Arborele de Cafea

18
Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Geografie ARBORELE DE CAFEA (Cafeierul) Seceleanu Andreea – Mihaela Grupa 104 Geografie

description

ARBORELE DE CAFEA

Transcript of Arborele de Cafea

Page 1: Arborele de Cafea

Universitatea Spiru Haret – Facultatea de Geografie

ARBORELE DE CAFEA (Cafeierul)

Seceleanu Andreea – MihaelaGrupa 104Geografie

Page 2: Arborele de Cafea

Informatii generale despre arborele de cafea

• Arborele de cafea este un arbust din familia rubiaceelor ce creste inalt pana la 5-6 metri, dar in plantatii pomii sunt mentinuti obisnuit la 2-3 m, iar in Brazilia la 4-5 m.

• Cunoscut si sub numele de “aur cafeniu”, arborele de cafea este o planta tropical, intalnita la inceput ca planta de cultura doar in zonele tropicale ale lumii vechi africane, de unde s-a extins apoi (relativ recent) si in zonele tropicale ale celorlalte continente, la altitudini cuprinse intre 500 - 1500 m.

• Este originar din Etiopia, din provincia Kaffa , unde creste si azi in stare spontana, pana la 2500m altitudine. Dupa marturii europene se pare ca descoperirea cafelei - ca planta consumabila, care exercita o actiune deosebita asupra organismului, “reducand oboseala si limpezind mintea” – s-a datorat calugarilor etiopieni, iar dupa cele arabe pastorii ar fi fost cei dintai care si-au dat seama ca boabele de cafea sunt comestibile, avand chiar efecte deosebite asupra organismului uman .

Page 3: Arborele de Cafea

Cerintele plantei

• Conditiile de cultura ale arborelui de cafea, care ocupa suprafete intinse pe suprafata globului, depind in primul rand de varietatea cultivata.

• Arborele de cafea este destul de pretentios la conditiile pedo-climatice. Are nevoie de un sol profund, cu o grosime cat mai mare (10-15 m), in care radacinile plantei pot patrunde la mari adancimi. Prefera solurile vulcanice (din Etiopia, Columbia, Indonezia etc), pe cele de tip “terra rosa” (din Brazilia, Africa), sau terenurile profunde bogate in humus.

• Pentru o dezvoltare normala , in conditiile optime, arborele de cafea are nevoie de o temperatura medie anuala de circa 21oC . Temperatura minima la care rezista este in jur de 10 -12oC, iar maxima nu trebuie sa depaseasca 28 - 30oC.

Page 4: Arborele de Cafea

Varietati de cafetieri (arbori de cafea)• In zona tropicala a vestului

Africii, la marginea dinspre padurea ecuatoriala umeda, inca mai cresc spontan, sub forma de copaci sau arbusti relativ mici si vesnic verzi, trei specii de arbori de cafea:

1. COFEEA LIBERICA, originara din Angola si de pe coasta Guineei, ce urca pana la 500 – 800 m altitudine, care pana la sfarsitul secolului XIX era specia cea mai cultivata. Datorita continutului mai redus de cofeina, de 1,2 – 1,3% - ea a fost inlocuita cu coffea arabica.

2. COFFEA CANNEPHORA, originara din Africa Ecuatoriala, care a dat cafeaua robusta.

3. ARBORELE DE CAFEA DIN BAZINUL CONGO, reprezentat prin COFFEA EXCELSA si COFFEA CONGENSIS.

Coffea liberica Coffea cannephora

Coffea excelsa

Page 5: Arborele de Cafea

Inmultirea arborelui de cafea

• Inmultirea arborelui de cafea, in cazul culturilor intensive, se face prin semanarea semintelor in rasadnite, de unde – dupa 6 luni - sunt mutate in pepiniere, unde se ingrijesc timp de un an si jumatate, pana ating circa 0,5m. De aici puietii sunt dusi in plantatii, unde se planteaza in randuri distantate cu 4 metri.

• Pentru a feri plantatiile tinere de arsita daunatoare a soarelui tropical, in asociatie cu arborii de cafea se mai planteaza in culturi arbori cu frunze mari, de preferinta bananieri, care cresc mai repede si pot oferi “protectie” prin umbra lor. Pe rod intra dupa 5 ani.

Page 6: Arborele de Cafea

Recoltarea• Din florile albe, mici, mirositoare – grupate in inflorescenta la nodurile ramurilor si la

subtioara frunzelor opuse – rezulta “cirese” (fructul – care este o drupa, la inceput verde, apoi rosie si violeta), care cresc in manunchiuri ca si ciresele. Fiecare “cireasa” (fruct) are in mijloc doi samburi (doua “boabe”) alaturati cu partea lor plata.

• Culesul, care tine intre trei si sase luni, se face in fiecare tara cultivatoare in jurul unor date fixe. In cazul cafelei arabice recoltatul se face o data pe an, cand se culeg toate boabele (coapte, semicoapte sau verzi), in timp ce cafeaua liberica fructifica continuu, necesitand recoltarea in mai multe reprize. Un pom matur da circa 2000 de “cirese”, din care rezulta in jur de 500 gr de boabe verzi de cafea.

• Operatiunea urmatoare recoltatului este depulparea, care se face mecanic, iar apoi fermentarea, spalarea, uscarea, decorticarea, lustruirea si sortarea. Depulparea se poate face pe doua cai: una umeda, acolo unde se gaseste apa suficienta si alta uscata, in lipsa apei.

• In prelucrarea “uscata”, practicata mai ales in Brazilia, boabele coapte se separa de cele imature sau uscate, se pun la uscat, dupa care – mecanic- se face inlaturarea pulpei uscate si decorticarea. In acest caz cafeaua este mai aromata, cu un gust special, apreciata in comertul mondial.

Page 7: Arborele de Cafea

Suprafata mondiala cultivata• Suprafata mondiala cultivata cu cafea a

atins in anul 1996 circa 10,7 milioane hectare, inregistrand o crestere relativ redusa fata de 1972 (doar 14,2%), cresterea populatiei fiind chiar si mai mica, de numai 13,2%. De remarcat ca randamentul la hectar a ramas aproape neschimbat : 514kg/ha in anul 1972 si 518 kg/ha in 1996. (grafic – slide 8)

• Fata de randamentul mediu mondial de 518kg/ha, pe glob exista diferentieri foarte mari, de la circa 117 kg/ha cafea verde in Coasta de Fildes, sau in jur de 240 kg/ha in Camerun sau Congo, la peste 2000 kg/ha in China. (graficul alaturat)

• Marile tari producatoare si-au creat institute de cercetare si statiuniexperimentale care sa asigure imbunatatirea calitatii si cantitatii produselor, combaterea daunatorilor etc.

China 2000 kg

Cameru

n/Congo

240kg

Coasta d

e Fildes 1

17 kg0

500

1000

1500

2000

2500

GraficRandament - diferen-

tieri

Page 8: Arborele de Cafea

Grafic - Suprafata mondiala cultivata

Series1

514 kg/ha in anul 1972

Series1

518 kg/ha in anul 1966

Page 9: Arborele de Cafea

Productia mondiala• Productia mondiala de cafea verde a fost in 1996 de 5,555 mii tone, din care

zonele tropicale americane detin 60,0% (38,4% America de Sud si 21,6% America Centrala), fiind urmate de Africa si Asia – cu valori foarte apropiate (19,6 % si respectiv 19,4%) si Oceania – cu numai 1%. (grafic slide 10)

• Pe tari producatoare se impune Brazilia, urmata de Columbia, Mexic, Indonezia, Vietnam, Etiopia, Uganda, Guatemala, India, Coasta de Fildes etc.

• In AMERICA DE SUD, Brazilia este cea mai mare producatore decafea a lumii care, desi are un randament mediu scazut, in jurul celui mondial, a obtinut o productie de 1,170 mii tone, de pe o suprafata de 2036 mii hectare (19% din total cultivat). Aici cafeaua a devenit o monocultura, sensibila la conditiile pedoclimatice, dar si la conjunctura.

• Cele mai intinse plantatii se gasesc in Sao Paolo, Rio de Janeiro, Parana, Minas si Gerais. Se observa o deplasare a culturilor catre limita termica sudica, de pe cursul mijlociu al Amazonului spre Parana.

• Columbia, care da mai mult de jumatate din productia Braziliei este al doilea producator mondial. Aici cafeaua se cultiva de la 900 m altitudine pana la aproape 2000 m, ocupand ambii versanti ai Cordilierilor Centrali si mai putin versantii vestici ai Cordilierilor Orientali si ai Sierrei Nevada de Santa Marta.

Page 10: Arborele de Cafea

Grafic - Productia pe continente Cafeaua (1996)

Africa 20%

America de Nord si Centrala 22%

America de Sud 38%

Asia 19%

Oceania 1%

Page 11: Arborele de Cafea

• In AMERICA CENTRALA si DE NORD, care este a doua regiune importanta de cultura a cafelei pe glob, productii mari dau Mexic (368 mii tone), Guatemala (216 mii tone), Honduras, Salvador si Costa Rica – cu o productie anuala intre 143-153 mii tone.

• AFRICA, considerata patria cafelei, a fost pana la al doilea razboi mondial producatore de cafea neinsemnata. Africa produce mai ales cafea robusta , care se preteaza mai bine la fabricarea cafelei solubile, iar arborii ei sunt rezistenti la rugina cafelei – care a produs mari pagube culturilor . Principalele producatore sunt: Etiopia (246 mii tone), unde prima regiune de cultura este Kaffa, care furnizeaza circa 1/3 din productie, urmata de provinciile Sidamo Wollega, Ilubabor.

• Dupa recoltare sunt clasate in diferite categorii comerciale – dupa aroma, gust si metode de preparare, Uganda (220 mii tone), care in ultimele decenii si-a sporit considerabil productia, Coasta de Fildes (165 mii tone), Kenya (80 mii tone), Camerun, R. Congo, Madagascar etc.

• In ASIA prima zona a fost Arabia, iar cafeaua Mocca este si azi foarte cunoscuta si apreciata de consumatori. Indonezia se situeaza pe locul patru pe glob, urmata de Vietnam (253 mii tone), India (205 mii tone), Filipine (156 mii tone) etc.

Page 12: Arborele de Cafea

Grafic - Principalele tari producatoare

Brazilia

ColumbiaM

exic

Indonezia

Vietnam

Etiopia

Coasta d

e Fildes

Uganda

Guatemala

India

Filipine

Honduras

Salva

dor0

200400600800

100012001400

Mii tone

Page 13: Arborele de Cafea

Cultura arborelui de cafea harta prelucrata

Page 14: Arborele de Cafea

Comertul • Comertul cu cafea a capatat importanta abia dupa

1833, cand Brazilia a transportat in Europa in Europa si America de Nord circa 1 milion de saci de cafea, pentru ca in 1860 sa se ajunga la 3 milioane de saci (un sac = circa 60 kg), iar in 1899 la 10 milioane de saci.

• Cea mai mare exportatoare a fost, in 1996, America de Sud (31% din total export mondial), urmata de America Centrala si de Nord (21%), Africa (18,9%), Asia (17,4%), Oceania (1,4), la care adaugam si Europa – care participa la exportul mondial cu 9,3% din total, dar acest export reprezinta, de fapt, 16% din importurile realizate din tarile producatoare.

• Principalele tari profilate pe export sunt Brazilia (778,7 mii tone), Columbia (600,7 mii tone), Indonezia (366,6 mii tone), Uganda(278,7 mii tone), Mexic (263,9 mii tone), Guatemala (241,6 mii tone), Vietnam (228 mii tone), Costa Rica, India, Coasta de Fildes, Salvador, Honduras, Kenya, Etiopia etc

Page 15: Arborele de Cafea

Inlocuitori ai cafelei• In decursul secolelor , oamenii au cautat si uneori plante care sa poata

inlocui cafeaua. Exista in Africa circa 40 de specii de arbori de cafea salbatici, ale caror boabe sunt lipsite de cofeina, au un gust foarte amar care n-a putut fi diminuat, din care se prepara insa cafea decofeinizata prin procedee chimice, numita cafea “Sauka”.

• In mod imprpriu se numesc inlocuitori ai cafelei si :- Cicoarea (Cichorium intybus) din familia compozitelor, care este o planta

perena a climatului temperat, se cultiva pentru radacinile sale care prajite si macinate sunt folosite, la prepararea unui inlocuitor.

- Cicoarea de gradina (Cichorium andivia) se cultiva pentru frunzele sale, care se folosesc ca salata de andive – consumata mai ales in Franta.

Page 16: Arborele de Cafea

Fisa biograficaMelinda Candea si Constantin Isbasoiu

Geografia agriculturii – cultura plantelor pe glob(Editura Universitatii din Bucuresti 1999)

IntroducerePartea intai . Factori de favorabilitate si restrictivitate in dezvoltarea agriculturii1. Conditiile naturale si agricultura 2. Premisele social-economice ale dezvoltarii agriculturii3. Intensivizarea si modernizarea agriculturii4. Spatiul agrar – cu privire speciala asupra terenului cultivatPartea a doua . Cultura plantelor de pe glob5. Originea plantelor de cultura6. Plante alimentare7. Cultura plantelor industriale 8. Plante stupefiante si halucinoase 9. Peisaje agricole

Bibliografie : BOESCH H. (1964), A geography of world economy, Van Nostrand, Princeton.MOLNAR E. (1973 -1974), Tipuri si regiuni agricole pe glob, Terra , nr4/1973 si nr1/1974, Bucuresti

Poze : www.google.com

Page 17: Arborele de Cafea
Page 18: Arborele de Cafea