Piaţa României pentru struguri de masă Studiu de conf irmare a pieţei ţintă Martie 2009

Opiniile autorului acestei publicaţii nu reflectă în mod obligatoriu poziţia Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sau cea a Guvernului SUA.

Pagina 2 / 15

CUPRINS

Observaţii şi recomandări principale _______________________________________3

Context mondial ________________________________________________________4

Producţia strugurilor de masă pe plan mondial _____________________________________ 4

Consumul strugurilor de masă pe plan mondial _____________________________________ 5

Comerţul internaţional cu struguri de masă ________________________________________ 6

Accesul pe piaţă ____________________________________________________________ 8

Rezultatele interviurilor aprofundate _______________________________________9

Date despre companiile intervievate _____________________________________________ 9

Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului _____________________________________ 10

Clienţi majori şi pieţe ________________________________________________________ 10

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs __________________________________________ 10

Ambalajul_________________________________________________________________ 12

Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi _______________________________________ 13

Concurenţii majori __________________________________________________________ 13

Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti______________________ 13

Anexa 1. Lista materialelor de referinţă ____________________________________14

Anexa 2. Taxa de import UE-27 pentru strugurii de masă din Moldova___________15

Pagina 3 / 15

OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI PRINCIPALE

România reprezintă cea de-a două piaţă după mărime în Europa Centrală de Est, după Polonia, având

o populaţie crescândă de 22 milioane de consumatori şi are una din economiile cele mai rapid

ascendente din Europa.

Oraşul Bucureşti deţine cea mai mare piaţă de comercializare cu amănuntul din România, cuprinzând

45% din totalul vânzărilor cu amănuntul din ţară. Actualmente, formatul modern de comercializare cu

amănuntul (supermarkete, hypermarkete, magazine de tip discount, etc) deţine 45% ale vânzărilor cu

amănuntul naţionale, hypermarketele şi magazinele de tip discount reprezentând segmentul cu cea mai

rapidă creştere.

Pe parcursul ultimilor şase ani volumul importurilor României de struguri de masă au crescut de cinci

ori, constituind în 2008 peste 20 mii tone. În această perioadă, Italia a devenit furnizorul principal,

crescându-şi cota de piaţă de la 12% în 2003 la 44% în 2008. Grecia şi-a menţinut poziţiile (27%), iar

Turcia şi-a redus prezenţa de la 49% în 2004 la doar 13% în 2008. Din principalii, furnizori, unica ţară

care şi-a redus volumul exporturilor este Republica Moldova, care practic a dispărut de pe piaţă.

Ca şi în cazul altor produse horticole, la exportul strugurilor de masă din Moldova spre România este

aplicat sistemul preţului minim de import. Ţinând cont de faptul că în 2008 preţul mediu de export a

Moldovei către România a constituit 405 €/tonă (sub nivelul preţului minim de import de 476-546

€/tonă), taxa adiţională de 96 €/tonă sporeşte preţul pentru importatorul român cu circa +20%, ceea ce

oricum este sub preţurile medii practicate de către Italia şi Grecia. Putem concluziona, că în contrast cu

nivelul cotelor specifice pentru mere, nivelul cotelor specifice aplicate strugurilor nu este o barieră totală

pentru exportul din Moldova în România.

Rezultatele acestui studiu elucidează faptul că piaţa română pentru struguri de masă ar putea deveni

una semnificativă pentru exportatorii moldoveni, dacă se vor satisface următoarele cerinţe ale

comercianţilor cu amănuntul:

Trebuie să se extindă perioada de furnizare (ex. prin îmbunătăţirea încăperilor de păstrare)

Trebuie să se îmbunătăţească ambalajele, iar dimensiunile sugerate constituie 9 kg, 8 kg,

4,5 kg: se solicită la fel sacii pre-ambalaţi pentru comercializarea cu amănuntul (sacoşe

ventilate din plastic) ce conţin un ciorchine de struguri cu masa de circa 1 kg, ambalaţi în

cutii de carton.

Să concureze cu alte ţări europene în ceea ce priveşte preţul.

Să se transfere la/să implementeze Standardele UE de Marketing (anterior cunoscute drept

Standarde de Calitate)

Unii respondenţi ar dori să colaboreze cu exportatorii de struguri de masă din Moldova, dar una dintre

problemele principale ce trebuie abordată este revizuirea soiurilor de struguri de masă produşi şi oferiţi

de către exportatori. Toţi respondenţii au menţionat cererea majoră pentru boabe de dimensiuni mari

(ex. Mărime X, XL), ciorchini mari şi pentru o poziţionare rezistentă şi fermă a boabelor pe ciorchine.

Bazându-se pe experienţa acumulată cu alte produse moldoveneşti, comercianţii angro români

recomandă exportatorilor de struguri de masă să utilizeze mijloace de transport bune, dotate cu camere

frigorifice pentru a menţine calitatea strugurilor pe timpul transportării.

Pe parcursul interviurilor, toţi reprezentanţii supermarketelor şi importatorii din România au accentuat

întotdeauna faptul că strugurii de masă trebuie să satisfacă Standardele UE de Comercializare (anterior

cunoscute drept Standarde de Calitate).

Pagina 4 / 15

CONTEXT MONDIAL

Acest capitol prezintă producţia şi consumul de struguri de masă pe plan mondial. De asemenea, este

analizat comerţul de struguri de masă, fiind identificaţi principalii jucători, precum şi specificul

comerţului cu acest produs.

Producţia strugurilor de masă

Strugurii sunt crescuţi pe toate continentele, în special pentru producerea vinului şi consumul în stare

proaspătă. Alte utilizări, precum ar fi deshidratarea şi producerea sucurilor în majoritatea zonelor de

producere au o pondere foarte mică. Datorită posibilităţii utilizărilor multiple a aceluiaşi soi de struguri

(de exemplu, Thompson Seedless se consumă atât în stare proaspătă, cât şi la producerea stafidelor),

majoritatea surselor de statistică agricolă prezintă datele cumulate privind producerea strugurilor, fiind

clar delimitate volumele produse pentru consum în stare proaspătă.

În anul 2007 producţia globală de struguri a constituit 66,3 mln. tone (Tabelul 1), ceea ce e cu 2,3% mai

mult faţă de anul 2000. Fluctuaţiile producţiei mondiale de struguri sunt nesemnificative. Din anul 2001

până în 2004 cantitatea mondială a producţiei de struguri a fost în continuă creştere, cu toate acestea,

din 2004 până în 2007 se relevă o uşoară tendinţă de descreştere a acestui indicator, în special

datorită reducerii suprafeţelor alocate producerii de struguri tehnici în Uniunea Europeană. Cei mai mari

producători de struguri pe plan mondial în 2007 au fost: Italia (8,5 mln. tone), Franţa (6,5 mln. tone) şi

China (6,3 mln. tone).

România s-a clasat în 2007 pe locul 18 cu o producţie totală de struguri de 0,8 mln. tone, fiind urmată

de Republica Moldova cu 0,6 mln. tone.

Tabelul 1: Producţia mondială de struguri, după ţară, 2000-2007, mln tone

Nr Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 1 Italia 8.9 9.0 7.4 7.5 8.7 8.6 8.3 8.5

2 Franţa 7.8 7.2 6.9 6.3 7.6 6.8 6.7 6.5 3 China 3.4 3.8 4.6 5.3 5.8 5.9 6.1 6.3 4 USA 7.0 6.0 6.7 5.9 5.7 7.1 5.8 6.1 5 Spania 6.5 5.3 5.9 7.3 7.1 6.1 6.4 6.0

6 Turcia 3.6 3.3 3.5 3.6 3.5 3.9 4.0 3.9 7 Iran 2.5 2.5 2.7 2.8 2.8 3.0 3.0 3.0 8 Argentina 2.5 2.5 2.3 2.3 2.7 2.8 2.9 2.9

9 Chile 1.9 1.8 1.8 2.0 1.9 2.3 2.3 2.4 10 India 1.1 1.1 1.2 1.2 1.5 1.5 1.6 1.7 11 Africa de Sud 1.5 1.3 1.5 1.7 1.8 1.7 1.6 1.6 12 Australia 1.3 1.5 1.8 1.5 2.0 2.0 2.0 1.5

13 Brazilia 1.0 1.1 1.1 1.1 1.3 1.2 1.3 1.3 14 Germania 1.4 1.2 1.4 1.4 1.2 1.4 1.3 1.3 15 Egipt 1.1 1.1 1.1 1.2 1.3 1.3 1.3 1.3

16 Portugalia 1.0 0.9 1.0 0.9 1.0 1.0 1.0 1.1 17 Grecia 1.3 1.3 1.1 1.2 1.3 1.3 1.0 1.0 18 România 1.3 1.1 1.1 1.1 1.2 0.5 0.9 0.8 19 Moldova 0.7 0.5 0.6 0.7 0.7 0.5 0.5 0.6

20 Uzbekistan 0.6 0.6 0.5 0.4 0.6 0.6 0.8 0.6 21 Ungaria 0.7 0.8 0.5 0.6 0.8 0.5 0.5 0.5 22 Ucraina 0.5 0.3 0.4 0.5 0.4 0.4 0.3 0.4

23 Bulgaria 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.3 0.3 0.4 24 Serbia 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4 0.4 25 Afghanistan 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4

Alte ţări 6.0 5.9 5.6 5.9 5.7 5.7 5.7 5.3 Producţia Mondială 64.8 61.4 61.9 63.7 67.6 67.2 66.7 66.3 Creşterea faţă de anul precedent -5.3% 0.9% 2.9% 6.1% -0.5% -0.7% -0.7% Sursa: FAOSTAT

Pagina 5 / 15

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV, http://www.oiv.int), aproximativ 30% din totalul

de struguri produşi au fost struguri de masă, restul fiind destinaţi producţiei de stafide şi vin.

Către anul 2008 producţia mondială de struguri de masă a constituit 20.9 mln. tone (Tabelul 2). Se

observă o creştere de 20% faţă de anul 2000. China este unul dintre cei mai mari producători de

struguri de masă, înregistrând în 2008 o producţie de 7 mln. tone de struguri, ceea ce semnifică mai

mult decât triplul cantităţii produse de către Turcia, care s-a clasat pe a doua poziţie la acest capitol cu

1,9 mln. tone. Italia se poziţionează pe locul trei, cu o producţie totală de struguri de masă de 1,6 mln.

tone.

Tabelul 2: Producţia mondială de struguri de masă, 2000-2008, mii tone

Tara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 China 3 600 4 479 5 176 5 675 5 675 5 794 6 271 6 700 7 000 Turcia 1 650 1 650 1 750 1 750 1 750 2 000 2 060 1 913 1 945

Italia 1 628 1 308 1 308 1 553 1 465 1 602 1 506 1 477 1 550 Chile 955 1 002 1 065 1 075 1 105 1 190 1 163 1 185 1 205 SUA 823 784 891 731 801 903 724 835 857 Spania 351 342 327 321 302 312 318 305 320

Africa de Sud 346 338 387 329 378 435 264 270 272 Grecia 328 340 308 322 301 310 300 238 268 Mexic 188 176 197 154 233 233 149 220 256

Argentina 88 95 101 109 115 120 140 150 155 Japonia 225 232 221 206 220 217 215 225 215 Alte ţări 7 310 6 434 5 604 5 607 6 572 6 381 6 579 6 011 6 847

Total 17 493 17 180 17 335 17 831 18 917 19 499 19 688 19 882 20 890 Sursa: OIV şi FAS USDA

Conform datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale al României (MADR), în 2006

suprafaţa viilor plantate cu soiuri nobile pentru producerea strugurilor de masă a fost de circa 13 mii

hectare, pe care au fost culese 67 mii tone de struguri de masă. Conform aceleiaşi surse, în 2008 acest

indicator a crescut la circa 100 mii tone.

Tabelul 3: Suprafaţa şi producţia de struguri in anul 2006 în România

Nr. Specificare U.M 2006 Vii pe rod mii ha 190 TOTAL kg/ha 5015 mii tone 951 Vii nobile pe rod din care: mii ha 98 kg/ha 5619 mii tone 551 Vii nobile pt struguri de vin mii ha 86 kg/ha 5664 mii tone 484 Vii nobile pt struguri de masă mii ha 13 kg/ha 5317 mii tone 67 Vii hibride pe rod mii ha 91 kg/ha 4364 mii tone 400

Sursa: MADR al României, http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=01&sub=0101&tz=010107

Consumul strugurilor de masă

Principalii producători de struguri de masă sunt şi cei mai mari consumatori. China şi Turcia îşi

păstrează şi la capitolul consum locurile unu şi respectiv doi, în cazul Chinei aproximativ toată cantitate

de struguri de masă produsă fiind consumată în interiorul ţării. Locul trei printre cei mai însemnaţi

consumatori de struguri de masă din lume, este deţinut de către SUA (1,1 mln. tone), care devansează

Italia (1 mln. tone) şi Chile (0,4 mln. tone).

Locurile 6-8 sunt ocupate de ţări unde producerea de struguri de masă nu este dezvoltată din cauza

climei nepotrivite, iar consumul este acoperit în special din import: Rusia, Germania şi Marea Britanie

(fiecare în jur de 350 mii tone).

Pagina 6 / 15

Comerţul internaţional cu struguri de masă

Exporturile de struguri la nivel mondial au constituit circa 3,6 mln tone în anul 2007 crescând cu 21%

faţă de 2003. Printre principalii exportatori de struguri de masă se numără Chile, Italia, SUA, Africa de

Sud, Mexic şi Turcia.

Deşi nu este un producător important de struguri, Olanda apare în lista exportatorilor datorită rolului său

de distribuitor pe piaţa Uniunii Europene a strugurilor de masă produşi în America de Sud, Africa şi

India.

În acelaşi timp, trebuie de remarcat ritmul rapid de creştere a exporturilor din Brazilia, China, India şi

Egipt – aceste ţări au reuşit pe parcursul ultimilor cinci ani să-şi tripleze volumul exporturilor.

Tabelul 4: Exportul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 Rata

medie de creştere

1 Chile 789 693 738 823 828 3% 2 Italia 521 458 504 456 447 -3% 3 SUA 366 391 446 372 387 1% 4 Africa de Sud 198 237 230 285 287 10% 5 Mexic 167 120 190 112 177 1% 6 Olanda 123 136 172 165 166 10% 7 Turcia 99 159 156 146 167 8% 8 Spania 126 104 114 126 111 -1% 9 Uzbekistan 31 90 109 142 111 9%

10 Brazilia 37 28 51 62 79 25% 11 India 26 35 53 85 75 35% 12 Grecia 68 65 90 88 69 3% 13 Argentina 39 47 51 72 58 13% 14 China 13 17 21 34 55 42% 15 Egipt 7 15 24 27 53 58% 16 Macedonia 16 22 38 31 46 27%

Alte ţări 308 368 422 430 445 9% Total Lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5% Sursa: UN Comtrade

Cu toate că SUA se află printre cei mai mari exportatori de struguri de masă, totuşi această ţară deţine

întâietate şi printre importatorii acestui produs.

În anul 2007 Federaţia Rusă a devansat Germania în topul principalilor importatori de struguri de masă,

ocupând locul doi cu 381 mii tone. În ultimii 5 ani, importurile au crescut în mediu cu 22% anual.

Trebuie de remarcat că din lista principalilor importatori doar alte două ţări îşi sporesc importurile cu

ritmuri mari, Ucraina şi Polonia, şi ele fiind localizate în Europa de Est.

Tabelul 5: Importul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 Rata

medie de creştere

1 SUA 561 531 611 603 589 2% 2 Federaţia Rusa 154 258 291 321 381 22% 3 Germania 323 336 393 352 307 -1% 4 Olanda 162 154 235 260 306 20% 5 Marea Britanie 202 225 245 273 254 7% 6 Canada 167 170 185 175 186 2% 7 Franţa 153 150 154 141 144 -2% 8 Polonia 71 84 95 75 114 8% 9 Mexic 84 69 83 77 83 1% 10 Belgia 96 95 94 94 83 -3% Ucraina n/a n/a 22 55 66 20% Alte ţări 705 782 880 899 868 6% Total lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5% Sursa: UN Comtrade

Pagina 7 / 15

În concluzie, putem identifica următoarele fluxuri importante în comerţul internaţional cu struguri:

Exportul din Chile în SUA (430 mii tone);

Exportul din SUA în Canada (180 mii tone);

Exportul din Chile, Brazilia şi Argentina în UE (170, 50 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Africa de Sud şi Egipt în UE (180 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Turcia în Rusia şi UE (85 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Uzbekistan în Rusia (110 mii tone).

Pe parcursul ultimilor şase ani volumul importurilor României de struguri de masă au crescut de cinci

ori, constituind în 2008 peste 20 mii tone. În această perioadă, Italia a devenit furnizorul principal,

crescându-şi cota de piaţă de la 12% în 2003 la 44% în 2008. Grecia şi-a menţinut poziţiile (27%), iar

Turcia şi-a redus prezenţa de la 49% în 2004 la doar 13% în 2008. Din principalii, furnizori, unica ţară

care şi-a redus volumul exporturilor este Republica Moldova, care practic a dispărut de pe piaţă.

Tabelul 6: Exportatorii majori de struguri de masă către România, tone

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 Italia 482 1,373 2,256 5,480 4,937 9,005

2 Grecia 1,078 2,098 5,293 5,106 4,497 5,475

3 Turcia 1,361 4,366 8,158 4,916 3,386 2,646

4 Olanda 731 767

5 Macedonia 189 131 698 1,185 1,592 747

14 Moldova 401 297 276 214 218 100

TOTAL lume 4,022 8,905 17,693 18,576 17,357 20,436

Sursa: EU ComExt

În acelaşi timp, datorită creşterii preţurilor medii de export, valoarea importurilor a crescut de 18 ori, de

la 0,8 mln.€ în 2003 la 15,1 mln.€ în 2008. Preţurile cele mai mari le-a înregistrat Olanda (1778 €/tonă),

care în mare măsură re-exportă strugurii produşi în Emisfera de Sud (Chile, Brazilia, Africa de Sud). În

segmentul de vârf se poziţionează de asemenea Italia şi Grecia (circa 800 €/tonă), iar nişa de jos este

ocupată de Turcia, Macedonia şi Moldova (350-410 €/tonă).

Cele mai mari volume se importă în lunile iulie-decembrie, în sezonul de producere a furnizorilor

principali (Italia şi Grecia). În lunile ianuarie-iunie, principala sursă de aprovizionare devine Olanda

(struguri din Emisfera de Sud), de aceea şi preţul mediu de import este mai mare.

Figura 1: Sezonalitatea importurilor de struguri în România

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

€ 0

€ 150

€ 300

€ 450

€ 600

€ 750

€ 900

€ 1,050

€ 1,200

€ 1,350

€ 1,500

Volumul importat (tone) Preţul mediu de import (€/tonă)

Sursa: EU ComExt

Pagina 8 / 15

Accesul pe piaţă

În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa

alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională

Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România

este membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se

adaugă cerinţe specifice ale autorităţilor române.

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de struguri de masă din Republica Moldova în

România ţin de următoarele domenii:

Controlul sanitar al produselor de origine non-animală

(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;

Controlul fito-sanitar;

Marcarea produselor;

Conformitatea cu Standardul UE de Comercializare a Strugurilor de Masă, introdus prin

Regulamentul CE nr. 1221/2008 (http://export.acsa.md/File/Standard%20struguri.pdf);

Detalierea procedurilor la exportul strugurilor către România este plasată pe pagina UE ExportHelpdesk

(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090301

&taricCode=08061010&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile

pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”

(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).

România, în calitate de membru al UE, aplică taxele de import stabilite de către UE. Taxa UE aplicată

la importul strugurilor de masă diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în

vamă) şi perioada anului. În prezent, preţ minim de import este fixat pentru perioada 21 iulie – 31

octombrie (546 €/tonă) şi 1-20 noiembrie (476 €/tonă). Dacă strugurii importaţi ating preţul minim de

intrare, atunci se aplică doar tariful ad valorem (8-17,6%, în dependenţă de perioada anului). Dacă

produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un tarif suplimentar (cota

specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 96 €/tonă.

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Cota

specifică a tarifului vamal rămâne se aplică în continuare, dacă preţul de export este sub nivelul preţului

minim stabilit de către UE.

Ţinând cont de faptul că în 2008 preţul mediu de export a Moldovei către România a constituit 405

€/tonă (sub nivelul preţului minim de import de 476-546 €/tonă), taxa adiţională de 96 €/tonă sporeşte

preţul pentru importatorul român cu circa +20%, ceea ce oricum este sub preţurile medii practicate de

către Italia şi Grecia. Putem concluziona, că în contrast cu nivelul cotelor specifice pentru mere, nivelul

cotelor specifice aplicate strugurilor nu este o barieră totală pentru exportul din Moldova în România.

Pagina 9 / 15

REZULTATELE INTERVIURILOR APROFUNDATE

Date despre companiile intervievate

Supermarkete

CORA SRL (www.cora.ro) - Marca comercială Cora (parte a Louis Delhaize Group) devine din ce în

ce mai cunoscută la nivel internaţional. Există 81 hypermarkete Cora în Franţa, România, Ungaria,

Belgia, şi Luxembourg, şi acest grup se extinde continuu. Cora s-a lansat în 2003 cu cel mai mare

hypermarket din Bucureşti, actualmente această reţea deţine trei hypermarkete în România.

BILLA SRL (www.billa.ro) - Billa face parte din grupul german REWE, care cuprinde circa 1000

supermarkete în Austria şi, prin intermediul Eurobilla, 300 supermarkete in Italia, Republica Cehă,

Slovacia, România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, şi Rusia. Grupul Eurobilla este reprezentat în România

de către reţeaua de supermarkete Billa. Această reţea este lider în comerţul en-detail cu mărfuri

alimentare şi non-alimentare în România. Primul supermarket Billa a fost deschis în Bucureşti în luna

februarie 1999, iar actualmente reţeaua Billa cuprinde 34 filiale pe tot teritoriul României.

KAUFLAND ROMANIA SCS (www.kaufland.ro) - Grupul Kaufland este una dintre companiile

germane cu amănuntul cele mai de succes, deţinând circa 600 supermarkete în Germania, Republica

Cehă, Slovacia, Polonia, Croaţia, şi România. Aceste supermarkete cu regim de autodeservire au o

suprafaţă de comercializare totală între 2 500 şi 12 000 m² şi poartă denumirile de „Kaufland“,

"KaufMarkt“ şi „Handelshof“. Kaufland Romania SCS este o întreprindere mixtă română cu 40 de

hypermarkete pe tot teritoriul ţării.

PIC SRL (www.hyperpic.ro) a fost deschis în 1991 în Piteşti. Pe lângă cele 6 hypermarkete din

România, această întreprindere se ocupă cu producerea, achiziţia, transportarea şi comerţul.

Actualmente, canalele de distribuţie ale întreprinderii Pic SRL acoperă oraşele Piteşti, Bucureşti,

Braşov, Craiova, Sibiu, Constanţa şi Cluj.

Întreprinderi de comercializare angro

METRO CASH&CARRY Metro Cash&Carry poate fi găsit atât în douăzeci şi şapte ţări din Europa, cât

şi în Asia şi Africa. Acesta a fost prima întreprindere internaţională de comercializare angro care a intrat

pe piaţa română (în 1996). Planul iniţial era de a crea doar 10 magazine cash & carry, dar la sfârşitul

anului 2005 reţeaua s-a extins până la 23 magazine, 4 dintre care sunt amplasate în Bucureşti.

Împreună cu compania soră REAL, grupul Metro intenţionează să creeze 40 de magazine în România

până la sfârşitul anului 2007.

ALFREDO TRADING COMPANY Alfredo Trading Company (Compania de Comerţ Alfredo) este o

întreprindere română creată în 1992. Activitatea sa primară este legată de importul şi distribuţia

alimentelor. Sediul este amplasat în Bucureşti, dar depozitele sunt amplasate în 5 localităţi de

importanţă regională. Secţiile cheie ale acestei întreprinderi sunt Achiziţii, Logistică, şi Marketing-

Vânzări. Aceste secţii deservesc cele două diviziuni ale companiei: produse proaspete şi congelate.

Compania Alfredo are mărcile sale comerciale proprii care sunt: “Alfredo” , “Del Gusto” şi “Alfresh”.

INTERFRUCT SRL Spectrul de activităţi al companiei este comerţul cu legume, importul şi distribuţia.

Compania oferă clienţilor săi un sortiment larg de legume şi fructe proaspete de calitate superioară

(peste 120 articole) în fiecare sezon. Acestea sunt produse local sau importate la preţ bun. Legumele

produse local sunt culese în aceeaşi dimineaţă a zilei când sunt oferite clienţilor. Clienţii majori ai

companiei sunt supermarketele, magazinele alimentare medii şi mici, hotele şi restaurante din 29 de

oraşe mari (inclusiv Bucureşti).

ABBARA TRADING CO Această companie importă şi distribuie fructe şi legume proaspete. Produsele

sunt livrate în toate oraşele mari din România.

Pagina 10 / 15

Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului

În ultimii ani, importurile româneşti au sporit, iar supermarketele şi comercianţii angro caută noi surse şi

ţări furnizoare. Multe dintre companiile intervievate colaborează strâns cu exportatorii sud-africani şi

chilieni şi la fel cu furnizorii tradiţionali, inclusiv Grecia, Turcia, Italia şi Spania.

În perioada recoltării strugurilor de masă româneşti, nouă debuşee din zece comercializează doar

struguri produşi local; doar Alfredo Trading Company comercializează atât struguri de masă produşi

local, cât şi struguri italieni.

Foarte puţine reţele importă de sine stătător fructe, inclusiv struguri de masă - tendinţa principală pentru

multe reţele de comercializare cu amănuntul din România este de a procura de la importatori majori,

specializaţi şi de a nu se implica ei înşişi direct în importuri. De obicei, ei colaborează cu importatori/

comercianţi angro de fructe specializaţi (struguri de masă) inclusiv Interfruct SRL şi Abbara Trading Co.

Clienţi majori şi pieţe

În urma aderării la UE, pe rafturile magazinelor au apărut mai multe mărfuri produse în afara României,

iar comercianţii cu amănuntul internaţionali aduc tot mai multe mărfurile cu marca lor comercială în

România. S-a intensificat concurenţa între producători şi între mărcile comerciale ale acestora (ex.

mărcile comerciale Chiquita şi Dole), iar mărcile comerciale mai slabe au fost înlocuite cu articolele sub

marca proprie ale supermarketelor.

Tabelul 7: Top-12 reţele din România Cifra de afaceri (mil. RON)

Loc Companie 2008 2007

Variaţie 2008/07 (%)

1 Metro 6 014 5 747 4.6 2 Carrefour 3 977 2 640 50.6 3 Selgros 3 161 2 741 15.3 4 Real 2 349 1 364 72.2 5 Billa 1 181 1 074 9.9 6 Rewe 1 150 833 37.9 7 Auchan 950 517 83.8 8 Pic 662 409 61.9 9 Profi 441 305 44.6 10 Trident 221 166 33.0 11 Spar 166 128 29.7 12 Ethos 117 77 52.2 Sursa: Revista „Piaţa” (http://www.revista-piata.ro/articole/articolul-saptamanii/top-retail-2008.html)

Conform datelor raportului ACNielsen, în 2008 hypermarketele au continuat să reprezinte sectorul cu

dezvoltarea cea mai rapidă. Creşterea salariilor şi statisticile privind cheltuielile făcute atrag investiţii în

ţară din partea companiilor mari, iar expansiunea rapidă a vânzărilor cu amănuntul s-a bazat pe:

Creşterea continuă a numărului de debuşee şi tendinţa consumatorilor către magazine

moderne de comercializare cu amănuntul

Puterea de cumpărare ascendentă a consumatorilor

Creşterea cererii de piaţă pentru bunurile de larg consum

Creşterea accesului la credit pentru bunuri durabile (frigiderele, automobilele, etc.), ceea ce

a eliberat o parte din buget pentru a fi cheltuită pentru articole alimentare.

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs

Cerinţele de calitate pentru strugurii de masă

Toţi respondenţii au insistat asupra faptului că strugurii de masă trebuie să satisfacă Standardele UE

de Comercializare. Cerinţele UE privind calitate sunt la fel în România, ca şi pentru toate celelalte ţări

UE, acestea fiind descrise în Regulamentul CE nr. 1221/2008:

standardul pentru struguri - http://export.acsa.md/File/Standard%20struguri.pdf

documentul în întregime - http://export.acsa.md/File/Regulament%20CE%201221-2008.pdf

Pagina 11 / 15

Cerinţele minime pentru strugurii de masă sunt enumerate în continuare:

A. Cerinţe minime

Pentru toate clasele, în dependenţă de prevederile speciale pentru fiecare clasă şi abaterile permise,

ciorchinii şi boabele trebuie să fie:

întregi; produsele afectate de putregai sau deteriorate, ceea ce le face inacceptabile pentru

consum sunt excluse

curaţi, practic fără materie străină vizibilă

practic fără dăunători

practic fără deteriorări cauzate de dăunători

fără umezeală externă anormală

fără miros sau/şi gust extern.

Adiţional, boabele trebuie să fie:

intacte,

bine-dimensionate,

dezvoltate normal.

Pigmentarea în rezultatul expunerii la soare nu este un defect. Ciorchinii trebuie să fie recoltaţi cu grijă.

Strugurii de masă trebuie să fie dezvoltaţi suficient şi să fie copţi la un nivel satisfăcător.

Dezvoltarea şi condiţia strugurilor de masă trebuie să fie la aşa un nivel pentru a le permite:

să reziste la transportare şi la mânuire, şi

să sosească în condiţii satisfăcătoare la locul destinaţiei.

B. Clasificarea

Strugurii de masă sunt clasificaţi în trei clase definite mai jos:

i) Clasa ‘Extra’

Strugurii din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Forma, dezvoltarea şi culoarea

ciorchinilor trebuie să fie tipică pentru soiul respectiv, conform zonei unde au fost cultivaţi şi să nu aibă

defecte. Boabele trebuie să fie ferme, anexate ferm, distribuite egal pe tulpină şi practic acoperite cu

pelicula de ceară.

ii) Clasa I

Strugurii de masă din această categorie trebuie să fie de calitate bună. Forma, dezvoltarea şi culoarea

ciorchinilor trebuie să fie tipică pentru soiul respectiv, conform zonei unde au fost cultivaţi. Boabele

trebuie să fie ferme, anexate ferm, şi pe cât de posibil, acoperite cu pelicula de ceară. Totuşi, boabele

strugurilor din această clasă pot fi distribuite mai inegal pe tulpină decât cele din clasa ‘Extra’.

Cu toate acestea, se permit anumite defecte uşoare, cu condiţia că acestea nu afectează aspectul

general, calitatea, termenul maxim de păstrare şi aspectul exterior al produsului din ambalaj:

defecte uşoare ale formei,

defecte uşoare ale culorii,

arsuri de soare foarte uşoare ce afectează doar epiderma.

iii) Clasa II

Această clasă include strugurii de masă care nu se califică pentru a fi incluse în clasele superioare, dar

satisfac cerinţele minime specificate mai sus.

În realitate, reţelele de comercializare cu amănuntul procură doar struguri de masă de clasa ‘Extra’ şi

de obicei, solicită nivele mai înalte de perfecţiune decât cele cerute de standardele UE.

Pagina 12 / 15

Ambalajul

Strugurii de masă trebuie să fie ambalaţi cu grijă pentru a preveni deteriorarea în timpul mânuirii,

transportării şi comercializării, etc.

De obicei, strugurii de masă de clasa Extra sunt ambalaţi într-un singur strat. Materialele de ambalare

utilizate trebuie să fie noi (cu excepţia cazului când se utilizează lăzi returnabile), curate şi de un nivel

de calitate ce ar evita deteriorarea externă sau internă a produsului. Se permite utilizarea materialelor,

în special a hârtiei sau a timbrelor, ce poartă informaţii comerciale, cu condiţia că imprimarea sau

etichetarea s-a realizat cu cerneală sau clei non-toxic. Ambalajul nu trebuie sa fie prăfuit si nu trebuie

sa conţină alte părţi străine.

Importatorii şi comercianţii angro au subliniat faptul că unele cerinţe sunt importante pentru

cumpărători, inclusiv imprimarea cutiilor/lăzilor cu litere de dimensiuni mari, cu inscripţii bine colorate,

cutiile colorate deschis astfel încât acestea să arate atractiv pe rafturile supermarketelor.

Ambalajele utilizate cel mai frecvent sunt lăzile/cutiile confecţionate din lemn, plastic sau carton a câte

4,5 kg, 5 kg sau 8 kg de struguri.

Conform datelor acestui studiu, supermarketele comercializează strugurii la kilogram, preambalaţi în

coşuleţe mici de plastic pentru comercializare cu amănuntul (cutii din plastic sau „navete”), cu masa de

200-300 g sau în saci de plastic (cu masa de 0.5 kg, 1 kg sau 2 kg).

Respondenţii au menţionat că cel mai mare volum de vânzări s-a realizat cu strugurii ambalaţi în saci

perforaţi de plastic a cîte 1-2 kg.

Lăzi de plastic Cutii

Saci de plastic Separatoare

Pagina 13 / 15

Logo/ Marca comercială

Nici unul dintre reprezentanţii companiilor intervievate nu au menţionat vre-o preferinţă pentru o

anumită marcă comercială sau logo. Ei au menţionat doar că produsul este mai atractiv când are un

logo frumos, cu culori aprinse.

Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi

Mulţi dintre respondenţi nu au exprimat cerinţe specifice faţă de soiul strugurilor de masă. Ei îi

diferenţiază în funcţie de culoare şi dimensiuni. Toţi preferă struguri de masă cu boabe mari, culoare

frumoasă şi dulci. Cele mai populare soiuri de struguri de masă produse în România sunt de origine

autohtonă, cum ar fi: Muscat, Perla de Csaba, Regina viilor, Cardinal, Chasselas dore, Pance precoce,

Muscat de Hamburg, Cinsaut Muscat d'Adda, Aiuz-Ali, Bicane (Chasselas Napoleon), iar din soiurile

populare importate fac parte Red Globe, Crimson Seedless, Victoria, Italia.

Conform rezultatelor acestui studiu, în sezon – lunile august – noiembrie – piaţa este influenţată de

oferta locală de struguri de masă. Un alt aspect, dar mai puţin important, este prezenţa sau lipsa

seminţelor.

Concurenţii majori

În conformitate cu afirmaţiile respondenţilor intervievaţi, Italia este exportatorul major a strugurilor de

masă către supermarketele şi debuşeele de comercializare angro din România. Grecia, Chile şi Africa

de Sud se clasifică pe locul doi în topul importatorilor de struguri în România, conform datelor oferite de

reprezentanţii companiilor intervievate. În perioada 2006–2008 nici unul dintre respondenţi nu a

importat struguri de masă din Republica Moldova.

Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti

România ar putea fi o piaţă importantă pentru strugurii de masă din Moldova. Toate companiile

intervievate au menţionat că odată cu satisfacerea Standardelor UE de Comercializare de către

furnizorii din Moldova, ei sunt gata pentru cooperarea ulterioară.

În baza experienţei pozitive acumulate prin cooperarea cu exportatorii moldoveni de legume,

întreprinderea BILLA SRL ar fi gata să lucreze şi cu struguri de masă. La moment, nici unul dintre

respondenţi nu a recepţionat oferte de la exportatorii moldoveni de struguri de masă.

Alţi respondenţi nu doresc să colaboreze cu furnizorii moldoveni din cauza dificultăţilor legate de

procedurile vamale. Unele recomandaţii specifice privind strugurii de masă moldoveneşti adresate de

respondenţii români includ:

Strugurii de masă trebuie să fie de calitate superioară.

Să fie curaţi, practic fără impurităţi vizibile.

Fără dăunători.

Fără deteriorări cauzate de dăunători.

Fără umezeală externă anormală.

Fără miros sau/şi gust străin.

Boabele trebuie să fie ferme, anexate ferm, distribuite egal pe tulpină şi să aibă inflorescenţa

virtual intactă.

Forma, dezvoltarea şi culoarea ciorchinilor trebuie să fie tipică pentru soiul respectiv,

conform zonei unde au fost cultivaţi şi să nu aibă defecte.

Ambalaje rezistente şi atractive

Strugurii trebuie să fie transportaţi în vehicule bune, curate, dotate cu camere frigorifice.

Pagina 14 / 15

ANEXA 1. LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ

1. Serviciul Vamal al Republicii Moldova

2. www.kompass.md – catalog internaţional de afaceri

3. www.ghidafaceri.ro – catalog românesc de afaceri

4. www.ghidul.ro – catalog românesc de afaceri

5. http://www.cotidianul.ro/index.php?id=45&art=9815&cHash=9c350c19e6 informaţii privind cele

mai mari hypermarkete din România

6. http://fd.comext.eurostat.cec.eu.int/xtweb/ - date privind comerţul intern şi extern al UE, Biroul

Statistic al Comisiei Europene

7. http://www.hotnews.ro/articol_34150-Marile-lanturi-de-magazine-o-duc-foarte-bine-in-

Romania.htm

8. www.freshplaza.com

Pagina 15 / 15

ANEXA 2. TAXA DE IMPORT UE-27 PENTRU STRUGURII DE MASĂ DIN MOLDOVA Cod NC (Nomenclatura Combinată): 0806 - Struguri, proaspeţi sau uscaţi 0806 10 - - Proaspeţi 0806 10 10 - - - De masă Taxa de import aplicată de către UE la importul din Republica Moldova a strugurilor de masă în stare proaspătă include:

A. Componenta ad valorem B. Componenta specifică, care este determinată de sistemul preţului minim la hotar pentru

strugurii de masă importaţi în UE. Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome (PCA) acordate de către UE. PCA permite importul strugurilor de masă din Republica Moldova cu scutirea componentei ad valorem a taxei de import, fiind aplicată doar componenta specifică.

Componenta ad valorem

Componenta specifică

De la 1 ianuarie până la 14 iulie 0% De la 15 până la 20 iulie 0% De la 21 iulie până la 31 octombrie La un preţ de import pentru 100 kg de greutate netă: Nu mai mic de € 54.6 0% Nu mai mic de € 53.5 dar mai mic de € 54.6 0% + 1.1 €/100 kg Nu mai mic de € 52.4 dar mai mic de € 53.5 0% + 2.2 €/100 kg Nu mai mic de € 51.3 dar mai mic de € 52.4 0% + 3.3 €/100 kg Nu mai mic de € 50.2 dar mai mic de € 51.3 0% + 4.4 €/100 kg Mai mic de € 50.2 0% + 9.6 €/100 kg De la 1 până la 20 noiembrie La un preţ de import pentru 100 kg de greutate netă: Nu mai mic de € 47.6 0% Nu mai mic de € 46.6 dar mai mic de € 47.6 0% + 1,0 €/100 kg Nu mai mic de € 45.7 dar mai mic de € 46.6 0% + 1.9 €/100 kg Nu mai mic de € 44.7 dar mai mic de € 45.7 0% + 2.9 €/100 kg Nu mai mic de € 43.8 dar mai mic de € 44.7 0% + 3.8 €/100 kg Mai mic de € 43.8 0% + 9.6 €/100 kg De la 21 noiembrie până la 31 decembrie 0%