Calea de la prelucrarea strugurilor pînă la obţinerea vinului este destul de lungă şi e însoţită de numeroase

operaţiuni, procedee tehnice, care în ansamblu reprezintă tehnologia vinului - vinificaţia. În vinificaţie se disting două

etape:

tapa I

Vinificaţia primară ce include prelucrarea strugurilor (zdrobirea şi deschiorchinarea), obţinerea mustului şi a

sedimentelor sale, fermentarea mustului stors (fermentaţia “în alb”), sau a mustului împreună cu mustuiala, adică cu

pieliţa şi seminţele (fermentaţia “în roşu”), presarea mustuielii, alcoolizarea în timpul sau după finisarea fermentării,

decantarea, limpezirea vinului prin introducerea diferitelor substanţe de cleiere, ce transformă în sediment particulele

de cîntărire şi tulbureala vinului. La fabricile de vinificaţie primară obţinem vin brut, care nu reprezintă produsul final.

Pentru a obţine vinul este necesară trecerea printr-un al doilea ciclu - al vinificaţiei secundare.

Vinificaţia secundară constă în maturarea vinului, însoţită de diverse metode de întreţinere (reumplere, pritocire),

decuvaj. În momentul în care vinul a obţinut proprietăţile sale gustative, buchetul, limpezimea și stabilitatea necesara,

el este îmbuteliat în sticle și după maturarea la sticlă și oformare este destinat comercializării.

Vinificaţia şi viticultura în MoldovaPosted on March 28, 2011 by

În Moldova viticultura şi vinificaţia au o tradiţie multiseculară şi joacă un rol important în economia ţării.

Ocupând doar 6% din suprafaţa terenurilor agricole, ramura vitivinicolă asigură prin producţia ei 1/3 din venitul complexului agroindustrial, export în valoare de 250-270 milioane dolari SUA, defalcări în bugetul statului în sumă de 350-380 mln lei (a.2005).

Cei mai semnificativi indici de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în Moldova au fost înregistraţi în perioada anilor 1980-1985, când suprafeţele de vii constituiau circa 250 mii ha, productivitatea medie a strugurilor constituia 6,49 t/ha, iar recolta globală de struguri ajungea la 1,3-1,5 mln tone anual.

Cu regret, în decursul ultimilor 20 de ani, suprafeţele plantate cu viţă-de-vie s-au redus la jumătate, productivitatea la 1/3, producţia globală de 2,3 ori, volumul producţiei vinurilor s-a majorat de 2 ori, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie 25-30%. Vârsta medie a utilajului tehnologic de prelucrare a strugurilor este de 15-30 ani. Rata de utilizare a utilajului în 1999 a constituit doar 9%.

În prezent în Moldova 127 de întreprinderi au destinaţie de vinificare primară, ce produc vinuri tinere, pe care le exportă în vrac sau le vând fabricilor de îmbuteliere, şi 58 întreprinderi de vinificaţie secundară, dintre care 7 întreprinderi sunt producătoare de spumante şi 5 întreprinderi de divinuri.

Datele statistice care caracterizează activitatea ramurii sunt prezentate în tabelele 2, 3, 4.

 Tabelul 2

Suprafaţa, producţia şi productivitatea plantaţiilor de vii

Indicatorii 1975 1980 1985 1990 1995 2000

Suprafaţa totală, 289 256 220 201 196 149,1

mii ha

Inclusiv în vârstă de roadă, mii ha 181 200 170 171 177 141,5

Producţia strugurilor,mii t 1263 1201 654 940 852 703,8

Productivitatea, t/ha 6,71 5,92 3,75 5,38 4,92 4,95

 

Tabelul 3

Evoluţia producţiei vinicole în R. Moldova

Anii de referinţă

            Prelucrarea strugurilor Fabricarea unor produse vinicole finite

 Cantitatea de struguri, mii tone

 Randamentul,

dal/tonă

 Volumul de vin brut, mln dal

 Vin din

Struguri, mln dal

Vinuri efervescente

 Divin, mii dal

Total,mii dal

Inclusivspuman-

te, mlnsticle

19601970

1980

334,8573,5

949,7

66,0159,11

57,70

22,1033,90

54,80

13,5024,80

21,70

–

414,0

0,032,0

5,2

185422

635

1981-1985 1051,7 71,01 74,68 19,62 - 8,36 831,2

1986-1990 741,7 69,19 51,32 11,08 686,0 9,02

1146,6

1991-1995 464,3 67,84 31,50 11,32 843,0 10,58 764,2

1996-2000 271,7 65,51 17,80 12,54 1158,6 - 303,8

2001- 340,3 68,92 23,45 17,18 645,3 - 641,7

2004

 

Babii Leonid  Autoreferat al tezei de doctor habilitat

Tabelul 4

Exportul şi importul produselor din struguri (mii dal)

Indicatorii 1996 1997 1998 1999

Export

Vin efervescent, total 2392,5 1719,6 547,1 589,3

Inclusiv în Rusia 2339,9 1681,8 493,4 537,0

Vin din struguri, total 13638,4 18078,0 10924,9 5980,1

Inclusiv în Rusia 12193,1 17285 10138,2 4841,3

Materia vinicolă, total 12559,6 9407,0 1297,7 6960,8

Inclusiv în Rusia 7077,8 5915,3 538,8 470,7

Import

Vin efervescent 443,1 234,4 123,7 1,0

Vin de struguri 1351,1 1457,1 455,9 19,0

Material vinicol 2,8 3005,4 2564,7 4,6

 

În pofida stării deplorabile ce s-a creat în ultimii ani, vinificatorii R. Moldova actualmente se numără încă printre principalii producători de vinuri din lume. Este evident faptul, că circa 4% din vânzările de vin îmbuteliat de pe glob revin R. Moldova. Acest indice cantitativ este satisfăcător pentru republica noastră, rămâne de muncit în privinţa calităţii.

Preţurile de vânzare a vinurile moldoveneşti sunt de 3-4 ori mai joase decât vinurile franceze, spaniole, italiene.

Pentru ameliorarea situaţiei create în viticultură şi vinificaţie, Guvernul       R. Moldova a elaborat un program de restabilire şi dezvoltare durabilă a acestor ramuri performante, pe o perioadă mai îndelungată (până în anul 2020).

Principalii indici de dezvoltare conform acestui program sunt prezentaţi în tabelul 5.

Tabelul 5

Indicii principali de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în R. Moldova

pe perioada 2001-2020

Perioa-da

Producerea materialu-luiviticol săditor, mln butaşi

Nece-sa-rulde mate-rial sădi-tor, mii butaşi

Suprafe-ţeplantate cu vii, mln ha

Supra-feţe de vii defrişa-te, mii ha

Suprafeţe de vii la sfârşitul  perioadelor, mii ha

Productivitatea viilor, tone la ha

Recolta globală de struguri la sfârşi-tul perioade-lor, mii tone

Volu-mul de stru-guri pre-luc-raţi, mii tone

Volumul de produ-cere a vinuri-lor, mln dcl

2002-2005 30,91

32,20 9,2 26,0 94,2 4,6 393 370 25

2006-2010 105,67

105,0 30,0 35,0 89,2 5,9 379 360 24

2011-2015 130,02

122,50 35,0 30,0 94,2 6,9 460 430 28

2016-2020 126,24

90,30 25,8 20,0 100,0 8,0 640 600 39

afaceriagricole.roditor.ro/