1 din 31

R O M N I A MINISTERUL APRRII NAIONALE NECLASIFICAT Unitatea Militar 02517 CRAIOVA Exemplarul nr. Nr. ________ din ______________ A P R O B

EFUL UNITII MILITARE NR. 02517 CRAIOVA Colonel

Daniel CROITORU

CAIET DE SARCINI achiziionare servicii proiectare faza D.T.A.C.+D.T.O.E.+P.Th.E.+D.D.E.

aferente investiiei: 2012-C/RK/I-1114 Deveselu Consolidare i reabilitare pavilionul S2, centrala termic nou i reele de utiliti n cazarma 1114 Deveselu

1. DATE GENERALE:

Prezentul caiet de sarcini se refer la achiziionarea serviciilor de proiectare la faza D.T.A.C.+D.T.O.E.+P.Th.E.+D.D.E. pentru proiectul de investiie Consolidare i reabilitare pavilionul S2, centrala termic nou i reele de utiliti n cazarma 1114 Deveselu cod CPV 71327000-6 i are ca obiect proiectarea structurilor portante din cadrul cazrmii 1114 Deveselu.

1.1 Acte normative 1.1.1 Legislaia naional n vigoare: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de

achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;

- Hotrrea Guvernului Romniei nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;

- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziie public;

- Hotrrea Guvernului Romniei nr. 942 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 30/2006 privind funcia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuirea contractelor de achiziie public;

- Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 31 din 25 martie 2008 privind competentele de achiziie a produselor, serviciilor si lucrarilor n cadrul Ministerului Aprrii Naionale.

- Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului, republicata in 2000 ; - Legea 10/1995 - privind calitatea in construcii; - Legea 319/2006 privind protecia muncii; - H.G. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitii n construcii; - H.G. 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii; - O.U.G. 91/2002 - privind modificarea si completarea legii protectiei mediului; - O.U.G. 78/2000 - privind regimul deeurilor ; - Legea 426/2001 - pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 ; - O.U.G. 16/2001 - privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile ; - Legea 465/2001 -pentru aprobarea O.U.G. 16/2001; - H.G. 162/2002 -privind depozitarea deseurilor; - O.U.G. 243/2000 -privind protectia atmosferei; - Legea 655-2001-privind aprobarea O.U.G. 243-2000; - O.G. 125/1996 -pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatiior economice si sociale cu impact asupra mediului; - O.G. 1957/1996 si O.G. 537/1997-privind protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor; - H.G.R. 168/1997 -privind echipamentele, materialele sau produsele puse in opera la executarea

lucrrilor de construcii.

2 din 31

- HGR nr. 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, aexecutiei lucrarilor si a constructiilor;

- H.G.R. nr. 766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; - H.G.R. nr. 28/2008 - privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico economice

aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii.

- Ordin nr. 863 din 02/07/2008 - pentru aprobarea "Instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii".

- Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 120/12.10.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind iniierea, elaborarea, coninutuluicadru i aprobarea documentaiilor tehnicoeconomice aferente proiectelor de investiii imobiliare n Ministerul Aprrii Naionale, publicat n M.O. nr. 738/01.11.2012;

1.1.2 Standarde i normative tehnice - SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor - SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, ncercari utile pentru cladiri - SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-3: Aciuni generale. ncarcari date de zapada - SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-7: Aciuni generale - Aciuni pe durata execuiei - SR EN 1991-1-7:2007 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-6: Aciuni generale - Aciuni accidentale - SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri - SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri - SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-8: Proiectarea mbinrilor - SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat - SR EN 1996-2:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie - SR EN 1996-3:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 3: Metode de calcul simplificate pentru construcii de zidrie nearmat - SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale - SR EN 1998-3:2005 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea 3: Evaluarea i consolidarea construciilor - SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea 5: Fundaii, structuri de susinere i aspecte geotehnice - P 2-1985 Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie - NP 007-1997 Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat - P 73-1978 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea recipienilor din beton armat i beton precomprimat pentru lichide - P 100-1992 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine social-culturale, agrozootehnice i, industriale - P 100-1/2006 Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri - CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor - NP 082-2004 Cod de proiectare privind bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului - P 7- 2000 Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire (proiectare execuie, exploatare) - NP 042-2000 Normativ privind prescripiile generale de proiectare.Verificarea prin calcul a elementelor de construcii metalice i a mbinrilor acestora

- NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la cldiri

3 din 31

- CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidrie - GM 018-2003 Ghid privind investigarea i diagnosticarea strii structurilor din beton armat, beton precomprimat i oel situate n medii agresive - GM 017-2003 Ghid privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor situate n medii agresive - ST 016-1997 Specificaie tehnic. Criterii i metode pentru determinarea prin msurtori a tasrii construciilor. Instruciuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasrii construciilor datorate deformaiilor terenului de fundare - P 130-1999 Normativ privind comportarea n timp a construciilor - GP 079-2003 Ghid privind proiectarea i execuia consolidrii structurilor n cadre din beton armat cu perei turnai - NP 068-2002 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran n exploatare - NC 001/1999 Normativ privind detalierea coninutului cerinelor stabilite prin Legea 10/1995 - NP 006-1996 Normativ de proiectare a slilor aglomerate cu vizitatori.Cerinele utilizatorilor - P 136-1995 Principii generale privind metodologia de zonare geotehnic a teritoriului Romniei - GEX 003-2000 Ghid de aciuni de reducere a riscului seismic pentru construciile existente -NTPEE 2008 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale (Anexa la Ord. ANRDE Nr. 5/2009 )

- Normativul P118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor; - Standard Roman SR 1343/1-2006-alimentri cu ap, determinarea cantitilor de ap potabil; - STAS 1478-1990 Instalaii sanitare de alimentare cu ap; - STAS 1846-1990 Instalaii de canalizare ape uzate menajere i pluviale; -NP 086-2005 Normativ pentru proiectarea instalaiilor de stingere protecie i prevenire a incendiilor; - I9 Indicativ pentru proiectarea instalaiilor sanitare; - STAS 6054 1977 Adncimi maxime de nghe; - STAS 9470 1973 Intensiti de ape pluviale pe teritoriul Romniei; - NTE 0072008 Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice; - PE 11694 Normativ de ncercri i msurtori la echipamentele i instalaiile electrice; - NPI702/2002 Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn

la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.; - Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetului, indicativ I20-2002; - STAS 6472/3 Termotehnica n construcii; - SR 1907/1 Calculul necesarului de cldur pentru nclzire; - SR 1907/2 Temperaturi interioare de calcul; - STAS 1797 Dimensionarea corpului de nclzire; - STAS 6648/2 Parametri climatici exteriori; - STAS 7132 Moduri de siguran la instalaiile de nclzire central de ap cald avnd

temperaturi maxime de +115 C; - I13 Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor de nclzire central; - NGPM Norme generale pentru protecia muncii; - Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii (aprobat i avizat MLPAT

nr. 9/N/1993); Omiterea menionrii tuturor normativelor, standardelor sau legile aplicabile sau conexe la

lucrrile specifice nu-l absolv pe proiectant/executant de rspunderea ce-i revine conform acestor legi/standarde/normative. 1.2 Amplasamentul lucrrii

- Descrierea amplasamentului: Imobilul ce face obiectul investiiei este amplasat n extravilanul comunei Deveselu, pe drumul spre Corabia, la mai puin de 5 km de Caracal, judeul Olt. Terenul pe care este amplasat imobilul nu are o densitate mare de constructii, este plan, cu amenajarea corespunzatoare realizat pentru asezarea pe verticala a aleilor de acces si a spatiilor verzi. - Situaia juridico-cadastral a terenului: Imobilul se afl n proprietatea public a statului romn i n administrarea Ministerului Aprrii Naionale, conform Decret expr. 218/1960, Decret 473/1967, Act de schimb 1358/1967, Decret 35/1974.

4 din 31

Imobilul este intabulat i nscris n cartea funciar 50108 U.A.T. DEVESELU, avnd numrul cadastral 50108 i nu are litigii de natur juridic.

Imobilul se afl n extravilan i este compus din teren si construcii, avnd o suprafa de 554,8592 ha din acte i de 789,1993 ha din msurtori. - Relieful, natura i stratificaia solului, pnza freatic:

Conform studiului geologic-geotehnic, privind amplasamentul construciilor pavilion S2 Sala Specialitati si pavilion C Centrala Termica, elaborat de Laboratorul Central S.A. Bucuresti, s-au concluzionat urmtoarele:

Structura terenului: terenul nu este inundat i nu are risc erozional sau morfologic. Configuraia terenului: teren plan, orizontal. Din forajul geotehnic de 5.00 m adncime executat in imediata vecinatate a cladirii (pe spatiul

verde) au rezultat urmatoarele aspecte din punct de vedere litologic: -0.00.-0.30 m strat de sol; -0.30-5.00 m complex de luturi argiloase alcatuit din argila prafoasa cafenie urmata de nisip

prafos si praf argilos. Terenul de fundare se incadreaza in categoria geotehnica 2 conf. NP074-2007. Terenul de fundare

este alcatuit din pamanturi coezive (argila prafoasa, nisip prefos, praf argilos). Conform STAS 3300/2-85, presiunea conventionala Pconv.= 210 kPa Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-85 amplasamentul se situeaz n macrozona

seismic de gradul ,,8, iar conform ,,Normativului P100-1/2006 face parte din zona ,,D (cu un coeficient seismic ag = 0,16 g i perioada de col Tc = 1,0 sec.).

- Ci i mijloace de acces la amplasament: Accesul n cazarma 1114 Deveselu se poate face rutier din E54, drumul Caracal - Corabia.

2. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI 2.1 Descrierea obiectelor de investiie necesare a se proiecta: Pentru realizarea condiiilor normale de desfurrare a activitii specifice in cazarma 1114

Deveselu, se propune realizarea urmtoarele obiecte: OBIECT 1 Lucrri de consolidare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 2 Lucrri de reabilitare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 3 Pilonet RTP; OBIECT 4 Central termic in pavilion nou (C.T.); OBIECT 5 Retea termic de la CT nou la pavilioane; OBIECT 6 Reabilitare reele de apa-canal; OBIECT 7 Realizare statie noua de hidrofor si denisipare put apa; OBIECT 8 Gospodarie de combustibil lichid.

IN PROIECT OBIECT 1. LUCRRI DE CONSOLIDARE LA PAVILION S2 SALA SPECIALITATI Date generale de amplasament:

- zona seismica de calcul este caracterizata de ag = 0.16 g si perioada de colt TC = 1.0 s ; - zona de actiune a vantului este caracterizata de presiunea de referinta a vantului mediata pe 10 minute la 10 m egala cu 0.55 kPa si o viteza =35 m/s; - zona de actiune a zapezii: caracterizata de incarcarea din zapada de 1.2 kN/m; - perioada in care a fost proiectata si executata constructia: intre 1965 si 1976; - functiune initiala: sala specialitati in incinta U.M. 1114 Deveselu; - functiune viitoare: sala specialitati in incinta U.M. 1114 Deveselu.

Descrierea structurii de rezisten: Structura de rezistenta a cladirii care este realizata tip pereti structurali de caramida, este alcatuita astfel:

Fundatiile peretilor structurali exteriori longitudinali fundatii continue, perimetrale de 50 cm grosime si aproximativ 90 cm adancime;

Fundatiile peretilor structurali interiori longitudinali fundatii continue, din beton slab armat de 30 cm grosime si aproximativ 150 cm adancime care constituie si peretii subsolului partial

Elementele verticale ale sistemului structural sunt pereti structurali din caramida plina, din argila arsa, dispusi pe cele doua directii ortogonale, avand grosimea finite la exterior de 37,50 cm grosime (adica 1 si 1/2 caramizi de 25 cm) pentru zidurile exterioare, si 1 caramida (adica 25 cm gr.) la pereti stucturali interiori.

5 din 31

Elementele orizontale ale sistemului structural se compun din: planseul peste subsolul partial din beton armat planseul peste parter si cel de peste etaj 1 din elemente de suprafata tip fasii cu goluri ce sprijina pe

grinzi si pe centuri din beton armat, dezvoltate atat pe zidurile exterioare dar si pe cele interioare; Acoperisul este tip terasa termo si hidroizolata Invelitoarea este din carton bitumat. Scurgerea apelor din precipitatii este interioara, prin 2 conducte verticale care coboara de pe acoperis

in zona coridorului central pana in canalul care constituie si subsolul partial al cladirii. Ca si conformatie generala a structurii trebuie remarcat ca: Parterul cladirii are o latime de circa 14,85 m si o lungime de 33,25 m si este rezolvat cu 2

deschideri egale de 5,75 m in care se dezvolta incaperile si un coridor central de latime 2,10 m care asigura accesul spre aceste camere .

Peretii perimetrali longitudinali exteriori au 37,5 cm grosime, Peretii transversali interiori de rezistenta au 25cm grosime dar din pacate, distanta dintre ei este foarte

mare (in jur de 17,75 m); conducand la ochiuri de placa de planseu de dimensiuni relativ mari pentru zona seismica a amplasamentului (7,25m x 17,75 m). Au totusi continuitate (pe o anumita zona) in cele 2 deschideri egale. Tot pe directie transversala exista o multime de ziduri de compartimentare autoportante care delimiteaza camerele cu dimensiuni mult mai rezonabile. Etajul 1 este rezolvat in totalitate ca si parterul.

Scara de acces este din beton armat, dezvoltata in 2 rampe, cu podeste intermediare si face legatura intre parter si etajul 1. Solutiile de interventie propuse in varianta maximala (in conformitate cu cerintele Expertiza

tehnica efectuata de SC ROMANIAN EXPERT CONSULTING in aprilie 2012 Expert Tehnic prof. dr. ing. Mircea Ieremia) sunt :

Lucrari de consolidare executate la nivelul fundatiilor si a subsolului partial: turnarea unei centuri perimetrale exterioare sub cota trotuarului realizata din beton armat de latime cel

putin 30cm, din care se vor lasa mustati ce se vor petrece cu armaturile din diafragmele moi ce se vor executa pe peretii exteriori in etapa 2 de consolidare;

turnarea unei pardoseli armate de 10 cm grosime la nivelul subsolului existent; camasuiala peretilor subsolului cu un strat de 15 cm de beton armat, pe fata interioara; camasuiala se va prelungii si pe zidurile longitudinale interioare ale parterului si se va termina cu

centuri perimetrale din beton armat, inchise pe conturul fiecarei incaperi; repararea tuturor instalatiilor sub si supraterane din zona pentru evitarea infiltratiilor de apa in subsol.

Lucrari de consolidare executate la nivelul parterului si etajelor: imbunatatirea radicala a alcatuirii si comportarii constructiei prin dublarea planseelor existente de

peste parter si etajul 1 cu o suprabetonare din beton armat de 10 (12) cm grosime, rezemata pe peretii exteriori existenti.

6 din 31

introducerea de diafragmele moi de beton armat turnate manual in cofraj pentru consolidarea zidariei existente. Diafragmele turnate in cofraj vor avea grosimea de 15cm ;

consolidarea ansamblului peretilor interiori de zidarie, la parter si etaj prin injectarea fisurilor cu un amestec de mortar si rasini epoxidice;

se va inlocui obligatoriu si de urgenta invelitoarea din carton bitumat deteriorata; se va completa instalatia existenta de scurgere a apelor pluviale; se va demonta de urgenta suprafata vitrata din caramida Nevada de la zidul de inchidere al scrii i se

va nlocui cu tmplarie PVC i geam termopan.

OBIECTUL 2. LUCRARI DE REABILITARE LA PAVILIONUL S2 A. Lucrrile de arhitectur

Descriere situatie existenta 1.Degradari ale finisajelor exterioare si interioare la Pavilion S2-SALA SPECIALITATI

In prezent, Pavilionul S2 din cadrul Unitatii Militare 01871, Cazarma 1114 Deveselu prezint numeroase degradri ale finisajelor atat exterioare cat si interioare datorate infiltratiilor de ape pluviale atat la nivelul acoperisului terasa ct si la nivelul trotuarului de protectie.

Ca finisaje exterioare se pot remarca tencuielile cu mortar de ciment si zugraveli lavabile. O parte din tencuielile de pe faade s-au desprins acest lucru reprezentnd un real pericol pentru trectori.

Tmplaria din lemn de la exterior, datorita trecerii timpului prezinta uzura fizic si nu mai poate face fata cerintelor actuale de izolatie.

Invelitoarea tip terasa este din carton bituminat. Scurgerea apelor pluviale este interioara, realizandu-se prin doua conducte, care coboara de pe acoperis n zona coridorului central, pana in canalul tehnologic de la subsol. Invelitoarea prezinta degradari i guri prin care se infiltreaza apele pluviale.

Construcia prezint, in mare parte, trotuare de protectie perimetrale de 1 m latime. Din cauza lipsei hidroizolatiei la trotuarele de protectie, au aparut deteriorari la nivelul soclului datorita fenomenului de nghe-dezghe a apei infiltrate prin capilaritate. Datorita aceluiasi fenomen, scarile, finisajul scarilor exterioare si balustradele metalice aferente acestora prezinta degradri.

Circulatia verticala este rezolvata printr-o scara cu latimea rampei de 1,40 m. Pardoselile interioare sunt din mozaic si parchet care prezinta fisuri si spargeri. Finisajele la pereti si

tavane sunt uzuale (vopsitorii lavabile si in zonele umede si pe holuri placare cu plci ceramice).Toate finisajele la pereti i tavane prezint degradri. Inchiderile locale, realizate cu crmid de sticl tip Nevada, prezint fenomene de pierdere a stabilittii.

In zona bilor, placrile cu gresie si faianta sunt deteriorate, obiectele sanitare sunt vechi si nefunctionale si instalaiile degradate n mare masur.

7 din 31

2. Neconformitati de natura functionala la Pavilion S2-Sala Specialitati este necesara realizarea de noi compartimentari in zona grupurilor sanitare si segregarea pe sexe a

acestora. Compartimentarile in aceasta zon se vor realiza din panouri duble de gipscarton pe schelet metalic, insonorizate cu saltele de vata minerala

este necesara realizarea de noi compartimentari care vor rezolva necesitatile functionale ale pavilionului. Aceste compartimentari se vor realiza din caramida deoarece functiunile aferente se afla sub incidenta prevederilor HG 585/2002,cap.IV, sectiunea a 4-a.

este necesara segregarea accesului n spaiile pavilionului prin proiectarea unui nou acces in partea din dreapta a constructiei;

Descriere lucrari de reabilitare Caracteristici tehnice in urma lucrarilor de reabilitare Regim inaltime: S partial+ P+1E H max : 8.70m Suprafata construita: 550.21 mp Suprafata desfasurata: 1100.42mp Suprafata utila desfasurata: 936.77mp Cote interioare (dupa montare tavane false) : 3.00 m-la nivel parter 3.05 m-la nivel etaj (si partial 3.90 in zona suprainaltata a pavilionului) LUCRARI DE REABILITARE (REPARAII CAPITALE) Dupa consolidarea cladirii conform solutiei de rezistenta propus, constructia necesita reparatii

capitale la lucrarile de finisaje necesare functionarii in conditii normale a obiectivului: pardoseli, tencuieli, zugraveli, tavan, invelitoare, tamplarie exterioara si amenajare trotuare de protectie si alte lucrari. Lucrarile propuse nu modifica destinatia actuala si sunt urmatoarele:

refaceri finisaje interioare la pardoseli, pereti si tavane dupa cum urmeaza: refacerea hidroizolatiilor la pardoselile din grupurile sanitare; pardoseli semicalde din covor PVC pentru trafic intens in holuri, gresie in grupuri sanitare, si

pardoseli calde din mocheta (antistatica si rezistenta la uzura) in birouri; refacerea balustradelor la scarile interioare si exterioare; hidroizolatii verticale la peretii si placaje cu faianta la grupurile sanitare; refacerea tencuielilor, zugraveli lavabile integral in toate spatiile;

inlocuire tmplariile exterioare (ferestre si usi) cu tmplarie de aluminiu cu rupere de punte termica, echipate cu geamuri termopan cu sticla tip low E" pentru absorbtia razelor termice iar local, in zonele indicate de beneficiar, securizate antiefractie.

tmplaria uilor interioare va fi din lemn cu exceptia celor din zonele aflate sub incidenta prevederilor HG 585/2002, cap. IV, sectiunea a 4-a, care vor fi metalice avand urmatoarele caracteristici tehnice: antiefractie, nchidere automat, amortizor, ncuiere cu cheie, posibilitatea blocrii din interior;

usile de la grupurile sanitare vor fi din profile PVC inlocuire supralumini realizate din caramida Nevada ce dau in culoarul de circulatie cu tamplarie

metalica; in toate spatiile parter, etaj I si coridoare vor fi tavane false din gips-carton casetat refaceri finisaje exterioare dupa cum urmeaza:

refacerea integrala a finisajelor exterioare cu tencuieli exterioare finisate cu vopsitorii texturate, de exterior ;

reabilitarea termica a cladirii; refacerea trotuarului, etansare rosturi dintre trotuar si cladire cu dop de bitum, refacerea straturilor de hidroizolatie, a stratului de protectie a terasei si a sistemului de colectare

apelor pluviale si dirijarea acestora la reteaua de canalizare existenta. desfacere grilaje metalice; compartimentarile noi interioare din panouri gips-carton sau din caramida; desfaceri locale de zidarie pentru crearea de noi goluri de usi; reconfigurarea grupurilor sanitare pe sexe;

1. DESFACERI/DECOPERTARI FINISAJE Pentru consolidarea si reabilitarea cladirii sunt necesare in prealabil demontari ale finisajelor

actuale.

8 din 31

Reamintim c acoperiul este de tip teras necirculabil. Soluia de concepie i realizare a acestei invelitori este defectuoas, permind infiltrarea apelor meteorice. Se va desface stratificaia de hidrotermoizolaie de peste ultimul nivel al Pavilionului S2.

Prin desfacerea stratificaiei existente de hidro-termoizolaie, se disloc o greutate medie de cca 200 daN/mp la nivelul ultimului planeu.

Se va decoperta tencuiala exterioara a cladirii. Se vor demonta usile interioare si exterioare, ferestrele, grilajele metalice si caramida Nevada. Este necesar nlocuirea tmplriei, veche de 30 de ani, deoarece prin lipsa etaneitii i a gravelor

deficiene de nchidere, deteriorare i deformare, determin pierderi nsemnate de cldur. La nlocuirea uilor se are n vedere specificul activitilor desfurate n acele ncperi (exemplu:

usi metalice cu geam termopan spre exterior, usi PVC-in grupuri sanitare, usi metalice avand urmatoarele caracteristici tehnice: antiefractie, inchidere automata, amortizor, incuiere cu cheie, posibilitatea blocarii din interior- in zonele aflate sub incidenta prevederilor HG 585/2002, cap. IV, sectiunea a 4-a si usi lemn in restul pavilionului)

La interiorul pavilionului se vor executa urmatoarele decopertri: decopertare faianta de pe peretii grupurilor sanitare decopertare tencuieli si vopsitorii la pereti si tavane decopertari finisaje pardoseala: mozaic si parchet

TABEL DECOPERTARI Decopertari tencuieli exterioare 650.00mp Demontare caramida nevada 17.00mp Demontari grilaje metalice 145.00mp Demontare ferestre lemn 145.00mp Demontare usi metalice 32.00mp Demontare usi lemn interioare 77.00mp Desfacere tencuieli interioare (pereti si tavane) 2930.00mp Desfacere pardoseli mozaic 275.00mp Desfacere pardoseli parchet 692.00mp Decopertare straturi terasa 600.00mp Demolari ziduri caramida 7.00mc

2. REFACERE FINISAJE EXTERIOARE LA PAVILION S2 Dupa consolidare, peretii exteriori vor fi retencuiti si vopsiti in vopseluri lavabile de exterior. Se va monta tmplrie de aluminiu cu rupere de punte termica, echipat cu geamuri termopan cu

sticla tip low E" pentru absorbtia razelor termice iar local, in zonele indicate de beneficiar, securizate antiefractie si grilaje metalice. Se vor inlocui toate deschiderile din caramida Nevada cu tamplarie metalica cu geam termoizolant.

Se va realiza un tratament termoizolant al anvelopei constructiei propuse, prin placare cu polistiren expandat de 10 cm. Lucrrile de reabilitare termic a Pavilionul S2 nu afecteaz rezistena i stabilitatea local sau general a cldirii.

Soclul va fi hidroizolat si finisat cu tencuieli structurate hidrofuge. Glafurile exterioare se vor realiza din tabla multistratificata, vor avea lacrimar, si vor fi fixate

mecanic. Zonele de acces, treptele si rampele exterioare vor fi finisate cu gresie antiderapanta. Treptele din zona accesului principal vor fi finisate cu gresie antiderapanta. Muchiile treptelor scarii

vor fi protejate prin corniere metalice care au si rol antiderapant. Se vor reface trotuarele de protectie, vor fi hidroizolate cu rost de bitum si vor fi executate din beton

driscuit si rostuit la interax de 1,00 m. Se va reface hidro-termoizolaia de pe acoperiul teras al pavilionului deoarece aceasta prezint

deteriorri care faciliteaz infiltrarea apelor n interiorul construciei, ducnd la deteriorarea finisajelor. Apele pluviale de pe acoperi se vor prelua prin conducte pluviale care vor fi canalizate separat de

apele menajere uzate i se vor deversa n canalizarea din incinta unitatii militare. 3. REFACERE FINISAJE INTERIOARE LA PAVILION S2 innd cont de vechimea de 30 ani a finisajelor, se impune refacerea acestora n soluii moderne. PERETI Pereti interiori vor fi retencuiti, gletuiti si zugraviti cu vopseluri lavabile.

9 din 31

In grupurile sanitare si spatiile umede, pereti vor fi tencuiti, hidroizolati complet pe verticala si finisati cu faianta.

TAVANE In toate zonele pavilionului S2 se vor prevede tavane false din gips-carton casetat pe structura

metalica pentru un aspect modern si trasee uor de verificat i modificat ale circuitelor electrice si de calculatoare.

PARDOSELI Finisarea pardoselilor va fi realizat din pardoseli semicalde din covor PVC pentru trafic intens n

holuri, gresie n grupuri sanitare, i pardoseli calde din mochet (antistatica si rezistenta la uzura) in birouri. Pardoselile cu covoare de tip PVC vor asigura durabilitatea necesar adaptat traficului i vor

ndeplini condiiile tehnico-sanitare privind lipsa colurilor ascuite sau a rosturilor chituite, asigurarea unor scafe continue semirotunde cu nlimea minim de 10 cm pe perei, asigurarea lavabilitii i rezistena la soluiile de splare.

In spatiile umede grup sanitar se vor executa hidroizolatii pe toata suprafata incaperii, hidroizolatie ce va fi continuata vertical pe pereti. Peste aceste hidroizolatii se va monta pardoseala de gresie.

In birouri pentru un confort sporit se vor monta pardoseli calde din mocheta care se intretin usor si au un grad mare de rezistenta in timp.

SCARI INTERIOARE Scarile vor fi finisate cu trepte din granit. Muchiile treptelor scarii vor fi protejate prin corniere

metalice care au si rol antiderapant. Balustradele vor fi inlocuite cu balustrade metalice cu mana curenta din lemn.

USI INTERIOARE Usile interioare vor fi complet inlocuite. La nlocuirea uilor se are n vedere specificul activitilor desfurate n acele ncperi (exemplu:

usi metalice cu geam termopan spre exterior, usi PVC-in grupuri sanitare, usi metalice avand urmatoarele caracteristici tehnice: antiefractie, inchidere automata, amortizor, incuiere cu cheie, posibilitatea blocarii din interior- in zonele aflate sub incidenta prevederilor HG 585/2002, cap. IV, sectiunea a 4-a si usi lemn in restul pavilionului).

3. RECONFIGURAREA GRUPURILOR SANITARE S-a constat faptul ca grupurile sanitare aferente pavilionului nu sunt impartite pe sexe. Grupurile sanitare se vor conforma dupa cum urmeaza:

se vor demola toti pereti de caramida existenti se vor reconfigura grupurile sanitare pe sexe conform planurilor de arhitectura anexate. peretii de compartimentare se vor realiza din panouri duble de gips-carton rezistent la umezeala pe

schelet metalic, insonorizate cu saltele de vata minerala

Situatie existenta Situatie proiectata

ventilaia grupurilor sanitare femei va fi asigurat prin montarea unor tubulaturi cu gura de aspiraie i evacuare cu acionare mecanic (electroventilatoare ce pot funciona la aprinderea iluminatului n grupurile sanitare), pentru eliminarea aburului/condensului i a mirosurilor neplcute din aceste spaii;

10 din 31

ventilaia grupurilor sanitare barbati va fi asigurat prin fereastra exterioara. 4. RECOMPARTIMENTARI FUNCTIONALE Datorita necesitatii reconfigurarii functiunilor in cadrul pavilionului S2 sunt necesare compartimentari

noi. Noile compartimentari se vor realiza din caramida de 15 cm deoarece functiunile aferente se afla sub incidenta prevederilor HG 585/2002,cap.IV, sectiunea a 4-a.

5. REPROIECTAREA INTRRII DIN DREAPTA PAVILIONUL S2 Accesul dinspre exterior la zona destinat RTP/RMNC se va realiza prin proiectarea unei noi intrari pe

zona din dreapta pavilionului. Pentru a facilita accesul in aceasta zona, se va sparge parapetul de zidrie aferent ferestrei existente si se

vor monta un panou de usa metalica pentru accesul in cladire. Desfiinarea parapetului nu afecteaz structura de rezisten a pavilionului.

In cadrul noului acces creat se vor prevede scari spre exterior si o terasa intrare.

Situatie existenta Situatie proiectata

6. ORGANIZAREA TEHNICO-FUNCTIONALA PROPUSA IN PAVILIONUL S2 Se va stabili de comun acord cu beneficiarul.

7. REFACERE HIDRO-TERMOIZOLAIE TERAS Hidro-termoizolaia de pe acoperiul teras al pavilionului prezint deteriorri care faciliteaz

infiltrarea apelor n interiorul construciei, ducnd la deteriorarea finisajelor. Initial stratul existent de hidro-termoizolatie va fi decopertat dupa care se vor aplica noile straturi:

bariera contra vaporilor termoizolatia stratul de panta stratul suport al hidroizolatiei hidroizolatia protectia hidroizolatiei. Izolarea terasei se executa cu doua sau mai multe straturi de carton asfaltat sau panza asfaltata asezate in

crucis si lipite intre ele si pe suport la cald sau la rece, cu masticuri bituminoase, bitum filerizat sau bitum topit. Stratului hidroizolant trebuie sa i se asigure o panta catre gurile de scurgere, precum si o protectie contra agentilor externi si de uzura.

Incaperile de sub terasa necesita mentinerea anumitor temperaturi interioare de aceea se va adauga un strat termoizolant. In acest caz, stratul respectiv trebuie aparat contra vaporilor care pot patrunde de jos (bariera contra vaporilor), precum si contra compactarii lui prin infiltrarea laptelui de ciment din stratul de panta de deasupra. Aceasta se realizeaza prin acoperirea termoizolatiei cu un strat de carton asfaltat.

Stratul termoizolant va fi alcatuit din polistiren extrudat. Valoarea termoizolanta a terasei va fi sporita prin realizarea stratului de panta din betoane usoare sau spumoase.

Bariera contra vaporilor se va obtine prin vopsirea stratului suport (placa beton armat) cu emulsii bituminoase sau cu un strat de carton asfaltat lipit cu bitum. Protectia hidroizolatiei se va executa dintr-un strat de pietris margaritar cu suspensie de bitum filerizat.

11 din 31

Pe toate elementele care strapung sau delimiteaza terasa hidroizolatia se ridica pe o inaltime de 20-30cm. Marginea superioara a hidroizolatiei se introduce in rostul zidariei si se acopera cu o copertina. Protejarea hidroizolatiei verticale se va face cu plinte prefabricate. Aticul va fi protejat cu un sort de tabla fixat mecanic.

Lucrrile de refacere a a hidro-termoizolaiei la Pavilionul S2, nu afecteaz rezistena i stabilitatea local sau general a cldirii.

Apele pluviale de pe acoperi se vor prelua cu sifoane de teras iar de aici vor fi canalizate separat de apele menajere uzate i se vor deversa n canalizarea din incinta unitatii militare.

B. Lucrri de instalaii Instalaii de nclzire Deoarece actuala instalaie interioar de nclzire este veche i prezinta defectiuni iar functiunile unor

incperi se modifica, s-a ales solutia de inlocuire totala a acestora. Alimentarea cu agent termic primar apa calda-90/70C se va face din reteaua termica proiectata in

incinta, deservita de noua Centrala termica proiectata. Instalaia de nclzire se va executa cu corpuri statice, radiatoare din tabla de otel, avnd randament de

transmisie a caldurii ridicat si design corespunzator . Fiecare corp de incalzire va fi echipat cu robinet dublu reglaj, cu cap termostatic pe tur, robinet simplu reglaj pe retur si ventil manual de dezaerare.

Conductele de distributie si legaturile la radiatoare se vor executa din teava de polipropilena si se vor monta, partial in canalul tehnic, existent, sub pardoseala holului central si partial, aparent, la plinte.

Golirea instalatiei se va face prin robinetele montate in caminele de vane prevazute pe traseul retelei termice si eventual la corpurile de incalzire.

Dezaerarea instalatiei se va face prin dezaeratoare automate pozitionate pe coloane si prin ventilele manuale prevazute la fiecare corp de incalzire in parte.

Instalaii electrice Lucrrile de reparatii capitale executate n urma consolidarii cladirii presupun refacerea instalatiilor

electrice interioare si au n vedere att consumatorii existeni ct i noii consumatori. Alimentarea cu energie electrica a acestui pavilion se face printr-un nou racord, cu cablu ACYABY

3x150+70 mmp, de la T.G. din incint. S-au prevazut urmatoarele tipuri de instalaii electrice, respectiv: Instalatii de iluminat si prize; Instalatii de putere; Instalatii curenti slabi; Instalatii de priza de pamant; Instalatii de protectie impotriva electrocutarii si tensiunilor periculoase; Instalatii de protectie impotriva ocurilor accidentale; Instalatii de protectie impotriva trsnetului; Instalatii de detectare si semnalizare incendiu; Instalatii electrice pentru iluminat de siguran. Astfel s-au prevzut urmtoarele tablouri electrice, ale caror scheme sunt prezentate la partile desenate

ale proiectului: T.G. pavilion S2 TLPP si TLPE tablouri iluminat si prize parter si etaj TPV si TPE-tablouri ventilatii(climatizare) parter si etaj TPCP si TPCE-tablouri curenti slabi parter si etaj La T.G. s-au legat toate tablourile mentionate mai sus, dulapul de climatizare de la RTP si centrala de

avertizare incendiu,care.in principiu se va monta in Camera RTP. Instalatiile de iluminat si prize: Instalatiile electrice pentru iluminatul normal si prize, se vor proiecta si realiza potrivit normativ

17/2011 (Normativ privind proiectarea executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor), cap. 5, paragraf 5.4.

Instalatiile de iluminat interior, vor fi realizate conform specificului functional si cerintelor de confort ambiental, impuse de beneficiar si arhitect.

Iluminatul interior va avea valente de iluminat de lucru, asigurand cerintele conceptului de iluminat. Corpurile de iluminat alese, vor avea caracteristici adecvate functiunii si ambientului arhitectural. Se propun urmtoarele nivele de iluminare n stare normal: circulaii, holuri: 200 lx;

12 din 31

birouri: 300-500 lx; scari: 100 lx; grupuri sanitare: 150 lx. La cererea utilizatorului, nivelele de iluminare pot fi corectate la elaborarea proiectului tehnic. Distributia circuitelor electrice in interiorul cladirii, se va face din tablourile electrice montate la fiecare

nivel al cladirii. Toate circuitele electrice separate pentru iluminat si prize, vor fi executate ingropat in tub de protectie tip IPEY sau aparent in canale ignifuge.

Stabilirea circuitelor pentru iluminat si pentru prize, se va face in conformitate cu prevederile Normativ I7/2011. Aparatajul electric si corpurile de iluminat vor fi demontate si vor fi inlocuite in totalitate. Aparatajul electric (intrerupatoare, comutatoare si prize) este de tip IT, adica montate in tencuiala. Prizele in care se racordeaza aparatele electro casnice precum si echipamentele functionale sunt cu contact de protectie, simple sau duble, montate la 0,30 m de pardoseala.

Circuitele care alimenteaza corpurile de iluminat si circuitele de prize, vor fi distincte diferential si vor fi protejate in tablourile electrice ce le alimenteaza cu disjunctoare diferentiale de 30 mA. Dispozitivele de protectie vor fi cu relee de protectie la supracurenti (protectie la suprasarcina) si cu declansatoare rapide (protectie la scurtcircuit), echipate suplimentar cu relee de protectie diferentiala de mare sensibilitate (disjunctoare magneto - termice cu protectie diferentiala pentru circuitele de priza).

Pozarea circuitelor electrice in zonele cu alte categorii de instalatii (telecomunicatii, transmisii de date, instalatii sanitare, instalatii de incalzire, etc.) se va face cu respectarea distantelor specificate in normativele 17, I 18, NTE 007/08/00.

Toate materialele utilizate (conductoare, cabluri, aparataj electric, corpuri de iluminat, tablouri electrice), trebuie sa aiba certificate de calitate.

Instalatiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor/date clasificate se proiecteaza si se executa respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ I7/2011 si recomandarile din standardul pe parti SR EN 60950.

Instalatii de putere: Toate conductoarele si cablurile de protectie utilizate trebuie sa fie din cupru. Este obligatorie separarea

circuitelor de putere (forta) de circuitele pentru semnalizari (curenti electrici "slabi"). Pe traseele verticale se recomanda o distanta de 30 cm intre circuitele de putere (forta) si cele pentru semnalizari neecranate.

Pe traseele orizontale se recomanda o distanta de minimum 5 cm intre circuitele de putere (forta) si cele pentru semnalizari neecranate. Pentru a evita perturbatiile cauzate de aparate care produc campuri electromagnetice se recomanda o distanta de minim 30 cm intre aceste aparate si traseul circuitelor pentru semnalizari.

Intersectarea circuitelor de putere (forta) cu cele pentru semnalizari se recomanda sa se face la un unghi de 90C.

In distributiile orizontale se recomanda folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin pereti despartitori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (forta) se amplaseaza in partea de sus a plintelor canalelor, iar circuitele pentru semnalizari se amplaseaza in compartimentul cel mai de jos, cat mai aproape de planul maselor.

Vechile tablouri vor fi inlocuite cu tablouri noi echipate cu intreruptoare automate monofazate sau cu disjunctoare diferentiate pentru protectia circuitelor. Tablourile electrice de interior vor avea gradul de protectie de IP 40, se vor monta ingropat sau aparent in functie de situatia din spatiul unde vor fi montate. Tablourile electrice se protejeaza impotriva tensiunilor accidentale.

Conectarea echipamentelor la reteaua de comunicatii RTP se vor realiza prin instalarea fibrei optice, prevazuta in cadrul completului de interfatare, intre rack-ul retelei locale si rack-ul centrului stationar din locatie.

Alimentarea tabloului electric al pavilionului S2 se va realiza din tabloul electric general amplasat langa uzina electrica. Tabloul electric general al pavilionului S2 este realizat din doua bare : una pentru consumatorii vitali si cealalta pentru consumatorii nevitali. Consumatorii vitali vor fi stabiliti de catre beneficiar la faza intocmirii proiectului tehnic. Alimentarea pavilionului S2 se va realiza la o distanta de aproximativ 450 m si se va tine cont de pierderea de tensiune din retea.

Instalatia de putere se va proiecta si realiza potrivit Normativ 17/2011 (Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor), cap.5, paragraf 5.3, aliniat 5.3.3.

Instalatia de prize de pamant: Priza de pamant se va proiecta si realiza potrivit Normativ 17/2011 (Normativ privind proiectarea,

executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor), cap. 5, paragraf 5.4.

13 din 31

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant artificiala, va fi de cel mult Rmax=1ohm, potrivit cerintelor art. 5.5.7, Normativ 17/2011.

Instalatia de protectie impotriva electrocutarii si tensiunilor periculoase Instalatia de protectie impotriva electrocutarii si tensiunilor periculoase se va executa in conformitate cu

STAS 12604/4 si STAS 12605/5. T. Protectia impotriva tensiunilor periculoase prin atingere indirecta, este asigurata in primul rand prin

constructia corespunzatoare a echipamentelor electrice, in ceea ce private izolarea si carcasarea elementelor care fac parte din circuitul curentilor de lucru.

Pentru protectia impotriva socurilor electrice accidentale (punerea accidentala sub tensiune a diverselor parti metalice ale echipamentelor electrice) se prevede legarea tuturor tablourilor electrice la priza de pamant exterioara prin bara de nul de protectie proprie la care se leaga conductorii de protectie aferenti circuitelor de alimentare cu energie electrice.

Instalatii de protectie impotriva socurilor accidentale Aceasta instalatie va consta in: Protectia prin legarea la nulul de protectie: Se va folosi ca masura principala de protectie pentru aparatele si echipamentele care in caz de defect a

izolatiei, pot capata potentialul fazei defecte. Prin aceasta msura de protectie se formeaza un scurt circuit monofazat, curentul aparut declansand

intrerupatorul automat cel mai apropiat de receptorul defect. Protectia prin legarea la pamant: Aceasta instalatie consta in racordarea elementelor metalice conductoare care nu fac parte din circuital

de lucru la priza de pamant. Rezistenta de dispersie va avea o valoare suficient de mica astfel incat in cazul unui defect sa se

stabileasca un curent suficient de mare pentru declansarea echipamentelor de protectie la suprasarcina. Protectia prin legarea la pamant, se realizeaza cu o centura din banda OL Zn 25x4 mm2. Instalatie de protectie impotriva trasnetului Conform Normativului I 20-2000 cladirea va fi prevazuta cu instalatie de protectie impotriva trasnetelor

nivel de protectie intarit II, de tip PDA (cu amorsarea descarcarilor atmosferice) care se monteaza pe un catarg amplasat la terasa. Cele doua coboriri la priza de pamint sunt realizate cu platbanda din Ol-inox 302 mm ce se racordeaza la priza de pamant.

Fiecare coborare este echipata cu pies de separatie ce permite deconectarea sistemului de mpmntare in scopul efectuarii de masuratori.

Instalatie de detectie si semnalizare la incendiu: Potrivit Normativ I 18/2 -2002 art. 3.4.3, cladirea va fi echipata cu o instalatie de detectie si semnalizare

la incendiu. Potrivit Normativ I 18/2002 art. 4.2.2, instalatia de detective si semnalizare a incendiilor va fi tip I si va fi prevazuta cu elemente standard SR EN 54 sau compatibile EN 54, dupa cum urmeaza:

echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare); echipamente de alimentare cu energie electrica; detectoare; declanatoare automate; dispozitive de alarma; elemente anexe (izolatoare, module de intrare - iesire). Centrala de semnalizare la incendiu va fi amplasata intr-un spatiu care sa asigure supravegherea

permanenta iar alimentarea cu energie electrica a instalatiei de semnalizare a incendiilor potrivit Normativului I 18/2-02 - se va realiza de la doua surse independente (de baza si de rezerva).

Instalatii electrice pentru iluminat de siguranta: Instalatiile electrice pentru iluminat de siguranta, se vor proiecta si realiza potrivit Normativ 17/2011

(Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice a cladirilor), cap. 7. Pentru asigurarea iluminrii zonelor de evacuare n caz de ntrerupere a iluminatului normal se va

prevedea un iluminat de siguran de tip 4. Iluminatul de siguranta pentru circulatie se prevede pe casele de scara si holuri, la iesirile din spatii si se

asigura cu corpuri de iluminat, tip luminobloc, alimentate cu acumulatori. Instalatii electrice pentru curent continuu (telefonie si televiziune) : Instalatiile electrice pentru curenti slabi, se vor proiecta si realiza potrivit Normativ 118/2002 (Normativ

pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii din cladirile civile si industriale).

14 din 31

Instalatia de telefonie are n compunere centrala telefonic, o retea radial si aparate telefonice. Centrala se va monta n spatiul ales de beneficiar, traseele de cabluri TCYY 220,5 protejate in tub montat ngropat, prizele pot fi de tip RJ 13 simple.

Pentru preluarea nivelului optim de semnal TV se vor instala amplificatoare de semnal TV, traseele se realizeaz utiliznd cablu tip RG6S protejate, n camerele indicate de beneficiar fiind instalate prize TV.

Instalaii de climatizare i ventilare Instalatii de climatizare Pentru asigurarea conditiilor de microclimat in interiorul spatilor se prevad aparate de climatizare, in

sistem SPLIT, in birouri. In camera RTP si camera server vor fi montate dulapuri de climatizare destinate incaperilor I.T. care vor functiona in detenta directa (cu agent frigorific freon ecologic).

lnstalatii de ventilatie: Se prevede instalatie de ventilatie mecanica in toate grupurile sanitare. Ventilarea grupurilor sanitare se va realiza prin intermediul unor ventilatoare axiale, de baie, cu timmer

(actionate de la comutatorul aferent baii), pentru racordare la tubulatura circulara de ventilatie. Instalaii sanitare Datorit perioadei lungi de functionare toate instalatiile sanitare ale pavilionului sunt ntr-o stare avansat de uzur si necesit nlocuire, astfel: instalatiile de ap rece, ap cald consum se execut din tevi PPR instalatiile de canalizare menajera si pluviala se execut din tuburi de polipropilena ignifugata PP instalatia interioar de ap pentru hidranti se execut cu tevi din otel zincate.

Grupurile sanitare, care se refac n totalitate, vor fi echipate cu obiecte sanitare noi, respectiv: lavoare, closete, pisoare, precum si cu accesorii corespunztoare: oglinzi, etajere, porthrtii, dozatoare

spun, usctor de mini,etc. Hidranii interiori vor fi alimentati cu ap rece de la reeaua de ap de incint, prin intermediul unui

racord la aceasta si un camin de vizitare. De la camin spre cladire se va realiza separarea celor doua retele interioare de apa menajera si hidranti interiori.

Apa calda de consum menajer se va prepara cu boilere electrice, montate la grupurile sanitare, alimentate din TLPP si TLPE.

Apele uzate menajere de la obiectele sanitare cat si apele pluviale preluate de pe terasa prin intermediul receptorilor de terasa si coloaneleor verticale, se vor evacua la reteaua de canalizare de incinta prin intermediul racordurilor si caminelor existente.

OBIECTUL 3. PILONET RTP

A+B. Lucrari de rezistenta + arhitectura Pilonetul metalic (pilonet RTP) de 19.0 m este o structura metalica spatiala, tronsonata in 5 tronsoane ce se asambleaza cu flanse prinse cu suruburi M20. Sectiunea turnului este patrata, avand la baza dimensiunile de 4.0 x 4.0 m si la varf 2.0 x 2.0 m. Fiecare tronson este realizat cu 4 stalpi metalici din teava OLT35 219 x 8 mm, contravntuii cu evi 108 x 6 mm-tot OLT35.

15 din 31

Protecia structurii metalice a turnului se va realiza prin zincare la cald n bi speciale, cu asigurarea unui strat de acoperire ce corespunde unui consum de zinc de 600 grame/mp si prin vopsire cu vopsea de email alchidic (2 straturi) in culori alb si rosu, conform normelor P.N.A. referitoare la realizarea balizajului de zi.

Turnul va fi prevazut cu scara de acces pe verticala, dispusa la interior. Vangurile scarii vor fi U10 (profile laminate OL37-1n), iar treptele vor fi din otel beton 20mm. Scara va fi prevazuta cu cos de protectie realizat din platband.

Fiecare tronson al turnului va avea la partea inferioara platforme metalice de odihn, realizate din grinzi principale i secundare (profile laminate OL37-1n U10).

Platformele vor avea perimetral grinzi cheson (2U10), pe care se vor monta balustrade realizate din corniere L50x50x5 si platbande. Toate golurile interioare platformelor vor fi asigurate tot cu acest tip de balustrade. Platelajul va fi realizat din tabla striat de 5mm grosime, rigidizat cu platbande 5x50mm/500/500 mm.

La cota superioara (+19.660 mm), turnul va fi prevzut cu o platform tehnologic, realizat in acelasi concept ca si cele de odihn, dar avand dimensiuni mai mari (2000 x 3700 mm), cu grinzi care ies n consola fa de axul stlpilor. Pe aceasta platform se va amplasa antena. Elementele structurale de fixare a antenei vor fi n aa fel proiectate ncat s nu duca la distrugerea protectiei anticorozive. Unghiul maxim admisibil dintre axele antenei si orizontala sa fie de 0,2'. Axul antenei va fi la cota de + 20 m fata de cota terenului natural. Turnul metalic va fi prevazut cu:

suporti balizaj; suporti izolatori; suporti tija paratraznet; suporti cabluri (ghid de unda), reprezentand suportul pe care se monteaza acesta pe turn.

Turnul este fundat pe radier general de beton armat cu dimensiunile in plan de 5.80 x 5.80 m.

Radierul este prevazut cu patru cuzineti de 80 x 80 cm ce au inglobate la partea superioara placute metalice de 20mm grosime. Cota superioara a cuzinetiilor va fi la +0,60 cm fate de cota terenului sistematizat. Pe fata superioara a radierului se va prevede beton de panta pentru indepartarea eventualelor ape pluviale adunate.

Pilonul va fi instalat pe latura Nord Est a pavilionului la o distanta satisfacatoare (de max. 10,00 m), astfel incat sa nu afecteze trotuarul si fundatia pavilionului, pozitionarea exacta facandu-se de comun acord cu beneficiarul de folosinta.

Accesul la pilon se va face printr-un drum din piatra sparta.

16 din 31

B. Lucrari de instalaii Instalatii electrice: Circuitul ce alimenteaza iluminatul de balizaj, se racordeaza din tabloul electric consumatori vitali,

printr-un cablu subteran la adncimea de 0,8 m.(cf. Tema de proiectare se va asigura de catre Beneficiar) Sistemul de iluminat pentru antena se va realiza pe pilonul acestuia. In varful pilonului se va monta o lampa de balizaj de obstacol, dubla (o lampa activa + o lampa de rezerva) cu lumina de culoare rosie, cu releu de comutare pe rezerva si cu semnalizare la distanta. La baza pilonului se va realiza o cutie de conexiune pentru alimentarea iluminatului de balizaj obstacol, ca si pentru semnalizarea la distanta a lampii de balizaj nefunctionale, de sectiune corespunzatoare, de tip armat, dintr-un tablou prioritar, asistat de un grup electrogen automat de interventie cu pornire in maxim 15 sec., amplasat langa pavilion.

Instalatia de protectie impotriva trasnetului va fi de tip dispozitiv de amorsare (PDA). Dispozitivul de amorsare contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea

materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor ridicate care apar la scurgerea curentului de descarcare, inducerea in elementele metalice a unor potentiate periculoase. Grupul electrogen sursa de rezerva va fi asigurat de Beneficiar.

OBIECTUL 4. CENTRALA TERMICA PAVILION NOU PROIECTAT A. Lucrari de rezistenta In scopul asigurarii in bune conditii a agentului termic apa calda 90C/70C necesar incalzirii

pavilioanelor S1, A1, A, S2, B, D, E, 0, L si CG si prepararii apei calde de consum din cazarma 1114 Deveselu se impune realizarea unei constructii noi, amplasata conform propunerii beneficiarului. In aceasta constructie se vor monta echipamentele tehnice necesare producerii agentului tehnic pentru incalzire si prepararea apei calde de consum.

Noul pavilion ,,CT" va avea: ARIA CONSTRUITA propusa- 98,5 mp ARIA UTILA propusa 92,6 mp REGIM DE INALTIME propus - parter

Constructia noua a Centralei Termice are structura de rezistenta metalica (stalpi si grinzi), realizate din profile laminate OL37 1n. Forma in plan este dreptunghiulara, cu deschiderea de 6m (interax) si 4 travei de 3.5m (interax); avand deci o suprafata de 84 m (interax). Inaltimea cladirii este de 4.50m (la partea joasa).

Fundatiile izolate sub stalpi, (legate cu grinzi de fundatie) sunt tip cuzinet din beton armat si bloc de

beton simplu. Cota de fundare este de -1.20 m. Stalpii metalici 2U16 cheson sunt legati pe directie transversala cu grinzi principale I20, realizand

astfel 5 cadre metalice transversale. Grinzile de cadru reazama pe stalpii metalici prin intermediul unor papuci metalici realizati asa fel incat sa asigure panta de 15% a acoperisului.

17 din 31

Acoperiul (intr-o singura panta) este tip sarpanta metalica, realizat din 5 pane U12 (profile laminate

OL37-1n), montate la 1.500 mm interax si contravantuite in plan orizontal cu L50x50x5.

18 din 31

Pe directie longitudinala, atat in axele A cat si in B, se vor monta contravantuiri verticale intre stalpi, tot din profile laminate 2U10 cheson sau teava 108x6mm.

Noul pavilion CT" va fi prevazut cu spatiu pentru montarea cazanelor de incalzire si a celorlalte echipamente pentru producerea agentului termic incalzire in centrala termica. Accesul in cladire se va realiza cu trepte din beton mozaicat. Constructia va fi protejata cu un trotuar din beton simplu C6/7,5 (B 100, Bc 7,5), cu inaltimea de 1,00 m.

B. Lucrari de arhitectura FINISAJE INTERIOARE PERETI SI TAVANE Pereti interiori vor fi tencuiti, gletuiti si zugraviti cu vopseluri lavabile in zona personalului (hol

intrare, vestiarsi grup sanitar). In grupul sanitar peretii vor fi placati cu faianta. Peretii din centrala termica vor fi lasati aparenti. PARDOSELI Pardoselile vor fi cele mentionate pe planurile de arhitectura. In toate incaperile se va executa sapa

autonivelanta peste care se vor monta straturile de uzura. In grupul sanitar se prevede hidroizolatie orizontala si verticala. In grupul sanitar si vestiar se va monta pardoseala de gresie antiderapanta. In holul de intrare si camera centralei termice se prevede pardoseala din beton mozaicat. USI INTERIOARE Usile interioare vor fi metalice. FINISAJE EXTERIOARE Glafurile exterioare se vor realiza din tabla multistratificata, vor avea lacrimar, si vor fi fixate

mecanic. Zona de acces terasa de intrare si rampa vor fi finisate cu beton mozaicat. Constructia se va proteja cu un trotuar din beton simplu C6/7.5 (B100, Bc7.5) cu latimea de 1,00 m. ACOPERIS SI INVELITOARE Acoperisul este de tip sarpanta pe structura metalica. Invelitoarea va fi din panouri sandwich culoare

gri inchis. Se vor prevede parazapezuri la acoperis. Izolarea invelitorii se executa cu doua sau mai multe straturi de carton asfaltat sau panza asfaltata asezate in crucis si lipite intre ele si pe suport la cald sau la rece, cu masticuri bituminoase, bitum filerizat sau bitum topit.

COLECTAREA SI SCURGEREA APELOR PLUVIALE Colectarea si scurgerea apelor pluviale se va realiza prin burlane si jgheaburi din tabla

faltuita prevopsita de culoare gri inchis. Lucrarile de proiectare nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetiei sau din punct de vedere al zgomotului si peisajului.

Apele pluviale se vor prelua prin conducte pluviale care vor fi canalizate separat de apele menajere uzate i se vor deversa n canalizarea din incinta unitatii militare. ORGANIZAREA TEHNICO-FUNCTIONALA PROPUSA IN PAVILIONUL S2

Se va stabili de comun acord cu beneficiarul. C. Lucrari de instalaiile termice(termomecanice) Pentru calculul echipamentelor din noua Centrala termica s-au luat in considerare debitele calorice prezentate pentru pavilioanele: S1; A1; A; S2; B; D; E; O; L, rezultnd Qtermic =1.338.700 kcal. Au fost prevazute echipamentele si utilajele, cu caracteristicile ce se regasesc in Lista de echipamente si utilaje, pozitionate conform planurilor din studiul de fezabilitate. Se va utiliza un modul hidraulic,calculat pentru sarcina termica de 1560 kw,avind aceeasi functiune ca si vasele de expansiune,dar eficienta sporita si dimensiuni reduse Se va prevede o butelie de egalizare cu dimensiunile de H= 3 m si D= 500 mm Prepararea apei calde de consum menajer se va face cu un cazan de 120 de kw, care va alimenta doua boilere de 750 l fiecare. Calculul necesarului de a.c.m. s-a facut n cadrul strudiului de fezabilitate pentru pavilioanele B (popota,bucatarie) si D (bloc alimentar n prezent ce se va transforma in dormitor), in baza datelor furnizate de Beneficiar, ce vor trebui reverificate. Cosul de fum pentru cele 2 cazane (2x780 kw) ce furnizeaza apa calda pentru incalzire va avea dimensiunile D= 600 mm; H= 12 m Pentru celelalte echipamente si utilaje (pompe circulatie si recirculare, rezervor motorina pentru consumul zilnic, pompe circulatie cazane etc.) s-au folosit datele furnizate de Beneficiar sau calculate de Proiectantul studiului de fezabilitate.

19 din 31

D. Instalaii tehnico-sanitare Centrala termica are in componenta instalatii interioare de apa rece, apa calda de consum, de stins incendii si de evacuare a apelor uzate de la grupul sanitar si a celor provenite accidental (eventuale defectiuni, supape de siguranta si goliri). Racordurile de apa rece la si intre utilajele functionale, instalatii interioare de hidranti pentru incendiu si instalatia sanitara aferenta grupului sanitar se vor executa cu teava din otel zincata. Separarea celor doua instalatii, se va face in exteriorul pavilionului, in caminul de racord la reteaua exterioara de apa existenta n incinta. Instalatia interioara de canalizare se va executa cu tuburi din polipropilena ignifuga (PP). Centrala termica va asigura agentul termic pentru ncalzire, preparare si recirculare apa calda de consum. S-a stabilit ca se va prepara apa calda menajera pentru pavilioanele B Popota si bucatarie, D- Bloc alimentar - n prezent, ce va deveni dormitor si grupul sanitar din centrala termica. In interiorul centralei termice se va amenaja un grup sanitar, echipat cu lavoar, vas W.C cu rezervor montat la seminalime i o cuv de du, alimentat cu apa rece si calda de la instalatia interioara. Alimentarea centralei termice cu apa rece se va face de la reteaua exterioara de apa existenta, printr-un branament ce se va executa din teava zincata. Evacuarea apelor uzate de la grupul sanitar si a celor accidentale se va face la reteaua exterioara de canalizare existenta, printr-un racord executat cu tuburi dinPVC-KG. Apele pluviale se vor evacua la teren prin jgheaburi si burlane. E. Instalaii electrice lnstalatiile electrice si de automatizare ale centralei termice vor fi urmatoarele: - instalatii de iluminat general centrala termica; - instalatii de prize 220 V si de prize cu tensiune redusa 24V; - instalati de fora pentru actionarea arzatoarelor de la cazane; -instalatii de forta pentru actionarea pompelor de conducta din centrala termica (ptr. circulatie agent termic incalzire, ptr. circulatie agent termic boiler si ptr. circulatie ape calde cazan) ; - instalatii de semnalizare si automatizare pentru functionarea optimizata apompelor din centrala termica ; - instalatie de protectie impotriva tensiunilor accidentale (priza de pamant artificiala - tablou electric general TECT ce va fi alimentat din Tabloul general al incintei printr-un cablu CYABY 4x16 mmp.

OBIECTUL 5. REFACEREA RETEA TERMICA A. Lucrari de instalaiile termice Se propune refacerea in totalitate a retelei termice, de la C.T. nou la consumatori, ct si asigurarea alimentrii cu apa calda menajer si recirculatie pentru consumatorii din Pavilioanele B si D. Se vor monta conductele de apa cald-nclzire tur retur , ct si apa calda menajera si recirculatie apa calda menajera, direct in teren n solutia ngropat, paralel cu traseul canalului termic existent. Conductele se vor executa din teava neagra, preizolata, pentru tur retur ncalzire si teava zincata preizolata pentru apa calda menajera si recirculatie, legaturile la consumatori urmnd a se executa prin intermediul cminelor cu vane, poziionate lnga cele existente. Solutia adoptata este mai ieftina decit cea cu dezafectarea conductelor existente in canalul tehnic si de montare a conductelor noi in canalul tehnic existent si la fel de fiabila. Conductele se vor monta subteran sub cota de inghet, intr-un strat de nisip, in sapatura comuna cu cele de apa cald menajer. Lungimea noii retele de canalizare este de cca. 825 m.

OBIECTUL 6. REABILITARE RETELE DE APA - CANAL A. Instalaii tehnico-sanitare Reteaua exterioara de apa se va inlocui pe o distanta de circa 800 m, pe traseul dintre Gospodaria de apa nou propusa (vezi obiectul 7), si pavilioanele O, D, CT (nou proiectat), B, S2, A, Al, S1, CG, E, L, iar reteaua exterioara de canalizare pe o distanta de circa 1.500 m pe traseul dintre pavilioanele D, CT (nou proiectat), B, S2, A, Al, S1, CG, E, L si fosa septica existenta in incinta. Reteaua exterioara de apa, ce se inlocuieste, se va executa cu tevi din polietilena de inalta densitate (PEHD) si s-a dimensionat pentru asigurarea debitelor si presiunilor necesare consumului menajer si stingerea incendiilor din interior, iar separat, se va monta o retea exterioara de apa pentru incendiu exterior cu lungime de cca. 950 ml.

20 din 31

Se vor utiliza caminele de vizitare comune cu cele de retele termice, in care se vor monta vane, in fata fiecarui pavilion. Din camine se va realiza separarea retelelor interioare de apa menajera si retea apa la hidranti interiori. Conductele din polietilena de inalta densitate (PEHD), se vor imbina prin sudura cap la cap", montndu-se subteran sub cota de nghet, intr-un strat de nisip, in paralel cu canalul tehnic existent. In zona fiecarui pavilion se vor monta hidranti extriori de incendiu la distanta de 5 m de fiecare cladire, astfel incat sa se realizeze debitul necesar de 10l/s pe punct, conform Breviarului de calcul. Reteaua exterioara de canalizare ce se inlocuieste, se va executa cu tuburi din PVC-KG cu mufe si garnituri din cauciuc pentru etansare si s-a dimensionat in functie de debitele de apa uzata evacuate din pavilioane, avand diametre Dn 110 la Dn 200 . Se va realiza racordul de canalizare la reteaua de incinta si pentru pavilionul nou Centrala termica. Tuburile retelei exterioare de canalizare se vor monta ingropat, sub cota de inghet, intr-un strat de nisip. Caminele noi vor pastra pozitiile vechilor camine de canalizare pentru racordarea cladirilor exsitente. BREVIAR DE CALCUL 1.Necesar de apa potabila (conform STAS 1478/90 si SR1343/1 2006) 1.1.Debit zilnic mediu Qnzi med = (q persoane x N persoane)/1000 Se considera un numar maxim de persoane conform datelor furnizate de beneficiar in documentul A-733/04.02.2013 . N persoane = nr max de persoane Pav A comandament = 26 Pav A1 comandament = 14 Pav B popota = 100 Pav D dormitor = 69 Pav CG corp garda= 7 Pav L garaj= 7 Pav E infirmerie = 28 Pav O sala sport = 30 Pav S1= Sali tehnice = 9 Pav s2 Sali birouri = 32 q persoane = debitul de apa consumat de persoana pe zi = Birouri =20 l/zi Dormitor = 90 l/zi Cantine= 44l/zi Q n zi med = (95 x20)/1000 + (100 x44)/1000 +(127 x150)/1000 = 25,35 mc/zi 1.2. Debit zilnic maxim Q n zi max = k zi x Qn zi med kzi = coeficient de neuniformitate zilnica = 1,2 Q n zi max = 1,2 x 25,35 mc/zi = 30,42 mc/zi 1.3. Debit orar maxim Q n orar max (korar x Qn zi max)/24 Korar = coeficientul de neuniformitate orara = 2,8 Qn orar max =(2,8 x 30,42 mc/zi)/24 = 3,55 mc/ora 1.4.Debit zilnic mediu apa calda menajera Qnzi med = (q persoane x N persoane)/1000 Se considera un numar maxim de persoane conform datelor furnizate de beneficiar in documentul A-733/04.02.2013 . Apa calda menajera se prepara pentru pav Dormitor Popota si grup sanitar aferente centrala termica. N persoane = nr max de persoane Pav B popota = 100 Pav D dormitor = 69 q persoane = debitul de apa calda menajera consumat de persoana pe zi = Dormitor = 50 l/zi Cantine= 30l/zi Q n zi med = (69 x50)/1000 + (100 x30)/1000 = 6,45 mc/zi 1.5. Debit zilnic maxim apa calda menajera Q n zi max = k zi x Qn zi med

21 din 31

kzi = coeficient de neuniformitate zilnica = 1,2 Q n zi max = 1,2 x 6,45 mc/zi = 7,74 mc/zi 1.6. Debit orar maxim apa calda menajera Q n orar max (korar x Qn zi max)/24 Korar = coeficientul de neuniformitate orara = 2,8 Qn orar max =(2,8 x 7,74 mc/zi)/24 =0,9 mc/ora 2.Cerinta de apa(conform STAS 1343/1-91) a. apa menajera si de uz general Qszi med = ks x kp x Q nzi med Qs zi max = ks x kp x Qnzi max Q s orar max = ks x kp x Q norar max ks = coef. ce tine seama de nevoile tehn. ale sursei de alim. cu apa fara tratare = 1,02 kp = coeficient ce tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile = 1,1 Q szi med = 1,02 x 1,1 x 25,35 mc /zi = 28,44 mc/zi Q szi max = 1,02 x 1,1 x 30,42 mc/zi = 34,11 mc/zi Q sorar max = 1,02 x 1,1 x 3,55 mc/ora = 3,98 mc/ora 3.Presiunea necesara H nec = Hg + Hp + Hu Hg = inaltimea geodezica pana la consumatorul cel mai dezavantajat Hp = pierderile de presiune pe traseul cel mai dezavantajat Hu = presiunea de utilizare la consumatorul cel mai dezavantajat a. menajer H nec = 30 mCA b. hidranti incendiu interiori Hg = 5,5 mCA Hu = 20 mCA, conf. Np086/2005, anexa 4 , furtun plat l = 20 m ,d duza = 13 mm Q = 128 l/min Hp = Hliniar si local + H f Hf = pierderi de sarcina in furtun Hf = A x l x (q a)2 A = coef = 0,0154 pentru furtun dn 50 Hp = 5,5 + 1,88 = 6,88 mCA l = lungimea furtunului = 30 m q a = debitul jetului = 2,5 l/s H nec = 35 mCA c. hidranti incendiu exteriori Hg = 7,5 mCA Hu = 13,5 mCA, conf. Np086/2005, anexa 5 , furtun plat l = 120 m ,d duza = 20 mm Q = 10 l/s Hp = Hliniar si local + H f Hf = pierderi de sarcina in furtun Hf = A x l x (q a)2 A = coef = 0,0154 pentru furtun dn 75 Hp = 5,5 + 4,5 = 10 mCA l = lungimea furtunului = 120 m q a = debitul jetului H nec = 31 mCA 4.Debit de calcul apa rece (conf STAS 1478/90) Total incinta a. menajera Qc = abc E pentru cladiri cu grupuri sanitare dormitoare c =3; a = 0,20 pentru 14 ore alim.; b=1 E = suma echivalentilor obiectelor sanitare ce folosesc apa rece si calda OBIECTE SANITARE lavoare = 46 ;closete = 50 ;dusuri = 13 spalatoare = 4 ; E= (46x0,35) +(50x0,5)+(13x1) +(4x1)= 58,1 Qc = 4,6 l/s l/s b. incendiu interior Qc= 5l/s Se alege un grup de pompare comun menger si hidranti interiori cu 3 pompe- 2 active si 1 de rezerva Qfiecare pompa= 5l/s D = 4 Pavilion S2 Qc = abc E pentru cladiri cu grupuri sanitare birouri c =1,6; a = 0,20 pentru 14 ore alim.; b=1 E = suma echivalentilor obiectelor sanitare ce folosesc apa rece si calda

22 din 31

OBIECTE SANITARE lavoare = 8 ;closete = 8 ;pisoar = 4 E= (8x0,35) +(8x0,5)+(4x0,17) = 7,48 Qc = 0,9 l/s l/s D= 1 5.Debit de calcul apa calda (conf STAS 1478/90) S-a convenit sa se prepare acm pt obiectivele Popota Dormitor si grup sanitar Centrala termica Qc = abc E pentru cladiri cu grupuri sanitare camine c =3; a = 0,20 pentru 14 ore alim.; b=1 E = suma echivalentilor obiectelor sanitare ce folosesc apa calda OBIECTE SANITARE lavoare = 15 ;dusuri = 8 spalatoare = 4 E= (15x0,35) +(8x1) +(4x1)= 17,25 Qc = 2,5 l/s D= 3 Diametrele conductelor se dimensioneaza conform nomogramelor de calcul pentru teava zincata, Hg sub 15 mCA Prepararea de apa calda menajera se va realiza cu 2 boilere V= 750 l 6. Incendiu interior Conform STAS 1478/90 si NP086/2005 pct 4.1 este necesara dotarea cu hidranti de incendiu interiori. Cladirea se va dota cu hidranti de incendiu interiori cu un jet pe punct Q = 1 x2,5 l/s, 2 jeturi in functiune simultana timp de functionare 10 min, rezerva intangibila de incendiu V= 3000 l 7 Incendiu exterior Conform STAS 1478/90 si NP086/2005 pct 6.1 este necesara dotarea cu hidranti de incendiu exteriori. Incinta cuprinde mai multe compartimente de incendiu cu volumul cel mai mare V = intre 5000 10000 mc grad de rezistenta la foc III si conform NP086/2005 anexa 8 se va dota cu hidranti de incendiu exteriori Q = 10 l/s, rezerva intangibila de incendiu timp de 3 ore V= 108 mc. 8.Ape uzate menajere (conf STAS 1797/1987 SR1343/2006 Qev zi med = 1 x Qs zi med = 25,35 mc/zi Qev zi max = 1 x Qs zi max = 30,42 mc/zi Qev orar max = 1 x Qs orar max = 3,55 mc/ora 9. Debit de calcul canalizare(conf STAS 1797/87) 9.1.Debit de calcul total incinta Qc = Qs + qsmax qsmax = debitul de scurgere al obiectului cu valoarea cea mai mare = 2 l/s Qs = a x 1,4 E pentru cladiri cu grupuri sanitare sportivi a = 0,38 pentru 14 ore alimentare E = suma echivalentilor obiectelor sanitare OBIECTE SANITARE lavoare = 46 ;closete = 50; duuri = 13 spalatoare = 4 ; sifon de pardoseala = estimat aprox 60 E=( 46x0,5) +(50x6)+(13x1)+(60x1)=396 Qs =10,58 l/s qsmax = 2 l/s Qc = 10,58l/s+2l/s = 12,58 l/s 9.2.Debit de calcul separator grasimi si nisip Qc = Qs + qsmax qsmax = debitul de scurgere al obiectului cu valoarea cea mai mare = 0,5 l/s Qs = a x 0,95 E pentru cladiri cu grupuri sanitare bucatarie a = 0,38 pentru 14 ore alimentare E = suma echivalentilor obiectelor sanitare OBIECTE SANITARE spalatoare = 4 sifon de pardoseala = estimat aprox 10 E=( 4x1) +(10x1)=14 Qs =1,99 l/s qsmax = 0,5 l/s Qc = 2,,5 l/s 9.3.Debit de calcul separator hidrocarburi si nisip Qc = Qs + qsmax

23 din 31

qsmax = debitul de scurgere al obiectului cu valoarea cea mai mare = 0,5 l/s Qs = a x 1,4 E pentru cladiri cu grupuri sanitare atelier a = 0,38 pentru 14 ore alimentare E = suma echivalentilor obiectelor sanitare OBIECTE SANITARE robinet = 4 sifon de pardoseala = estimat aprox 4 E=( 4x1) +(4x1)=8 Qs =1,5 l/s qsmax = 0,5 l/s Qc = 2 l/s 10.Ape pluviale pav S2 (conform STAS 1846-90) Qploi = m x s x x I x 0,0001 s = suprafata acoperis m = coeficient ce tine seama de durata ploii m = 0,9 pentru ploi cu t> 40 min = coeficient de scurgere = 0,9 pentru acoperis I = intensitatea ploii de calcul I = 260l/s x ha Q ploi = 0,9 x 550 mp x 0,9 x 260l/s x ha x 0,0001 = 11,58 l/s

OBIECTUL 7. REABILITARE PU APA SI REALIZARE STATIE NOUA HIDROFOR A. Lucrari de rezistenta + arhitectura 1.Reabilitare pu forat Puul de apa, cu diametrul Dn = 300 mm si H = 80 m, existent, se va reabilita prin lucrari de denisipare si inlocuire a tubulaturii. Dupa reabilitarea putului de apa in vederea consumului, se va prevedea analiza calitatii apei, respectandu-se prevederilor Legii 458/2002, Legii 311/2004 si STAS 1342-91. 2. Statia de hidrofor, nou proiectata va avea dimensiunile 6 x 6 m si o inaltime de 2.5m. Este o constructie semiingropata, amplasata pe o cuva de beton armat cu peretii de 25cm grosime. Partea supraterana va fi realizata din pereti structurali de caramida de 25cm grosime, intariti cu samburi si centuri de beton armat. Planseul de acoperi este o placa de beton armat de 15cm grosime, peste care se vor amplasa straturile de termo si hidroizolatie, realizand un acoperis terasa. Cladirea va fi prevazuta cu jgheaburi si burlane, pentru preluarea apelor meteorice. Statia de hidrofor va fi amplasata in apropierea rezervoarelor de acumulare apa. B. Instalaii Instalaii hidraulice (sanitare) 1. Puul de apa, cu diametrul Dn = 300 mm si H = 80 m, existent, se va reabilita prin lucrari de denisipare, inlocuirea tubulaturii, a instalatiei hidraulice (electropompa submersibila si a tevii de refulare) i a instalatiei electrice aferente. 2. Rezervorul de acumulare apa cu volumul de aprox. 200 mc, existent se foloseste in starea in care se afla in prezent, fara lucrari de consolidare si reabilitare. 3. Incaperea pentru statia de pompe existenta care are legaturi cu rezervorul se foloseste in starea in care se afla in prezent, fara lucrari de consolidare si reabilitare. In aceasta cladire se va monta grupul de pompare hidranti exteriori, utilizandu-se racordul existent la rezervorul de incendiu, grupul de pompare apa pentru asigurarea presiunii si debitelor hidrantilor exterior de stins incendii compus din 3 pompe ( una activa si una de rezerva si una pilot) cu functionare automata prin intermediul presostatelor, in functie de presiunile prestabilite de pornire si de oprire. Grupul de pompare apa pentru hidrantii exteriori va fi pus in functiune si manual, prin butoane de actionare la distanta, situate in statia de hidrofor si respectiv la camera de garde si supraveghere incinte. Oprirea acestui grup de pompare se face din statia de hidrofor la incetarea incendiului.Conform NP 086/2005 debitul necesar pentru hidrantii exteriori este de 10 l/s, iar rezerva intangibila de incendiu exteriori este de 108 mc ( 3 ore functionare) rezervorul existent de cca 200 mc asigurand acest volum de apa.Rezervorul este alimentat de la pu, masurarea debitului de apa consumat realizandu-se prin intermediul apometrului existent. 4. Se va proiecta o statie noua, cladire din zidarie, semiingropata cu dimensiuni de 6 x 6 m si inaltime de 2.5m, care va adaposti 2 rezervoare de stocare . Amplasarea ei se va realiza in imediata vecinatate a statiei existente, la cel mult 50 cm distanta. Statia de hidrofor va fi o constructie semiingropata din beton, amplasata in apropierea rezervoarelor de acumulare apa, ce se va dimensiona in functie de gabaritele si distantele ce se impun prin normative pentru montarea utilajele functionale din dotarea statiei.

24 din 31

Statia de hidrofor va fi echipata cu: - un grup de pompare apa pentru consumul menajer si stingerea incendiilor din interior cu functionare automata prin intermediul presostatelor, in functie de presiunile prestabilite de pornire si de oprire, compus din 3 pompe (2 active si 1 de rezerva) cu functionare in cascada; - vas cu membrane pentru hidrofor; - o electropompa submersibila de basa pentru evacuarea apelor accidentale care se pot acumula in interiorul statiei de hidrofor. Electropompa submersibila de basa va porni automat in functie de nivelul apei din basa. Apele evacuate vor fi conduse la teren. - un echipament tehnologic de dezinfectie a apei cu lampa cu raze ultraviolete (procedeu eficient de distrugere a micro organismelor). Grupul de pompare comun, menajer si hidranti interiori va aspira din cele 2 vase tampon de cate 3 mc, are asigura rezerva intangibila pt hidranti interiori (V = 3mc pt functionare hidranti interiori 10 min, Q = 5l/s conform NP086/2005) si rezerva consum menajer. Aceste 2 vase sunt alimentate de la put printr-un apometru si statie tratare apa. Caracteristicile tehnice functionale ale tuturor echipamentelor aferente statiei de hidrofor (grupurile de pompare, vasul de hidrofor,etc) se vor stabili cu exactitate la elaborarea proiectului tehnic, in functie de debitele si presiunile necesare functionarii la parametri impusi de normativele in vigoare a instalatiilor sanitare interioare si exterioare deservite de statia de hidrofor. - conducte de aspiratie si refulare aferente grupurilor de pompare - conducte de evacuare a apei accidentale din statia de hidrofor - armaturi (vane,clapete de retinere) - aparataj de masura si control (manometre) - masurarea debitului de apa preluate din subteran (contor de apa). Instalaii electrice S-a prevazut un tablou electric TGA, alimentat de la T.G. incinta printr-uncablu CYABY 3x50+25 mmp. 5. Imprejmuirea perimetrului de protectie sanitara a gospodariei de apa, cu regim sever pentru sursa de apa preluata din subteran impus prin HGR Nr.930/2005 i prin ORD Nr. 536/1997. Perimetrul de protectie sanitara cu regim sever va fi constituit din imprejmuirerealizata din panouri din plasa din sarma fixate pe stalpi metalici incastrati in fundatii izolate din beton. Perimetrul va fi prevazut cu poarta metalica de acces din plasa din sarma fixata pe rame din otel rotund. Toate elementele metalice ale imprejmuirii se vor grundui si se vor vopsi cu vopsea de ulei.

OBIECTUL 8. GOSPODARIE DE COMBUSTIBIL LICHID Alimentarea cu combustibil lichid tip M a injectoarelor cazanelor se va realiza de la gospodaria de combustibil nou proiectata. Aceasta gospodarie va fi compusa din: - un rezervor cu capacitatea de 30.000 litri, perei dubli, montat ngropat; - camin de vizitare aferent rezervorului; - instalatia de distributie de la rezervor la centrala termica. A. Lucrari de rezistenta Se propune executarea unei platforme (placa) de beton armat, ingropata, de dimensiuni 3.5m x 10 m, avand grosimea de 15cm, pe care se va amplasa rezervorul de combustibil lichid de 30 mc (cu pereti dublii). Prinderea rezervorului de placa de beton armat se va realiza prin intermediul unor coliere metalice (circulare). B. Lucrari de instalatii Alimentarea cu combustibil lichid, a injectoarelor cazanelor se va realiza de la rezervorul de zi, care la rndul su este alimentat din rezervorul de 30.000 litri, amplasat in imediata vecinatate a centralei termice. Rezervorul de 30.000 l, este complet echipat cu stuturi de racord, aerisire, electrovalve de sectorizare i senzori de nivel. De aici prin intermediul pompelor de transvazare i a conductelor preizolate, montate ngropat este alimentat un rezervor de zi ce va fi montat n camera tehnic a centralei termice. n completul de echipare pentru rezervor se regsete: - sistem de detecie pentru scurgeri de combustibil - limitator mecanic de umplere - opritor de flcri - cupl rapid Pompele de combustibil vor fi montate in C.T.

25 din 31

C. Imprejmuirea perimetrului de protectie sanitara a gospodariei de combustibil. Perimetrul de protectie va fi constituit din imprejmuire realizata din panouri din plasa din sarma fixate pe stalpi metalici incastrati in fundatii izolate din beton. Perimetrul va fi prevazut cu poarta metalica de acces din plasa din sarma fixata pe rame din otel rotund. Toate elementele metalice ale imprejmuirii se vor grundui si se vor vopsi cu vopsea de ulei.

Caracteristicile tehnice i constructive ale utilajelor i echipamentelor ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini vor fi definitivate, de comun acord cu reprezentanii proiectantului desemnat, ai investitorului i ai beneficiarului lucrrii.

Avnd n vedere complexitatea lucrrilor necesare a se proiecta i executa, proiectantul va elabora documentaia tehnico-economic ct mai detaliat, lund n considerare toate aspectele specifice lucrrii i va prevedea att n caietul de sarcini, ct i n documentaia tehnico-economic (antemsurtori), soluiile tehnice i tehnologice adecvate precum i toate cantitile de lucrri necesare executrii n condiii calitative i de siguran a investiiei, astfel nct, eventualele lucrri suplimentare generate de omisiuni sau vicii de proiectare vor fi suportate de proiectant, pe cheltuiala acestuia.

2.2 Avize i acorduri necesare, solicitate i obinute: Prin certificatul de urbanism, emis de ctre structura abilitat din M.Ap.N. Direcia Domenii i Infrastructuri (D.D.I.), a fost solicitat avizul autoritii judeene de mediu (care a fost i obinut) precum i Avizul de securitate la incendiu, ce va fi eliberat de ctre D.D.I., dup ntocmirea de ctre proiectant a documentaiei specifice i prezentarea pentru verificare a acesteia, conform prevederilor legale, n vigoare, respectiv Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 111/11.11.2008. De asemenea, n certificatul de urbanism a fost prevzut i elaborarea unui studiu geotehnic, ns necesitatea ntocmirii acestuia se va analiza la faa locului cu proiectantul desemnat, deoarece, n cadrul expertizei tehnice a pavilionului S2 a fost elaborat un astfel de studiu, ale crui date pot fi utilizate de ctre elaboratorului proiectului tehnic.

Prin urmare, proiectantul va elabora toate documentaiile necesare i va efectua n numele beneficiarului toate demersurile pentru obinerea avizelor i acordurilor stipulate n certificatul de urbanism, eliberat de M.Ap.N., n vederea emiterii autorizaiei de construire.

3. PROIECTARE

3.1 Obiectele investiiei ce se vor proiecta la fazele proiect tehnic i detalii de execuie sunt:

OBIECT 1 Lucrri de consolidare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 2 Lucrri de reabilitare la pavilonul S2 (Sala Specialitati); OBIECT 3 Pilonet RTP; OBIECT 4 Central termic in pavilion nou (C.T.); OBIECT 5 Reea termic de la CT nou la pavilioane; OBIECT 6 Reabilitare reele de ap-canal; OBIECT 7 Realizare staie nou de hidrofor si denisipare put apa; OBIECT 8 Gospodrie de combustibil lichid.

3.2 Coninutul documentaiei de proiectare Pentru proiectare se va ntocmi documentaia tehnic la faza D.T.A.C.+D.T.O.E.+P.Th.E.+D.D.E. Documentaia va fi ntocmit n conformitate cu prevederile Anexei nr. 11 din Regulamentul

privind iniierea, elaborarea, coninutul-cadru i aprobarea documentaiilor tehnico-economice aferente proiectelor de investiii imobiliare n M.Ap.N., aprobat cu ordinul ministrului aprrii naionale nr. M 120/12.10.2012, publicat n M.O. nr. 738/01.11.2012 i Instruciunile din 2 iulie 2008 de aplicare a unor prevederi din H.G.R. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrari de intervenii", emise de ctre Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor i publicate n M.O. nr. 524/11.07.2008. Pentru o informare ct mai detaliat asupra situaiei reale a terenului i stabilirea cu exactitate a traseelor reelelor de utiliti i amplasamentelor obiectelor investiiei, proiectantul va ntocmi un studiu geotehnic pe amplasamentul noii centrale termice i un studiu topografic.

Documentaia va conine toate documentele prevzute n instruciunile de mai sus, care sunt specifice categoriilor de lucrri ce vor fi executate pe baza acesteia, astfel:

26 din 31

A) PRI SCRISE A.1 Date generale: - denumirea obiectivului de investiii; - amplasamentul (judeul, localitatea, adresa postal i/sau alte date de identificare); - titularul investiiei; - beneficiarul investiiei; - elaboratorul proiectului. A.2 Descrierea general a lucrrilor: A.2.1 n cadrul seciunii "Descrierea lucrrilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra urmtoarelor elemente: a) amplasamentul; b) topografia; c) clima i fenomenele naturale specifice zonei; d) geologia, seismicitatea; e) prezentarea proiectului pe specialiti; f) devierile si protejarile de utilitati afectate; g) sursele de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea pentru lucrri definitive i provizorii; h) cile de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea; i) trasarea lucrrilor; A.2.2 Memorii tehnice pe specialiti. A.3 Caietele de sarcini

Sunt documentele care reglementeaz nivelul de performan a lucrrilor, precum si cerinele, condiiile tehnice si tehnologice, condiiile de calitate pentru produsele care urmeaz a fi incorporate n lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, ncercrile, nivelurile de tolerane i altele de aceeasi natur, care s garanteze indeplinirea exigenelor de calitate i performan solicitate.

Caietele de sarcini se elaboreaz de ctre proiectant pe specialiti, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse n plane, i nu trebuie s fie restrictive. Proiectantul va elabora documentaia indicnd: - prescripiile privind realizarea mbinrilor conductelor; - prescripiile privind msurile ce se impun mpotriva coroziunii conductelor i accesoriilor; - prescripiile privind pozarea conductelor i realizarea umpluturilor; - prescripii privind zonele de lucru i de protecie; - prescripii privind proba de presiune a conductelor; - prescripii privind splarea i dezinfectarea reelelor de distribuie a apei - prescripii de exploatare A.3.1 Rolul i scopul caietelor de sarcini: a) fac parte integrant din proiectul tehnic; b) reprezint descrierea elementelor tehnice i calitative menionate n plane i prezint informaii, precizri i prescripii complementare planelor; c) planele, breviarele de calcul i caietele de sarcini sunt complementare; notele explicative nscrise n plane sunt scurte i cu caracter general, viznd n special explicitarea desenelor; d) detaliaz notele i cuprind caracteristicile i calitaile materialelor folosite, testele i probele acestora, descriu lucrrile care se executa, calitatea, modul de realizare, testele, verificarile i probele acestor lucrri, ordinea de execuie i de montaj i aspectul final; e) mpreuna cu planele, trebuie s fie astfel concepute ncat, pe baza lor, s se poat determina cantitaile de lucrri, costurile lucrrilor i utilajelor, fora de munc i dotarea necesar execuiei lucrrilor; f) elaborarea caietelor de sarcini se face de ctre proiectani - arhiteci i ingineri specialiti - pentru fiecare categorie de lucrare; g) stabilesc responsabilitaile pentru calitaile materialelor i ale lucrrilor i responsabilitaile pentru teste, verificri, probe; h) redactarea caietelor de sarcini trebuie s fie concisa i sistematizat; i) prevd modul de urmrire a comportrii n timp a investiiei; j) prevd masurile i aciunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea n mediul natural a deeurilor) dup expirarea perioadei de viaa (postutilizarea).

27 din 31

A.3.2 Coninutul caietului de sarcini Caietul de sarcini va cuprinde:

a) studiul geotehnic cu indicarea condiiilor de fundare, existena i caracteristicile apei subterane; b) breviarele de calcul, care reprezint documentele justificative pentru dimensionarea elementelor

de constructii i de instalaii i se elaboreaz pentru fiecare element de construcie in parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza ncarcarile i ipotezele de calcul, precum i tipurile de programe utilizate; Se va ntocmi calculul de dimensionare a: - conductelor de ap potabil i uzat menajer; - pompelor; - rezervorului de hidrofor; - rezervorului de acumulare; c) nominalizarea planelor care guverneaza lucrarea; d) proprietaile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste i altele asemenea, pentru materialele componente ale lucrarii, cu indicarea standardelor; e) dimensiunea, forma, aspectul i descrierea execuiei lucrrii; f)