Procesarea strugurilor pentru obtinerea vinuluiGeneralitatiVinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica completa sau partiala a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti , ori a mustului din struguri proaspeti . Stiinta care se ocupa cu tehnologia vinului se numeste oneologie .Clasificarea vinurilor are la baza compozitia chimica , insusirile gustative-olfactive, tehnologia de fabricatie si destinatia lor .Considerand aceste criterii , se poate face o clasificare generala a vinurilor :Vinuri de consum current-vin de masa (VM) : alb , roz si rosu , cu o tarie alcoolica de 8,5 % alcool .-vin de masa superior (VMS) : alb , roz si rosu , cu o tarie alcoolica de minim 9,5% alcool .Vinuri de calitate :-de calitate superioara (VS) , cu o tarie alcoolica naturala de minim 10,5% alcool si cel putin 9,5% alcool dobndit .-de calitate superioara cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) , sa provina din musturi cu minim 220g/l zaharuri si vinul sa aiba o tarie alcoolica naturala de min 11,5 % alcool si dobandita de min 10 % alcool . In functie de perioada de culegere acestea se grupeaza astfel : culese la maturitate deplina (CMD) , culese tarziu (CT) , culese la inobilarea boabelor (CIB) si culese la stafidirea boabelor (CSB)Vinuri speciale , cu un continut variabil de alcool-vinuri efervescente-spumante ( vin spumos)-spumoase-petiante-prelate-vinuri licoroase-vinuri aromatizate-alte vinuri specialeMateria primaMateria prima pt obtinerea vinurilor sunt strugurii. Strugurii au in structura lor ciorchine si boabe . Ciorchina reprezinta 3,5% din greutatea strugurelui , iar bobul fara pielita si samanta reprezinta 84,5% din greutatea strugurelui .Prin urmare , marimea bobului si structura sa , alatri de alti factori influenteaza randamentul la obtinerea mustului .Bobul sau pulpa in structura sa contine 6081% apa , 1020% glucide , 56% substante dizolvate , cum sunt: acizi organici , care dau vinului prospetime si buchet , saruri organice (substante colorate) , substante azotoase (saruri amoniacale , aminoacizi , proteine , etc.) , substante pectice (pectina , gume, etc.)substante tanate , enzime , drojdii , vitamine .Ciorchina , contine 75..81% apa , 1..7% tainuri , 1,42% substante azotoase , care se opun limpezirii vinului si 1% substante minerale .Pana sa ajunga la structura descrisa anterior in dezvoltarea lor , strugurii implicit boabele parcurg patru perioade :-perioada de crestere , dureaza circa 40-45 zile , in care are loc o acumulare se zahar de 0,51% .-perioada de parga , dureaza circaca 12 14 zile , in care acumularea de zahar creste , iar bobul devine elastic .-perioada de maturizare , sau coacere , dureaza circa 40-45 zile , in care se acumuleaza zahar in must in procent de 17-25 % si se diminueaza aciditatea . Este perioada in care via are nevoie de multa lumina si caldura la sfrsitul acestei perioade se recomanda recoltarea strugurilor pentru vin;-perioada de stafidire sau supra coacere , apare cand sa-u lenificat ciorchinii , iar boabele traiesc pe baza rezervelor accumulate .Materiile auxiliareMateriile auxiliare , se utilizeaza pentru :-limpezire-ambale si transport-agenti de spalare si dezinfectie-utilitati (energie electrica , termica , apa , abur , etc .)Limpezirea , se realizeaza cu o multime de materiale dintre care :-bentonita , uscata , 2030g/100 litri vin-gelatina 25g/100 litri vin-lapte degresat 0,51 litri/100 litri vin-clei de peste (obtinut din basica inotatoare a morunului si nisetrului ) in proportie de o,4 0,5 litri /100 litri de vinAmbalarea , presupune aprovizionarea cu :-sticle pentru vin-butoaie-dopuri , capsule-navete, casete , etcAgenti de spalare , se utilizeaza :-soda calcinata 310%-soda caustica 3%-clorura de var 0,30,4 %-lapte de var 1%Tehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilorTehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilor albeProcesarea strugurilor pentru obtinerea vinurilor albe cuprinde doua faze tehnologice :-faza de prelucrare primara a strugurilor pana la obtinerea mustului-faza de procesare a mustului pentru obtinerea vinului[schema procesului de obtinere a vinurilor albe ][Operatiile effectuate in cadrul procesului tehnologic ]Limpezirea mustului dureaza 10 20 ore , se face prin util . frigului pana la temp. la cre suspensiile se depun prin centrifugare sau prin util. Unor compusi chimici cum este dioxidul de sulf in procent de 515g/hl de mustFermentarea consta in transformarea (in prezenta unor enzyme ) zaharurilor fermentabile accumulate in alcool , dioxid de carbon si microelemente .Reactia de transformare este :

C6H12062CH3-CH2-OH+2CO2+ MICROELEMENTEIn faza de depozitare pentru fermentare se facce corijarea mustului pentru imbunatattirea calitaii acestuia :-prin adios de zahar , alcool etilic conccentrat sau alcool distilat din vin-prin cupajare care consta in omogenizarea prin amestecarea a doua sau mai multe musturi diferite in proportii bine stabilite .in procesele tehnologice de obtinere a vinurilor albe sunt cunoscute doua metode de fermentare :-semicontinua-continuaLa fermentarea semicontinua se adauga peste mustul de fermentare must proaspat la 250C , din acest amestec un volum egal cu cel al mustului proaspat adaugat se muta intr-un vas unde este insamantat cu drojdii .Fermentarea continua se bazeaza pe diferenta de greutate intre mustul proaspat si vin . Din acest motiv mustul proaspat se introduce in mod continuu in recipientul de fermentare pe la partea inf. A acestuia , iar pe la partea superioara se colecteaza vin .In formare lui vinul cunoaste doua faze import :-ascendenta-descendentaFaza de ascendenta , are trei etape : formarea propriu-zisa , maturarea si invechirea vinului .Descendenta , este faza de deteriorare a calitatilor vinului .Receptie struguri

ZdrobireDezbrobonireCiorchini

MustuialaBostina

Must ravacPresare discotinua

SulfitareLimpezireMust extraBostina

Corectare grad alcoolicFermentatiePresare discontinua

Drajdii selectionateVin nouMust I,II

PritocireTescovina

Formare

PritocireDrojdie

Maturare

Pritocire

Cleire

Vin alb superiorFiltrareVin alb

Vin alb curent

Schema operatiilor tehnologice de obtinere a viului alb .

Tehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilor rosiiDe mentionat faptul ca pana la operatia de fermentare a bostinei procesul tehnologic este diferit de cel pentru obtinerea vinului alb datorita tehnicilor de extractie a compusilor fenolici din partile solide .Dupoa obtinerea vinului nou operatiile sunt identice cu cele pentru obtinerea vinului alb.Schema fluxului tehnologic de vinificare in rosu cu macerare si fermentare pe bostina .

Schema principalelor operatii din tehnologia de obtinere a vinului alb .Linii tehnologice in flux pentru obtinerea vinurilor de masa si a sucurilor de struguriSchema unei instalatii pentru obtinerea vinurilor de masa si a sucurilor din struguri : 1- transportor struguri , 2- buncar , 3- presa , 4-freza, 5- ransportor , A- ravac, B- must fractionar.Include platforma pt. Descarcarea mijlocului de transport 1 in buncarul 2 . De aici strugurii ajung in dispozitivul de presare 3 care inlocuieste buncarul si zdrobitorul din liniile de prelucrae primara a strugurilor .De aici strugurii zdrobiti ajung la presare in presa cu falci rotative 4 de unde este captat ravacul A impreuna cu cel p[relucrat de la presa 3 . De la presa 4 este prelucrat mustul fractionar si colectat prin B . De la acest tip de presa musturile obtinute au un buchet evidentiat .Utilaje pentru fermentare pe bostinaUtilajele de acest tip sunt bazine sau cisterne specializate . Dintre cele de tip cisterna este binecunoscut vinificatorul ROTO .Vinificatorul cisterna tip ROTO : 1- corpul cisternei , 2- gaura de alimentare , 3 must , 4- dispozitiv de control , 5 supapa de siguranta , 6 reductor , 7 support cisterna , 8- motor electric , 9 robinet golire , 10 jgheab .Cisterna vinificator se umple prin gaura 2 cu mustul 3 . La partea superioara cisterna este prevazuta cu dispozitivul de control 4 si supspa de siguranta 5 pentru eliminarea dioxidului de carbon . Cisterna este prevazuta cu jgheabul perforat de ino 10 prin care ravacul trece spre robinetul de evacuare 9 . In timpul procesului de fermentare cisterna se roteste cu 4 rot/min . Un ciclu complet dureaza 12 zile interval in care sunt prevazute 4 serii de rotire a cisternei .Masini pentru zdrobire si desciorchinareGeneralitatiOperatia tehnologica initiala din cadrul prelucraii primare a strugurilor este zdrobirea si separarea ciorchinilor (desciorchinarea) .Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vedera eliberarii sucului pe carte il contin , fara a farmita pielitele , semintele si ciorchinii . In urma acestei operatii microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala . Daca strugurii nu sunt striviti , sucul nu se poate transforma in vin , deoarece levurileprezente in principal pe suprafata boabelor , nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabeDesciorchinarea strugurilor , numita si dezbrobonire , consta in separarea boabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o parte si a ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta partePrezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie la poluarea vinului cu diferite substante chimice fol. La tratarea viei .Pe de alta paret contribuie la prezenta unui gust intens de ciorchine , bogat in substante astringente si cu o duritate pronuntata atunci cand sunt tinere .Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilor zdrobitoare desciorchinatoare . ClasificareSunt calsificate in doua tipuri de baza :-zdrobitoare cu valturi-zdrobitoare centrifugale cu socSe intalnesc de asemenea , combinatii dintre aceste tipuri .In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate , in linia tehnologica cu late masini , zdrobitor elevator , zdrobitor- scurgator ;Desciorchinator zdrobitor , zdrobitor desciorchinator pompa .Cerintele tehnice de baza , impuse masinilor zdrobitoare desciorchinatoare :-piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din otle inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar .-piesele fabricate din otele inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in scopul ridicarii stabilitatii , rezistentei la coroziune ;-suprafata valturilor , a zdrobitoarelor desciorchinatore trebuie sa fie acoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare-zdrobitoarele descirchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un dispozitiv , care permite reglarea jocului intre valturi , de 3-5 mm.-Sistemul de ungere a zdrobitoareleo trebuie sa evite posibilitatea patrunderii materialelor de ungere pe produs sau in contact cu produsul-Zdrobitoarele desciorchinatoarele trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de protectie impotriva supraincarcarii .Constructia si functionarea zdrobitoarelor desciorchinatoareOrganele de lucru de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului-desciorchinator , sunt valturile si desciorchinatorul . Dar problermele legarte de caracteristicile mecanice si energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nu sunt sufficient studiate , de aici rezultand marea diversitate a tipurilor si a formelor geometrice ale valturilor , utilizate in vinificatie .Forma geometrica si starea suprafetelor de lucru ale valturilor inf. Procesul de maruntire a strugurilor , calitatea mustului , productivitaea zdrobitorului si consumul specific de energie .Strierea suprafetei de lucru a valturilor (fara a tine cont de proprietatile structural-mecanice ale boabelor ) a fost introdusa in vinificatie din industria mararitului .Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industria moraritului cat si in industria de vinificatie au viteze de rotaie diferite .Raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa unele surse bibliografice este de 4:3 iar dupa altele de 1:2.Masini pentru zdrobire si desciorchinareGeneralitatiOperatia tehnologica initiala din cadrul prelucrarii primare a struguriloreste zdrobirea bobitelor si separarea ciorchinilor (desciorchinarea).Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberariisucului pe care il contin, fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. Inurma acestei operatii microflora existenta pe struguri este dispersata in intreagamasa de mustuiala. Daca strugurii nu sunt zdrobiti, sucul nu se poate transforma in vin, deoarece levurile, prezente in principal pe suprafata boabelor, nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe.Actiunea produsa in timpul zdrobirii favorizeaza inmultirea levurilorcare, la randul lor, determina o fermentatie rapida si usoara a mustului.Dupa zdrobire, materialul recoltat poate fi usor vehiculat prin pompare,sulfitat omogen, iar maceratia bostinei pentru vinurile rosii si aromate are loc in conditii optime, deoarece suprafata dintre faza lichida si solida este mult marita. Cand insa prelucrarea strugurilor pentru producerea acestor vinuri demaceratie incepe cu desciorchinarea, zdrobirea nu mai este o operatieobligatorie, deoarece integritatea boabelor este suficient de distrusa cu ocaziadesciorchinarii.In diferite procedee de vinificatie, ca de exemplu in tehnologiaproducerii vinurilor rosii, prin maceratie carbonica nu se efectueaza separareamustului ci a vinului brut. La obtinerea vinurilor care constituie materie primapentru procesul de sampanizare, nu se efectuaza operatia de zdrobire. Inasemenea situatii, zdrobirea boabelor se efectueaza in timp, datorita procesuluide maceratie, sau direct prin presare, ca in tehnologia vinurilor spumante.Desciorchinarea strugurilor, numita si dezbrobonire, consta in separareaboabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o partesi a ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta parte.Particularitatile executarii acestei operatii depind de numerosi factori,dintre care un rol principal il are tipul de vin care se urmareste a se obtine.Pentru vinurile albe, desciorchinarea s-a dovedit mai putin necesara,intrucat influenta pe care o exercita prezenta ciorchinelui asupra calitatii vinului este neinsemnata. Atunci cand recolta este nedesciorchinata, scurgerea mustuluisi presarea bostinei se face cu mai multa usurinta, deoarece mustuiala are ungrad de elasticitate mai ridicat, iar ciorchinii joaca rolul unor cai de drenaj.Mustul obtinut are mai putina burba si un gust mai bun decat cel rezultatdintr-o mustuiala desciorchinata.Desciorchinarea devine obligatorie atunci cand produsul zdrobit stagneaza pe parcursul fluxului tehnologic un timp oarecare in stadiul demustuiala, sau cand in schema tehnologica este, prevazuta si operatia demacerare in vederea ridicarii continutului vinului in extract. In astfel de situatiise impune desciorchinarea, deoarece ciorchinii din mustuiala influenteaza negativ calitatea viitorului vin. Desciorchinarea este recomandata si atunci cand ciorchinii nu sunt lignificati, deoarece prezenta lor in mustuiala face sa creasca continutul mustului in compusi fenolici, in special in acei oxidabiliprecum si in unele saruri de calciu, potasiu etc.Pentru vinurile rosii si aromate, desciorchinarea este o operatietehnologica indispensabila. In acest caz vinurile se imbunatatesc din punct devedere calitativ, au un grad alcoolic mai ridicat cu circa 0,5 %vol, sunt maiintens colorate, ceva mai acide, se limpezesc usor si nu sunt lipsite de oanumita suplete si finete.Macerarea - fermentarea mustului fara desciorchinare determinaobtinerea de vinuri cu gust intens de ciorchine, bogate in substante astringentesi cu o duritate pronuntata atunci cand sunt tinere.Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie intr-o anumita masura sila poluarea vinului cu diferite pesticide retinute in asperitatile acestuia cu ocaziatratamentelor de combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie.In concluzie,desciorchinarea, ca operatie tehnologica, este utila pentruproducerea vinurilor aromate si a celor rosii superioare, facultativa pentruvinurile rosii de consum curent si obligatorie atunci cand strugurii, prin naturasoiului din care provin, dau vinuri aspre, astringente, precum si in cazul unuicules timpuriu cand ciorchinii sunt mai ierbacei. Desciorchinarea, partiala sautotala, trebuie sa se aplice in functie de conditiile concrete in care se prezintaprodusul recoltat, cu luarea in considerare a tipului de vin urmarit pentru a seobtine.

Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilorzdrobitoare-desciorchinatoare. ClasificareMasinile zdrobitoare - desciorchinatoare moderne pot fi clasificate indoua tipuri de baza: zdrobitoare cu valturi si centrifugale cu soc. Se intalnesc,de asemenea, combinatii dintre aceste tipuri.In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate, inlinia tehnologica, cu alte masini, zdrobitoarele - desciorchinatoare pot ficlasificate in:-zdrobitoare: zdrobitor - cantar, zdrobitor elevator, zdrobitor -scurgator;-desciorchinatoare: zdrobitor - desciorchinator, zdrobitor -desciorchinator - pompa, zdrobitor - desciorchinator - elevator; desciorchinator- zdrobitor (care se deosebesc in functie de ordinea operatiilor de zdrobire -desciorchinare).Cerintele tehnice de baza, impuse masinilor zdrobitoare -desciorchinatoare, sunt urmatoarele :-piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate dinotel, inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedereigienico - sanitar;-piesele fabricate din otel inoxidabil trebuie sa fie tratate termic inscopul ridicarii stabilitatii, rezistentei la coroziune;-suprafata valturilor, a zdrobitoarelor - desciorchinatoare trebuie sa fieacoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare;-zdrooitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu undispozitiv, care permite reglarea jocului intre valturi, de 3-5 mm;-bataia radiala a lantului nu trebuie sa depaseasca 0,005 din diametrulvaltului;-ovalitatea cilindrului perforat al zdrobitorului - desciorchinator nutrebuie sa depaseasca 2,0 mm;-sistemul de ungere a zdrobitoarelor trebuie sa evite posibilitateapatrunderii materialelor de ungere pe produs sau in produs si pe suprafatapieselor careseafla in contact.cu produsul;-zdrobitoarele - desciorchinatoare trebuie sa fie echipate cu undispozitiv special de protectie contra supraincarcarii;-zdrobitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie echipate, de asemenea, cu dispozitive care permit antrenarea bostinei atat cu antrenarea catsi cu inlaturarea ciorchinilor;-pompa pentru pomparea bostinei poate fi inclusa in componentaconstructiei agregatului sau poate fi considerata masina de sine statatoare cumecanism de actionare independent;-nivelul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 75 dB la distanta de 1 m.Constructia si functionarea zdrobitoarelor-desciorchinatoare.Zdrobitoare - desciorchinatoare cu valturiOrganele de lucru, de care depinde eficienta activitatii zdrobitoruluidesciorchinator, sunt valturile si desciorchinatorul. Dar, problemele legate decaracteristicile mecanice si energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nu suntsuficient studiate, de aici rezultand marea diversitate a tipurilor si a formelorgeometrice ale valturilor, utilizate in vinificatie.Forma geometrica si starea suprafetelor de , lucru ale valturilorinfluenteaza procesul de maruntire a strugurilor, calitatea mustului obtinut,productivitatea zdrobitorului si consumul specific de energie. Strierea suprafeteide lucru a valturilor zdrobitoare (fara a tine cont de proprietatile structural -mecanice ale boabelor) a fost introdusa in vinificatie din industria moraritului.Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industriamoraritului cat si in industria de vinificatie au viteze de rotatie diferite. In majoritatea zdrobitoarelor de struguri, raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa unele surse bibliografice este 4:3, iar dupa altele 1:2.Realizarea pe suprafata valturilor a canelurilor si viteza de rotatiediferita imbunatatesc conditiile de prindere si antrenare a produsului si asigurao distrugere mai buna a pielitei bobitelor, ceea ce usureaza iesirea mustului.Viteza de deplasare a particulelor de produs in zona de distrugere nu este egala cu viteza axiala a valturilor.Deplasarea strugurelui cu o oarecare viteza in raport cu valturile ducela distrugerea pielitelor de pe suprafata bobitelor si a ciorchinilor. Prin urmare,diferenta vitezei periferice a valturilor zdrobitoare, dorita intr-un sir de ramuriale industriei, in vinificatie, mai ales la prepararea vinurilor albe, este nedorita.In ultimul tip se observa tot mai mare trecere de la valturile cilindrice cu caneluri la cele profilateTipuri de valturi:a-cilindrice;b,c,d-profilate (patru si opt caneluri)Geometria si conditiile cinematice ale actiunii valturilor profilate contribuie la o aplicare rationala a fortelor exterioare asupra strugurilorprelucrati. La distrugerea lor intre varfurile si adanciturile valturilor, struguriicapata viteze considerabil mai mici si sunt supusi strivirii mai slabe.Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optima cand faramitarea strugurelui este rezultatul apropierii suprafetelor paralele, fara caacestea sa aiba o miscare relativa una fata de alta. Majoritatea firmelor strainefabrica valturile profilate cu 4, 6, 8 palete. In literatura de specialitate suntprezentate anumite recomandari pentru alegerea formelor optime si a metodelorde calcul.Referitor la cele prezentate anterior, este importanta constatarea lui G.Troost ca intre valturile cu 4 palete ciorchinii se indoaie intr-o mai mica masura decat intre valturile cu 6 si 8 palete.Valturile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fonta cenusie si suntprotejate prin acoperire anticorosiva.Unele firme straine utilizeaza in acest scop esente de lemn tare. Firma francezaGuy et Mital - Marmonier' fabrica valturile din silumin. In ultimul timp pentru protectia anticorosiva a valturilor este folosit cauciucul alimentar datorita avantajelor pe care le prezinta: elasticitate inalta, stabilitate la actiunilefactorilor fizici si chimici si pretul relativ scazut. Firme renumite din strainatate, specializate in producerea utilajului pentru vinificatie, folosesc valturi cauciucate sau chiar valturi din cauciuc.La toate zdrobitoarele este prevazut un mecanism care permite reglareajocului intre valturi, iar pentru evitarea avariilor este prevazut un dispozitiv deblocare, sub forma unui cuplaj cu frictiune sau cu came, care intrerupe lantulcinematic al mecanismului de actionare a valturilor.Cel de-al doilea organ de lucru principal al zdrobitorului estedesciorchinatorul care, la utilajele moderne, este reprezentat de un cilindruorizontal perforat, pe axa caruia, in interiorul sau, este montat un rotor cu palete. Avantajele acestui organ de lucru sunt: eficienta tehnologica mare, simplitatea constructiva, fiabilitate.Alaturi de aceste avantaje trebuie amintita si particularitatea saconstructiva de a permite, pentru separarea ciorchinilor, folosirea unor vitezerelativ reduse, ceea ce imbunatateste calitatea mustului.La studierea solutiilor constructive ale desciorchinatoarelor se poateconstata o mare varietate a parametrilor lor constructivi si cinematici.Referitor la problema prezentata, V.D.Emeleanov face urmatoareleprecizari: numarul paletelor pe o spira a rotorului de-a lungul unui pas, ineventualitatea-aranjarii paletelor pe o suprafata elicoidala simpla (cu un singurinceput), este de 8, 12, 16 sau 20; distanta intre palete in acest caz variaza inintervalul 25-31 mm, iar pasul spirei este cuprins intre 200 si 570 mm. Trebuiefacuta insa precizarea ca din punct de vedere tehnologic este mai rational deutilizat doua intrari ale paletelor.Turatia rotorului variaza intr-un interval destul de larg (120 - 200 rot/min), iar in unele cazuri atinge si valori mai mari.Constructia desciorchinatorului este o problema de mare importantacareia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita. in acest sens un loc importantil ocupa constructia cilindrului in care, dupa posibilitati, este realizatadistrugerea mecanica a ciorchinilor, asigurandu-se o antrenare mai intensa a lorsi deci o imbunatatire a calitatii procesului.Cerinte impuse din punct de vedere tehnologic utilajuluiIndicatoriNorme pentru zdrobitoare

Cu valturiCentifugale cu soc

Continutul maxim de suspensie in must ravac g/dmImbogatirea maxima a mustului-ravac cu substante tanante, g/dmImbogatirea maxima a mustului-ravac cu fier mg/dmContinutul maxim din mustuiala al bobitelor nestivite,, raportat la masa bobitelor din strugurii initialiContinutul maxim din masa de ciorchini a bobitelor nestrivite,, raportat la masa bobitelor din strugurii initialiContinutul maxim de ciorchini faramitati in mustuiala,, raportat la masa initiala a strugurilorPierderea maxima a produsului cu ciorchini,, raportata la masa bobitelor de struguri initiali750,15550.10121200,25520.050.051

Schita de principiu a desciorchinatoruluitip VDG-20, si schema cinematici a acestei masini , schema principiala a zdrobitorului-desciorchinator cu valturi ramane neschimbata aproapepentru toate variantele de masini din aceasta grupa.Desciorchinatorul VDG-20:a schita de principiu;b schema cinematica;1-buncar;2valturi;3cilindrul desciorchinatorului;4capacul;5- arborele desciorchinatorului;6 palete;7 dispozitiv;8transportor elicoidal;9cadrul masinii desciorchinatorului;10gura de evacuare bostina;11gura de evacuare ciorchini;12clapeta obturatoare.Principiul de functionare al desciorchinatorului tip VDG-20 este urmatorul: recolta este descarcata in buncarul de alimentare de unde trece printrevalturile 2 si se zdrobeste. Trecand printre valturi, toata masa de struguri seindreapta spre desciorchinator, bostina este supusa loviturilor paletelor in urma carora bobitele se desprind de ciorchine. Bobitele trec prin orificiile cilindruluiperforat ajungand in recipientul de bostina, iar ciorchinele deplasandu-se subactiunea paletelor se indreapta spre iesire. In partea inferioara a recipientuluipentru bostina se afla snecul care transporta bostina la pompa.Utilajul poate lucra si ca zdrobitor, fara a inlatura ciorchinele si cazdrobitor-desciorchinator. Pentru aceasta exista clapeta obturatoare care, ocupand o pozitie sau alta, conduce strugurii zdrobiti catre desciorchinator saucatre recipient.In tabelul7.2. sunt prezentate unele caracteristici tehnice pentru diferitetipuri de utilaje din aceasta categorie.Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare cu valturiTipulVDG-10VDG-20VDG-30/50

Productivitatea, t/h102030-50

Valturile:-numarul-diametrul, mm-turatia, rot/min231762,5231762,5231765-70

Turatia arborelui desciorchinatorului, rot/min185200145;160;175

Puterea mecanica de actionare, kW343

Dimensiunile de gabarit L x b x h2244x1277x18002840x1270x1995300x1500x1980

Masa , kg86314251700

In continuare vor fi prezentate unele tipuri de zdrobitoare-desciorchinatoare care se deosebesc partial prin constructia lor, de masinile analizateanterior.Institutul Stiintific de Cercetari din Armenia pentru Viticultura siVinificatie a realizat un model de dispozitiv pentru receptia si prelucrareastrugurilor cu productivitatea de 20 t/h /VPPV-20/.Utilajul este alcatuit din buncarul de receptie1,pe fundulcaruia sunt instalate doua transportoare 2 cu placi, care se misca unul inintampinarea altuia. Fiecare transportor este executat sub forma de bandainfinita care este infasurata pe rotile dintate6, 7, 8.Placile aluneca liber de-alungul ghidajelor10.Placile suprapuse una peste alta prezinta varfuri si goluri realizate astfel incat varful de la placa superioara sa corespunda cu golul de laplaca inferioara.Sub transportoare este instalat desciorchinatorul3,sub care se afla sitade scurgere 4. Bostina, trecand prin sita de scurgere, ajunge in scurgatorul 9, unde sucul o transporta spre prese. Transportoarele si desciorchinatoarele snecului sunt actionate de la motorul electric prin transmisie cu curea.Principiul de functionare al masinii tip VPPV-20 consta in urmatoarele:masa de struguri ajunge in buncar, care are in partea inferioara douatransportoare cu placi inclinate.Riflurile depe placile transportoare apucastrugurii si-i indreapta spre orificiul conic care se ingusteaza si unde are loczdrobirea de mai multe ori a strugurilor si apoi prin sita de scurgere ajung inscurgatorul cu snec. Mustul ravac din scurgator este strans in rezervorul pentrurnust iar hostina este trimisa la presare.Schema masinii tip VPPV-20:1 buncarul de receptie;2 transportoare cu placi;3 desciorchinator;4 sita de scurgere;5 snec;6-7-8-roti dintate;9scurgator cu snec;10 ghidaje.Pentru stabilirea relatiilor de calcul necesare determinarii dimensiunilor de. baza ale dispozitivului de inchidere au fost efectuate cercetari experimentalepe instalatia de model geometric asemanatoare scurgatorului de tip VSSS-20/30M.Cercetarile au fost efectuate cu struguri de soiul Riesling si Acateleli,care sunt prevazute de normative pentru determinarea parametrilor tehnico-tehnologici ai scurgatoarelor.Au fost realizate incercari comparative ale buncarului de receptie cu zdrobitoare dupa metoda clasica /Jdanovici G.A. 1967/. Productivitatea linieiexperimentale afost 50 t/h. Pentru comparatie a fost folosit buncarul dereceptie cu snecul dozator si zdrobitoare de tip VD-30 din linia de prelucrarea strugurilor cu productivitatea de 30 t/h.Rezultatul cercetarilor a stabilit ca, in cazul folosirii echipamentului de incercare, continutul in must al substantelor absolut uscate se micsora cu 0.2%,continutul ramasitelor ciorchinilor cu 1,7%, substante fenolice cu 77,5mg/dm3, fier cu 6,0 mg/dm3in comparatie cu varianta controlata. Ceilalti indiciai calitatii zdrobirii strugurilor au fost aceiasi.Datele obtinute demonstreaza ca mustul obtinut pe modelul de incercare are o calitate superioara fata de cel controlat si productivitatea este mai mare.Constructia unui zdrobitor cu valturi profilate si cu role este urmatoarea (fig.7.10.): pe fundul buncarului de receptie 1 sunt instalate dispozitive de zdrobire. Intre acestea, fixatapeperetii buncarului, este instalata placa de separare 2.Schema tehnologica a masinii:1 buncarul de receptie;2placa de separare;3-valturi ;4 role;5,6 axele de rotire;7,8 degajarile valturilor;9 urechile barelor de montare a rolelor.Dispozitivele de zdrobire constau din doua valturi cuplate 3, cu varfurisi degajari cu acelasi profil. Pe varfurile fiecarui valt sunt montate rolele 4,care au posibilitatea de a se roti. Axele acestor role sunt paralele cu axele 6derotire a valturilor.Rolele sunt fixate in degajarile 7 ale valturilor. Axele rolelorsunt fixate in urechile barelor de montare fixate pe partile frontale alevalturilor, iar suprafetele rolelor si ale valturilor sunt cauciucate.Principiul de functionare al utilajului este urmatorul: strugurii se toarnain buncarul de receptie. Peretii inclinati ai buncarului si placa de separare afluxului 2, datorita masei proprii a strugurilor, ii dirijeaza spre dispozitivul dezdrobire. Ca urmare a rotirii valturilor 3in sensuri opuse, strugurii sunt atrasiin spatiul dintre rolele 4 si degajarile 8.Rotindu-se in jurul axei sale indegajare, rola se rostogolestee masa de struguri si compenseaza completdiferenta vitezelor de rotatie ale suprafetelor tangentiale ale valturilor si excludemiscarea si frecarea strugurilor.Alta masina tipizdrobitor-desciorchinator este cea cu dispozitiv de prelevare a mustuluii a fost realizata in RomaniaSchema tehnologica a masinii tip zdrobitor-desciorchinator cu dispozitivde prelevare a mustului:1 buncar;2 valturile;3 obturator;4 palete;5 clindru perforat;6 arborele desciorchinatorului;7 jgheab pentru evacuare;8 snec;9,10ciur;11snec.Strugurii din buncarul1cad pe valturile2, de unde prin obturatorul3ajung pe arborele 6al desciorchinatorului cu paletele4,ciorchinele evacuandu-se prin jgheabul7, iar bobitele zdrobite prin perforatiile cilindrului5ajungandla snecul8.Aceasta masina se deosebeste de celelalte utilaje, de acelasi tip,, prinfaptul ca pentru evacuarea bostinei se utilizeaza doua snecuri8si11.Ultimuleste montat sub un unghi de 45. Sub ambele snecuri sunt instalate doua ciururi9, 10prin care la miscarea bostinei se elimina mustul.Avantajele acestei masini constau in: posibilitatea obtinerii unui mustde diferite fractii; incetinirea procesului de oxidare bostinei (datoritamicsorarii timpului ei de prelucrare), micsorarea suprafetei necesare productiei(prin scoaterea din linie a scurgatorului) si in universalitatea utilizarii (datoritaobturatorului3pot fi prelucrati struguri cu separarea si fara separareaciorchinilor).La fabricile de vin si de sucuri, pentru maruntirea fructelor si bobitelorsunt folosite zdrobitoare de fruncte si legume tip CDP-4 sau masina de taiatradacinoase tip CPI-4.Exista intreprinderi unde fructele cu samburi seprelucreaza invederea obtinerii sucului pe liniile de prelucrare a strugurilor,in care, pentru maruntirea fructelor se folosesc masini de tip centrifuge.Utilizarea masinilor de maruntire prezentate nu permite obtinerea uneibostine destul de omogene din punct de vedere al compozitiei si cu proprietatiextractive destul de bune. In bostina este continuta o cantitate anumita departicule destul de mici (pana la 1 mm), ca urmare a acestui fapt la presare si scurgere sucul se imbogateste cu particule in suspensie. In afara de aceasta, valorile inalte ale vitezelor liniare ale organelor de lucru accelereaza oxidareabostinei si sucului. La ICSIA din Crimeea (filiala din Simferopol), au fostrealizate zdrobitoare cu valturi tip VDV-5 pentru maruntirea fructelor, inaintede a extrage din ele sucul prin scurgator si presa.Zdrobirea se realizeaza prin doua valturi antrenate prin transmisiedintata sincrona si montate in buncarul de incarcare. Valtul conducator esteantrenat in miscare de rotatie de motorul electric prin cuplajul de siguranta sireductorul cu melc. Toate piesele si subansamblurile care se afla in contact cumateria prima si cu bostina sunt executate din materiale speciale.Variatia jocului dintre valturi permite evitarea zdrobirii semintelor.Incercari experimentale pe zdrobitoare tip VDV-5 au fost efectuate lafabricarea de vin din Simferopol si la fabricarea de vinuri din fructe din Minsk.Au fost obtinute urmatoarerele productivitati tehnice: 5-7; 5-6; 3,2-3,5 si 5,8- 6 t/h, pentru diferite tipuri de vinuri.Consumul specific de energie electrica a fost 0,25-0,5 kW h/t.Au fost realizate valturi cu aripioare cu profil variat, dintre care, celecu profil triunghiular sunt cel mai des utilizate.In urma experientelor efectuate, s-a constat ca sucul de visine obtinutla presa de struguri tip VPND-10 contine 15-17% suspensie, atunci cand s-arealizat prin zdrobire.Dupa schimbarea acestui zdrobitor cu cel de tip VDV-5, continutulsuspensiilor in suc s-a micsorat pana la 7-8,5%. Zdrobitorul tip TDG-20 separapana la 90% din codite si 1-20% din samburi, ceea ce inrautateste considerabilconditiile de separare a primei fractii de suc de celelalte fractii. Umiditatea tescovinei la utilizarea zdrobitorului tip VDV-5 s-a micsorat cu 3%.In urma rezultatelor incercarilor experimentale au fost recomandate,pentru fabricare, zdrobitoarele de tip VDV-5.Zdrobitoare-deseiorchinatoare centrifuge cu socuriParticularitatea specifica a principiului de functionare a zdrobitoarelordesciorchinatoare centrifuge cu socuri este realizarea simultana a operatiilor de zdrobire si desciorchinare efectuate de catre rotorul masinii. Aceste masini suntcaracterizate de o turatie mare a rotorului (pana la 450-500 rot/min).In functie de pozitia organelor de executie,. zdrobitoarele-desciorehinatoare centrifuge cu socuri se subimpart in utilaje verticale siutilajeorizontale.In cazul celor orizontale, in bostina ramane o cantitate oarecare de boabe nezdrobite si, prin urmare, este necesara introducerea unui dispozitiv suplimentar de zdrobire.Din punct de vedere tehnologic, existenta vitezelor mari ale organului de executie in zdrobitoarele centrifuge cu socuri se reflecta negativ asupra calitatii mustului, in comparatie cu zdrobitoarele cu valturi.In urmatoarea figura sunt prezentate schemele principale ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare cu socuri. Principalul organ de lucru al masinii este rotorul, care este reprezentat de un arbore vertical1(in cazul al doilea-arbore tubular) cu bratele2.La extremitatea de jos a arborelui este instalat un suport cruce7.Fiecare pereche de brate este fixata pe arbore sub un unghi de 90 fata de cea vecina. Pe suportul7sunt instalate paletele verticale3, care sunt incovoiate pe spirala in spatiul inelar dintre doi cilindri. Cilindrul exterior6este perforat si comunica cu recipientul pentru bostina al masinii. Arborele cu brate se afla in cilindrii4si5care, la randul lor, se afla in interiorul cilindrului6.Suprafata laterala interioara a cilindrului mic5, in primul caz, este ondulata, pentru marirea rezistentei la lovirea strugurilor de peretii cilindrului. La variantab,8reprezinta un arbore vertical pentru paletele inclinate. Paletele elicoidale sunt destinate separarii cat mai exacte a resturilor de coaja a bobitelor, separarii bobitelor de ciorchinii patrunsi in spatiul inelar dintre cilindrii, precum si transportului ciorchinilor catre orificiul de evacuare si inlaturarea lor din zdrobitor.Schema prezentata (variantaa) corespunde zdrobitoarelor tip TDG-20, TDG-30 din R. Moldova si sistemului BLACHERE (Franta, Algeria).Firma Blachere produce, de asemenea, zdrobitoare in patru variante ale caror caracteristici tehnice sunt prezentate in tabelulul urmator.Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor produse de firma BlachereProductivitatea, t-hTuratia rotorului, rot/minPuterea electromotorului, kWDimensiunile de gabarit, mm-lungimea-latimea-inaltimeaMasa, kg85504,416160010001600400184505,888180011001700600304507,36210012001800700404208,832230013001900800

Schema tehnologica a zdrobitorului-desciorchinator centrifug cu socuri:acu arbore comun, cu brate si palete;bcu arbori de actionare, separati;1,8arbori;2brate;3palete elicoidale;4cilindri interiori netezi;5cilindru interior ondulat;6cilindru exterior perforat;7suport in cruce.Firma Garolla (Italia) produce zdrobitoare cu productivitatea de 30 si 40 t/h (stationare) si de 10 t/h (mobile). Asemenea tipuri de zdrobitoare sunt produse si de firma Gianazza(Italia).Analizandu-se procesul de lucru al acestor masini, s-a stabilit ca, dupa lovirea cu bratul, strugurele primeste o viteza considerabila si poate sa iasa din camera de zdrobire, trecand nu mai mult de 1-2 lovituri ale bratelor pe fiecare strugure.Zdrobitoarele-desciorchinatoare cu brate, cu dispunerea verticala a organelor de lucru, prezinta o eficienta tehnologica scazuta. Un rol important in distrugerea bobitelor si in desciorchinare il are procesul de transport al strugurilor cu ajutorul bobitelor si in desciorchinare il are procesul de transport al strugurilor cu ajutorul paletelor elicoidale catre orificiul de iesire pentru ciorchini, proces care este insotit de o frecare intensa a strugurilor pe suprafata cilindrului perforat.Sunt posibile mai multe metode de inlaturare partiala a acestor neajunsuri. Astfel, in Franta, Italia precum si in alte tari sunt patentate utilajele tip zdrobitor-desciorchinatoare verticale cu asa-numita alimentare cu stuguri de jos, dintre asemenea constructii deosebindu-se zdrobitoarele Blachere fara brate. Pentru zdrobitoarele-desciorchinatoare cu alimentare de jos nu este necesarainstalarea receptorului de bostina.O metoda de marire a gradului de uniformitate al zdrobirii strugurilor este folosirea mecanismelor de actionare separata a arborelui cu brate de cel cu palete elicoidale.Un asemenea tip de utilajeste cel reprezentat in fig.4.12.bcare este realizat dint-un corp cilindric, pe a caruiparte dorsala este instalata fereastra pentru evacuarea ciorchinilor.Concentric corpului este asezat un cilindru interior4, deasupra caruia este instalat buncarul de alimentare. In interiorul corpului, concenric cu acesta, se afla si cilindrul perforat6. pe axa corpului cilindric vertical este instalat arborele8, care in partea de jos, cu ajutorul unui suport de tip cruce orizontal7, are fixatepaletele elicoidale3. Pe arborele tubular1sunt instalate bratele2.Strugurii se rastoarna in buncarul zdrobitorului, de unde trec in cilindrul mic unde, cu ajutorul bratelor care se rotesc, se realizeaza zdrobirea strugurilor si desciorchinare. In partea inferioara a corpului, strugurii sunt aruncati datorita fortei centrifuge pe paletele elicoidale. Bobitele zdrobite cad prin gaurile cilindrului perforat si sunt evacuate prin fereastra speciala.Caracteristici tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare centrifuge cu socuriTipulTDG-20TDG-30TDG-30ATDG-50

Productivitatea20303050

Turatia arborelui cu brate, rot/min275;350;425;500250;300;350;400125;175;225;27575;110;150;180

Turatia paletelor elicoidale, rot/min275;350;425;500250;300;350;400400300

Puterea mecanica de actionare,kW7,5101013

Dimensiuni de gabarit, mm-lungimea-latimea-inaltimea-masa189013001000600196019661800108019601800210010802910312032003408

Zdrobitorul-desciorchinator centrifug cusocuri tip TDG-50:1corpul cilindric;2cilindrul interior;3buncarul de alimentare;4cilindrul perforat exterior;5arborele pentru desciorchinator;6-suport in cruce;7palete elicoidale;8arbore pentru actionarea zdrobitorului;9brate orizontale (ale zdrobitorului).Aceasta schema functionala sta la baza constructiilor utilajelor TDG-20, TDG-30A si TDG-50 care au productivitatea de 20, 30 si respectiv 50 t/h. In fig.7.13. este prezentata schema tehnologica a zdrobitorului TDG-50.Zdrobitor-scurgatorZdrobitoarele scurgatoare au fost construite din necesitatea simplificarii prelucrarii strugurilor, prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cu zdrobirea strugurilor.Este format dintr-un zdrobitor cuvalturi canelate 2 (fig. 7.14) turnate din arama, avand la partea inferioara un transportor de mustuiala cu melc3,cu ajutorul caruia se realizeaza scurgerea mustului liber.Turatia melcului este 24 rot/min iar distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm.Zdrrobitor scurgator:1-palnie de alimentare;2-valturi canelate;3-transportor melc;4-racord evacuare must;5-palnie evacuare mustuiala scursa;6-cilindru perforat.Mustuiala zdrobita de cele doua valturi ale zdrobitorului cade intr-un jgheab de tabla perforat montat la parteainferioara a carcasei. In acest jgheab este montat un melc transportor inclinat la 20-25, care vehiculeaza mustuiala de-a lungul sau si a unui cilindruperforat montat in prelungirea jgheabului de mustuiala. Mustul liber se scurge prin orificiile jgheabului si cilindrului perforat, iar mustuiala scursa este eliminata prin gura de evacuare5.Mustul scurs se colecteaza intr-un bazin plasat sub jgheabul perforat, de unde prin racordul4se scurge spre cisternele de colectare ale cramei.Din cauza lipsei desciorchinarii si a comprimarii mustuielii in dispozitivul de scurgere, mustul obtinutcu acest utilajeste foarte bogat in substante tanante. Totodata, prin frecarea mustuielii de peretii cilindrului perforat, are loc o maruntire a componentelor solide, care duce la marirea procentului de burba din must.Folosirea zdrobitoarelor-scurgatoare de acest tip nu este recomandabila decat in situatia in care strugurii care trebuie prelucrati sunt de calitate inferioara, astfel incat o prelucrare complexa nu ar fi rentabila.Caracteristici tehnice : capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea electromotorului 2,8 kW; capacitatea cosului de alimentare 80 l; turatia valturilor 120 rot/min; turatia melcului 24 rot/min; distanta intre valturi 2,25-9,75 mm.La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor, starea recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor.Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii. Se spala palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile interioare, dupa scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund din dreptul capacelor.Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in demontarea masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.Zdrobitor-desciorchinator cu pompaZdrobitorul-desciorchinator cu pompaeste de fapt un agregat numit egrafulopompa, care prezinta o serie de avantaje: indici calitativi de lucru superiori, productivitate ridicata, utilizare larga, reglare simpla, ocupa un spatiu restrans.Cele mai raspandite tipuri de asemenea utilaje intalnite in unitatile vinicole din Romania sunt zdrobitorul-desciorchinator cu pompa de tip Independenta si TZD-1. Egrafulopompa Independenta Sibiu are productivitate redusa si indici calitativi de lucru inferiori celor obtinuti cu echipamentul TYD-1 produs deTehnofrig Cluj.Zdrobitorul-desciorchinator cu pompa TZD-1 are urmatoarele componente principale: valturile zdrobitoare2,cilindrul separator4,arborele desciorchinator6,pompa de mustuiala8(fig.7.15.)Cadrul agregatului este o construtie metalica din profiluri U si din cornier, sudate, pe care sunt montate, in suruburi, diferitele organe ale masinii. Aceste este fizatpe fundatie prin sase suruburi speciale.Zdrobitorul este format din patru valturi canelate, imbracate la ezterior cu o camasa de otel inoxidabil. Valturile extreme sunt montate pe bucse excentrice de fonta care permit, prin rotirea lor, reglarea distantei dintre ele si valturile fixe. Pentru evitarea deteriorarii diferitelor orgne ale masinii, in cazul intrarii unor corpuri tari intre valturi, zdrobitorul este prevazut cu con de frictiune.In functionarea normala, cuplul motor primit de la roata de lant3, montata pe butucul rotii dintate2,care se rotste liber pe axul1, se transmite axului6prin intermediul rotii dintate libere5si a conului de frictiune4Zdrobitor-desciorchinator cu pompa:1-buncar de alimentare;2-valt zdrobire;3-perete inclinat;4-cilindru separator;5-segmente spira;6-arbore desciorchinator;7-palete;8-pompa de mustuiala cu piston;9-jgheab evacuare ciorchini;10-bazin colector mustuiala;11-gura de evacuare mustuiala.Dispozitiv de siguranta cu con de frictiune:1-valt;2-roata dintata;3-roata de lant;4-con de frictiune;5-roata dintata;6-ax valt;7-saiba elastica;8-piulitaStrangerea conului de frictiune4in locasul sau de pe roata dintata5se face cu ajutorul piulitelor8si al saibei elastice7.In cazul in care cuplul rezistent depaseste o anumita valoare, conul de frictiune patineaza in locas, intreruand astfel transmiterea miscarii la valturi.Buncarul de alimentare, montat pe cadrul zdrobitorului, este construit din tabla de otel cu profiluri cornier sudate. Pentru evitarea contactului strungurilor cu fierul, in interior, buncarul este acoperit cu un strat de vopsea rezistenta la actiunea acizilor din must. In partea opusa alimentarii cu struguri acesta este prevazut cu un perete mai inalt pentru evitarea caderii strugurilor in afara buncarului.Cilindrul separator este un tambur din tabla de otel inozidabil, perforata, pe care este nituita, la capatul anterior, o coroana dintata de antrenare, iar la capatul posterior un inel de rulare. Turatia cilindrului separator este de 14 rot/min.Pe corpul tamburului sunt montati in exterior opt segmenti de spira, care transporta spre carcasa inferioara a desciorchinatoruluiboabele cazute in jgheabul cilindrului separator, prin orificiile tamburului.Axul desciorchinatorului, plasat in interiorul cilindrului separator, se compune dintr-un valt pe care sunt montate prin filetate si piulite de siguranta, o serie de palete dispuse in spirala. Turatia axului desciorchinator este de 166 rot/min.Atat axul cat si paletele sunt confectionate din otel inoxidabil. Axulse sprijina pedoua lagare cu rulmenti, iar sa capatul anterior sunt montate doua roti de lant.Strugurii descarcati in buncarul1sunt antrenati prin rotirea valturilor zdrobitorului2intre acestea si zdrobiti, dupa care cad pe peretele inclinat3. De aici strugurii aluneca spre cilindrul separator4,de unde sunt preluati de paletele axului separator6,care ii antreneazaspre jgheabul de evacuare a circhinilor9.Pentru prelungirea sau scurtarea timpului in care ciorchinii suntsupusiactiunii paletelor, acestea sunt prevazute cu posibilitatea de reglare a orientarii lor, prin rotirea in jurul axei proprii.Boabele zdrobite, desprinse de pe ciorchini, cad prin orificiile practicate in peretii cilindrului separator, de unde, prin rotirea acestuia (in sens invers sensului de rotire al axului desciorchinator, sunt impinse de catre segmentii elicoidali5,spre carcasa inferioara a agregatului, in bazinul10,de unde pompa8le evacueaza spre scurgator.Caracteristici tehnice:capacitatea de prelucrare: 30-45 t/h; capacitatea buncarului de alimentare: 1,4 m3; debitulpompei: 40 000 l/h; inaltimea de refulare a pompei pe verticala: 14 m; puterea electromotorului: 10 kW; n: 1500 rot/min; dimensiuni de gabarit, in mm: 3160 x2000 x 3670; masa: 3000 kg.Variatia capacitatii de prelucrare a gregatului este limitata de productivitatea valturilor zdrobitoare care este functie de indicele de zdrobire care depinde de calitatea materialului.Indicii calitativi ai agregatului, imbogatirea mustului in substante tanante sifier sau vatamarea ciorchinilor si semintelor se incadreaza in limitele valorice impuse de cerintele tehnologice.Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea electromotorului 2,8 kW; capacitatea cosului de alimentare 80 1; turatia valturilor 120 rot/min; turatia melcului 24 rot/min; distanta dintre valturi 2,25-9.75 mm.La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor, starea recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor.Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii. Se spala palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile interioare, dupa scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund dindreptul capacelor.Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in demontarea masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.Calculul tehnologic al zdrobitoarelor-desciorchinatoare si al morilor cu cutiteElementele dimensionale ale valturilorDeterminarea geometriei optime a valturilor profilate, elaborarea metodologiei de calcul, precum si proiectarea acestora constituie probleme de actualitateinconstructiadeutilajepentruvinificatie.Problemelemai importante, care presupun un studiu mai profund, sunt mecanica procesului delucrua valturilor(caracterul actiuni organelor delucruasupra produsului:cinematica de miscare a strugurelui si jocul intre valturi s.a.m.d.), actiunea diferitilor factori asupra productivitatii zdrobitorului precum si indicii calitatii procesului obtinut.Geometria si conditiile tehnice ale actiunii valturilor profilate contribuie la aplicarearationala a fortelor exterioare asupra strugurilor supusi prelucrarii.

La maruntirea lor intre varfurile si golurile nervurilor, strugurii capata viteze considerabil mai mici si sunt supusi unei frecari mai slabe. Procesul de maruntire, in acest caz, se apropie tot mai mult de varianta optima de faramitare a strugurilor, ca rezultat al apropierii suprafetelor plane de maruntire. Majoritatea uzinelor realizeaza valturi profilate cu 4, 6 si 8 nervuri.Conditia ca bobul de strugure sa poata fi antrenat de valturi si tras printre acestea este:, unde este unghiul de frecare al bobului cu suprafata valtului.Diametrul valtului pentru antrenarea celor mai mari boabe se determina din conform relatiei:unde: 6 este distanta dintre valturi, care trebuie sa fie mai mare decat dimensiunile semintelor de struguri. Unghiul a capata valoarea maxima in, cazul in care 6=0.Introducand 6-0 si =, se obtine diametrul minim al valtului:Valoarea unghiului de frecarecpajunge pana la14.5. in practica pentruDse foloseste valoarea obtinuta cu relatia:Este stabilit ca atunci cand turatiana organului de lucru (valtul)variaza in intervalul 1-10 rot/min, coeficientulKcare pune in evidenta antrenarea materiei prelucrate, variaza in limite largi pentru aceeasi cantitate de must ravac. Valoarea luiKpoate fi determinata grafic.Pentru o cantitate maxima de must ravac (55 dal/t), coeficientulKlan =1-10rot/min,se poate determina analitic:Se mentioneaza ca in relatia de calcul anterioara nu s-a tinut cont de profilulvalturilor.Factoriideacesttipsepotluainconsideratieintroducandu-se in relatia de mai sus coeficientiiK1siK2. CoeficientulK1tinecont de caracteristica geometrica a suprafetei de lucru a valturilor si se determina prin raportul dintre suprafata transversala de actiune pentru valturi profilatesi suprafata transversala de actiune pentru valturi netedeSuprafata sectiunii transversale a valturilor netede poate fi calculata cu relatia:iar cea a valturilor profilate cu relatiile:in care: este coeficient de proportionalitate, care depinde de numarul de proeminente si este egal cu =0,75,candz = 4;=1, cand z=6: =1,25, cand z = 8;F0-suprafata sectiunii transversale adancite dintre doua palete vecine,h- inaltimea paletei,,S- latimea paletei, m;- unghiul de antrenare a valturilor.Coeficientultine cont de cantitatea de must care se elimina lazdrobirea strugurilor si este dat de relatia:unde: -concentratia de suc,%,raportata la volumul total de produs. Estestabilit ca marimeaq0depinde de jocul dintre valturi.Productivitatea zdrobitoarelor-desciorchinatoarelorProductivitatea zdrobitorului-desciorchinator cu valturi.Se determina conform relatiei :in care:esteviteza medie de deplasarea produsului prin spatiul dintrevalturi, m/s (sau viteza periferica a valturilor); 6 -distanta (jocul) dintre valturi, m (aproximativ 0,006 m); / - lungimea valtului, m; p - densitatea in vrac a strugurilor, kg/m3(600 - 700 kg/m3);Ku-coeficient de corectie care tine seama de neuniformitatea de alimentare cu produs, umplerea spatiului dintre valturi(K= 0,7-0,8) Relatia pentru determinarea productivitatii poate avea si urmatoareaforma:Mentionam ca relatiile indicate sunt aplicabile numai in cazul in care materialul se faramiteaza in bucati care nu contin lichid. In realitate, cand bobitele ajung in zona de functionare a valturilor, orice crapatura cat de mica a pielitei bobitei este urmata de eliminarea sucului (mustului), avand o viteza mai mare decat a masei principale de struguri, trecand mai repede printre valturi. in consecinta, productivitatea reala a zdrobitorului cu valturi este mai mare decat cea 'calculata conform formulelor indicate. In afara de aceasta, in aceste relatii nu se tine seama de profilul valturilor.Latimea spatiului pentru zdrobire intre valturile profilate este putin mai mare decat cea dintre valturile netede sau striate, in timp ce alti parametri geometrici sunt aceiasi (diametral exterior, distanta intre axe).Coeficientul de corectie se determina conform relatiei:in care: v este viteza periferica a valturilor, m/s;A- coeficient in functie detipul valtului. Pentru valturile cilindrice, v = 0,48-1,57 m/s iar A = 0,753,pentru cele profilate, cand v = 0,8-1,24 m/s, A = 0,859;m- exponent (m=l si respectiv m=l,06).Consumul energetic la zdrobirea-desciorchinarea strugurilor si la maruntirea fructelorConsumul energetic pentru antrenarea arborilor zdrobitorului-desciorchinaioruluieste necesar in vederea invingerii rezistentei la rotirea valturilor si la separarea boabelor de ciorchini.Momentul de rezistenta la rotirea valturilor poate fi determinat ca osuma a doua componente:unde:Mdestemomentulnecesarinvingerii rezistenteiladeformareaprodusului;Mfr- momentul de rezistenta la frecarea in lagare, creat de greutatea valturilor si de forta de impingere a produsului printre valturi. ComponentaMdse determina cu relatia:in care:Pieste forta de impingere, N;D -diametrul valturilor, m;unghiul de antrenare intre valturi a produsului.Momentul de frecare in lagare este dat de relatia:in care: u- este coeficient de frecare in lagare; Gv- greutatea valturilor;dl-diametrul lagarului, m.Puterea de actionare a zdrobitorului se determina cu relatia:In caren:este turatia valturilor sau turatia medie a celor doua valturi, rot/min; randamentul transmisiei.Pentru calculul orientativ al puterii motorului electric de actionare a valturilor zdrobitorului poate fi folosita si relatia empirica:in care:dmeste diametrul mediu al bobitei de struguri;K -coeficient infunctie de proprietatile fizico-mecaniceale strugurilor, profilul valturilor (pentru valturi cilindriceK=0,194-0,338; pentru valturi profilate k = 0,136-0,164);Puterea consumara pentru separarea ciorchinilorpoate fi determinata cu relatia:in careQ,este productivitatea zdrobitoarelor, kg/s;a-lucrul mecanic specific al desciorchinatoarelor, Nm/kg. [a=(82,4-130,8) N-m/kg].