c14. Organizarea Procesuala a Productiei de Serie Mica Si Individuala

14

14.1 Metode de studiu şi analiză a procesului de producţie 14.1.1 Graficul de analiză generală a procesului de producţie O societate comercială specializată în realizarea unor repere pentru

industria construcţiilor de maşini prelucrează produsul P, al cărui proces tehnologic presupune următoarea succesiune a operaţiilor de prelucrare:

turnare; control tehnologic; tratament termic; control tratament termic; prelucrări mecanice; control prelucrări mecanice; montaj; finisaj; probe; ataşare etichetă produs; ambalare; control final.

Parale cu procesul tehnologic principal se desfăşoară alte două procese de

producţie: • executare etichete; • executare cutii de ambalaj. În vederea descrierii acestui proces tehnologic se foloseşte metoda

graficului de analiză generală prezentat în figura 14.1.

ORGANIZAREA PROCESUALĂ A PRODUCŢIEI DE SERIE

MICĂ ŞI INDIVIDUALĂ

Managementul producţiei

Durata totală a ciclului de producţie a produsului P este de 755 minute sau

de aproximativ 13 ore.

Execuţie ambalaje

Execuţie etichetare

Execuţie ambalaj

Control ambalaj

9

5 10 min.

30 min;

Execuţie etichete

Control etichetă

5 min;

10 min;

7

4

Materii prime şi materiale

1

2

3

2

4

5

6

8

10

6

1

3

Turnare – 300 min;

Control turnare – 15 min;

Prelucrări mecanice – 45 min;

Tratament termic – 100 min;

Montaj produs – 70 min;

Finisaj produs – 30 min;

Ataşare etichetă – 10 min;

Ambalare – 15 min;

Control final – 20 min.

Figura 14.1 Graficul de analiză a procesului tehnologic al produsului P.

Control tratament termic – 15 min;

Control prelucrări mecanice – 20 min;

Probe, încercări - 60 min;

Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală

14.1.2 Graficul de circulaţie şi graficul de analiză detaliată (după prof. univ. dr. C. Bărbulescu)

A. Graficul de circulaţie – situaţia existentă. În urma executării procesului tehnologic al produsului P, descris cu

ajutorul graficului de analiză generală, acesta se depozitează într-unul din depozitele de produse finite ale societăţii. Înaintea depozitării, loturile de produse sunt recepţionate, înmatriculate şi controlate la serviciul de recepţie al societăţii. Toate operaţiile desfăşurate pe suprafaţa acestui serviciu sunt descrise în figura 14.2.

B. Graficul de analiză detaliată – situaţia existentă.

Tabelul 14.1 Denumirea procesului:

Recepţia şi

depozitarea produselor

Simbol operaţie

Număr operaţii

Durata (min)

Distanţa (m)

Număr muncitori

3 65 - 6

Locul desfăşurării: Serviciul recepţie

1 30 - 2

4 27 46 4

7 72 - -

1 15 - 3

Data întocmirii: 10 oct. 1998 Situaţia existentă Executant: IONESCU N. Total 16 209 46 15

3

6

11 1

2

2

32

4 153

4 7 i DEPOZIT

SERVICIUL RECEPŢIE

MASĂ DE RECEPŢIE MASĂ DE

ÎNMATRICULARE

MASĂ DE CONTROL

Figura 14.2 Graficul de circulaţie – situaţia existentă


Tabelul 14.2 Simbol operaţie Nr.

crt. Denumirea operaţiei

Durată (min)

Distanţă (m)

Număr muncitori

1. Descarcă produsele din cărucior

5 - 2

2. Aşteaptă produsele

10 - -

3. Transport la masa de înmatriculare

7 10 1

4. Aşteptă înmatricularea

12 - -

5. Înmatriculare produse

30 - 2

6. Aşteaptă transportul la masă

14 - -

7. Transport la masa de control

9 11 1

8. Aşteaptă controlul produselor

15 - -

9. Controlul produselor

30 - 2

10. Aşteaptă transportul la masa de recepţie

12 - -

11. Transportul la masa de recepţie

5 10 1

12. Recepţia produselor

30 - 2

13. Aşteaptă transportul

9 - -

14. Transport la depozit

6 15 1

15. Aşteptă depozitarea

25 - -

16. Depozitare produse

15 - 3

C. Graficul de circulaţie – situaţia îmbunătăţită În urma rezultatelor analizei rezultatelor obţinute în graficul de circulaţie şi

graficul de analiză detaliată, se poate constata faptul că în urma unor măsuri organizatorice ar putea fi reduşi timpii de aşteptare ai produselor între operaţii şi distanţele de transport. Astfel, cele trei mese de înmatriculare, control recepţie, ar putea fi alăturate, eliminându-se în acest fel operaţiile de transport şi aşteptare dintre cele trei operaţii.

Modul de desfăşurare al procesului în urma acestor măsuri este descris cu ajutorul graficului de circulaţie – situaţia îmbunătăţită, din figura 14.3.


D. Graficul de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită. Descrierea procesului de producţie obţinut în urma măsurilor

organizatorice propuse se poate face ţi cu ajutorul graficului de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită, din tabelul 14.3.

Tabelul 14.3

Denumirea procesului Recepţia şi depozitarea produselor

Simbol operaţie

Număr operaţii

Durata (min)

Distanţa (m)

Număr muncitori

3 65 - 6

Locul desfăşurării: Serviciul recepţie

1 30 - 2

2 13 25 2

4 56 - -

1 15 - 3

Data întocmirii: 15. oct. 1998

Situaţia îmbunătăţită Executant:

IONESCU N: Total 11 179 25 13

DEPOZIT

11 1 2

2

1

3

3 2

4

1

Masă de înmatriculare

Masă de control

Masă de recepţie

SERVICIUL RECEPŢIE

Figura 14.3 Graficul de circulaţie – situaţia


Tabelul 14.4 Simbol operaţie Nr.

Crt. Denumirea operaţiei

Durata (min)

Distanţa (m)

Număr muncitori

1. Descarcă produsele din cărucior

5 - 2


10 - -

3. Transport la masa de înmatriculare

7 1

4. Aşteaptă înmatricularea

12 10 -

5. Înmatriculare produse

30 - 2

6. Control produse

30 - 2

7. Recepţie produse

30 - 2


9 - -

9. Transport la depozit

6 15 1

10. Aşteptă depozitarea

25 - -

11. Depozitare produse

15 - 3

Comparând rezultatele înscrise în cele două grafice de analiză detaliată

(situaţia existentă şi situaţia îmbunătăţită), se observă o reducere a numărului de operaţii de la 16 la 11, a duratei operaţiilor cu 30 minute (de la 209 minute la 179 minute), a distanţei parcurse cu 21 m şi cu 2 a numărului de muncitori.

14.2 Fundamentarea mărimii suprafeţelor de producţie

14.2.1 Fundamentarea mărimii suprafeţei de producţie a unui atelier

de prelucrări mecanice Suprafaţa totală de producţie a acestui atelier este dată de relaţia:

,NSS utTp⋅=

unde:

St = suprafaţa totală a unui utilaj; Nu = numărul de utilaje necesare din cadrul atelierului.


Suprafaţa totală a unui utilaj St se va determina, la rândul ei, cu ajutorul relaţiei:

,SSSS egSt ++=

unde:

SS = suprafaţa statică; Sg = suprafaţa de gravitaţie; Se = suprafaţa de evoluţie.

,nSS Sg ⋅=

unde: n = numărul laturilor din care poate fi servită maşina.

( ) ,KSSS gSe ⋅+=

unde: K = coeficientul de suprafaţă de evoluţie a utilajului.

Numărul de utilaje din atelierul de prelucrări mecanice (Nu) se determină după relaţia:

,TK

nQN

dni

n

1itii

u ⋅=∑=

unde:

Qi = cantitatea de produse i; nti = norma de timp a produsului i; Kni = coeficientul de îndeplinire a normei produsului i; Td = timpul disponibil de lucru al utilajului.

− Studiu de caz

Atelierul de prelucrări mecanice al unei societăţi comerciale primeşte o comandă de 85000 produse P anual. Regimul de lucru al atelierului este săptămâna de lucru întreruptă în două schimburi a 8 ore. Timpul pentru reparaţii planificate reprezintă 10% din fondul de timp nominal. Utilajele existente în acest atelier au următoarele caracteristici:

au o suprafaţă statică medie de 10 m2;


sunt servite de ambele părţi ale utilajului; coeficientul de suprafaţă de evoluţie K = 1,5; norma de timp de prelucrare mecanică a unui produs este de 0,5 h/produs;

coeficientul de utilizare a timpului este 0,90

. Rezolvare Timpul disponibil al utilajelor:

( )[ ] ( )[ ]{ } ( )h3672165,229

16255%102551665252365%1065252365Td

=⋅==⋅−=⋅++−−++−=

Numărul de utilaje necesare în atelierul de prelucrări mecanice:

utilaje138,3304

4250036729,0

5,085000TKuQN

du ==

⋅⋅

=⋅⋅

=

Suprafaţa de producţie a atelierului:

tTp S13S ⋅=

2

s m10S =

2g m20210S =⋅=

( ) 2

e m455,12010S =⋅+=

2t m75452010S =++=

22

Tp m975m7513S =⋅=


14.2.2 Fundamentarea mărimii suprafeţei de producţie a unui atelier de turnătorie

Necesarul agregatelor de turnare (Na) se determină cu ajutorul relaţiei:

,

dT

KG

QN

s

dm

a

⋅⋅=

unde:

Q = greutatea materialelor care vor fi prelucrate; Gm = greutatea materiei prime care intră o singură dată în agregat; K = coeficientul de transformare din materia primă în produs finit; Td = timpul disponibil de lucru al agregatului; ds = durata perioadei de timp necesară pentru elaborarea unei şarje.

Suprafaţa atelierului de turnătorie depinde şi de suprafaţa ocupată de ramele de turnare a produselor.

Numărul ramelor de turnare este dat de relaţia:

.Toră/rame.Nrramă/produs.Nr

QNd

R ⋅⋅=

Cantitatea de produse care a fost comandată societăţii comerciale va fi

turnată în atelierul de turnătorie cu ajutorul agregatelor de turnare şi a ramelor de turnare.

Suprafaţa atelierului de turnătorie:

,SSS RtAtAT += unde:

SAt = suprafaţa agregatelor de turnare; SRt = suprafaţa ramelor de turnare.

,SNS aaAt ⋅= unde:

Na = numărul agregatelor de tunare; Sa = suprafaţa unui agregat.

,SNS rRRt ⋅= unde:

NR = numărul ramelor de turnare; Sr = suprafaţa unei rame de turnare.


− Studiu de caz În atelierul de turnătorie, materia primă necesară celor 85000 de produse va

fi turnată cu ajutorul agregatelor de turnare şi a ramelor de turnare. Se ştie că un produs cântăreşte în medie 5 t, durata de elaborare a unei şarje este de 5 h, cantitatea care intră o singură dată în agregat este de 60 t, iar coeficientul de transformare din materie primă în produs finit este de 0,75. Regimul de lucru al atelierului de turnătorie este cu săptămâna neîntreruptă de lucru, iar întreruperile pentru reparaţii ale instalaţiilor de turnare reprezintă 5% din fondul de timp calendaristic al atelierului.

Suprafaţa unui agregat de turnare este de 30 m2, iar a unei rame de turnare de 20 m2. Numărul produselor pe rama de turnare este cu 6, iar pe oră se obţine o ramă de produse turnate.

. Rezolvare Timpul disponibil:

h8322438876024365%524365Td =−=⋅⋅−⋅=

Numărul agregatului de turnare:

turnaredeagregate63744902125000

832275,0602585000

5832275,060

585000

dTKG

QN

s

dm

a

==

=⋅⋅⋅

=⋅⋅

⋅=

⋅⋅=

Suprafaţa ocupată de agregate de turnare:

2aaAt m180306SNS =⋅=⋅=

Numărul ramelor de turnare:

rame949932

425000832216

585000NR ==⋅⋅

⋅=


Suprafaţa ocupată de ramele de turnare:

2Rt m180209S =⋅=

Suprafaţa totală a atelierului de turnătorie:

2AT m360180180S =+=

14.2.3 Fundamentarea suprafeţei secţiei de producţie

specializată în executarea produsului P În cadrul acestei secţii, în faţa atelierului de turnătorie şi prelucrări

mecanice, mai există şi atelierele de forjă şi de montaj. Suprafaţa atelierului de montaj se determină cu ajutorul relaţiei:

,T

tsQSd

mAM

⋅⋅=

unde: Q = cantitatea de produse supuse montajului; s = suprafaţa de montaj necesară pentru un produs; tm = timpul unitar de montaj al produselor; Td = timpul disponibil al atelierului.

Suprafaţa secţiei de execuţie a produsului P:

,SSSSS AMAFPMATP +++= unde:

SAT = suprafaţa atelierului de turnătorie; SPM = suprafaţa atelierului de prelucrări mecanice; SAF = suprafaţa atelierului de forjă; SAM = suprafaţa atelierului de montaj.


− Studiu de caz

Cantitatea de 85000 produse P se va prelucra în atelierul de forjă, a cărui suprafaţă este de 85% din suprafaţa atelierului de turnătorie. Ultima fază a procesului tehnologic, montajul, va avea loc în atelierul de montaj, al cărui regim de lucru este cu săptămâna neîntreruptă în 2 schimburi a 8 ore. Timpul unitar de montaj este de 1,98 h, iar suprafaţa unitară de montaj este de 50 m2.

2AF m30636085.0S =⋅=

( )[ ]2

AM m20624080

84150001665252365

98,15085000S ==⋅++−

⋅⋅=

Suprafaţa secţiei de producţie „P” va fi:

2P m37032062306975360S =+++=

14.3 Metoda verigilor utilizată pentru amplasarea locurilor de muncă În atelierul de prelucrări mecanice al unei societăţi comerciale, există 12

locuri de muncă specializate: • 2 utilaje – structuri longitudinale; • 1 utilaj – maşină de rectificat; • 3 utilaje – maşini de frezat; • 1 utilaj – maşină de rabotat; • 3 utilaje – maşini de debitat; • 2 utilaje – maşini de alezat. Vom simboliza operaţiile executate de aceste utilaje cu: A – strunjire; B – frezare; C – debitare; D – rectificare; E – rabotare; F – alezare. Atelierul de prelucrări mecanice este specializat în fabricaţia a 4 repere, R1,

R2, R3, R4, care vor fi executate în următoarele cantităţi: R1 – 7100 buc; R2 – 7200 buc; R3 – 14000 buc; R4 – 26000 buc.


Fluxul tehnologic al fiecărui reper va fi: R1: A C A D E B F E; R2: B D A C A D E F; R3: A D E B C A E F; R4: A B C A D E B F. Transportul acestor repere între locurile de muncă se realizează pe locuri

de produse cu ajutorul unor containere de transport, a căror capacitate este influenţată de gabaritul acestor repere. Astfel, într-un container se vor transporta:

R1 – 100 buc, R2 – 200 buc, R3 – 400 buc, R4 – 700 buc. A. Amplasarea locurilor de muncă în varianta în care nu se cunosc

cantităţile care se fabrică şi se transportă.

1. Întocmirea tabelului verigilor.

R1 R2 R3 R4

LM VP LM VP LM VP LM VP A C A D E B F E

AC CA AD DE EB BF FE

B D A C A D E F

BD DA AC CA AD DE EF

A D E B C A E F

AD DE EB BC CA AE EF

A B C A D E B F

AB BC CA AD DE EB BF

2. Întocmirea tabelului intensităţilor de trafic.

A B C D E F F 5 E 11 D 10 C

8

B 9 A 13


3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă, cu cel mai mare număr de verigi de producţie, cu celelalte locuri de muncă (A, D, E) în centrul suprafeţei de producţie.

4. Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă, în ordinea descrescătoare a numărului de verigi de producţie, faţă de locurile de muncă deja amplasate.

a) După locurile de muncă A, D, E, urmează amplasarea locului de muncă B.

BA +BD = 1+1 = 2 BD + BE = 1 + 3 = 4 BE +BA = 3 + 1 = 4 Locul de muncă B va fi amplasat fie în faţa laturii DE, fie în faţa laturii

AE, deoarece cu acestea are cele mai multe verigi de producţie. Convenim să-l amplasăm în faţa laturii AE.

b) Următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul de muncă C.

Analiza posibilităţilor de amplasare CA + CD = 6 +0 = 6 CD + CE = 0 + 0 =0 CE + CB = 0 + 2 = 2 CB + CA = 2 + 6 = 8

pune în evidenţă faptul că locul de muncă C va fi amplasat în faţa laturii AB. c) Ultimul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie, va fi

locul de muncă F. Analiza posibilităţilor de amplasare FA + FD = 0 + 0 =0 FD + FE = 0 + 3 =3 FE + FB = 3 + 2 = 5 FB + FC = 2 + 0 = 2 FC + FA = 0 + 0 = 0

pune în evidenţă faptul că locul de muncă F ca fi amplasat în faţa laturii EB.

D

A

C B

E

F


B. Varianta în care se cunosc cantităţile care se fabrică şi se transportă. Numărul de containere necesar pe o perioadă de o lună de zile pentru

transportul celor 4 repere va fi:

;711007100N 1R ==

;36200

7200N 2R ==

;35400

14000N 3R ==

.40700

28000N 4R ==

1. Etapa „Întocmirii tabloului verigilor” rămâne valabilă din prima

variantă.

2. În etapa „Întocmirii tabloului intensităţilor de trafic”, în căsuţa corespunzătoare fiecărei verigi de producţie a fiecărui produs, se va trece numărul de containere transportate lunar din fiecare fel de produs. În continuare se va trece numărul de containere în acelaşi mod ca şi varianta precedentă.

Procedând astfel, tabloul intensităţilor de trafic va arăta astfel:

A B C D E F F 71, 40 71, 36, 35 253 E 35 71, 35, 40 71, 36, 35

40 505

D 71, 36, 36, 35, 40

36 436

C 71, 71, 36, 36, 35, 40

35, 40 364

B 40 408 A 582


3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă în ordinea descrescătoare a numărului de containere de transport în centrul suprafeţei de producţie – A, D, E.

4. Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă (în ordinea descrescătoare a numărului de containere de transport).

a) Primul loc de muncă după A, D, E care va fi amplasat pe suprafaţa de producţie este locul de muncă B.

Analiza posibilităţilor de amplasare: BA + BD = 40 + 36 = 76 BD + BE = 36 + 399 = 435 BE + BA = 399 + 40 = 439

evidenţiază faptul că B va fi amplasat în faţa laturii EA.

b) Următorul loc de muncă ce va fi amplasat este C. Analiza posibilităţilor de amplasare a locului de muncă C cu celelalte

locuri de muncă deja amplasate CA + CD = 289 + 0 = 289 CD + CB = 0 + 0 = 0 CE + CB = 0 + 75 = 75 CB + CA = 75 + 289 = 364

evidenţiază faptul că C va fi amplasat în faţa laturii AB. c) În sfârşit facem analiza posibilităţilor de amplasare pentru locul de

muncă F. FA + FD = 0 + 0 = 0 FD + FE = 0 + 142 = 142 FE + FB = 142 + 111 = 253 FB + FC = 111 + 0 = 111 FC + FA = 0 + 0 = 0 Locul de muncă F va fi amplasat în faţa laturii BE a poligonului generat

prin amploarea celorlalte locuri de muncă.

D

A

C B

E

F


Rezultă că, indiferent de varianta adoptată, am obţinut aceeaşi schemă teoretică de amplasare. Se observă însă că varianta a doua este mai exactă, probabilitatea de a avea situaţii identice în ceea ce priveşte numărul de containere transportate fiind mai mică decât în cazul luării în considerare a numărului de verigi dintre locurile de muncă.

Metoda verigilor (în ambele variante) oferă o schemă teoretică de amplasare a locurilor de muncă, aceasta trebuind însă să ia în considerare cerinţele impuse de specialişti în tehnologie, în ceea ce priveşte asigurarea gradului de luminozitate cerut de unele locuri de muncă şi a apropierii de guri de aerisire sau instalaţii de ventilaţie pentru locurile de muncă ce eliberează noxe.

c14. Organizarea Procesuala a Productiei de Serie Mica Si Individuala

Documents

Transcript of c14. Organizarea Procesuala a Productiei de Serie Mica Si Individuala