"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 883

22 iunie 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Episcopia Severinului ºiStrehaiei, Prefectura

Maria Grapini susþineFestivalul Transfrontalier de

Poezie “Mihai Eminescu”Judeþului Mehedinþi,Consiliul JudeþeanMehedinþi, Centrul Cultural“Nichita Stãnescu”,Biblioteca Judeþeanã“I.G.Bibicescu”, PrimãriaDrobeta Turnu Severin,Direcþia Judeþeanã pentruTineret ºi Sport, FundaþiaCulturalã “Lumina”,Societatea ScriitorilorDanubieni, Palatul Culturii“Teodor Costescu” auorganizat, vineri, 16 iuniea.c.,

Continuând tradiþia din ultimii ani, în data de 19 iunie 2017,la Palatul Cultural “Teodor Costescu”, un loc încãrcat de culturã ºiistorie mehedinþeanã, a avut loc cursul festiv al promoþiei 2017 alabsolvenþilor Departamentului de Ingineria ºi ManagementulSistemelor Tehnologice din Drobeta Turnu Severin, unul din celetrei departamente al Facultãþii de Mecanicã din Craiova. La manifestare au participat un numãr însemnat de

Cursul festiv al promoþiei 2017al Facultãþii de Mecanicã

studenþi, pãrinþi ºi apropiaþi ai acestora precum ºi cadredidactice ale Facultãþii de Mecanicã. La finalul festivitãþii, îndemnul pentru absolvenþii promoþiei2017 a fost acela de a duce mai departe profesia de inginer,o profesie deosebit de onorantã, de a porni cu dreptul înviaþã ºi de a pune umãrul realmente la dezvoltarea pemai departe a judeþului ºi a þãrii. ªtefan RADU

Continuare în pag. 15

pag. 2

Jocul prostesc alorgoliilor politice

pag. 3

Muzeul de Artãdin Drobeta

Turnu Severin,reabilitat cu

fonduri europene

Absolvire cu fast la ªcoala PostlicealãSanitarã Drobeta Turnu Severin

O nouã promoþie de asistenþi ºiasistente de medicinã generalã ºi defarmacie a absolvit cursurile ªcoliiPostliceale Sanitare de Stat din Drobeta

pag. 4

66 de ani de ladeportãrile în

Bãrãgan

FestivalulPrieteniei “Muzicane împrieteneºte”

pag. 5

pag. 6

Bãiat de mingi albãieþelului de

mingi...

Turnu Severin. Cei aproape 200 deabsolvenþi, împreunã cu profesorii ºimaiºtrii instructori, însoþiþi de membrii aifamiliilor lor Continuare în pag. 13

social - politicOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Comitetul pentru Situaþii deUrgenþã Mehedinþi s-a întrunit marþi(20.06.a.c.) în cadrul unei ºedinþeextraordinare, în cadrul cãreia a fostaprobat un proiect de hotãrâre deguvern privind alocarea unor sumedin Fondul de intervenþie la dispoziþiaGuvernului, necesare pentrureabilitarea unor elemente deinfrastructurã afectate de fenomenelehidrometeorologice periculoase dinperioada aprilie – mai 2017. Cãderile masive de precipitaþii dinperioada aprilie - mai 2017, însoþitede furtunã ºi grindinã, au produspagube mai multor drumuri de intereslocal din Baia de Aramã, Bala, BurilaMare, Cãzãneºti, Dumbrava, Greci,Grozeºti, Husnicioara, ObîrºiaCloºani, Ponoarele, Strehaia, Sviniþa,Tîmna, Voloiac. În total au fost afectaþi21,2 km de drumuri comunale, 8,55km de drumuri sãteºti, 10,96 kmstrãzi, 8,60 km uliþe, 9,8 drumuri de

Mehedinþiul are nevoie de banipentru reparaþia mai multor

drumuri afectate de precipitaþiiMai multe drumuri ºi poduri din Mehedinþi au nevoie urgentã de

reparaþii, fiind afectate de precipitaþiile abundente din primãvaraacestui an. Autoritãþile locale solicitã sprijin în acest sens de la Guvern.

exploataþie, 14,9 km drumuri vicinale,3 podeþe, 0,2 km rigole. În urma evaluãrii fãcute decomisiile de specialitate numite prinOrdin al prefectului s-a ajuns laconcluzia cã este nevoie de 6.877,1mii lei pentru executarea unor lucrãride refacere a sistemului rutier, apãrþilor componente a drumurilor ºiuliþelor, a podurilor ºi podeþelor. Costurile acestor lucrãri nu potfi suportate din bugetul ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi ori alconsiliilor locale. Prefectul judeþului Mehedinþi, NicolaeDrãghiea, spune cã pentru populaþieaceste drumuri au o deosebitãimportanþã pentru deblocarea accesuluispre zonele unde locuiesc,deplasareaîn siguranþã cãtre locurile de muncã,dar ºi pentru intervenþia în caz denecesitate a pompierilor, salvãrilor ºia altor servicii necesare populaþiei.

Uºor atipicã aceastã varãpoliticã, în sensul cã te-ai fi aºteptatca odatã cu canicula ºi proximitateaconcediilor estivale ritmul vieþiipolitice sã scadã, intrând într-olejeritate uºor de înþeles, scuzabilã. Dar iatã cã în acest an lucrurile austat taman invers, cu maximã agitaþiuneºi nervozitate din partea principaliloractori politici. Principalii combatanþi,PNL ºi PSD, au avut zile grele înperioada aceasta. Liberalii tocmai autrecut de un hop: alegeri pentru ºefiaunui partid de la care se aºteaptã foartemulte ºi care nu a fost prea inspirat înanii din urmã. Au avut de ales întreCristian Buºoi ºi Ludovic Orban, ºi audecis, pânã la urmã, pentru cel dinurmã. E limpede cã opþiunea pentruLudovic Orban e un semnal cã liberaliis-au sãturat de experimente ºi cã voro întoarcere la o linie mai tradiþionalã,mai sigurã. Ludovic Orban e o figurãdin vechea gardã liberalã, ºi una defoarte bunã condiþie. Mi-l amintesc peLudovic Orban când a venit, prin anii‘95, la Severin. Era pe atunci în zonaNoului Partid Liberal (NPL), dacã-miaduc bine aminte, ºi avea un discurs

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Jocul prostescal orgoliilor politice

foarte bine articulat, ºi o charismãindiscutabilã care a rezistat în timp.Orban a câºtigat tocmai pentru cã e ofigurã mult mai cunoscutã ºi mai agreatãîn spaþiul public decât este Buºoi, care,fãrã discuþie, are niºte atuuri, dar nu ºipe acelea de lider naþional. Acum, o vreme, Orban va avea operioadã de graþie, o lunã de mierepoliticã. Dar din toamnã încolo, în mod,cert, se aºteaptã de la el (ºi în primulrând liberalii aºteaptã) o atitudine clarãºi tranºantã vizavi de PSD. Apropo de PSD, dacã liberalii dausemne de revenire, nu acelaºi lucruse poate spune ºi despre social-democraþi. Scandalul Dragnea-Grindeanu a scos la ivealã un PSD cambuimac ºi depãºit de situaþie.Scandalul a surprins, nu cred cãcineva dintre noi s-ar fi aºteptat la aºaceva. Lucrurile au degenerat foartemult, fãrã precedent. Grindeanu nu arenici mãcar ºase luni la activ, ca premier.De la tribuna parlamentului, cu prilejuldiscutãrii moþiunii de cenzurã, ne-areamintit acest lucru: „în ianuariedomnul Dragnea m-a rugat sã preiaufuncþia. Primul rãspuns a fost „nu”.Ulterior, prieteni din PSD, colegi pecare vã vãd în bãnci, aþi insistat sãaccept pentru stabilitatea României. Cãam experienþã în administraþie, cã suntun om onest, am spus da. Am spus daºi pentru cã Liviu Dragnea mi-a spuscã e prietenul meu ºi cã mã va susþine”. Ei, bine, în politicã nu existãprietenie, prietenie realã, aºa cãsurprinderea lui Grindeanu poate fiîntemeiatã pe o naivitate impardonabilãla un om politic. Oricum, niciGrindeanu, nici Dragnea nu vor ieºineºifonaþi din acest scandal. PSD vaieºi, pânã la urmã, dar nu cred cã fãrãconsecinþe. Sentimentul meu e cãzilele lui Dragnea la ºefia PSD suntnumãrate, chiar dacã a reuºit sã-l„execute” pe Grindeanu, premierul pustot de el. Toate aceste lucruri nu potrãmâne nesancþionate de electorat. Pe de altã parte Grindeanu pare a fiuitat prea repede cã nu prin propriileforþe a ajuns premier, ci prin decizialui Dragnea, ºi cã singur, fãrã PSD,nu are prea mari ºanse. E aici un micjoc al orgoliilor, cam prostesc ºicostisitor pentru noi toþi.

Alexia M.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 3

Muzeul de Artã din Turnu Severin, reabilitat cu fonduri europene

Alexia M.

Marþi, 20 iunie, s-a semnat laConsiliul Judeþean Mehedinþi un contractde finanþare cu fonduri europene deaproximativ 2 milioane de euro pentrureabilitarea Muzeului de Artã “GheorgheAnghel”, una dintre cele mai frumoaseclãdiri de patrimoniu, aºezatã în centrulmunicipiului Drobeta Turnu Severin. Impozanta clãdire cu o arhitecturãaparte a fost construitã de familiaSabetay, una dintre cele mai bogate ºimai renumite de pe aceste meleaguri.Prin raptul comunist din 1948,proprietarii au fost deposedaþi de miculpalat, ce devenea atunci pentru câþivaani sediul Securitãþii. Pe unul dintrepereþii imobilului se aflã o placã demarmurã ce aminteºte trecãtorilor desuferinþele îndurate aici de cei ce erau

catalogaþi ca “duºmani ai poporului”.Acum clãdirea este într-o stare

avansatã de degradare, motiv pentrucare impresionanta colecþie deobiecte de artã din patrimoniulmuzeului nu poate fi pusã în valoare. Consiliul Judeþean Mehedinþi vareabilita ºi moderniza acum aceastãclãdire cu fonduri europene în cadrulunui proiect intitulat „Consolidare,reabilitare ºi restaurare Muzeul deArtã – Drobeta Turnu Severin”. „În perioada urmãtoare vom demaraprocedura de achiziþie pentru realizareaproiectului tehnic, urmeazã apoi sãîncheiem ºi contractul de execuþie.Termenul de implementare al acestuiproiect este de 36 de luni, dar pãrereamea este cã-l vom termina mai devreme

de data aceasta. Euzic cã este o realizaremare a ConsiliuluiJudeþean ºi pentrutoþi locuitoriijudeþului, dar maiales ai municipiuluiDrobeta TurnuSeverin”, a precizatAladin Georgescu,preºedintele Con-siliului JudeþeanMehedinþi. „Muzeul de Artãeste important sãfie reabilitat, va fiîncã un punct peharta turisticã am u n i c i p i u l u iDrobeta TurnuSeverin ºi, implicit,a judeþuluiMehedinþi. Avem

Castelul Artelor, Cetatea Medievalã,Palatul Culturii, Muzeul - unde lucrãrilevor fi terminate pânã la sfârºitul anului,deci avem aceste puncte culturale. Suntobiective pentru care sã opreascã navelede croazierã, sã vinã turiºtii din Clisurã,mai ales cã în ultima perioada numãrulturiºtilor care ajung în Drobeta TurnuSeverin a crescut”, a spus, la rândulsãu, Marius Screciu, primarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin.

Valoarea este de2,1 milioane de euro

Contractul de finanþare are oduratã de implementare de 56 deluni (din care 37 de luni dupãsemnarea contractului) ºi o valoaretotalã de 9.580.948,77 lei, din carevaloarea finanþãrii nerambursabile9.256.674,30 lei (2.118.493,79euro), reprezentând 98% dinvaloarea eligibilã a proiectului. Cu aceste fonduri se vor executaprintre altele lucrãri de eliminare a apeidin zona demisolului prin executareaunei hidroizolaþii corespunzãtoare,revizuirea ºarpantei, înlocuirealuminagtorului de la nivelul învelitoriiîn scopul asigurãrii etanºeitãþii,refacerea pardoselilor degradate de lasubsol ºi a celor din spaþiile deexpunere, amenajare pod-mansardã(atelier creaþie), amenajãri demisol,restaurare faþadã º.a. „Aceastã clãdire care este unaemblematicã pentru judeþul nostru, oclãdire care a avut diferite utilitãþi,chiar ºi în vremurile de tristã amintirea avut un rang deosebit, a fost sediulpreºedintelui statului. Evident, fiindconstruitã la 1890 a suferit în timpfel fel de daune ºi a ajuns în stadiulde degradare, de uzare în care se aflã”,a declarat Doiniþa Chircu, managerulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier

din Drobeta Turnu Severin.Mehedinþiul,

fruntaº la proiecteAceastã nouã investiþie se adaugã

proiectului destinat dezvoltãriipatrimoniului natural ºi cultural,finanþat prin POR 2007-2013,implementat de CJ Mehedinþi înparteneriat cu Primãria Drobeta TurnuSeverin, „Reabilitarea ComplexuluiMuzeul Regiunii Porþile de Fier ºivalorificarea lui ca produs turistic”. Contractul de finanþare s-a semnatmarþi, 20 iunie, la Consiliul JudeþeanMehedinþi, la eveniment fiind prezentºi directorul Agenþiei pentru DezvoltareSud-Vest Oltenia, Marinela Bogheanu. „Am venit la Drobeta Turnu Severinpentru semnarea acestui contract foarteimportant de 2,1 milioane de europentru reabilitarea Muzeului de ArtãDrobeta Turnu Severin. Vor mai fi foartemulte finanþãri ºi sper eu sã demarezecât mai repede lucrãrile de reabilitare”,a declarat Marinela Bogheanu. Pânã la aceastã datã, din totalul de437 de cereri de finanþare depuse încadrul POR 2014-2020, la nivelulregiunii SV, 50 de cereri au fost depusede cãtre potenþiali beneficiari dinjudeþul Mehedinþi. ADR SV Oltenia atransmis Autoritãþii de Management aPOR pentru avizare un numãr de 75de proiecte care au parcurs toateetapele de evaluare, prin care sesolicitã peste 153 milioane de euro.Dintre acestea, 6 contracte, prin carese solicitã 89,15 milioane de euro, aufost deja semnate. Douã dintre acesteaau ca beneficiar CJ Mehedinþi. Alte 25de contracte, prin care se solicitã 4milioane de euro, pentru sprijinireamicroîntreprinderilor urmeazã sã fiesemnate în cel mai scurt timp.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 4

La sfârºitul sãptãmâniitrecute, în duminica a doua dupãRusalii, strãvechea vatrã monahalãa Vodiþei a îmbrãcat veºminte desãrbãtoare, eveniment prilejuit desãrbãtoarea care adunã an de an laMãnãstirea Vodiþa un numar marede credinciosi, Duminica a II-a dupãRusalii închinatã Sfinþilor Români. Încã de la declararea Duminicii a douadupã Rusalii ca Duminicã închinatãSfinþilor Români, prin hotãrâreaSfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne în anul 1992, la MãnãstireaVodiþa reînfiinþatã în 1990, s-a creat otradiþie, ca un numãr mare decredincioºi sã participe în aceastãduminicã la Sfânta Liturghie aici, ca laun hram, ºi, deºi mãnãstirea nu are octitorie în cinstea Sfinþilor Români, totuºiaceastã Duminicã este consideratãHramul de varã al Mãnãstirii. În cinstitul aºezãmânt slujba SfinteiLiturghii a fost oficiatã de doi arhierei:Preasfinþitul Lucian, EpiscopulCaransebeºului ºi PreasfinþitulNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei. Alãturi a slujit un mare soborde preoþi ºi diaconi din Banat ºi Oltenia. Prãznuirea a început din seara zileide sâmbãtã, 17 iunie, cu sãvârºireaVecerniei Mari cu Litie. În ziuahramului, Sfânta Liturghie arhiereascãa început în jurul orei 0900. Rãspunsurile stranei au fost date decãtre grupul psaltic “Sf. Gheorghe”

Sãrbãtoarea Sfinþilor români la Mãnãstirea Vodiþade la Catedrala Episcopalãdin Drobeta Turnu Severin. La finalul Sfintei Liturghiicei doi arhierei au cititrugãciuni de dezlegare ºipentru izbãvirea de boli. Deasemenea, PãrinteleProtosinghel IoanichieNicolãescu stareþulMãnãstirii Vodiþa, petemeiul 10947/2016 alCancelariei SfântuluiSinod al Bisericii Ortodoxeromâne a fost ridicat larangul de arhimandritprimind dupã sãvârsireahirotesiei însemnele specific acestuirang ºi anume bederniþa, brâul roºu,curcea pectoralã ºi toiagul precumºi cartea de hirotesie. În cuvântul de învãþãturã de lafinalul Sfintei Liturghii PreasfinþitulPãrinte Episcop Lucian EpiscopulCaransebeºului le-a vorbit celorprezenþi despre urmele de sfinþenielãsate de cãtre Sfântul Nicodim celSfinþit de la Vodiþa ºi Tismana, deasemenea ierarhul a tinut sã îºiexprime bucuria neaºteptatã pe carea avut-o în aceastã zi rãmânândplãcut surprins „de numãrul marede credincioºi prezenþi aici în aceastãzi ceea ce aratã sfinþenia acestorplaiuri binecuvântate de SfântulNicodim acum mai bine de 600 deani când a trecut Dunãrea pe mantia

cãlugãreascã ºi a înfiinþat aiciMãnãstirea Vodiþa, iar de aici ºialte mãnãstiri ctitorite de el saude ucenicii sãi.” De asemenea Preasfinþitul PãrinteNicodim Episcopul Severinului ºiStrehaiei a mulþumit PreasfinþituluiPãrinte Lucian pentru cuvântulduhovnicesc de la finalul SfinteiLiturghii, iar celor prezenþimulþumindu-le pentru prezenþa înnumãr mare le-a adresat cuvânt debinecuvântareºi de îndemn la a înmulþirugãciunea din timpul Sfintei Liturghii. Mãnãstirea Vodiþa este unimportant monument istoric ºi dearhitecturã din Oltenia, fiind ceamai veche ctitorie voievodalãatestatã documentar. Cel dintâiaºezãmânt a fost o mãnãstire de

cãlugãri întemeiatã între anii1364-1370 de Sfântul Nicodimpe cheltuiala voievodului TãriiRomâneºti, Vlaicu-Vodã. A fost refãcutã de Radu cel Mareîn jurul anului 1500 ºi de CorneaBrãiloiu în 1689, dar a cunoscut operioadã de decãdere dupã rãzboiulaustro-turc din 1718. Mãnãst irea Vodiþa a fostreînfiinþatã în anul 1990, când afost începutã restaurarea ctitorieivoievodale ºi s-a construit uncorp de chilii pentru desfãºurareavieþii de obºte. La aceastã mãnãstire a fostcopiat un tetraevanghel slavonminiat, cel mai vechi manuscrisdin Þara Româneascã.

Pr. Marian-Alin Giginã

În ziua de 18 iunie 2016,membrii Asociaþiei Foºtilor DeþinuþiPolitici ºi Deportaþi în Bãrãgan, filialaMehedinþi, au organizat la DrobetaTurnu Severin un ceremonial decomemorare a victimelorcomunismului. Manifestarea a debutat

66 de ani de ladeportãrile în Bãrãgan

cu o slujbã de pomenire sãvârºitã dePr. Vãcariu Viorel, delegat al CentruluiEparhial al Severinului ºi Strehaiei. În fiecare an, supravieþuitorii torturiicomuniste îi pomenesc ºi îi cinstescpe fiii neamului românesc care au plãtitcu sângele lor credinþa în dreptate ºi

libertatea conºtiinþei. În ziua de18 iunie 2016, lamonumentul din ParculDragalina, se reunesc puþiniimembri ai asociaþiei rãmaºi înviaþã ºi aduc un omagiurudelor ºi cunoscuþilor care înurmã cu 66 de ani la data de18 iunie 1951 au fost deportaþiîn Câmpia Bãrãganului unde

au rãbdat exilul, sãrãcia ºi chiarmoartea. ªi anul acesta, celor câtevazeci de participanþi li s-au alãturat înrugãciune o delegaþie a CentruluiEparhial care a oficiat o slujbã depomenire. Cei prezenþi au aprins olumânare ºi ºi-au îndreptat gândul,

preþ de câteva minute, cãtre ceiapropiaþi care au pierit în timpulregimului comunist. Din Mehedinþi au fost ridicate forþatºi strãmutate în Bãrãgan 1243 defamilii cu un numãr de 3851 depersoane din 100 de localitãþi. Prin fixarea acestor familii pentru operioadã nedeterminatã atunci, în sud-estul Bãrãganului, în câmpul gol, s-au înfiinþat optsprezece localitãþi noi.Operaþiunea a început cu defriºareaculturilor de grâu, orz, porumb, rapiþã.În doi, trei ani aceste aºezãri în câmpau devenit sate cu primãrii, posturi demiliþie, ºcoli ºi biserici.

Continuare în pag. 6

evenimentOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 5

Prima ediþie a “FestivaluluiPrieteniei” a avut loc miercuri, 14 iuniela Pãdurea Crihala. Organizatoriiacestui eveniment culturaltransfrontalier au fost Consiliul Local

Festivalul Prieteniei “Muzica ne împrieteneºte”

Drobeta Turnu Severin, Primãriamunicipiului, Palatul Cultural “TeodorCostescu”, Primãria Majdanpek(Serbia) ºi Centrul Cultural “NichitaStãnescu”.

Din programul evenimentuluiamintim: expoziþia de tablourivernisatã la Sala Expoziþionalãa artistei Larisa Mindoiu,parada portului popular,spectacol folcloric ºi atelierulcreativ al Victoriei Seimeanu, lacare cei prezenþi au învãþat sãfacã bijuterii. Deschiderea evenimentului afost fãcutã de viceprimarulmunicipiului Daniel Cîrjan ºi depreºedintele Consiliului LocalMajdanpek, Slavisa Bozinovic. Ca

semn al prieteniei dintre cele douã oraºe,Drobeta Turnu Severin ºi Majdanpek,viceprimarul Daniel Cîrjan a acordat odiplomã omologului din Serbia. Costumele populare sârbeºti, ºi cele

româneºti au fost admirate de publiculdin Pãdurea Crihala. Pe scenã au urcat ansambluri ºiartiºti mari, deºi unii dintre ei “micuþi”ca vârstã ai cântecului popular. Dintreaceºtia menþionãm Grupul Folcloric“Doruleþul” din Broºteni, coordonatde maeºtrii Doina Durdan ºi DumitruNadu, Ansamblul “Rudna Glava” -Majdanpek, Serbia, MeloraPloºtinaru, Natalia Elena Volintiru,Andra Nicoleta Iancu, ºi cu participareaextraordinarã a Anicãi Ganþu. Festivalul a reuºit sã mobilizezeoameni de pe ambele maluri aleDunãrii, iar muzica, care aconstituit “pretextul” acestuieveniment sã fie liantul care uneºteºi împrieteneºte. G. P.

Muzeul Regiunii Porþilor deFier a organizat în perioada 15-16iunie 2017, Simpoz ionulInternaþional DROBETA ediþia aIV-a. Evenimentul s-a desfãºurat încadrul Pavilionului Multifuncþionaldin Str. Independenþei nr. 2, subgenericul „1900 ani de istoriedupã împãratul Traian” ºi a reunitpeste 100 de participanþi din þarãºi strãinãtate.

Simpozionul Internaþional DROBETA ediþia a IV-a

Biroul de presã

Toate cele ºase secþii alemuzeului, Arheologie-Istorie,Etnografie, ªtiinþele Naturii, ArtãPlasticã, Conservare-Restaurare ºiRelaþii Publice, Marketing Culturalºi Pedagogie Muzealã ºi-au reuniteforturile pentru a ridica lastandarde europene acesteveniment, atât din punct de vedereºtiinþific cât ºi cultural. La deschiderea simpozionului

alãturi de managerul muzeului ºide oficialitãþile locale prezente laeveniment, au mai luat cuvântul ºicâþiva reprezentanþi ai unoruniversitãþi din Europa. Lucrãrile dezbãtute în cadrulcelor ºase secþiuni, au cuprins temede cercetare realizate de-a lungulanilor de specialiºti din diversedomenii de activitate ºi vorconstitui materialul ºtiinþific

necesar la editarea anuaruluiDROBETA XXVII. Invitaþii Secþiei de Arheologie-Istorie au încheiat lucrãrilesimpozionului cu o excursiedocumentarã în Parcul ArheologicVIMINACIUM (Kostolac-Serbia),iar ceilalþi participanþi la simpozionau vizitat nordul judeþuluiMehedinþi (Baia de Aramã –Ponoarele).

Severinenii reuºesc sã achite cugreu facturile. Distribuitorul de apã

canal din judeþul Mehedinþi, SECOMSA, are de recuperat peste 800 000de lei de la consumatorii persoane

fizice din Drobeta Turnu Severin. Pânã la data de 19.05.2017, datoria cãtreSECOM SA pentru neplata apei potabilesi de consum era de 805 273, 59 de lei.Vorbim despre consumatorii persoanefizice din Drobeta Turnu Severin.

DATORII DE PESTE 800 000 DE LEI LA APA RECE Procedura de debranºare estefoarte greoaie ºi costisitoare aºa cãbanii sunt foarte greu de recuperat. “SECOM SA încearcã sã evitedebranºarea întrucât este oprocedurã foarte anevoioasã dar ºipentru faptul cã, evident, este dificilca oamenii sã rãmânã fãrã apã rece. De aceea la persoanele rãu platnicese emit într-o primã fazã, somaþiipentru plata datoriei. Acestea se fac

periodic pe sectoare ºi se trimit lapersoanele fizice care au o restanþã laplata apei reci, mai mare de 3 luni. Dela începutul anului s-au trimis 87 deastfel de somaþii”, a precizat Claudiaªontea, purtãtor de cuvânt SECOM SA În mod normal, în termen de cincizile de la primirea somaþiei,consumatorii ar trebui sã plãteascãdin restanþã însã foarte rar se întâmplãacest lucru. Din aceastã cauzã se trece

la efectuarea graficelor pentrueºalonarea plãþii. Acestea seîntocmesc în funcþie de suma datoratãde persoana în cauzã, astfel cã pot figrafice ºi pentru 6 luni, un an, etc. Sumele datorate sunt însã, destulde mari, ajungând, spre exemplula 15000 de lei pentru o singurãpersoanã. De aceea sunt foartemulte cazuri în care dosarele ajungîn instanþã. Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’* Doi inºi absolut iresponsabili

– „ayatolahul” Dragnea ºi bãieþelul demingi Grindeanu (pe care îl credeammai serios ºi aplicat, dar, vai, cât m-amputut înºela!) – ºi-au pus, probabil, îngând sã dinamiteze din interior cel maimare partid românesc. Sau, mã rog, sãpunã umãrul la aceastã... interesantãtrebuºoarã, altminteri, noi cel puþin, nucredem cã respectivii s-ar fi lãsat în voiaunor obscure instincte sinucigaºe. ªiaºa, acest partid stã în gâtul multora.De aici sau de aiurea. Dar asta nu pentrucã ar avea cine ºtie ce lideri procopsiþi,valoric vorbind, nu, nicidecum, cipentru cã el rezistã inerþial ºi nu poate fidat aºa uºor la o parte. Ca sã vinã, defapt, cine? Bãsiºtii, protobãsiºtii oribãsiºtii pe stil nou?! Cãci altespecimene politice nu mai sunt prin þaraasta. Cât priveºte Partidul SocialDemocrat, el a intrat pe panta disoluþieide când unii dintre membrii lui deva(r)zã au dat o mânã de ajutor lui TraianBãsescu pentru a-l trimite dupã gratiipe liderul lor incontestabil, AdrianNãstase, pentru o vinãNEDEMONSTRATÃ. ªi de când IonIliescu a fost trecut pe linie moartã

Bãiat de mingi al bãieþelului de mingi...pentru a fi acuzat – auzi cretinitate! –de crime împotriva umanitãþii! Câtãdiferenþã între PSD-ul lui Adrian Nãstaseºi Ion Iliescu ºi cel al lui Dragnea,Grindeanu sau Fifor, sã zicem! Cade la cer la pãmânt! * Ca sã-ºi treacã pârlita de moþiuneîmpotriva propriului guvern, „ayatolahul”de Alexandria s-a dus sã negocieze cuudemeriºtii, promiþându-le câte-n lunãºi-n stele, pentru ca, dintr-o datã, sãîntoarcã macazul, anulându-ºipromisiunile. Sigur, noi am putea gãsi onoimã acestui slalom, dar ne întrebãmdacã, într-o ipoteticã împrejurare similarãviitoare, dumnealui va mai fi luat în seriosde cineva. Când spuneam cã tot ce iesede sub mantaua lui Bãsescu tot ºmenarse cheamã, prietenii noºtri din PSD seuitau chiorâº, ba unii chiar nu mai dãdeaubunã ziua sau nu mai rãspundeau acestuinobil salut. Aºa mi s-a întâmplat ºi cândmarele partid a avut preºedinþi de paie...ºmechere, precum Mircea Geoanã sauVictor Viorel. Victor Viorel care, iatã, aþinut ºi el sã se facã de cacao, intrând cabãiat de mingi la... bãieþelul de mingiGrindeanu ºi dovedind astfel cã nu are

stofã decât, cel mult, de aventurieriresponsabil. Pentru cã trebuie sã fiidus rãu cu sorcova ca, dupã ce aifost premierul României ºi aicandidat la preºedinþia aceleiaºi þãri,sã te pretezi la a ocupa un post, laurma urmei de conþopist – secretargeneral al Guvernului. * În vremea asta, Klausel, viclean copilde ºpagã, cutreierã lumea, fãcând, auziþiºi dumneavoastrã, figurã de mare liderregional, european ºi transatlantic, dândsfaturi tuturor ºi lãudându-se cu þarapeste care domneºte cã e un exemplude creºtere economicã ºi de, culmea,stabilitate! Helo, boy! Matale visezi alb-negru, color sau parþial color?!Întrebãm, mirându-ne, fiindcã vrem sãne dãm seama care este mecanismulgândirii dumitale ºi cât de conectat eºtila realitate. Când te-ai dus pe la frauMerkel, nu ºtiu de ce, dar am avutsenzaþia cã ai cam fost luat în balon,dacã nu la miºteaux sau chiar de fraier.ªi cum nemþii sunt, potrivit tradiþiei,cam lipsiþi de umor, nu ar fi exclus careplicile gazdei sã fi fost, de fapt, niºteavertismente cât se poate de serioase.Dar, fiindcã a fost vorba de o situaþiegen „nemþii între ei”, vor fi intervenitprobabil niºte interreglaje, prinurmare, presupunem cã, pânã laurmã, se vor fi înþeles ei în vreun fel.Dar treaba cu stabilitatea, în timp ceþara era în plinã crizã politicã, rãmâne,orice s-ar spune, de antologie... * Nu am, vã mãrturisesc, stimaþicititori, rãbdare sã urmãresc, spre a vãrelata niºte impresii, dezbatereamoþiunii de cenzurã de miercuri. Nicinu pot întârzia cu articolul, dar subiectulnu numai cã nu-mi trezeºte niciun

interes, dar mã ºi dezgustã. Ca oreprezentaþie de circ ieftin a început toatãtevatura asta, ca un circ penibil o sã seºi termine, pot sã pariez. Spre veºnicaruºine a „actorilor”...* Seria de absolvenþi ai Facultãþii de

Litere din Drobeta Turnu Severin(structurã aparþinând Facultãþii deLitere a Universitãþii din Craiova) darºi conducerea acestei instituþii mi-aufãcut plãcerea ºi onoarea de a mã invitala festivitatea de absolvire, care a avutloc marþi, în sala mare a Teatrului. M-am bucurat sã-i revãd pe foºtii„bobocei”, cãrora le-am fost primuldecan de an (2014/ 2015), cu bucuriile,speranþele ºi cu inerentele lor emoþii,la intrarea într-o nouã etapã a vieþii.Am trãit o zi fastã, complexã, încãrcatãde emoþii varii, care mi-a stors, încâteva rânduri, niºte lacrimi nostalgice,imposibil de ascuns. Ce sã fac, am ºieu, vorba unui personaj de film,sensibilitãþile mele. Cu care cine ºtiecând mã voi mai confrunta...

Bibicul (p. cf. Eugen Mãicãneanu) Post scriptum

* Cum era de aºteptat, „partida” lui LiviuDragnea a avut câºtig la moþiunea decenzurã, chiar dacã ultimele zbateri alelui Grindeanu ºi Ponta lãsaserã pestecriza aceasta semnul suspansului.Circul, cum anticipam, a fost doarla nivelul declaraþiilor, niciunadintre ele neavând vreunul dinatributele credibilitãþii. Câºtig decauzã a avut – cu consecinþele carese vor vedea în timp – aritmetica...programatã. Gata! S-a mai terminato tãvãlealã tipic dâmboviþeanã.Niciunuia dintre combatanþi nucred cã-i va fi bine în continuare.

Urmare din pag. 466 de ani de la...Cu chipurile umbrite de tristeþe, foºtii deportaþi care încã mai trãiesc au dat cu

greu mãrturie despre suferinþele îndurate. Amintirile sunt încã vii ºi dureroase. Astãzi, la 66 de ani de la mãsurile abuzive luate de regimul comunist, în judeþulMehedinþi nu mai trãiesc decât 13 deþinuþi politic, 10 prizonieri de rãzboi ºi câþivadeportaþi. Cu toate acestea, aproximativ 230 dintre fiii celor mutaþi în Bãrãgan suntînscriºi în asociaþie, din dorinþa de a pãstra vie amintirea pãrinþilor greu încercaþi. Membrii Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici Mehedinþi, împreunã cu foºtiideportaþi în Bãrãgan se vor aduna la începutul lunii iulie, la monumentulvictimelor comunismului de la Izverna - Mehedinþi, pentru a comemora peeroii martiri cãzuþi în timpul regimului ateist.

Poeta Aristiþa Buciu Stoian membru AFDP în vârstã de 76 de ani a scrisºi pentru aceastã comemorare un poem. Aurel Gherghinescu

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 7

Rep.: Domnule Virgil Popescu cumapreciaþi desfãºurarea lucrãrilorCongresului PNL din data de 17iunie 2017 ºi ce ne puteþi spunedespre noua conducere a PNL înfrunte cu preºedintele LudovicOrban? Este aceasta capabilã sãafirme PNL cu mai multã forþã înperioada urmãtoare?Virgil Popescu: A fost un congresorganizat în premierã pentru noi ceiproveniþi din vechiul PNL, deoarecea fost un Congres cu 5000 dedelegaþi, o participare foarte mare caredã o legitimitate liderului ales.Ludovic Orban, noul preºedinte alPNL, a demonstrat în Congres cãmerita sã fie ales preºedintelepartidului ºi a câºtigat detaºatcompetiþia. A doua zi au avut loclucrãrile Consiliului Naþional al PNLcu o participare de 2000 de delegaþi,unde s-au ales membri Biroului

Deputatul PNL Virgil Popescu:

„Mi se pare cã Mehedinþi Gaz îºi bate joc de populaþia Severinului”Executiv, respectiv 4 prim-vicepreºedinþi, 8 vice-preºedinþi aleºi pe domenii, 8vicepreºedinþi regionali, 16vicepreºedinþi politici. Alãturide aceºtia, din Biroul Executivmai fac parte preºedintelepartidului, Ludovic Orban, ºisecretarul general, RobertSighiartãu. Am candidat pentruo funcþie de vicepreºedintepolitic, aceasta fiind singurafuncþie din Biroul Executivcompatibilã cu funcþia depreºedinte de filialã ºi le

mulþumesc celor peste 1000 dedelegaþi care m-au votat. Consider cãnoua echipã de conducere a PNL arelegitimitatea ºi capabilitatea sã facão opoziþie realã la PSD, preºedintelepartidului Ludovic Orban fiind, dealtfel, un opozant ferm al PSD. Vremsã recuperãm electoratul de dreaptaprin mesaje adresate mediului deafaceri ºi nu mai vreau sã intrãm încompetiþie populistã cu pomenileelectorale ale PSD.Rep.: Organizaþia PNL Mehedinþi adecis sã voteze cu Ludovic Orbanpentru funcþia de preºedinte al PNL.Consideraþi cã noul preºedinte alPNL era cea mai bunã variantã?Virgil Popescu: PNL Mehedinþi avotat în Consiliul Director judeþeansusþinerea moþiunii Ludovic Orbancu 47 din 51 de voturi, mai multedecât voturile adresate moþiuniiCristian Buºoi, care a primit 31 de

voturi. Cei 86 de delegaþi ai PNLMehedinþi prezenþi la Congres l-auvotat pe Ludovic Orban preºedinte.Rep.: Aþi fost ales în funcþia devicepreºedinte al PNL. Ceînseamnã aceastã poziþie politicãpentru dvs. ºi în ce mãsurã eavã responsabilizeazã?Virgil Popescu: Este o funcþie foarteimportantã atât pentru mine, câtmai ales pentru Organizaþia PNLMehedinþi, Biroul Executiv al PNLfiind un organism restrâns deconducere format din 38 demembri care vor lua decizii pentruurmãtorii 4 ani atât pentru PNL,cât ºi pentru România. Deasemenea, mi-am exprimatdorinþa de a conduce Comisia deeconomie ºi energie a partiduluitocmai pentru a fi în poziþia de aajuta judeþul Mehedinþi îndomeniul economic.Rep.: Care mai sunt perspectivelerezolvãrii problemei agentului termicîn municipiul Drobeta Turnu Severin?Virgil Popescu: Problema agentuluitermic în Drobeta Turnu Severineste foarte gravã. Din punctul meude vedere nu existã pentru aceastãiarnã decât soluþia reporniriiTermocentralei de la Halânga. Esteresponsabilitatea Guvernului PSDsã aloce resursele financiare,aproximativ 20 milioane lei, pentruachiziþionarea combustibilului ºi,din pãcate, eu ca deputat de opoziþienu pot sã fac prea mare lucru.

Desigur cã o sã uzez depârghiile parlamentare,interpelare ºi întrebãriadresate primului-

ministru, dar, aºa cum eu anul trecutam reuºit sã rezolv problema, lideriiPSD Mehedinþi trebuie sã facãacelaºi lucru anul acesta. Pentrubinele locuitorilor din DrobetaTurnu Severin îmi doresc din totsufletul sã reuºeascã.Rep.: Cum vedeþi problemaracordãrii la gazele naturale amunicipiului Drobeta Turnu Severin?Virgil Popescu: Am adresat pânãacum douã întrebãri MinisteruluiEnergiei cu privire la acest aspect. Laprima am primit deja un rãspuns, iarla cea de-a doua încã nu. Mie mi separe cã Mehedinþi Gaz îºi bate joc depopulaþia Severinului ºi a localitãþilorªimian, Butoieºti, Tâmna, Strehaia,acolo unde are distribuþie exclusivã,pentru cã nu face absolut nimic sãdezvolte reþeaua de gaz. Eu nu înþelegde ce nu renunþã de bunãvoie laexclusivitatea pentru celelaltelocalitãþi, acolo unde nu a investitniciun leu, pentru a se concentraexclusiv pe municipiul Drobeta TurnuSeverin. Îmi pare rãu cã trebuie sã ospun, dar în acest demers al meu dea impulsiona Mehedinþi Gaz sã-ºifacã investiþiile asumate dincontractul de concesiuneparlamentarii de Mehedinþi ai puteriinu fac absolut nimic. Nu ºtiu dacãeste neputinþã sau neºtiinþã, darMinisterul Energiei, care este încurtea ALDE, ar trebui sã apliceamenzi uriaºe investitorului pentrunerealizarea investiþiei ºi totuºi nuo face. Neimplicarea colegilor meide la putere în demersul meu mãface sã cred cã au alt interes.A consemnat Mircea Popescu

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 8

Situaþia dezastruoasãexistentã în România demonstreazãcã, la cârma statului s-au cãþãrat,precum maimuþele, indivizinepotriviþi, incompetenþi sau paraziþisociali. În vremurile ante ’89, oriceviitor angajat trebuia sã fie supus unuicontrol medical. De sãnãtatea mintalãa conducãtorilor unei þãri depindesoarta acesteia, deci, se impune ca,înainte de a fi validaþi, „aleºiineamului” sã fie supuºi unui controlmedical sever, mai cu seamã, psihic.Din nefericire, pentru Þarã, ºi Popor,Constituþia României nu prevede aºaceva ºi, dacã tot se fluturã unelemodificãri ale legii fundamentale astatului, ar fi cazul unei corecþii ºi înacest sens. Obligatoriu, PreºedinteleRomâniei, membrii Parlamentului ºiai Guvernului României trebuiesupuºi unui control medical riguros.Cineva va spune cã nici la „alþii” nuexistã o astfel de prevedere. Ei, ºi?Obiceiul imitãrii, ºi copieriimetehnelor ºi legilor altora, „ad-literam”, este dãunãtor. Dovadã:romgleza vorbitã, la televiziunilecentrale, scrisã în presa descandal sau cântatã la bairamurilecu manele. Colivia cu pereþi capitonaþi Recenta excursie la Washington aguvernatorului coloniei România afost, este ºi încã va mai fi copioscomentatã, dar privit atent, loculacestui navetist voiajor nu se aflã înPalatul Cotroceni, ci într-o colivie cupereþi capitonaþi, pe uºa cãreia sã fieprezentate: „Eiserne Kreutz” primitã

dela Mutti Merkel, Legea-fãrã-de-lege 217/2015 ºi simbria celor dela „American Jewish Committee”(A.J.C.) „pentru modificarea ºicompletarea Ordonanþei de Urgenþã(?) a Guvernului nr. 31/2002, privindinterzicerea organizaþiilor ºisimbolurilor cu caracter fascist, rasistsau xenofob ºi a promovãrii cultuluipersoanelor vinovate de sãvârºireaunor infracþiuni contra pãcii ºiomenirii”. Aberaþia anticonstituþionalã217, votatã de roboþi „în unanimitate”,comandatã taman în ajunul plecãriiîn vacanþa de varã ºi promulgatãinstantaneu de ºeful statului, poate fidenumitã oricum, numai legedemocraticã, nu! „Nu putem permiteantisemitismului sã ameninþesãnãtatea democraþiilor noastre [...]Vom fi unul din cei mai puternicipiloni transatlantici în UniuneaEuropeanã [...] România ºi-aasumat pe deplin trecutul ºiacþioneazã ca un promotor altoleranþei, non-discriminarii ºirespectului pentru diversitate [...]Îndrãznesc sã spun cã Româniaeste o þarã puternicã. Puterea sa nueste datã de cãtre geografie saucircumstanþe. Ea este datã de cãtrevalorile pe care le promovãm ºi decãtre hotãrârea sa de a contura unrol distinct al þãrii mele însalvgardarea securitãþii regionale ºitransatlantice [...] În acest context,vã pot asigura cã vom fi unul dincei mai puternici piloni transatlanticiîn Uniunea Europeanã. Legãturatransatlanticã va continua sã fie ceamai puternicã garanþie a noastrãpentru securitate, libertãþifundamentale ºi prosperitate”(K.W. Iohannis)[1] S-avem pardon... Veto! Pentru fanfaronada asta ipocritã sãfi primit K.W.I. decoraþia A.J.C.? Dacãda, îl rog, respectuos pe decorat sã-ºipoarte „decoraþiile” pe piept, la toatemanifestãrile publice. Sau pe cap,

deasupra kipei. K.W.I. gonfleazãipocrizia, numind România „pilontransatlantic în Uniunea Europeanã”,pomenind de „securitate, libertãþifundamentale ºi prosperitate”... Careprosperitate moncher? Poate a mataleºi a Carmencitei, nu a poporuluiromân. Care libertate? Libertateadiscriminãrii pozitive, a expatrieriisau cea a strigãtului la lunã? Caresecuritate? A acceptãrii necondiþionatea cotelor obligatorii impuse deBruxelles pentru repopularea prinmetisare rasialã sau curcubelizareL.G.B.T.-istã a cetãþenilor României ?„S-avem pardon, coane”... Eu ridicmâna ºi strig, „Veto !”.Vai de mama „v i i torului”omenirii ! Când asiºti neputincios la astfel deinepþii, te întrebi dacã nu cumva,actualul ºef al statului are un „hard”imprimat special pentru emiterea deunde ultra-scrâºnite, printremaxilarele cu zâmbet robotizat? Altfelnu poate fi explicatã impunereahomosexualitãþii în toate sferele vieþii.Apologeþii fundamentalismuluidemocratic, atacã violent ºidiscreþionar familia ºi valoriletradiþionale ale umanitãþii. Mai mult,una din televiziunile, aºa-zisnaþionale, a oferit spaþiu uneiemisiuni moderatã de hominidulRemus Cernea, individul fiindcunoscut ca fiind un frecventsusþinãtor al deviaþilor-sexual, care,în repetate rînduri, printre neroziilesale, a înaintat proiectul de legeprivind cãsãtoria civilã indiferent desexe ºi scoaterea religiei din ºcoli...Curat antiromânesc pãgînismulindividului, dacã luãm înconsideraþie declaraþia sa: „Româniava fi cu adevãrat liberã ºi democraticãatunci când va avea preºedinte ofemeie rromã, lesbianã ºi atee, pentrucã atunci oamenii înseamnã cã voralege un preºedinte trecând pesteprejudecãþile lor”. Dupã acestecriterii, dreptul la o familietradiþionalã normalã ºi relaþiileomeneºti fireºti urmeazã sã devinã„relicve ale trecutului întunecat”.Dacã aºa stau lucrurile, vai de mama

„viitorului” omenirii! Din exces de zel(a se citi „slugãrnicie”), sã nu nemirãm dacã, mâine-poimâine, K.W.Iºi alþii ca el vor dori sã urmãmdirectivele „democratice” aleConsiliului Europei, „care vaexclude din actele oficiale cuvintele«mamã» ºi «tatã» fiindcã « poartãun caracter discriminatoriu »”, dupãcum comenteazã „Die Welt”.Navetistul þãri i ºi „calul luiCaligula” din fruntea celor treitrandafiri Revenind la preºedintele vorbitor deenglezã, s-a fãcut tam-tam cuamplificatoare marca „Colectiv # Redjacket” despre „perfomanþele” kwisteale vizitei de lucru la Casa Albã. Ploaiasuperlativelor flaºnetarilor preseicotrocenist-dâmboviþene atransformat chemarea la ordin avremelnicului guvernator al colonieiRomânia, de cãtre cel mai puternic ºefde stat al planetei, în triumf. Cât o firepetat pentru a monologa discursulîn limba englezã, numai „dresorii” luiºtiu! Norocul a fost cã, lui Trump nui-a venit chef de dialog, altfel... nu ºtimce sunete ar fi scos. Dupã opinia mea,cea mai obiectivã, corectã ºi intuitivãrelatare despre spectacolul de la CasaAlbã aparþine jurnalistului Radu Toma,care a pus faþã în faþã douã repere alerelaþiilor româno-americane: 1969-2017[2]. La rândul sãu, CornelNistorescu relateazã: „Klaus Iohannisva efectua o vizitã de lucru înGermania în perioada 19-20 iunie [...].Mulþi îºi imagineazã cã felicitatul ºionoratul Iohannis la Washington face,într-un fel, naveta între Washington ºiBerlin ºi, mai apoi, prin întîlnirea cuMacron de la Bruxelles, din 22-23iunie, între Washington ºi Paris. Cîtde mare ºi de moale este, KlausIohannis poate sãri într-un picior saucînta la o petrecere datã la consululonorific al Austriei. Cine din politicaactualã a lumii s-ar putea lãudacu o asemenea performanþã?”[3].Un creator de false scenarii S.F.s-ar gândi la ani i ‘70, cândNicolae Ceauºescu fãcea naveta(beneficã României)

[1]http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21804086-iohannis-nu-putem-permite-antisemitismului-ameninte-sanatatea-democratiilor-noastre.htm[2] vezi http://www.art-emis.ro/analize/4230-breaking-news-cu-ceausescu-si-iohannis.html ºihttp://www.cotidianul.ro/breaking-news-cu-ceausescu-si-iohannis-302141/[3] http://www.cotidianul.ro/mai-usor-cu-momentul-istoric-de-la-washington-302184/[4] http://www.cotidianul.ro/construind-solidaritatea-europeana-un-punct-de-vedere-din-est-301610/ continuare în pagina 11

De la algoritmul de ºatrã,„nu-i fu bine vacii noastre”

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 9

Finalizarea bunã arãzbelului din PSD este una extremde simplã. Soluþia a dat-o fostultãtuc al naþiunii, Adrian Nãstase.Bombonel zicea cã într-un rãzboise întâmplã sã câºtige ºi al treilea.Depinde cine va fi al treilea în PSD:Victor Ponta, un alt lider din partid,serviciile, Klaus, Rusia, PNL.

Sã îi luãm pe rând: Victor Pontaa fost premier ºi a ieºit din politicãºi din viaþa publicã pe uºa din dos.Ponta pare însã cã vrea sãdemonstreze cã mai are un cuvântde spus în politicã ºi în viaþapublicã. Nu se ºtie clar, dar pare cãare o agendã destul de clarã.Problema este dacã ºi-o scriesingur sau e scrisã de alþii. Mã referla V. Ponta. Acesta a pierdutputerea, fie pentru cã i s-a cerut sãfacã un pas înapoi de un posibilstãpân de-al sãu din umbrã, pentrucã a cedat prea repede ºi partidulºi Guvernarea, fie a învãþat cevadin politicã. Fie a fost obligat sãaleagã între ceva rãu sau oretragere liniºtitã.

ªtefan Bãeºiu

Dragnea ºi Grindeanu - Pa, pa!Victor Ponta aºtepta pe margine

ieºirea la rampã, sã se rãzbune pecolegul sãu de partid, Liviu Dragnea.Teleormãneanul declarã publicfaptul cã îºi iubeºte colegii, dar adoua zi îi decapiteazã. Cert este cãsub Liviu Dragnea PSD nu maifuncþioneazã ca un partid, ci ca oorganizaþie mafiotã. Supuºii nucomenteazã în faþa liderului ºi îºisacrificã in corpore carierele politicesau în administraþie. Cum spunea,Liviu Dragnea parcã are o cutiuþã cusufletele supuºilor sãi, pe care leîmpunge din când în când cu unbeþigaº din aur, înfipt în rahat.

E clar cã Liviu Dragnea are oproblemã mare în Victor Ponta.Poate chiar mai mare decât înGrindeanu. Ponta încã se maihrãneºte la nivelul imaginii publicedin realizãrile guvernãrii sale.Social-democraþii au câºtigatalegerile de anul trecut, profitândde Ponta ºi umblând cu moaºtelelui Ponta la vedere prin localitãþi.ªi spunea fostul premier cã a fostfolosit de PSD, dar ºi lui i-a plãcut

sã fie folosit de PSD ºi parcã ºiPRU l-a pus pe afiºe pe ici pe colo.Cert este cã Ponta joacã un jocmult mai larg decât unul care arelegãturã doar cu Liviu Dragnea.Luptele nu se dau numai pe cinee ºef la Guvern. Lupta e mult maiimportantã ºi cel mai probabil cãare legãturã cu niºte legãturiexterne. Este o bãtãlie care are defapt ca þintã PSD. Cine va conduceacest partid ºi ce direcþie îi va da înurmãtorii ani: cãtre Vest sau cãtreEst. Cei din afara României ºi-audat seama cã PSD va rãmâne mulþiani de acum încolo un partid mareîn þarã ºi probabil cã este mult maisimplu sã lucrezi prin intermediulpartidelor ºi a liderilor de partid latransformarea unei þãri. Mai rapiddecât cu DNA sau serviciile secrete.Problema este cu cei care slujescla mai mulþi stãpâni. Nu ºtim la câþistãpâni slujeºte Victor Ponta, la câþiDragnea ºi la câþi Grindeanu.

Victor Ponta are sete derãzbunare, nu vrea lider la Guvern,nu vrea la partid, dar vrea unanumit preºedinte care sã îi fiefavorabil ºi care sã îi pregãteascãrevenirea în prim plan, atunci cândva scãpa de dosarele penale. Înesenþã, Victor Pota îºi doreºte camacelaºi lucru ca Liviu Dragnea.Grindeanu va fi un pion desacrificiu în braþele lui Dragnea. De

altfel, Grindeanu este obiºnuit sãjoace acest joc, dat fiind faptul cã afost luat de sfoarã de Dragnea ºiadus la Palatul Victoria. Sau poatecã a fost doar o momealã pe careDragnea a muºca t-o . Saupoate cã Dragnea ºt ia cã evorba de o momealã.

Cert este cã dacã PSD doreºte sãse reformeze ºi sã devinã dincomunist modern trebuie sã scapede cei trei lideri, sã îi treacã întablourile din sediul partiduluiºi sã promoveze lideri noi, dupãce se va încheia rãzboiulpesedisto-social-democrat.

Cine ar mai putea profita descandalul din PSD? Este vorba deKlaus Iohannis, deºi e ocupat cuvizitele externe ºi cred cã ar aveachef de alegeri anticipate. PNLchiar ar putea profita de scandal ºiare tot interesu sã se producãalegeri anticipate. Serviciilesecrete. Nimeni nu ºtie ce agendãau serviciile secrete, pentru cã deaia sunt secrete. Teoretic, ar trebuisã lupte pentru România. Rusia. Dece ar profita Rusia de o Româniainstabilã. De ce nu. Doar vrea sãfie ºeful în zonã ºi chiar pe maimulte continente. Întrebarea estedacã existã în PSD un lider curatcare sã îi treacã pe linie moartã peactualii rãzboinici mai mult sau maipuþin penali?

diverseOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 10

Printre cele mai dezirabileafaceri vehiculate în cercurileantreprenorilor din România sunt celedesfãºurate pe platforma Amazon.

Comerþul online ia tot mai mult loculcelui tradiþional ºi permite obþinerea unorvenituri mari în timp foarte scurt. Însã aparºi provocãri la fel de mari cum ar fischimbãrile rapide ºi bruºte ale pieþei sauale cumpãrãtorilor. Pentru a face faþãmediului online trebuie þinut pasul cuultimele noutãþi, ceea ce impunepoziþionarea în cele favorabile contexte.

La o primã vedere, pare o schemãsimplã - antreprenorul identificã o niºãde piaþã, pe care o exploateazã,corelând cererea existentã pe piaþa dinSUA cu un produs accesibil, provenitpreponderent din China. De rest seocupã Amazon, inclusiv depromovare, iar profitul nu este delocneglijabil. Dar deþinerea know-how-ului este esenþialã în demararea ºidesfãºurarea acestei afaceri, pentru aevita riscurile ºi a asigura succesulcelui implicat în acest demers.

“În afacerile online totul se întâmplãrepede ºi au loc schimbãri mari uneoride pe o zi pe altã, explicã Peter Lazea,antreprenor pe platforma Amazon,iniþiator al grupului de suport “TheCulture of Achievement”. Considerãmcã rata de insucces în acest tip debusiness este mare, fãrã suportul pecare îl asigurã un curs bine structuratºi actualizat. De asemenea, pentru odezvoltare organicã, este recomandatãafilierea la comunitãþile deantreprenori, care se ghideazã dupãprincipii ºi valori cumune”.

O poveste româneascãde succes

Adina Diana Roman ºi Peter Lazeaau început un business pe platforma

Un business profitabil,gestionat din faþa computerului

Amazon în urmã cu 3 ani. Afacerea s-adovedit a fi una de succes, reuºitadatorându-se unui curs care senumeºte „Amazing Selling Machine”(ASM). Pentru a sprijini românii careau demarat activitatea pe platformaAmazon, ei au format recent un grup desuport, “The Culture of Achievement”,care are scopul de a asigura un mediuinteractiv ºi de susþinere reciprocãpentru toþi membrii sãi.

În prezent, afacerea celor doiantreprenori români este prosperã, iarstilul lor de viaþã s-a schimbat foarte mult.“Nu mai este vorba doar despre businessîn viaþa noastrã ci este vorba despre omisiune, explicã Adina. Pentru noi estefoarte importantã educaþia, atâtemoþionalã cât ºi financiarã ºi credemcu tãrie cã lumea poate deveni un locmai bun. Dorinþa noastrã, dar ºi a multoradin grupul «The Culture of Achievement»este sã contribuim, împreunã cu alþiantreprenori, la diverse proiecteeducative, prin care sã schimbãmpercepþia lumii, începând de la nivelnaþional ºi, de ce nu, internaþional”.

“Afacerea noastrã a ajuns la un rulajde peste 1 milion de dolari pe an ºieste în continuã creºtere, povesteºtePeter, la rândul sãu. Am reinvestit multîn workshopuri, întâlniri ºi evenimentede business din care am învãþat foartemulte ºi ne-am fãcut în acelaºi timpnumeroase relaþii de valoare, care aucontribuit în mare mãsurã la succesulnostru. Prin grupul pe care l-amformat recent, «The Culture ofAchievement», care numãrã deja circa80 de membri, vrem sã împãrtãºim dinexperienþa ºi cunoaºterea dobânditã.Dorinþa noastrã este de a lãrgi cât maimult aceastã comunitate pentru a ajutacât mai mulþi români sã-ºiîndeplineascã propriile vise”.

urmare din pag. 8De la algoritmul de ºatrã...Washington-Beijing-Moscova, darcomparaþia cade de la prima suflare devânt. „Calibrul” ºi inteligenþa lui Iohanniseste la nivelul sandalei lui Ceauºescu. Încontrapondere, se situeazã mult

„deasupra” primului preºedinte alRomâniei în aplicarea ipocriziei,cupiditãþii, slugãrniciei, fariseismului...Despre patriotism nu se poate discuta încazul K.W.I., iar despre inteligenþã... „deunde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!”.Despre parºivitate machiavelicã, Da!Dovada? Se pare cã, haosul bãtutei peloc este regula „de trei, simplã” practicatã- la mica strânsoare - de alianþa secretãdintre navetistul þãrii ºi „calul lui Caligula”din fruntea celor trei trandafiri. Ei,împotriva oricui!Multiculturalismul, pluralismulºi sol idari tatea lui AgamiþãDandanache Peste cuibul de cuci de la oiºtea þãrii

se abat nu doar nenorocirilesaltimbancilor politicianiºti. Un fel deAgamiþã Dandanache contemporan,fostul ºef de stat postdecembrist ºiresponsabil principal al crimei detrãdare de þarã (Tratatul România-

Ucraina din 1997), a primit paraleserioase de la bugetul statului. Cubuzunarele pline, a început sãbâzâie ca o muscã fãrã cap ºi sãdea „lecþii de coviltir” despre „istoriaºi tradiþiile Europei de Sud-Est [...],unicitatea sa ca loc al celui mai vechiexperiment european din istoriacontinentului”, despre o „Europãfãrã centre ºi fãrã margini”, despremulticulturalism, pluralism,solidaritate ºi alte bazaconii, demnede lecþiile politice, pe care le predape vremuri. În înalta saneînþelepciune, emite ca la „RadioErevan”: „în ultimã instanþã,adevãratul subiect care ar trebui sãbeneficieze de pe urma acestuimulticulturalism nu este nici grupul

ºi nici minoritatea, ci mai degrabãindividul, cetãþeanul capabil sãarticuleze, cu demnitate, identitateacomunitãþii cãreia îi aparþine cu valorilenaþionale ºi cu valorile universale carene unesc”[4]. Nu pot zice decât: mânca-l-ar multiculturalismul! Dupã simptomele „vacii nebune”,manifestate de navetistul þãrii, ºefultrandafirilor, aleºii neamului ºiAgamiþã Dandanache, se vede binecã în urma tratamentului cu algoritmpolitic „nu-i fu bine vacii noastre!”.Ce urmeazã? Drumul la abator?

Grafica - I.M.Ion Mãldãrescu, Art-emis

www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 11

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Am vãzut de curând cã laBucureºti a fost înfiinþat un muzeu alkitsch-ului. M-a surprins cã printreobiectele colecþionate, destul de multe,se aflã ºi sacoºe de rafie. Mi s-a pãrutcã locul acestor obiecte nu este acoloºi încerc sã explic de ce. Prin „kitsch” se înþelege în generalun obiect care are pretenþia de a fi unulartistic, adicã de a se plasa în zona„frumosului”, categorie esteticãfundamentalã. Numai cã intenþia esteuna ºi valoarea e alta, aºa cã, în loc dea genera o impresie plãcutã, obiectulrespectiv devine neestetic, sau, mairãu, de-a dreptul caraghios. Cumpoate fi inesteticã o sacoºã, când eaare o întrebuinþare precisã: o umpli decartofi în piaþã, de gogoºari sau devarzã ºi nu te intereseazã niciun efectestetic. Este raþiune practicã ºi atât, fãrãnicio altã pretenþie. Existã mai multe justificãri alecolecþionarului, una fiind cã, peanumite sacoºe, marile magazine ºi-au pus semnele de identificare în ideeacã ai cumpãrat de-acolo ºi duci cutine, la vedere, o marcã. Alta ar fi cã,pentru a-ºi face marfa atractivã, lafabricã au fost imprimate cândva pesacoºe chipuri de vedete, dar s-aconsiderat cã puþin îi pasã gospodineide figura artistului cutare cândmânerul îi taie cu greutatea palmele. Eu încerc sã gãsesc însã o justificarede fineþe, care porneºte de la antitezarural-urban, muncã manualã-muncãintelectualã ºi inculturã-rafinament. Strãmoºul sacoºei de azi a fosttraista. Confecþionatã în casã, din lânã

Sacoºe de rafieþesutã la rãzboi, cu o ornamenticãspecific etnologicã, astfel încât, vãzândce purta omul cu el în garã, ºtiai deunde se trage. Unele asemeneaþesãturi aveau o concepþie deosebitde frumoasã. Mai mult, astãzi, înanumite zone, traista nouã estenelipsitã în ritualul de înmormântare,cu ea fiind duse la cimitir anumeobiecte al cãror rost este bine ºtiut. Pentru moarã trãiºtile erau mai mari,aºezate de-o parte ºi de alta a caluluide povarã. Acelea erau „desagii” cucare mamele îºi speriau þânciineastâmpãraþi, cã „vine bau-bau ºibagã copiii rãi în desagã”. Din câmpse aduceau vreji, dovleþi sau chiardrugi, dacã nu erau prea multe, pentrucã, la cules, porumbul se punea încoºul carului. Era ºi-o vorbã: „Rarulumple carul”, adicã, dacã la semãnatpui boabele prea des, recolta va fislabã, pentru cã tuleanul nu s-a pututdezvolta bine neavând suficient spaþiu. În timp, traista a început sã fie înlocuitãcu alte materiale, mai uºoare, în primulrând, dar care trebuiau cumpãrate, nuse mai fãceau în casã. Aºa cã, una dinrãutãþile pe care orãºenii le rosteau laadresa sãtenilor era expresia „neam detraistã”, ironizând gratuit originile ruraleale cuiva. G.Cãlinescu observa forþalumii satului în Ardeal printr-o formularefoarte plasticã: „...de la pãstor pânã lamitropolit, toatã lumea are rude la þarã”.Eu îndrãgesc cuvântul ºi pentru cãmemoria mea afectivã a reþinut pentrutotdeauna numele unei colecþii dincopilãrie care se numea „Traista cupoveºti”. Este clar cã, în ziua de azi, ocolecþie cu un asemenea nume, ar fide neînchipuit. Traista avea ºi neamuri mai mici,pentru copii: trãistuþa ºi sãcuiul. Cutrãistuþa se mergea la colindat, iar cusãcuiul la oi. Adesea, o bucatã de turtãde mãlai era toatã mâncarea unei zilela câmp. Unii elevi veneau cu sãcuiulºi la ºcoalã, nu aveau ghiozdan ºi nicipenar. Noi am scris cu creionul, destulde târziu am trecut la toc ºi cãlimarã.Din când în când, moda aduce lasuprafaþã sãcuiul ca accesoriu.Domniºoare elegante poartã la gât, dinmateriale fine, acel sãcui al ºcolaruluisãrac de acum 50 de ani. Criza alimentarã din anii de pe urmã

ai comunismului a însemnat în primulrând lipsa pâinii. Oamenii mergeau înoraºe sã-ºi cumpere „la liber”, pentrucã în sate nu se mai aducea fãinã lavânzare în prãvãlie. Iar dacã mergeaiîn oraº dupã pâine, îþi luai pentru operioadã mai îndelungatã, 20 de pâini,sã zicem. În ce sã le iei? În traistã,desigur. Mi-aduc aminte cum uninginer îºi sfãtuia muncitorii (toþinavetiºti de la þarã) sã-ºi cumperesacoºe sau raniþe, sã renunþe la traistã.Aceºtia au ascultat sfatul respectuoºi,ca Ion Roatã ºi... nu l-au urmat. Rafia a apãrut prin anii ‘70. Erau lamare cãutare suluri pentru legat la vie.Material rezistent ºi uºor, a fost folositchiar la confecþionat mileuri care sepuneau pe mobile ºi chiar pe televizor(oricât ar insista DOOM, cuvântulcorect etimologic „milieuri” nu va aveaviaþã lungã). Iar sacii de rafie i-auînlocuit în vitezã pe cei de cânepã, multmai grei. Într-o vreme comercianþii decereale i-au cerut înapoi de lacumpãrãtori, azi nu mai e cazul. Sacoºa de rafie e o soluþie.Înseamnã „a nu avea încotro” atuncicând viaþa îþi impune sã faci ceea ce

se cheamã „o treabã”. Robinson estesimbolul omului care are nevoi. Iarun om ocupat, harnic, nu are timpde nazuri. Cu siguranþã, þoapa nu vaavea niciodatã sacoºã de rafie. Celmai simplu e sã umbli cu o poºetuþãsau cu mâinile în buzunare, statut pecare nu întreaga societate îl admirã. Înþelepciunea noastrã popularã maispune ceva despre traistã: „Cinecrede sãracului, sã i-o poarte”. Adicãnu este de-ajuns cã i-ai dat gratiscuiva ceva, sã-ºi punã în traistã, aiface bine sã i-o ºi cari, dacã e preagrea, ca sã fie treaba fãcutã pânã lacapãt. E aici o ironie, cãci lumea nuvede cu ochi buni sãrãcia fudulã, rudãbunã cu lenea, „cocoanã mare”. Despre un vânt de la sud, cred, sespunea prin sate cã este „traistã goalã”.Adicã, aducea secetã ºi lipsuri în acelan când bãtea. Ne punem adeseaîntrebarea cam de care vânturi sã neferim, ca þarã, atunci când ne bat dintoate pãrþile ºi nu întrezãrim decât cumare greutate semne ale belºugului.Ca sã aibã ºi gospodinele noastre cecãra din piaþã cu sacoºele lor de rafie,despre care aflãm de la Bucureºti cãar fi cam de prost gust. Mai ales cândsunt goale, adaug eu.

În aceste zile triste, cândsteaua cãlãuzitoare a marelui om delitere ºi culturã, Dumitru Bãdescu s-astins, vreau sã aduc un omagiu sincer,unei personalitãþi marcante a oraºuluiStrehaia, profesorului pe caregeneraþia mea l-a numit profesorul“Metaforã”, al cãrui dar de laDumnezeu ne-a fermecat pe noi toþi,ºi pe cei care au iubit ºi au îmbrãþiºatcariera de profesor de limba ºiliteratura românã, dar ºi pe cei care aupãtruns sporadic în templul Literaturii. Este profesorul-actor, care intra pescenã sã ne împãrtãºeascã talentul sãu,arta sa de a stãpâni cuvântul ºi de afascina publicul. Este profesorul-artist,cu un fin simþ al observaþiei, cãruia nui-a scãpat nimic din esenþa acestei lumi. S-a lãsat o liniºte profundã pestelume, poate aºa cum ºi-a dorit de multeori: “dacã nu ai nimic frumos ºiimportant de zis, mai bine taci!” ªilumea a tãcut, dar nu pentru cã nu aravea nimic frumos ºi important de zisîn aceste momente, ci pentru a-l

A mai cãzut o stea….petrece solemn ºi cald spre templulde liniºte în care va pãºi. Solemnitate ºi cãldurã din sufletelenoastre pentru unul dintre profesorii devocaþie al oraºului nostru, care a fãcutistorie alãturi de alþi profesori dãruiþi ºichemaþi sã îndrume sufletul ºi minteazecilor de generaþii de elevi strehãieni. Cãldurã sufleteascã ºi respectpentru profesorul a cãrui exigenþã nua lãsat loc niciodatã pentru relaxaresau mai ales pentru lene ºcolãreascã.Muncã, sârguinþã, ambiþie, disciplinãºi seriozitate erau cuvintele de ordine. Cãldurã sufleteascã ºi admiraþiepentru profesorul în aparenþã dur, darcare a lãcrimat atunci când a înfieratrãzboiul ºi bomba atomicã, în “SurâsulHiroshimei”, care a înfierat plin decuraj corupþia ºi delaþiunea sub toateformele ei, care s-a entuziasmat ca unlicean îndrãgostit pentru frumuseþea ºiinocenþa Zamfirei din “Nunta Zamfirei”,care a suferit pentru “Prometeuînlãnþuit”, cel care a fost civilizatorul

CONTINUARE ÎN PAG. 12

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Accentul sãptãmânii va fi pe segmentulfinanciar, în mod special pe cheltuielileaferente casei ºi membrilor familiei. Pede o parte este posibil sã primeºtidrepturile salariale de la serviciu, sã afliinformaþii referitoare la schimbareacondiþiilor de muncã dar ºi aspecte legatede conflictele mocnite. Se recomandãprudenþã, întrucât vei fi nevoit sã acorziatenþie ºi energie în segmentul familial.Acasã, în familie se contureazã o nouãetapã. Poate fi vorba despre începereaunor reparaþii de anvergurã, desprevânzarea ºi achiziþionarea de bunuripatrimoniale sau despre reconfigurarearelaþiilor cu membrii familei ºi cuneamurile.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Eºti hotãrât sã schimbi multe ºimãrunte în viaþa ta începând cu aceastãsãptãmânã. Este bine sã îþi selecteziprioritãþile ºi sã eviþi a te împrãºtia în preamulte activitãþi. Financiar sunt momentebune, în sensul cã primeºti bani, salariulsau bonusuri dinspre locul de muncã.Însã apar ºi cheltuieli majore pe cele detrebuinþã traiului cotidian. Dar, cele mairemarcante evenimente se petrec însegmentul relaþiilor cu anturajul apropiat.Se recomandã prudenþã, deoarece unelerelaþii se pot finaliza în mod zgomotos.De asemenea vor intra în discuþie ºicãlãtoriile pe distanþe scurte sau studiileprofesionale. Informaþii preþioase pe toateplanurile!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

În urma discuþiilor cu un prieten saucu o persoanã de încredere din segmentulprofesional, în tihnã ºi în tainã vei luadecizii majore pentru mersul lucrurilor înviaþa ta de acum înainte. Îþi sunt favorizatemeditaþiile interioare, detaºarea decotidian ºi aflarea unor informaþii secretedespre relaþiile în care eºti implicat.Totuºi ar fi bine sã te gândeºti ceva maimult la cele aflate ºi petrecute. Tendinþade a te grãbi ºi a judeca superficiallucrurile este accentuatã ºi pãguboasã.Se deschide o nouã etapã de câºtig, careîþi va duce venituri substanþiale pe termenlung.

Horoscop

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

Victoria PSD din decembrie nu a fost una defoarte bun augur pentru leu. De la defuncta OUG 13 laretragerea sprijinului politic al cabinetului Grindeanu,moneda naþionalã a devenit una dintre perdantele regiunii.

Dacã moneda polonezã s-a apreciat faþã de eurode la 4,40, la sfârºitul anului trecut, la 4,20 zloþi, lafinalul periodei analizate, cea naþionalã s-a depreciatde la 4,54 la aproape 4,6 lei.

Perioada analizatã a debutat cu o medie a euro de4,5667 lei, dar a þâºnit la jumãtatea lunii la 4,5872 lei,dupã anunþul fãcut de liderii PSD ºi ALDE cã retragsprijinul politic acordat guvernului Grindeanu.Presiunea pe leu s-a menþinut pânã la sfârºitulintervalului când media a fost anunþatã la 4,5957 lei iartranzacþiile s-au realizat între 4,588 ºi 4,598 lei. Un cursmai mare, de 4,6481 lei, care reprezintã recordul istorical euro, era înregistrat la începutul lui august 2012.

Evoluþia leului din urmãtoarele zile va fi marcatãde modul în care se va încheia criza guvernamentalã,dupã votarea moþiunii de cenzurã înaintatã de PSD-ALDE împotriva propriului Executiv.

O rezolvare rapidã va readuce euro spre 4,54 –4,56 lei, culoarul care s-a conturat în ultimele luni.Altfel, doar încrederea investitorilor va da un rãspuns,având în vedere volatilitatea aversiunii faþã de risccare caracterizeazã evoluþia monedelor din regiune,dupã ce Rezerva Federalã americanã a majoratdobânda sa cheie cheie cu un sfert de punct

Euro a virat spre 4,6 leiprocentual, la 1 – 1,25%/an.

Încrederea în economia româneascã ºi în faptul cãsuntem buni platnici, a pus în umbrã criza guvernamentalã.Astfel, bãncile ºi clienþii au pus la bãtaie 1,05 miliarde leipentru a cumpãra titluri de stat cu scadenþa la 7 ani.Finanþele au atras 611,67 milioane lei la un randamentmediu de 3,22% pe an, în scãdere faþã de nivelul de laultima licitaþie pentru aceeaºi scadenþã.

Cursul dolarului american a crescut de la 4,0752,la începutul perioadei, la 4,1189 lei, la finalul acestuia,care a reprezentat maximul ultimei luni, într-o ºedinþãîn care cotaþiile au fluctuat între 4,11 ºi 4,125 lei.

Media monedei elveþiene a fluctuat între 4,2025 ºi4,2237 lei, maximul ultimelor douã luni, curs stabilit lafinalul intervalului, în timp ce cotaþiile de pe pieþeleinternaþionale au fluctuat între 1,084 ºi 1,091 franci/euro.

Perechea euro/dolar a avut o tendinþã descendentã, lacare a contribuit decizia de majorare a dobânzii de cãtreFed, ea terminând perioada la 1,1141 – 1,1165 dolari.

Dolarul ar trebui sã reînceapã sã se aprecieze, dupãce preºedinta Fed, Janet Yellen, declarat la finalulîntrunirii Comitetului de politicã monetarã (FOMC)cã în cursul acestui an va mai avea loc o creºtere adobânzii dar ºi, mai important, faptul cã în scurt timpinstituþia pe care o cinduce va începe sã renunþe la oparte din vastul sãu portofoliu.

Analiza cuprinde perioada 14 – 20 iunie. Radu Georgescu

Urmare din pag. 11

A mai cãzut o stea…. lumii sau care asemeneaunui “Meºter Manole” a construit în sufletul nostruedificii durabile, care nu se vor destrãma niciodatã,atât timp cât la temelia lor stã sufletul unui Om. Pregãtirea sa profesionalã a fost profundã ºidurabilã, conferindu-i lejeritatea de a fi un adevãratorator. L-ai fi ascultat nu minute în ºir, ci ore ºi nute-ai fi plictisit. Spiritul sãu critic, acid uneori, nelua de multe ori pe nepregãtite, însã de fiecare datãam înþeles greºeala pe care nu trebuia sã o mairepetãm. Acel spirit critic pe care îl regãsim ºi înscrierile sale, celebrele “Cronici literare”(în 4 volume)ºi nenumãratele articole din reviste precum “Cugetliber” (Tg. Jiu), “Amfitrion” (Dr. Tr. Severin), sau celepentru revista oraºului nostru “Arcade” ºi care a fãcutdin domnia sa un reprezentant de o calitate superioarãal miºcãrii ideilor culturale strehãiene. Din cunoºtinþele sale durabile ne-a dãruit ºi nouãelevilor sãi. Lecþiile de literaturã erau minuþios ºidetaliat pregãtite, ca un elixir preþios care nu trebuianicicum sã se risipeascã. Efortul sãu nu a fost în zadar.Elevii sãi, cei care au participat la Concursurile ºiOlimpiadele ºcolare s-au întors întotdeauna cu premii,premiile cele mari. Unii dintre aceºtia au îmbrãþiºatmai târziu, cariera didacticã, în aceeaºi specialitate:Limba ºi literatura românã. Printre aceºtia mã numãrºi eu, care i-am pãstrat în toþi aceºti ani, o recunoºtinþãfãrã seamãn, pentru faptul cã mi-a deschis ochii spreo lume minunatã: Lectura. Nu voi uita niciodatãîndemnul sãu: “Dragii mei, în Templul Literaturii sã nu

intraþi niciodatã cu bocancii plini de ignoranþã! În acesttemplu se intrã pe tãcute, cu dragoste, cu ambiþia de aafla, de a cunoaºte, fãrã sã distrugi “corola de minunia lumii.” Am în minte ºi în suflet nenumãrate astfel decuvinte, de expresii care erau doar ale sale, pe care nile-a insuflat ºi pe care le-am pus în practicã, cu multãsmerenie, cãci culmea la care Domnia sa a ajuns, nuva fi atinsã, poate, de niciunul dintre noi, deºi de multeori ne spunea: “Discipolul întrece maestrul”, Trebuiesã faceþi asta. Aº fi fericit, dacã veþi face asta.” Am simþit ºi am vãzut dragostea cu care ne împãrtãºeadin cunoºtinþele sale, energia cu care se risipea înlucruri ºi idei, viziunea personalã asupra fenomenelorliterare, fiindcã dumnealui nu se mulþumea sã fie unsimplu “epigon”, dumnealui era mereu original,originalitate care ne uimea, pentru care îl admiram ºicare de cele mai multe ori ne aducea zâmbetul pe buze. Pentru toate acestea ºi pentru multe altele îi vomrosti numele cu pioºenie ºi cãldurã. Domnia sa esteºi va rãmâne “un om al timpului sãu”, un om care nua rãmas indiferent la idealurile semenilor sãi ºi careprin tot ceea ce a realizat “a biruit”: timpul. ªtim asta,pentru cã atunci când spunem învãþãmântul strehãian,spunem Dumitu Bãdescu, Alexandrina ºi AurelTudosie, Laurenþia ºi Alexandru Anton, ConstantinBãlþãþeanu, C.A. Protopopescu, care ºi ei sunt acumîntr-o lume mai bunã. Acum actorul s-a retras discret din scenã pentrua trece în eternitate.

Dumnezeu sã-l odihneascã veºnicîn Templul sãu de liniºte creatoare!

Prof. Perþ Elena,ªcoala Gimnazialã “Mihai Viteazu”

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O sãptãmânã foarte importantã, întrucât seaºterne în calea ta o nouã etapã de viaþã ºiactivitate. Ai ºanse deosebite ºi unice de a-þitrasa planuri îndrãzneþe de viitor, în care sã-þipropui activitãþi de anvergurã, dar mai alesreformularea personalitãþii tale din temelii. Lasãmãrunþiºurile vieþii cotidiene deoparte ºigândeºte-te numai la ceea ce îþi doreºti cuadevãrat ºi la ceea ce mai meritã sã pãstrezi înviaþa ta de acum încolo. Chiar dacã eºti greu deobservat în peisajul cotidian, pentru cã tendinþala izolare încã persistã, farmecul care te învãluieva fi remarcat de cei dragi. Rezervã momentepentru odihnã ºi plimbãri în aer liber.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte profesionale,cu reuniuni oficiale cu ºefi sau cu persoaneinfluente în mediul în care lucrezi. Dialogurile vorfi fructuoase ºi vor avea efecte pe termen lung.Totul este sã ai rãbdare sã asculþi ce spun ceilalþiºi sã eviþi graba în decizii ºi gesturi. Eºti binesusþinut de cãtre prieteni ºi de cãtre admiratori,dar cumva existã invidii pe care le vei simþi foarteclar. Cele mai bune discuþii se vor purta în tainã,departe de ochii ºi urechile lumii. Ai nevoie demultã liniºte, detaºare de cotidian ºi de a-þistabili alte prioritãþi. Prudenþã în privinþa sãnãtãþiiºi la duºmanii ascunºi!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cu siguranþã în aceastã sãptãmânã îþi veireformula multe concepþii despre viaþã. Tendinþade a aborda alte filozofii, de a urma modele deviaþã ale unor oameni valoroºi este mare ºi uºorde satisfãcut. Totuºi ar fi bine sã îþi selectezi atentinformaþiile ºi sã le discerni pe îndelete. Vor intraîn discuþie planurile de cãlãtorii îndepãrtate ºi celeprivitoare la îmbogãþirea bagajului educaþional.Foarte evidente vor fi ºi relaþiile oficiale cu ºefi,dezbaterile publice la locul de muncã ºi obþinereaunor merite profesionale. Este rost de a obþine ofuncþie de conducere sau responsabilitãþideosebite pe termen lung. Se contureazã o etapãnouã în relaþiile cu prietenii, imagine socialãîmbunãtãþitã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

O sãptãmânã cu accent pe segmentul banilorºi bunurilor administrate ºi folosite împreunãcu alþii, mai ales în segmentul profesional.Discuþii privitoare la colaborãri, cãutarea unorsoluþii viabile de a obþine venituri suplimentare,dar ºi cheltuieli pe taxe, facturi, serviciipersonale. Existã ºi varianta sã primeºti niscaibonursuri dinspre locul de muncã sau mãcarpromisiuni ferme în acest sens. În relaþiile cuºefii se contureazã o etapã nouã, putând fi vorbadespre schimbarea unora, revigorarea unorrelaþii vechi sau obþinerea unei funcþii deconducere. Oricum eºti bine vãzut de cãtreceilalþi, iar socializarea la ordinea zilelor.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

În prima parte a sãptãmânii sunt posibilemulte discuþii parteneriale, atât în plan personalcu partenerul de viaþã, cât ºi în plan profesionalcu partenerii de afaceri sau colaboratorii. Fiiprudent, deoarece existã riscul sã vorbeºti preamult, sã-þi divulgi intenþiile ºi sã emiþi judecãþieronate. Vor interveni ºi aspecte financiarecomune cu alþii, de genul achitarea unor datorii,rezolvãri legate de moºteniri sau partaje,dialoguri cu instituþii financiare. Însã cel maiimportant este faptul cã îþi vei revizui filozofiade viaþã în mod radical ºi definitiv. Dialogurilecu persoane erudite, cãlãtoriile ºi studiile amplete vor ajuta foarte mult în acest sens.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Energia sãptãmânii predispune la multãforfotã la serviciu, dar ºi acasã în plan personalvei fi nevoit sã rezolvi multe ºi mãrunte. Alegeprioritãþile ºi dozeazã-þi eforturile, pentru cãexistã un risc mare de a-þi irosi energia înactivitãþi inutile. Sãnãtatea este vulnerabilã ºis-ar putea crea contexte favorabile de a dialogacu specialiºti în sãnãtate sau de a face niscaianalize. Relaþiile parteneriale sunt active, iardialogurile frecvente pe teme diverse. Uniunea,cãsãtoria, separarea, divorþul, asocierea toatesunt posibile ºi foarte uºor le poþi recunoaºteîn funcþie de contextul în care te afli. Noutãþifinanciare comune cu alþii.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Este bine sã te apropii sincer de persoanaiubitã ºi de copiii tãi sau ai altora. Interacþiuneacu cei dragi ºi cu persoanele tinere îþi aduce unaport substanþial de energie ºi informaþie, aspectede care ai mare nevoie în aceastã perioadã. Fiialãturi de ceilalþi, susþine-le ideile, respectã-ledeciziile ºi iubeºte-i necondiþionat. Ceea ce emiþitu spre ei se va întoarce la tine înzecit. La serviciuva fi mult de lucru, dialoguri ºi activitãþi carepresupun efort mental destul de mare. Prudenþãºi discernãmânt! Unii te vor provoca doar aºa deamorul artei. În plan partenerial se deschide onouã etapã. Oferte de colaborare, o cerere încãsãtorie sau un divorþ iremediabil.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Relaþiile cu membrii familiei ºi activitãþilegospodãreºti se evidenþiazã mult în prima partea sãptãmânii. Poþi cãdea la pace cu membriifamiliei pe orice temã legatã de bunuripatrimoniale sau de îmbunãtãþiri ale condiþiilordin spaþiul locativ. De asemenea te poþi gândila a te muta, a vinde sau cumpãra ceva valorospentru casã. Sãnãtatea este vulnerabilã, deaceea evitã eforturile mari ºi dialogurile care tesolicitã mental prea mult. De evitat, pe câtposibil, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale, deoarece sunt posibileerori. Noutãþi la locul de muncã, o nouã etapãprofesionalã, responsabilitãþi de anvergurã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Persoanele din anturajul apropiat te solicitãmult, fie pentru a le oferi sfaturi, fie pentru atãifãsui cu tine pe teme de larg interes. Deasemenea vei fi nevoit sã cãlãtoreºti pe distanþescurte pentru a rezolva chestiuni personale ºiprofesionale. Evitã discuþiile contradictorii ºigraba! Acasã ar fi bine sã te implici în activitãþidomestice alãturi de membrii familiei, rãsturnãride situaþie, fie în plan familial, fie în planprofesional. Fii alãturi de cei dragi ºi ajutã-inecondiþionat! Relaþiile sentimentale vor începeo nouã etapã, fie cã te apropii ºi te îndrãgosteºtide cineva abia cunoscut, fie cã se revigoreazãcumva o relaþie veche.

OBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 13Horoscop

(22 - 28 iunie 2017) Horoscop Urmare din pag. 12

Autor: AstroCafe.ro

Familia profesorului Dumitru Bãdescu,decedat la data de 7 iunie 2017,mulþumeºte pe aceastã cale tuturorcelor ce i-au fost alãturi prin participare,coroane ºi flori.

Dora Badescu, soþia

Urmare din pag. 1Absolvire cu fast la ªcoala Postlicealã...au participat, cu puþin timp în urmã, lafestivitatea de absolvire desfãºuratã cu multfast la Palatul Culturii “Teodor Costescu”. Alãturi de diplomele, florile ºi urãrile de multsucces în noua profesie aleasã primite, absolvenþiiau putut viziona ºi un film cu imagini din activitatea

desfãºuratã de aceºtia, atât la orele de curs cât ºi întimpul practicii, pe parcursul celor trei ani de ºcoalã. Festivitatea de absolvire a fost, ºi în acest an, un realsucces ºi ca urmare a implicãrii cadrelor dicacticecoordonate de prof. Otilia Crãcea ºi prof. FlorentinaDeac, director ºi, respectiv, director adjunct ai ºcolii.

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de cãtre

Vijulie V. Corina Lavinia I.I., loc. Sviniþa, nr. 27,judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la„A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABA BANAT, avizde amplasament pentru investiþia „Construireagropensiune”, loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþeaproprie de canalizare ºi dirijate spre un bazinetanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului deamplasament a apelor, pot contacta solicitantulla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0744 538 072.

Vijulie V. Corina Lavinia I.I.

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de

cãtre Vijulie V. Corina Lavinia I.I., loc. Sviniþa,nr. 27, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sãsolicite la „A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABABANAT, aviz de gospodãrire a apelor pentruinvestiþia „Construi re agropensiune ”, loc.Sviniþa, jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþeaproprie de canalizare ºi dirijate spre un bazinetanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului degospodãrire a apelor, pot contacta solicitantulla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0744 538 072.

Vijulie V. Corina Lavinia I.I.

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de

cãtre Gheorgheci Sabina Roxana I.I., loc. Sviniþa,nr. 36, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sãsolicite la „A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABABANAT, aviz de amplasament pentru investiþia„Înf i inþare agropensiune turisticã în com.Sviniþa”, loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþea propriede canalizare ºi dirijate spre un bazin etanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului deamplasament, pot contacta solicitantul la adresamenþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0740 072 610.

Gheorgheci Sabina Roxana I.I.

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de

cãtre Gheorgheci Sabina Roxana I.I., loc. Sviniþa,nr. 36, judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sãsolicite la „A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABABANAT, aviz de gospodãrire a apelor pentruinvestiþia „Înfiinþare agropensiune turisticã încom. Sviniþa”, loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþeaproprie de canalizare ºi dirijate spre un bazinetanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului degospodãrire a apelor, pot contacta solicitantulla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0740 072 610.

Gheorgheci Sabina Roxana I.I.

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de

cãtre SC LUISICU ALISS SRL., loc. Sviniþa, nr. 16,judeþul Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la„A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABA BANAT, aviz deamplasament a apelor pentru investiþia „Înfiinþareagropensiune turisticã în com. Sviniþa”, loc. Sviniþa,jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþeaproprie de canalizare ºi dirijate spre un bazinetanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentarecu privire la solicitarea avizului de amplasament, potcontacta solicitantul la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0742 352 024.

SC LUISICU ALISS SRL

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de

cãtre SC LUISICU ALISS SRL., loc. Sviniþa, nr.16, judeþul Mehedinþi , ce intenþioneazã sãsolicite la „A.N. APELE ROMÂNE” RA – ABABANAT, aviz de gospodãrire a apelor pentruinvestiþia „Înfiinþare agropensiune turisticã încom. Sviniþa”, loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi.- Aceastã investiþie este nouã. Apele uzate menajere vor fi preluate de o reþeaproprie de canalizare ºi dirijate spre un bazinetanº vidanjabil. Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformã cuprevederi le Legii Apelor nr. 107/1996, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþiisuplimentare cu privire la solicitarea avizului degospodãrire a apelor, pot contacta solicitantulla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de mai sus sau la telefon0742 352 024.

SC LUISICU ALISS SRL

ªase judoka strehãieni au participat la finala pe þarã pentru copiide la Timiºoara, finalã unde au participat în jur de ºase sute de judoka dela majoritatea cluburilor din România. Ca de fiecare datã judoka au reuºitºi de aceastã datã sã se impunã în aceastã competiþie desfãºuratã peparcursul a douã zile. Dacã trei dintre ei, având o experienþãcompetiþionalã mai micã, nu au reuºit o clasificare ºi anume: Ignat Daniel,Volosciuc Andrei, Aldescu Marian, dar au demonstrat cã în viitor vorputea urca pe podium, ceilalþi trei au reuºit prin prestaþia lor urmãtoarelerezultate: Rãducan Ana-Maria Lorena a obþinut medalia de Bronz (cat.+57kg), Rabigan Andra locul V (cat. 29kg), Witt Fiona locul VII (cat.44kg).Toþi ºase sunt sportivi care promit, sunt dotaþi cu voinþã ºi sperãmca în câþiva ani sã urce cât mai sus pe podiumurile de premiere.

Judoka de la Palatul Copiilor -Filiala Strehaia pe podium ºi la Finalape þarã pentru Copii de la Timiºoara

Clubul mulþumeºte parinþilor pentru cheltuielile de deplasare, fãrãde care aceastã performanþã nu ar fi putut fi realizatã. O finalã pe þarãimplicã multã muncã, mullte Weekenduri petrecute în salã, alimentaþieºi medicaþie ºi un stil de viaþã puþin dur, dar sãnãtos. I.G.M.

sportOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017 pag. 15

Deºi avea nevoie de unrezultat pozitiv pe propriul teren,pentru a nu-ºi compromite ºanselede promovare încã din primul meci,campioana Ligii a IV-a Mehedinþi,CS Strehaia, a fost învinsã, cu 4-2,de AFC Voinþa Saelele.

În manºa-tur a barajului pentruaccederea în Liga a III-a,reprezentanta Teleormanului adeschis scorul încã din minutul 8,prin Turcin, care a profitat deindecizia fundaºilor mehedinþeni ºia trimis balonul pe lângã portarulDinicicã. În finalul primei reprize,Topalã a reaprins speranþelestrehãienilor, dupã ce l-a lobat peportarul Oprea ºi astfel a reuºitegalarea, spre bucuria celor 500 despectatori prezenþi la meciul de laStrehaia. Dupã pauzã, Voinþa Saelelea rezolvat problema victoriei în doar

ACS Drobeta s-a clasat pelocul al III-lea la etapa zonalã de laPiteºti ºi a ratat calificarea la turneulfinal al Campionatului Naþional deFotbal rezervat Juniorilor A1 (U19). Reprezentanta Mehedinþiului ºi-acompromis ºansele încã din primele2 jocuri, în care a fost învinsã deVoinþa Saelele (1-4) ºi SportingPiteºti (1-6). Elevii lui Relu Þurai ºi-au revenit în ultimele douã partide,

2 minute, prin Roman (‘67) ºi Sindie(‘69) , care au marcat de fiecare datãcu capul, dupã ce balonul a ricoºatdin transversalã. Pontu a redus dindiferenþã în minutul 72, cu un ºut din14 metri, dar rezultatul final l-astabilit Roman, în minutul 78.

Aºadar, Voinþa Saelele s-a impuscu 4-2, iar CS Strehaia a rãmas cusatisfacþia câºtigãrii campionatuluijudeþean, dupã o pauzã de 27 de ani.“A fost un meci de baraj cu otensiune aparte. Am întâlnit o echipãbine pregãtitã, cu o dorinþã depromovare mai mare decât a noastrã.Deºi jucãtorii mei nu au experienþãpentru acest nivel, eu zic cã ne-amprezentat onorabil ºi nu am fãcutjudeþul de râs. Noi avem un lotformat doar din localnici, iarsatisfacþia noastrã a fost cã am reuºitsã readucem titlul judeþean la

Strehaia ºi-a compromis ºansele

Strehaia, dupã aproape 3 decenii. Nevom juca ºansa ºi la meciul-retur,de unde sper sã ne întoarcem cu unrezultat pozitiv. E greu sã necomparãm cu echipa din Teleorman,care a avut, în campionatul judeþean,un buget de Liga a III-a”, a spusantrenorul echipei din Strehaia,Mircea Danciu. Acesta a mizat pe: Flavius Dinicicã –Mihai Gomoi, Florin Dobrescu (cpt.),Cristi Gomoi (‘65 Alexandru ªiºu),Ionuþ Tiribentea (‘46 GabrieI Istodor) –

Adrian Balaci (‘75 Ionuþ Vîrºog),Alexandru Balaci, Claudiu Topalã,Mihai Vîrºog – Andrei Mãtuºoiu (‘41Costel Pontu), Eduard Tiþa. Returul va avea loc sâmbãtã, dela ora 17:30, pe terenul dincomuna Saelele.

Elevii lui Þurai, pe podium la faza zonalã

pe care le-au câºtigat, scor 2-1 cuvâlcenii de la Viitorul Dãeºti ºi 4-0 cuialomiþenii de la Venus Independenþa.Rezultatele au plasat ACS Drobeta pelocul al III-lea, la 6 puncte sub liderulSporting Piteºti, care s-a calificat laturneul final. Cu 5 reuºite, atacantul MãdãlinLãcustã a fost golgheterul echipeiseverinene. Celelalte trei goluri alemehedinþenilor au fost izbutite de

Marius Crac (2) ºiMarian Bratie. Lotuldeplasat i-a maicuprins pe EduardLupu - Costin Albici,

Florin Brezoi, Adelin Ciocionoiu,Elvis Roman, LaurenþiuÞãrineanu, Bogdan Sanda,Norocel Gogonea, GabrielBleoancã, Marian Moraru ºiAndrei Moraru. “Au fost echipe foarte bune,dar diferenþa a fãcut-o SportingPiteºti, prin valoarea individualãa propriilor jucãtori. Din pãcate,dupã ce cã am deplasat un lot

subþire din punct de vedere numeric,pentru a reduce din cheltuieli, am maiavut ºi 2 jucãtori eliminaþi în primele2 jocuri, pe Bratie ºi Bleoancã. Dupãmeciurile cu Saelele ºi Piteºti, bãieþiis-au autodepãºit ºi au câºtigaturmãtoarele 2 partide. Sper ca acestturneu sã fi fost o experienþã beneficãpentru jucãtorii mei”, a spusantrenorul Relu Þurai. Pe lângã Sporting Piteºti(câºtigãtoarea zonei a III-a), la turneulfinal al Campionatului Naþionalrezervat juniorilor A1 s-au maicalificat Delta Tulcea (câºtigãtoareazonei I, desfãºuratã la Bacãu), Precizia

Sãcele (câºtigãtoarea zoneia II-a, desfãºuratã laSãcele) ºi “U” Cluj(câºtigãtoarea zonei a IV-a,desfãºuratã la Cluj-Napoca).

M. O.

M. O.

Rezultatele zonei a III-aCS Viitorul Dãeºti - CS Sporting Piteºti 0-9AFC Voinþa Saelele - ACS Drobeta 4-1ACS Venus Independenþa - AFC Voinþa Saelele 5-0ACS Drobeta - CS Sporting Piteºti 1-6ACS Drobeta - CS Viitorul Dãeºti 2-1CS Sporting Piteºti - ACS Venus Independenþa 11-2CS Sporting Piteºti - AFC Voinþa Sãelele 4-0CS Viitorul Dãeºti - ACS Venus Independenþa 0-0ACS Venus Independenþa - ACS Drobeta 0-4AFC Voinþa Sãelele - CS Viitorul Dãeºti 3-1

Clasament1. Sporting Piteºti 12 pct2. Voinþa Saelele 6 pct3. ACS Drobeta 6 pct4. Venus Independenþa 4 pct5. Viitorul Dãeºti 1 pct

Urmare din pag. 1Festivalul Transfrontalier de Poezie“Mihai Eminescu”. Evenimentul, care s-a desfãºurat la Palatul Culturii “TeodorCostescu” din Drobeta Turnu Severin, afost girat de cãtre europarlamentarulPPU-sl Maria Grapini, susþinãtorfinanciar al festivalului. “E o realã bucurie sã fiu alãturi deprietenii mei din judeþul Mehedinþi!Susþin, ori de câte ori pot, cultura ºipoezia, arta ºi artiºtii! E un domeniu carene împlineºte, ca oameni, ne face maisensibili ºi mai aproape de tot ceea ceînseamnã tradiþie, moºtenire culturalã,frumos! De aceea, am decis sã susþinfinanciar evenimentul! FestivalulTransfrontalier de Poezie “MihaiEminescu” e un bun prilej de-ademonstra, din nou, cât de talentaþi suntromânii! Sunt bucuroasã cã organizatoriiau dorit sã lansez, la Drobeta TurnuSeverin, pe lângã noul meu volum “Viaþaîntre scrieri ºi transcrieri” ºi ultima meacarte – “Viaþa este ce laºi în urmã”, volumpe care l-am lansat, acum un an, laTimiºoara”, a declarat Maria Grapini. Programul evenimentului de vineri acuprins: Recital – Ansamblul Izvoraºulal Episcopiei Severinului ºi Strehaiei,Alocuþiuni, Decernarea premiilor“Eminescu” ºi “I.G.Bibicescu”, Lansarearevistei transfrontaliere “Vorba Noastrã”,Lansarea cãrþilor: Maria Grapini, “Viaþaîntre scrieri ºi trans-scrieri”, Vasile Morar,“Bucuraþi-vã”, Ioan Baba, “Lumina –Contribuþii monografic-bibliologice”,Florian Copcea, “Ideea europeanã înopera lui Mihai Eminescu”. Festivalul Transfrontalier de laDrobeta Turnu Severin a reunit artiºtiromâni ºi strãini, într-un Colocviutransfrontalier despre literaturaromânã, cu invitaþi de marcã.

Maria Grapini susþine...

publicitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.06. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, aºa au unii norocºi alþii ghinion, ca-n viaþã. Pã cât sãbucurã nea Mâþu cã ajunsasãpreºedinte director general la Casade Asigurãri de Sãnãtate Mehedinþi,de-l saluta lumea pe stradã, curespect cu tot, tot aºa sã întristã acu.Pã cum di ce sã-ntristã?! Pã gata,sã terminã cu fudulia, nu mai edirector ºi alte alea... Aºa cã neaMâþu sã întoarce la plimbarea desearã, pi la terase, cã tot a venit varaºi e vremea de concedii. Pe duratãnedeterminatã la capitalã. Lasã, neaMâþu, cã vorba lu al lu Zbanghiu, osã vinã ºi vremuri mai bune, matalesã fii sãnãtos... În politicã, ca în politicã, unu pleacã,altu vine. Aºa ºi cu cu unii, careajunsãrã iar pin conducerealiberalilor. Cum sã plictisau, dupãcampania cherdutã anu trecut ºi încare trâmbiþau vrute ºi nevrute, camaºa cum turna nea Duicu

Sucã, tristeþea lu nea Mâþu, reveneala lu nea Virgilºi maºinuþele lu nea Stoica di la Orºova

combustibilu la Petrom, aºa ºiliberalii noºtri autentici îºi gãsirãceva de fãcut. Adicã nu care cumvasã nu sã lipeascã de fro grupare, devreun ghiºeft, ceva. Pã da, cã nu leface bine umbra la ten. Pot sã-l ia ºipe nea Bãlu, sã-l mai înveþe niþel cuce sã mãnâncã politica. Mã frate-miu, cum bate vântu maitare, cum sã înnegresc casele di laHalânga, de zici cã-s africane. Parcãla un moment dat sã vorbea deprotejarea populaþiei, de neºteinvestiþii de mediu, care probabil s-au transformat în fum. ªi uite aºa s-au ales unii cu praful de pe tobã ºialþii cu ce trebe, ori cu ce aveaunevoie. ªi dacã tot suntem în zonaTermo-RAAN, cicã aflã Marghioalalu Fleaºcã, cum cã la SPAET se vaface o schimbare, care ar confirmacã USL-ul trãieºte în Mehedinþi. ªtienea Aladin ce ºtie, cu siguranþã. Aºaca sã asigure cãldura severinenilor la

iarnã, da sã nu-l supere pe nea Mariuscã face urât la nervozitate. Mã nepoate, da fu o chestiune cufonduri europene la consiliu, numaicã nu gãsirã o hartã a judeþuluiMehedinþi, care sã stea lângã apartenerului de peste Dunãre. Oripoate BT-ul din Timiº nu ºtie cã existãºi Mehedinþi? Da bine cã gãsirãniscaiva fonduri sã punã numele lunea Andrei la marginea prezidiului.Pãi sã prinsã ãsta micu demarginalizare ºi nu veni la ºedinþa delãudare. Unii zic, cã ar fi fost la neºtenegocieri cu ALDE ãla micu,independentu’, cã nu sã ºtie cevremuri vin. Orientat nea Stãni jr.Oare cu cine o semãna?! Fie vara cât de lungã, noi o þinem înfestivaluri. Aºa fu ºi la Orºova, de dataasta, unde fu mare festival demeºteºugari. Venirã oamenii, se

nea Mãrin

cazarã pe unde reuºirã, cu gunoiu lanas, sã înºirarã pe unde apucarã ºidã-i cu mici, bere ºi fum pesteorºoveni. Cam atâta reuºi sã facã neaStoica, la un an de mandat, probabilca sã facã cinste cu un festival, cineºtie cum o gândi. Numai cã asta cugânditu e cam grea, cã între timp deteprimaru în mintea copiilor. Pã da, îºiluã maºinuþã de închiriat ºi se detede-a dura, de nu mai ºtiau orºoveniidacã e primaru sau vreun circar, ceva. Noroc cu nea Daea, cã ne maidescreþeºte frunþile. Acuma, cicã“oaia, aceastã combinã vie carerecolteazã de la faþa locului masavegetativã ºi o transformã în lapte”.O adevãratã poezie, nea Daea, cemai încoace ºi-ncolo. O sã ne fiedor de filosofia agrarã a matale. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!