcinile cele mai importante asumate de mixul de marketing este activitatea de

promovare, care reprezintă înainte de toate o activitate comunicaţională de informare a clientelei

în legătură cu produsul pe care-l furnizează, fiind unul din obiectivele ei de primă importanţă.

Agenţia işi va dezvolta şi intensifica programului activităţilor de promovare a produsului

Tradiţii în Maramureş. La baza promovării viitorului produs stă operaţiunea de selectare a

segmentelor de piaţă vizate pentru acest produs, pentru determinarea ponderii unui produs turistic

pe un segment de piaţă, comparativ cu ofertele concurente, pentru o dozare mai raţională a

eforturilor promoţionale şi de publicitate.

Promovarea se va realiza prin intermediul presei (mass media) din Spania în proporţie de

20%, internet 40% şi participarea la târguri turistice 40%. În presă promovarea se va realiza în

principalele cotidiane din Spania, dar şi în revistele de specialitate, ca şi flyer insert cu o

frecvenţă de apariţie de două ori pe săptămână. Pe internet promovarea se va realiza prin direct

mail prin trimiterea ofertei la publicul de dinainte selecţionat.

Pentru promovarea produsului „Traditii in Maramures”, se vor realiza o serie de materiale

informaţionale: broşuri, pliante ce vor fi distribuite în publicaţii de specialitate pentru publicarea

ofertei turistice.

Acestea vor conţine informaţii despre zona turistică, indicaţii terapeutice pentru tratament,

informaţii despre posibilităţile de cazare şi servire a mesei în hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni,

39


vile, campinguri, pensiuni agroturistice, gospodării ţărăneşti precum şi informaţii despre

obiective turistice naturale şi cultural-istorice.

O strategie de marketing de promovare va include un program agresiv de publicitate, cu

ajutorul web site-ului agenţiei Happy Tour www.happytour.ro/ care există şi este funcţional în

prezent), prin alimentarea permanentă cu informaţii despre vreme, evenimente locale, festivaluri.

Acest site va oferi clienţilor posibilitatea rezervărilor online dar şi posibilitatea de a fi

solicitate informaţii, online, despre zonă. De asemenea, va avea o secţiune de online chat, cât şi

zona de promovare a numerelor de call-center dedicate pentru informare “Tradiţii în Maramureş”.

Totodată agenţia va realiza un film de scurt metraj cu secvenţe scurte despre zona Maramureş

care va fi prezentat în cadrul evenimentelor internaţionale de turism unde agenţia va participa şi

işi va face cunoscut produsul.

Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a turiştilor dupa efectuarea sejurului în

Maramureş, agenţia va elabora un chestionar (ataşat în Anexa 2) cu ajutorul căruia va analiza

rezultatele în vederea imbunătăţirii programului de marketing.

3.5.5. Strategiile de personal

Happy Tour dispune de un personal calificat, tânăr, dinamic, cu o bogată experienţă în domeniu.

Este cunoscut faptul că personalul prestator de servicii turistice este cel care impune nivelul

calităţii produsului turistic.

În cazul produsului turistic oferit de agenţia Happy Tour, când vorbim de personal ne

referim mai mult la personalul care însoţeşte clientul pe parcursul sejurului, respectiv ghizi

turistici foarte bine informaţi şi care trebuie să fie cunoscători ai limbii spaniole.

Aici se include şi organizarea unor cursuri practice de formare a personalului deja

existent, în vederea specializării în domeniul serviciilor de cazare hotelieră, în confrormitate cu

standardele impuse de UE; distincţia personalului pensiunii faţă de concurenţi, printr-o uniforma

nou creată, purtată de către personalul operativ şi administrativ strict în timpul desfăşurării

activităţii.

40

http://www.happytour.ro/maramures


CAPITOLUL 4

Campania de promovare a produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” pe

piaţa spaniolă

4.1. Identificarea şi analiza ţintei campaniei promoţionale

Campania de promovare al produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” al Happy Tour are

două direcţii generale:

Componentă I – presă scrisă şi online. Faza aceasta a campaniei de promovare este

bazată pe materiale promoţionale ce vor fi inserate în presa scrisă spaniolă şi promovare

online pe site-ul agenţiei, site-uri de profil spaniole şi printr-o campanie agresivă de mass

(emailuri de prezentare a produsului transmise la o bază de date de potenţiali clienţi).

Target: atingerea grupului ţintă reprezentat de clienţii ce vor achiziţiona produsul turistic

Componenta II – târg internaţional ce constă în participarea la unul din cele mai mari

târguri de profil turistic din Europa

41


Target: - studierea competiţiei la nivel internaţional

- promovarea produsului “Tradiţii în Maramureş” al agenţiei Happy Tour la nivel

internaţional, dar şi al celorlalte produse oferite de agenţie.

Pentru a realiza cea de-a doua componentă a campaniei promoţionale Happy Tour

intenţionează să participe în cadrul ediţiei din ianuarie 2011 a târgului de turism FITUR14, Madrid

(care este, potrivit organizatorilor de la Madrid, al treilea mare târg de turism din Europa după

WTM Londra şi ITB Berlin). Scopul final este promovarea produsului turistic pe care agenţia îl

lansează în Spania.

În 2009, în cadrul FITUR, au participat 170 de ţări şi agenţii, suprafaţa târgului fiind de

200.000 mp dispusa în 14 pavilioane. De asemenea, au participat un număr de 157.299 vizitatori

profesionişti, 98.518 vizitatori public, si 8.332 reprezentanţi din presa internaţionala.

4.2. Definirea obiectivelor

4.2.1.Obiective de marketing

Se urmăreşte promovarea produsului turistic “Tradiţii în Maramureş” comercializat de

agenţia de turism Happy Tour.

Participarea la FITUR, la începutul anului 2011 reprezintă, pentru Happy Tour, un prilej

de promovare a tuturor produselor turistice nu doar a “Tradiţiilor în Maramureş” şi totodată

marchează începutul campaniei de promovare.

4.2.2. Obiective de comunicare

Obiectivul principal este de a demonstra competitivitatea produsului turistic “Tradiţii

în Maramureş” ca şi raport calitate/ preţ şi de a face o impresie foarte bună publicului spaniol/

internaţional.

Pe de altă parte, prin insert-urile în ziare/ reviste spaniole cum ar fi: El Mundo, Madrid

News, Turismo en Sevilla, Última Hora, Páginas Digital, Librepensadores.com sau Las

Provincias se urmăreşte promovarea noului produs turistic direct grupului ţintă.

4.2.3. Obiective cantitative

Agenţia Happy Tour urmăreşte să atragă prin campania de promovare a produsului turistic

“Tradiţii în Maramureş” minim 4000 de clienţi potenţiali şi 2100 clienţi siguri după cum

urmează:

14 http://www.ifema.es/ferias/fitur/default.html

42

http://lt.webwombat.com/lt.php?561

http://www.ifema.es/ferias/fitur/default.html


1. Prin Componenta 1, se doreşte să fie atraşi aproximativ 1200 de cumpărători ai “Tradiţii

în Maramureş”, reprezentând 57% din numărul total de clienţi interesaţi

Figura 4.1. Estimări cu privire la numărul de cumpărători ai produsului turistic în urma campaniei

promoţionale

4000

2100

1200900

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

clientiinteresati

clienti decisi Clienti decisiComponenta

1

Clienti decisiComponenta

2

2. Prin Componentei 2, se doreşte să fie atraşi un minim de 900 clienţi, reprezentând 43%

din cei 2100 de clienţi interesaţi în achiziţionarea produsului “Tradiţii în Maramureş”.

4.3. Crearea platformei campaniei

4.3.1. Planul campaniei

Programul publicitar de măsuri organizatorice cuprinde o listă de activităţi. Pentru ca

reuşita campaniei publicitare să fie sigură, aceste activităţi trebuie să fie respectate întocmai fără

să se depăşească limitele de timp prevăzute pentru fiecare activitate.

Planul campaniei cuprinde două etape:

a. pregătirea campaniei;

b. desfăşurarea campaniei.

Întreg proiectul se desfăşoară pe un an, pregătirea campaniei va dura aprox. 8 luni, iar

desfăşurarea ei va începe practic cu târgul FITUR când se va face o promovare continuă, deci va

avea o intensitate maximă.

Tabelul 4.2. Listă de activităţi Campanie “Tradiţii în Maramureş”

Nr.crt

Conţinutul activităţiiDurata activităţii (zile)

1. Luarea deciziei de începere a campaniei publicitare 12. Selecţionarea ideilor şi soluţiilor optime privind realizarea publicităţii 103. Cercetări de piaţă 12

43


4. Stabilirea suporturilor publicitare folosite în campanie 35. Studiul documentar de date pentru publicitatea grafică 156. Contractarea editorilor de ziare şi a agenţiilor de publicitate 127. Stabilirea listelor pentru scrisorile publicitare 68. Realizarea unor exemplare de probă pentru materialele tipărite 109. Verificarea anunţurilor publicitare pentru ziare 310. Realizarea scrisorilor publicitare – mailing list 1211. Completarea, îmbunătăţirea materialelor grafice 1012. Verificarea scrisorilor publicitare si adreselor de destinaţie 613. Lansarea comenzilor pentru anunţurile în ziare 1514. Testarea mateialelor grafice 915. Lansarea de execuţie a materialelor grafice 2216. Fixarea zonei de amplasare a materialelor publicitare 417. Stabilirea modului de difuzare a publicităţii 718. Contactarea societăţilor colaboratoare în vederea distribuirii materialelor

publicitare3

19. Negocierea şi încheierea contractelor cu societăţile colaboratoare 1020. Trimiterea scrisorilor publicitare, împreună cu materialele grafice

realizate21

21. Distribuirea materialelor publicitare la punctele de difuzare, online, etc 422. Verificarea difuzării mesajelor publicitare 8

Această lista conţine activităţile legate de promovarea produsului “Tradiţii în Maramureş”

pe componenta scrisă şi online dar şi pe componenta legată de participarea la evenimentul

internaţional de turism, FITUR.

4.3.2. Temele campaniei şi desfăşurarea acestora

Tema mesajelor:

Vino si te bucură de tradiţiile Maramureşului.

Relaxează-te în mijlocul naturii şi al datinilor româneşti: Tradiţii în Maramureş

S-a adoptat pentru această formulă deoarece Happy Tour prin promovarea produsului

turistic “Tradiţii în Maramureş” urmăreşte atragerea clienţilor prin sugerarea ideii de “tradiţii”

specifice româneşti, foarte diferite de cele spaniole.

Aceasta este o strategie ce va fi folosită pe tot parcurursul campaniei şi anume inocularea

ideei că achiziţionând produsul, turistul spaniol va efectua o întoarcere la origini, în nişte locuri

foarte rustice, retrase, cu tradiţii păstrate de mii de ani şi va avea posibilitatea de a intra in aceasta

atmosferă cu prilejul concediului de primăvară-vară, a sărbătorilor de iarnă, etc.

S-au selecţionat următoarele mijloace promoţionale:

Componenta 2, a campaniei de promovare ”Tradiţii în Maramureş”: presă scrisă şi

mediul online

44


A) Presă scrisă

S-a optat pentru presa cotidiană pentru că are o mare difuziune şi permite

cuprinderea unei părţi importante din potenţialii clienţi, cât şi pentru presa de

specialitate.

Cercul de cititori ai unui cotidian este de regulă stabil, ceea ce permite o bună difuzare a

mesajelor în cadrul publicului larg.

Astfel, s-a optat pentru ziarele de largă audienţă din Spania, cum ar fi: El Mundo, Madrid

News, Turismo en Sevilla, Última Hora, Páginas Digital, Librepensadores sau Las Provincias.

Având în vedere datele despre răspândirea ziarelor şi preţul pentru publicitate, se face o

analiză a celor mai eficiente publicaţii:

- Ziarul „El Mundo” - 100€ pe unitatea de suprafaţă destinată anunţurilor, 300.000 de

cititori ai ediţiei de sâmbătă;

- Ziarul „Madrid News” – 110€ pe unitatea de suprafaţă, 250.000 cititori;

- Ziarul „Páginas Digital” – 100€ pe unitatea de suprafaţă, 118.000 cititori;

- Ziarul „Última Hora” – 120€ pe unitatea de suprafaţă, 160.000 cititori.

„Costul reclamei la mia de cititori” (in Euro), în cazul ziarelor avute în vedere, este:

- Ziarul „El Mundo”= (100 E * 1000 cititori)/ 300.000 = 0,33 Euro

- Ziarul „Madrid News”= (110 E * 1000 cititori)/ 250.000 = 0,44 Euro

- Ziarul „Páginas Digital” = (100 E * 1000 cititori)/ 118.000 = 0,84 Euro

- Ziarul „Última Hora” = (120 E * 1000 cititori)/ 160.000 = 0,75 Euro

Calculul demonstrează că preţul publicităţii în ziarele „El Mundo” şi „Madrid News” este

mai scăzut decât în celelalte ziare, iar firma optează pentru acestea ţinând cont şi de numărul mult

mai mare al cititorilor.

Reclamele vor apărea de două ori pe săptămână, în ziarele de luni şi miercuri în cotidianul

„El Mundo” şi în ziarele de marţi şi sâmbătă în „Madrid News”. În ziarele „Páginas Digital” şi

„Última Hora” în ziua de vineri a săptămânii.

S-a apelat şi la presa de specialitate, cum ar fi:

- Ziarul „Turismo en Sevilla” – ziar săptămânal, costul reclamei este de 1500€ pe unitatea

de suprafaţă destinată anunţurilor. Difuzarea se va face în ziua de joi a săptămânii.

- Ziarul „Las Provincias” – ziar săptămânal, costul reclamei alb-negru 400€ pe unitatea de

suprafaţă. Difuzarea se va face în ziua de luni a săptămânii.

45







Presa de avion şi anume“Revista Insight”15, revistă creată special de Tarom pentru

informarea călătorilor în timpul zborului şi care se poate lua după încheierea

călătoriei acasă.

Conform site-ului www.publicityhound.com16 presa de avion (ziare, reviste) reprezintă

una dintre cele mai bune unelte de publicitate dacă ai ca grup ţintă o audienţă educată şi mai

influentă decât clasa medie.

Happy Tour a evitat să folosească drept suport publicitar televiziunea, datorită

costului său foarte ridicat pentru publicitate, precum şi ineficienţei unui spot publicitar care

urmăreşte prezentarea unui asemenea produs.

De asemenea s-a evitat folosirea radioului ca şi suport publicitar datorită faptului că

mesajul transmis putea fi doar un fond sonor, iar ce-i interesaţi nu puteau vedea imaginile ce sunt

prezentate pe webiste sau în media scrisă şi online.

Un alt motiv a fost impactul redus pe care l-ar fi avut reclama la radio asupra

ascultatorilor.

B) Mediul Online

Se vor folosi scrisorile promoţionale (Direct Mail sau Mailing List) care vor fi

trimise către potenţialii clienţi spanioli - firme care ar avea dorinţa de a colabora

cu agenţia pentru a le oferi ca bonus/ primă angajaţilor produsul “Tradiţii în

Maramureş”.

Scrisorile promoţionale reprezintă una dintre cele mai eficiente şi facile metode de

publicitate. Mesajul va fi scurt, scris într-un limbaj clar, fără greşeli şi va cuprinde atât invitaţia la

„FITUR”, cât şi informaţii cu privire la Happy Tour/ “Tradiţii în Maramureş”.

Website-ul Happy Tour, va dezvolta in pagina de “Vacanţe”- “Sejururi” o

secţiune specială intitulată “Tradiţii în Maramureş”.

Website-ul va include în principal informaţia prezentată în broşura, precum şi poze cu

atracţiile principale din Maramureş, cu pensiuneile/ hotelurile unde vor fi cazaţi clienţii.

Se urmăreşte ca experţii IT, ai agenţiei să dezvolte partea de “online shopping” cu

posibilitate de plată online, cu cardul. Astfel se răspunde la numeroasele solicitări din partea

clienţilor adulţi/ firme de pe piaţa naţională care doresc să achiziţioneze un produs turistic fără să

se deplaseze la sediul companiei. De asemenea, această iniţiativă e gândită pentru a facilita

15 http://www.tarom.ro/zboruri-si-rezervari/despre-calatorie/la-bord/revista-insight.html 16 http://www.publicityhound.com/free_publicity/Articles/in-flight_magazines.html

46

http://www.publicityhound.com/

http://www.publicityhound.com/free_publicity/Articles/in-flight_magazines.html


accesul clienţilor spanioli ce nu pot veni în România pentru a achiziţiona produsul ce va fi lansat

şi pe piaţa lor.

Pentru opţiunea de “Rezervare” va exista caseta Inquiry prin care poate transmite

solicitarea respectivă departamentului de Vânzări care îi va răspunde în cel mai scurt timp

posibil. Suplimentar, pe website, se vor mai include testimoniale ale primilor clienţi ce au

achiziţionat produsul turistic “Tradiţii în Maramureş”, acestea fiind update-ate periodic.

Web-site-ul va avea inclus şi un forum de discuţii în care clienţii spanioli vor putea pune

întrebări cu privire la produsul turistic, la România ca destinaţie turistică, şi primi raspunsuri fie

de la administratori/ experţii IT fie de la alţi forum-işti.

Call Center

Call center-ul va fi operaţional în cadrul departamentului de Vânzări şi va avea rolul de

informare al clienţilor naţionali şi internaţionali.

Call center-ul va funcţiona pe toata perioada anului, intre 9:00-20:00, iar numărul de

telefon/ Contact Skype şi Ymessenger vor fi postate pe toate materialele promoţionale şi pe site-

ul Happy Tour.

Componenta 2, a campaniei de promovare ”Tradiţii în Maramureş”: participare la

FITUR şi expunere materiale promoţionale

Pentru participarea la târgul FITUR este nevoie de:

A. resurse umane: 5 persoane (3 reprezentanţi Happy Tour şi 2 hostesse)

B. stand Happy Tour + materiale auxiliare

C. materiale promoţionale: de fololosit în cadrul târgului şi de expunere în afara

FITUR, în oraşul Madrid

1. Materiale promoţionale de folosit în cadrul târgului

Broşuri – cuprind informaţii cu privire la produsul “Tradiţii în Maramureş” dar şi

la celelalte produse oferite de agenţie (perioade/ preţuri produse turistice). Se vor

distribui împreună cu flyerele fie direct în puncte strategice ale Madridului fie ca

insert în ziarele traget-ate, fie electronic, fie în timpul FITUR;

Flyere – în care sunt trecute informaţii referitoare doar la produsul “Tradiţii în

Maramureş” (perioada de desfăşurare, programul, locaţia). Se vor distribui atât în

ziarele din Spania cât şi electronic/ campanie spam pe mail;

47


Materiale publicitare auxiliare – ecusoane, pixuri. Vor fi distribuite

vizitatorilor pe perioada de desfăşurare a târgului de turism din Madrid.

2. Materiale de promovare cu scopul expunere în afara târgului în Madrid

Afişe „Tradiţii în Maramureş”vor fi în spaţii închise din Madrid: metrou.

Panouri publicitare – conţin imagini colorate şi text concis referitor la “Tradiţii

în Maramureş”. Vor fi amplasat în centrul Madridului, pe o perioadă de o lună de

zile; A fost aleasă această locaţie datorită traficului imens de călători, nu doar

spanioli ci şi de alte naţionalităţi, care sunt veniţi să viziteze. Un model de panou

publicitar se regăseşte în Anexa 3.

Bannere stradale – vor avea aceleaşi caracteristici ca şi afişul, vor fi afisate

stradal, in cele mai importante zone si in centrul Madridului .

4.4. Stabilirea bugetului promoţional

Pentru distribuirea cheltuielilor promoţionale se realizează un plan financiar, care are în

vedere medii publicitare şi un control riguros asupra acţiunilor desfăşurate în cadrul programului.

Bugetul promoţional ia în calcul câteva elemente şi anume:

Cheltuieli materiale – cheltuieli cu editarea materialelor publicitare, grafice, în

presă, comenzi pentru alte materiale auxiliare.

Tabelul 4.3. Bugetul campaniei de promovare “Tradiţii în Maramureş” pe cele două componente

Element din campanie Nr. Reclamelor/Bucaţi

Cost per reclamă(€) Cost total(€)

Componenta 1

Presă scrisă

„Paginas Digital” 10 apariţii 100 1000„Ziarul Ultima Hora” 12 apariţii 100 1200„Ziarul „Las Provincias” 12 apariţii 100 1200„Ziarul Turisimo en Sevilla” 12 apariţii 100 1200„El Mundo” 18 apariţii 100 1800„Madrid News” 18 apariţii 110 1980„ Las Provincias” 9 apariţii 300 2700Ziarul Turisimo en Sevilla 9 apariţii 80 720“Revista Insight 10 apariţii 120 1200

Apariţii online

Scrisori promoţionale 5000 0.2 1000 Website (imbunătăţire şi întreţinere 1 an)

12 luni 50E 600

Call center 2 persoane 300/pers/lună 7200 TOTAL Componenta 1 21800

48



Componenta 2FITUR Resurse umane:

-5 persoane cu diurnă7 zile 50E/ zi 1750

-transport RO-SP 2 drumuri dus întors

300 E/ persoană 2100

-cazare + mic dejun 6 nopţi 80 E/noapte/ persoană

2400

Stand Happy Tour17 – închiriere spaţiu, 16 m2

5 zile 175 E/ m2 2800

Materiale promoţionale FITUR

Broşuri 10.000 0,05 500Flyere 10.000 0,05 500Auxiliare 5000 0.1 500

Materiale promovare outdoor

Afişe 400 3 1200Panouri publicitare 10 1140 11400Bannere stradale 10 250 2500

TOTAL Componenta 2 25650Rezervă de contingenţă 2000TOTAL CAMPANIE “Tradiţii în Maramureş” 49450

4.5. Evaluarea eficienţei campaniei

Pentru evaluarea eficienţei campaniei de promovare a produsului turistic “Tradiţii în

Maramureş” se vor folosi următoarele instrumente:

1. Chestionarul de satisfacţie al clienţilor (anexa 2) , va fi disponibil spre a fi completat

online pe site-ul Happy Tour. Informaţia din chestionarele completate va fi centralizată, analizată

şi vor fi trase concluzii cu privire la satisfacţia clineţilor şi la eficienţa campaniei promoţionale.

2. Website-ul agenţiei care este înscris în “Trafic Ranking”18 şi astfel se poate monitoriza

numărul de vizitatori după fiecare etapă a campaniei. Instrumentul online “Trafic Ranking” oferă

gratuit utilizatorilor posibilitatea de a urmări îndeaproape evoluţia numărului de utilizatori ce

intră pe un anumit website. Instrumentul are posibilităţi multiple de monitorizare după:

ziua/luna/anul pe care se intră pe site, intervalul orar, IP (posibilitate identificare continent/ ţară),

timpul petrecut pe website, cuvintele după care site-ul a fost găsit pe motorul de căutare, etc.

3. Apariţiile mass-media în jurnale de specialitate, periodice şi presă de avion. Numărul de

reviste/ ziare vândute reprezintă un bun indicator pentru verificarea faptului că mesajul a

ajuns la grupul ţintă.

Astfel, va fi verificat câte procente din numărul total de ziare identificate în campanie au

fost comercializate şi în ce regiuni ale Spaniei (Madrid, Sevilla, etc). Scopul este de a vedea în ce

regiune au fost comercializate mai multe şi a se raporta apoi la numărul de comenzi venite din

17https://www.expositores.ifema.es/zwas(bD1lcyZjPTEwMA==)/presupuestacion/asistente_presupuesto.htm?sap-params=aWRpb21hPWVuJmxvZ2luPVNJ 18 http://www.trafic.ro

49

https://www.expositores.ifema.es/zwas(bD1lcyZjPTEwMA==)/presupuestacion/asistente_presupuesto.htm?sap-params=aWRpb21hPWVuJmxvZ2luPVNJ



acea regiune.

4. Numărul de comenzi ferme - vânzări venite în urma campaniei

La fiecare comandă fermă/ vânzare se va investiga de unde a aflat clientul respectiv

despre produsul “Tradiţii în Maramureş”. Astfel se poate evalua eficienţa campaniei şi a

canalelor de comunicare folosite.

Concluzii

Într-o economie de piaţă caracterizată printr-un mediu concurenţial, problema creşterii

vânzărilor firmei trebuie să reprezinte principala preocupare a tuturor managerilor, indiferent de

obiectul de activitate al acesteia. Acest obiectiv nu este uşor de realizat cât timp pe piaţă există

produse similare din punctul de vedere al utilizării, performanţelor, calităţii şi nu în ultimul rând,

al atractivităţii pe care o impun clienţilor.

În acest moment, agenţia de turism Happy Tour se află bine plasată pe piaţa turistică

naţională devenind de la o zi la alta o prezenţă fermă. Prin activitatea sa, agenţia contribuie la

dezvoltarea turismului, mai ales zonal, iar concurenţa pe care o exercită asupra celorlalte firme de

turism ridică standardul serviciilor de turism.

Dispunând de un personal cu o bogată experienţă în domeniu, o reclamă adecvată şi prin

calitatea serviciilor oferite, agenţia de turism Happy Tour şi-a creat o clientelă proprie stabilă,

fidelizată.

Obiectivul propus pentru anul 2011 este acela de a lansa produsul „Tradiţii în

Maramureş” pe piaţa Spaniei. Motivele pentru care agenţia de turism Happy Tour are şanse mari

de a-şi atinge obiectivul propus sunt: realizările firmei pana in prezent; prestigiul şi popularitatea

de care se bucură firma până în prezent; reclama şi publicitatea foarte variată la care apelează în

campania de promovare; mobilitatea mare a firmei; media de vârstă redusă a angajaţilor;

experienţa şi pregătire lor profesională şi nu în ultimul rând experienţa şi competitivitatea echipei

manageriale.

Agenţia de turism Happy Tour fiind o firmă care s-a înscris deja pe drumul succesului în

afaceri, trebuie să ia în considerare unele elemente care să o poată propulsa. Astfel, în sfera

propunerilor pentru activitatea de viitor se înscriu următoarele:

diversificare a serviciilor prin introducerea de servicii noi, eventual organizarea unor servicii

de primire a turiştilor străini (dineuri, seri culturale);

50


menţinerea contractelor cu actualii parteneri şi stabilirea de noi legături cu potenţiali parteneri

de afaceri;

menţinerea seriozităţii cu care firma îşi onorează partenerii prin plata la timp sau, dacă este

posibil, în avans;

sporirea calităţii tuturor serviciilor pentru clienţii din România şi din străinătate;

consolidarea mărcii Happy Tour;

efectuarea de investiţii, mai ales în mijloacele de transport, iar dacă este posibil, în viitor,

investiţii în restaurante şi chiar hoteluri.

Ca o concluzie generală, prin campania de promovare a produsului turistic „Tradiţii în

Maramureş” pe piaţa Spaniei agenţia Happy Tour va reuşi să se lanseze pe piaţa internaţională

obţinând notorietate şi câştigând încrederea clienţilor. Campania este şi un bun moment de testare

a receptivităţii publicului spaniol la un produs nou, tradiţional românesc şi cu un preţ competitiv.

Bibliografie

1. Adăscăliţei V., “Tehnici promoţionale fundamentate”, Ed. Universităţii, Braşov, 1996.

2. Balaure, V, - Marketing. Bucureşti: Uranus, 2002

3. Balaure V., Catoiu I., Vegheş C. – Marketing turistic, Ed. Uranus

4. Bird, D. - Marketing direct pe inţelesul tuturor, Editura Publica, 2007;

5. G.A.Churchill Jr., J.P.Peter, MARKETING- creating value for customer,Irwin

Inc.&Austen Press, Burr Ridge, 1995

6. Danciu, V. – Marketing Internaţional, Editura Economică, 2009

7. Diaconescu, M. – Marketing, Bucureşti: Editura Universitară, 2005

8. Firoiu D. – Industria turismului şi a călătoriilor, Ed. Prouniversitaria, Bucureşti, 2008

9. Firoiu D., Petan I Gheorghe C. – Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a II-a Ed.

Prouniversitaria, Bucureşti 2007

10. Kotler, P.; Armstrong, G.. Principiile marketingului. Ed. a 3-a. Bucureşti: Teora, 2004

11. Le Men Y., Bruzeau M. – Marketing Direct, curs practic, Editura Teora, Bucuresti, 2000;

12. Manole, V. – Marketing, Bucureşti: Editura ASE, 2001

13. Neagu V.”Managementul turistic şi al serviciilor turistice”, Ed.All Back, Bucureşti 2002

14. Neagu V., Busuioc M. – Managementul calităţii serviciilor turistice, Ed. Prouniversitaria,

15. Popa, D. - Comunicare şi publicitate, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005

51


16. Raţiu M. P. – Economia serviciilor. Provocari, oportunitati, restrictii, Editura Universitara

Carol Davila, Bucuresti, 2007

17. Sică Stanciu, Bazele generale ale Marketingului,

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/6.htm

18. Stancioiu A. F., Planificarea de marketing in turism: concepte si aplicatii, Editura

Economica, Bucuresti, 2005.

19. Stone, M.; Bond, A. - Ghidul complet al marketingului direct şi interactiv: cum să

selectaţi, să dobândiţi şi să păstraţi clienţii potriviţi, Bic All, 2006

20. Vegheş, C.– Marketing direct, Editura Uranus, Bucureşti, 2003;

21. Vegheş, C., Catoiu I. – Marketingul direct – alternativă strategică în politica de

comunicaţie a organizaţiei, Editura ASE, 2003

22. www.dce.gov.ro

23. https://www.expositores.ifema.es/zwas(bD1lcyZjPTEwMA==)/presupuestacion/

asistente_presupuesto.htm?sap-params=aWRpb21hPWVuJmxvZ2luPVNJ

24. www.ifema.es/

25. www.mfinante.ro

26. www.mturism.ro

27. http://www.tarom.ro/zboruri-si-rezervari/despre-calatorie/la-bord/revista-insight.html

28. http://www.trafic.ro

29. http://www.publicityhound.com/free_publicity/Articles/in-flight_magazines.html

30. http://en.wikipedia.org/wiki/Tourism

52

http://www.publicityhound.com/free_publicity/Articles/in-flight_magazines.html

http://www.ifema.es/



http://www.dce.gov.ro/


ANEXEAnexa 1.REZULTATE FINANCIARE ALE AGENTULUI ECONOMIC CU CODUL UNIC DE IDENTIFICARE 6842431

Denumire platitor: HAPPY TOUR S.R.L.

Adresa: Str. DR. IACOB FELIX 55 BUCURESTI

Judetul: MUNICIPIUL BUCURESTI

Numar de inmatriculare la Registrul Comertului:

J40/23452/1994

Act autorizare:

Codul postal: 70000

Telefon: 0212310812

Fax: 0212310813

Stare societate: INREGISTRAT din data 13 December 1994

2008Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai agentului economic cu codul

unic de identificare: 6842431

situatii financiare depuse

BILANT COMPLET CONFORM

ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT Lei

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 451384

53


ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 26415281

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

9533

Creante 13955901

Casa si conturi la banci 12449847

CHELTUIELI IN AVANS 3008278

DATORII – TOTAL 7992588

VENITURI IN AVANS 3994409

PROVIZIOANE 5858

CAPITALURI - TOTAL, din care: 17882088

Capital social subscris varsat 1775620

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta 184199196

VENITURI TOTALE 187354325

CHELTUIELI TOTALE 178088486

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit 9265839

-Pierdere

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit 7468920

-Pierdere

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati 87

Tipul de activitate, conform clasificarii CAENActivitati ale tur-

operatorilor

2007Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 6842431

Tip situatii financiare depuse


ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT Lei

Active imobilizate TOTAL 455749

Active circulante TOTAL, din care 24413938

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse 18073

54


finite, marfuri etc.)


Creante 19705213

Capitaluri - Total, din care 10467787

Capital social subscris si varsat 1775620

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 124000

Datorii Total 14277900


Cifra de afaceri 155139699

Venituri totale 156422585

Cheltuieli totale 149679695

Profitul brut al exercitiului 6742890

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului 5541410

Pierderea neta a exercitiului



Tipul de activitate, conform clasificarii CAENActivitati ale

agentiilor de voiaj si a tur-operat


Tip situatii financiare depuse


ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT lei




16935


Creante 11688454



55


Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli







Pierderea bruta a exercitiului


Pierderea neta a exercitiului






Tip situatii financiare depuse SIMPLIFICATE

Indicatori din BILANT lei




29547

Disponibilitati banesti 2183557

Creante 7011265



Patrimoniul regiei 0

Patrimoniul public 0

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0






56



Pierderea bruta a exercitiului 0


Pierderea neta a exercitiului 0





ANEXA 2 - Chestionar de Satisfacţie

“Bună ziua! Numele meu este Frone Elena Georgiana şi efectuez un studiu de piaţă

pentru agenţia de turism Happy Tour. Vă rog să-mi acordaţi câteva minute din timpul dvs.

pentru a completa acest chestionar:

1. Aţi auzit de agenţia de turism HAPPY TOUR?

a) Da;

b) Nu.

2. De unde aţi auzit de agenţia de turism HAPPY TOUR?

a) mass-media;

b) internet;

57


c) prieteni-cunoştinţe;

d) canal tv;

3. De câte ori aţi cumpărat bilete de vacanţă de la această agenţie?

a) o dată;

b) de 2 ori;

c) de 3 ori;

d) de mai multe ori.

4. Agenţia de turism HAPPY TOUR oferă reduceri la biletele de vacanţă care au un

sejur mai mare de 10 zile. Acest lucru v-ar determina să optaţi pentru serviciile

oferite de această agenţie:

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

5. Apreciaţi pe o scală de la 1 la 5 calitatea serviciilor agenţiei de turism HAPPY

TOUR:

1 2 3 4 5

6. De ce elemente ţineţi cont în alegerea serviciilor unei agenţii de turism?

………………………………………………………………………………….

7. Pe o scală de la -5 la +5 bifaţi opţiunea dvs. Consideraţi că preţul serviciilor oferite

de agenţia de turism HAPPY TOUR este justificat de calitatea acestora?

-5 -4 -3 -2 -1 0 +1 +2 +3 +4 +5

8. De unde aţi auzit de produsul turistic “Tradiţii în Maramureş”?

……………………………………………………………………………………

9. Cum apreciaţi calitatea serviciului turistic “Tradiţii în Maramureş” oferit de agenţia

de turism HAPPY TOUR:

f.bună bună satisfăcătoare slabă f. slabă

5 4 3 2 1

58


10. Care este motivul principal pentru care sunteţi mulţumit(a)/nemultumit(a) de

serviciul turistic “Tradiţii în Maramureş” oferit de agenţia de turism HAPPY

TOUR? …………………………………………………………………………………..

11. Aveţi sugestii/ reclamaţii?

.............................................................................................................................

12. În ce categorie de vârstă vă încadraţi:

a) până la 20 ani ;

b) între 20-35 ani ;

c) între 35-50 ani ;

d) peste 50 ani.

13. În ce categorie de venituri vă încadraţi :

a) până la 500 Ron ;

b) între 500-1000 Ron ;

c) peste 1000 Ron.

14. Sex :

a) masculin ;

b) feminin.

15. Care este statutul dvs.civil :

a) necăsătorit ;

b) căsătorit ;

c) divorţat ;

Anexa 3. Model panou publicitar “Tradiţii în Maramureş ”

59


Anexa 4. Imagini “Tradiţii în Maramureş” (sursa poze: www.google.ro)

Poza 1 – Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Maramureş

Happy Tour launches:

Traditions in Maramures Traditions in Maramures ““Come and enjoy MaramureCome and enjoy Maramureş ş traditionstraditions””

Call: (4021) 307. 06. 30 Visit: www.happytour.ro

60


Poza 2 – Peisaj din Maramureş

Poza 3. Peisaj de pe muntele Iezer Păpuşa

Poza 4. Bisericile de lemn de pe Valea Izei I

61


Poza 5. Bisericile de lemn de pe Valea Izei II

Poza 6. Costume tradiţionale din Maramuerş

62

Campania de Promovare a Produsului Turistic Traditii in Maramures Pe Piata Spaniei

Documents

Transcript of Campania de Promovare a Produsului Turistic Traditii in Maramures Pe Piata Spaniei