Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii.Folosita pentru prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase de lunga durata,cafeauaeste in momentul de fata unul din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si ceai.Cum actioneaza cafeaua asupra organismuluiStudii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.

Cafeaua stimuleazasecretia de saliva si de suc gastricprecum sitranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precumgastrita,ulcerul gastric sau duodenal.

Unele studii indica faptul casubstantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.Compusii cafelei si rolul lorCafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor.

Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.

Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).

Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid.

Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; intr-un interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange.ContraindicatiiPe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal,guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea.De asemenea, cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza.Cafeaua si cancerulStudiile stiintifice nu au confirmat pana acum ca un consum de cafea pe o perioada indelungata ar putea provoca aparitia cancerului.

Dimpotriva, exista dovezi potrivit carora cafeaua ar avea un efect pozitiv - n functie de doza - asupra cancerului colorectal, posibil datorita reducerii acizilor bilei.Cafeaua si sarcinaConsumata cu moderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici asupra ducerii saricinii la termen cu bine. Totusi, femeile insarcinate care beau cafea tind sa devina agitate si nervoase.In plus, cofeina nu are nici o valoare nutritiva si favorizeaza pierderea calciului, un nutrient deosebit de important pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca 300 mg pe zi de cofeina pot creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin urmare, pentru a fi sigure ca veti purta sarcina fara incidente deosebite, e bine sa reduceti consumul de cofeina.Cafeaua elimina celulitaKilogramele in plus si celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta femeia moderna. Ori, cofeina joaca un rol foarte important in combaterea acestor neplacute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca putem slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat.Crema anticelulitica cu cafeaSi pentru a veni in sprijinul celor care vor sa scape de celulita, iata si o reteta eficienta pe care o puteti prepara chiar acasa: se amesteca zat de cafea cu ulei de masline si se obtine o pasta cu care se maseaza zonele corpului afectate de celulita.Cafeaua si obisnuintaExista o diferenta semnificativa ntre obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie ntre cele doua.Simptomele dependentei fizice de cafea includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creierlegate de dependenta.Consumul exagerat insa, poate avea efecte negative: tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale; palpitatii; insomnii; neliniste; stari depresive; tremur si slabiciune musculara.Istoria cafeleieste la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.In Occident,istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta.Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.