Caiete de Sarcini General CIRK Deveselu Se

8/11/2019 Caiete de Sarcini General CIRK Deveselu Se

1/370

1

R O M N I AMINISTERUL APRRII NAIONALE NESECRETUnitatea Militar 02517 CRAIOVA Exemplarul nr.

. Nr. A .

-Craiova-

A P R O B EFUL UNITII MILITARE 02517 CRAIOVAColonel

Daniel CROITORU

CAIET DE SARCINIpentru lucrri de construcii i instalaii aferente investiiei:

Consolidare i reabilitare pavilionul S2, central termic nou i reele de utiliti n cazarma 1114 Deveselu , judeul Olt

1. DATE GENERALE :Prezentul caiet de sarcini se refer la achiziionarea lucrrilor de construcii i instalaii pentru investiia Consolidare i reabilitare pavilionul S2, central termic nou i reele de utiliti n cazarma1114 Deveselu, judeul Olt . cod CPV45223000-6 .

1.1 Acte normative1.1.1 Legislaia naional n vigoare: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractel

achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii,cu modificrile i completrile ulterioare;

- Hotrrea Guvernului Romniei nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplic prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din Ordonana de urgen a Guvernuluinr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de l publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;

- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcia de verificaaspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziie public;

- Hotrrea Guvernului Romniei nr. 942 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicareOrdonanei de urgen a Guvernului nr. 30/2006 privind funcia de verificare a aspectelor procedaferente procesului de atribuirea contractelor de achiziie public;

- Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 31 din 25 martie 2008 privind competentele de acha produselor, serviciilor si lucrarilor n cadrul Ministerului Aprrii Naionale.

- Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului, republicata in 2000 ;- Legea 10/1995 - privind calitatea in construcii;

- Legea 319/2006 privind protecia muncii; - H.G. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitii n construcii; - H.G. 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii; - O.U.G. 91/2002 - privind modificarea si completarea legii protectiei mediului;

DanielCroitoru

Digitally signed by Daniel

CroitoruDN: c=RO, l=Mun. Craiova,o=UNITATEA MILITARA02517, cn=Daniel Croitoru,serialNumber=2006051670CD74, name=DanielCroitoru,givenName=Daniel,sn=CroitoruDate: 2013.09.25 11:57:03-07'00'


2/370

2

- O.U.G. 78/2000 - privind regimul deeurilor ;- Legea 426/2001 - pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 ;- O.U.G. 16/2001 - privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile ;- Legea 465/2001 -pentru aprobarea O.U.G. 16/2001;- H.G. 162/2002 -privind depozitarea deseurilor;- O.U.G. 243/2000 -privind protectia atmosferei;- Legea 655-2001-privind aprobarea O.U.G. 243-2000;- O.G. 125/1996 -pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatiior economice si sociale cuimpact asupra mediului;

- O.G. 1957/1996 si O.G. 537/1997-privind protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor;- H.G.R. 168/1997 -privind echipamentele, materialele sau produsele puse in opera la executarealucrrilor de construcii.

- HGR nr. 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor,aexecutiei lucrarilor si a constructiilor;

- H.G.R. nr. 766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; - H.G.R. nr. 28/2008 - privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico economice

aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentruobiective de investiii i lucrri de intervenii.

- Ordin nr. 863 din 02/07/2008 - pentru aprobarea "Instruciunilor de aplicare a unor prevederi dinHotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economiceaferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentruobiective de investiii i lucrri de intervenii".

- Ordinul ministrului aprrii naionale nr.M 120/12.10.2012 pentru aprobareaRegulamentuluiprivind iniierea, elaborarea, coninutului cadru i aprobarea documentaiilor tehnico economice aferenteproiectelor de investiii imobiliare n Ministerul Aprrii Naionale , publicat n M.O. nr. 738/01.11.2012;

- Ordinul ministrului aprrii naionale nr.M 79/13.08.2013 pentru aprobareaInstruciuni lor privindrealizarea, recepionarea i stabilirea valorii definitive a lucrrilor de construcii i instalaii aferenteexecutate n M.Ap.N., publicat n M.O. nr. 559/03.09.2013, Partea I bis.

1.1.2 Normative tehniceConform caietelor de sarcini i memoriilor tehnice aferente fiecrui obiect i categorie de lucrare

elaborate de proiectant la faza P.T.+D.D.E. i care fac parte din documentaia de atribuire. Omiterea men ionrii tuturor normativelor, standardelor sau legile aplicabile sau conexe la

lucrrile specifice nu-l absolv pe executant de rspunderea ce-i revine conform acestorlegi/standarde/normative.

1.1.2 Normative tehniceConform caietelor de sarcini i memoriilor tehnice aferente fiecrui obiect i categorie de lucrare

elaborate de proiectant la faza P.T.+D.D.E.i care fac parte din documentaia de atribuire.

Omiterea men ionrii tuturor normativelor, standardelor sau legile aplicabile sau conexe lalucr rile specifice nu-l a bsolv pe executant de rspunderea ce-i revine conform acestorlegi/standarde/normative.

1.2 Amplasamentul lucrrii - Descrierea amplasamentului:Imobilul ce face obiectul investiiei este amplasat n extravilanul comunei Deveselu, pe drumul spre

Corabia, la mai puin de 5 km deCaracal, judeulOlt. Terenul pe care este amplasat imobilul nu are odensitate mare de constructii, este plan, cu amenajarea corespunzatoare realizat pentru asezarea pe verticalaa aleilor de acces si a spatiilor verzi.

1.3 Si tuaia juridico-cadastral a terenului Imobilul se afl n proprietatea public a statului romn i n administrarea Ministerului Aprrii

Naionale, conform Decret expr. 218/1960, Decret 473/1967, Act de schimb 1358/1967, Decret 35/1974.Imobilul este intabulat i nscris n cartea funciar 50108 U.A.T. DEVESELU, avnd numrulcadastral 50108 i nu are litigii de natur juridic.


3/370

3

Imobilul se afl n extravilan i este compus din teren si construcii, avnd o suprafa de 554,85ha din acte i de 789,1993 ha din msurtori.

1.4 Relieful, natura i stratificaia solului, pnza freatic Conform studiului geologic-geotehnic, privind amplasamentulconstruciilor pavilion S2 Sala

Specialitati elaborat de Laboratorul Central S.A. Bucuresti si pavilion C Centrala Termica,elaborat deGoeconstruct S.R.L. Craiova , s-au concluzionat urmtoarele:

Structura terenului: terenul nu este inundat i nu are risc erozional sau morfologic. Configuraia terenului: teren plan, orizontal. Din forajul geotehnic de 5.00 m adncime executat in imediata vecinatate a cladirii (pe spatiul v

au rezultat urmatoarele aspecte din punct de vedere litologic:-0.00.-0.30 m strat de sol;-0.30-5.00 m complex de luturi argiloase alcatuit din argila prafoasa cafenie urmata de nisip

prafos si praf argilos.Terenul de fundare se incadreaza in categoria geotehnica 2 conf. NP074-2007. Terenul de fun

este alcatuit din pamanturi coezive (argila prafoasa, nisip prefos, praf argilos).Conform STAS 3300/2-85, presiunea conventionala Pconv.= 210 kPaDin punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-85 amplasamentul se situeaz n macrozona

seismic de gradul ,,8, iar conform ,,Normativului P100-1/2006 face parte din zona ,,D (cu un coeficienseismic ag = 0,16 g i perioada de col Tc = 1,0 sec.).

1.5 Ci i mijloace de acces la amplasamentAccesul n cazarma 1114 Deveselu se poate face rutier din E54, drumul Caracal - Corabia.

2. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI

2.1 Descrierea obiectelor de investiie necesare a se executa:

OBIECT 1 Lucrri de consolidare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 2 Lucrri de reabilitare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 3 Pilonet RTP;OBIECT 4 Central termic in pavilion nou (C.T.);

OBIECT 5 Retea termic de la CT nou la pavilioane;OBIECT 6 Reabilitare reele de apa-canal;OBIECT 7 Realizare statie noua de hidrofor si denisipare put apa;OBIECT 8 Gospodarie de combustibil lichid.

Datele tehnice privind identificarea i descrierea obiectelor investiiei sunt cuprinse n caietelede sarcini, memoriile tehnice i piesele desenate ntocmite de proiectani autorizai la faza P.T.+D.D.E i care fac parte integrant din documentaia de atribuire.

Pentru o mai bun informare a ofertanilor cu privire la obiectul prezentului caiet de sarcini sepoate vizita amplasamentul lucrrii cu acordul beneficiarului lucrrii, respectiv U.M01871 Deveselu, n zilele lucrtoare, n timpul programului de lucru: 08.00 14.00.

Ofertanii vor transmite, n prealabil, o solicitare sc ris autoritii contractante, pentruobinerea acordului beneficiarului de vizitare a amplasamentului.

3. PRESCRIPII PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC, APRAREAMPOTRIVA INCENDIILOR I PROTECIA MEDIULUI

n toate etapele de executare a obiectivului de investiii se vor respecta prevederile legale n vigoarereferitoaresecuritatea i sntatea n munca, aprarea mpotriva incendiilor i protecia mediului.

*Ordinul Ministrului Aprrii M 111/11.11.2008 Instruciuni de aprare mpotrivaincendiilor n Ministerul Aprrii;*Legea 307 din 12 iulie 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor ;

*Ordinul 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare mpotrivaincendiilor; *Legea 319 din 14 iulie 2006 asecuritii i sntii n munc;


4/370

4

* Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor Legii securitii isntii n munc nr. 319/2006;

*Hotrrea 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor ;*Hotrrea 1136 din 30 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate

referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice;*Hotrrea 1091 din 16 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

locul de munc; *Hotrrea 1048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru

utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale la locul de munc.

*H.G. 1146/2006 echipamente de munc; * H.G. 1051/2006 manipularea manual a maselor;*Ordonana de urgen a Guvernului nr.195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu

modificri i completri prin legea nr.265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare; *Legea nr.346/2006;

4. ALTE PRECIZRI: Ofertanii vor elabora propunerea tehnic i financiar n conformitate cu caietele de sarcini,

memoriile tehnice, fiele tehnice,piesele desenate, antemsurtorile, listele de utilaje, echipamente idotri aferente fiecrui obiect de mai sus, ntocmite de proiectani autorizai la faza P.T.+D.D.E. iincluse n documentaia de atribuire.

PROPUNEREA TEHNIC va cuprinde:

1) Graficul fizic i valoric de execuie Cuprinde toate lucrrile ce trebuie realizate n ordinea tehnologic, normal de execuie i se elaboreazealonat pe fiecare an calendaristic, defalcat pe trimestre i luni, pn la recepia la terminarea lucrrilor,conform machetei prezentate nAnexa nr. 10 laInstruciunilor privind realizarea, recepionarea istabilirea valorii definitive a lucrrilor de construcii i instalaii aferente executate n M.Ap.N. , aprobatecu Ordinul ministrului aprrii naionale nr.M 79/13.08.2013 , publicat n M.O. nr. 559/03.09.2013.

.Durata estimat de execuie i finalizare a lucrrilor: 15 LUNI CALENDARISTICE de la

primirea ordinului de ncepere a lucrrilor. 2) Listele cu cantitile de lucrri devizele- ofert, ntocmite conform prevederilor

Instruciunilor din 2 iulie 2008 deaplicare a unor prevederi din H.G.R. 28/2008 privind aprobareaconinutului- cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i astructurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrari deintervenii", pe baza antemsurtorilor, listelor de utilaje, echipamente i dotri i fielor tehnice dindocumentaia de atribuire, utiliznd n acest scop Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrri deconstrucii i instalaii ediiile 1982 2009, aprobate de ctre M.L.P.T.L., pentru cuantificareavaloric a lucrrilor, astfel: a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1 din Instruciuni); b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrri, pe obiecte (formularul F2 din Instruciuni); c) listele cu cantitaile de lucrri pe categorii de lucrri (formularul F3 din Instruciuni) la care seataaz extrasele de resurse utilizate n execuie (materiale, manoper, utilaje, transport);d) listele cu cantitaile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotri (formularul F4 dinInstruciuni);e) fiele tehnice ale utilajelor i echipamentelor tehnologice (formularul F5 din Instruciuni);

3) Declaraie pe proprie rspundere prin care ofertantul declar c la elaborarea ofertei sale ainut cont de obligaiile referitoare la condiiile de munc i protecia muncii, stipulate n prevederilelegale care sunt n vigoare la nivel naional, respectiv Legea 53/2003 Codul muncii i Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc;


5/370


6/370

6

Executantul va planifica organizarea de antier, astfel nct s se ncadreze n limita sumeialocate, prin adaptarea proiectului de organizare de antier D.T.O.E la nevoile interne aleorganizaiei sale i la cerinele specifice ale lucrrii.

Cheltuielie diverse i neprevzute vor putea pot fi decontate, cel mult pn la recurena sumeirezultat din aplicareaprocentului fix de 9 % din Executare lucrri de C+M+ Procurare utilaje ,NUMAI pentru situaiile i n condiiile stipulate n clauzele contractuale obligatorii.

n vederea decontrii lunare a lucrrilor executate, contractantul va ntocmi urmtoarele

documente justificative, necesare efecturii plilor: - MSURTOARE lucrri executate, ntocmit conform coninutului-cadru prezentat Anexanr. 11 la Instruciuni le privind realizarea, recepionarea i stabilirea valorii definitive a lucrrilor deconstrucii i instalaii aferente executate n M.Ap.N. , aprobate cu Ordinul mi nistrului aprrii naionalenr. M 79/13.08.2013 , publicat n M.O. nr. 559/03.09.2013 , n 3 (trei) exemplare originale, pe bazaantemsurtorilor ofertate din proiect, precum i a msurtorilor i calculelordin teren, efectuatemp reun cu dirigintele de antier desemnat de ctre achizitor pentru urmrirea calitativ icantitativ a execuiei lucrrilor;

- PROCES-VERBAL DE VERIFICARE A STADIULUI FIZIC, ntocmit conformconinutului-cadru prezentat Anexa nr. 12 la Instruciuni le privind realizarea, recep ionarea istabilirea valorii definitive a lucrrilor de construcii i instalaii aferente executate n M.Ap.N. , aprobatecu Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 79/13.08.2013 , publicat n M.O. nr. 559/03.09.2013 , n 3(trei) exemplare originale;

- SITUAIA DE PLAT, ntocmit pentru lucrrile real execut ate n luna respectiv,n 3 (trei) exemplare originale, pe baza msurtorilor efectuate i a Listelor cu cantitile de lucrri

devizele- ofert din cadrul propunerii tehnice, anexat la cont ractul de execuie lucrri; - FACTURA FISCAL, ce se va emite numai dup confirmarea i validarea, prin semntur i

tampil, a situaiilor de plat de ctre dirigintele de antier.De asemenea, pentru stabilirea valorii totale, definitive a lucrrilor executate n baza

contractului, la finalizarea lucrrilor contractantul va ntocmi SITUAIA DEFINITIV CANTITATIV, ntr-un singur exemplar original, ntocmit conform coninutului-cadru prezentatAnexa nr. 13 la Instruciuni le privind realizarea, recepionarea i stabilirea valorii def initive a lucrrilorde construcii i instalaii aferente executate n M.Ap.N. , aprobate cu Ordinul ministrului aprriinaionale nr. M 79/13.08.2013 , publicat n M.O. nr. 559/03.09.2013 .

NTOCMIT VERIFICATLt. ing. Mr.

Ionu MOAN Marius GEAMNU

P.c.c. ing.Marin BULACU

P.c.c. ing.Dorin NSTSESCU


7/370

ARTIFEX ENGINEERING SRL CLUJ -NAPOCA

Ciortea 7/114, Cluj-Napoca Tel. +40.(0)725.955595, Fax. +40.(0)364.816864

servicii de consultan, proiectare, expertizare , audit i ncercri n construcii ISO 14001:2005OHSAS 18001

ISO 9001:2008

CAIET DE SARCINI

CAPITOLUL DE LUCRARI : SAPATURI

1. GENERALITATIPrezentul caiet de sarcini conine prevederi pentru executarea lucr rilor de

terasamente constnd din s parea, incrcarea n mijlocul de transport, transportul, mpr tierea, nivelarea i compactarea pmntului pentru realizarea fundaiilor i ainstalaiilor subterane din interiorul cldirilor civilei industrialei a zonei aferente din jurul lor,care influeneaz condiiile de rezisten, stabilitate i exploatare ale acestor construcii.Constructorul are obligaia s urmreasc stabilitatea masivelor de pmnt ca urmarea influenei executrii lucr rilor de terasamente prevzute n proiect, sau aciunii utilajelor denivelare, spare i compactare, precum i stabilitatea construciilori instalaiilor invecinateetc.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTALa lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

C169-88, Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, P10-86, Proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; TS - Norme de deviz pentru terasamente; C16-94, Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

3. LUCRARILE DE EXECUTIE3.1.LUCRARI PREGATITOARELucr rile ce se vor executa nainte de nceperea lucr rilor de terasamente

propriuzise, sunt n principal cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformeide lucru. ntreaga suprafa a terenului pe care se execut terasamentele va fi cur at defrunze, crengi, buruienii cnd este cazul, de z pad. Excavarea stratului vegetal se va facede regul mecanizat.

Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execut lucr rile deconstrucie, va fi oprit prin executarea de anuri de gard ce vor dirija aceste ape n afarazonelor de lucru.

3.2. TRASAREA PE TERENTrasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construciilor pe amplasamentele

proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului. ntocmirea planului deexecutare a lucr rilor de trasare necesare fixrii poziiei construciilor pe amplasamenteleproiectate i abaterile admisibile la trasare sunt date n "ndrumtorul privind executareatrasrii de detaliu n construcii" indicativ C 83-75.

Trasarea pe teren se face dup executarea cur iriii nivelrii terenului. Trasarealucr rilor de terasamente pentru fundaii face parte din trasarea lucr rilor de detaliu i seefectueaz pe baza planului de trasare, dup fixarea poziiei construciei pe amplasamentulproiectat.

3.3 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR

La executarea s pturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilorexistente pe o distan suficient, astfel nct s nu se pericliteze instalaiilei construciile


8/370

CS - 2

nvecinate; cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea s pturii, n

terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cotafinal pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de subtalpa fundaiei.

n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute,

fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucr rilor deexecutare a funda iei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndep rta stratul denoroi.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundaie, n timpul execuiei, se poate face numaicu acordul proiectantului, avnd n vedere urmtoarele:a) Ridicarea cotei fundului gropii, fa de proiect, se face dac se constat , n cursulexecutrii spturilor pentru fundaii, existena unui teren bun de fundaie la o cot superioar celei menionate n proiect.b) Coborrea cotei fundului gropii de fundaie sub cea prev zut n proiect se face dac seconstat o neconcordan a terenului cu studiul geotehnic ntocmit pe amplasament.

Orice modificari de cote fa de proiect se vor consemna n registrul de proceseverbale de lucr ri ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar i de geotehnician.

n cazul spturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmtoarele msuri pentrumeninerea stabilitii malurilor: terenul din jurul spturii s nu fie ncrcat i s nu sufere vibraii; pmntul rezultat din sptur s nu se depoziteze la o distan mai mica de 1,00 m de la

marginea gropii de fundaie; pentru spturi pn la 1,00 m adncime, distana se poate luaegal cu adncimea s pturii;

se vor lua msuri de nlturare rapid a apelor de precipitaii sau provenite accidental; dac din cauze neprevzute turnarea fundaiilor nu se efectueaza imediat dup spare i se

observ fenomene care indic pericol de surpare, se vor lua msuri de sprijinire a peretelui n zona respectiv sau de transformare a lor n pere i cu taluz.

Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare petimp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (pentru a nu ingheta terenul) ceea cear duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului, pe care urmeaza a se fundaconstructia.

3.4 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATEExecutarea umpluturilor compactate se refer la realizarea de umpluturi pentru

fundaii din zona aferent construciei, umpluturi ntre fundaii i la exteriorul, sau umpluturisub pardoseli.

Umpluturile se vor executa de regul din pmnturile rezultate din lucr rile desptur . Se interzice realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari,mluri, argile moi, cu coninut de materii organice, resturi de lemn, bulgri etc. Umpluturileexecutate sub funda iile construciilor se vor face pe baz de caiete de sarcini sau proiectespeciale

Umpluturile din pmnturi compactate prin cilindrare, cu maiul manual sau mechanicse vor efectua n straturi nivelate de 20-25cm grosime astfel nct s se realizeze gradul decompactare prescris, pe ntreaga grosime i suprafa.

3.5 UTILAJE SI MATERIALE FOLOSITEIn functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:

buldozer pentru sapatura generala si deplasare locala (miscarea terasamentului); excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand cupa pana la

40 cm latime si depozitarea in mijlocul de transport; =d aca exista apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi si pomparea

acestora; -draglina pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari; -picamar in teren foarte tare (conglomerat, stanca etc.); -cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual; -rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului.


9/370

CS - 3

4. TRANSPORTUL PAMANTULUIPamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si

numai diferenta rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.5.TOLERANTE LA EXECUTIESapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei

si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect. Dupa executiafundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti, sau executia zidariei se retraseaza axeleconstructiei si se materializeaza constructia pe fundatie.

Se admit deviatii de 5 cm. pentru fundatii continui fara a iesi zidaria de caramidainafara fundatiei, iar pentru devieri mai mari se va cere avizul scris al proiectantului, in functiede importanta elementului de constructie.

La structuri pe cadre se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, abateri aleconstructiei peste 5 cm. fiind discutate cu proiectantul, iar corectiile vor fi facute fara a sepermite la stalpi abateri mai mari de 2 cm.

6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA, UMPLUTURASI COMPORTAREA PAMANTULUI DE UMPLUTURA

In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare,sistemul constructiv, proiectantul prin obligatiile de proiectare, sau asistenta tehnica va fichemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse : trasarea axelor constructiei; adancimea de fundare si latimea acesteia.

7. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILORMasuratorile lucrarilor de terasamente (sapatura, umplutura, compactari) si transport

se vor face la m.c. de terasamente, respectiv tone pentru transport, conform proiect,scazindu-se pentru volumul de umplutura volumul canalelor de instalatii daca este cazul.

ntocmit,ing. Andreea Mircea


10/370

CS - 4

CAPITOLUL DE LUCRARI : BETON SIMPLU SI BETON ARMAT

1). GENERALITATIAcest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple

si armate,confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente deconstructii curente de orice fel.

2). STANDARDE DE REFERINTA STAS 9824/0-74 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construc iilor. Prescripii

generale. STAS 9824/1-87 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construc iilor civile, industrialei

agrozootehnice. STAS 6054-77 - Terenuri de fundaie. Adncimea de nghe. STAS 1799-88 -Construcii de beton, beton armat i precomprimat. Prescripii pentru

verificarea calitii materialelorI betoanelor SR 1500-96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IVi V STAS 790/84 - Ap pentru betoane i mortare STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali

STAS 1759-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. STAS 1275-88 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea

rezistenelor mecanice. STAS 6657/1-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat i beton precomprimat.

Condiii tehnice generale de calitate. STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat i beton precomprimat.

Reguli si metode de verificare a calitatii STAS 6657/3-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat i beton precomprimat.

Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice STAS 1336-80 - Construcii. ncercarea n situ a construciilor prin ncercri statice. STAS 3519-76 - ncercri pe betoane. Verificarea impermeabilitii la ap. STAS 6652/1-82 - ncercri nedistructive ale betonului, clasificarei indicaii generale. P 10-86 -Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la

construcii (BC 1/87). NE 012-07 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armati beton

precomprimat C 149-87 -Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente

de beton si beton armat C 16-84 -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii

aferente C 26-85 -Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii

aferente (BC 1-2/86). C 156-89 - ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89.

3). MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR3.1. CIMENTURISe va utiliza cimentul portland cu zgura II A-S32,5 conf. STAS-SR 1500 Nu se poate

inlocui tipul de ciment fara avizul scris al proiectantului.Pentru conditii de livrare, transport si depozitare se vor consulta cap. 4.1.3 , 4.1.4 din

NE-012-99 .Controlul calitii cimentului este reglementat prin SREN 196-1/95, 196-2/95, 196-

3/97, 196-4/95, 196-5/95, 196-6/94, 196-7/95, 196-21/94i anexa VI-1 din Normativul NE012-07.

3.2. AGREGATELa prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale cu densitate normala (1200

2000 kg/mc) provenite din sfarimarea naturala a rocilor. Referitor la agregate se va consultacap. 4.2 din NE-012-99.


11/370

CS - 5

3.3 APAApa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica. Daca

provine din alte surse trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de STAS 790-84iar inainte de utilizare este necesar sa se determine compozitia chimica.

3.4 ADITIVIConform NE 012-07 este obligatorie utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor intreC12/15 si C30/37 inclusiv.

La prepararea betonului se poate utiliza un aditiv plastifiant, respectindu-seprevederile normativului NE 012-07 cap. 4.4 si ANEXEI I.3.

4). PREPARAREA BETONULUILa realizarea lucrarii se va utiliza obligatoriu beton preparat intr-o statie centralizata

atestata care respecta cerintele impuse de NE 012-07 in cap 9 PREPARAREABETOANELOR

5). TRANSPORTUL BETONULUITransportul betonului de la statia de betoane la obiect se va face cu autobetoniera iar

punerea in opera se va face cu bena cu furtun manipulata cu automacaraua.Durata de transport se considera din momentul incarcarii in mijlocul de transport pina

la sfirsitul descarcarii si nu va depasi valorile din tabelul de mai jos

Se vor respecta prevederile normativului NE 012-07 cap. 12.1.

6). TURNAREA BETONULUI

6.1.OPERATII PREGATITOAREInainte de operatia de turnare a betoanelor sint necesare o serie de operatii

pregatitoare atit la statia de betoane cit si la obiect. Pentru aceste operatii pregatitoare se vacosulta NE 012-07 cap. 12.2.

6.2.TURNAREA BETONULUIBetonarea va fi condusa obligatoriu de seful punctului de lucru care va fi permanent

la locul de turnare si va supraveghea respectarea procedurii de turnare. Betonul va fi pus inlucrare in maxim 15 minute de la aducerea acestuia pentru a se asigura terminarea tuturoroperatiunilor inainte de inceperea prizei cimentului. Se vor respecta si prevederile cap.12.3din NE 012-07.

6.3.ROSTURI TEHNOLOGICE DE LUCRUPentru rosturi de turnare se vor consulta si prevederile si ale cap.13 si ANEXEI IV.3

din NE 012-07. Tratarea rosturilor de lucru la reluarea betonarii se va face respectindprevederile cap. 13.5 din NE 012-07.

6.4.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE BETONAREExecutantul va intocmi un program de control intern cu toate masurile necesare

pentru realizarea unui nivel corespunzator al calitatii betonului.Verificarea lucrarilor se va face pe faze de executie,iar pentru lucrarile ce devin

ascunse se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse intre beneficiar,executant si dupacaz, proiectant.


12/370

CS - 6

Proiectantul va participa la verificari la fazele trecute in proramul de control. Se atrageatentia la consemnarea corecta in condica de betoane.

7). COMPACTAREA BETONULUICompactarea betonului este o operarie foarte importanta de care depinde in mare

masura calitatea finala a acestuia si trebuie terminata inainte de inceperea prizei betonului.Toate betoanele se vor compacta mecanic prin vibrare interna cu exceptia stilpisorilor dinzidarie care se vor compacta cu mijloace manuale,cu sipci si vergele pentru a evitaderanjarea zidariei.

In operatiunea de compactare se va tine seama de prevederile ale cap.12.4 siANEXEI IV.2 din NE 012-07. Alegerea vibratorului se va face tinind cont de dimensiunileelementelor si de distanta dintre armaturi iar pentru timpul de vibrare se pot face determinaride proba.

8). TRATAREA SI PROTECTIA BETONULUI DUPA TURNARETratarea si protejarea betonului proaspat este obligatorie, fiind ultima operatiune de

care depinde calitatea betonului pus in lucrare. Pentru a asigura protejarea betonului dupaturnare se vor lua masurile enumerate in continuare.

Pentru a se asigura condi iile favorabile de ntrirei a se reduce deforma iile dincontracie, se va asigura men inerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare, protejndsuprafeele libere prin: acoperirea cu materiale de protecie; stropirea periodic cu ap; aplicarea de pelicule de protecie.

Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceast opera ie se face de ndat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru camaterialul s nu adere de suprafa a acoperit.

Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umed. Se va acordaatentie speciala la protectia suprabetonarii planseului peste etajul 3. Stropirea cu ap ncepedup 2-12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment utilizati de temperatura mediului darimediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast opera ie s nu fieantrenat pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, n a a fel nctsuprafaa betonului se se men in umed.

Se va folosi ap care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestec abetonului, care poate proveni din reeaua public sau din alte surse. Stropirea se va face prinpulverizarea apei. n cazul n care temperatura mediului este mai mic dect + 50C nu se vaproceda la stropirea cu ap.

Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii depolietilen, att timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.Se vor consulta cap. 15 din NE 012-07.

9). EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS n cazul lucrrilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din

normativele C16-84 i NE 012-07. Msurile specifice ce se adopt n perioada de timpfriguros se vor stabiliinnd seama de: regimul termoclimatic real existent peantier n timpul preparrii, transportului, turnriii

protejrii betonului; dimensiunilei masivitatea sau subirimea elementelor ce se betoneaz; gradul de expunere a lucrrilor - ca suprafa i durat la aciunea timpului friguros n cursul

ntririi betonului; intensitatea prezumat a frigului n perioada respectiv.

La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid.Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori.Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa I.3. din Normativul NE012-99.

La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti ct maireduse de ap de amestecare. Re eta de beton afiat la locul de preparare a betonuluitrebuie s indice urmtoarele:


13/370

CS - 7

temperatura apei la introducerea n amestec n funcie de temperatura agregatelor n ziuapreparrii betonului;

temperatura betonului la descrcarea din betonier care trebuie s fie cuprins ntre 15-300C.

La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la minim a pierderilor decldur ale betonului prin:

evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe traseu; naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton, se va verifica dac n mijlocul detransport utilizat nu exist ghea sau beton nghe at, acestea vor fi ndeprtate cu grij,folosind un jet cu ap cald.

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanic. Proteciabetonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare o temperatura de minim 50C,pe toat perioada de ntrire necesar pn la atingerea rezisten ei de minim 50 daN/cmp,moment n care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. nacest scop suprafe ele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prinacoperirea cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizolante, astfel nct ntre elei betons rmn un strat de aer sta ionar (neventilat) de 3-4 cm grosime.

Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezisten ei pe probe de betonpstrate n acelea i condiii ca i elementul n cauz i dup examinarea atent a calit iibetonului pe feele laterale ale pieselor turnate, efectundu-se n acest scop unele decofrripar iale de prob.

10). CONDITII DE CALITATE PENTRU ELEMENTE DE BETONControlul calitatii se face avind la baza Legea nr. 10/1995 privind calitatea in

constructii Obligatiile factorilor implicati in activitatea de control sint stipulate in Legea10/1995, H.G.925/1995,HG 766/1997, ORDIN MLPAT nr. 488/2002.

Executantul va intocmi un program de control intern cu toate masurile necesarepentru realizarea unui nivel corespunzator al calitatii betonului.

10.1. VERIFICRI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTRIILUCRRII

Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intr n componena structuriinu pot fi introduse n lucrare dect dac n prealabil: s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate

care s confirme fr dubiu c sunt corespunztoare normelor . s-a efectuat la locul de punere n oper determinarea consistentei betonului iar pentru fosa

septica in plus si continutul de aer oclus (max 5%) -betonul preparat la staii sau centrale de beton, poate fi introdus n lucrare numai dac este

nsoit de fi de transport, din cre s rezulte c betonul este corespunztor calit iiprescrise n proiect si n prescripiile tehnice.

Daca materialele si betonul nu corespund se vor refuza nainte de punerea n oper abetonului se vor preleva pe santier probe pentru determinarea rezistentei la compresiune la28 de zile. Frecventa de prelevare se stabileste conf. NE 012-07 cap.17.2.2 dupa ce in

prealabil betonul a fost impartit pe loturi.Betonarea va ncepe numai dup ce se va fi verificata existena proceselor verbalede lucrri ascunse, care s confirme c suportul structurii ce urmeaz a se executacorespunde ntocmai prevederilor tehnice pecum i c toate cofrajele i elementele deconstrucii adiacente corespund ca poziie i dimensiuni cu proiectuli au fost curate icorect pregtite. Verificrile se efectueaz bucat cu bucat.

Dup decofrarea elementelor de beton, se va proceda la efectuarea urmtoarelorverificri: vizual, bucat cu bucat, stabilindu-se i nregistrndu-se toate defectele aprute care

depesc n sens defavorabil pe cele admisibile, examinarea vizual se va completa, dupcaz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg, verificari cu sclerometrul i n cazuri specialesau de dubiu prin ncercri nedistructive cu ultrasunete.

prin sondaje, pe baz de msurtori, a dimensiunilor i poziiilor elementelor structurale

principale, numruli tipul acestor verificri de elemente se stabilesc de comun acord ntredelega ii beneficiaruluii ai executantului, eventual i ai proiectantului; n cazul n care la


14/370


15/370

CS - 9

Norme generale de protectie a muncii aprobate de M.M.S.S. cu Ordinul 508/20.11.2002 siM.S.F. cu Ordinul 933/25.11.2002.

Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat cu OrdinulM.L.P.A.T. 9/N/15.03.1993

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea,siexecutarea lucrarilor de beton armat si beton precomprimat, aprobate de M.M.P.S. cu ord.

136/17.04.1995,in special prevederile capitolelor 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.3.4, 2.4, 2.5.1, 3.1, 3.2 Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrul la inaltime aprobate de M.M.P.S cu

ordinul 235/26.07.1995Executantul va utiliza numai personal cu instructajul de protectia muncii pe cele trei

faze (general, la locul de munca si periodic) si examenul medical si psihologic efectuate. Sevor utiliza numai echipamente tehnice si unelte manuale certificate din punct de vedere alsecuritatii muncii.

Se vor verifica cu atentie podinile de pe care se va turna betonul. Daca la turnareabetoanelor se va utiliza automacaraua sau pompa de beton acestea vor fi echipate cudispozitive de semnalizare a intrarii in zona de influenta a liniilor electrice existente. Inainte deturnarea botonului se va verifica integritatea cofrajelor si a sustinerilor.

12.2. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILORIn executie se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative referitoare la

asigurarea sigurantei la foc: -P118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor -C300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora.Pe santier in apropierea lucrarilor se va amenaja un post PSI cu dotarea minima

standard pentru stinegrea incendiilor. Personalul va fi instruit pe probleme de siguranta la foc(instructaj general, la locul de munca si periodic). In zonele cu pericol de incendiu se voramplasa panouri de avertizare.



16/370

CS - 10

CAPITOLUL DE LUCRARI : CONSTRUCTII METALICE

1.1 GENERALITATIPrezentul caiet de sarcini contine instructiunile tehnologice ce se aplica la executia in

intreprindere, la montajul, controlul calitatii si expedierea constructiei metalice.

1.2 CONDITII TEHNOLOGICE LA EXECUTIA IN INTREPRINDERE,CONTROLUL CALITATII SI EXPEDIEREA CONSTRUCTIEI METALICE

1.2.1 MATERIALE FOLOSITEMaterialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile

mecanice pentru marcile si clasele de calitate prevazute in proiectul de executie. Marcile siclasele de calitate pentru materiale au fost stabilite pe baza prevederilor din standardele deproduse, precum si a altor prescriptii legale in vigoare la data intocmirii prezentului proiect.Marcile si clasele de calitate ale otelurilor, precum si caracteristicile mecanice ale suruburilor,piulitelor si saibelor nu pot fi schimbate fara acordul scris al proiectantului.

Toate laminatele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de furnizor. Nu

se vor introduce in fabricatie alte materiale decit cele prevazute in prezentul proiect.Materialele folosite, pe linga certificatele de calitate emise de fumizor, trebuie sa aibeatestate de catre unitatea care executa confectiile metalice urmatoarele:a) Tablele cu grosimi mai mari sau egale cu 25 mm se controleaza us conform STAS 8866 -82 si STAS 12187 - 88 pct. 2.7, in urmatoarele conditii: caroiaje de 200 x 200 mm conform normei ISCIR C 36 82: clasa de calitate M2S2 pentru grosimi =30 mmb) Pentru table, inainte de uzinare, se vor efectua contraprobe pentru fiecare sarja: incercarila tractiune, incovoiere si rezilienta. Dimensiunile probelor vor fi de 300 x 400 mm pentrufiecare grosime si se va marca cu vopsea numarul sarjei, sensul de laminare si calitateamaterialului.

Aspectul, defectele de suprafata si defectele interioare ale laminatelor utilizate trebuie

sa corespunda standardelor de produs.Abateri limita de la forma si dimensiuni:a) Abaterea limita de la rectiniliaritate a profilelor indreptate la rece sau la cald se exprimaprin sageata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, darfara a depasi 10 mm.b) Trasarea pieselor se executa cu precizie de +/- 1 mm.c) La capetele frezate ale elementelor, abaterile limita admise sunt:+/- 0,3 mm pentru rostul dintre suprafata frezata si o rigla de otel asezata pe aceastasuprafata in orice directie-1: 1500 pentru devierea suprafetei frezate realizata fata de cea proiectatad) Abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementelor uzinate sint conform tab.1.NdinSTAS 767/ 0 - 88e) imbinarea stalpului cu placa de baza se va realiza prin contact. In acest scop, suprafetele

se vor prelucra astfel incit sa se realizeze un contact perfect. Suprafetele de contact vor fiperpendiculare pe axul stilpului. Tolerantele pentru conditia de rugozitate si perpendicularitatea suprafetelor in contact sunt in conformitate cu STAS 612 - 66, respectiv STAS 7385 66.

Materialele de adaos pentru sudare se aleg de catre uzina care confectioneazaelementele de constructii din otel. Acestea trebuie sa corespunda cu marcile de oteluriIndicate in proiect si sa respecte conditiile de calitate din standardele: STAS 1125/ (1, 2 si 5)- 83, STAS 1125/ (3, 4 si 6) - 82, STAS 1126 - 80.

1.2.2 PRESCRIPTII DE EXECUTIEIndreptarea si indoirea pieselor se va face la rece sau la cald, cu respectarea

conditiilor impuse prin STAS 767/ 0 - 88.Indiferent daca se executa trasarea sau daca taierea se face direct, la stabilirea

cotelor de debitare trebuie sa se tina seama ca valorile cotelor din proiect sunt cote finale,


17/370

CS - 11

care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Orientareapieselor fata de directia de laminare poate fi oarecare.

In cazul taierii termice prin procedee automate si semiautomate, marglnile careurmeaza sa ramana libere, precum si cele care nu se topesc complet (pe intreaga grosime)prin sudare, trebuie sa se incadreze in clasa de calitate II, conform STAS 10654/ 1 81.Marginile care se topesc complet prin sudare, precum si toate marginile pleselor care au rol

de fururi, trebuie sa se incadreze in clasa de calitate III.Piesele trebuie sa fie curatate si uscate in zona de efectuare a taierii. Dupa taiereatermica, marglnile taieturii precum si suprafetele adiacente (pe o latime de cel putin 20 mm)se curata de zgura, stropi si prelingeri de metal, precum si de bavuri. Dupa taierea termica,piesele care prezinta neregularitati locale mai mari decit cele prescrise pentru clasa decalitate a taierii (indicata mai sus) se vor remedla.

Operatia de debitare la fierastraul circular se va executa la profilele laminate.Operatia de debitare cu disc abraziv se va executa la corniere, otel lat, otel rotund si tevi desectiune redusa. Operatia de debitare si taiere cu foarfeca ghilotina nu este indicata.Marginile libere sau care nu sint complet topite prin sudare, se prelucreaza prin polizare saurabotare. Marginile care urmeaza sa fie topite complet prin sudare, precum sI marginilepieselor care au rol de fururi nu se prelucreaza.

Inainte de asamblare, piesele trebuie taiate si indreptate (daca este necesar). Ele

trebuie sa vina in contact pe toata suprafata prevazuta si asamblarea sa se faca fara fortarealor. Abaterea dupa indreptare trebuie sa respecte prevederile pct. 2 - 3 - 1. din STAS 767/ 0 -88.

De pe suprafetele care urmeaza sa vina in contad se indeparteaza proeminentele,bavurile, rugina, tundarul si alte impuritati. Aceste suprafete trebuie sa fie perfed uscate.

Tehnologiile de sudare precum si eventualele tratamente termice vor fi stabilite decatre intreprinderea producatoare, folosind numai tehnologii omologate. In tehnologia desudare se vor prevedea ordlnea de executie a cordoanelor de sudura si parametrii optimi airegimurilor de sudare.

Cordoanele de sudura vor trebui sa se incadreze in clasa de calitate indicata inproiedul de executie. Controlul calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si conditiilestabilite in normativul C 15084. Pentru orice defect sau eventuale nepotriviri si abateri fatade documentatia de executie a elementelor de constructii metalice, intreprinderea executantava proceda imediat la remedierea lor, cu avizul scris prealabil al proiedantului.Pregatirea suprafetelor pentru protectia anticoroziva se face in conformitate cu STAS10166/1-77, iar stratele de protectie trebuie sa respecte prevederile din STAS 10702/1-83 siSTAS 10702/2-80.

La reperele debitate se vor verifica dimensiunile reperului, urmarindu-se inscrierea intolerantele admise.

Gaurirea reperelor se executa la masini prin aschiere. Gaurile se executa la diametruldefinitiv numai cu sablon de gaurire acolo unde este indicat in fisele tehnologice aleexecutantului; in rest, toate gaurile se dau la un diametru mai mic cu 5 - 6 mm pentru a fialezate la diametrul final in faza de preasamblare. Forma gaurilor trebuie sa fie circulara sifara fisuri. Peretii gaurilor trebuie sa fie perpendiculari pe suprafata materialului iar muchiilegaurilor sa fie curatate de bavuri.

Dupa operatia de premontaj si demontarea elementelor, se va executa, daca estecazul, operatia de ajustare finala.La receptia finala, intreprinderea producatoare va intocmi adele justificative pentrucontrolul calitativ.

1.2.3 MARCAREA SI COLETAREAIn vederea asamblarii si montarii corecte pe santier a subansamblelor distincte, in

uzina se va face marcarea lor, constind din: marcarea de identificare marcarea de montaj

Marcarea de identificare se aplica tuturor elementelor distinct livrabile. Marcarea de montaj se aplica tuturor subansamblelor distinct livrabile, care se

asambleaza intre ele pe santier.

Daca dimensiunile piesei nu permit inscriptionarea direct pe piesa, atunci marcareade identificare se va face pe o alta placuta din tabla, legata cu sirma de piesa sau colet.


18/370

CS - 12

Ambalarea elementelor de constructii metalice se va face in conformitate cu planelede coletare si documentatia de ambalare intocmita de executant.

Depozitarea elementelor si coletelor se va face pe o platforma special amenajata sicare sa nu fie in contact cu pamantul, sa permita scurgerea apei si sa respecte normele detehnica securitatii muncii.

La stivuirea elementelor se vor lua masuri pentru evitarea deformarilor, prin

interpunerea de distantieri.Se va acorda o atentie deosebita manipularii si depozitarii pieselor, pentru a fi feritede orice avarii.

1.3 CONDITII TEHNOLOGICE LA MONTAJUL CONSTR. DIN OTEL1.3.1 CONDITII GENERALEMontajul constructiilor din otel se face pe baza documentatiei tehnice elaborate de

intreprinderea de montaj, cu respectarea proiectului de executie. Inainte de incepereamontajului se fac verificarile de la pct 4.1 2 din STAS 76710 - 88. De asemenea, se verificadaca exista nepotriviri intre elementele care urmeaza sa fie asamblate. In cazul in care suntnecesare remedieri, acestea se executa pe baza avizului proiectantului.

In cazul cand unele operatii urmeaza sa aiba loc la temperaturi scazute, trebuie

respectate toate prevederile prescriptiilor legale in vigoare privind executarea lucrarilor deconstructii pe timp friguros.La montaj se interzice largirea gaurilor cu domul, prin pilire sau cu flacara (acestea

din urma fiind permisa numai pentru gaurile de trecere destinate suruburilor de ancoraj sinumai cu acordul scris prealabil al proiectantului).

Indepartarea pieselor auxiliare sudate (urechi, cirlige, etc), in conditiile pct. 6 2 2din STAS 767/0-88, se face prin taiere cu ffacara oxiacetilenica, la o distanta suficient demare de suprafata elementului de constructie pentru a nu se produce increstari. Partile dinpiese si cusaturile care ramin se inlatura apoi complet prin polizare, evitindu-se o incalzireprea mare. Dupa aceasta se refac straturile de protectie anticoroziva deteriorate.

1.3.2. RECEPTIA PE SANTIER A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIIDIN OTEL LIVRATE DE UZINA

La receptia elementelor pe santier trebuie sa se tina seama de reglementarile tehnicein vigoare privind receptia lucrarilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausuluisi destinatarului. Cu aceasta ocazie se incheie procese verbale de receptie.

Daca la receptia pe santier se constata o neconcordanta intre calitatea executiei siatestarile de calitate date de executant, elementele respective se resping si se procedeazaconform reglementarilor legale in vigoare.

1.4 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICEStructura metalica a cladirii, face parte din categoria constructiilor supraterane,

constructie pentru care mediul agresiv este format din mediul ambiant .Agresivitatea mediului coroziv se defineste prin intensitatea cu care se manifesta

actiunea mediului coroziv asupra metalului.

Solutia de protectie anticoroziva se stabileste in functie de clasele de agresivitate amediilor in care constructia va fi amplasata si exploatata, precum si de durata ei de viataestimata.

1.4.1 INCADRAREA IN CLASA DE AGRESIVITATE A MEDIULUIMediile agresive atmosferice se clasifica , conform STAS 10128/86, in patru clase de

agresivitate asupra constructiilor din otel.Clasa de agresivitate a mediului in care este amplasata si exploatata constructia se

stabileste in functie de : starea fizica a factorilor agresivi felul mediilor

Cladirea inchisa si cu destinatie de birouri si depozit se incadreaza in clasa deagresivitate 1m neagresive ( ANEXA 1 tab . 4 GP 035 - 98).


19/370

CS - 13

1.4.2 STABILIREA SOLUTIILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVAPentru clasa de agresivitate 1m sistemul de protectie anticoroziva ales este prin

vopsire cu uscarea peliculelor la aer. Din retetele de protectie exemplificate in Ghidul deprotectie , executie si exploatare ( urmarire , interventii ) privind protectia impotriva coroziuniia constructiilor din otel indicativ GP 035 98 s-a ales sistemul alcatuit din : grund G5162 Ac rosu oxid aplicat in doua straturi cu grosimea unui strat de 30 microni email superpolilac E5046 aplicat in trei straturi cu grosimea unui strat de 40 microni.

Durata de viata a acoperirii este estimata la 15-25 ani.Beneficiarul poate alege, cu acordul proiectantului, alt sistem de protectie

exemplificat in ghidul GP 035 98 sistem care sa fie agrementat.

1.4.3 PREGATIREA SUPRAFETELORPregatirea suprafetelor se va face in uzina , prin procedeul de sablare cu nisip , in

urma caruia se obtine gradul de curatare 1 ( conform STAS 10166/1 ).Deasemenea pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se

creeze urmatoarele conditii pentru mediul ambiant : lipsa de praf concentratie cat mai redusa a gazelor agresive temperatura aerului si a pieselor de protejat intre 5 si 40 C umiditatea relativa a aerului sub 70 conform STAS 10702/1

1.4.4. APLICAREA PROTECTIEIAplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face innainte de montarea

elementelor de constructii. Se accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare.Sistemul de protectie se va aplica cu pensula , cu rola sau cu pistolul , conform

indicatiilor date de producatorul de vopsele .Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de

la pregatirea suprafetelor elementelor din otel.Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu , lipsit de incretituri , basici , exfolieri ,

fisuri , neregularitati . Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata

elementului si nuanta culorii sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numaruluide straturi aplicat.Numarul de straturi al sistemului de acoperire , aplicat pe suprafata pieselor de otel

trebuie sa realizeze grosimea totala minima prevazuta , inclusiv la colturi si muchii ( 170microni - tab. 5 Ghid G035-98 ).

Dupa montarea elementelor vopsite se va verifica starea stratului de protectie si se vatrece la remedieri locale sau la aplicarea unui strat de finisare generala.

La executia protectiilor anticorozive trebuie sa se respecte reglementarile privindprotectia mediului inconjurator si regulile de protectia muncii , corespunzatoare legilor siinstructiunilor in vigoare , precum si P.S.I.

1.4.5 PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA.

STAS 10108/0-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelordin oel. (M-SR 6/85);STAS 767/0-88 Constucii civile, industriale si agricole. Construcii din oel.

Condiii generale de calitate;STAS 500/1-89 Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii generale

tehnice de calitate;STAS 568/86 Oel laminat la cald. Oel I;STAS 564/86 Oel laminat la cald. Oel U;STAS 424/91 Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale;STAS 395/88 Oel laminat la cald. Oel lat;STAS 505/86 Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de

calitate;STAS 334/88 Oel laminat la cald. Oel ptrat;

STAS 2350-92 Suruburi pentru fundaii. Clasa de execuie C;STAS 8600-79 Construcii civile, industriale si agrozootehnice.


20/370

CS - 14

Tolerane si asamblri n construcii. Sistem de tolerane;STAS 10564/1-81 Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a tieturilor;STAS 10214/84 Defectoscopie cu lichide penetrante;STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiaii penetrante.

Condiii de observare a radiografiilor;STAS 6967/88 ncercri mecanice ale metalelor. Clasificare;

STAS 5540-8-88 ncercri ale mbinarilor sudate cap la cap. ncercarea la ndoire a epruvetelor cu crestatura;STAS 2015/1-83 Fonte si oeluri. Luarea probelor pentru determinarea

compoziiei chimice;STAS 6843-75 ncercrile metalelor. ncercarea la traciune la temperaturi sczute;STAS 8796/1-80 Organe de asamblare de nalta rezisten folosite cu

pretensionarela mbinarea structurilor din oel. Suruburi IP.Dimensiuni;

STAS 8796/2-80 Organe de asamblare de nalt rezisten folosite cupretensionare,

la mbinarea structurilor din oel. Piulie IP. Dimensiuni;STAS 8796/3-89 Organe de asamblare de nalt rezisten folosite cu

pretensionare,

la mbinarea structurilor din oel. saibe IP;STAS 8796/4-89 Organe de asamblare de nalta rezisten folosite prinpretensionare la mbinarea structurilor din oel. Condiiitehnice generale de calitate;

STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Tehnologie general;STAS 5555/2-80 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare siterminologie;STAS 7194-79 Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz;STAS 8299-78 Clasificarea si simbolizarea defectelor mbinrilor sudate prin topire

pe baza radiografiilor;STAS 6726-85 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea

oelurilor sub strat de flux;STAS 9101/2-86 mbinri sudate. Abateri limit la dimensiuni fr indicaii de

tolerane ale mbinrilor sudate din aluminiu si aliaje dinaluminiu;STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea o elurilor

cu arc electric. Condiii tehnice generale de calitate;STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea oelurilor

carbon si slab aliate. Tipuri si condiii tehnice;STAS 10123/2-84 Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea cuplurilor

srm-flux pentru sudarea oelurilor carbon si slab aliate;STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Srm plin din oel pentru sudare;STAS 101023/1-84 Sudarea metalelor. Clasificarea si simbolizarea fluxurilor

pentru sudarea o elurilor carbon si slab aliate;STAS 10014-81 Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de

deplasare a electrozilor nvelii;STAS 7084/3-86 Defectele mbinrilor sudate. Fisuri. Clasificare siterminologie;STAS 9552/87 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea mbinrilor

sudate prin topire;STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiaii penetrante.

Examinarea radiografic a materialelor metalice.Condiii tehnice generale;

STAS 6726/85 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudareaoelurilor sub strat de flux;

STAS 12255-84 mbinri sudate cap la capale tevilor din oel.Formele si dimensiunile rosturilor;

STAS 5540/1-85 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. Probe siepruvete;

STAS 5540/2-82 ncercri mecanice ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la traciune;


21/370

CS - 15

STAS 55403-81 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea ndoire a epruvetei fr cresttur;

STAS 5540/4-86 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercareala ncovoiere prin foc;

STAS 5540/5-85 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea laduritate;

STAS 5540/6-77 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea deaplatisare;STAS 5976/1-82 ncercri mecanice ale sudurilor de col;STAS 7356/1-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare

manual cu arc electric, elecrozi nvelii;STAS 7356/2-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare

manual cu arc electric sub strat de flux;STAS 7356/4-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare

electric n baie de zgur;STAS 10221-83 ncercrile metalelor. ncercarea de fisurare, la cald, a

metalului depus prin sudare;STAS 10128/86 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din

otel

STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor suprateranedin otel. Pregatirea mecanica a suprafetelor.STAS 10702/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane

din otel. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.C 133-82 Instruciuni tehnice privind mbinarea elementelor de

construcii metalice cu suruburi pretensionate de naltrezisten;

C 150-99 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel aleconstruciilor civile, inustriale si agricole;

P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilorde locuine social-culturale, agrozootehnice si industriale;

P118-93 Norme tehnice de proiectare si realizarea construciilorprivind protecia la aciunea focului;

Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si MinisterulSanatatii cu Ord. nr. 34/1975 si 60/1975. Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj , aprobate de M. C. Ind.

cu Ord. nr. 1233 / D / 1980. Ghid de protectie, executie si exploatare ( urmarire , interventii ) privind protectia

impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicativ G035 98.

1.5 VOPSIREA CONFECTIILOR METALICE.Toate zonele elementelor structurii metalice care vor fi sub suprafa\a terenului si nu

se inglobeaza in beton, se vor trata cu o acoperire bituminoas.Vopsirea finala se face dupa montarea definitiva.Resturile si locurile in care s-ar putea aduna ape se astupa cu chit din miniu de Pb.

Dupa repararea straturilor de vopsea date in uzina se aplica ultimul strat de vopsea.Vopseaua trebui sa fie uniforma, aderenta, facuta fara basici, fara locuri neacoperitesau acoperite inegal .

In primul an de exploatare investitorul trebuie sa urmareasca starea constructiilormetalice, in special: daca incercarile reale nu le depasesc pe cele avute in vedere la proiectare; daca nu apar in elementele de constructii deformatii vizibile; starea imbinarilor; daca nu apar fisuri in suduri sau in materialul de baza; comportarea protectiei contra coroziunii;

La cererea comisiei de receptie, intreprinderea care a executat montajul va prezentasi o scurta sinteza a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate la montaj, precum si aremedierilor si modificarilor executate.

Daca apar defecte sau deformatii vizibile se va anunta imediat proiectantul pentruindicarea masurilor de remediere.


22/370

CS - 16

1.6 RECEPTIA CONSTRUCTIILOR DIN OTELVerificarea calitatii constructiei din otel se face conform reglementarilor tehnice

specifice in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie.Pentru constructia din otel care intra in componenta oblectivului de receptionat,

intreprinderea care a executat montajul trebuie sa puna la dispozitia comisiei de receptiepreliminara toate documentele care atesta (caIitatea lucrarilor conform pct. 5.3.2. din STAS767/0 88.



23/370

CS - 17

CAPITOLUL DE LUCRARI : ZIDARIE

1/ GENERALITATI1.1. Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta obiectelorsi care se executa din: caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale,blocuri din beton cu agregate usoare, blocuri si placi din beton celular autoclavizat, caramizi

presate din sticla, etc.2/ STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA2.1.STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor;2.2.STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli;2.3.STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald, marci si conditii generale de calitate;2.4.STAS 6472/3-80 Fizica constructiilor termotehnica, calculul termotehnic al elementelor deinchidere al cladirilor;2.5.STAS 6793-82 Constructii civile industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fumpentru focare obisnuite la constructii civile;2.6.STAS 457-80 Caramizi pline;2.7.STAS 6187/2-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale;2.8.STAS 8560-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale;2.9.STAS 6029-80 Blocuri mici de beton cu agregate usoare;2.10.STAS 7344-70 Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice simecanice.2.11.STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate;2.12.STAS 10832-80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmare;2.13.STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare;2.14.STAS 11554-80 Profile U din sticla;2.15.STAS 10690-80 Caramizi presate din sticla cu goluri;2.16.STAS 2863/1,2-76 Piese presate din sticla pentru constructii;2.17.STAS 5185/1-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.Conditii tehnice decalitate;2.18.STAS 130-76 Produse refractare. Clasificare;2.19.STAS 131-78 Caramizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;2.20.STAS 6250-74 Produse refractare. Umeri pentru bolta. Forme si dimensiuni;2.21.STAS 137 - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Conditii tehnice decalitate;2.22.P2 - 85 Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din zidarie;2.23.P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilordin elemente din beton celular autoclavizat;2.24.C 14 - 82 Normativul pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare lalucrari de zidarie;2.25.P 100 - 81 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,socialculturale, agrozootehnice si industriale;2.26.C 17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie sitencuiala2.27.C 140-79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat2.28. P 118 - 83 Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia laactiunea focului2.29. C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiiaferente.2.30. NTR 9059 - 80 Fisii ceramice cu goluri orizontale3/ MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIESCRESPECTATE3.1. Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa intruneasca conditiile de marca,dimensiune si calitate prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor sinormativelor mentionate mai sus.3.2. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele sevor executa din materiale aprobate.4/ MATERIALE SI PRODUSE4.1. Caramizi pline STAS 457-80 pentru executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si realizareaprotectiei hidroizolatiei verticale.


24/370

CS - 18

4.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 - 80.4.3. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti.4.4. Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.4.5. Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35, GBN 50, STAS 10832-80.4.6. Mortare pentru executarea zidariei marca M 25 Z, M 10 Z, pentru zidarie obisnuita dincaramida sau inlocuitori BCA M 100 Z pentru zidarii speciale la cosuri de fum izolate si zidarii

traforate pentru parapete STAS 1030-85.4.7. Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 - STAS 438/1-80.4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta); OB 37, OB 30,STAS 438/1., STNB, STAS 438/2-80.4.9. Beton marca minima B 150 in elemente din beton armat inglobate in zidarii (centuri,buiandrugi, stilpisori) STAS 3622-79.5/ LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.Elementele armate din B.C.A. se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil,care nu pateaza, balotate si cu muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic inconformitate cu STAS 10832-76. Elementele nearmate se livreaza in pachete paletizate sauin pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nupateaza, vor fi balotate si vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic

in conformitate cu STAS 10833 - 80. Se interzice scoaterea materialului de protectieimpermeabil cu care se livreaza pachetele din fabrica pina in momentul punerii in opera amaterialului.5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele de transport auto si cale feratasi alte manipulari se fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare. Descarcarea siincarcarea elementelor din si in mijloacele auto se poate face si cu motostivuitoare echipatecu furca.5.3. Manipularea, incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei, in care materialulurmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare aapelor meteorice.- Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o inaltime mai mare de 2,4 m.- Se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate.- In depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitareapachetelor pe o inaltime maxima de 3,5 m.- Depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face in stivade cel mult 1,50 m inaltime.- Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta aacestuia in momentul depozitarii.- Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.5.5. Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractate, trailere si alte mijloacede transport corespunzator.5.6. Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a santierelor,de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la careurmeaza a se face transportul.- Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,bene sau pompe, iar pe distantele mari de la statia de preparare a mortarului pina la punctulde punere in lucrare, transportul se face cu autocamioane, bene speciale sau autoagitatoare.- Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.- Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sinturmatoarele: . sa fie etanse. sa fie curate (fara mortar vechi aderent). sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida- Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:. la sfirsitul schimbului de lucru. la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 0re.- Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:- buncarul de transfer, din care la rindul sau prin basculare se incarca in pompe, benespeciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;- lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive


25/370


26/370

CS - 20

6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ, functie de tipulde caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continuu launul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de lacel de-al doilea zid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul zid, s.a.m.d. Taiereacaramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi,intersectii, ramificatii, etc. se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta

electrica sau cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale se folosesc jumatati deblocuri care se livreaza odata cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale. Se interzicetaierea blocurilor cu ciocanul.6.3.5. Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate, seva executa cu caramizi asezate in lung.6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de betonarmat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscatecu pistolul conform prevederilor mai sus aratate. Inainte de executarea zidariei de umplutura,pe suprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de mortar deciment iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cumortar.6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte abarelor de armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armaturii in

rosturile orizontale.6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se realizeaza dincarcase prefabricate (cazul curent) acestea se vor monta inainte de executarea zidarieilegindu-le de mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontaleale acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in mortarmarca 50, obtinut cind este cazul prin imbogatirea locala a dozajului de ciment. Rosturilezidariei din dreptul stilpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adincime de cca 2 cm pentrurealizarea unei legaturi cit mai bune cu stilpisorii. Turnarea betonului se face in straturi cuinaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea betonului seface cu vergele. Se interzice in acest scop utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cuciocanul.6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a goluluicite 3 ghermele la fiecare gol de usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra. Ghermeleledin lemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate de 2...3 ori intr-o baie de bitumfierbinte.6.3.10. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplutefolosindu-se mortar de aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta numai olane situburi de beton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioaraa cosului sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se vor spoicu var. La executarea cosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 -82,Constructii civile industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuitela constructii civile. Prescriptii generale, precum si de prevederile mai sus aratate.6.2.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte,paralele si de grosime egala. In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului,care se aseaza pe marginea rindului de zidarie imediat inferior, celui care se executa.Rostuirea se face cu mortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit. Mortarulscurs pe fatada si petele lasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala binecu apa.6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se vaexecuta intre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul dintrezidarie si diafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei. Inzone seismice de grad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel beton(inglobate in rosturi orizontale). Ancorarea se face cu mustati 6 mm avind lungimea de cca30 cm, scoase din diafragma sau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate. Mustatile se vorprevedea la intervale de cite 90 cm pe orizontala si 60 cm pe verticala si se vor indoi indreptul rosturilor orizontale, inglobindu-se in mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidarieise va face pe toata lungimea lor cu bare de otel beton 6 8 mm, la intervale de cite 60 cmpe inaltime. Barele se vor ancora la intervale de cca 90 cm de mustatile scoase in acest scopdin diafragma precum si de mustatile scoase din diafragmele transversale sau din stilp.


27/370

CS - 21

6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu goluriorizontale se vor fixa in dibluri de lemn care se prevad in goluri executate cu ajutorul uneifreze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.6.3.14. Fixarea timplariei, a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a conductorilorelectrici se va face dupa intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a.Timplaria si obiectele sanitare care se prind de pereti se vor fixa cu suruburi pentru lemn

prevazute cu dibluri din material plastic.6.3.15. Elemente nearmate din b.c.a. Executarea zidariilor din blocuri si placi din b.c.a. se vaface conform anexei 6, precum si prevederilor din STAS 10509/1-82, Lucrari de zidarie,Calculul si alcatuirea elementelor.6.3.16. La zidariile din blocuri si placi din b.c.a. se va tine seama si de prevederile STAS10109-82. Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi, carese obtine prin taierea celor intregi cu fierastraul special din trusa pentru lucrari de zidarie. Seinterzice inlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la pereti exteriori. Tesereazidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fidecalate cu 1/2 pina la 1/4 din bloc.Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretiiportanti longitudinali si tranversali se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte. Succesiuneaetapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure

posibilitatea realizarii teserii in trepte. Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se vaface conform instructiunilor tehnice C 126 - 75. Zidaria neportanta de umplutura se va ancorade structura. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau din otel beton

6 mm.6.4. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA6.4.1. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conformprevederilor cap.4 din NORMATIVUL C 56 - 85de catre seful de echipa si maistrul, iar lalucrari ascunse si de catre ajutorul sefului de brigada si reprezentantul beneficiarului.6.4.2. Pentru elemente de beton armat care intra in compunerea zidariilor se aplicaprevederile cap.5 din NORMATIVUL C 56 - 80. Rezultatul tuturor verificarilor care se referala zidarii portante ce urmeaza a se tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica, seinscrie in procesele verbale de lucrari ascunse.6.4.3. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.6.4.4. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au constataturmatoarele:a) Zidarii- Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla, interzicindu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;- Se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea inopera;- Pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata decele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;- Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicindu-sefolosirea celor cu stirbituri sau colturi rupte;- Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foartehidroscopice) interzicinduse utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarenecoresopunzatoare;- Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja demortar cit mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazutede normativele P 2 - 85; C 14 - 82 si in instructiunile tehnice P 104 - 83;- 8...13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare;- 7...8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;- 10...11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;- 4...5 cm la zidaria din caramizi de sticla;- Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificindu-se forma, dimensiunile lor,protectia impotriva umiditatii, conform prevederilor din normativul P 2 - 85.b) Pereti- Se va examina starea suprafetelor fisiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla,interzicinduse folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati;


28/370

CS - 22

- La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde proiectului deexecutie;- Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificindu-se borna, dimensiunile lor siprotectia impotriva umiditatii;- Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decit numai dupa ce vor fi verificateexistenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se

executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.Verificarea calitatii executiei zidurilor consta din urmatoarele:- prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind,astfel ca suprapunerea caramizilor din doua rinduri succesive pe inaltime sa se faca peminimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime: la blocurile ceramice dinbeton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturileverticale sint tesute la fiecare rind ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;- la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca tesereaverticala s-a facut la fiecare rind, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;- la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si orizontaleastfel incit grosimea rosturilor sa nu depaseasca 8...10 mm; rosturile verticale la zidarie dincaramizi de sticla nu sint tesute ca in cazul zidariilor obisnuite;- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5...20

rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sase inscrie in limitele abaterilor admisibile;- vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sint umplutecomplet cu mortar cu exceptia adincimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu seadmit rosturi neumplute;- orizontalitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptaruluila toate zidurile;- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile siintersectiile, asigurindu-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 - 85 siinstructiunile tehnice C 190 - 79 si C 198 - 79;- grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se vaface prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptareaplicate pe ambele fete ale zidului.Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetica arezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect;- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb sidreptarului cu lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face in cite 3 puncte pe inaltime lafiecare zid;- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafatazidului a unui dreptar cu lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, adistantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. Verificarea se face pe toate zidurile.Lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri severifica prin masurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cudimensiunile din proiect.6.4.5. La zidaria armata se mai verifica urmatoarele:- daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute inproiect;- prin masuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinindseama ca aceasta trebuie sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm;totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturiloreste de ciment si are cel putin 2 cm grosime.6.4.6. La zidaria complexa, definita conform normativului C 126 - 75 se va verifica la fiecarestilpisor de beton armat urmatoarele:- trasarea pozitiei stilpisorilor;- sortimentul si diametrele armaturilor;- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cind acestia sint prevazuti inproiect);- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care serealizeaza legatura dintre stilpisori si zidarie;- cofrarea si betonarea stilpisorilor.


29/370

CS - 23

6.4.7. La zidaria mixta definita conform normativului P 2 - 85 pe linga cele aratate se vaacorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele debeton; in acest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea rind se aseaza cite o caramidala intervale de maximum 1 mm in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe inaltimeaacestuia, totodata se va controla daca cel putin 1 m pe inaltime se executa un rind continuude legaturi in caramizi asezate transversal.

6.4.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a.verificarile constau din urmatoarele:- se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stilpi si diafragme se executaconform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancoraresau dimensiunile platbandelorm sectiunile in care se face ancorarea, modul de fixare aancorajelor de elementele de beton armat;- sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticaledintre zidarie si stilpi sau diafragme, sint umplute complet cu mortar; se va controla dacasuprafetele stilpilor sau iafragmele de beton care vine in contact cu zidaria se ancoreaza cumortar de ciment.6.4.9. La zidaria refractara, pe linga cele aratate se vor verifica urmatoarele:- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicata folosirea cheilor cu grosimi prea miciin partea inferioara);

- executarea rosturilor de dilatare in zidaria cuptoarelor si a canalelor de fum;- impanarea captuselii cosurilor de fum in structura de rezistenta, tronsonarea izolatiei termicecatre captuseala si cos precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest in dreptul consolelor;- modul de realizare a zidariei canalelor de fum independent cu captuseala cosurilor,etansarea facindu-se cu snur de azbest;6.4.10. Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidariiportante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. Deasemenea, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care aurol de izolare termica sau fonica.6.5. ABATERI LIMITAAbaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoaresint conform tabelului:


30/370

CS - 24


31/370

CS - 25

7/ VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in vedereareceptionarii lucrarilor de zidarie sint cele aratate in STAS 10109/1-82 si in Normativ pentruverificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56 - 85.Laincheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza caroracomisia de receptie incheie un proces verbal in care sa se consemneze verificarile efectuate,

rezultatele obtinute si concluzii cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.7.2. Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului proceselorverbale de lucrari ascunsem a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de incercaresau a actelor incheiate cu comisia executarii remedierilor, precum si a dispozitii

Caiete de Sarcini General CIRK Deveselu Se

Documents

Transcript of Caiete de Sarcini General CIRK Deveselu Se