1

Cuprins:1. Probleme generale

1.1. Prezentarea firmei……………………………………3

1.2. Relaţiile cu mediul extern…………………………..5

1.2.1. Subordonare ……………………………………….. ………5

1.2.2. Relaţiile cu instituţiile financiare ……………………………5

1.2.3. Dependenţa de furnizori…………………………………......6

1.2.4. Piaţa muncii……………………………………………………6

1.2.5. Mediul tehnologic…………………………………………......8

1.3. Organizarea firmei……………………………………9

1.3.1. Structura restaurantului………………………………………9

13.2. Organigrama restaurantului…………………………………..

1.3.3. Analiza S.W.O.T……………………………………………..15

1.4. Serviciile prestate de firmã………………………..16

1.5. Stabilirea preţurilor…………………………………19

2. Probleme specifice

Descrierea produsului de alimetaţie publicã….20

Aspecte ale promovãrii produsului de alimentaţie

publicã ……………………………………………….30

2

1. Probleme generale

1.1. Prezentarea firmei

Restaurantul “Butucul de vie” este localizat în oraşul

Oneşti, judeţul Bacãu. Acesta este situat pe unul dintre

bulevardele principale ale oraşului, şi anume Bulevardul Oituz,

numãrul 21, telefon de contact pentru diferite ocazii 0234.317.890.

Acest restaurant este recunoscut în rândul locuitorilor oraşului sub

numele de “Zahana”.

Restaurantul aparţine societãţii comerciale ROGER S.R.L.

Oneşti. Din aceast motiv, în momentul de faţã S.C. ROGER S.RL

are ca principal obiectiv de activitate, pe lângã comercializarea

produselor alimentare şi „activitãţi specifice pentru restaurante şi

alimentaţie publicã”, conform codului CAEN 5530. Ea este

înregistratã cu urmãtoarele date de identificare:

Cod fiscal: 18032633

Numãr de ordine în Registrul Comerţului: J16/2350/1995.

Societatea şi-a început activitatea prin comercializarea

produselor alimentare de diferite tipuri prin intermediul unui lanţ de

magazine proprii. Magazinele prin intermediul cãrora sunt

distribuite aceste produse cãtre populaţie sunt situate în piaţa

centralã a oraşului Oneşti. În momentul în care aceastã afacere s-

a extins, societatea a decis înfiinţarea unui restaurant. Ceea ce

este mai deosebit la acest restaurant este faptul cã aprox. 50%

dintre alimentele necesare la pregãtirea diferitelor feluri de

mâncare sunt furnizate de societate, deoarece aceasta are abator

propriu şi laborator de pregãtire a diferitelor de produse.

3

Restaurantul a fost înfiinţat în anul 2005, din luna martie

fiind deschis pentru clienţi. În ceea ce priveşte activitatea

restaurantului, în primii doi ani firma oferea servicii numai în incinta

restaurantului. În anul 2007, datoritã amplificãrii cererii pentru

serviciile prestate de restaurant, firma include în oferta sa de

servicii şi serviciile de catering, de livrare a produselor comandate

la domiciliul clienţilor sau la biroul acestora. A fost totuşi putin dificil

la început, dar am aflat cã dupã o campanie promoţionalã de 3

luni, cererea pentru acest serviciu a crescut semnificativ. În

prezent, acest serviciu asigurã firmei 20% din cifra de afaceri

lunarã a restaurantului.

Ce a avut un real success, referitor la activitatea acestui

restaurant, a fost reclama cunoscutã sub numele de “reclamã din

gura în gurã”. Aceasta s-a întamplat deoarece numãrul de locuitori

din oraşul Oneşti este relativ mic, aproximativ 65.000 de locuitori.

Acest gen de reclamã, fãcutã gratis pentru firmã de altfel, a fost

cea care a avut cel mai mare success, care a prins cel mai bine la

segmental de clienţi vizat.

În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale restaurantului,

acestea oferã o imagine de ansamblu favorabilã pentru

continuarea activitãţii societãţii. Nu am avut acces la date concrete

legate de cifra de afaceri şi profitul restaurantului de la înfiinţare şi

pânã în prezent, conducerea considerâdu-le date confidenţiale ale

fiecãrui agent economic.

4

1.2. Relaţiile cu mediul extern

1.2.1. Subordonare

Dupã cum am menţionat mai sus, restaurantul aparţine S.C.

ROGER S.R.L., care pe lângã acesta mai deţine şi un lanţ de

magazine cu produse alimentare de diferite tipuri. Conducerea

acestui restaurant este subordonatã Directorului General al

societãţii, care la rândul lui rãspunde direct Adunãrii Generale a

Asociaţilor. Pentru acţiunile care îi depãşesc setul

responsabilitãţilor, managerul general al restaurantului trebuie sã

se consulte în primul rând cu Directorul General.

1.2.2. Relaţiile cu instituţiile financiare

În ceea ce priveşte relaţiile restaurantului ca unitate

economicã cu instituţiile financiare, de acestea se ocupã contabilul

şef al societãţii ROGER S.R.L. Intr-o formã mai rudimentarã, de

actele şi documentele care existã în circuitul restaurantului se

ocupã gestionara acestuia. Gestionara restaurantului se ocupã de

toatã documentaţia în ceea ce priveşte recepţia diferitelor tipuri de

mãrfuri, emiterea comenzilor cãtre diferiţi furnizori, întocmirea

notelor de intrare-recepţie, plãtirea salariilor cãtre angajaţi, etc.

De relaţiile între societate şi instituţiile financiare se ocupã

contabilul şef. Acesta se ocupã de depunerea tuturor actelor la

organelle specializate din judeţ, cum ar fi: Administraţia

Financiară, Casa Judeţeană de Pensii Bacãu, Casa Judeţeană de

Asigurări de Sănătate Bacãu, etc.

De asemenea, societatea mai are relaţii şi cu instituţiile

bancare, deoarece pentru deschiderea restaurantului “Butucul de

5

vie” s-a apelat şi la un împrumut bancar. Societatea nu a avut nici

o problemã în obţinerea acestui împrumut, având în vedere

activitatea economicã desfãşuratã pânã în acel moment, ea având

posibilitatea de returnare a împrumutului. Pentru restituirea acestui

împrumut societatea efectueazã plãţi lunare cãtre instituţia

bancarã, sub forma ratelor lunare.

1.2.3. Dependenţa de furnizori

În legãturã cu furnizorii restaurantului, aici este ceva mai

special faţã de alte restaurante din oraş. Dacã celelalte

restaurante trebuie sã încheie contracte cu furnizorii pentru toate

produsele de care au nevoie, aici o mare parte dintre produse sunt

asigurate de cãtre propria societate. Produsele asigurate de

societate sunt în principal cele de carmangerie. Pentru restul

produselor, pentru restaurant societatea a pãstrat aceeaşi furnizori

cu care are încheiate contracte şi pentru magazine.

Relaţiile dintre societate şi furnizori sunt menţinute în cele mai

bune condiţii.

1.2.4. Piaţa muncii

Una dintre cele mai grave probleme la momentul actual ale

operatorilor din industria ospitalitãţii este gãsirea personalului

calificat şi cu experienţã. Într-un domeniu în care fiecare detaliu

conteazã, de la design la calitatea produsului oferit, importanţa

gãsirii unor oameni bine pregãtiţi este indiscutabilã. Criticul cel mai

important, clientul, sancţioneazã drastic lipsa de pregãtire, mai

6

ales cã, în ultima vreme, cei mai mulţi au ocazia sã experimenteze

serviciile profesioniste din strãinatate.

Aceasta lipsã de personal bine pregatit şi continua cãutare a

patronilor şi managerilor a unor oameni capabili sã asigure o

calitate superioarã a produselor şi serviciilor oferite clienţilor a

declanşat un alt fenomen: migraţia profesioniştilor de la un

angajator la altul. Pe mãsurã ce capatã experienţã şi „renume“ în

branşã, fiecare se orienteazã cãtre oferta cea mai bunã venita din

partea concurenţei sau, uneori, aleg chiar sã plece din ţarã.

Primele forme de pregãtire în acest domeniu au aparut în

România sub forma şcolilor de arte şi meserii, dar, în cele mai

multe cazuri, meseria se invaţã prin ucenicie la locul de muncã.

Dupa 1947 au apãrut primele şcoli de profil: şcoli profesionale şi

licee orientate pe alimentaţie publicã şi turism şi şcolile postliceale

cu specialitatea „tehnician in alimentaţie publicã“. Mai târziu, statul

s-a implicat în pregãtirea personalului prin centre de perfecţionare,

ca şcoala departamentalã a Ministerului Turismului, care s-a

ocupat din 1971 de perfecţionarea cadrelor din ITHR

(Întreprinderea de Hoteluri, Restaurante şi Turism).

Dupa 1989, pregãtirea din domeniu a mai capatat o componentã

când, pe lângã cea vocaţionalã reprezentatã de şcolile de arte şi

meserii şi licee de profil, au aparut şi şcolile de formare

profesionalã a adulţilor. Astfel, pe lângã şcolile vocaţionale a

apãrut un numãr mare de O.N.G.-uri, S.R.L.-uri, asociaţii şi fundaţii

care, în urma acreditarii primite din partea CNFPA (Consiliul

Naţional de Formare Profesionala a Adulţilor) pot emite diplome de

calificare. Aceastã „explozie“ se datoreazã în mare parte legii care

spune cã fiecare angajat din acest domeniu trebuie sã aibã

aceastã diplomã de calificare.

7

În ceea ce priveşte metoda de recrutare pe care managerul a

ales-o pentru restaurantul “Butucul ce vie”, aceasta este una din

ce în ce mai des întâlnitã în ultimul timp. În aceste condiţii,

managerul a ales varianta pregãtirii la locul de muncã, selectand în

cadrul interviului persoane care au o anumita mentalitate şi care

se potrivesc afacerii pe care o conduc, uitãndu-se mai puţin la

diplomele pe care aceştia le posedã sau nu. Pentru a respecta şi

prevederile legii, angajaţii sunt trimişi pentru a-şi obţine şi

calificare pe hârtie.

În legãturã cu situaţia somajului în domeniul „activitãţilor

specifice pentru restaurante şi alimentaţie publicã”, rata acestuia

prezintã o imagine de ansamblu favorabilã. În ultimii ani rata

şomajului din acest domeniu a început sã suporte o scãdere.

Acest lucru este mai cu seama vizibil în lunile de varã. Potrivit

analizelor Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă

(AJOFM), în următoarele trei luni se va înregistra o scădere

constantă a ratei somajului. . În alimentaţia publică, cifra de afaceri

se dublează în timpul verii, fapt pentru care este nevoie de mai

multã forţã de muncã, care sã facã faţã tuturor cerinţelor clienţilor.

1.2.5. Mediul tehnologic

Astãzi în domeniul restauraţiei se face din ce în ce mai mult

apel la

tehnologie, la acest factor important care sã asigure rentabilitatea

restaurantului. Infrastructura practicã şi performanţa trebuie sã

vizeze spaţiul funcţional atât din bucãtãrie cât şi din sala de mese.

Infrastructura trebuie sã asigure un mediu sigur, flexibil, funcţional

care sã facã faţã atât evenimentelor prevãzute cât mai ales

8

evenimentelor neprevãzute. Se va prevede dotarea restaurantului

cu sistem de aer condiţionat, acces la telefon public.

Pentru ca activitatea restaurantului sã vinã cât mai bine în

întâmpinarea cerinţelor clienţilor, mediul tehnologic trebuie sã fie la

cele mai înalte standarde şi unul dintre factorii cu implicare mare în

activitate, demn de avut în vedere.

1.3. Organizarea firmei

1.3.1. Structurã

Dupã cum am menţionat mai sus, restaurantul “Butucul de

vie” este situat pe Bulevardul Oituz, numãrul 21. Acest restaurant

se aflã sub conducerea societãţii ROGER S.R.L. Oneşti.

În alcãtuirea structurii restaurantului intrã urmãtoarele

funcţiuni:

Subsol- încăperi anexe bucătăriei: depozitare frigorifică,

depozitare alimente în stare conservată sau proaspătă

(dep. legume), depozit băuturi;

Terasã: în directã legãturã cu restaurantul;

Spaţii de servire pentru clienţi;

Spaţii de producţie: bucătăria principală (oficiu, preparări

calde şi reci, spaţii primire marfă, spălătoare veselã şi

vase) ; accesul de marfă în zona bucătăriei (prin spatele

restaurantului);

Barul- serviciu;

Grupuri sociale pentru clienţi;

Vestiarele şi grupurile sanitar pentru personal .

9

Subsolul

La subsolul clãdirii în care este amenajat acest restaurant

se aflã amenajate câteva dintre încãperile anexe bucãtãriei:

depozitare frigorifică, depozitare alimente în stare conservată sau

proaspătă (dep. legume), depozit băuturi. Mãrfurile care sunt

achiziţionate pentru restaurant sunt depozitate în aceste anexe.

Spaţiile sunt aerisite corespunzãtor, creându-se condiţiile

benefice pentru pãstrarea diferitelor tipuri de alimente.

Terasa

Teresa este deschisã clienţilor în sezonul cald, fiind

asigurate aceleaşi condiţii ca şi în interiorul restaurantului. Terasa

este cea care face posibil accesul în restaurant, ea este deci o

continuare a restaurantului. Aceastã terasã are o capacitate de 40

de locuri. Pe terasă există mese de 4, de 8 şi, la cerere, de 12

persoane, confecţionate din lemn masiv. În jurul meselor scaunele

sunt tot din lemn. Pardoseala terasei este realizată din gresie (mai

multe nuanţe de crem). Din moment ce vremea permite, pe terasă

sunt aduse umbrele, ghivece cu flori (muşcate, floarea soarelui şi

flori sălbatice) şi sunt plantaţi arbuşti pitici.

Spaţii de servire pentru clienţi

Spaţiile de servire pentru clienţi sunt reprezentate de cele

douã saloane ale restaurantului: un salon pentru nefumãtori şi un

salon în care fumatul este permis. În salonul în care este permis

fumatul, existã un sistem de ventilaţie bine pus la punct, care sã

asigure condiţii propice clienţilor. Cele douã saloane sunt

10

despãrţite printr-o uşã glisantã, astfel încât fumul de ţigarã din

salonul fumãtorilor sã nu deranjeze clienţii nefumãtori.

Salonul pentru nefumãtori are o capacitatea de 60 de locuri,

iar salonul pentru fumãtori are o capacitate de 80 de locuri. S-a

luat decizia ca salonul pentru fumãtori sã aibã o capacitate mai

mare, datoritã numãrul de clienţi fumãtori tot mai mare.

Primul salon la intrarea în restaurant este cel pentru

fumãtori, urmând în partea dreaptã şi salonul pentru nefumãtori. În

ambele saloane sunt mese de formã pãtratã, cele de 4 persoane,

şi de formã dreptunghiularã, cele de 8 persoane, toate fiind

confecţionate din lemn masiv. La cerere se pot amenaja şi mese

de 12 persoane sau chiar mai multe. Acestea sunt acoperite cu

feţe de masă, iar deasupra sunt aşezate în colţ naproanele. Spre

deosebire de terasã, în saloane, scaunele sunt tot din acelaşi

material ca şi mesele, cu excepţia cã sunt tapiţate. Pardoseala

saloanelor este realizatã din gresie (mai multe nuanţe de maro).

De asemenea saloanele sunt ornamentate cu flori naturale,

plasate în ghivece speciale.

Spaţii de producţie- bucătăria principală (oficiu, preparări

calde şi reci, spaţii primire marfă, spălătoare veselã şi vase) ;

accesul de marfă în zona bucătăriei (prin spatele restaurantului).

Bucătăria reprezintă principalul spaţiu al producţiei.

Zonificarea funcţională a bucătăriei cu utilajele de preparare a

hranei, fluxul de evacuare a deşeurilor, măsurile luate pentru

evitarea poluării (separatorul de grăsimi, hota cu evacuare pe

acoperiş, la peste 30 m înălţime), asigură înscrierea acestor dotări

în normele sanitare specifice.

11

Sectorul de producţie cuprinde mai multe zone de lucru :

prelucrare preliminară, carmangerie, bufet de serviciu ( bucătărie

rece), cafetăria (produse de mic dejun, deserturi, băuturi

nealcoolice), prelucrare termică (bucătărie caldă), spălătoare,

oficiul restaurantului.

În legătură cu bucătăria sunt amplasate anexele (grupul

sanitar, anumite spaţii de depozitare, biroul bucătarului şef).

Bucătăria dispune de tot ce e necesar pentru pregătirea în cele

mai bune condiţii a preparatelor culinare : maşini de gătit cu foc

deschis (gaz metan), depozit frigorific, roboţi de bucătărie,

planşete, cuptoare, chiuvete, mese de inox, friteuze, dulapuri ce

adăpostesc vasele şi ustensilele necesare în procesul de

producţie. Alimentele sunt aduse de la subsol la parter (bucătăria)

cu liftul hidraulic. La bucatărie au acces numai lucrătorii

departamentului alimentaţie, inclusiv ospătarii care au acces

numai în zona care dă spre restaurant. Pardoseala bucătăriei este

din gresie în nuanţe de maro, crem, iar pereţii sunt acoperiţi de

faianţă în nuanţe mai deschise.

Oficiul 

Oficiul face legătura între spaţiile de servire pentru clienţi,

bucătărie şi spălătoare. În oficiu se află casieria şi dulapurile

pentru inventarul de rezervă. Pardoseala existentă aici este din

gresie şi mozaic, pentru a păstra aceeaşi linie cu cea din

restaurant, de culoare verde(kaki)-maro. Uşile sunt mari, din lemn,

batante însă pentru a uşura munca ospătarilor.

12

Spălătorul :

Din oficiu se intră în zona destinată spălătorului. Bucătăria

restaurantului dispune de două spălătoare :

- Un spălător pentru oale ;

- Un spălător pentru veselă ;

După ce se efectuează operaţiunea de spălare şi uscare vasele

vor fi depozitate la locurile lor pentru un nou ciclu. Pardoseala este

acoperită de gresie, iar pereţii de faianţă. Există sifoane de

curgere şi grătare de lemn.

Barul-serviciu

Zona de bar se află în cadrul salonului pentru fumãtori, în

colţul din stanga al încãperii. La bar vor lucra barmanii pe două

schimburi pe întreaga durată a zilei. Din cadrul barului mai fac

parte depozitul bar şi oficiul bar.

Barul – oficiu va elibera băuturile la pahar sau la sticlă, în

baza bonului de marcaj. Întocmirea bonului de marcaj se face la

casa de marcat.

Barul este realizat din lemn, zone de gips carton, având în

spate rafturi frumos amenajate cu sticlele băuturilor oferite spre

vânzare. În rafturi sunt încorporate spoturi, ca pe timpul serii (şi nu

numai ) să atragă atenţia asupra acestui loc. Barul (categoria I)

este bine dotat, având : maşina de fabricat cuburi de gheaţă,

storcătoare de fructe, tirbuşoane, măsuri de capacitate,

numeroase şi variate pahare, dozatorul de cafea, ş.a. În partea

dreaptă a barului există un televizor la care au vizibilitate clienţii

13

din salonul pentru fumatori. Existã de asemenea un televizor şi în

salonul de nefumãtori.

Grupuri sociale pentru clienţi

Acestea sunt mereu într-o stare de curăţenie ireproşabilă şi

au compartimente cu cabinete speciale pentru bărbaţi şi femei.

Grupurile sociale au în dotare : scaune WC, chiuvete, suporturi

pentru hârtie igienică, uscătoare de mâini, port-prosoape, etajere-

suporturi, distribuitoare de săpun lichid, etc. În interiorul grupurilor

sociale este asigurată o ventilatie continuă. Pardoseala şi pereţii

sunt realizate din gresie, faianţă şi materiale lavabile.

Vestiarele şi grupurile sanitar pentru personal :

Vestiarele personalului sunt separate pentru bărbaţi şi

femei, având dulapuri individuale. În legătură cu vestiarele sunt

amplasate grupurile sanitare, spălătoarele şi duşurile destinate

personalului. Acestea beneficiază ca întreg restaurantul de o

curăţenie perfectă, fiind dotate cu necesarul corespunzător :

săpun, prosoape, ventilaţie continuă, substanţe odorizante, ş.a.

Băile beneficiază de gresie şi faianţă, iar tavanul este acoperit de

materiale lavabile. Băile destinate femeilor au nuanţe de alb-

gălbui, iar cele destinate bărbaţilor alb cu verde

14

1.3.3. Analiza S.W.O.T.

Puncte tari

- ambianţã, decor, primire

- ambianţa este asuguratã de

o formaţie muzicalã

- este singurul restaurant din

Oneşti care are saloane

separate pentru fumãtori şi

nefumãtori

Oportunitãţi

Puncte slabe

- prezenţa concurenţilor direcţi

în aceeaşi zonã cu acest

restaurant

- experinţa destul de scurtã pe

care o are

restaurantul ,deoarece este

intrat pe piaţã de relative puţin

timp

- nivelul de notorietate în construcţie

Ameninţãri

- angajaţii din Oneşti profitã

din ce în ce mai mult de timpul

lor liber şi servesc masa şi nu

numai tot mai mult în afara

locuinţei

- atingerea pragului de

maturitate a unor segmente

concurente, cum ar fi pizzeriile

- inclinaţia spre inovare din

partea clienţilor

- clienţi foarte versatili

- apariţia unor noi distribuitori

de hranã preparatã

- nevoi de securitate

- raport calitate/preţ important

15

1.4. Serviciile prestate de firmã

Restaurantul “Butucul de vie” oferã un meniu cu mâncãruri şi

bãuturi deosebite, clientii având posibilitatea de a alege dintr-o

gamã largã de produse ce pot fi servite în restaurant, acasã sau la

birou.

Restaurantul “Butucul de vie” oferã clienţilor sãi trei tipuri de

servicii:

Servicii de alimentaţie publicã pentru clienţii obişnuiţi ai

restaurantului;

Servicii de catering;

Organizeazã mese festive şi de protocol, nunţi, aniversãri,

fiecare cu meniuri speciale.

Din aceste considerente, restaurantul “Butucul de vie” are un

meniu bogat ce urmãreşte preferinţele actuale ale clienţilor, meniul

fiind de asemenea bogat în preparate româneşti şi internaţionale,

cu un conţinut redus de grãsimi şi colesterol, ale cãror ingrediente

sunt 100% naturale.

Obiectivul societãţii este de a satisface pe deplin exigenţele

gastronomice ale clienţilor, având în vedere faptul cã preocuparea

oamenilor pentru o alimentaţie sãnãtoasã şi hrãnitoare este in

creştere în ultimii ani. Ceea ce cautã un client în momentul în care

împinge uşa unui restaurant este sã mãnânce diferit de fiecare

datã. Aceasta este exact ceea ce restaurantul “Butucul de vie”

cautã sã ducã la îndeplinire pentru fiecare client în parte.

Restaurantul “Butucul de vie” este renumit pentru calitatea şi

diversitatea preparatelor culinare-gustãri reci şi calde, supe,

ciorbe,preparate calde, preparate la grãtar, preparate din peşte,

16

produse de patiserie-cofetarie, bãuturi alcoolice şi nealcoolice.

Societatea doreşte sã atragã şi sã satisfacã pretenţiile a şi mai

multor clienţi prin varietatea produselor culinare şi sortimentele de

bãuturi disponibile.

Restaurantul este creat atât pentru a deservi clienţii la una

dintre mesele existente în restaurant cât şi la domiciliul sau la

biroul acestora. Aici intervine activitatea de catering a

restaurantului. Conducerea s-a hotãrât asupra acestui tip de

serviciu din mai multe motive, printre care:

Datoritã serviciilor de calitate oferite, restaurantul a beneficiat

“gratuit” de reclamã din partea clienţilor, reclama “din gurã în

gurã”;

În ultima perioadã restaurantul a fost frecventat de tot mai

mulţi clienţi;

Datoritã vadului comercial de care dispune restaurantul.

Acesta fiind situat pe unul dintre principalele bulevarde ale

oraşului, în aceastã zonã sunt amplasate multe firme de

diferite domenii. Cum am menţionat anterior, populaţia a

început din ce în ce mai mult sã profite de timpull liber de

care dispune.

Datoritã acestor motive, restaurantul a venit în sprijinul

clienţilor fideli dar şi potenţialilor clienţi, prin serviciul de catering.

Comenzile de tip “home delivery” se preiau telefonic şi se

onoreazã în aproximativ 40 min. Costul transportului este

diferenţiat dupã zona de distribuţie. Distribuţia se referã aici la

serviciul de catering ce satisface cu promptitudine cererile de

livrare la domiciliu sau birou a preparatelor solicitate de clienţi.

Restaurantul “Butucul de vie” deţine în prezent 2 autovehicule ce

asigura activitatea de catering. Durata maximã de distribuţie a

17

comenzii este de 15 minute din momentul când autovehiculul

pleaca de la restaurant. În cazul unor aglomerãri se recurge la

folosirea maşinilor personale a doi angajati ce au aceasta sarcinã

complementarã în situaţiile de forţã majorã. Produsele care sunt

oferite clienţilor prin acest serviciu sunt identice cu cele oferite în

interiorul incintei restaurantului.

De asemenea restaurantul mai organizeazã mese festive şi

de protocol, nunţi, aniversãri, fiecare cu meniuri speciale. Pentru

fiecare dintre aceste ocazii speciale, restaurantul pune la dispoziţia

clienţilor meniuri deosebite, care sunt realizate fie în totalitate de

cei de la restaurant, sau sunt pregatite în funcţie de dorinţele celor

care le comandã. Pentru aceste ocazii angajaţii restaurantului

asigurã şi amenajarea saloanelor, în funcţie de tipul evenimentului.

În ceea ce priveşte ponderea serviciilor în formarea cifrei de

afaceri a restaurantului, aceasta se prezintã sub urmãtoarea

formã:

60% activitatea de zi cu zi a restaurantului;

20% activitatea de catering;

20% organizarea de evenimente speciale.

Prin intermediul acestor servicii restaurantul încearcã sã vinã

cât mai bine în întâmpinarea cerinţelor clienţilor.

18

1.5. Stabilirea preţurilor

Preţul este singura componentã a mixului de marketing care

produce venituri, celelalte componente necesitând numai

cheltuieli. El este , de asemenea, un element foarte flexibil al

mixului, putând fi modificat foarte rapid.

Prin stabilirea preţurilor, restaurantul va urmãri

MAXIMIZAREA VOLUMULUI VANZARILOR. Conducerea

restaurantului doreşte sã maximizeze numãrul de produse

vândute, deoarece acest fapt va duce la scãderea costurilor pe

unitatea de produs şi la creşterea pe termen lung a profiturilor.

Fixarea preţurilor pentru restaurantul “Butucul de vie”

decurge din douã etape şi urmeazã atingerea a douã obiective.

Primul obiectiv este de acoperire a costurilor şi atingerea unei

marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeazã practicarea unui preţ

care sã corespundã imaginii restaurantului pe care restaurantul

doreşte sã o promoveze. Se va determina mai întâi preţul în

funcţie de cost şi apoi preţul de diferenţiere de concurenţi.

Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcãtuirea

meniurilor se va calcula iniţial preţul fãrã a lua în calcul impozitul

pe societate şi Tva-ul, acestea urmând a fi adãugate ulterior, dupã

fixarea nivelului marjei.

19

2. Probleme specifice

2.1. Descrierea produsului de alimentaţie publicã

Restaurantul “Butucul de vie” oferã clienţilor sãi servicii de

alimentaţie publicã astfel:

În incinta propriului restaurant:

Servirea clienţilor în cele douã saloane şi pe terasa

restaurantului, în mod obişnuit, în orice moment al zilei,

care desigur se încadreazã în programul de lucru al

restaurantului.

Organizarea de mese festive şi de protocol, nunţi,

aniversãri, fiecare cu meniuri speciale.

La domiciliu clientului sau la biroul de lucru- activitatea de

catering.

Servirea clienţilor este asiguratã prin intermediul chelnerilor

şi ospãtãriţelor. Angajaţii restaurantului lucreazã în douã schimburi

pe zi. Pe fiecare turã existã urmãtorii angajaţi: un chelner pentru

bar şi 2 ospãtãriţe pentru cele douã saloane. Pe timp de varã,

când este deschisã şi terasa restaurantului, pentru servirea

clienţilor sunt la dispoziţie 3 ospãtãriţe.

Procesul de servire al clienţilor este unul de calitate, din mai

multe puncte de vedere, printre care:

Intervalul de timp, momentul în care clientul intrã în

restaurant şi momentul în care i se prezintã meniul, este

scurt;

Atenţia acordatã de ospãtãriţe în observarea clienţilor care

sunt gata sã dea o comandã;

20

Preluarea rapidã a comenzii de la client şi transmiterea

acesteia mai departe, acolo unde este necesar, adicã la bar

sau la bucãtãrie;

Capacitatea de lucru şi promptitudinea personalului de la

bucãtãrie;

Servirea clienţilor în funcţie de comenzile efectuate se face

respectând regulile de bazã de servire a acestora;

Tratarea clienţilor cu respectful cuvenit, angajaţii respectând

principiul de bazã care asigurã eficienţa unei afaceri,

“Clientul nostru, stãpânul nostru”.

Restaurantul “Butucul de vie” pune la dispoziţia clienţilor

urmãtorul meniu:

Gustări calde Greutate Preţ

Caşcaval pane 190 gr. 3,50 lei

Crochete caşcaval 100 gr. 3,50 lei

Crochete piept pui 100 gr. 3,50 lei

Şniţel piept pui 190 gr. 5,80 lei

Bultz ciobănesc (mămăliguţă, brânză burduf, jumări porc afumat)

500 gr. 8,50 lei

Bultz ţărănesc (mămăliguţă, brânză burduf, cârnăciori subţiri, afumaţi natural)

500 gr. 8,50 lei

Bultz haiducesc (mămăliguţă, brânză burduf, slănină afumată la tigaie, ouă)

500 gr. 6,80 lei

Omletă 3 ouă şi, la alegere: (caşcaval,

cârnaţi, şuncă, slănină afumată).240 gr. 4,80 lei

Scrob ţărănesc ca la mama acasă (3 ouă, carne afumată de la borcan)

300 gr. 5,80 lei

Brânză cu smântănă şi mămăliguţă 150/180/200 gr. 5,40 leiCârnăciori subţiri de casă afumaţi cu 2 ochiuri

200 gr. 6,80 lei

Creier pane de vită 200 gr. 11,50 leiCreier pane de porc 200 gr. 6,40 leiCreier măcelăresc de vită 200 gr. 11,50 lei

21

MENIUL ZILEI

Platouri Greutate Preţ

Platou a la "Casa Românească" (tobă de casă, catabolşi, pastramă porc de casă afumat, ghiudem, slănină afumată natural, brânză burduf, ceapă roşie)

600 gr. 18,20 lei

Platou ţărănesc (carne de porc afumată natural la tigaie, cârnăciori subţiri de casă la tigaie, slănină afumată la tigaie, brânză burduf, ceapă roşie, cartofi prăjiţi)

650 gr. 18,50 lei

Platou mixt vită şi porc (muşchi vită, ceafă, muşchi file, cârnăciori subţiri afumaţi, mititei, brânză burduf, cartofi prăjiţi)

700 gr. 19,40 lei

Platou pasăre (piept pui la grătar, pulpă pui dezosată, ficăţei de pui, aripioare de pui, cartofi prăjiţi)

600 gr. 18,50 lei

Platou oaie (pastramă fragedă de oaie, cârnăciori subţiri de oaie, brânză de burduf, slănină la tigaie, ceapă roşie, cartofi prăjiţi)

650 gr. 18,50 lei

Ciorbe Greutate Preţ

Ciorbă de burtă 400 gr. 4,40 leiCiorbă de viţel 400 gr. 3,40 leiCiorbă de porc 400 gr. 3,40 leiCiorbă de perişoare 400 gr. 3,40 leiCiorbă de fasole cu afumătură 400 gr. 4,20 leiCiorbă de fasole 400 gr. 2,50 leiCiorbă de păstrăv 400 gr. 5,50 leiCiorbă de legume 400 gr. 2,50 leiBorş moldovenesc de găină 400 gr. 4,40 leiSupă ţărănească de găină cu tăiţei de casă 400 gr. 3,00 lei

Peşte Greutate Preţ

Ciorbă de păstrăv 400 gr. 5,50 leiPăstrăv la tigaie cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 4,50 leiCrap prăjit cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 4,50 leiSaramură de crap 400 gr. 8,50 leiFile merlucius cu sos grecesc 300 gr. 8,50 leiFile de şalău prăjit cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 6,50 leiPeşte mărunt (chitici) proaspăt la ceaun 100 gr. 2,50 lei

22

Mâncare de post Greutate Preţ

Ciorbă de legume 400 gr. 2,50 leiSarmale de post cu mămăliguţă 200 gr. 4.50 leiClătite cu ciuperci 300 gr. 6.50 leiSalată orientală 100 gr. 2,00 leiCiuperci la cuptor 100 gr. 2,50 leiBureţi la tigaie 100 gr. 2,50 leiFasole bătută 250 gr. 2,50 leiVarză călită 250 gr. 2,50 leiIahnie de fasole 250 gr. 2,50 leiSpaghete cu ciuperci 250 gr. 5,50 lei

Mâncare gãtitã Greutate Preţ

Sarmale moldoveneşti în foi de viţă sau varză cu mămăliguţă fierte la cuptor în oală de lut

400 gr. 6,40 lei

Pomana porcului (carne porc crescut la curte şi mămăliguţă)

300 gr. 7,50 lei

Tochitură moldovenească (carne porc proaspătă la ceaun, brânză de burduf cu mămăliguţă)

500 gr. 7,50 lei

Tochitură de afumături (carne porc afumată, cârnăciori subţiri, brânză burduf, ou, mămăliguţă)

600 gr. 8,50 lei

Muşchi file afumat natural la tigaie 100 gr. 5,00 leiCârnăciori subţiri de casă afumaţi natural la tigaie

100 gr. 2,80 lei

Tocăniţă de purcel cu mămăliguţă 350 gr. 6,40 leiChiftele cu piure de cartofi 400 gr. 6,40 leiCiolan de porc afumat cu fasole 400 gr. 6,40 leiCiolan de porc afumat cu varză la cuptor 400 gr. 6,40 leiVarză călită la cuptor cu cârnaţi afumaţi 400 gr. 6,40 leiFasole cu cârnaţi de casă afumaţi 400 gr. 6,40 leiMusaca de cartofi 250 gr. 6,40 leiRuladă pulpă porc umplută, la alegere, cu caşcaval, ficăţei, carne tocata, ciuperci

200 gr. 7,50 lei

Pulpă de porc la tavă 200 gr. 6,50 leiPulpă de vită la tavă 200 gr. 7,50 leiCarne de porc la borcan pregătită ţărăneşte ca la mama acasă

200 gr. 8,50 lei

Costiţe de porc proaspete cu rozmarin 200 gr. 8,50 leiCostiţe de porc afumate la ceaun 200 gr. 8,50 leiPiftie de porc 400 gr. 6,40 leiPastramă de oaie fragedă pregătită după reţetă proprie şi stinsă cu vin roşu

100 gr. 5,00 lei

Pastramă de raţă 100 gr. 6,50 leiRasol de porc afumat cu hrean 100 gr. 2,00 lei

23

Preparate pasãre Greutate Preţ

Pui cu smântână 400 gr. 6,40 leiPui la ceaun tranşat măcelăreşte cu mămăliguţă şi mujdei

100 gr. 2,00 lei

Tochitură piept pui 400 gr. 6,40 leiFicăţei de pasăre la tigaie cu mamăliguţă şi mujdei

400 gr. 6,40 lei

Ruladă piept pui umplută, la alegere, cu caşcaval, ciuperci, ficăţei, omletă

200 gr. 8,50 lei

Pipote la ceaun cu mămăliguţă şi mujdei 400 gr. 6,40 leiAripioare crocante la ceaun 100 gr. 2,50 leiAripioare în fulgi de porumb (mâncare picantă) 100 gr. 3,50 leiPulpe pui la ceaun 100 gr. 2,50 leiPulpe pui dezosate 100 gr. 3,50 lei

Preparate carne de vitã Greutate Preţ

Biftec umplut cu caşcaval (muşchi de vită tocat, caşcaval)

250 gr. 12,50 lei

Gulaş ardelenesc (mâncare picantă) 300 gr. 8,50 leiStroganoff de vită 300 gr. 7,50 leiEscalop de vită 300 gr. 7,50 leiMuşchi de vită tonat (muşchi vită, ton, copere, maioneză)

250 gr. 12,50 lei

Pulpă vită la tavă 200 gr. 6,40 leiMuşchi de vită la grătar 200 gr. 12,50 leiRasol viţel cu hrean 100 gr. 2,50 leiCreier de viţel 200 gr. 11,50

Grãtar Greutate Preţ

Ceafă de porc la grătar 200 gr. 8,40 leiMuşchi file la grătar 200 gr. 8,40 leiMuşchiuleţ de porc la grătar 200 gr. 8,40 leiPulpă de porc la grătar 200 gr. 6,90 leiMuşchi de vită la grătar 200 gr. 12,50 leiPiept de pui la grătar 200 gr. 8,40 leiPulpe pui dezosate 200 gr. 8,40 leiFrigărui de pui la grătar 200 gr. 8,40 leiMititei la grătar 50 gr. 1,20 leiCârnaţi de casă la grătar 100 gr. 2,80 leiCreier de vită la grătar 200 gr. 11,50 lei

Garnituri Greutate Preţ

24

Iahnie de fasole 250 gr. 5,00 leiFasole bătută 250 gr. 2,50 leiPiure de cartofi 250 gr. 2,50 leiCartofi pai 250 gr. 2,50 leiCartofi ţărăneşti (cartofi, ceapă, kaizer, caşcaval)

250 gr. 3,50 lei

Cartofi feliaţi cu coajă, pane la tigaie 250 gr. 3,50 leiCartofi natur 250 gr. 2,50 leiOrez 250 gr. 2,50 leiLegume mexicane 250 gr. 3,50 lei

Salate Greutate Preţ

Salată de porumb cu ton şi lămâie 200 gr. 6,50 leiSalată a la rus 200 gr. 4,50 leiSalată orientală 200 gr. 4,50 leiGogoşari la oţet 200 gr. 3,50 leiMurături 200 gr. 2,50 leiVarză murată 200 gr. 2,50 leiConopidă murată 200 gr. 2,50 leiSalată ţărănească (roşii, castraveţi, ceapă) 200 gr. 3,50 leiBureţi muraţi 200 gr. 4,50 leiArdei iuţi Buc. 0,50 leiHrean 100 gr. 1,00 leMujdei 100 gr. 1,00 leUsturoi 100 gr. 1,00 leSmântână 50 gr. 1,00 leChifle Buc. 0,30 leiMămăliguţă 200 gr. 1.00 lei

DESERTURI Greutate Preţ

Clătite 250 gr. 3,50 leiPapanaşi 150 gr. 4,00 leiÎngheţată asortată 150 gr. 3,50 leiSalată de fructe 150 gr. 4,50 lei

CONIAC Greutate Preţ

Ovidiu 100 ml 5,00 lei

25

Veterano 100 ml 9,00 leiAlexandrion 100 ml 6,00 leiMetaxa *** 100 ml 12,00 leiMetaxa ***** 100 ml 15,00 leiCouture 100 ml 6,00 leiBaron's 100 ml 20,00 leiMartel 100 ml 20,00 leiMiorita 100 ml 10,00 lei

WHISKY Greutate Preţ

Teacher's 100 ml 15,00 leiJ.B. 100 ml 20,00 leiBallantines 100 ml 15,00 lei

VODKA Greutate Preţ

Stalinskaia 100 ml 6,00 leiAbsolut 100 ml 12,00 leiFinlandia 100 ml 12,00 leiCappone 100 ml 4,00 leiSmirnoff 100 ml 12,00 leiPalincă 100 ml 7,00 lei

LICHIORURI Greutate Preţ

Creme Dekuypir (banane, menta, curacao, caise, etc)

100 ml 8,00 lei

Campari 100 ml 15,00 leiGarone 100 ml 5,00 leiMartini 100 ml 7,50 leiCinzano 100 ml 7,50 leiAngeli Cherry 100 ml 4,00 leiHavana Club 100 ml 7,50 leiRom Old Pascas 100 ml 5,00 lei

GIN Greutate Preţ

Bellman's 100 ml 7,50 leiGardon's 100 ml 8,00 lei

26

BERE Greutate Preţ

Carlsberg Sticlă 5,00 leiHeineken Sticlă 5,00 leiSkol Sticlă 2,50 leiCiuc Sticlă 2,50 leiTimişoreana Sticlă 2,50 leiTuborg Sticlă 3,50 leiHarghita Sticlă 2,00 leiBergenbier Sticlă 3,00 leiBergenbier - fără alcool Sticlă 3,50 leiSilva Sticlă 3,00 leiUrsus Sticlă 3,00 lei

VINURI Greutate Preţ

Vinul casei Litru 8,00 leiWeisser Sticlă 7,00 lei

Huşi

Busuioacă Sticlă 15,00 lei

Jidvei

Fetească Neagră Sticlă 15,00 Dry Riesling Sticlă 22,00 leiRiesling Sticlă 22,00 lei

Cotnari

Tămâioasă Românească Sticlă 18,00 leiFetească Sticlă 18,00 leiGrasă Sticlă 18,00 leiFrâncuşă Sticlă 9,50 lei

Murfatlar

Muscat Ottonel Sticlă 18,00 leiPinot Noir Sticlă 18,00 lei

Beciul Domnesc

Riesling Sticlă 20,00 leiCabernet Suvignon Sticlă 20,00 leiMerlot Sticlă 20,00 leiFetească Albă Sticlă 20,00 leiFetească Neagră Sticlă 20,00 leiPinot Noir Sticlă 20,00 leiMuscat Ottonel Sticlă 20,00 leiVincon    Vincon 1949 Sticlă 36,00 lei

27

Şampanie

Zoreşti Sticlă 19,00 leiBucium Sticlă 22,00 lei

BAUTURI RACORITOARE Greutate Preţ

Santal Sticlă 1/4 4,00 leiNectar Prigat Sticlă 330 4,00 leiSuc (Coca-Cola, Fanta, Sprite) Sticlă 1/4 2,50 leiSuc (Coca-Cola, Fanta, Sprite) Bidon 1/2 4,00 leiApă minerală      Bidon 1/2 2,00 leiPerla Harghitei Sticlă 330 2,00 leiPerla Harghitei Sticlă 750 3,00 leiEnergizant - Red Force Doză 6,00 lei

BAUTURI CALDE Greutate Preţ

Cafea mică   2,00 leiCafea mare   4,00 leiNess   2,00 leiCappucino   2,00 leiCiocolată caldă   2,00 leiCeai   1,50 lei

TIGARI Greutate Preţ

L.M. Pachet 5,00 leiKent Pachet 5,50 leiMarlboro Pachet 5,50 leiParliament Pachet 5,50 lei

Referitor la activitatea de catering, clienţilor le sunt puse la

dispoziţie aceleaşi produse care se pot servi şi în incinta

restaurantului. Pentru a beneficia de produsele restaurantului prin

28

intermediul acestui serviciu, clientul nu trebuie decât sã sune la

restaurant şi sã efectueze comanda. Aceasta este preluatã de

chelnerul de la bar de serviciu, care o predã mai departe la

bucãtãrie. Dupã ce produsele sunt gata pregãtite de la bucãtãrie,

acestea sunt împachetate în recipiente de diferite mãrimi, în

funcţie de ce este necesar. Dupã ce toate produsele sunt

porţionate potrivit în recipiente, acestea sunt ambalate în pungi de

hârtie, pe care este inscripţionatã sigla restaurantului. De

asemenea înainte ca comanda sã fie transmisã mai departe, cãtre

client, de un capãt din partea de sus a pungii de hârtie va fi capsat

si bonul comenzii. Comanda este preluatã de unul dintre cei doi

şoferi şi dusã la locul specificat la telefon. Plata comenzii se face

în momentul în care comanda ajunge la client.

De asemenea restaurantul organizeazã cine şi mese festive

pentru diferite ocazii, la solicitãrile diferiţilor clienţi.

2.2. Aspecte ale promovãrii produsului

de alimentaţie publicã

29

Momentan restaurantul “Butucul de vie” nu are în derulare

nici o activitate de promovare.

Pentru comunicarea media se apeleazã în general la

televiziune, presa cotidianã, reviste, afişe, radio, cinema. Având în

vedere cã bugetul la început pentru promovare a fost limitat, s-a

exclus la început reclama la televizor şi în cinematografe.

Radioul şi presa cotidianã au fost singurele elemente

media care au promovat mesajul publicitar al restaurantului

“Butucul de vie”. S-a apelat la posturile de radio locale, iar preţurile

pentru spoturile publicitare nu au fost ridicate ceea ce a convenit

bugetului alocat politicii de comunicare.

În ceea ce priveşte publicitatea în presa cotidianã,

acitivitatea de promovare s-a orientat spre ziarele distribuite

gratuit în Oneşti şi Bacãu asigurându-se astfel cã mesajul va fi citit

de cea mai mare parte a populatiei.

Comunicarea prin mijloacele non-media a fost deosebit de

importanta pentru promovarea restaurantului având în vedere

faptul ca bugetul alocat comunicarii la început a fost redus. S-a

apelat asadar la promoţii, precum prima directã (cafeaua oferitã

gratuit la prânz şi aperitivul oferit seara), promoţiile din interiorul

restaurantului (afişele de pe mese care permit evidenţierea unor

produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un

produs, scris pe o tabla, etc.).

Planuri de viitor în ceea ce priveşte activitatea de promovare

a restaurantului constau în: crearea unui site în care sã fie

prezentat restaurantul, tipurile de servicii oferite, diferite meniuri

pentru diferite ocazii, inclusiv preţurile acestora, personalul

societãţii, şi nu în cele din urmã date de contact.

30

De asemenea, fiind la începutul sezonului cald, când se

peesupune cã activitatea oricãrui restaurant înfloreşte cel mai

bine, s-a hotãrât distribuirea unor fluturaşi prin rândul locuitorilor

din Oneşti dar şi din zonele din împrejurimi.

31