Calitatea în arhitecturã este datã deun raport firesc între cât a costat ºice ai obþinut. Aceasta nu înseamnãînsã cã reducând costurile veiobþine calitate, întrucât valorile ºicosturile sunt necuantificabile.“În proiectele noastre sunt uneoridetalii la care nu poþi norma timpulsau efortul depus pentru a obþineceea ce este într-adevãr valoros”,ne-a declarat arhitectul ConstantinGorcea, asociat în cadrul AGDSuceava, cu ocazia împlinirii a 20 deani de activitate ai societãþii.Nu costurile mici sau mari daucalitatea în arhitecturã. Timpul ºibanii alocaþi proiectãrii pot reducesubstanþial costurile de investiþie.Este foarte simplu de înþeles cãpoþi sã obþii un produs valoros

chiar prin economicitatea sa dacãplãteºti pe cineva competentpentru a-þi „croi” o casã cudimensiuni optime, pentru nevoiletale, cineva care sã aibã timp sã-þiînþeleagã solicitãrile, sã aleagãmaterialele, alcãtuirile tehnologiceadecvate ºi sã adauge acea valoarearhitecturalã, practicnecuantificabilã.Tendinþa celor care gândesc însãpoliticile de investiþii este de areduce din toate capitoleledevizului general, uneori în modabuziv ºi lipsit de logicã, pentruscopul final urmãrit, este de pãrerearhitectul Gorcea.Sunt indicatori care aratã cã înproiectare se lucreazã cu valorireduse la cel puþin jumãtate dinvalorile minime mondiale raportateprocentual la valoarea uneiinvestiþii.Printre lucrãrile AGD sunt exemplede clãdiri care au costat relativpuþin ºi care au obþinut apreciereautilizatorilor ºi chiar a juriilor deprofesioniºti (de exemplu, unitateade cazare din Complexul MihaiEminescu, case particulare,dispensarul din Preuteºti – judeþulSuceava etc).

“De obicei, le spunem clienþilor cãdacã vor pune tot ceea ce este maiscump într-o casã, ºansa de a ieºi de«prost gust» este foarte mare. Credcã mai important este «cum» faci.În niciun caz reducerea absurdã acosturilor aºa cum este înþeleasãacum prin criteriul «preþul cel maimic» nu va aduce calitate îndomeniul construcþiilor. Pentru a

încuraja calitatea trebuie introdusecriterii proprii calitãþii (de la selecþiaproiectelor prin concurs sau altãprocedurã de selecþie calitativãpânã la verificarea calitãþiimaterialelor propuse la execuþie)”,susþine domnul Gorcea.

Arhitectura nu este apreciatã

la justa sa valoare

Piaþa de arhitecturã din Româniaeste, din pãcate, definitã ca oricealtceva (achiziþie de servicii deproiectare, de întocmire dedocumentaþii de autorizare ºi

24 Arena Construcþiilor nr. 7 / 2014

Calitatea în arhitecturã

Valorile ºi costurile în arhitecturã sunt necuantificabile

Arhitectura

pentru licitaþie de execuþie lucrãrietc.) sau, mai nou, este confundatãºi amestecatã cu „scrierea deproiecte”, apãrutã odatã cu„accesarea” fondurilor europene,considerã domnul Gorcea.In sarcina ºi responsabilitateaarhitectului sunt puse tot maimulte, de la respectarea normelortehnice, impuse de mulþi avizatori,ce nu sunt corelate între ele, pânãla liste de cantitãþi de lucrãriîntocmite în faza studiului defezabilitate, când nu ai practic unproiect tehnic finalizat, nicãieri nuapar criterii dupã care s-ar faceachiziþia de arhitecturã propriu-zisã.Procedura de achiziþie princoncursul de soluþii, prevãzutã delegea achiziþiilor publice, careintroduce criterii proprii uneiachiziþii de arhitecturã, nu este

obligatorie ºi se aplicã sporadic.Atunci când achiziþionezi ceva careprin natura sa nu poate fi încadratîn Legea calitãþii în construcþii, undese spune clar cã „partiul funcþionalºi plastica arhitecturalã” nu facobiectul respectivei legi, trebuie sãaplici proceduri specifice pentruceea ce vrei sã cumperi.“Este clar cã nu vei cumpãraarhitecturã, ci vei cumpãra proiectea cãror calitate tehnicã o vei puteaverifica la cerinþele calitãþiiprevãzute de Legea calitãþii înconstrucþii, dar calitateaarhitecturalã va rãmâne totdeaunala întâmplare”, subliniazã arhitectulGorcea.S-ar putea spune cã aceastã calitatearhitecturalã este protejatã ºiasiguratã prin Legea privindorganizarea ºi exercitarea profesieide arhitect, care reglementeazãdreptul de semnãturã ºiapartenenþa la Ordinul Arhitecþilordin România. Dar ce se întâmplãcând nu se protejeazã dreptul deautor ºi un proiect detaliat cumeste acum Studiul de fezabilitate (oanomalie ce trebuie rezolvatã ºipentru care s-au fãcut demersurifãrã rezultat), care poate fi preluatde un alt „proiectant” ºi de cele maimulte ori denaturat, aºa cum seîntâmplã în mod curent cuproiectele cu fonduri europene, seîntreabã domnul Gorcea.Nu este o piaþã de arhitecturã,într-o piaþã de proiectare ºi aceastaredusã la criteriul „preþul cel maimic”. Semnificativ este ce seîntâmplã în piaþa caselorparticulare, unde funcþioneazã defapt o piaþã a proiectelor deautorizare de construire.Ordinul Arhitecþilor face eforturi sãopreascã semnãtura decomplezenþã, susþinutã de toþiceilalþi participanþi la aceastã masãde construcþii, ce schimbã faþalocalitãþilor româneºti ºi

„rurbanizeazã” periferiile oraºelor,dar rezultatul nu este cel scontat.Reducerea cantitativã aconstrucþiilor în general ar fi pututatrage teoretic o concentrareasupra calitãþii, bazatã pe raþional ºidecenþã ºi cãutarea unor soluþii dearhitecturã optime. Dar, lucrurile nupar sã se rezolve în aceastã direcþieci, mai degrabã, într-o ºi mai micãîncredere în ceea ce s-ar putearezolva prin aportul arhitecþilor,este de pãrere Constantin Gorcea.

Redescoperirea unui mod

românesc de a locui

Echipa AGD promoveazã

(re)descoperirea unui modromânesc de a locui ºi integrareaacestuia în modernitate. Acest lucrunu presupune doar o continuare aunei tradiþii formale, superficiale, cieste vorba de “a înþelege locuireaca un mod firesc de raportare lacerinþele noastre de oamenimoderni, ce încercãm sã integrãmmediul, cultura ºi tehnologiacontemporanã”, subliniazãarhitectul Gorcea.Pentru a defini ceea ce doreºte sãrealizeze, echipa AGD a dezvoltatconceptul de ecologie culturalã,plecând de la faptul cã multexploatatul cuvânt ”ecologie”înseamnã de fapt ºtiinþa locuirii(oikos – locuinþã, gospodãrie, logos- ºtiinþã). “Încercãm de fapt sã

contribuim prin proiectele noastrela (re)creerea unei culturi a locuiriiaici ºi acum, în þarã. Bineînþeles, înRomânia care se integreazã înUniunea Europeanã ºi este prinsã în

jocul globalizãrii, pe care nu cred cãar trebui sã le percepem ca pe niºteconstrângeri, ci ca pe o ºansã deafirmare prin autenticitatearãspunsurilor”, declarã ConstantinGorcea.

25

AGD lucreazã în Suceava la

Aerogarã, Muzeul de Istorie ºi

Cinematograful „Modern”

În prezent, echipa AGD lucreazã celmai mult la proiecte aflate în cursde execuþie. Acesta este un altaspect care nu este înþeles ºi nicibine reglementat în România. Pestetot în lume, ºantierul este o fazã deproiectare. Chiar ºi valoric,reprezintã în jurul a 45% din totalulonorariilor echipei de proiect. ”Deºi nu mai avem de încasat decâtfoarte puþini bani, solicitareaºantierelor a trei mari lucrãri demodernizare de la Aerogaraaeroportului din Suceava, Muzeulde Istorie ºi CinematografulModern din Suceava, este cea maiacaparantã”, menþioneazãarhitectul Gorcea.Acestea sunt lucrãri începute ºiaflate în diverse faze de proiectarede circa 3 ani sau mai mult,specifice perioadei actuale (în careinvestiþiile integral noi sunt maipuþine), dar care prin

complexitatea abordãrii pot aducemulte satisfacþii ºi implicitdificultãþi.Sunt lucrãri în care exerciþiul delucru al echipei AGD a avut un rolimportant. “Proiectele nostre suntgenerate de o idee conceptualã, demulte ori concretizatã într-o schiþã(crochiu) în care se sintetizeazã liniageneralã ce se va urmãri. La nivel dedetaliu sunt identificate alcãtuirile ºimaterialele specifice ce vor dacaracteristicile dar ºi unitatealucrãrii. În ºantier urmãrim în specialca ideile de bazã sã nu fiedenaturate, ci dimpotrivã, sã fie câtmai clar exprimate”, explicãdomnul GorceaToate proiectele presupunanumite provocãri, însãdificultãþile depãºite ºi soluþiiledate reprezintã întotdeaunamotive de satisfacþie.O soluþie simplã poate însã rezolvao problemã complicatã. Deexemplu, dupã numeroaseîncercãri dezamãgitoare, s-a optatpentru o soluþie simplã pentruacoperirea aerogãrii aeroportuluidin Suceava. “Aceste gesturisimple de acoperire, avândvaloarea unor gesturi arhitecturaleprimare, au constituitcaracteristica multor dintreproiectele noastre realizate saucare îºi aºteaptã realizarea”,relateazã Constantin Gorcea.Pentru Muzeul satului din Suceava,început în 1994, AGD a propusMinisterului Culturii un proiectsurprinzãtor. Astfel, clãdirea derelaþii cu publicul a fost imaginatãîntr-o clãdire „pod” sau „arc” întreoraº ºi zona muzeu de lângãCetatea de scaun. “Mai sperãm încãsã o vedem realizatã deºi au trecut20 de ani de la conceperea ei”,mãrturiseºte domnul Gorcea.Alte proiecte, precum bazinul deînot de la Gura Humorului ºilaboratoarele Muzeului Bucovinei,au aºteptat 7-8 ani pânã la punerea

lor în aplicare.De asemenea, acoperiºurile„flotante” introduse prinproiectul Catedralei ortodoxe dinSuceava, au continuat în proiectemai mici sau mai mari, pe liniicurbe sau drepte, adaugã domnulGorcea.

Reuºita unui proiect depinde

enorm de beneficiar

Dupã 20 de ani de activitate, echipaAGD îºi doreºte sã se implice în câtmai multe proiecte ai cãrorbeneficiari înþeleg sau audisponibilitatea de a înþelegenecesitatea realã ºi nu doar formalãa unui proiect. “Casele proiectatede noi nu sunt ale noastre. Reuºitaunui proiect depinde enorm debeneficiar. Un utilizator care nu

înþelege ºi nu îºi apropie casa, opoate denatura ºi prin utilizare.Cultura locuirii începe ºi se terminãcu comanditarul. Includ aici atât

investitori privaþi, cât ºi pe ceipublici”, afirmã domnul Gorcea.În raporturile cu investitorii publici,

un aspect faþã de care în Româniapersistã încã o neînþelegere estedat de tema de proiectare. În

comparaþie, în Franþa, temele deproiectare în care echipa AGD a fostimplicatã, specificau ºi tipul depardosealã sau de iluminat dorit la

26 Arena Construcþiilor nr. 7 / 2014

Arhitectura

fiecare încãpere, nemaivorbind derelaþiile funcþionale sau dereglementãrile zonei de amplasare.Arhitectura începea dupã ceproiectantul primea toate aceste

date ca temã de proiectare, încateva sute de pagini, structuratepe volume ºi capitole specificefiecãrei cerinþe.“Probabil cã, dacã am primi acestedate în România, ni s-ar da deînþeles cã nu prea mai este nimic de

fãcut ºi, implicit, cã s-ar mai puteareduce din preþul proiectãrii”,remarcã domnul Gorcea.Societate de arhitecturã AGD a fostînfiinþatã în 1994 de patru asociaþi:arh. Constantin Gorcea, c.arh.Constantin Stroescu, c.arh.Ioan-Doinel Spineanu ºi c.arh.Carmen Mariana Zorin, dupãdesprinderea din fostul Centru deproiectare judeþean.Toþi asociaþii au responsabilitãþi decoordonare a proiectelor ºicalitatea de coautor, soluþiile dearhitecturã fiind rezultatul unordezbateri, propuneri ºi deciziicolective. Metodele de lucru alegrupului sunt rezultatul uneicolaborari ce preced înfiinþareaAGD.Societatea funcþioneazã cu circazece persoane angajate (inclusivasociaþii) ºi a colaborat în 20 de anicu circa 35 de specialiºti arhitecþi,studenþi, stagiari din þarã ºistrãinãtate.AGD îndeplineºte de regulãcalitatea de proiectant general, iarcelelalte specialitãþi (structurã,instalaþii, studii de teren,expertize, verificãri) suntsubcontractate unor parteneri cucare a stabilit relaþii de colaborareexersate ºi perfecþionate în timp.Acest sistem asigurã flexibilitatearelaþiilor, dar ºi specializareafiecãrui partener în parte.Echipa AGD a realizat în cei 20 deani de activitate ºi proiecte pentruparteneri externi din Franþa, Anglia,Suedia, Italia, Austria ºi Germania.Societatea a investit foarte mult(raportat la valorile deproiectare) în menþinerea tehniciide calcul, inclusiv programe ºipersonal, la un nivel actual. Înprezent, echipa îºi propune sãdepãºeascã pragul dereprezentare 3D (modelarea 3Dprealabilã este un procedeu decontrol ºi continuare în formeconcrete a ideilor conceptuale

iniþiale) ºi sã pãtrundã înmodelarea parametrizatã (BIM,COBIE sau maquette numerique),prefiguratã deja de legislaþiaUniunii Europene. “Orice progrestehnologic este binevenit dartrebuie aºezat ºi utilizat pe unconcept arhitectural clar, adecvatfiecãriu proiect abordat. Nepropunem sã asimilãm încontinuare noile tehnici deproiectare legate de modelareaparametrizatã, sã integrãm ºi sãformãm tineri arhitecþi deschiºi lafilozofia noastrã de lucru”, maispune domnul Gorcea.

Echipa AGD

Constantin Gorcea este absolvental Institutului de arhitectura sisistematizare „Ion Mincu” în 1985ºi coordoneaza activitatea generalãa societãþii. Are o experienþã destudii postuniversitare ºi practicãprofesionalã în societãþi dearhitecturã în Paris, atestãri RUR ºiMC pentru monumente istorice.Activeazã ºi în cadrul OAR capreºedinte al Filialei Nord-Est ºicoordonator al proiectului ºiactivitãþii Centrului de arhitecturã,culturã urbanã ºi peisaj Uzina deapã din Suceava.Constantin Stroescu, absolvent alInstitutului de arhitecturã ºisistematizare „Ion Mincu” în 1977,coordoneazã activitatea deproiectare asistatã de calculator,având recunoaºterea ca Expert de

elitã acordatã de Autodesk ºi areun rol important în prezentãrilegrafice ºi structurarea teoreticã aproiectelor societãþii.Ioan Doinel Spineanu, absolvent alUniversitãþii tehnice GheorgheAsachi, Facultatea de arhitecturã în1984, coordoneazã activitãþile deurmãrire a execuþiei în ºantier ºi areîn special responsabilitãþi înproiectele de amenajãri interioare.Carmen Mariana Zorin, absolvent alUniversitãþii tehnice GheorgheAsachi, facultatea de arhitecturã în1979, coordoneazã activitateaeconomicã ºi financiarã ºi areresponsabilitãþi în special înproiectele de urbanism.n

27