67173351 Vol II Caiete de Sarcini MODEL

Lucrarea :”BAZA SPORTIVA MULTIFUNCTIONALA”

COMUNA PUI,JUD. HUNEDOARA

VOLUMUL II – CAIETE DE SARCINI

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL COM. PUI JUDETUL HUNEDOARA

FAZA DE PROIECTARE: PT

PROIECTANT: SC GLOBAL FINANCIAL GROUP SRL BUCURESTI

COD DOCUMENTATIE: 13/2008 actualizare : 0

BUCURESTI- 2008 –

GLOBAL FINANCIAL GROUP Bucureşti, Sector 4, B-dul Unirii, nr 6, Tel: 021 336 26 86, Fax: 021 336 26 87, Mobil: 0721 30 45 45

www.globalfinancial.ro, [email protected]

http://www.globalfinancial.ro/

FIŞA DE RESPONSABILITĂŢI

Proiectant general: GLOBAL FINANCIAL GROUP Adresa: Bucureşti, Sector 4, B-dul Unirii, nr 6 CUI: RO 16828655Nr. Inreg: J40/16173/2004Tel: 021 336 26 86Fax: 021 336 26 87Mobil: 0721 30 45 45, 0721 737 060 Web: www.globalfinancial.ro e-mail: [email protected]

COLECTIV DE ELABORARE: Numele Semnatura

Sef proiect: ing. Ion Stanciu

Proiectant de specialitate: arh. Maria Cioata

Desenat AUTOCAD: ing. Dragos Ilie

http://www.globalfinancial.ro/

Proiect tehnic – Baza sportiva multifunctionala, Com. Pui, Jud. Hunedoara Cod: 13/2008

2.1. CSC – CAIETE DE SARCINI STRUCTURĂ

CUPRINSA. Caiet de sarcini terasamenteB. Caiet de sarcini cofrajeC. Caiet de sarcini armaturiD. Caiet de sarcini betoane

A. CAIET DE SARCINI TERASAMENTE1.1. GeneralităţiPentru realizarea infrastructurii este necesară o săpătură generală şi sapătură manuală pentru

fundaţii. Săpătura generala se va face mecanizat fara taluze pe laturi.1.2. Standarde şi normative de referinţă

-C 169-8 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.- NP 112-04: Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa.- P 56-85 : Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.- P7 – 92 : Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate, pe pământ sensibil la umezire- C251-94 : Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda înbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.- NE – 001– 96 Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari. (MLPAT 11/N/12.02.96 publicxat în B.C.-96).

1.1. Prevederi generaleLucrările de terasamente vor fi demarate după efectuarea operaţiunilor de predare - primire a amplasamentului, a trasării şi materializării axelor principale ale construcţiilor şi cotei zero, consemnate în procesul-verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor.1.2. Execuţia lucrărilorSăpătura se va face conform planului de excavaţii, urmărind ca :

- înainte de începerea săpăturilor pentru fundaţii, este absolut necesar casuprafaţa terenului să fie curăţată, cu pante de scurgeri spre exterior, pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitaţii;

- toate lucrările se vor efectua pe tronsoane, fără întreruperi şi în timpul cel mai scurt, pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ în timpul execuţiei;

- geometria generală să respecte indicaţiile din planşe;-ultimul strat de pământ, de circa 10 cm, grosime, din săpătura fundaţiei se execută manual pe porţiuni, eşalonate în timp – pe măsura posibilităţilor de execuţie în zona respectivă – şi imediat se toarnă betonul, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaţiile de umiditate.

- în situaţia în care la cota de fundare din proiect nu s-a interceptat stratul de teren indicat în proiect, se va solicita proiectantul pentru a decide o soluţia de continuare a lucrărilor.

1.3. Protecţia lucrărilor Groapa de fundare va fi protejată de scurgerea apelor din precipitaţii prin pante spre exterior,

îndepărtând-le astfel din incintă.1.4. Toleranţele admise sunt cele stabilite prin STAS 9824/1–87 la trasarea construcţiilor

în teren.1.5. Verificarea în vederea recepţiei Întrucât ultimul strat de 10 cm urmează a se săpa imediat înainte de turnarea betonului fundaţiei, recepţia terenului de fundare se va face după eliminarea acestui strat. Se va solicita geologul şi proiectantul structurist pentru recepţia terenului de fundare.Măsurători şi decontări

©Global Financial Group Bucuresti Vol. II-Caiete de sarcini pag. 3


Săpăturile se vor deconta la mc real executat manual.

B. CAIET DE SARCINI COFRAJESe vor folosi cofraje din panouri refolosibile cu astereală din scânduri de răşinoase si din placaj de 15 mm grosime. Ele vor asigura suprafeţe plane de beton, iar sub presiunea betonului proaspăt trebuie să nu permită deformări care să depăşească deformările limită admise. Se vor respecta prevederile din:

- STAS 7009-79 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări înconstrucţii. Terminologie;

- STAS 8600-79 – Idem. Sistem de toleranţe;- STAS 10265-75 – Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de

bază;- NE-012-99 – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat.Înainte de montarea cofrajelor pentru fundaţii, pereţi şi plăci se vor verifica şi recepţiona armăturile montate, se va pregăti rostul de betonare prin buciardare manuală, suflare cu aer şi spălare cu jet de apă sub presiune.La montarea cofrajelor se vor respecta dimensiunile secţiunilor ce se betonează şi stratul de acoperire al armăturilor.Panourile de cofraj trebuie să fie etanşe, curate şi unse, iar la montare se va verifica alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire.Decofrarea se va face cu mare grijă, prin slăbirea treptată a pieselor fixe, fără şocuri, sub supravegherea conducătorului lucrării, începând din zona centrală către reazemele elementelor. Panourile şi piesele de susţinere se vor curăţa, interzicându-se folosirea de panouri necurăţate sau neunse.Abateri şi toleranţeAbaterile admisibile sunt precizate în Anexa III.1.1 din NE-012-99.Controlul şi recepţionarea lucrărilor de cofrajSe va verifica:

- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;- asigurarea etanşeităţii;- dimensiunile elementelor ce urmează a fi betonate;- existenţa distanţierilor- montarea pieselor ce urmează a fi montate în beton;- poziţia golurilor.

După verificare, se va proceda la consemnarea celor constatate în proces verbal de lucrări ascunse.Măsurători şi decontăriCofrajele şi susţinerile acestora se măsoară şi se plătesc la mp.

C. CAIET DE SARCINI ARMĂTURITipurile de armături (mărci şi diametre) prevăzute în proiect sunt în producţia curentă din ţară (STAS 438/1-89) şi se vor procura numai însoţite de certificate de calitate. În cadrul tuturor operaţiunilor aferente armăturilor privind: transportul, depozitarea, fasonarea, montarea, etc. se vor respecta prevederile normativului NE-012-99.Montarea armăturilor poate să înceapă numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor. Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului. Armăturile se vor lega cu sârmă neagră. Abateri şi toleranţeAbaterile limită sunt precizate în anexa II.2 din NE-012-99.Controlul şi recepţionarea lucrărilor de armareSe va verifica:

- numărul, diametrul şi poziţia armăturii în diferite secţiuni transversale;- distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de fixare;



- poziţia înădirilor şi lungimile de petrecere ale barelor.Măsurători şi decontăriFasonarea şi montarea armăturilor de oţel beton se măsoară şi se decontează la kilogram.

D. CAIET DE SARCINI BETOANEBetonul folosit în prezentul proiect se află în producţia curentă a staţiilor de betoane. Se va pune în operă numai beton însoţit de certificat de calitate care să ateste clasa indicată în proiect.La execuţie se vor respecta prevederile din:- STAS 790-84 - Apa pentru betoane şi mortare

- NE-012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat

Execuţia lucrărilorClasele de beton prevăzute în proiect sunt:

- C 8/10 (Bc 10) pentru blocul de fundatie;- C 12/15 (Bc 15) in cuzineti- C 16/20 (Bc 20) în elementele construcţiei.

Rosturile de betonare se vor trata prin buciardare manuală, spălare cu jet de apă şi suflare cu aer comprimat.Materiale folositeCimentul folosit la prepararea betonului este de marca M30.Sorturile de agregate 16-31mm se vor utiliza, cu specificaţiile respective clasei de beton. Adoptarea altor sorturi este permisă numai cu acordul proiectantului.Apa folosită la prepararea betoanelor va proveni din reţeaua publică de alimentare. Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, componentele betonului trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul NE-012-99.Control şi verificăriÎnainte de betonare, se vor face verificări privind armăturile, cofrajele, etc. în vederea atestării calităţii lucrărilor ce devin ascunse. Reguli generale de turnare a betonului1. Punerea în operă a betonului se va face în max. o oră din momentul plecării betonului din staţie,

funcţie de temperatura amestecului (tipul de ciment).2. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu va fi mai mare de 1,5m. 3. Betonul trebuie sa fie răspândit uniform în lungul elementului.4. Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.5. Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.6. Durata maximă a întreruperii de betonare, pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la

reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-99 cap.12.3Betonarea va fi supravegheată în permanenţă de un inginer numit de conducerea unităţii executante. Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna: data şi ora începerii şi terminării betonării, volumul de beton pus în lucrare, indicativele seriilor de probe prelevate, măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor etc.)Se va urmări dacă se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor. La decofrare se vor verifica: aspectul elementelor, dimensiunile secţiunii transversale, distanţe, poziţia armăturilor înglobate în elemente ce se toarnă ulterior.Măsurători şi decontăriBetonul preparat în staţii centralizate se măsoară şi se decontează la mc.Punerea în operă a betonului se măsoară şi se decontează la mc.

Întocmit,Ing. I. Stanciu



2.2. CSA - CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA

CUPRINS1. Caiet de sarcini general pentru executarea lucrarilor de arhitectura.2. Zidarii3. Tencuieli interioare4. Pardoseli gresie5. Mortare si sape6. Tamplarie din PVC 7. Geam termopan8. Tencuieli exterioare-tip Baumit9. Placaje ceramice10. Hidro si termoizolatii11. Pardoseli PVC Tarchet12. Vopsitorii13. Sarpanta14. Tabla tip tigla15. Balustrade metalice16. Plasa bordurata

1. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARHITECTURĂ

GENERALITĂŢI Prevederile cuprinse în acest „Caiet de sarcini general pentru executarea lucrarilor de arhitectura” numit de acum înainte CSGA, sunt aplicabile şi obligatorii la lucrările de arhitectură, cuprinse în proiect.

Sunt cuprinse caiete de sarcini pentru lucrările de arhitectură, cum ar fi: elemente de compartimentare ale clădirii, pentru finisaje – denumite în continuare lucrări de arhitectură.

În caietele de sarcini privind lucrările de arhitectură care urmează se fac trimiteri la aceste prevederi generale şi sunt cuprinse prevederi specifice fiecărei categorii de lucrări.Construcţia, funcţie de gradul de importanţă conferit obiectului reclamă respectarea unui anumit nivel de calitate în realizarea lucrărilor şi impune în consecinţă o activitate riguroasă de urmărire permanentă pe tot parcursul execuţiei.Se va putea asigura astfel o corectă verificare şi recepţionare a fazelor intermediare şi a celei finale.Antreprenorul, conform condiţiilor generale şi speciale de contractare, are obligaţia să studieze documentaţia pusă la dispoziţie de investitor. Să obţină ori ce alte informaţii considerate de el necesarepri condiţiile şi dificultăţile de execuţie a lucrărilor de arhitectură.Pe durata execuţiei, antreprenorul va lua toate măsurile care se impun pentru a respecta condiţiile de realizare a lucrărilor de arhitectură în conformitate cu cerinţele impuse de documentaţiile de contractare.Detaliile de execuţie, calitatea materialelor şi tehnologiile de punere în operă se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini şi eventualelor precizări făcute de proiectant. Înaintea începerii lucrărilor antreprenorul, poate prezenta şi o altă propunere de tehnologie de execuţie faţă de cea prevăzută în proiect, dar va trebui să o supună spre aprobare proiectantului şi investitorului. Noua tehnologie, propusă şi aprobată, va respecta condiţiile de calitate impuse de lucrarea respectivă.Investitorul şi proiectantul îşi rezervă dreptul ca, înainte sau după începerea lucrărilor să opereze adaptări sau modificări faţă de proiect , în vederea asigurării calităţii, ca urmare a apariţiei unor materiale sau tehnologii noi.



În toate activităţile de pe şantier vor fi respectate norme de protecţia muncii şi cele de prevenire a incendiilor.MATERIALE SI PRODUSEMaterialele şi produsele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să fie de foarte bună calitate, cu aspect corespunzător, în condiţii de preţ optim şi cu garanţie de lungă durată dată de furnizor;- producătorul să poată asigura constanţa calităţilor fizico-chimice (stabilitate chimică, dimensională, etc,) şi vizuale (culoare, textură, etc.)- să corespundă specificului funcţional al spaţiilor unde sunt aplicate;- să fie agrementate tehnic în condiţiile stipulate de legea nr.10/1995;- producătorul să furnizeze date complete privind tehnologia de punere în operă (unde este cazul);- să existe forţă de muncă specializată pentru lucrări cu astfel de materiale.Se va organiza şi urmări cu rigurozitate controlul calităţii materialelor intrate în şantier pentru certificarea lor înainte de punere în operă.MOSTRE Şi TESTĂRIAntreprenorul va prezenta una sau mai mult mostre de produse însoţite de certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizării de către proiectant) pentru toate categoriile de lucrări prevăzute în proiect.Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenţa: certificatului de calitate emis de unitatea importatoare sau de cea care asigură desfacerea. Cu această ocazie se va face echivalarea cu materialele prevăzute în proiect luându-se în considerare toţi parametrii de calitate, după care se va obţine avizul proiectantului şi investitorului.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARELivrarea materialelor şi produselor se va face conform recomandărilor din capitolele respective ale normativelor specifice în vigoare şi va fi însoţită de certificat de calitate.În cazul în care livrarea se face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificate de garanţie corespunzătoare loturilor livrate.Depozitarea şi manipularea produselor şi materialelor prevăzute în proiect trebuie să se facă separat, pe tipuri de materiale în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:- evitarea condiţiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară.Se vor respecta instrucţiunile scrise ale producătorului, privind manipularea, depozitarea şi protecţia materialelor şi produselor respectiveEXECUTAREA LUCRARILORAntreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului şi acestor caiete de sarcini, ţinând cont de normativele specifice categoriei de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare.Se vor respecta de asemenea instrucţiunile scrise ale producătorului, privind execuţia lucrărilor respective.Înainte de începera lucrărilor propriuzise la o anume categorie de lucrări se vor executa operaţiunile pregătitoare necesare şi anume:Verificarea lucrărilor ce trebuie complet terminate înaintea de executarea respectivei lucrări. Dacă situaţia concretă nu este conformă cu proiectul se va solicita reexaminarea soluţiei de către proiectant. Execuţia lucrărilor va fi asigurată de personal calificat şi înalt calificat pentru fiecare specialitate şi urmărită de cadre tehnice având cunoştinţe de nivel superior în practicarea profesiei.Nu se admit modificări de soluţiei tehnice sau de partiu fără acordul expres al proiectantului de specialitate. Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, şi respectarea normelor legale, au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificării calităţii.Precizările şi recomandările cuprinse în caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul putând lua orice măsură pe care o consideră necesară şi eficientă şi care se înscrie în prevederile actuale, normative, în vederea asigurării sau creşterii calităţii lucrărilor.



Pe parcursul execuţiei va fi respectat programul de control al calităţii lucrărilor pe şantier cuprins în proiectul de execuţie al fiecărui obiect şi care precizează fazele determinate la care vor fi convocaţi din timp delegaţii beneficiarului şi ai inspecţiei teritoriale pentru calitatea în construcţie.Se vor întocmi de către organele de control ale beneficiarului procese verbale de calitate a execuţiei lucrărilor ascunse.Pe întregul parcurs al lucrărilor se vor face verificări privind corespondenţa întocmai a acestora cu soluţiile şi prevederile proiectantului şi cu specificaţiile tehnice specifice, în limitele indicatorilor de calitate, abaterilor şi toleranţelor admisibile prevăzute de aceştia.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe va verifica realizarea lucrării conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini respective cu respectarea instrucţiunilor scrise ale producătorului de material sau ansamblu (unde este cazul), în vederea asigurării condiţiilor de calitate cerute.Respectarea condiţie tehnice de calitate trebuie urmărită permanent de antreprenor (prin şefii formaţiilor de lucru) şi de investitor (prin personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrull activităţii de îndrumare şi supraveghere)Se vor efectua verificări:a. Pe parcursul execuţiei pentru toate categoriile de lucrări, înainte ca ele să devină ascunse prin

acoperire cu alte categorii de lucrări destinate a rămâne vizibile.b. La terminarea unei faze de lucru;c. La recepţia preliminară a obiectelorVerificările de la poziţiile a. şi b. se efectuează conform anexei I.1. (Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente) din capitolul de prevederi generale ale normativului C 56-85, iar cele de la poziţia c. conform reglementărilor în vigoare privind recepţia obiectivelor de investiţie.Se vor întocmi de către organele de control ale beneficiarului procese verbale de calitate a execuţiei lucrărilor ascunse.Pe întregul parcurs al lucrărilor se vor face verificări privind corespondenţa întocmai a acestora cu soluţiile şi prevederile proiectantului şi cu specificaţiile tehnice specifice, în limitele indicatorilor de calitate, abaterilor şi toleranţelor admisibile prevăzute de aceştia.Rezultatul verificărilor şi recepţiilor de lucrări ascunse, precum şi concluziile privind posibilitatea continuării lucrărilor se consemnează într-un registru, care este un document oficial semnat deopotrivă de antreprenor şi investitor.Remedierile mai importante, sau privind lucrări de tehnicitate ridicată, se vor executa numai cu avizul proiectantului şi consemnate ca atare în registrul de procese verbale.Comisia de recepţie preliminară va avea la dispoziţie registrul de procese verbale de lcrri ascunse, la cererea preşedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o notă de sinteză cu date asupra întocmirii pentru întregului obiect a proceselor verbale, buletinelor de încercări, remedierilor, etc., cu frecvenţele prescrise.La baza activităţii de verificare şi control al lucrărilor stau următoarele acte normative generale:

- legea 10/1995 – Calitatea în construcţii- normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente – indicativ C 56-85 – publicat în Buletinul Construcţiilor I-2/1986 şi modificările la instrucţiuni în BC 4/1976 şi BC 4/1977. IGSC 28/7.II.1976 IGSIC 20/4.IV.1977

Beneficiarul va asigura completarea şi păstrarea Cărţii tehnice pentru fiecare obiect de construcţii în parte, conform normativului C 167-77 „Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor” şi modificările la C 167-77 în BC 5-6/1983, IGSIC si ICCPDC 17/14.VIII.1983MĂSURĂTORi ŞI DECONTARENu se vor putea deconta de către banca finanţatoare acele lucrări pentru care nu se vor prezenta procesele verbale care să ateste elocvent că lucrări respective sunt de calitate conformă cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare sau că (în urma remedierilor făcute) au fost aduse în această situaţie.



STANDARDE DE REFERINŢĂSub acest titlu vor fi menţionate standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste şi verificări.La acestea se adaugă următoarele, cu aplicabilitate generală:1.1 ACTE NORMATIVE PRIVIND CALITATEA- LEGEA 10/1995 – Legea calităţii în construcţii;- Legea nr.8, privind „Asigurarea durabilităţii şi siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii

construcţiilor”.- HG 925/1995 „Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si constructiilor” - Norme pentru utilizarea formularelor tipizate în activitatea de control tehnic de calitate în

construcţii-montaj publicate în Buletinul Construcţiilor nr. 8/1987. - C.56-85, Normative pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente. (BC -2/1986)- C16-84 - " Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente ", Precizări în BC 7/1986 ;1.2 Măsuri de tehnica securităţii muncii- La care se adaugă şi prevederile specifice fiecărei categorii de lucrări, menţionate în normativele

care o guvernează.- „Regulamentului de protecţia şi igiena muncii, în activitatea de construcţii” aprobată de MLPAT cu

Ordinul nr.9/N/15.03.1995;- Norme de protecţia muncii în construcţii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 7/7. 11.1978.- Norme departamentale de protecţia muncii în construcţii executate la înălţime.- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în

construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele şi eşafodaje, indicativ

I.M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.1.3 Măsuri de protecţie contra incendiului

- C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994- HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;- OGR 60/1998 privind organizarea apărării împotriva incendiilor, completată cu OGR 114/2000;- HGR 571/1998 – aprobarea construcţiilor care se supun autorizării;- Ordin MI 775/1998 – pentru aprobarea „Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor”;- P 118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;- DG PSI 005/2001 – Dispoziţii generale PSI privind activitatea de apărare împotriva incendiilor,

aprobată cu Ordinul MI 138/05.09.2001.

La realizarea investiţiei, vor fi respectate ultimele versiuni, în vigoare, ale actelor normative menţionate.

2. ZIDĂRII1. GENERALITĂŢICaietul de sarcini se referă la:- zidării din cărămidă 1. MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.

La lucrările de zidării se vor utiliza următoarele materiale:- Materiale de zidărie – STAS 6029-80- Cărămizi ceramice pline cu dimensiunile 240x115x63, calitatea I – STAS 457-80- Var hidratat în pulbere pentru construcţii – STAS 9201-80- Vas pastă pentru construcţii – STAS 146 –78- Cimenturi cu adaosuri – STAS 1500 – 78



- Ipsos pentru construcţii – STAS 54/1-80- Nisip de carieră sau de râu – STAS 1667-76- Apă – STAS 790-84- Oţel beton OB37 şi PC 52 – STAS 438/1-80- STNB – STAS 438/2-80- STAS 457-80 – Cărămizi pline presate pe cale umedă- Mortare şi betoane conform mărcilor din proiect.- Piatră de aceiaşi provenienţă, calitate, dimensiuni şi textură cu cea folosită la zidăria existentă.MOSTRE ŞI TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul 3.

Cărămăzile vor fi recepţionate ca fiind corespunzătoare condiţiilor standardizate din punct de vedere formă, dimensiuni, culoare şi rezistenţă. Se va verifica şi procentajul de spărturi admise în instrucţiunile de execuţie a zidăriei.Recepţionarea calităţii cimentului, varului, agregatelor şi a apei necesare preparării mortarelor:In cazul mortarelor gata preparate în unităţi specializate se va verifica existenţa şi precizările din certificatul de calitate care însoţeşte în mod obligatoriu fiecare transport, pentru asigurarea respectării condiţiilor tehnice impuse în proiect.Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuiala, se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634-80 "Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită".

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.- Se recomandă ca la transport şi manipulare să se folosească palete, conform „ Fişei tehnologice”, pentru transport, manipulare şi depozitarea materialelor de construcţii – 1979;- Aşezarea cărămizilor în mijloacele de transport se va face în rânduri strânse, bine împănate;- Manipularea, încărcarea şi descărcarea prin basculare este interzisă;EXECUŢIA LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.

1.3.2 Operaţiuni pregătitoare- suprafaţa pe care urmează a se zidi, va trebui să fie netedă cu denivelări de maximum 5 mm care vor trebui corectate local cu mortar de ciment M 100.- se va verifica şi asigura starea curată a stratului suport, fără resturi de materiale, praf, etc.- trasarea corectă, verificată a poziţiei zidului;Executarea zidăriei şi pereţilor va începe doar după ce s-a verificat existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice respective;1.3.3 Execuţia lucrărilor- înainte de punerea în operă, cărămizile ceramice se vor uda bine cu apă- consistenţa mortarului determinată cu conul etalon va fi pentru zidăria de cărămizi pline de 8….13 cm pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale va fi de 7…8 cm - rosturile orizontale, verticale şi transversale vor fi bine umplute cu mortar, pe toată grosimea zidului, lăsându-se neumplut numai 1-1,5 cm de la feţele zidului în vederea unei perfecte aderenţe a tencuielii- rosturile verticale vor fi ţesute cu suprapunerea cărămizilor pe minimum ¼ cărămidă în lungul zidului şi pe ½ cărămidă pe grosimea lui şi obligatoriu la fiecare rând. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm şi a celor verticale de 10 mm cu abateri limitate prin STAS 10109/I-82- ancorarea zidurilor de umplutură faţă de elementele structurii se va face conform art. 13.18, 13.19, 13.1.10 (fig.64) din Normativul P 2-85- întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte şi exclude întreruperea în strepi.

Pentru alte detalii privind tehnologia de execuţie a zidăriilor se vor respecta toate prevederile din Normativul P2-85 de la capitolul 13.



- Ancorarea zidăriei de umplutură de structura clădirii (centuri de beton armat) se face fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul.Inainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective se va aplica un spriţ de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut complet cu mortar.

Zidăria simplă se alcătuieşte din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant, în rânduri orizontale şi paralele. La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline, pe lângă cărămizile întregi se folosesc şi fracţiuni, necesare realizării ţeserii legăturilor, ramificaţiilor şi colţurilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 cărămidă şi de o cărămidă se admite folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%.Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime, atât în câmp cât şi la intersecţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe min.1/4 cărămidă în lungul zidului şi pe 1/2 cărămidă pe grosimea acestuia. Ţeserea se va face obligatoriu la fiecare rând.Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile la grosimea golurilor sunt cele arătate în STAS 10190/1-82;

Pentru realizarea celor două frontoane va fi folosit mortar M 50 – Z. (conform caiet de sarcini mortare şi şape). Zidăria nouă din piatră va fi realizată în aceiaşi manieră cu cea existentă. 1.3.4 Protejarea lucrărilorDacă va fi o durată mai mare între terminarea zidăriei şi planşeu se va proteja cu folii de plastic, rogojini, etc., de precipitaţiile atmosferice.

Verificari în vederea recepţiei LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.Se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor din Normativul C 56-85 caietul VIII.Se verifică trasarea conform proiectului pentru poziţionarea zidurilor, respectarea parametrilor geometrici şi dimensionali ca: grosimea, planitatea, verticalitatea, linearitatea şi dimensiunea rosturilor, corecta tese a cărămizilor, umplerea cu mortar a rosturilor, împănarea în structura de beton şi corecta realizare a elementelor de beton armat (centurilor, boiandrugilor), respectarea poziţiei şi dimensiunii golurilor.Abaterile maxime la execuţia elementelor din zidărie se vor încadra în valorile prevăzute în STAS 10109/1-82.

Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care se folosesc la executarea zidăriilor se vor pune în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a verificat că ele corespund cu prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice;

A. Se interzie folosirea cărămizilor cu ştirbituri sau cu colţuri rupte, a celor acoperite de praf, impurităţi sau gheaţă;

B. Pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de cele întregi nu depăşesc limita maximă de 15%;

C. Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare şarjă de mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele prevăzute în Normativele P2-85; C 14-82 şi în instrucţiunile tehnice P 104-83;

MĂSURĂTORI ŞI DECONTARELucrările de zidărie se vor măsura şi deconta la metru cub executat, conform planşelor din proiect, cuprinzând şi costul tuturor materialelor puse în operă.Standarde de referinţă- „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” – indicativ C 56-85 – (BC -2/1986), caietul VIII- STAS 10109/1-82 – Abateri la execuţia pereţilor



- STAS 2634-80 "Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită".- "Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" - C 65-85- P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale;- STAS 10109/1-82 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

• Lucări de zidărie. Alcătuire şi calcul.- STAS 2634-80 – Mortare obişnuite pentur zidărie şi tencuieli. Metode de încercare;- STAS 1030-85 – Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Clasificare şi condiţii tehnice- P 2-85 – Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie (B.C. 11-85)- C 17 – 82 – Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială (B.C.1-83)- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.

3. T E N C U I E L IGENERALITĂŢIAcest capitol prezintă elementele pentru caietul de sarcini referitoare la lucrările de tencuieli umede necesare a se executa (obişnuite, drişcuite, decorative, etc.) pentru interior şi exterior.

- tencuieli interioare la pereţi, aplicate pe zidării de caramida;- tencuieli interioare la tavane, aplicate pe beton armat, drişcuite (gletuite în zonele aparente);MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde la cerinţele enunţate în CSGA punctul 2.Pentru pregătirea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează materialele prevăzute în instrucţiunile tehnice C17-82 ca materiale de bază, precum şi materiale speciale din cele indicate în anexa nr. 1 din normativ C18-83.Materialele de bază utilizate în mortarele pentru tencuieli sunt: lianţi, agregate, apă şi aditivi.- Var hidratat conform STAS 9201-80;- Var pastă conform STAS 146-80, var pentru construcţii;- Ipsos pentru construcţii conform STAS 5451/1-80;- Ciment conform STAS 1500-78;- Nisip conform STAS 1667-76 cu granulozitate conform tabelulului 2 din normativ;- Apa din surse locale corespunzătoare condiţiilor din STAS 790-73;- În cazuri deosebite se pot utiliza diverse substanţe ca plastifianţi, acceleratori de întărire sau întârzieri de priză, adezivi, în limitele prevederilor din Normativul C17-82;- Praf de piatră, mozaic de marmură, oxizi pentru colorarea mortarului.MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul3.De asemenea:Toate materialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) care se folosesc la executarea tencuielilor se vor pune în operă numai după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării a corespondenţei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinarea vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4. Livrarea materialelor de preparare a mortarelor sau a semifabricatelor (mortarelor preparate centralizat) se face în condiţiile arătate la „Mostre şi testări”.Varul stins manual sau mecanizat (pasta de var) se păstrează în groapă cel puţin 2 luni de la stingere şi până la punerea lui în operă – tencuieli. Varul bulgări în vrac sau praf în saci se păstrează în şoproane



închise de umezeală. Cimentul vrac se păstrează în buncăre sau silozuri, iar cel în saci în şoproane închise.Transportul mortarelor se face în funcţie de gradul de mecanizare al şantierelor, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care se transportă.Transport la distanţe mici pe orizontală se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice, bene sau pompe.Pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de lucru, se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.Pe verticală se face cu macarale elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.EXECUTAREA TENCUIELILORExecutarea tencuielilor se va face conform proiectului şi caietului de sarcini, ţinând cont de normativele specifice acestei categorii de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare.Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.1.4 TENCUIELI INTERIOARE LA PEREŢI Se execută la pereţi în toate spaţiile interioare, atât pe beton armat (grinzi) cât şi pe zidării din cărămidă.Tencuielile vor fi drişcuite şi gletuite în zonele în care vor rămâne aparente.Tencuielile vor fi doar drişcuite în zonele în care nu vor rămâne aparente, de exemplu în spatele pereţilor mască din gips-carton.1.4.2 COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELORCompoziţia şi dozajele uzuale pentru mortarele de tencuială cu var şi ciment se vor conforma prevederilor din Normativul C17-82 tabelul 6, iar consistenţa mortarelor pentru diferitele straturi va fi conform tabelului 10 din acelaşi normativ.Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634-80 "Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită"Condiţiile tehnice pentru mortare vor fi conform STAS 1030-70 "Mortare obişnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare şi condiţii tehnice"Diferitele straturi componente ale tencuielilor şi procedeele de aplicare a lor se diferenţiază în funcţie de poziţia lor în construcţie şi a suportului pe care se aplică, astfel:- pe suprafaţa de cărămidă se execută în două straturi: grund şi tinci;- pe suprafeţe de beton armat (stâlpi, grinzi, plafoane) se execută în trei straturi: spriţ, grund şi tinci.Grosimea finală va fi de cca 2 cm.1.4.3 Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de tencuieli:Se verifică terminarea lucrărilor care, efectuate ulterior, ar putea provoca deteriorarea tencuielilor (montarea tâmplăriilor, pozarea conductelor de instalaţii pentru alimentarea cu apă şi pentru încălzire, pozarea conductorilor şi celorlalte elemente ale instalaţiilor electrice şi altele).1.4.4 Operaţiuni pregătitoareAnterior executării tencuielilor se va efectua contolul şi pregătirea stratului suport.Principalele operaţiuni care trebuie efectuate sunt următoarele:- zidurile din cărămidă vor avea consumat timpul necesar tasării până la întărirea completă a mortarului (2-3 săptămâni);- elementele de beton vor fi uscate;- se controlează rigiditatea, planeitatea şi verticalitatea lor, cu încadrarea în limitele de abateri acceptate în prescripţiile tehnice corespunzătoare;- rosturile zidăriei de cărămidă, în zonele mai puţin adânci de 3-4 mm, se vor curăţa, iar feţele de beton prea netede se vor aduce în stare rugoasă pentru asigurarea aderenţei.1.4.5 Executarea trasării suprafeţelor de tencuitSe vor aplica metodele de trasare expuse în lucrarea elaborată de MCInd - IPC 1984 "Tehnologii-tip – Tencuieli", cap. 38 – Trasarea suprafeţelor.1.4.6 Execuţia amorsării

Suprafeţele de tencuit, verificate, curăţate şi trasate vor fi stropite cu apă după care se aplică prin stropire un spriţ de 1-3 mm grosime. Spriţul va fi aplicat manual cu o matură scurtă, sau mecanizat. Aplicarea şpriţului se face uniform.Amorsarea este obligatorie la suprafeţele de beton.



Conpoziţia spriţului este formată din lapte de ciment cu un redus adaos de nisip iar consistenţa la aplicare va fi fluidă.Spriţul se aplică manual sau mecanizat, asigurându-se uniformitatea acoperirii suprafeţelor şi respectarea grosimii stratului, rezultând o suprafaţă rugoasă şi bine întărită înainte de aplicarea grundului.1.4.7 Executarea grunduluiGrundul (15-20 mm) se aplică peste spriţ, într-una sau două reprize, la o oră după aplicarea spriţului pe zidărie de cărămidă şi 24 ore pe beton.Grundul se aplică manual sau mecanizat, presupunând operaţiunile de aplicare în unul sau două straturi până la faţa martorilor orizontali sau verticali şi operaţiunea de nivelare cu dreptare care alunecă pe martori (fâşii de tencuială sau repere metalice).Grundul se va aplica de jos în sus.Se interzice executarea lucrărilor în condiţii de timp friguros sub +5oCInainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafaţa grundului pentru a se asigura starea sa uscată, lipsa neregularităţilor, golurilor şi eventual a granulelor de var nestins, pentru evitarea împuşcăturilor ulterioare aplicării stratului ultim.1.4.8 Executarea stratului vizibilStratul vizibil, tinciul, executat din mortar cu aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund are o cantitate sporită de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm.Grosimea stratului de tinci este de minimum 2-5 mm şi va fi drişcuit. Tencuielile vor fi gletuite cu glet de ipsos în grosime de cca 2 mm, în încăpeile şi zonele indicate în proiect. Gletul de ipsos se va aplica înainte de uscarea tinciului.Acesta se va executa cu respectarea prescripţiilor de preparare a materialelor şi de aplicare a lor cuprinsă în normativele şi instrucţiunile precizate.1.4.9 Protejarea lucrărilorDupă executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protejarea lor până la întărirea mortarului de următoarele acţiuni:- umiditatea mare care întârzie întărirea mortarului alternându-l;- uscarea forţată din curent de aer, expunere îndelungată la uscare, supraîncălzirea încăperilor, care

deshidratează mortarul şi contractându-se apar crăpături în tencuială;- lovituri, vibraţii provenite din darea în exploatare a clădirii înainte de termen;- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.1.4.10 Terminarea lucrărilorDupă terminarea tencuielior se vor curăţa încăperile de resturile de mortar căzut în timpul execuţiei şi pregătire în vederea vopsitoriilor.

Abateri admise conform anexei 4 a Normativului C 18-82:- umflături, împuşcături, crăpături, fisuri, lipsă de gleturi, etc;- la tencuieli brute, maximum1 …4 cmp la fiecare mp;- la tencuieli drişcuite, nu se admit;- zgrunţuri mari (maximum3 mm), zgîrieturi adânci, băşici, etc;- la tencuieli drişcuite, nu se admit;- neregularităţi ale suprafeţelor (la verificare cu dreptarul de 2 m);- tencuieli drişcuite, maximum 2 neregularităţi la mp în orice direcţie, având înălţimea sau adâncimea de până la 2 mm;- abateri la verticală a tencuielilor;- tencuieli drişcuite, maximum 1 mm/m şi maximum 3 mm/m la toată înălţimea încăperii;- tencuieli drişcuite, până la 5 mm;- abateri faţă de verticală sau orizontală a unor elemente ca: glafuri, brâie, pilaştri, coloane, etc, până la 1 mm/m şi maximum 3 mm la elemente.1.5 TENCUIELI INTERIOARE LA TAVANESe vor executa reparaţii în zonele de intersecţie ale acestora cu lucrările de consolidare.Tencuielile vor fi drişcuite şi gletuite în zonele în care vor rămâne aparente.



Tencuielile vor fi doar drişcuite în zonele în care nu vor rămâne aparente, adică în încăperile în care este prevăzută realizarea unui tavan suspendat..1.5.2 COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELORCompoziţia şi dozajele uzuale pentru mortarele de tencuială cu var şi ciment se vor conforma prevederilor din Normativul C17-82 tabelul 6, iar consistenţa mortarelor pentru diferitele straturi va fi conform tabelului 10 din acelaşi normativ.Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634-80 "Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită"Condiţiile tehnice pentru mortare vor fi conform STAS 1030-70 "Mortare obişnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare şi condiţii tehnice"La tavane se execută în trei straturi: spriţ, grund şi tinci.Grosimea finală va fi cea a suprafeţelor tencuite existente (cca 2 cm).1.5.3 Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de tencuieli:Se verifică terminarea lucrărilor care, efectuate ulterior, ar putea provoca deteriorarea tencuielilor (pozarea conductelor de instalaţii pentru alimentarea cu apă şi pentru încălzire, pozarea conductorilor şi celorlalte elemente ale instalaţiilor electrice şi altele).1.5.4 Operaţiuni pregătitoareAnterior executării tencuielilor se va efectua contolul şi pregătirea stratului suport.- elementele de beton vor fi uscate;- se controlează planeitatea lor, cu încadrarea în limitele de abateri acceptate în prescripţiile tehnice corespunzătoare;1.5.5 Executarea trasării suprafeţelor de tencuitConform 5.1.41.5.6 Execuţia amorsăriiSuprafeţele de tencuit, curăţate şi trasate vor fi stropite cu apă după care se aplică prin stropire un spriţ de 3 mm grosime. Spriţul va fi aplicat manual cu o matură scurtă, sau mecanizat. Aplicarea şpriţului se face uniform.Conpoziţia spriţului este formată din lapte de ciment cu un redus adaos de nisip iar consistenţa la aplicare va fi fluidă.Spriţul se aplică manual, asigurându-se uniformitatea acoperirii suprafeţelor şi respectarea grosimii stratului, rezultând o suprafaţă rugoasă şi bine întărită înainte de aplicarea grundului.1.5.7 Executarea grundului- Grundul (15-20 mm, în funcţie de grosimea tencuielii existente) se aplică peste spriţ, într-una sau două reprize, la 24 ore după aplicarea spriţului.- Grundul va fi din mortar marca M 25-T (var-ciment);- Grundul se aplică manual sau mecanizat, presupunând operaţiunile de aplicare în unul sau două straturi până la faţa martorilor orizontali sau verticali şi operaţiunea de nivelare cu dreptare care alunecă pe martori (fâşii de tencuială sau repere metalice).- Aplicarea mecanizată a tencuielilor de grund se va face în cazurile când este posibil să fie asigurată o suprafaţă (front de lucru) de cel puţin 2000 mp.- Se interzice executarea lucrărilor în condiţii de timp friguros sub +5oC- Pe timp călduros când suprafaţa şpriţuită este prea uscată se va stropi cu apă înainte de aplicarea grundului.- Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafaţa grundului pentru a se asigura starea sa uscată, lipsa neregularităţilor, golurilor şi eventual a granulelor de var nestins, pentru evitarea împuşcăturilor ulterioare aplicării stratului ultim.1.5.8 Executarea stratului vizibilÎnainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafaţa grundului să fie uscată, să nu aibă granule de var nestins care prin hidratare să împuşte.Stratul vizibil, tinciul, executat din mortar cu aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund are o cantitate sporită de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm.Grosimea stratului de tinci este de minimum 2-5 mm şi va fi drişcuit.



Abaterile admise ale tencuielilor interioare drişcuite la tavane sunt cele conform anexei 4 a Normativului C 18-82:Umflături, ciupituri (împuşcături), crăpături, fisuri, etc nu se admit.Zgrunţuri mai mari de.3 mm, zgîrieturi adânci formate la drişcuire, băşici, etc, nu se admit;Neregularităţi ale suprafeţelor (la verificare cu dreptarul de 2 m lungime, maximum2 neregularităţi/mp în orice direcţie, având înălţimea sau adâncimea până la 2 mm);Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor, maximum 1 mm/m şi maximum 3 mm de la o latură la altaTencuielile vor fi gletuite cu glet de ipsos în grosime de cca 2 mm, în încăpeile şi zonele indicate în proiect. Gletul de ipsos se va aplica înainte de uscarea tinciului.Acesta se va executa cu respectarea prescripţiilor de preparare a materialelor şi de aplicare a lor cuprinsă în normativele şi instrucţiunile precizate.1.5.9 Protejarea lucrărilor- Conform 5.1.81.5.10 Terminarea lucrărilor- Conform 5.1.91.6 REABILITAREA TENCUIELILOR EXTERIOAREÎn vederea realizării în final al unui aspect unitar, faţada cuprinsă între cele două fâşii afectate de consolidare va fi reabilitată prin spălare manuală.Realizarea corectă a acestei lucrări presupune un aspect unitar al faţadei, adică incapacitatea privitorului de a deosebi între ceea ce este nou de ceea ce este existent.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.Operaţiunile de verificare se vor efectua conform "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente", indicativ C56-85, Caietul IX şi se referă la:- aspectul suprafeţei tencuielilor privind planeitatea, netezimea şi forma muchiilor verticale şi

orizontale;- uniformitatea prelucrării privind rugozitatea şi culoarea sau nuanţe;- existenţa fisurilor, petelor sau zgârieturilor;- forma corectă cu pante şi lăcrimar a solbancurilor;- verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor muchiilor şi profilelor;- grosimea totală a stratului de tencuială prin sondaj în cazuri speciale;- aderenţa stratului de tencuială;- corespondenţa cu proiectul şi releveul faţadei.;Abaterile admise se vor încadra în cele prevăzute în anexa nr. 4 din Normativul C18-83.Esenţial în final este realizarea continuităţii şi aspectul unitar al faţadei.MASURATORI SI DECONTARELucrările de tencuieli se vor măsura şi deconta la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată executată, conform planşelor din proiect, separat pentru fiecare tip de tencuială, ţinând seama de următoarele:- Nuturile în tencuieli se măsoară la metru liniar de nut executat;- Adaosurile de coloranţi, materiale hidrofuge etc. la mortare se măsoară la kilogram, pe baza reţetelor stabilite de proiectant;- Suprafeţa tencuielilor interioare la pereţi sau stâlpi se determină înmulţind înălţimea acestora, măsurată între faţa brută inferioară a planşeului superior şi faţa finisată a pardoselii, la care se adaugă 2 cm, cu lăţimea lor, măsurată între feţele brute ale pereţilor adiacenţi fiecărui perete sau lăţimea desfăşurată a feţelor brute ale stâlpului;- La pereţii prevăzuţi cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, înălţimea tencuielii se măsoară între faţa brută inferioară a planşeului superior şi muchia superioară a plintei, sacfei, lambriului sau placajului, la care se adaugă 2 cm;- În cazul tavanelor boltite sau arcuite, înălţimea pereţilor de tencuit se măsoară până la linia de intersecţie a pereţilor cu bolta sau arcul;- La tavane cu grinzi sau nervuri aparente, se măsoară suprafaţa în proiecţie orizontală la care se adaugă suprafeţele laterale ale grinzilor sau nervurilor;



- Golurile de tencuieli pentru uşi, ferstre, chepenguri etc., a căror suprafaţă este mai mică de 0,50 mp nu se scad din suprafaţa tencuielilor; cele mai mari de 0,50 mp se scad, dar se adaugă suprafeţele glafurilor şi şpaleţilor tencuiţi;- Profilele şi scafele cu ieşinduri mai mari de 5 cm şi cu lăţime mai mare de 20 cm se vor măsura la metru lungime real executat, măsurătoarea făcându-se pe muchia sau generatoarea cea mai proeminentă;- Suprafeţele rămase parţial netencuite în vederea acoperirii lor cu placaje din diferite materiale (faianţă, gresie, mozaic etc.) sau cu ornamentaţii se scad din suprafaţa totală apereţilor respectivi. La calcularea suprafeţelor care se scad se vor lua în consideraţie dimensiunile reale ale acestora, reduse fiecare cu câte 5 cm;- In decontare sunt cuprinse şi costurile tuturor materialelor puse în operă.

Standarde de referinţă- C 17-82 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială. (completări în BC 4/1985 şi 6/1988) - C 18-93 – Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de tencuieli la construcţii

civile şi industriale (emis de ICCPDC în 1984);- STAS 2634 – 80 – Metode de încercarea mortarului în stare proaspătă şi întărită.- STAS 1030-70 – Mortare obişnuite din var, ciment sau ipsos.- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în

construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.

4. PARDOSELI GRESIEGENERALITĂŢISe vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.

Sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru executarea, verificarea şi recepţionarea lucrărilor pentru următoarele tipuri de pardoseli:- pardoseli din gresie ceramică.MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.- plăci de gresie ceramică, culoare grena;- apă, vezi STAS 790/73;- nisip cu granulaţia 0-1 mm;- sapă de mortar de ciment, marca M 100-T;- pastă pentru umplerea rosturilor din ciment alb Portland, nisip fin 0-1 mm, cu adaos de colorant la culoarea plăcilor.MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul 3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.EXECUTAREA pardoseLILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine executat.La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.1.6.2 Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea realizării pardoselilor:

Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montajm, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala;Inchiderile, pereţii, acoperişul, planşeele, vor fi integral realizate;Lucrările de instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, vor fi terminate şi probate;



Tencuielile, inclusiv reparaţiile după lucrările de instalaţii, vor fi terminate şi vor avea un grad de umiditate mai mic de 5%;Finisajele pereţilor cu excepţia placajelor vor fi terminate;

1.6.3 Operaţiuni pregătitoarePlanşeele suport din beton armat, vor fi curăţate şi spălate cu apă de impurităţi, praf sau resturi de tencuială.Diveresele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre dale, adâncituri mai mari, etc se vor astupa cu chituri sau după caz, cu mortar de ciment.

1.7 PARDOSELI din plăci de gresie ceramică Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu într-o singură culoare.Plăcile de gresie ceramică se vor monta pe un strat de suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză având dozajul de 300…500 kg ciment la 1 mc nisip, în grosime de 35-55 mm (în funcţie de grosimea finală).Inainte de montare, plăcile din gresie ceramică se vor ţine în apă timp de 2-3 ore.In cazul în care se aplică pardoseala pe planşee sau pe straturi suport din beton crude, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei: hârtie, folii de polietilenă etc.Plăcile se vor monta în patul de mortar, în rânduri regulate, cu rostul de 2…3 mm.După o zi de lucru, întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să pătrundă bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poza.Umplerea rosturilor se va face la 3-5 zile după montarea plăcilor de gresie ceramică iar în intervalul de la montare până la rostuire, pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apă cel puţin odată la 24 ore.Curăţarea îmbrăcăminţii din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului.La intersecţia pardoselii cu elementele verticale, sub plinte, se vor realiza interspaţiile de 5-10 mm care se vor umple cu material elastic. In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la cca. 30 mp sau 6 ml, funcţie de modularea structurii.In cazul montării pardoselii pe stratul suport de beton, rostul va fi lăsat şi în acest strat.1.7.2 Plinte din gresie ceramicăÎn toate încăperile este prevăzută realizarea de plinte de 10 cm înălţime.La îmbrăcăminţile din plăci de gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment, astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5-8 mm.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.Se vor executa verificări de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli, cum sunt:

aspectul şi starea generală;D. elemente geometrice (grosime, planeitate, pante);E. fixarea îmbrăcăminţii pe stratul suport;F. rosturile;G. racordările cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;H. corespondenţa cu proiectul.

Orice lucrare de pardoseli va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea suportului.Rezultatele verificărilor şi recepţiile pe faze de lucrări se consemnează în procese verbale.La recepţia preliminară a obiectului se va efectua examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări, se vor face conform „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” caiet XII, indicativ C 56-85.MĂSURATOARE SI DECONTAREVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Lucrările de pardoseli se vor măsura la mp şi se vor deconta la mp efectiv executaţi, dn care se scad golurile mai mari de 400 cmp – conform planşelor din proiect (separat pentru fioecare tip de pardoseală).



Plinte şi pervazurile se decontează separat, unitatea de măsură este metrul liniar.In decontare sunt cuprinse şi costurile tuturor materialelor puse în operă.STANDARDE DE REFERINŢĂPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:- „Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor” Indicativ C35-82 modificări în BC 3/1984 şi 1/1988);- „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C 56-85.- STAS nr.2560/3 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Pardoseli din piatră naturală sau artificială. Reguli şi metode de verificare.- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996

5. M O R T A R E ŞI Ş A P EGENERALITĂŢIAcest capitol prezintă elementele pentru caietul de sarcini referitoare la lucrările de tencuieli umede necesare a se executa (obişnuite, drişcuite, decorative, etc.) pentru interior.

- M 10-Z – pentru zidării obişnuite din cărămidă.- M 10-T – pentru tencuieli obişnuite interioare.- M 100-T - pentru tencuieli speciale şi şape pentru pardoseli.MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde la cerinţele enunţate în CSGA punctul 2.

Pentru pregătirea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează materialele prevăzute în instrucţiunile tehnice C17-82 ca materiale de bază, precum şi materiale speciale din cele indicate în anexa nr. 1 din normativ C18-83.Materialele de bază utilizate în mortarele pentru tencuieli şi şape sunt: lianţi, agregate, apă şi aditivi după cum urmează:- Var pastă conform STAS 146-80, var pentru construcţii;- Var hidratat în pulbere pentru construcţii STAS 9201-80;- Ciment conform STAS 1500-78;- Cimenturi F 25 şi M 30 STAS 1500-78;- Slam de carbid STASD 3910-76;- Cenuşă centrală termoelectrică STAS 8819-80;- Nisip natural de carieră sau râu 0-3 mm STAS 1667-76 cu granulozitate încadrată în limitele din tabelul 2 din normativ;- Pentru cazuri deosebite se pot utiliza plastifianţi, acceleratori de întărire sau întârzieri de priză, adezivi, în limitele prevederilor din Normativul C17-82- Aracet DP 50 M STAS 7058-80;- Apa din surse locale corespunzătoare condiţiilor din STAS 790-73;- STAS 1134-71 – Piatră de mozaic calcar (griş şi praf de piatră);- Praf de piatră, mozaic de marmură, oxizi pentru colorarea mortarului.MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul3.De asemenea:- Toate materialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) care se folosesc la executarea mortarelor şi şapelor se vor pune în operă numai după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării a corespondenţei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare.



- Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinarea vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4. Pentru materiale folosite la prepararea mortarului vezi capitolele de lucrări de tencuieli;- Transportul pe orizontală pe distanţe mici a mortarului se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice, bene sau pompe;- Pe distanţe mari de la staţia de prepapare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare;- Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.- Mijloacele de transport să fie etanşe, curate şi să permită fără efort şi rapid golirea. - Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate la sfârşitul schimbului de lucru de câte ori se schimbă natura materialului transportat şi la întreruperi mai mari de 2 ore a transportului;- Este interzisă descărcarea mortarului direct pe pământ, acesta facându-se în buncăre de transfer, lăzi de primire sau bene speciale;- Transportul şi punerea în lucru a mortarului să se facă în maximum 10 ore de la preparare pentru mortar de ciment. Var fără întîrzietor şi 16 ore cu întîrzietor de priză;- La manipularea varului hidratat se vor purta mănuşi de cauciuc şi ochelari de protecţie.PREPARAREA MORTARELORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.- Prepararea mortarului pe bază de ciment şi var hidratat se face mecanic asigurându-se dozarea granometrică a componentelor solide ale mortarului cu toleranţe de + 2% pentru lianţi şi + pentru agregate;- amestecarea până la omogenizarea completă;- La utilizarea varului hidratat nu e necesară operaţia de stingere a lui;- Prepararea mortarelor de ciment, var pastă sau şlam de carbid şi a celor pe bază de ciment, cenuşă de CTE şi var hidratat se face mecanic sau manual;- In cazul acestor mortare intervin operaţiile de stingerea varului şi care se foloseşte la prepararea mortarelor după cel puţin 2 luni de la stingerea şi păstrare în groapă.Consistenţa mortarelor (în cm) de tencuială aplicate manual este:- pentru spriţ = 9 cm;- pentru grund = 7-8 cm;- pentru strat vizibil = 7-8 cm mecanizat;- pentruu şpriţ = 12 cm;- pentru grund = 10-12 cm

Pentru prepararea mecanizată a mortarelor şi şapelor se folosesc malaxoare cu amestec forţat sau betoniere cu cădere liberă.

Ordinea de introducere în acestea a componentelor este următoare - pentru mortare cu var hidratat se introduc întîi apă şi apoi componentele solide, pentru sortrare cu var pastă sau şlam de carbid, se introduce apa apoi partea de var sau şlamul pînă se obţine un lapte omogen prin mişcarea tamburului şi apoi agregatele şi agentul;- pentru mortarele de ciment de CTE şi var se introduce întîi o parte din apă apoi componentele solide şi după malaxarea acestora se introduce restul de apă necesară obţinerii consistenţei cerute.1.8 COMPOZITIA SI PREPARAREA MORTARELORCompoziţia şi dozajele uzuale pentru mortarele de tencuială cu var şi ciment se vor conforma prevederilor din Normativul C17-82 tabelul 6, iar consistenţa mortarelor pentru diferitele straturi va fi conform tabelului 10 din acelaşi normativ.Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuială se va face conform metodelor prescrise în STAS 2634-80 "Metode de încercare a mortarelor în stare proaspătă şi întărită"Condiţiile tehnice pentru mortare vor fi conform STAS 1030-70 "Mortare obişnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare şi condiţii tehnice"Mortarele vor cuprinde un adaos de aracet de 0,1 kg la mp de suprafaţă tencuită.



Consumuri medii de materiale (lianţi, agregate, etc.) necesare pentru prepararea unui metru cub de mortar, inclusiv pierderile netehnologicede materiale cauzate cu transportul, manipularea şi depozitarea lor.1.8.2 M 10-ZPreparat cu cu ciment F 35 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 61,80 kg- ciment F 35 (vrac) - 118,00 kg- nisip 0-3 mm - 0,75 mc- nisip 3-3 mm - 0,50 mc- apă - 0,31 mcSe vor folosi pentru zidării obişnuite din cărămidă sau înlocuitori.1.8.3 M 25-ZPreparat cu cu ciment F 35 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 61,80 kg- ciment F 35 (vrac) - 166,00 kg- nisip 0-3 mm - 0,75 mc- nisip 3-3 mm - 0,50 mc- apă - 0,31 mcSe vor folosi pentru zidării obişnuite din cărămidă sau înlocuitori.1.8.4 M 50-ZPreparat cu cu ciment F 35 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 55,20 kg- ciment F 35 (vrac) - 231,00 kg- nisip 0-3 mm - 0,72 mc- nisip 3-3 mm - 0,48 mc- apă - 0,305 mcSe vor folosi pentru zidării din piatră, în orice regiune şi a celor din cărămidă sau înlocuitori, care se execută în regiuni seismice.1.8.5 M 10-TPreparat cu cu ciment F 25 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 153,60 kg- ciment F 25 (vrac) - 146,00 kg- nisip 0-3 mm - 1,22 mc- apă - 0,21 mcSe vor folosi pentru tencuieli obişnuite interioare1.8.6 M 25-TPreparat cu cu ciment F 25 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 123,60 kg- ciment F 25 (vrac) - 181,00 kg- nisip 0-3 mm - 1,22 mc- apă - 0,23 mcSe vor folosi pentru tencuieli obişnuite interioare la tencuiala tavanelor1.8.7 M -50-T Preparat cu cu ciment M 30 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 52,20 kg- ciment M 30 (vrac) - 291,00 kg- nisip 0-3 mm - 1,22 mc- apă - 0,305 mcSe vor folosi pentru profile şi brâuri trase.1.8.8 M -100-T fără adaos de varPreparat cu cu ciment M 30 fără adaos de var, în instalaţii centralizate.- ciment M 30 (vrac) - 387,00 kg



- nisip 0-3 mm - 1,275 mc- apă - 0,31 mcSe vor folosi pentru tencuieli speciale (similipiatră, sclivisite, etc) şi pentru şape la pardoseli.1.8.9 M -100-TPreparat cu cu ciment M 30 şi var hidratat, în instalaţii centralizate.- Var hidratat - 0,046 kg- ciment M 30 (vrac) - 372,00 kg- nisip 0-3 mm - 1,275 mc- apă - 0,31 mcSe vor folosi pentru tencuieli speciale (similipiatră, sclivisite, etc).1.9 Protejarea lucrărilor de preparare- In spaţiile pentru prepararea centralizată a mortarului partea de var de consistenţă 12 cm se introduce în buncăr prevăzut cu agitator, unde se fluidifică şi se omogenizează, după care se introduce în toba de malaxare.- La întreruperea preparării mortarului mai mult de ½ ore toba malaxorului să fie spălată cu apă amestecată cu pietriş.1.10 VerificăriSe fac verificări la densitatea aparentă a materialelor, dozajelor volumetrice şi la consistenţa mortarelor.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.

Operaţiunile de verificare se vor efectua conform "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente", indicativ C56-85, Caietul IX şi se referă la:MASURATORI SI DECONTARELucrările de tencuieli se vor măsura şi deconta la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată executată, conform planşelor din proiect, separat pentru fiecare tip de tencuială, ţinând seama de următoarele:- Unitatea de măsură pentru prepararea mortarelor este metru cub de mortar real pus în operă, gata compactat;- Adaosurile de coloranţi, materiale hidrofuge etc. la mortare se măsoară la kilogram, pe baza reţetelor stabilite de proiectant;- Cantităţile de mortar, pe mărci şi calităţi, se sabilesc pe bază de calcule, în funcţie de volumele de lucrări, ce sunt de executat (zidării tencuieli etc.) şi de consumurile specifice de mortare prevăzute ca atare în normele de deviz respective;- Prepararea varului pastă se măsoară la metru cub de var pastă de consistenţă normală (cca 1400 kg/mc), cantitatea determinându-se pe baza necesarolui de mortare şi a consumurilor specifice de var pastă cuprinse în acestea.;- In decontare sunt cuprinse şi costurile tuturor materialelor puse în operă.

Standarde de referinţă- C 17-82 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi

tencuială. (completări în BC 4/1985 şi 6/1988) - C 19-78 – Instrucţiuni tehnice pentru folosirea cimentului în construcţii; - STAS 2634 – 80 – Metode de încercarea mortarului în stare proaspătă şi întărită.- STAS 1030-70 – Mortare obişnuite din var, ciment sau ipsos.

6. TÂMPLĂRIE DIN PVCGENERALITĂŢISe vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.Sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru executarea, verificarea şi recepţionarea lucrărilor pentru următoarele tipuri de tâmplărie:

tâmplărie din p.v.c.: ferestre, uşi şi glaswanduri interioare şi exterioare;ferestre cu ochi mobil, cu ochiuri fixe şi mobile, cu dublă deschidere;uşile interioare sunt într-un canat, cu ochi de geam, cu sau fără supralumină;



Specificul acestor lucrări este operaţiunea de montare a subansamblurilor şi elementelor, confecţionate industrializat de către producători specializaţi.MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.

Tâmplărie din profile din p.v.c.: Caracteristicile tehnice şi de calitate ale ferestrelor trebuie să se înscrie în limitele impuse de standardele româneşti: STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de calitate.” şi de Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.În tabelul care urmează se vor prezenta caracteristicile tehnice şi de calitate ce trebuie îndeplinite de tamplaria exterioara din cadrul proiectului.Accesorii:

Accesoriile normale (mânere, cremoane, foarfeci) vor fi cele originale ale producătorului de tâmplărie);accesoriile speciale (aparate de închidere a uşilor, aparate de deschidere automată a ferestrelor, stopere etc) se vor procura numai de la firme specializate.

Rezistenţa la acţiuni exterioare:PERMEABILITATEA LA AER:

mai mare decât valoarea minimă din STAS 6472/7 Ramin = 41,0 x 102 x v2 x Ronec

PERMEABILITATEA LA APA ŞI CONDENS: se vor respecta valorile din STAS-urile 6472/2; 6472/4 + NP 200 (cantitatea de apă rezultată din condens în sezonul rece trebuie să fie mai mică decât cea care se poate evapora din structură în sezonul cald) şi GAT 009/1995PRESIUNEA VÂNTULUI

tâmplăria exterioară va rezista la presiunile standardizate pentru regiunea amplasamentului, dar minimum, 1000Pa (STAS 10101/20 şi GAT 009/1995);

COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMICla tâmplăria exterioară, coeficientul de transfer termic total minim va fi: 2,5 w/m2 k *STAS 12057/83 şi GAT 009/1995)

COEFICIENTUL DE INFILTRATIE- la tâmplăria exterioară va fi de 0,2 – 0,3 x 104 m3 (m.s.Pa);- se va asigura un număr de schimburi orar de aer cuprins între 6-10 volume/oră.IZOLARE ACUSTICA- minim 30 dBA la fatade (STAS 6691; 6161/1-4; C 125 şi GAT 009/1995)MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 3. Mostre realizate pe şantier: panouri caracteristice de uşi şi vitrină, echipate complet cu geam şi feronerieLIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARELivrarea materialelor şi produselor se va face conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 4. Elementele de tâmplărie din PVCse livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din P.V.C., care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării.Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii.La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a căror temperatură depăşeşte 60oC.Tâmplăria se livrează cu toate accesoriile necesare (mânere, cremoane, foarfeci, etc.);EXECUTAREA LUCRĂRILORExecuţia se va face conform proiectului şi detaliilor furnizorului de sistem, în concordanţă cu prescripţiile caietului de sarcini, ţinând cont de normativele specifice acestei categorii de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare.Montajul se va face numai de către firme specializate agregate de furnizorul şi executantul sistemului (furniturii).Furnizorul va întocmi programul de asigurare a calităţii furniturii pentru tâmplărie, care va fi urmărit de antreprenor şi proiectant.



Se vor respecta de asemenea condiţiile generale din CSGA punctul 5.Operaţiuni pregătitoare GENERALE

Verificarea lucrărilor ce trebuie să fie complet terminate înainte de montarea tâmplăriei- realizarea şi recepţionarea zidăriilor şi pereţilor în care urmează a se monta uşile;- asigurarea golurilor (spaleţilor) la dimensiunile tocului tâmplăriei plus lufturile de montaj;- verificarea pieselor înglobate, a diblurilor, etc.- realizarea şi recepţionarea tencuielilor interioarelor;- pregătirea golurilor în zidărie pentru fixarea praznurilor la tâmplăria metalică;- verificarea dimensiunilor golurilor.Dacă situaţia constatată nu este conformă cu prevederile din proiect, se va solicita reexaminarea soluţiei de către proiectant.Verificarea tâmplăriei :Se referă la: aspect, etanşeitate, rezistenţă şi funcţionalitate:- dimensiunile tâmplăriei şi rigurozitatera rectangularităţii tocului;- forma muchiilor şi fetelor (stirbituri, crestături şi zgarieri în profunzime, crăpături, etc);- corecta montare în balamale foilor de uşi;- planeitatea cercevelelor şi perfecta suprapunere a lor în falturile tocului pe tot conturul acestora cu

respectarea lufturilor în falţuri;- corecta montare a elementelor de închidere-blocare;Curăţirea suprafeţelor şi conturului golului, verificarea pieselor înglobate, a diblurilor, etc.

Tehnologia de execuţie tâmplărie din p.v.c.Montajul se va face numai de către firme specializate agregate de furnizorul şi executantul sistemului (furniturii).Punerea în operă se face conform detaliilor din proiect însuşite de proiectant şi beneficiar şi a prescripţiilor tehnice a ale producatorului şi tinând cont de normele tehnice specifice în vigoare.La terminarea lucrărilor ferestrele şi uşile se curăţă Ia interior şi Ia exterior cu agentul de curăţire indicat de firma producatoare, in funcţie de tipul finisajului.Se interzice folosirea substanlor abrazive de curăţire. Dupa curăţire, ferestrele şi uşile se spala temeinic cu apă.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.

Se va verifica la tâmplăria DIN p.v.c.:- corespondenţa cu proiectul şi detaliile respective;- funcţionarea cu uşurinţă a canatelor şi a feroneriei;- prinderea tâmplăriei de zidărie, sau în pereţii din gips-carton;- modul în care s-au realizat montările garniturilor de cauciuc;MĂSURATOARE SI DECONTAREVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.

Lucrările de tâmplărie se vor măsura la metru pătrat de suprafaţă a elementului montat.Decontarea se va face la metru pătrat.STANDARDE DE REFERINŢĂPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:- Prescripţiile tehnice de bază după care se execută lucrările de tâmplărie sunt cele prevăzute în

Normativul C 199 – 79 (B.C. – 1/80).- Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea tâmplăriei va fi conform standardelor:- STAS 9322 – 73 – Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Temonologie.- STAS 4670-85 – Coordonarea modulară pentru construcţii. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor

de locuit şi social-culturale. Dimensiuni.- STAS 1637-73 – Uşi şi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a sensului de

rotaţie pentru închiderea lor şi notarea lor simbolică.- C 47-1979 – Folosirea şi montarea geamurilor în construcţii;



- STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de calitate.”

- Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.- „Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în cadrul

construcţiilor noi” nr. 177/1999.

7. GEAM DUBLU TERMOIZOLANTGENERALITĂŢISe vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.Sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru executarea, verificarea şi recepţionarea lucrărilor la care se utilizează sticla în diferite tipuri de geamuri:- geam dublu termoizolant, cu foi de geam float simplu.La toate lucrările obiectivului se vor utiliza materiale de calitatea I-a.- Garanţia producătorului: minim 5 ani.- Antreprenorul va trebui să înlocuiască toate elementele sparte sau respinse la verificarea calităţii ca necorespunzătoare.MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.La aceste lucrări se vor utiliza următoarele materiale:

Materiale de bază - geamuri duble termoizolante tip „termopan”, float simplu, de la producători atestaţi; vor fi tăiate precis, cu muchiile netede, fără unde şi defecte. ASTM E 774, Class A

Materiale auxiliareEtanşări elastomerice, chedere preformate, garnituri, cale şi distanţieri.Mânere de acţionare, opritoareToate profilele de montaj, materialele de etanşare, chituri, cleme şi alte accesorii necesare vor fi de cea mai bună calitate, dintre cele recomandate de producătorul elementului de sticlă în cauză şi vor avea o mare durabilitate.MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul 3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.EXECUTAREA LUCRĂRILOR Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.

Lucrări pregătitoare în vederea montajului:Montarea geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor de vopsitorii şi pardoseli.Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în:- Calarea geamurilor se va face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna funcţionare a ochiurilor mobile.

Montarea geamurilor la ferestre, uşiCurăţirea tâmplăriei pentru înlăturarea eventualelor depuneri şi stropi;Montarea geamurilor, conform proiectului şi prescripţiilor scrise ale producătorului tâmplăriei.Procedee de execuţie a montării geamurilor pe toate tipurile de tâmplărie se vor conforma indicaţiilor corespunzătoare din Instrucţiunile tehnice, indicaţia C47-86.

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.- Se vor recepţiona toate materialele aduse pe şantier prin verificarea calităţilor şi dimensiunilor prescrise în proiect şi corespunzătoare prescripţiilor din standarde, evidenţiate de prezenţa certificatelor de calitate însoţitoare a fiecărui lor.- Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se va executa conform instrucţiunilor în vigoare privind calitatea în construcţii şi se referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, condiţiile de



calitate specificate, încadrarea în limitele toleranţelor şi abaterilor considerate admisibile prin normele şi standardele respective.- Verificarea se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pe fiecare fel specific de lucrare încheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrări.- In acţiunile de verificare se va urmării respectarea prevederilor din „Condiţii tehnice de calitate”, cap.7. din instrucţiunile tehnice C47-86.- Pentru prevederi specifice se vor respecta indicaţiile din „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C56-85.Măsurători şi decontareVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Lucrările de montare a geamurilor se măsoară şi decontează la metri pătraţi realizaţi, cuprinzând şi costul tuturor materialelor puse în operă.Standarde de referinţăPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:- C 47-1986 – „Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse din sticla in constructii” (BC 2/1986);- STAS 11552/89 – Geamuri termoabsorbante;- STAS 3230 – 84 – Garnituri de cauciuc;- Condiţii tehnice de calitate, cap.7. din instrucţiunile tehnice C47-86.- Geam termopan: ASTM E 774, Class A- „Instrucţiuni tehnice” C17-86;- „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente „ Indicativ C56-86 Caietul XVI.- C.56-85, Normative pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. (BC -2/1986)- C 16-84 - “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.

8. TENCUIELI EXTERIOARE CU IZOLATIE TERMICA- SISTEM BAUMIT -

1. SCOPPrezenta procedura stabileste principalele reguli privind: modul de executare a sistemului

termoizolant Baumit, verificarile efectuate pentru urmarirea calitatii lucrarilor executate si responsabilitatile ce revin executantilor.2. DOMENIU

Procedura se refera la lucrarile de termoizolare a fatadelor executate cu sistemul termoizolant Baumit aplicat pe suport mineral.3. DEFINITII SI PRESCURTARI

WDVS = sistem termoizolant BaumitFurnizor = Firma Baumit Romania

4. DOCUMENTE DE REFERINTAC104/1-94 - „Normativ privind calculul coefitientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit”5. RESPONSABILITATI 5.1. Furnizorul

1. Livreaza materialele de calitate si in cantitate corespunzatoare, cu documentele de calitate aferente (certificat de calitate, declaratie de conformitate, agrement tehnic).

2. Asigura documentatia tehnica, necesara pentru punerea in opera a materialeleor livrate.3. Asigura, la cerere, consilierea tehnica.

5.2. Beneficiarul4. Urmareste realizarea lucrarilor in conformitate cu prezenta procedura si prevederile din

Legea 10.©Global Financial Group Bucuresti Vol. II-Caiete de sarcini pag. 26


6. PROCEDURA6.1. Descrierea sistemului termoizolant Baumit

Sistemul termoizolant Baumit se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica pe toate suporturile minerale.

In componenta sistemului termoizolant Baumit intra urmatoarele produse:a) Profilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri, avand rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice asigurandu-se astfel evitarea infiltrarii apei in zona soclului.b) Profilul de colt este un profil din aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla fiind utilizat la armarea suplimentara a muchiilor (colturi si muchii ale golurilor si intrandurilor). Asigura rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.c) Adeziv pentru spaclu – mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa, utilizat atat la lipirea placilor termoizolante de fatada, cat si pentru spacluirea acestora. Produsul este realizat in conformitate cu norma austriaca ÖNORM B 6121 asigurandu-se o aderenta atat la transport cat si la placa termoizolanta de minim 100 KN / m2 .d) Placi termoizolante pentru fatada EPS-F, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de 15 – 18 kg/m3 si conductivitate termica 0,040 W/mk. Placile au dimensiunea de 1000 x 500 mm avand o abatere dimensionala de ± 0,4 %. Placile prezinta contractii reduse sub influenta factorilor climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (dupa taiere) o perioada de 3 luni pentru consumarea contractiilor.

Placile sunt realizate in conformitate cu ÖNORM B 6050.e) Diblurile sunt de tip IDK-T, avand rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este de 8 mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului in zid este de min. 45 mm, adancimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decat lungimea de ancorare).f) Plasa din fibra de sticla este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-butadiena, avand rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere > 1500 N / 5 cm si alungirea aferenta ≤ 35 ‰), plasa confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de intindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului.g) Grund Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita intre finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absortiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.h) Tencuiala Granopor formeaza stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil la vaporii de apa, astfel incat nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea condensului.Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgariere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si inghet-dezghet.

Produsul respecta prescriptiile normei austriece ÖNORM B 6123.Descrierea materialeleor, compozitia, caracteristicile fizice, modul de preparare si punere in opera precum si alte specificatii sunt prezentate si in fisele tehnice anexate prezentei proceduri.

6.2. Pregatirea suportuluiCaracteristici suprafata suport: suprafata suport (zidaria de BCA sau caramida, beton, tencuiala) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: uscata, lipsita de praf, sa prezinte capacitate portanta, aderenta (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.)Abateri admisibile: suprafata suport (zidaria de BCA, beton, tencuiala) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de planeitate: - plana (± 5 mm/m);

- denivelarile pana la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire); - pentru neregularitati mai mari de 10 mm este necesara realizarea in prealabil a unei tencuieli de uniformizare.



6.3. Conditii de incepere a lucrarilorVerificari inainte de inceperea executiei. Inainte de punerea in opera a sistemului de finisaj exterior Baumit se vor incheia urmatoarele lucrari: - invelitori, terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale; - montarea tocurilor tamplariilor, solbancurilor si ferestrelor;

- montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;- protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea;

- asigurarea impotriva soarelui si ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioara a schelei. Conditii de temperatura: - sistemul de finisaj nu se aplica la temperatura sub + 50 C, pe suport inghetat sau, in caz de pericol de inghet; - se va evita punerea in opera a stratelor finale de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 300 C si sub actiunea directa a razelor solare sau ploii.

6.4. Executarea propriu-zisa a lucrarilor a) Lipirea placilor termoizolante

Pentru lipire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel).Mod de livrare: mortar uscat, gata preparat in saci de 40 kg.

Mod de preparare: se toarna continutul sacului (in stare pulverulenta) in apa curata (10 l apa / sac) si se amesteca cu mixerul pana la otinerea unei paste omogene; se lasa pasta in repaus 5 minute pentru maturare, dupa care se mai amesteca lent inca minim 2 minute. Prepararea se poate realiza si in betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de malaxare si maturare. Punere in opera: se monteaza profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplica adezivul pentru spaclu pe marginea placilor si in min. 3 puncte interioare. Primul rand de placi se reazema pe profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana. In rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu forma punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor indeparta (taia) dupa min. 24 ore de la lipire. Placile se aseaza cu rosturile tesute ( nu in prelungire), teserea fiind obligatorie si la colturile cladirii. b) DibluireaPentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare placile termoizolante se dibluiesc, utilizand dibluri din material plastic de tip IDK-T (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga min. 2 dibluri pe placa dispuse in interiorul unei fasii cu latime de max. 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa patrunda in zidaria de BCA min. 45 mm, iar in beton 35 mm. Talerele diblurilor trebuiesc ingropate pana la fata exterioara a placilor de polistiren. Adancimea de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolante. c) Spacluirea si armarea Pentru spacluire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel) iar pentru armare plasa din fibra de sticla. Dupa min. 24 ore de la lipirea placilor de polistiren si min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor se face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala. Se asigura astfel o planeizare suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamani nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si sterse de praf.Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune in masa de spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla in fasii verticale, netezind cu latura neteda a spaclului intreaga suprafata. Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2 mm. Fasiile de plasa se suprapun lateral si longitudinal pe min. 10 cm. La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie, se recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu adeziv pentru spaclu.



Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv. La muchiile fatadei se recomanda aplicarea de profile din aluminiu cu plasa din fibra de sticla integrata. Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 7 zile inaintea aplicarii finisajului. Dupa intarire, masa de spaclu poate fi slefuita, avand insa grija sa nu se deterioreze plasa din fibra de sticla. d) Aplicarea finisajului

d1) Grundul UniversalEste folosit ca amorsa atat pentru tencuiala Granopor cat si pentru tencuiala mozaic.

Mod de livrare: substanta lichida, gata preparata in galeti de 25 kg. Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pana la omogenizare (min. 4 minute). Punere in opera: peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau bidineaua, pe toata suprafata ce urmeaza a se finisa; dupa grundare suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma.

Timpul de uscare: min. 24 de ore.

d2) Tencuiala Granopor

Mod de livrare: amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, in galeti de 30 kg. Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pana la omogenizare (min. 5 minute). Punere in opera: tencuiala se intinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apasare energica intr-un strat de cca 2-3 mm. Dupa aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o drisca din material plastic.Pentru evitarea aparitiei nazilor in campul finisat se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in scara, de sus in jos.Primul camp de finisaj se va executa numai sub supravegherea instructorului Baumit si de preferinta, pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa.Echipele de lucru vor fi neaparat instruite in ceea ce priveste exigentele de aplicare a materialului. Timp de uscare: intarirea tencuielii Granopor are loc la aproximativ 24 ore de la punerea in opera, interval in care se vor evita atingerea, zgarierea si umezirea suprafetei.

6.5. Verificari: Verificari pe parcursul executiei:- Verificarea suportului. - Verificari pe faze de lucrari.- Verificari la receptia preliminara.

7. DOCUMENTE SI INREGISTRARI

1. procese verbale de instruire2. procese verbale de asistenta tehnica3. procese verbale de receptie calitativa (tipizat)4. certificate de calitate a materialelor (Produsele Baumit vor fi insotite de certificate de

calitate la fiecare transa de livrare, puse la dispozitia constructorului de firma furnizoare)5. agremente tehnice (Agrementului Tehnic M.L.P.A.T. nr. 002-03/185-1998)

8. ANEXE1. formulare2. schite3. detalii de executie zone dificile4. detalii de executie pe faze de lucrari



GarantiiDurabilitatea sistemului Baumit de izolare termica a fatadelor prezentat la punctul 2 este de 25 de ani in conditiile aplicarii in integralitate si punere in opera in conformitate cu prescriptiile cuprinse in fisele tehnice si prezentul caiet de sarcini Masuri preventivePrecizarea normelor de protectia muncii, siguranta contra incendiilor etc., care trebuiesc respectate cu strictete pe tot timpul derularii activitatii procedurate.

9. PLACAJE CERAMICEGENERALITĂŢISe vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.Sunt tratate următoarele lucrări:- placaj de faianţă la pereţii grupurilor sanitare;MATERIALE ŞI PRODUSE Materialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.La lucrările de placaje se vor utiliza următoarele materiale:

Plăci de faianţă Plăci de faianţă pentru placarea pereţilor interiori, calitatea I, 15x15 cm, conform STAS 233-90 - Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori.

Materiale pentru montarea şi rostuirea plăcilor de placajNisip silicios grăunţos STAS 1667-70, nisip 8…3 mm – STAS 146-80, ciment STAS 1500-78, ciment alb STAS 7055-87, aracet DP 50 M STAS 7058-80;Mortar M100-T cu adaos de var;Adezivi speciali gata preparaţi pentru fiecare gen de placaj (ex.Kerakoll, Dufa etc)Apă – STAS 790-73.

MOSTRE ŞI TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul 3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE P LACAJ Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.

Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de placaj:Toate lucrările din instalaţii trebuie executate şi efectuate probele de funcţionare, probele conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probele de încălzire.Vor fi montate diblurile şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.Placajele interioare se aplică după executarea stratului finit al pardoselilor.Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii tâmplăriei interioare şi exterioare

-se vor monta tâmplăriile (uşi, ferestre);-se vor definitiva spaleţii şi glafurile, tencuirea tavanului şi a pereţilor adiacenţi, care nu se plachează;-se vor monta definitiv toate conductele de apă, electrice şi de încălzire care urmează a fi acoperite, la care se vor executa şi toate probele de presiune;-se vor executa de preferinţă anticipat şi toate pardoselile turnate sau placate, cu pantele necesare descurgere la sifoanele de pardoseală;-se vor executa plintele sau scafele cu grija respectării orizontalităţii perfecte a muchiei superioare.

Inainte de începerea lucrărilor de placaje, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (de ex.: învelitori, planşee, etc) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (de ex.: conducte pentru instalaţii, tâmplărie, etc) precum şi dacă au fost montate piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, suporţi, colţare, etc).

Prevederi comunePereţii portanţi din zidărie vor fi placaţi după 30 zile de la executarea zidăriei.Suprafeţele care urmează a fi placate, trebuie să fie curăţate şi nu trebuie să prezinte abateri de la

verticalitate şi planeitate.



Placajele se montează de jos în sus; Lucrările de placare se vor efectua numai după verificarea atentă a elementului suport. Se va constata

lipsa oricăror fisuri sau crăpături active, planitatea şi regularitatea suprafeţelor în limitele toleranţelor admise.Suprafeţele suport pentru placaje se vor pregăti în conformitate cu normativele tipului de suport şi

anume pentru executarea lucrărilor de tencuieli de zidărie şi pe beton, indicativ C18-83.După curăţirea atentă a suprafeţelor astfel pregătite se va aplica un spriţ din mortar de ciment nisip

(0-3 mm) cu dozaj 1:2 şi apă, în grosime de 3-5 mm.Toate operaţiunile, de la pregătirea suprafeţelor până la rostuirea placajului (umplerea cu ciment alb a rosturilor) şi curăţirea prin frecare a feţei, se vor executa respectând precizările din instrucţiunile tehnice C6-86.

Placaje din faianţăPereţii din zidărie de cărămidă nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile trebuie bine curăţate pe adâncime de 1 cm.Suprafeţele elementelor de beton, netede, trebuie asprite printr-o uşoară spituire.Pe tot parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după terminarea lucrului, temperatura minimă în camere trebuie să fie de cel puţin + 50C.Placarea cu faianţă se execută pe toată suprafaţa peretelui, până la tavan.Străpungerile prin placaj pentru racorduri de ţevi, prize, întrerupătoare electrice etc., vor fi mascate cu rozete şi alte elemente ale pieselor de instalaţii.Aplicarea plăcilor se va face cu rosturi de 1 mm fug pe fug, adică având şi rosturile verticale în prelungire.

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt:

- aspectul şi starea generală şi corespondenţa cu proiectul;-elementele geometrice (grosime, planitate, verticalitate);-fixarea placajelor pe suport (aderenţa);-racordările placajelor cu alte elemente ale construcţiei sau instalaţiei;

Rosturile vor fi regulate, perfect liniare, bine şi uniform umplute cu pastă de ciment alb.Se verifică planitatea şi verticalitatea suprafeţelor placate şi a muchiilor.

Nu se admit fisuri pe suprafaţa placajului.La verificarea calităţii lucrărilor vor fi admise numai abaterile în limita celor prevăzute în anexa X.1 din Normativul C56-85.MĂSURĂTORI ŞI DECONTAREVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Lucrările de placaje interioare şi exterioare se vor măsura la metru pătrat de suprafaţă executată conform planurilor din proiect, separat pentru fiecare tip de placaj.In decontare sunt cuprinse şi costurile tuturor materialelor puse în operă.

Standarde de referinţăPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:

- STAS 233-80 – Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori- Normativul C56-85, anexa X.1 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente"- Normativul C6-86 - "Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianţă"

(BC 11/1986)- Normativul C202-80 - "Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de

argila arsa" (BC 4/1981)- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în

construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.



10. LUCRARI DE HIDRO SI TERMOIZOLATIIPentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate urmatoarele

conditii :

- lucrările de hidroizolatii se vor executa de întreprinderi de specialitate sau de echipe specializate;

- se vor asigura spatii corespunzătoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul executiei;

- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;- se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare;

daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului si proiectului;

- lucrările de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5°C, fiind interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnită;

- la lucrări executate pe timp friguros, ce vor respecta prevederile din « Normativul pentru realizarea pe timp friguros, se vor respecta prevederile din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii si instalatii aferente” C 16-84;

- temperatura masticului de bitum în cazan nu va depasi 220°C, iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160 si 200°C.

Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3-75, astfel :

- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de ± 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate în toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minim 5 cm si muchiile de minim 3 cm ;- se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si întarit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fâsii de carton bituminat de 30x20 cm, dupa o prealabila amosare si care la încercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fâsiei sau cu mortar, arata ca sapa este umeda.- se va verifica dacă sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, cârligele, agrafele de prindere a copertinelor, daca sunt executate rebordurile, lăcasurile rosturilor si dacă sunt montate deflectoarle pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie.

Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsare cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g/m.p.

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul din beton sau mortar bine curatat si uscat numai în perioade de timp cu temperaturi exterioare pâna la 8°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8°C. Dupa uscare, straturile de amorsare trebuie să fie de culoare maro închis, fara luciu.

Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curatat si uscat.

In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier, indicat numai pe suprafete mici, operatia se va executa la minim 25 m de surse de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea treptată a bitumului în benzina si amestecarea continuua pâna la răcire.

Straturile de difuzie nu se aplica în dolii si pe o raza de cca. 25 cm în jurul gurilor de scurgere si a străpungerilor.

Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu fâsii de împâslitură bitumata perforată de 50 cm latime, asezate la distanta de cca. 1 m.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7...10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.

La acoperisurile peste încaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75 %, bariera contra vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumată TSA 2000, lipita si acoperita cu mastic de



bitum IB 70/95°C.In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de

bitum pentru acoperirea barierei contra valorilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolatoare.Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa în

atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minim 1,5 kg/m.p. mastic de bitum cald, întins cu peria pe foile bitumate.

La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata în masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depasi temperatura de 150°C în momentul lipirii.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de maximum 20 %, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30 % filere minerale, cu puncte de înmuiere IB în functie de panta.

La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7 % se admite utilizarea de masticuri cu puncte de înmuiere IB 60/70°C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate si ductilitate minime ale bitumului H 68/75.

La acoperisuri cu panta peste 20 %, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum IB 95/l05°C.

Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minim 1,5 kg/m.p., iar la primul strat si în cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minim 1,8.

Pentru executarea hidroizolatiei în câmpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxare si îndreptare a foilor.

Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic de bitum, turnat cu canciocul în fata si pe toată lungimea sulului. Apasarea energică a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizându-se astfel o îmbunatatire a hidroizolatiei si încadrarea în consumul normal de bitum.

Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi do 7...10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se si curatându-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.

Al doilea si al treilea strat al hidraizolatiei se vor aplica în mod asemănător, cu decalari între suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fâsii de 50 cm latime la hidroizolatia din doua straturi si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.

Fiecare strat se va aplica începând de la gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa fie realizate în sensul de scurgere a apelor.

La pante de pâna la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta.

Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire iar defectele constatate se vor remedia, după care se va executa stratul urmator.

Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.), se va efectua cu fâsii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum la cald, începând de jos în sus.

La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza în trepte de minim 20 cm.

La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin întinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlându-se aderenta si continuitatea etansarii în aceste locuri.

La atice cu înaltimea pâna la 60 cm, hidroizolatia se va întoarce pe partea orizontala a aticului minim 12 cm, iar în cazul unor elemente verticale cu înaltimea mai mare se va ridica pâna la 30 cm si se va ancora sau se va prinde în cuie sau cu platbanda si bolturi împuscate la distante de cca 50 cm.

Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment : M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton Φ 4-6 mm la 25 cm.



Etansarea la strapungeri se va face în functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice, astfel :

- la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strânge cu flansa mobila în suruburi;

- la strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin masonarea cu doua straturi de pânza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisata pe element cu sârma sau colier.

In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar în interior ca termoizolatie tubul se va umple cu câlti bitumati sau vata minerala recuperata;

- la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa întoarsa pe un rebord din beton sau zidarie, distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort din tabla zincata sau tabla neagra vopsită anticoroziv si etansgata cu chituri la elemnentul de strapungere.

Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din pânza sau tesatura bitumata de minim 0,50 m latime, cu bucla în deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum.

Dupa umplerea buclei cu câlti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fâsie din tabla de 20 cm latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa în cuie de dibluri sau bolturi împuscate pe margine.

Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, în prealabil amorsata cu emulsie sau solutie de bitum, dupa care se vor executa copertina sau straturile de protectie.

Montarea gurilor de scungere interioara, la terase circulabile, se va face conform STAS 2742-80 « Receptoare pentru colectarea apelor de pe terese si acoperisuri. Forme si dimensiuni’.

Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile din STAS 2389-77 “Jgheaburi si burlane » Prescriptii de proiectare si alcatuire”,

Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de pânza sau tesatura bitumata între doua straturi de mastic de bitum.

Gulerul de plumb sau de materiale plastice si stratul suplimentar de pânza sau tesatura bitumata, vor fi prevazute cu stuturi care se vor introduce în mufa conductei de scurgere.

Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu mufa va fi stemuita în coloana de coborâre la minim 30 cm sub planseu.

Hidroizolatia în câmp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturile introduse în mufa, dupa care se va monta parafrunzarul.

La terase necirculabile, protectia grea din pietris do 7...15 mm se va executa prin asezare în strat uniform de cca. 4 cm grosime.

Suprafetele pe care urmeaza a se aplica stratul de difuzie trebuie sa aibe aceeasi planeitate si acelasi grad de uscare cu suprafetele ce urmeaza a fi izolate obisnuit conform STAS 1044—67.

Aceste suprafete nu necesita o driscuire fina, ci numai o driscuire grosiera care sa asigure o rugozitate suprafetelor, favorabila activarii difuziei tangentiale a vaporilor.

Stratul de difuzie lipit în puncte fiind semiflotant, lucrarea respectiva necesita o executie si o întretinere îngrijita, deoarece infiltratiile prin defecte accidentale se pot extinde pe zone mai mari.

Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie, trebuie sa fie amorsate în prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa într-o singura repriza (cca. 0,3 kg/m.p.). Aplicarea amorsajului în cantitati prea abundente sau folosirea unor solutii de bitum concentrate poate sa provoace frânarea migratiei vaporilor în structura. Aplicarea stratului de difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.

In caz ca stratul de difuzie este compus din foi bituminate blindate perforate, acestea se aplica liber pe fata presarata cu nisip pe stratul suport; având marginile si capetele petrecute cu 4—5 cm, tot nelipite. Peste stratul de difuzie se toarnă masa bituminoasa topita.

Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera exterioara se executa cu recspectarea urmatoarelor prevederi.- In cazul scurgerilor interioare, prin ridicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilar si a



hidroizolatiei pe atic si prelungirea lor pe sub copertina pâna la lacrimarul exterior; - Pentru asigurarea comunicarii straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara se va presara nisip suplimentar cu granulatie 1-3 mm sub foile bitumate, care formeaza stratul de difuzie în regiunea de comunicare a lor cu exteriorul sub copertinele de la atic, de la perimetrul teraselor.

Este interzis a se întrerupe bariera contra vaporilor si a ridica numai foile bitumate ale stratului de difuzie de la fata inferioara si superioara a termoizolatiei (neseparate prin bariera contra vaporilor), deoarece s-ar produce condens abundent în stratul termoizolant.

Este necesar sa se foloseasca deflectoare amplasate la distante de maxim 0-12 m între ele, precum si de la comunicarile stratului de difuzie cu atmosfera la atice.

Asemenea deflectoare pot fi, formate, spre exemplu, din tuburi de tabla galvanizata,cu înaltimea de cel putin 30 cm de la fata hidroizolatiei si de diametru cca 8 cm, prevazuta la baza cu flanse tronconice cu diametrul de 30 cm si înaltimea de 2-3 cm peste suport, iar deasupra cu o caciula conica din tabla.

Pentru asezarea acestui deflector se decupeaza o suprafata de cca. 15 cm diametru în foaia bitumata a strarului de difuzie, dupa aceasta flansa tronconica a deflectorului se aseaza concentric cu decuparea si se executa celelalte straturi ale învelitorii, racordându-se la tubul deflectorului.

Pentru asigurarea etanseitatii în dreptul acestor strapungeri, racordarea se face cu un manson suplimentar din tesatura bitumata, ca la strapungerile hidroizolatiei.In cazul structurilor cu termoizolatie, interiorul deflectoarelor se umple cu vata minerala.

Se va avea în vedere la aplicarea flanselor de la deflectoare ca sa fie asigurata în mod perfect comunicatia dintre deflector si stratul de difuzie, eventual prin presararea de nisip granulos suplimentar sub foaia bitumata în aceasta regiune.In dreptul gurilor de scurgere interioare, stratul de difuzie este oprit prin lipire la distanta de 15-20 cm de mufa gurii de scurgere, iar izolatia se executa în mod obisnuit.

Executarea izolatiilor termice pe suprafete orizontale se va face numai dupa ternhinarea si controlarea lucrarilor prevazute sub stratul termoizolator (sapa de egalizare, etc.) precum si terminarea tuturor lucrarilor de constructtii-montaj, care ar putea dauna acestora.

Daca totusi, dupa executarea izolatiei termice, apare necesitatea unor lucrari care ar putea dauna acesteia, se va proteja termoizolatia cu un strat de rogojini, cartoane bitumate, placi fibrolemnoase dure sau scânduri,

Suprafetele suport pregatite pentru executarea izolatiilor termice trebuie sa aiba planeitate suficienta, fara reliefuri sau asperitati. Ele se vor verifica în prealabil cu dreptarul de 2 m lungime, iar la suprafetele orizontale si cu bolobocul. In cazul suprafetelor înclinate, verificarea se va face cu dreptarul sablon si bolobocul. Abaterea de la planeitate la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm.

Verificarea planeitatii stratului suport al izolatiei termice se va face de către constructor si executantu1 lucrarilor de termoizolatie, constatarile consemnându-se într-un proces-verbal de lucrari ascunse.Suprafetele suport ale izolatiilor termice (din beton, beton armat, mortar etc.), pe care urmeaza a se aplica bariera contra vaporilor sau izolatia termica, se vor pregati prin curatire de eventualele murdarii, praf suc resturi de tencuiala. Curatirea se va face cu maturi si perii.

Lucrarile de izolare termica se vor executa numei cu personal specializat în acest scop.La punerea în opera a materialelor termoizolatoare se vor evita trântirea placilor rigide; se

recomanda ca transportul placilor rigide sa se faca în pozitie verticala.Câmpul termoizolant cu placi se va realiza prin asezarea acestora cu rosturile închise.

Eventualele spatii dintre placi vor fi completate prin bucati, taiate la dimensiunile necesare pentru a se obtine un strat termoizolatar continuu,

Se interzice înlocuirea placilor sau completarea spatilor prin alte materile (caraimizi cu goluri, caramizi pline etc.); se admite umplerea eventualelor goluri dintre placi cu deseuri din aceleasi materiale, aglomerate.

Suprafata stratului suport trebuie sa aiba planeitatea suficienta, fara reliefuri sau asperitati, pentru a nu fi încarcat inutil, ulterior, cu straturi de egalizare.

Daca suprafata prezinta denivelari se va executa o sapa de egalizare din mortar de ciment cu



avizul proiectantului.La lucrul pe timp friguros sau în alte cazuri, când nu se poate executa egalizarea suprafetei

suport, aceasta se poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de la caz la caz, a unui strat de 1-2 cm grosime de nisip, spalat si uscat, întins uniform si nivelat, astfel încât sa se realizeze o suprafata plana. In acest caz, la asezarea placilor termoizalatoare, bariera contra vaporilor nu se va deteriora.

Asezarea placilor termoizolatoare rigide de beton celular autoclavizat se face pe pat de nisip, pe suprafete suport cu panta pâna la 3%.Pozarea instalatiei electrice se va evita, în general, la fata superioara a placii suport din beton armat. Când totusi ea se executa, se va aplica o sapa generala de nivelare.

Nu se admite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin tasare sau prin taiere a placilor termoizolatoare, pentru înglobarea în spatiul rezultat a tuburilor electrice.

Termoizolatia va fi realizata din placi rigide de beton celular autoclavizat.Pentru a împiedica, în timpul executiei, patrunderea apelor din precipitatii atmosferce în termoizolatie, aplicarea stratului termoizolator se va face pe fâsii transversale pe întreaga latime a cladirii, dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a apei de pe terase la reteaua de canalizare. Fâsiile vor avea suprafata corespunzatoare posibilitatii acoperirii termoizolatiei cu hidroizolatii, Intr-un interval de timp în care nu exista riscuri de umezire a termoizolatei datorita precipitatiilor atmosferice. Nu se va aplica o suprafata de termoizalatie mai mare decât suprafata ce poate fi acoperita în cursul unei zile de lucru cu sapa de protectie.Circulatia directa pe placile termoizolatoare rigide sau elastice este interzisa.Asezarea placilor se face pe latime de cca. 30-60 cm care se pot acoperi cu sapa fara a se calca pe placa. In cazul unor latimi mai mari de fâsii se admite circulatia peste placi prin intermediul unor podini din dulapi de lemn.Sapa suport a hidroizolatiei se va pastra uscata, iar circulatia pe ea se va face numai dupa suficienta ei întindere si cu mijloace de transport care nu duc la deteriorarea ei (targi, roti cu pneuri), eventual cu protejarea prin podini de circulatie.In caz de pericol de ploaie, în timpul executiei termoizalatiei, suprafata stratului termoizolator se acopera provizoriu cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate, folii de polietilena, etc.) materialele respective trebuind sa f ie pregatite din timp.Canalele de ventilatie obtinute prin instalarea placilor termoizalatoare, în cazul alcatuirii de tip C, se dispune pe doua directii perpendiculare, comunicând între ele la intersectii.La termoizolarea la partea inferioara a planseelor (recomandabila din punct de vedere termotehnic), placile rigide din beton usor se aseaza pe cofraj înainte de armarea si betonarea plaicilor de beton armat.Fixarea si sustinerea placilor termoizolatoare rigide se realizeaza cu o retea din vergele de otel-beton Φ 6mm la 20 cm distanta, montata pe cofraj înainte de asezarea placilor si legate de armatura planseului de beton armat cu ajutorul unor mustăti duble de sârma zincata Φ 3 mm.Astfel placile se leaga strâns de placa de beton armat.Pentru protectia termoizolatiei, peste placile termoizolatoare se aplica o tencuiala de mortar pe rabit sau fara rabit, de la caz la caz.Controlul în timpul executei se efectueaza de catre executant prin organele de control tehnic de calitate, precum si de beneficiar prin dirigintele lucrarii, verificându-se corespondenta dintre materialele si straturile de materiale puse în opera si prevederile proiectului.Constatarile controlului se consemneaza pentru fiecare obiect în procese-verbale de lucrări ascunse, în caietul de dispozitii de santier.Se vor verifica :- calitatea materialelor termoizolatoare pe baza avizelor de expeditie ale fabricilor producatoare în conformitate cu prevederile din norma interna de fabricatie si din prescriptii;- montajul termoizolatiei;- executarea corecta a stratului de protectie.Lucrariie gasite necorespunzatoare în timpul controlului se vor reface.La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate în caietul de dispozitii de santier facute de organele de control în timpul executiei si, în caz de dubiu, se vor executa sondaje prin care sa se verifice corecta aplicare a prevederilor din prescriptii.



11. PARDOSELI P.V.C.TARKETT

1 GENERALITATI Se vor respecta conditiile generale din CSGA

2. MATERIALE PROPUSEMaterialele ce se disting prin rezistenta extrem de mare, particularitatile speciale ale stratului de suprafata se combina cu ramforsarea cu poliuretan, care face ca praful sa se lipeasca mult mai greu de suprafete ce usureaza intretinerea si sporeste rezistenta la uzura si rupere, asigurandu-i o exploatare de mai lunga durata.Materialele utilizate vor raspunde la cerintele enuntate in CSGA punct 2.FOARTE IMPORTANT- Pentru pregatirea suportului trebuie ca suprafata pe care se aplica sa aibe diferente de planeitate medii de maximum 3 mm si diferenta de planeitate maxima intre punctele de minim si maxim de cel mult 8 mm. - In caz contrar consumul de materiale si manopera vor fi diferite.

a. PREGATIREA SUPORTULUISala masinii, birouri, coridoare, incaperi panouri electrice

Grund fixare pentru aplicare pe sapa egalizare Sapa autonivelanta rezistenta la compresiune minimum 17 N/mmp, strat mediu

3 mm.b. FINISAJ COVOR PVC -VARIANTE:b.1. COVOR PVC OMOGEN PENTRU BIROURI, grosime 2 mm, protejat cu pelicula

poliuretanica, prindere abraziune ( conform Norma Europeana 660-1) maxim 0.2 mm.b.2. COVOR PVC OMOGEN PENTRU CORIDOARE, grosime 2 mm, ramforsat cu poliuretan

in masa, prindere prin abraziune (conform Norma Europeana 660-1) maxim 0.15 mm.b.3. COVOR PVC OMOGEN PENTRU INCAPERI TABLOURI ELECTRICE, grosime

2 mm, ramforsat cu poliuretan si granule grafit in masa, prindere prin abraziune ( conform Norma Europeana 666-1) maxim 0.15 mm, intrados grafitat si rezistenta electrica ( conform Norma Europeana 1081) maxima 106 ohmi.

c PLINTE prin indoirea la cald a covorului PVC si lipirea pe verticala: - pentru birouri- pentru coridoar- pentru zone panouri electrice

3 MOSTRE SI TESTARI Vor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 3.

3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Vor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 4.

5 EXECUTIA LUCRARILOR Vor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 5.

FAZA PREGATIREa. Inaintea aplicarii se verifica suportul care trebuie sa fie:

uscat (umiditate max 2% masurata la 2 cm in profunzime) cu planeitate medie max 3mm.

Absorbtie de apa pana la 8% consistenta buna ( tip M 100) fara fisuri profunde si fara depuneri, pete, etc.

b. Se aplica grundul folosind trafaletul in cazul suprafetelor absorbante ( tip sapa egalizare) respectiv pensula, in cazul suprafetelor neabsorbante ( tip mozaic, ceramica)



c Dupa 20-40 min de la aplicarea grundului pe suprafetele neabsorbante se toarna sapa autonivelanta dupa cum urmeaza:

se pun intr-un recipient de minim 60 litri capacitate 6.5-7.5 litri apa ( functie de indicatiile producatorului de sapa autonivelanta) si se toarna continutul unui sac ( 25 kg) se malaxeaza folosind un malaxor profesional ( min 1200 W, max 450 rot/ min) pana la omogenizare 4-5 minute

se lasa in repaus 10 minute se malaxeaza din nou 1-2 minute

Imediat dupa turnare se niveleaza fiind folosita drisca fara zimti si de lungime minima 50cme. Imediat dupa turnare si nivelare se valuieste folosind rola cu tepi pentru a elimina aerul din masa de sapa.

FAZA EXECUTIEa. Inaintea montajului covorul PVC se lasa minim 24 ore in zona de montaj precum aclimatizareab. Fasiile mai lungi de 4 m se vor lasa la aclimatizare croite si intinse.c Se aplica adezivul specializat cu gletiera cu zimti de 1-2 mm pe sapa autonivelanta si :

se va rula covorul peste adeziv incalzindu-se cu feon specializat se va presa covorul lipit folosind teul metalic cu lamela protejata cu pazla.

Rosturile se frezeaza cu freza manuala sau metalica astfel incat sa aiba latimea de 4 mme. Dupa minim 24 ore de la lipirea covorului, se sudeaza rosturile folosind cordonul de sudura special si foenul cu cap de sudura specializatef. Sudurile se debavureaza folosind cutitul de debavurare.

In cazul covoarelor conductive inaintea lipirii se pozeaza lamele de cupru, transversal din metru in metru unindu-se capetele printr-o lamela de cupru perimetrala careia i se vor lasa capetele libere, pe verticala, pentru impamantare.

Se vor pune profile de trecere din aluminiu intre diverse tipuri de pardoseli.

TEHNOLOGIE MONTAJ PLINTA COVOR PVC PRIN INDOIRE LA CALD SI LIPIRE PE VERTICALAa. Se monteaza profilul scafa prin lipire, cu adezivul de contact aplicat prin pensulare atat pe

suport ( perete si pardoseala) cat si pe plinta scafa ( dubla inchidere) si presare manuala.b.Se aplica adeziv de contact prin pensulare pe cafa si perete la inaltimea de 80 mm si se lasa sa

usuce superficial, aproximativ 15 minute.c Se aplica adeziv de contact prin pensulare pe intradosul covorului PVC, pe suprafata care urmeaza sa se lipeasca pe perete pana la inaltimea de 80 mm.

d. Se indoaie covorul PVC pe verticala incalzindu-l cu foenul specializat si presandu-l cu spatula sau rola speciale.e. La colturile interioare se va taia covorul PVC de pe cealalta latura prin indoire pe prima latura f. La colturile exterioare se va taia covorul PVC de pe fiecare latura la 450, din lateral spre baza coltului si se insereaza un ic din covor PVC care se lipeste cu acelasi adeziv. Dupa 24 ore de la montajul plintelor se aplica profilul PVC de inchidere superioara aplicand mai intai adeziv de contact prin pensulare pe perete in spatele plintei si pe intradosul terminatiei nelipite a plintei, apoi aplicandu-se acelasi adeziv pe latura verticala a profilului de inchidere care se va monta prin presare laturii verticale intre plinta PVC si perete.

12. VOPSITORIIGENERALITĂŢI

Se vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.Sunt arătate condiţiile tehnice pentru executarea, verificarea şi recepţionarea lucrărilor pentru următoarele categorii de lucrari:Vopsitorii cu vopsea lavabilă pe bază de poliacetat de vinil, culoare albă la:

- pereţi şi tavane pe tencuieli drişcuite şi gletuite cu ipsos;



Vopsitorii cu email alchidic, în 2 straturi, la confecţii metalice.MATERIALE şi produseMaterialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2.

Materiale pentru vopsitorii pe tencuieli- vopsele pe bază de emulsii şi răşini de polimerizare având ca liant poliacetatul de vinil (PVA), culoare albă;- materiale folosite la pregătire suprafeţelor suport pentru vopsitorii;- ipsosul pentru reparări şi rectificări a suprafeţelor gletuite.

Materiale pentru vopsitorii pe metal:- email alchidal gata preparat în fabrica producătoare- diluanţi+solvenţi- Grunduri anticorozive pe bază de răşini alchidice şi miniu de plumb;- Chituri pe bază de răşini alchidice livrate sub formă de chit de cuţit cu uscare la aer şi care se diluază la nevoie cu diluanţi compatibili cu vopseaua de acoperire.- Materiale pentru pregătirea suprafeţelor suport: abrazivi STAS 1581/2-83

MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 3.Pentru fiecare culoare în parte vor fi prezentate mostre cu dimensiunile de 30 x 30 cm, pentru aprobare privind culoarea, textura şi luciul. După aprobare mostrele vor fi păstrate de antreprenor.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARELivrarea materialelor şi produselor se va face conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 4.Vopselele vor fi livrate cu etichetele intacte, în containere sigilate şi imediat după livrare, acestea vor fi verificate privind numărul de identificare, firma producătoare, numărul cutiei, data de producţie şi cantitatea.Containerele care nu pot fi identificate vor fi respinse şi scoase din şantier.EXECUTAREA LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.Proporţia amestecului de materiale se face în concordanţă cu condiţiile suprafeţei de aplicare, gradul de absorbţie, temperatura ambientului, metoda de vopsire şi instrucţiunile scrise ale producătorului.

- Lucrările de vopsitorii se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de cel puţin +5oC.- Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.

Lucrări pregatitoare- Inainte de începerea lucrărilor de vopsitorii, toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, gletuieli, placaje, instalaţii sanitare, termice şi electrice trebuie să fie terminate. Pardoselile vor fi terminate, curăţirea şi lustruirea făcându-se după terminarea lucrărilor de vopsitorii.- la lucrările de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai după terminarea completă a vopsitoriilor la pereţi şi înainte de fixarea îmbrăcăminţilor pe pardoseli (curăţire, lustruire).

EXECUTAREA LUCRARILORFiecare strat de grund sau vopsea se va aplica după uscarea suficientă a precedentului.Suprafaţa vopsită trebuie să fie netedă şi de grosime uniformă.Trebuie luate toate măsurile pentru a nu strica suprafeţele deja vopsire.Hârtie kraft, folii de polietilenă sau similare vor fi folosite în jurul ariei de lucru şi peste pardoseală.Execuţia lucrărilor se va face în mod obligatoriu cu respectarea instrucţiunilor scrise elaborate de producător, privind modul de aplicare şi folosire a fiecărui produs în parte.

Vopsitorii pe tencuieliLucrările nu vor fi începute mai devreme de 3 săptămâni de la tencuirea suprafeţelor.Suprafaţa de vopsit va fi curăţată de murdărie, pete de ulei sau alte substanţe străine.Operaţiunile de pregătire a suprafeţelor pentru vopsit şi apoi de acoperire a lor se face în următoarea succesiune:

- prima grunduire cu pacioc a întregii suprafeţe;©Global Financial Group Bucuresti Vol. II-Caiete de sarcini pag. 39


- chituirea se face în cazul existenţei fisurilor, crăpăturilor în vecinătatea tâmplăriilor, etc cu pastă de ipsos sau cu ipsos cu var aplicat în straturi subţiri;- şpacluirea remediază eventualele defecţiuni ale gletuirii suprafeţelor;- şlefuirea realizează netezirea şi curăţirea oricăror asperităţi;- a doua grunduire generală- aplicarea celor trei straturi fnite de vopsitorie.

Necesitatea aplicării celui de al treilea strat se constată la faţa locului.Grundurile folosite, sunt grunduri de adâncime, cu înaltă capacitate de pătrundere şi eficacitate la întărirea suprafeţelor de bază, pentru uniformizarea absorbabilităţii acestora.Operaţiunea de vopsire propriu-zisă, se va efectua în mod obligatoriu pe suprafeţele uscate, prin pulverizare sau aplicare cu trafaletul, astfel încât să se acopere întreaga suprafaţă cu straturi uniforme ca aspect şi culoare.

Vopsitorii pe panouri din gipscartonSe va face conform prevederilor producătorului de sistem, cu vopsele similare celor folosite pe câmpurile adiacente.

Vopsitorii pe elemente metaliceOperaţiunile de pregătire a suprafeţelor pentru vopsit şi apoi de acoperire a lor se face în următoarea succesiune:

- grunduirea cu grund anticoroziv şi chituirea locală;- şlefuirea locurilor chituite şi grunduirea cu grund de acoperire (de culoare)- şlefuirea peliculei de grund de acoperire- vopsirea şi şlefuirea primului strat- vopsirea celui de al doilea strat

Se va verifica perfecta acoperire la culoare pentru a se decide eventuala execuţie a unui al treilea strat.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

Verificarea calităţii lucrărilor de vopsitorii se va face în scopul asigurării corespondenţei cu prevederile din proiecte, cu prescripţiile tehnice specifice.

Principalele operaţiuni de verificare se referă la:- certificarea calităţii suportului pe care se aplică vopsitoriile (tencuieli, gleturi, tâmplăriile metalică şi de lemn etc);- aspectul suprafeţelor vopsite, culoarea şi uniformitatea nuanţei şi a luciului, netezimea suprafeţei, aderenţa compoziţiei stratului, inexistenţa crăpăturilor, fisurilor, bulelor, băşicilor, scurgerilor, urmelor de pensulă etc.;- starea curată (fără pete de vopsea) a accesoriilor metalice ale tâmplăriilor (şilduri, drukere, cremoane, olivere etc) din aluminiu sau nichelate.

MĂSURATOARE SI DECONTAREVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Lucrările de vopsitorii se vor măsura şi deconta la metru pătrat conform planşelor din proiect, separat pentru fiecare tip de vopsitorie, cuprinzând costul tuturor materialelor puse în operă.Modul de măsurare a lucrărilor de vopsitorii pentru diferite elemente care se vopsesc este prezentat în anexa care cuprinde „Tabel cu modul de măsurare a lucrărilor de vopsitorii”.STANDARDE DE REFERINŢĂPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:

- STAS 2043/73 – Puterea de acoperire- STAS 2875/75 – Uscarea peliculei- STAS 2312/66 – Flexibilitatea peliculei- STAS 3661/65 – Aderenţa- STAS 11357/79 – Clasa de combustibilitate- STAS 10053/75 – Conţinutul de substanţe volatile şi nevolatile- STAS 7359/80 – Densitatea- STAS 3084/73 – Capacitatea de întindere- STAS 13090/92 – Permeabilitatea medie la vapori



- C3-76 - "Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii" Completat cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac";- "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C56-85 Caiet XI – zugrăveli – vopsitorii

13. ŞARPANTĂGENERALITĂŢISe vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.Acest capitol cuprinde specificaţiile pentru lucrările de execuţie a şarpantei din lemn de răşinoase pentru învelitori uşoare, cu două şi trei pante.MATERIALE şi PRODUSEMaterialele utilizate vor răspunde la cerinţele enunţate în CSGA punctul 2.La executarea şarpantei vor fi utilizate grinzi, rigle şi scânduri de răşinoase conform prevederilor STAS 942-86.

- lemn ecarisat de răşinoase calitatea I pentru pane şi căpriori;- lemn ecarisat de răşinoase calitatea II pentru cleşti, tălpi, contravântuiri şi popi;

AccesoriiPentru îmbinări vor fi utilizate cuie, scoabe şi armături de prindere şi ancorare.

- Cuie, buloane, scoabe;- oţel beton OB37 pentru mustăţile de prindere a şarpantei;- beton Bc 15 pentru refacerea acoperirii cu beton a armăturilor existente.- Vopsele antiseptice şi de ignifugare agreate.

MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţrlor cuprinse în CSGA punctul3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.STAS 5194-88 – „Cherestea. Măsurare. Reguli şi metode de verificare a calităţii, marcare şi prescripţii de transport.”Executarea lucrărilorSe vor respecta de asemenea condiţiile generale din CSGA punctul 5.Execuţia şarpantei va începe după realizarea şi întărirea betonului din centurile suport.Înainte de începerea execuţieise va verifica existenţa şi poziţionarea corectă a mustăţilor dar ancorare pentru tălpile popoilor şi a cosoroabelor.Condiţii de execuţie:La montarea şarpantei se vor respecta următoarele condiţii:

- axarea corectă a scaunelor în strictă conformitate cu detaliile din proiect;- asigurarea că au fost respectate dimensiunile secţiunilor prevăzute în proiect pentru toate elementele şarpantei;- realizarea pantelor şarpantei conform prevederilor proiectului;- executarea îmbinărilor conform detaliilor;- executarea corectă a ancorajelor metalice a tălpilor popilor şi cocoroabelor;- executarea ignifugării tuturor elementelor şarpantei;

Întrucât acoperişul este foarte expus intemperiilor (vânt, zăpadă) se impune o deosebită grijă în alcătuirea nodurilor de îmbinare a elementelor şarpantei, asigurându-se o rezemare perfectă a elementelor precum şi solidarizarea între ele prin cepuri, chertări, cuie, buloane şi scoabe în aşa fel ca să aibă stabilitatea cerută.Sudarea mustăţilor de prindere şi ancorare de armătura decopertată se va face prin puncte realizându-se minimum 5 puncte pe 10 cm lungime după care se vor încerca tragere şi lovire cu ciocanul.VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.Se vor verifica de asemenea:

- pozarea conform proiectului a elementelor şarpantei;- ancorarea corectă a tălpilor şi cosoroabelor;- realizarea conform detaliilor a îmbinărilor elementelor componente;



- respectarea secţiunilor transversale ale elementelor de lemn;- îndeplinirea condiţiilor de calitate conform STAS 857-83 a elementelor de lemn;- înălţimea la coamă şi la cosoroabe, pentru realizarea cprectă a pantei acoperişului;

Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au fost respectate, consultantul poate decide desfacerea local sau pe suprafeţe mai mari a şarpantei şi refacerea ei.MĂSURATORI SI DECONTAREVor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Şarpanta se măsoară la metru pătrat în proiecţie orizontală, măsurată la picătură.Decontarea cuprinde şi toate materialele puse în operă.Standarde de referinţăPe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:

- STAS 3303/1-83 – Pantele învelitorilor;- STAS 3303/2-83 – Pantele învelitorilor, prescripţii de proiectare;- C.56-85, caietul XIV - Normative pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente - C – 16 –84 - “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente”. - C37-88 – „Alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii” – Caietul V- STAS 942-86 – „Cherestea de răşinoase. Dimensiuni nominale”- STAS 5194-88 – „Cherestea. Măsurare. Reguli şi metode de verificare a calităţii, marcare şi

prescripţii de transport.”- STAS 1949-86 – „Cherestea de răşinoase - clase de calitate”- STAS 856-71 – „Construcţii de lemn - prescripţii de proiectare”- STAS 857-83 – „Piese şi elemente de lemn pentru construcţii – clasIficare şi condiţii de

calitate”

14. INVELITORE TABLA PROFILATA TIP TIGLA1 GENERALITATI

Se vor respecta prevederile generale din CSGA 2 MATERIALE PROPUSE

Materialele utilizate vor raspunde la cerintele enumerate in CSGA punct 2.Invelitoarea din tabla de otel profilate tip tigla trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte

tehnice: Protectie asupra extinderii incendiilor, fiind incombustibile 0.25ore

Fonoizolatie, nivelul de poluare fonica pe timp de ploaie fiind 40 dB, practic neglijabil Fenomenul de condens ce se produce pe partea inferioara a invelitorii poate fi contractat prin folosirea obligatorie a foliei anticondens. Etansarea este asigurata in proportie de 100% daca au fost respectate conditiile de executie si cele cu privire la panta minima.

Se poate depasi panta minima cu masuri suplimentare de etansare cu banda butilica la racordul panourilor In conditiile normale nu sunt necesare lucrarile de intretinere, eventualele deteriorari putand fi usor corectate.

3 MONSTRE SI TESTARIVor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 2.

4 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULAREVor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 4.

Materialele de invelitoare se procura in sistem de ansamblu, cu toate accesoriile necesare formei si dimensiunii acoperisurilor.

Folie de tabla se transporta in pachete acoperite cu folie de protectie



Manipularea se face prin ridicarea pachetelor cu mare grija pentru a nu produce deformari.

FOARTE IMPORTANT La comandarea, achizitionarea invelitorii se va solicita intreaga gama de accesorii:

profile coama, folie anticondens, profile etansare, benzi etansare, ferestre de serviciu, suruburi autofiletante.

Se va acorda atentie pastrarii protectiei aplicate tablei din fabricatie. In cazuri de mici deteriorari, se vor corecta cu vopsea din ceiasi gama (firma)

5 EXECUTIA LUCRARILOR

Vor fi prezentate mostre conform cerintelor cuprinse in CSGA punct 5. pantele acoperisului vor fi conform proiectului

pe zona de etaj 210-220

pe zona parter 70-100-160

in cazul sipcilor de dimensiuni curent utilizate distanta inte capriori nu trebuie sa depaseasca 0.90 m.

se va pune astereala pe toata sarpanta inainte de montarea invelitorii sipcile se vor dispune la o distanta de 400 mm

se va asigura o ventilatie corespunzatoare a acoperisului si a podului respectand raportul minim 1/500 intre aria bazei elementelor de aerisire si aria construita a acoperisului.

a. Faza de pregatire:Se va verifica planeitatea suportului “ Se vor trasa linii orizontale de ghidaj necesare amplasarii

foilor de tabla in raport cu streasina si coama.Taierea, decuparea tablei se va efectua la sol, cu ustensile adecvate. Dupa taiere aschiile se

indeparteaza de pe suprafata tablei.Faza executie:

se pornste de la streasina cu montarea paziei si intradosul (infundarea) astfel incat montajul tablei sa treaca suficient peste marginea jgheabului se pozitioneaza primele doua sipci incepand de la pazie si pe urma se trece la distanta curenta de 400 mm intre sipci conform prospectului tipului de tabla achizitionat se incepe montarea foilor de tabla de la streasina si incepand de la margine.

Este foarte important ca tabla sa nu se deformeze in timpul montajului si sa se culce perfect pe sipci.

Pentru fixarea tablelor se vor folosi suruburi autofiletante livrate de aceiasi firma- Lindab cu accesoriile in gama larga corespund profile de etansare, borduri de acoperire, coame

etc. care prezinta aceleasi caracteristici de calitate si culoare se pot realiza toate detaliile acoperisului conform exigentelor beneficiarului.

6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR

Se vor respecta conditiile generale din CSGA punct. 6. Se recomanda indepartarea foliei protectoare imediat dupa montare, deoarece in cazul temperaturilor ridicate se poate intampla sa ramana pe suprafata lacuita resturi de substanta de lipit.

Pentru indepartarea eventualele resturi de substante de lipit ramase de pe urma foliei protectoare se vor urma instructiunile furnizorului.

7 MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR Se vor respecta conditiile generale din CSGA punct. 7.Masurarea articolului de tabla de otel se va face la metru patrat suprafata real executata. In

masuratoare intra si pierderile.

8 STANDARDE DE REFERINTA.©Global Financial Group Bucuresti Vol. II-Caiete de sarcini pag. 43


Se vor respecta conditiile generale din CSGA punct. 8.

15. BALUSTRADE METALICEGENERALITĂŢI

Se vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.

Confecţiile metalice care fac obiectul prezentului capitol sunt:- balustrade metalice;MATERIALE ŞI PRODUSE:

Materialele utilizate vor răspunde la cerinţele enunţate în CSGA punctul 2.Confecţiile metalice vor fi realizate conform detaliilor de execuţie.Confecţiile metalice şi toate accesorile cerute de montare trebuie livrate complet fabricate la dimensiuni potrivite pentru manevrare şi transport.

- tablă ambutisată - STAS 566-80- tablă zincată – STAS 2028-71- profile laminate – STAS 8326-69- oţel cornier – STAS 424-71- benzi late – STAS 4236-73- oţel rotund – STAS 333-71

Balustrade metaliceÎnălţimea balustradei este de 0.90 m.

MOSTRE Şi TESTĂRIVor fi prezentate mostre conform cerinţelor cuprinse în CSGA punctul 3.

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARESe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4.Se va verifica existenţa certificatului de calitate emis de furnizor, care trebuie să însoţească în mod obligatoriu fiecare livrare de confecţii metalice.Produsele vor fi păstrate în ambalajele în care au fost livrate până la începerea operaţiunilor de punere în operă;Fiecare stivă va fi etichetată cu sortimentul respectiv.

EXECUŢIA LUCRĂRILORSe vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.

Operaţiuni pregătitoare generaleVerificarea elementelor suport în care urmează a se îngloba confecţiile metalice, respectiv la verificarea modului de echipare a elementelor suport cu plăcuţe metalice pentru sudură a existenţei mustăţilor pentru ancoraj etc. Pentru balustrade metalice care urmează a fi montate se vor verifica:- calitatea execuţiei panourilor;

- calitatea montărilor de susţinere, precum şi a profilului care trebuie astfel montat încât:- să nu prezinte denivelări faţă de axul platbandei suport- să nu aibă jocuri şi să fie în planul parapetului.

Confecţii metaliceToate operaţiile se fac numai cu echipa specializată dotată cu mijloacele necesare.Inainte de a se trece la montarea confecţiilor metalice se recomandă ca acestora să li se aplice primul strat de vopsea de protecţie anticorozivă.Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bulei de nivel, asigurându-se orizontalitatea şi verticalitatea panourilor confecţionate.Se va verifica prin vizări şi măsurători adecvate continuitatea, verificându-se de asemenea, verticalitatea parapetelor.După ce verificările au fost efectuate se trece la montarea propriuzisă, astfel:

- se ancoreză confecţiile metalice gata confecţionate la elementele suport de care se vor lega, respectiv:



- balustrade metalice la scări, VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6.După terminarea lucrărilor de montaj se va face recepţia, verificând:

- fixarea definitivă a panourilor, dacă a fost realizată corect;- verticalitatea montanţilor;- asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de sudură neuniformă), cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor;- dacă s-a avut în vedere protecţia anticorozivă a confecţiilor metalice;- dacă toată suprafaţa este protejată cu vopsele pe bază de email alchidic.MĂSURATORI SI DECONTARE

Vor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.Confecţiile metalice utilizate se măsoară la tonă.Capacele metalice se măsoară la metru pătrat.In consumurile specifice sunt cuprinse:

- elementele din confecţii metalice gata uzinate;- materialele auxiliare necesare efectuării montajului, exprimate în unităţi de măsură respectiv mp pentru suprafaţă şi kg pentru greutate, pentru a putea fi luate în calcul.STANDARDE DE REFERINŢĂ

Pe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:STAS 9273-80 – Scări metalice;STAS 2965-79 – Scări interioare – prescripţii generale de proiectare.STAS 9273-80 –Capace metalice;C 150-84 – „Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile ,industriale si agricole” Bc 7/1984;- "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C56-85;- C16-84 - "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente", Precizări în BC 7/1986 ;

16. PLASA BORDURATAGENERALITATI

OBIECTUL SPECIFICATIEI Acest capitol cuprinde specificatii pentru montajul confectiilor metalice, respective a imprejmuirilor din panouri de plasa sarma bordurata pe stalpi dinteava 60x40x2 mm cu H=3000 mm. Concept de baza

Toate confectiile metalice livrate de producator se vor proteja cu grund anticoroziv sivopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice .

Standande si normative de referinta Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile din standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde:1. STAS 333-87 Otel rotund2. STAS 334-88 Otel patrat3. STAS 395-88 Otel lat4. STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale5. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald6. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.7. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica. Marci.



8. STAS 9O8-90 Banda de otel.9. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.10.STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal

Mostre si testari Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre pentrupiesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzând materialele, sistemele de fixare,asamblare (buloane sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate casistem pentru toate confectiile metalice. Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa în conformitate cu mostrele aprobate.

Piesele de confectii metalice vor fi însotite de certificatele producatorului, prin care seatesta calitatea materialelor folosite, în concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie.

Desene de executieAntreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate confectiile metalice

ce vor fi cuprinse în lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de structura.

MATERIALE SI PRODUSE Materiale

Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : teava trasa la cald, plasa din sarma zincata bordurata cu diametrul de 5 mm, sudata:

- Profilele laminate la cald- stalpi zincati sau vopsiti 3000 - 60 x 40 x 2 mm.- panouri din plasa de sarma zincata bordurata cu diam. de 5 mm – 2510 x2510 mm -accesorii de montaj metalice zincate sau tratate anticoroziv conform schemei de montaj specifice

furnizorului: suruburi, piulite.capace, etc.

Generalitati- Confectiile metalice se vor executa în ateliere specializate, în strictă conformitate cu desenele de

executie si cu mostrele aprobate,pe santier urmand a se efectua montajul lor. - In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificăni ale solutiilor fată de cele

aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si cantitativ) al solutiilor initiale.- Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:

— lungime, latime : +/- 2 mm -- grosime: + 1 mm, - 0,5 mm - planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la

dimensiuni pâna la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.

LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT Confectiile metalice se vor împacheta în ambalaje special proiectate, dupa caz, si se vor transporta astfel pâna la depozitul special amenajat din cadrul santierului.

Confectiile metalice se vor depozita în spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseală. Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe bază de miniu de plumb, sau tratate anticoroziv prin alte metode, în ansambluri sau subansambluri.

Depozitarea se va face protejându-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele cudispozitive speciale.

MONTAJUL CONFECTIILOR METALICEOperatiuni pregatitoare La începerea montajului se vor fi executat următoarele lucrari:



1. Trasarea si verificarea axelor de montaj pentru fixarea stalpilor;2. Efectuarea gropilor de fundatie;3. Lucrările de turnare a betonului de egalizare;4. Pozitionarea si fixarea elementelor înglobate in beton( stalpilor) pentru montarea confectiilor metalice (panouri plasa), conform detaliilor de executie; Se verifica calitatea executiei lucrărilor executate anterior, în legatura directa si care pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice. Montajul Operatiile de montaj:1. Fixarea provizorie prin haftuirea în câteva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura).2. Pozitionarea corectă se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la caz). Operatiuni de finisare1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.2. Se repara stratul de grund anticoroziv.3. Se executa vopsitoria elementelor metalice . Verificari în vederea receptiei Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri,îmbinari, etc.)

Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, Consultantul va putea decide înlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.

MASURARE SI DECONTARE

Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrările de executie si montaj inclusiv accesoriile de fixare si vopsitoria. Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau bucati, conform articolului din cantitativul de lucrări, conform extraselor de confectii metalice din proiect.



2.3. CSI – CAIETE DE SARCINI INSTALATII

CUPRINS

S. Caiet de sarcini instalatii sanitare.AC. Caiet de sarcini instalatii exterioare de alimentare cu apa si canalizare.T. Caiet de sarcini instalatii de incalzire centrala.E. Caiet de sarcini instalatii electrice.

S. CAIET DE SARCINI INSTALAŢII SANITARE

I. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI.Prezentul caiet de sarcini se referă la următoarele instalaţii sanitare interioare aferente grupurilor sanitare si anume:

- Instalaţii sanitare - de alimentare cu apă rece, caldă şi canalizare interioaraCaietul de sarcini tratează activităţile necesare pentru realizarea acestor instalaţii şi anume:

- prezentarea condiţiilor ce trebuie să fie îndeplinite de către instalatia sanitara;- satabilirea garanţiilor pe care trebuie să le satisfacă unitatea tehnică;- precizarea controalelor şi a încercărilor ce trebuie efectuate pentru verificarea

garanţiilor.II.VOLUMUL ŞI LIMITELE FURNITURII

II.1. Baza de proiectare şi limita de proiect.Proiectarea instalaţiilor sanitare a fost realizată pe baza datelor de temă, şi ţinând seama de o serie

de reglementări tehnice şi anume:

- Normativul de proiectare şi executare a instalaţiilor sanitare I9-94;- NP-086-05- STAS 1478-90 Alimentare cu apa pentru construcţii civile şi industriale.- Norme generale de protecţia muncii ;- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului

P118 ;- STAS 6156 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii



- C 56 – 04 Normativ ptr. verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor.

- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor – 1994- Normativ NTPA- 0002 pentru condiţii de calitate a apelor deversate- Normativ NP003-96 pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor tehnico –sanitare cu ţevi din

polipropilenă- STAS 1846-90 canalizări interioare.- Date furnizate de către producătorii de echipamente şi aparatură.

II.2. SOLUŢIA PROIECTULIAlimentarea cu apă rece a obiectelor sanitare din grupurile sanitare se va realiza printr-un racord de la reţeaua exterioară, iar prin intermediul unei instalatii de hidrofor(daca este cazul), se va asigura debitul şi presiunea necesară bunei funcţionări a consumatorilor.

Alimentarea cu apă caldă menajeră se va realiza din boilerul din centrala termica. Evacuarea apelor uzate menajere se va executa în sistem clasic, la reţeua exterioară de canalizare

II.3. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILORA. Instalaţia sanitareÎn conformitate cu soluţia adoptată, instalaţia sanitara este compusă din :- obiecte sanitare- armături aferente obiectelor sanitare- reţele de conducte - fitinguri- armături montate pe reţele de conducte- instalatie de hidrofor - sisteme de susţinere conducte

III. CERINŢE FUNCŢIONALE ŞI CARACTERISTICI TEHNICEIII.1. Cerinţe de calitate, proprietăţi fizice, chimice şi de aspect pentru materialele

şi agregatele componente ale lucrării.III.1.1. Cerinţe minime de calitate

Cerinţele de calitate sunt în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii şi pentru instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă si se referă la :

Rezistenţă şi stabilitate:- rezistenţa la presiune şi temperatură a elementelor componente ale instalaţiei sanitare- ( conducte, armături, obiecte sanitare, îmbinări la etanşare etc. ) la presiune şi temperaturile

care pot apărea în interiorul instalaţiei ăn timpul exploatării; - rezistenţa la variaţii de temperatură a conductelor în timpul exploatării;- rezistenţa la variaţii de temperatură a conductelor în timpul exploatării;- rezistenţa la eforturile în exploatare ( şocuri,tasări ale elementelor de construcţie etc.) şi

rezistenţa la eforturile datorate manevrelor şi utilizării organelor de comandă;- limitarea nivelului de transmmitere a vibraţiilor produse de echipamentele instalaliior.

( pompe, recipiente de hidrofor, etc.)- protecţia antisesmicăSiguranţa în exploatare- eliminarea pericolului de explozie la instalaţiile din staţia de hidrofor



- gradul de asigurare a consumatorului la întreruperile accidentale ale furnizării căldurii agentului termic;

- etanşeitatea la apă a elementelor componente ale instalaţiei de alimentare cu apă ( conducte, armături, rezervoare) ;

- protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale instalaţiei ( rănire, ardere etc.)

Siguranţa la foc:- eliminarea riscului de incendiu prin modul de realizare şi amplasare a spaţiilor şi elementelor

componente a instalaţiilor;- comportarea la foc ( combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a elementelor ce compun

instalaţia) ;- dotarea cu mijloace de avertizare şi de intervenţie în caz de incendiuIgiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului:- evitarea riscului de producere sau de favorizare a dezvoltării de substanţe nocive:

Igiena termică, hidrofugă şi economia de energie:- utilizarea de echipamente eficiente energetic pentru asigurarea unor pierderi de căldură

minime de energie:

- izolarea termică a conductelor pentru asigurarea unor pierderi de căldură minme în reţelele de alimentare cu apă caldă de consum şi a condensării pe suprafaţa exterioară a conductelor de apă rece:

Protecţia împotriva zgomotului:- asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor din încăperi prin protecţia la zgomot:

respectarea nivelului de zgomot produs de instalaţie admis în spaţiile tehnice.

III.1.2. Proprietăţi fizice, chimice şi de aspect pentru materiale, aparatele şi agregatele componente instalaţiei.Materialele, agregatele şi aparatele utilizate la executarea instalţiilor de stins incendiu şi sanitare, vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor – interni sau externi – şi vor satisface condiţiile tehnice cerute în proiect.Executantul lucrării se va asigura de existenţa certificatelor de calitate pentru materiale şi echipamente, certificatului de garanţie, fişelor tehnice conţinând caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se menţin caracteristicile tehnice date, a certificatelor de atestare a performanţelor materialelor şi echipamentelr, emise de insitute de specialitate, abilitate în acest scop.

Înaintea punerii în operă, materialele şi aparatele se supun unui control vizual pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic. Manipularea materialelor sau echipamentelor se va face cu respectarea nrmelor de tehnica securităţii muncii şi în aşa fel încât să nu se deformeze. Păstrarea materialelor se va face în depozite, cu respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi în conformitate cu cerinţele furnizorilor.

Solicitările de oferte pentru echipamente vor fi însoţite de un extras din caietul de sarcini privind descrierea instalaţiilor.

Furnizorul de echipamente trebuie să confirme compatibilitatea acestuia cu soluţiile proiectului.

III.2. ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR, CONDIŢIILE TEHNICE DE EXCUŢIE ŞI MONTAJ.Lucrările vor fi executate de personal calificat corespunzător operaţiunilor necesare,

cu experienţă în realizarea unor lucrări similare, asigurându-se conducerea tehnică a formaţiilor de lucru la nivelul solicitat de complexitatea lucrărilor.

Execuţia propru-zisă a lucrărilor va fi precedată de următoarele activităţi menite să asigure respectarea proiectului, de norme şi realizarea parametrilor solicitaţi;

- cunoaşterea planurilor de instalaţii ce vor fi executate, precum şi a ansamblului instalaţiei.



- stabilirea graficelor de execuţie, coordonat cu asigurarea frontului de lucru, cu graficele de livrare a echipamentelor.

- controlul şi probarea ( unde este cazul) materialelor şi echipamentelor, înainte de punerea în operă; se vor remedia defectele depistate sau se vor înlocui materialele atunci când remedieile nu sunt posibile.

- asigurarea condiţiilor de lucru ( spaţiu, lumină, temperatură).În timpul execuţiei lucrărilor, se va urmări împiedicarea pătrunderii în instalaţii a materialelor de construcţii, a unor corpuri străine de natură a obtura secţiunea conductelor, armăturilor sau racordurilor la echipamente.

Materiale şi echipamente

III.2.1. Conducte• Pentru instalaţiil interioare de alimentare cu apă rece, caldă şi canalizare, se vor

utiliza :- Ţevi din polietilenă reticulată tip PEXAL, preizolate şi îmbinate cu fitinguri din alamă tip

compresie- Montarea şi îmbinarea conductelor tip PEXAL se va Face prin fitinguri din alamă respectând

indicaţiile furnizorului- Traseele conductelor din interiorul clădirii trebuie să fie paralel cu pereţii sau cu linia stâlpilor

clădirii- Coloanele se amplasează conform proiectului- Conductele se pot monta aparent, în şliţuri sau îngropat în tencuiqla pereţilor- La traversări prin pereţi sau planşee, conductele se montează cu tuburi de protecţie care să

permită deplasarea conductelor la variaţii de temperatură, iar spaţiul rămas între ţevi şi tubul de protecţie se va umple cu material izolant, moale.

- Nu se admite trecerea conductelor de apă, prin coşuri de ventilaţie, prin încăperi sub care sunt montate transformatoare electrice, celule de comandă, tablouri electrice, încăperi ALA.

- Conductele de apă se montează în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare.Montarea instalaţiei de alimentare cu apă începe cu conducta principală de distribuţie, se continuă cu coloanele şi se termină cu conductele de legătură la punctele de consum ( obiecte sanitare).Panta minimă a conductelor de alimentare cu apă este de 1‰Instalaţii de canalizare - la realizarea instalaţiilor de canalizare a apelor uzate menajere, se

utilizează ţevi şi fitinguri din polipropilenă ignifugă.Îmbinarea tuburilor din polipropilenă se realizează prin coliere, etanşarea fiind asigurată prin garnituri montate în mufe.La montarea reţelelor interioare de canalizare se ţine seama de indicaţiile din proiect, cât şi prevederile din actele normative în vigoareNu se admite trecerea conductelor de canalizare prin încăperile posturilor trafo, prin canale de fum sau ventilaţie, prin cămine cu conducte şi accesorii pentru alimentarea cu apă potabilă.Montarea colectoarelor orizontale de canalizare:

- se va face sub pardoseala grupului sanitar, cu pantă, pentru a se asigura viteza de autocurăţire a conductei.

Montare şi execuţia coloanelor de canalizare- stabilirea numărului şi poziţiei acestora s-a făct astfel

- ventile de scurgere pentru obiecte sanitare fac legătura cu preaplinul şi permite racordarea obiectului sanitar la sifon.

- Sifoanele obiectelor sanitare se montază sub ventilul de scurgere şi sunt prevăzute cu garda hidraulică.

-Sifoanele de pardoseală servesc pentru colectarea şi evacuarea apei de pe suprafeţele pardoselilor din camera de duşuri.



- Sifoanele se execută din polipropilenă şi sunt amplasate conform proiect.La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri, se va asigura adâncimea minimă de protecţie contra îngheţului de 0,8 m de la generatoarea superioară a conductei. faţă de cota terenului amenajat.

III.2.2. ArmăturiPentru instalaţiile sanitare se vor utiliza:

- robinete cu sferă- robinete cu sertar

III.2.3. Obiecte sanitare şi armăturiObiectele sanitare folosite sunt din porţelan sanitar.Obiectele sanitare se montează la sfârşitul lucrărilor interioare, după ce s-au efectuat probe pentru toate tipurile de conducte de alimentare cu apă şi după terminarea lucrărilor de finisaje.Bateriile de alimentare cu apă sunt de tip monocomandă.

III.2.4. Utilaje, agregate aparate.Debitul şi presiunea necesară sigurării cu apă rece şi caldă la consumatorii din grupul sanitar sunt asigurate prin intermediul unui:

- Instalatie de hidrofor (daca este cazul)

III.2.6. DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL ECHIPAMEMENTELOR ŞI MATERILALOR FOLOSITE. Produsele folosite în instalaţiile sanitare se vor aproviziona, de regulă, în faza de montaj, în depozite ( magazii) închise.

La nivelul punctelor de lucru pot exista ateliere în care canalele de aer sosite vor fi sortate şi pregătite de montaj.Transportul ecipamentelor şi materialelor se va realiza în aşa fel încât acestea să nu se deterioreze sau să se deformeze.

III.3. PROGRAMUL DE URMĂRIRE A CALITĂŢII EXECUŢIEI

Pe măsura terminării unor părţi din lucrare, în vederea urmăririi calităţii execuţiei de către toţi factorii implicaţi: investitor, executant, antreprenor, proiectant şi furnizor de echipamente, se va întocmi conform precizărilor din Legea 10/1995.Pogramul de control pe faze determinante:Se vor încheia procese verbale de verificare-constatare a calităţii lucrărilor şi de recepţie a lucrărilor ascunse, care vor fi semnate de toţi factorii implicaţi.Fazele determinante ale instalaţiei de stins incendiu şi sanitare sunt următoarele:- amplasarea echipamentelor şi modul de racordare la instalaţie;

- verificarea funcţionării echipamentelor;- verificarea amplasării obiectelor sanitare

- verificarea condiţiilor de montare a conductelor ( pante de montaj, susţineri, distanţe faţă de elemente de construcţii, racorduri la coloane etc.).- probe (de etanşeitate la presiune la rece; proba la cald; de funcţionare la apă rece; )

III.4. VERIFICAREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR (VERIFICĂRI, PROBE, TESTE)Verificările execuţiei lucrărilor se vor face conform Normativ C56-04.

Concordanţa instalaţiilor cu proiectul de execuţie:- caracteristicile echipamentelor şi concordanţa cu proiectul de execuţie;- dimensiunile conductelor, fitingurilor, armăturile;- poziţiile hidranţilor de incendiu interiori. Verificările caracteristicilor elementelor componente ale instalaţiei se vor face pe baza certificatelor de calitate şi, după caz, a agrementelor tehnice puse la dispoziţie de furnizor.

Conductele de alimentare cu apă rece potabilă vor fi supuse la următoarele ©Global Financial Group Bucuresti Vol. II-Caiete de sarcini pag. 52


încercări:- de etanşeitate la presiune la rece;- de funcţionare, la apă receşi caldă;

- de etanşeitate a conductelor de apă caldăÎnainte de efectuarea probelor se face spălarea pentru igienizare.Încercarea deetanşeitate la presiune la rece, ca şi încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la

cald se efectuează înainte de montarea aparatelor şi armăturilor de serviciu la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum, extremităţile conductelor fiind obturate cu flanşe sau dopuri.Încercarea de etanşeitate se va face controlând toate punctele de îmbinare accesibile. Punctele de îmbinare care se vor închide cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrării, înainte de închiderea lor. Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă rece va fi egală cu 1,5x presiunea de regim indicată în proiect pentru instalaţia respectivă, dar nu mai mică de 6 bari. intr-un interval de 20 minute . Proba se executa dupa aerisirea instalatiei.Probarea conductelor din materiale plastice ( PEXAL, PP) se realizează după cel puţin 24 ore de la executarea lipiturilor, respectiv sudurilor şi îmbinărilor.

La montarea conductelor se vor verifica: aspectul şi natura materialului, dimensiunile, traseul conductelor, sensul şi valoarea pantei, tipul de îmbinare, distanţele şi paralelismul între conducte şi elementele de construcţie, poziţia şi distanţele între conducte, modul de fixare şi distanţele între elementele de susţinere, manşoanele de protecţie la trecerea conductelor prin elementele de construcţie, izolaţia.

Conductele de canalizare interioara se supun probelor de etanseitate si de functionare

III.5. PREVEDEREA PRIVIND CONDIŢIILE DE RECEPŢIE.Recepţia lucrărilor lucrărilor de instalaţii de stins incendiu şi sanitare se va face în conformitate cu

prevederile " Legii privind calitatea în construcţii – Legea 10/1995, şi a regulamentului de recepţiea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora "- HG 273/1994 şi a altor reglementări specifice.

Etapele de realizare a recepţiei sunt:- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;- recepţia finală- după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.

III.6. MASURI PRIVIND PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII.Execuţia şi exploatarea instalaţiei de stins incendiu şi sanitare se va face de către personal

calificat şi specializat. Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiei de stins incendiu trebuie să corespundă cerinţelor funcţiei respective ( stare fizică şi de sănătate), a normelor de tehnica securităţii, cât şi a nivelului de pregătire în raport cu complexitatea lucrărilor.

Se va ţine seaama de instrucţiunile de funcţionare a instalaţiilor PSI.Se vor respecta următoarele norme:- Norme generale de protecţia muncii NGPM –96 – reulamentul privind protecţia şi igiena în

construcţii;- Normativ pentru proiectarea clădirilor din din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în

exploatare;- Norme de medicina muncii, aprobate cu Ordinul MS nr. 1957/18.10.1995

Instructajul tehnic al personalului de exploatare şi întreţinere se face prin:- cursuri de pregătire corespunzătoare specializării;- executarea unor exerciţii specifice privind întreţinerea, repararea instalaţiilor şi înlăturarea

unor defecţiuni, avarii, etc. ;- cunoaşterea sculelor şi dispoztivelor de intervenţii şi reparaţii;- familiarizarea cu aparatura de măsură şi control a instalaţiilor.Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiei de stins

incendiu,se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare.Conducătorii sectoarelor care exploatează instalaţiile de stins incendiu, au obligaţia să asigure:



- luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii;- realizarea instructajului de protecţia muncii la cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în

fişele individuale, care se vor semna;- verificarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţia muncii;- controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a acestor norme.

III.7. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILORRespectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu

mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor, este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare a instalaţiilor de ventilaţie.

Se vor respecta prevederile Normativului C300 – normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor – P118/99, Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor – Ord. MI nr. 775/1998Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi se face în conformitate cu prevederile " Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor" DG PSI – 005.

Personalul care exploatează instalaţia, va fi instruit atât înaintea dării în exploatare a instalaţiei, cât şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea cunoştinţelor.

Locurile cu pericol de incendiu sau explozie se marchează cu indicatoare de avertizare conform STAS 297/1,2.

În vederea intervenţiei în caz de incendiu, se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se stabilesc măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.

Obligaţiile şi răspunderile privind privind prevenire şi stingerea incendiilor, revinunităţilor şi personalului care execută şi exploatează aceste instalaţii.

III.8. GARANŢII SOLICITATEExecutantul va garanta:- Funcţionarea corectă a instalaţiei în condiţiile cerute în caietul de sarcini;- Respectarea caracteristicilor tehnice ale componentelor instalaţiei;- Durata de viaţă de minim 25 ani de funcţionare a compnentelor instalaţiei;- Termenele de livrare şi punere în funcţiune convenite pri contract

A. INSTALAŢII EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

I. Obiectul caietului de sarciniPrezentul caiet de sarcini se referă la instalaţiile exterioare de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră reţea exterioară de incinta.Caietul de sarcini tratează activităţile necesare pentru realizarea acestor instalaţii, şi cuprinde:- prezentarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite;- stabilirea garanţiilor pe care trebuie să le satisfacă;- precizarea controalelor şi a încercărilor ce trebuie efectuate pentru verificarea garanţiilor.II. Volumul şi limitele furnituriiII.1. Baza de proiectare şi limitele de proiectProiectarea instalaţiilor exterioare (apă potabilă + apă incendiu + canalizare) a fost realizată pe baza datelor de temă precizate de beneficiar şi ţinând seama de o serie de reglementări tehnice, şi anume:- I9-94. Normativul de proiectare şi executare a instalaţiilor sanitare;- STAS 1478-90. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale;- PE 009-93.- P118-90. Norme tehnice de proiectare în realizarea construcţiilor provind protecţia la acţiunea focului;- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor -1994;



- Date furnizate de către producătorii de echipamente şi aparatură.

II.2 Soluţia proiectuluiInstalaţiile exterioare cuprind:

Instalaţia de alimentare cu apă potabilă - sursa de apă potabilă - racord la reteaua exterioara din zona- conducta de distribuţie de la retea- instalaţii de hidrofor (daca este cazul)

Canalizarea menajeră exterioară:- reţeua exterioară de canalizare de incinta- cămine de canalizare menajeră;

II.3. Elementele componente ale instalaţiilor- priza cu colier – bransament la reteaua de apa existenta in zona- conductă distributie din polietilena de inalta densitate;- hidranţi de gradina cu D= 25 mm amplasati pe retea pentru udarea terenului de .........;- cămine de vane;- vane, robineţi de reglaj etc;- conducte din PVC (polipropilenă) pentru canalizare;- cămine de vizitare STAS 2448;III. Cerinţe funcţionale şi caracteristici tehnice

III.1 Cerinţe de calitate, proprietăţi fizice, chimice şi de aspect pentru materialele şi agregatele componente ale lucrăriiIII.1.1. Cerinţe minime de calitateMaterialele utilizate la execuţia instalaţiilor exterioare trebuie să corespundă standardelor internaţionale de asigurare a calităţii I9-94 şi normelor interne ale unităţilor producătoare.Ele vor fi însoţite de certificatul de calitate al furnizorului.Nu se vor utiliza decât materiale agrementate MLPTL.Materialele din componenţa instalaţiilor de stins incendiul vor fi agrementate de Comandamentul Trupelor de Pompieri, pentru utilizarea în instalaţiile de stins incendiu.

III.1.2. ConducteConductele exterioare de alimentare cu apă se vor executa din ţeavă de polietilenă de înaltă

densitate, montate îngropat sub adâncimea de îngheţ (tip 321. UNI 7611.7615-10 bar).Reţeaua exterioară de canalizare se va executa din conducte de polipropilenă sau PVC, cu mufă,

montate îngropat în pământ, sub adâncimea de îngheţ.III.1.3. ArmăturiPentru instalaţia de alimentare cu apă se vor folosi:

- robinete cu sferă şi flanşe;- robinete cu sertar şi cap oval.III.1.4. Hidranţi de gradina Vor fi cu D = 25 mm.

III.2. Ordinea de execuţie a lucrărilor, condiţii tehnice de execuţie şi montaj pentru elementele componente ale instalaţiei Execuţia propriu-zisă a lucrărilor va fi precedată de următoarele activităţi menite să asigure respectarea proiectului, condiţii de calitate şi funcţionalitate impuse de norme, şi realizarea parametrilor solicitaţi:- cunoaşterea planurilor de instalaţii ce vor fi executate, precum şi ansamblului instalaţiilor;

- stabilirea graficelor de execuţie coordonată cu asigurarea frontului de lucru cu graficele de livrare ale echipamentelor, cu execuţia lucrărilor de construcţii şi a celorlalte lucrări de instalaţii;

- controlul şi probarea (unde este cazul) a materialelor şi echipamentelor, înainte de punerea în operă; se vor remedia defecte depistate sau se vor înlocui materiale, atunci când remedierile nu sunt posibile;



- asigurarea condiţiilor de lucru.III.2.1. Materiale şi echipamenteConductele exterioare de alimentare cu apă se vor executa din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate, montate îngropat, sub adâncimea de îngheţ.- Îmbinarea conductelor din polietilenă de înaltă densitate se va face prin electrofuziune conform DVS 2207, Partea I, cu ajutorul electrofitingurilor (manşoane din material termoplastic, având înglobată în interior o rezistenţă electrică).- În dreptul sudurilor se vor realiza adânciri şi lărgiri locale ale tranşeei.- Sudarea se va executa numai de către persoane autorizate în acest scop.- pentru realizarea corespunzătoare a îmbinării, se vor utiliza numai dispozitive calibrate verificate metrologic. - pregătirea suprafeţei supuse sudurii:- ţeava se taie perpendicular pe axă;

- se curăţă, cu ajutorul unei cârpe care nu lasă scame, pe o lungime de L+50 mm (lungimea manşonului electric);

- se răzuie ţeava pe o lungime L, cu un cuţit, pentru îndepărtarea stratului de material oxidat;- se degresează suprafaţa cu alcool tehnic;- se pregăteşte electrofitingul şi fără să-i fie atinsă suprafaţa interioară, se fixează pe ţeavă; - se conectează electrofitingul la sursa de alimentare;- se programează aparatul de sudare;- sudarea propriu-zisă începe prin manevrarea butonului START de pe aparat;- se urmăreşte indicaţia afişajului, înregistrându-se parametrii de sudare (tensiune, temperatura

mediului ambiant, timpul de sudare), într-un protocol al sudurii;- după depăşirea timpului de răcire, se decuplează dispozitivul de sudare.În timpul sudării şi a celorlalte faze ale ciclului (mai ales răcirea), asupra îmbinării sudate nu

trebuie aplicată nici un fel de solicitate mecanică.Reţeaua exterioară de canalizare se compune din:- conductele exterioare de canalizare din polipropilenă cu mufă, montate îngropat în pământ sub

adâncimea de îngheţ;- cămine de canalizare din beton, prevăzute cu capac şi ramă din fontă;- etanşarea îmbinării tuburilor din polipropilenă este asigurată de garnitura premontată pe mufă;- conductele se vor poza respectându-se pantele indicate în proiect;- traseele conductelor vor fi cât mai scurte şi cu cât mai multe schimbări de direcţie şi vor trece, pe

cât posibil, prin spaţiile verzi;- pentru instalaţiile care se îngroapă sau se ascund, verificarea calităţii se efectuează conform

instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.III.2.2. Utilaje, agregate, aparate.- Instalatie de hidrofor (daca este cazul)- Hidranţii de gradina vor avea următoarele caracteristici:- presiunea de utilizare 2 m;- debitul specific 0,8 l/s- diametrul nominal Dn 25mm;

III.2.2. Condiţii de execuţie şi montajExecutarea lucrărilor de instalaţii se face numai pe bază de proiect de execuţie, care trebuie

să cuprindă datele tehnice şi economice necesare realizării instalaţiei.Începerea executării lucrărilor se va face numai după ce s-au obţinut toate avizele şi

acordurile necesare, emise de organele abilitate.La execuţie se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund cerinţelor

proiectului, exigenţelor de calitate impuse de Legea 10/1995, care trebuie să fie însoţite de:- certificatele de calitate ale furnizorului;

- fişele tehnice şi specificaţii conţinând caracteristicile produsuluişi durata de viaţă,



instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare, certificate de garanţie, certificate de atestare a calităţii şi performanţelor (agremente tehnice, procese verbale de omologare);

- la execuţia lucrărilor se folosesc utilaje, scule şi dispoyitive care trebuie să fie atestate tehnic.

III.2.3. Condiţii de livrare, transport, depozitareTransportul, descărcarea. depozitarea şi eventuale mutări pe şantier ale tuburilor PEHD şi

echipamentelor necesare se face conform indicaţiilor producătorului, în condiţii care să asigure integritatea şi funcţionalitatea lor, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi pătrunde apa în ambalaje.

III.3. Programul de urmărire a calităţii execuţieiPe măsura terminării unor părţi din lucrare, în vederea urmăririi calităţii execuţiei de către toţi factorii implicaţi: investitor, executant, antreprenor, proiectant şi furnizor de echipamente, se va întocmi conform precizărilor din Legea 10/1995.Pogramul de control pe faze determinante:Se vor încheia procese verbale de verificare-constatare a calităţii lucrărilor şi de recepţie a lucrărilor ascunse, care vor fi semnate de toţi factorii implicaţi.Fazele determinante ale instalaţiei de încălzire centrală sunt următoarele:- amplasarea echipamentelor şi modul de racordare la instalaţie;- verificarea funcţionării echipamentelor;- verificarea condiţiilor de montare a conductelor;- probe (de etanşeitate la presiune la rece; de funcţionare la apă rece; hidraulică)III.4. Verificarea execuţiei lucrărilor (verificări, probe, teste)

Verificările execuţiei lucrărilor se vor face conform Normativ C56-04. Concordanţa instalaţiilor cu proiectul de execuţie:

- caracteristicile echipamentelor şi concordanţa cu proiectul de execuţie;- dimensiunile conductelor, fitingurilor, armăturile;- poziţiile hidranţilor de gradina.

Verificările caracteristicilor elementelor componente ale instalaţiei se vor face pe baza certificatelor de calitate şi, după caz, a agrementelor tehnice puse la dispoziţie de furnizor.

Conductele de alimentare cu apă rece potabilă vor fi supuse la următoarele încercări:- de etanşeitate la presiune la rece;

- de funcţionare, la apă rece;- hidraulică.

Încercarea de etanşeitate se va face controlând toate punctele de îmbinare accesibile. Punctele de îmbinare care se vor închide cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrării, înainte de închiderea lor. Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă rece va fi egală cu 1,5x presiunea de regim indicată în proiect pentru instalaţia respectivă, dar nu mai mica de 6 bari, intr-un interval de 20 minute .

La montarea conductelor se vor verifica: aspectul şi natura materialului, dimensiunile, traseul conductelor, sensul şi valoarea pantei, tipul de îmbinare, distanţele şi paralelismul între conducte şi elementele de construcţie, poziţia şi distanţele între conducte, modul de fixare şi distanţele între elementele de susţinere, manşoanele de protecţie la trecerea conductelor prin elementele de construcţie, izolaţia.

Instalatiile exterioare de canalizare se supun deasemenea probelor de etanseitate si functionare.

III.5. Prevederi privind condiţiile de recepţie a lucrărilor executate

Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile Legii privind calitatea în construcţii - Legea 10/1995., a Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente acestora- HG



273/1994 şi a altor reglementări specifice (HG 51/1996-Recepţia lucrărilor de montaj, echipamente şi punere în funcţiune).

Etapele de realizare a recepţiei sunt:- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;- recepţia finală-după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.III.6. Măsuri privind protecţia, siguranţa şi igiena munciiExecuţia şi exploatarea instalaţiei se va face de către personal calificat şi specializat. Se vor respecta următoarele norme:- Norme generale de protecţia muncii NGPM- Regulamentul privind protecţia şi igiena în construcţii;- Normativ pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare;- Norme de medicina muncii.Instructajul tehnic al personajului de exploatare şi întreţinere se va face prin:- cursuri de pregătire corespunzător specializării;- instructaj practic la instalaţiile exploatate;- executarea unor exerciţii specifice privind întreţinerea, repararea instalaţiilor şi înlăturarea unor defecţiuni, avarii etc;- cunoaşterea sculelor şi dispozitivelor de intervenţii şi reparaţii.Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiei se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare.

III.7. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilorRespectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare a instalaţiei.Se vor respecta prevederile Normativului C300- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - P118/99, Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor Ord. MI.nr.775/1998.Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă se face în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor DGPSI-005. Personalul care exploatează instalaţia va fi instruit atât înaintea dării în exploatare, cât şi periodic, în timpul exploatării instalaţiei, verificând-se însuşirea cunoştinţelor.În vederea intervenţiei în caz de incendiu, se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se stabilesc măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului care execută şi exploatează aceste instalaţii.

III.8. Garanţii solicitateExecutantul va garanta:- funcţionarea corectă a instalaţiei în condiţiile cerute în caietul de sarcini;- respectarea caracteristicilor tehnice ale componentelor instalaţiei;- durata de viaţă de minim 25 ani de funcţionare a componentelor instalaţiei;- termenele de livrare şi punere în funcţiune convenite prin contract.

T. CAIET DE SARCINI INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

I. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINIPrezentul caiet de sarcini se referă la instalaţiile interioare de încălzire centrală la obiectivul

considerat.Caietul de sarcini tratează activităţile necesare pentru realizarea acestei instalaţii şi cuprinde:- prezentarea condiţiilor ce trebuie să fie îndeplinite de către instalaţia de încălzire centrală;- stabilirea garanţiilor pe care trebuie să le satisfacă unitatea tehnică;- precizarea controalelor şi a încercărilor ce trebuie efectuate pentru verificarea garanţiilor.



II. VOLUMUL ŞI LIMITELE FURNITURIIII.1. BAZA DE PROIECTARE ŞI LIMITA DE PROIECTProiectarea instalaţiilor de încălzire centrală a fost realizată pe baza datelor de temă precizate de beneficiar şi ţinând seama de o serie de reglementări tehnice şi prescripţii, şi anume:- Normativ de proiectare şi executarea instalaţiei de încălzire centrală I13-02;- STAS 1907/1- Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Prescripţii de calcul;- STAS 1907/2- Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare convenţionale de calcul;- STAS 1797/1- Dimensionarea corpurilor de încălzire. Prescripţii generale;- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii;- Norme generale de protecţia muncii;- Norme tehnice de proiectare în realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P118-83;- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor-1994;- Date furnizate de producătorii de utilaje;

II.2. SOLUŢIA PROIECTULUIÎncălzirea obiectivului se realizează independent cu centrala termică.

Temperaturile interioare au fost stabilite în funcţie de destinaţia încăperilor conform STAS 1907/2 –97 iar temperatura exterioară a fost determinată conform STAS 1907/1-97 în funcţie de zona climatică.

Încălzirea încăperilor se realizează cu radiatoare din oţel moderne, estetice iar în grupurile sanitare s-au prevăzut corpuri de încălzire tip portprosop.

Distribuţia agentului termic s-a realizat printr-un sistem de conducte tip multistrat montate ingropat in sapa pardoselii..

Corpurile de încălzire sunt prevăzute cu robinete de reglaj tur cu cap termostatat şi robinete de aerisire.

S-au prevăzut robinete de închidere cu sferă pentru sectorizarea instalaţiei.Aerisirea instalaţiei de încălzire se realizează cu robinete de aerisire prevăzute la fiecare radiator.Golirea instalaţiei se face cu robinete de golire cu sferă montate în punctele cele mai joase ale

instalaţiei de încălzire.Centrala termică Centrala termică proiectată prepară agent termic apă caldă 80/60º C necesar încălzirii spaţiilor şi

producerii apei calde menajere.Centrala termică este echipată cu un cazan pe combustibil gazos, modern, functionand in

condensatie.Puterea termică a cazanului este de 60 kw.Cazanul este prevazut cu Kit de introducere-evacuare aer proaspat – gaze arse si nu necesita cos de fum.

Cazanul este dotat cu un panou de comandă şi control cu posibilitatea cuplării acestuia la un regulator electronic pentru comanda echipamentelor din centrală.

Cazanul este prevăzut cu robinete de închidere, golire, supape de siguranţă.Asigurarea presiunii necesare circulaţiei apei se face cu ajutorul pompelor de circulaţie cu montaj

"în linie" cu trei trepte de turaţie, care au un randament ridicat, fiabilitate mare şi nivel redus de zgomot şi trepidaţie.

Apa caldă menajeră se produce prin racordarea la cazan a unui boiler cu serpentină cu capacitatea de 500 l. Boilerul este prevăzut cu protecţie anticorozivă şi manta termoizolantă.

Pentru preluarea surplusului de apă cauzat de variaţiile de temperatură s-a prevăzut un vas de expansiune închis, cu membrană elastică cu capacitatea de 60 l.

Cazanul va fi alimentat cu apă potabilă de la reţeaua de apă existentă, prin intermediul unui racord demontabil. Se prevede o staţie automată de dedurizare.

II.3 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂÎn conformitate cu soluţia adoptată, unitatea tehnică (instalaţia de încălzire centrală) este compusă

din:- cazan de încălzire;



- conducte (de distribuţie, de racord);- armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire;- aparate de măsură şi control pentru parametrii de temperatură şi presiune;- sisteme de susţinere conducte şi aparate;- izolări termice;- corpuri statice de încălzire.

III. CERINŢE FUNCŢIONALE ŞI CARACTERISTICI TEHNICE III.1. CERINŢE DE CALITATE, PROPRIETĂŢI FIZICE, CHIMICE ŞI DE ASPECT PENTRU

MATERIALELE ŞI AGREGATELE COMPONENTE ALE LUCRĂRIIIII.1.1 Cerinţele minime de calitateCerinţele de calitate sunt în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii şi pentru instalaţiile de încălzire se referă la:

Rezistenţă şi stabilitate- rezistenţa elementelor componente ale instalaţiei de încălzire (conducte, armături, corpuri de încălzire, îmbinări etc) la presiunile şi temperaturile care pot apărea în interiorul instalaţiei în timpul exploatării;- rezistenţa la variaţii de temperatură a conductelor în timpul exploatării;- rezistenţa la eforturi de exploatare (şocuri, tasări ale elementelor de construcţie etc) şi rezistenţa la eforturile datorate manevrelor şi utilizării organelor de comandă;- limitarea nivelului de transmitere a vibraţiilor produse de utilajele instalaţiei (pompe, generatoare de aer cald, aeroterme etc);- protecţia antiseismică; Siguranţa în exploatare- evitarea pericolului de explozie la instalaţiile din centrala termică (cazane şi accesorii, instalaţia de ardere etc);- gradul de asigurare al consumatorului împotriva întreruperilor accidentale ale furnizării căldurii;- etanşeitatea elementelor componente ale instalaţiei de încălzire (conducte, armături, corpuri de încălzire, cazane);- protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale instalaţiei de încălzire (rănire, ardere etc.);- securitatea la radiaţii calorice şi la curenţii de aer;- securitatea instalaţiilor şi a încăperilor aferente (centrale termice, puncte termice) la tentativele de intruziune ale oamenilor şi animalelor);- prevederea de instalaţii de legare la pământ pentru prevenirea electrocutărilor.

Siguranţa la foc- limitarea riscului de incendiu prin modul de realizare şi amplasare a funcţiunilor şi elementelor componente ale instalaţiei;- comportarea la foc (combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a elementelor ce compun instalaţia);- dotarea cu mijloace de avertizare şi intervenţie în caz de incendiu.

Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului- evitarea riscului de producere sau de favorizare a dezvoltării de substanţe nocive sau insalubre de către instalaţiile de încălzire;- asigurarea confortului termic în încăperi;- stabilitatea şi uniformitatea temperaturii interioare a aerului.

Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie- protecţia termică a corpurilor de încălzire;- utilizarea de utilaje eficiente energetic pentru asigurarea unor consumuri minime de energie (cazane, pompe etc.);- izolarea termică a conductelor pentru asigurarea unor pierderi de căldură minime în reţele termice;



- asigurarea unei eficienţe termice ridicate a corpurilor de încălzire. Protecţia împotriva zgomotului

- asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor din încăperi prin protecţia la zgomotul exterior; respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (centrale termice) şi în vecinătatea centralei.

Cerinţele privind estetica lucrărilor - liniaritatea traseelor de conducte;- paralelismul cu elementele de construcţie la montajul aparent;- aspectul şi finisajul suprafeţelor.

III.1.1.2 Proprietăţi fizice, chimice şi de aspect pentru materialele, aparatele şi agregatele componente ale instalaţiei

Materialele, agregatele şi aparatele utilizate la executarea instalaţiilor de încălzire centrală vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor - interni sau externi - şi vor satisface cerinţele tehnice prevăzute în proiect. Executantul lucrării se va asigura de existenţa certificatelor de calitate pentru materiale şi echipamente, certificatului de garanţie, fişelor tehnice conţinând caracteristicile produsului şi durata de viaţă în exploatare în care se menţin caracteristicile tehnice date, a certificatelor de atestare a performanţelor materialelor şi echipamentelor emise de institute de specialitate, abilitate în acest scop.Înaintea punerii în operă, materialele şi aparatele se supun unui control vizual, pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic. Manipularea materialelor sau echipamentelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, şi în aşa fel încât să nu le deformeze.

Păstrarea materialelor se va face în depozite, cu respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi în conformitate cu cerinţele furnizorilor.

Solicitările de oferte pentru echipamente vor fi însoţite de un extras din caietul de sarcini privind descrierea instalaţiilor.Furnizorul de echipament trebuie să confirme compatibilitatea acestuia cu soluţiile proiectului.

III.2. ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR, CONDIŢII DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ PENTRU ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI

Lucrările vor fi executate de personal calificat corespunzător operaţiunilor necesare, cu experienţă în realizarea unor lucrări similare, asigurându-se conducerea tehnică a formaţiilor de lucru la nivelul solicitat de complexitatea lucrărilor.Execuţia propriu-zisă a lucrărilor va fi precedată de următoarele activităţi menite să asigure respectarea proiectului, condiţiile de calitate şi funcţionalitate impuse de norme şi realizarea parametrilor solicitaţi:- cunoaşterea planurilor de instalaţii ce vor fi executate, precum şi a ansamblului instalaţiilor;- stabilirea graficelor de execuţie coordonată cu asigurarea frontului de lucru cu graficele de livrare ale echipamentelor, cu execuţia lucrărilor de construcţii şi a celorlalte lucrări de instalaţii;- controlul şi probarea (unde este cazul) a materialelor şi echipamentelor, înainte de punerea în operă; se vor remedia defectele depistate sau se vor înlocui materialele, atunci când remedierile nu sunt posibile;- asigurarea condiţiilor de lucru (spaţiu, lumină, temperatură etc.).În timpul execuţiei lucrărilor se va urmări împiedicarea pătrunderii în instalaţie a materialelor de construcţii sau a unor corpuri străine, de natură a obtura secţiunea conductelor, armăturilor sau a racordurilor la echipamente.

A. MATERIALE ŞI ECHIPAMENTEIII.2.1 Conductele de încălzire vor fi de tip multistrat (Pexal sau polipropilena ).Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel încât să asigure:- alimentarea tuturor consumatorilor;- accesul la aparate şi armături în timpul exploatării;- lungimi minime de reţea;- reducerea numărului de goluri la trecerea prin elementele de construcţie;- respectarea distanţelor minime normate dintre conductele instalaţiei de încălzire şi elementele de construcţie executate din materiale combustibile;Conductele se monteaza ingropat in sapa pardoselii, in tuburi de protectie.



La trecerea conductelor prin pereţi şi planşee se montează manşoane de protecţie.Coloanele verificate vor fi prevăzute cu suporţi ficşi, unde va fi cazul. Racordarea conductelor verticale la conductele de distribuţie se va face prin porţiuni orizontale, având lungimile conform Normativului I13, pentru a asigura dilatarea porţiunii verticale de coloană, aflată sub punctul fix.Dilatările conductelor de distribuţie vor fi preluate, pe cât posibil, natural, prin curbe, conform I13.Panta conductelor va fi 3 ‰, continuă, fără contrapantă, astfel încât să permită aerisirea şi golirea instalaţiilor.Traseele nu vor obtura uşi, ferestre, pasaje de trecere sau guri de ventilaţie. După montare, conductele vor fi spălate şi golite de mai multe ori.III.2.2 Armături

Instalaţiile de încălzire centrală se prevăd cu:- robinete manuale de aerisire (la fiecare corp de încălzire);- dezaeratoare automate de coloană;- robinete de închidere şi reglaj;- robinete de golire (în punctele cele mai joase ale părţilor de instalaţii separate prin robinete de

închidere).

Înainte de montarea armăturilor, se va verifica modul de funcţionare, uşurinţa acţionării organului de închidere pe tot domeniul de utilizare.

Toate armăturile se montează în poziţia "ÎNCHIS".III.2.3 Corpuri de încălzire

Se folosesc radiatoare moderne din oţel, de import. Înaintea montării, corpurile de încălzire vor fi supuse la probe de presiune cu apă. Corpurile de încălzire se vor racorda la instalaţie astfel încât circulaţia agentului termic să se facă, de regulă, de sus în jos.

Consolele şi susţinătoarele vor fi fixate astfel încât corpul de încălzire să fie paralel cu feţele finite ale elementelor de construcţie, respectând distanţele minime faţă de acestea.

Adâncimea de încastrare a consolelor în zidăria netencuită va fi de min. 12 cm. Corpurile de încălzire se fixează pe poziţie, conform instrucţiunilor de montare ale producătorilor,

folosind tipul şi numărul de console şi susţinătoare indicat de aceştia.Până la montarea armăturilor şi a legăturilor, toate corpurile de încălzire vor fi prevăzute cu

capace sau dopuri.III.2.4 Utilaje, agregate, aparateSe va utiliza un cazan de încălzire modern, care produce agent termic, apă caldă pe baza

consumului de combustibil gazos. Cazanul este de tip microcentrala murala cu functionare in regim de condensatie, cu posibilitatea

racordarii la un boiler exterior. Accesorii obligatorii : vase de expansiune(incalzire + acm), supapa de siguranta, filtru stabilizator de gaz, Kit coaxial admisie-evacuare aer- gaze de ardere, pompe de circulatie (incalzire + acm), supape de sens.

Microcentrala se va achizitiona cu un tablou de automatizare cortespunzator.Cazanele sunt complet cablate şi nu necesită decât o alimentare pe borne în aşteptare.Presiunea maximă de funcţionare: 3 bari.

B. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJExecutarea lucrărilor de instalaţii de încălzire se face numai pe bază de proiect de execuţie

verificat şi atestat, care trebuie să cuprindă toate datele tehnice şi economice necesare realizării instalaţiei.Începerea executării lucrărilor se va face numai după ce s-au obţinut toate avizele şi acordurile

necesare, emise de organele abilitate.La execuţie se vor utiliza numai materiale şi echipamente care corespund cerinţelor proiectului,

exigenţelor de calitate impuse de Legea 10/1995, care trebuie să fie însoţite de:- certificatele de calitate ale furnizorului, fişele tehnice şi specificaţiile conţinând

caracteristicile produsului şi durata de viaţă, instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare, certificate de garanţie, certificate de atestare a calităţii şi performanţelor (agremente tehnice, avize tehnice, procese verbale de omologare).



III.3. PROGRAMUL DE URMĂRIRE A CALITĂŢII EXECUŢIEIPe măsura terminării unor părţi din lucrare, în vederea urmăririi calităţii execuţiei de către toţi

factorii implicaţi: investitor, executant, antreprenor, proiectant şi furnizor de echipamente, se va întocmi conform precizărilor din Legea 10/1995 "Programul de control pe faze determinante".Se vor încheia procese verbale de verificare-constatare a calităţii lucrărilor şi de recepţie a lucrărilor ascunse, care vor fi semnate de toţi factorii implicaţi.Fazele determinante ale instalaţiei de încălzire centrală sunt următoarele:- amplasarea echipamentelor (cazanelor de încălzire) şi modul de racordare la instalaţie;- verificarea funcţionării echipamentelor;- verificarea condiţiilor de montare a conductelor (pante, susţineri, distanţe faţă de elementele de construcţie), racorduri coloane la reţeaua de distribuţie, racordare corpuri de încălzire la coloane etc.- probe (de etanşeitate, proba la cald, probe de funcţionare, probe de eficacitate).

III.4. VERIFICAREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR (verificări, probe, teste)Verificările execuţiei lucrărilor se vor face conform Normativ C56, urmărind:- concordanţa instalaţiilor cu proiectul de execuţie;- caracteristicile echipamentelor şi concordanţa acestora cu proiectul;- dimensiunile conductelor, fitingurilor, armăturilor;- poziţiile corpurilor de încălzire şi a echipamentelor;- suporţii, pantele şi poziţiile conductelor;- amplasarea corectă a dispozitivelor de aerisire şi golire:Verificările caracteristicilor elementelor componente se vor face pe baza certificatelor de calitate

şi, după caz, a agrementărilor tehnice, puse la dispoziţie de furnizori.Instalaţiile de încălzire centrală nu pot fi date în folosinţă dacă nu sunt spălate şi supuse la un ciclu

de probe.Probele necesare sunt:- proba la rece (se face în scopul verificării etanşeităţii şi a rezistenţei mecanice a instalaţiei de

încălzire); se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiilor (vopsitorii, izolări etc.); înainte de această probă, instalaţia va fi spălată cu apă potabilă; presiunea de probă va fi o dată şi jumătate presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bari (la instalaţiile montate aparent). Spălarea constă în umplerea şi menţinerea unui jet continuu la presiunea reţelei de alimentare, până când apa evacuată nu conţine impurităţi vizibile. Operaţia se va repeta după inversarea sensului de circulaţie a apei. Golirea se face cu viteză mare de scurgere a apei, prin deschiderea completă a organelor de închidere de pe racordul instalaţiei. Proba se va efectua în perioada de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5 ˚C. Proba de presiune va începe după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune.

- proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare-contractare a instalaţiei de încălzire şi a circulaţiei agentului termic la temperatura nominală. O dată cu proba la cald se va efectua şi reglajul instalaţiei.

Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile vor fi alimentate cu agent termic de la sursa definitivă. După minim 2 ore de funcţionare se va verifica dacă toate elementele corpurilor de încălzire s-au încălzit la aceeaşi temperatură.

În timpul probelor se vor verifica îmbinările la radiatoare şi armăturile, spre a constata eventuale pierderi. După terminarea acestui examen şi răcirea instalaţiei la temperatura mediului ambiant, se va proceda la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu cel descris mai sus. După efectuarea probelor, instalaţiile vor fi golite, dacă până la intrarea în funcţiune există pericolul de îngheţ.

- proba de eficacitate se va face pentru a verifica dacă instalaţia realizează în încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect. Proba se face cu întreaga instalaţie în funcţiune, în condiţii normale de exploatare, la temperaturi scăzute ale aerului exterior, cât mai aproape de situaţia normală.



La încălzirea cu corpuri de încălzire, proba de eficacitate constă în măsurarea temperaturii aerului din încăperi cu termometre având sensibilitate de 1/5˚C (pentru temperatura interioară şi exterioară) şi de 1/2˚C (pentru temperatura agentului termic).

Se consideră proba terminată dacă temperaturile interioare sunt egale cu cele din proiect, cu o abatere de la -1 la +2˚C (pentru spaţii-clădiri de producţie).

La efectuarea probelor se vor respecta indicaţiile din Normativul I13-2002.

III.5. PREVEDERI PRIVIND CONDIŢIILE DE RECEPŢIE A LUCRĂRILOR EXECUTATE

Recepţia lucrărilor privind instalaţiile de încălzire centrală se va face în conformitate cu prevederile "Legii privind calitatea în construcţii" - Legea 10/1995., a "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente acestora"- HG 273/1994 şi a altor reglementări specifice (HG 51/1996-Recepţia lucrărilor de montaj, echipamente şi punere în funcţiune).

Etapele de realizare a recepţiei sunt:- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;- recepţia finală-după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.

III.6. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCIIExecuţia şi exploatarea instalaţiei de încălzire centrală se va face de către personal calificat şi specializat. Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiei de încălzire trebuie să corespundă cerinţelor funcţiei respective (stare fizică şi de sănătate), a normelor de tehnica securităţii, cât şi a nivelului de pregătire, în raport cu complexitatea lucrărilor. Acesta va fi supus examenelor medicale periodice. Pentru instalaţiile care conţin echipamente specifice (cazane), pregătirea personalului se face cu participarea firmei furnizoare de echipamente.Se vor respecta următoarele norme:- Norme generale de protecţia muncii NGPM-96- Regulamentul privind protecţia şi igiena în construcţii;- Normativ pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare;- Norme de medicina muncii, aprobate cu Ordinul M.S. nr. 1957/18.10.1995.Instructajul tehnic al personajului de exploatare şi întreţinere se va face prin:- cursuri de pregătire corespunzător specializării;- instructaj practic la instalaţiile exploatate;- executarea unor exerciţii specifice privind întreţinerea, repararea instalaţiilor şi înlăturarea unor defecţiuni, avarii etc;- cunoaşterea sculelor şi dispozitivelor de intervenţii şi reparaţii;- familiarizarea cu aparatura de siguranţă, măsură şi control a instalaţiilor.Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiei de încălzire centrală se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare.Conducătorii sectoarelor care exploatează instalaţiile de încălzire centrală au obligaţia să asigure: - luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii;

-realizarea instructajului pentru protecţia muncii la cel mult 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale, care se vor semna;

- verificarea cunoştinţelor asupra normelor de protecţia muncii;- controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a acestor norme.

III.7. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILORRespectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare a instalaţiei de încălzire centrală.Se vor respecta prevederile Normativului C300- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - P118/99, Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor Ord. MI.nr.775/1998.



Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi se face în conformitate cu prevederile "Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor"- DGPSI-005. Personalul care exploatează instalaţia va fi instruit atât înaintea dării în exploatare, cât şi periodic, în timpul exploatării instalaţiei, verificând-se însuşirea cunoştinţelor.Locurile cu pericol de incendiu sau explozie se marchează cu indicatoare de avertizare, conform STAS 297/1,2.În vederea intervenţiei în caz de incendiu, se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se stabilesc măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului care execută şi exploatează aceste instalaţii.

III.8. GARANŢII SOLICITATEExecutantul va garanta:- funcţionarea corectă a instalaţiei în condiţiile cerute în caietul de sarcini;- respectarea caracteristicilor tehnice ale componentelor instalaţiei;- durata de viaţă de minim 25 ani de funcţionare a componentelor instalaţiei;- termenele de livrare şi punere în funcţiune convenite prin contract.

E. CAIET DE SARCINI INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOAREŞI EXTERIOARE

1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile ce trebuiesc respectate la executarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice interioare şi exterioare aferente reabilitării terenului de fotbal din comuna PUI.

2. DOCUMENTE DE REFERINTA, STANDARDE APLICABILELa baza întocmirii caietului de sarcini au stat:

- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii;- NP-I7-02 “Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V

c.a. şi 1500 V c.c”;- PE 107/95 “Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice”,- PE 116/94 “Normativ republican de încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice”,- STAS 12604/87 “Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale”.- STAS 2612/87 “Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise”.- STAS 6865/89 “Conducte cu izolaţii de PVC pentru instalaţii electrice fixe”- SR EN 60669-1-2002 Întrerupătoare pentru instalaţii electrice fixe.- SR CEI 60189-1-93 Cabluri şi conducte pentru joasă tensiune izolate PVC.Partea I- SR-EN 60598-1/94. “Corpuri de iluminat. Prescriptii generale”;- C56-2000“Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”- I20/2000 “Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului”,

3. CERINTE DE CALITATE PENTRU COMPONENTELE LUCRARIIMaterialele utilizate la execuţia instalaţiilor electrice trebuie să corespundă standardelor internaţionale de asigurare a calităţii ISO 9001:2000Materialele vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute de STAS-uri, normativul I 7/2002, PE 107/95 şi normele interne ale unităţilor producătoare.Ele vor fi însoţite de certificatul de calitate al furnizorului. Nu se vor utiliza decât materiale agrementate MLPTL.



Caracteristicile materialelor, aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice, vor fi în concordanţă cu:- parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, putere, frecvenţă, etc.)- categoria în care se încadrează încăperea respectivă din punct de vedere al mediului (conf. I.7), al

pericolului de incendiu (conf. P118) şi al pericolului de electrocutare (conf. STAS 8275);- destinaţia construcţiei specifice de utilizare şi montare (conf. cap. 4,5/I.7).

4.1 Materiale şi aparate4.1.1 Corpuri de iluminat

Corpurile de iluminat interior vor corespunde cerinţelor standardelor CEI 598/92 si SR-EN 60598-1/94.

Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lămpi tubulare fluorescente sau incandescente, conform destinaţiei încăperii şi mediului în care funcţionează.

4.1.2. Aparate de comutaţie pentru instalaţii de iluminat şi prizeIntrerupătoarele şi comutatoarele folosite pentru circuitele electrice ale instalaţiei de iluminat vor

avea un curent nominal de minim 10 A, conform CEI 337.Intrerupătoarele, comutatoarele şi prizele din instalaţia interioară, vor fi de tip pentru montaj îngropat.Intrerupătoarele şi comutatoarele care sunt prevăzute pentru montaj in exterior vor fi în construcţie

etanşă.Prizele monofazice sau vor fi cu contact de protecţie.4.1.3 Circuite electriceCircuitele electrice de iluminat si circuitele de prize, din instalaţiile interioare, se vor realiza cu

conductoare de cupru secţiune corespunzătoare protejate în tuburi etanşe montate îngropat în tencuială.

4.1.4 Tablouri electrice.Tip si caracteristici constructive4.1.4.1 Tip de tablouriTablourile electrice aferente instalaţiilor electrice interioare, vor corespunde DIN 43880, EN 60529-

3, EN 60439-3 şi IEC 439-3Tablourile electrice vor fi de tip închis, din cutii prefabricate realizate din polistiren termoplastic, cu

grad minim de protecţie IP 30 şi borne PE-/N pentru conductori din cupru.Montarea aparatelor în tablouri se va face pe şine portante.Intrarea circuitelor în tablouri se va face decupând pereţii acestora pe locurile marcate din fabrică.

4.1.5 Întreruptoare de joasă tensiune4.1.5.1 Aparate şi materiale principale care intră în echiparea tabloului

Întreruptoarele de joasă tensiune(microîntreruptoare),care intră în componenţa tablourilor menţionate mai sus, trebuie să fie realizate şi testate conform CEI 60947-1. Toate întreruptoarele de joasă tensiune trebuie astfel proiectate pentru a se putea asigura selectivitatea protecţiei.La toate întreruptoarele se va prevedea protecţie termică la suprasarcină.

4.1.5.2 Şiruri de cleme Şirurile de cleme vor fi echipate cu cleme de şir care vor avea caracteristici electrice şi mecanice

deosebite şi toate accesoriile aferente şi vor fi realizate din materiale neinflamabile. Deplasarea clemelor, pe şir, trebuie să se facă uşor.

Pentru conductoare multifilare cu secţiunea peste 16 mmp, clemele vor fi de tip cu şurub; şuruburile vor fi blocate astfel încât să nu permită rotirea. Pentru acest tip de cleme, conductoarele vor avea capetele terminale prevăzute cu papuci (conectori) fixaţi prin sertizare.

Şirurile de cleme vor fi astfel realizate încât să permită accesul uşor la cleme. Ele vor fi protejate împotriva atingerilor directe. De asemenea clemele vor fi etichetate.

4.1.6. ParatrăsnetProtecţia clădirii împotriva loviturilor de trasnet se va asigura cu o instalaţie de paratrăsnet va fi montata pe acoperisul cladirii dispecerului.Instalatia va fi compusa din platbanda de captare, conductori de coborare si piese de separatie..Nu se admite ca traseul coboraririi sa treaca prin burlane, balcoane, logii.



Conductorul de coborare se amplaseaza fata de partile metalice si instalatii la distantele prevazute la subcapitolul 2.3. B al normativului I20-2000. Fata de marginile usilor, ferestrelor, etc, distanta admisa este de cel putin 0.50 m.Fixarea conductorului de coborâre pe peretele clădirii, se va face cu crampoane din oţel în diblu de plumbDistanta dintre doua puncte de fixare pe elemente de constructie a coborarii va fi de 0.50 m.Conductorul de coborare se prevede cu o piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pamant. Piesa de separatie se instaleaza la inaltimea de 2 m de la nivelul solului, permiţând decuplarea coborarii pe durata verificarilor periodice de masurare a rezistentei prizei de pamant.La baza cladirii, conductorul de coborare va fi protejat impotriva socurilor mecanice si a celorlalte pagube cu ajutorul unei teci de protectie de 2 m lungime. Teaca de protecţie va fi din oţel inox.

5. CONDITII DE LIVRARE, TRANSPORT SI DEPOZITAREToate materialele livrate beneficiarului vor fi însoţite de certificate de atestare a calităţii, emise de furnizorii acestora.Transportul şi depozitarea se vor efectua în condiţii care să asigure şi funcţionalitatea lor luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a nu pătrunde apa în ambalaje.

6. PROBE, TESTE, VERIFICARI RECEPTIEB. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor

1. Toate aparatele, echipamentele şi utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevăzute în proiect şi calităţii funcţionale garantate de fabrica furnizoare.Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele şi utilajele electrice vor fi verificate scriptic, vizual şi după caz şi prin măsurători de sondaj cu ocazia preluării din magazie sau depozit pentru motoare.

Verificarea scriptică va consta din confruntarea datelor şi caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice, etc. (menţionate în certificatele de calitate, buletine de omologare, etichetele ce însoţesc aparatele) cu cele prevăzute în proiect;

Verificarea vizuală se va face examinând starea materialelor şi aparatelor;Verificarea pe măsurători de sondaj se va face la min. 1% din tipodimensiunile de materiale prin

măsurarea dimensiunilor (secţiune, diametre, lungimi) acestora cu şublerul.Materialele, aparatele, echipamentele ale căror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau

care reprezintă defecte de calitate vor fi respinse şi nu se vor introduce în operă.Dacă la verificarea prin măsurători de sondaj a dimensiunilor materialelor se constată

neconcordanţă între datele înscrise în actele care însoţesc materialele şi cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificări pe un număr de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru.

Toate materialele care nu corespund proiectului sub acest aspect vor fi respinse şi nu vor fi puse în operă.

2. Toate conductele, cablurile, tuburile şi accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, după transport. Materialele care prezintă defecţiuni iremediabile vor fi respinse. Pot fi admise, când este posibil, numai după o verificare severă a calităţii lor.

3. La conductele cu izolaţie şi manta şi la cabluri se va verifica continuitatea electrică pe fiecare colac de montare.

4. Aparatele şi echipamentele electrice vor fi verificate scriptic şi vizual la locul de montare, după transport. Cele care au caracteristici diferite de cele prevăzute în proiect precum şi cele care prezintă defecţiuni care la exploatare ar putea conduce la accidente sau producerea de daune materiale, vor fi respinse. Dacă defecţiunile pot fi remediate, după remediere vor fi supuse din nou verificării, înainte de a fi introduse în instalaţie.

5. Înainte de a începe montarea elementelor unei instalaţii electrice se va verifica vizual şi după caz, şi cu instrumente de măsură adecvate (metru, ruleta, etc.) dacă lucrările constructive efectuate instalaţiei corespund prevederilor din proiect şi din prescripţiile tehnice în vigoare.

a) la traseele alese se va verifica dacă:- lungimea traseului este cea mai scurtă posibilă;- au fost respectate distanţele minima admise până la conductele altor instalaţii şi până la elementelor

de construcţie;



- au fost evitate locurile în care să fie periclitată instalaţia în timpul exploatării (lovituri mecanice, temperaturi ridicate, etc.);

b) la traversările prin elemente de construcţie se va verifica dacă amplasamentul şi execuţia respectă prescripţiile în vigoare;c) la lăcaşurile marcate / executate pentru doze, aparate, etc., se va verifica dacă locul a fost ales corespunzător proiectului şi dacă au fost respectate distanţele faţă de elementele metalice legate la pământ şi înălţimile faţă de suprafaţa finită a pardoselii;

d) la poziţiile alese şi trasate în vederea montării de aparate, se va verifica dacă amplasamentul corespunde prevederilor proiectului şi dacă sunt evitate locurile care prezintă pericol pentru instalaţie, precum şi distanţele faţă de elementele metalice legate la pământ.

Verificări de efectuat pe faze de lucrări1. Calitatea circuitelor se va verifica după ce conductele electrice au fost trase în tuburi. La circuitele în cabluri verificarea se va face înainte de închiderea canalelor, şanţurilor, etc.2. Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, în vederea uşoarei identificări (prin etichete, culori).3. Se vor verifica vizual prin sondaj (la cel puţin 15% din numărul total) dacă legăturile electrice ale conductelor instalaţiilor electrice au fost executate conform prescripţiilor tehnice în vigoare.

4. Se va măsura rezistenţa de izolaţie între conducte şi pământ.5. În ceea ce priveşte înstalaţia de protecţie prin legarea la pământ sau la nul (după montarea

receptoarelor) se va măsura rezistenţa de dispersie a prizei de pământ şi se va verifica continuitatea electrică a conductorului principal de protecţie şi legăturii între acesta şi elementele metalice ale instalaţiei electrice..

6. La instalarea echipamentelor se vor controla vizual şi prin măsurători următoarelor:a) modul şi calitatea fixării pe suporţi;b) valorile admise pentru înălţimile de montaj şi distanţele până la elementele construcţiei

conform prescripţiilor tehnice în vigoare;c) modul şi calitatea execuţiei legăturilor electrice;d) existenţa aparatelor de protecţie prevăzute în proiect;e) existenţa etichetelor de identificare, marcare, prevăzute în proiect.

C. Verificări de efectuat la recepţia preliminarăVerificarea preliminara se va face în timpul execuţiei, înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei.Se va verifica :

1. Existenţa dispozitivelor de protecţie împotriva supracurenţilor şi echiparea, respectiv reglarea corectă, a dispozitivelor de protecţie.

2. Funcţionarea corectă a instalaţiei de iluminat (alimentarea corespunzătoare a corpurilor de iluminat , existenţa elementelor de protecţie ale corpurilor de iluminat).3. Funcţionarea corectă a a cazanului.4. Funcţionarea eficientă a instalaţiilor de protecţie prin legarea la pământ.

D. Verificarea definitivăVerificarea definitivă se va face după executarea instalaţiei, la punerea în funcţiune.

La verificarea definitivă se va controla:- corespondenţa terenului cu proiectul,- corectitudinea izolării legăturilor la aparate precum şi legarea corectă a conductoarelor la nul şi fază;- modul de realizare şi funcţionare corectă a instalaţiei de protecţie contra electrocutărilor.

Verificarea rezistenţei de izolaţie se va face prin măsurătoare, astfel:- rezistenţa de izolaţie a conductoarelor faţă de pământ;- rezistenţa de izolaţie a conductoarelor între ele.

Aparatele şi echipamentele electrice se vor verifica scriptic şi vizual la locul de montare, după transport.

Verificarea scriptică va consta în confruntarea caracteristicilor înscrise pe plăcuţe sau etichete, cu cele înscrise în proiect.



Verificarea vizuală va consta în verificarea aspectului exterior al aparatelor.La recepţia primară se vor verifica:

- calitatea lucrărilor;- funcţionarea corectă a instalaţiilor;- funcţionarea eficientă a instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ.

Intocmit,Ing. I. STANCIU


67173351 Vol II Caiete de Sarcini MODEL

Documents

Transcript of 67173351 Vol II Caiete de Sarcini MODEL