C 150 Din 1984 Calitate Suduri Constructii Metalice

7/28/2019 C 150 Din 1984 Calitate Suduri Constructii Metalice

1/61

NORMATIV PRIVIND CALITATEA MBINARILOR SUDATE DIN OTEL ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE, INDUSTRIALE SIAGRICOLE

Indicativ C150-84nlocuieste C150-72

Cuprins

1. GENERALITATI1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate, pe care trebuie sa le ndeplineasca mbinarile din otel, sudate continuu prin topire, ale constructiilorcivile, industriale si agricole, exploatate n domeniul superior temperaturii de 40oC.1.2. Conditiile tehnice generale de calitate, pentru constructiile din otel ce se ncadreaza n limitele prezentului normativ, sunt cele stabilite n STAS 767/0-77 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate".1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica:- constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mica de 4 mm;- recipientilor si rezervoarelor n care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate mai mare ca 1 (definit conform "Instructiunilor tehnice privindstabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinarilor sudate la conducte tehnologice" I 27-82), precum si conductelor tehnologice pentru transportulacestora;- constructiilor sudate care intra n competenta ISCIR, RNR, sau n alcatuirea utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul nuclear si

hidrotehnic, care nu sunt alcatuite si dimensionate potrivit STAS 10108/0-78.Pentru o mai buna cunoastere a domeniului de folosire a normativului, n anexa 1 este data o lista exemplificativa de constructii civile, industriale siagricole, care nu este limitativa.1.4. Prevederile din prezentul normativ sunt obligatorii si aceleasi pentru toti factorii care participa la proiectarea si executia constructiilor sudate din otel,indiferent daca mbinarea lor se face ntr-o unitate industriala, n atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere, la montaj.1.5. mbinarile sudate din otel sunt clasificate n cinci clase de calitate notate C1...C5, ca urmare a stabilirii defectelor pe produsul finit.n toate cazurile cnd este necesar a se realiza mbinari sudate din clasele C1...C3 trebuie ca unitatile specializate sau santierele sa fie dotate cu mijloace deexecutie, control si cadre calificate care corespund conditiilor prezentului normativ.1.6. La realizarea mbinarilor sudate direct pe santier se vor respecta conditiile de executie din prezentul normativ, iar controlul va fi mai exigent,efectundu-se verificari n numar mai mare, conform capitolelor 4 si 5 din prezentul normativ.1.7. Conditiile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realizarii n mbinarea sudata a unor rezistente minime egale cu ale oteluluifolosit n element.[top]2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI N PROIECTAREContinutul documentatiei elaborate de proiectant n faza "Detalii de executie" - DE2.1. Documentatia tehnica elaborata de proiectant va fi ntocmita n conformitate cu prevederile STAS 767/0-77; reprezentarea si notarea mbinarilor sudatepe desene se vor face n conformitate cu STAS 735-79 "Desen tehnice. Reprezentarea si notarea mbinarilor sudate".


2/61

2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant trebuie sa cuprinda urmatoarele detalii si conditii de calitate a mbinarilor sudate, care devin obligatoriipentru executant, din momentul acceptarii proiectului si nu pot fi modificate ulterior fara avizul proiectantului:- marci si clase de calitate ale otelurilor;- dimensiunile pieselor care se mbina;- detalii de trasare a pieselor, de taiere si modul de prelucare a marginilor care ramn libere (nesudate);- detalii de forma si dimensiuni ale rosturilor mbinarilor;- modul de prelucrare finala a mbinarilor sudate;

- marcarea cusaturilor care trebuie sa fie detensionate;- clasa de calitate a mbinarii sudate;- categoria de executie a elementului (definita conform punctelor 2.14 a si 2.14 b);- marcarea pe desene a mbinarilor de montaj (daca este cazul);- ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaza direct pe santier, n pozitie finala;- conditii de receptie a elementului cap de serie, pentru elemente tipizate care se executa pentru prima data n productie;- memoriu si desene pentru ncercarea in situ a constructiilor importante, care se ncadreaza n prevederile STAS 1336-80 "Constructii. ncercarea in situ aconstructiilor prin ncercari statice".2.3. Pentru constructii din categoria A proiectantul va ntocmi caiete de sarcini continnd si alte conditii n afara celor prevazute la punctul 2.2. n functiede importanta constructiei si modul de executie, caietul de sarcini poate contine conditii de calitate superioare celor din prezentul normativ (calitateaotelurilor, materialelor de adaos, tehnologii de sudare, defecte admise, procentaje, si metode de control nedistructiv, ncercari suplimentare etc.).

Prevederi privind proiectarea mbinarilor sudate2.4. La proiectarea mbinarilor sudate se va tine seama de:- evitarea pe ct posibil a mbinarilor sudate de montaj, la elementele solicitate dinamic;- decalarea nnadirilor n sectiuni a pieselor din care sunt alcatuite elementele;- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor care favorizeaza aparitia eforturilor remanente sau a deformatiilor peste limitele admise, n timpul operatiilorde sudare;- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor solicitate dinamic care favorizeaza concentrarile de eforturi;- evitarea pozitiilor de sudare peste cap si vertical descendenta, printr-o alcatuire a elementelor care sa permita executarea mbinarilor de montaj n pozitieorizontala (la masa sau n jgheab), orizontala n plan vertical sau n pozitie vertical ascendenta.2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor pentru sudare (forma mbinarii sudate), sunt date ntabelul 3, n functie de clasele de calitate ale mbinarilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de mbinari prevazute n anexa 2.2.6. Executantul constructiei metalice poate modifica forma mbinarilor si dimensiunile rosturilor, fara acordul prealabil al proiectantului, n cazul n carese aplica tehnologii de sudare omologate n proiect si n conditiile stabilite n cap. 3.Forma suprafetei, dimensiunile si prelucrarile finale ale cusaturilor si prelucrarile marginilor libere prevazute n proiect nu pot fi modificate fara avizulproiectantului.Alegerea otelurilor2.7. Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, n mod curent, otelurile urmatoare:- oteluri de uz general pentru constructii:STAS 500/1-78 "Conditii tehnice generale de calitate";


3/61

STAS 500/2-80 "Marci";- oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosfera:STAS 500/3-80 "Marci";- oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general:STAS 8183-80; "Marci si conditii tehnice de calitate";- table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina:STAS 9021-80 "Conditii tehnice de calitate".

2.8. Pentru conditiile de calitate suplimentare, prevazute n tabelul 1, proiectantul va obtine acordurile prealabile ale unitatilor care confectioneazaconstructia din otel si ale furnizorilor otelului si laminatelor. Latura economica va fi reglementata de proiectant conform prevederilor legale.

Tabelul 1

Grupa de oteluri

Conditii decalitateobligatoriipentru fabricant

Conditii de calitate suplimentare

Clasa de calitateConditiilecerute

Detalierea conditiilor functie de simboluri

1 2 3 4 5


4/61

Oteluri cugranulatie fina

STAS 9021-80 C1 1+2+8

C2 1+8

C3 1

C4 1

C5 -

Oteluri de uzgeneral pentruconstructii

STAS 395-80STAS 424-80STAS 425-80STAS 500/1-78STAS 500/2-80STAS 505-78STAS 564-80STAS 565-80STAS 3480-80

C1 1+2+3+7

C2 1+3+7

C3 3

C4 -

C5 -

Oteluri pentrutevi fara sudura,de uz general

STAS 404/1-80STAS 404/2-80

STAS 530/1-80STAS 530/2-80STAS 8183-80

C1 1+4+5+6+7

C2 1+4+5+6+7

C3 4+6

C4 -

C5 -

Oteluri de uzgeneral pentruconstructiirezistente lacoroziuneatmosferica

STAS 500/3-80 C1 1+2+3+7

C2 1+3+7

C3 3

C4 -

C5 -

1. Livrarea produselor laminate in starenormalizata cu marginile taiate inainte denormalizare2. Controlul defectoscopic nedistructiv al

tablelor pentru oteluri de la clasa 3 in sus(inclusiv)3. Energia de rupere kV pentru produse cugrosimi cuprinse intre 6...12 mm4. Livrarea tevilor cu verificareacaracteristicilor mecanice pe probe prelevatedin lot (nu pe baza prelucrarilor statisticeperiodice, cum prevede STAS 8183-80punctul 2.2)5.Energia de rupere kV pentru tevi6. Incercarea de aplatisare, conform STAS

111-79 "Incercari tehnologice ale tevilor dinotel"7. Verificarea compozitiei chimice pe produs8. Garantarea unghiului minim de indoire aprobei incarcate longitudinal cu sudura,conform STAS 7784-74 "Incercarilemetalelor. Incercarea la indoire a epruvetelorincarcate cu sudura longitudinala

Nota: Conditiile suplimentare necesita intelegere prealabila cu fabricantul, sau precizare in comanda, dupa cum sunt prevazute in standardele de produs.2.9. Proiectantului i revine obligatia notarii corecte cu simbolurile complete si clare, a otelurilor prevazute n documentatie n conformitate cu standardelede marca si produs, precum si cu prevederile din tabelul 1, functie de clasele de calitate ale mbinarii sudate. tab.1 tab.12.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac n functie de urmatoarele criterii:- criterii de rezistenta; conform STAS 10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel";- criterii de evitare a ruperii fragile; conform STAS R 8542/79 "Alegerea otelurilor pentru constructii metalice";- criterii de sudabilitate; conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza";- criterii economice.


5/61

2.11. Raspunderile legate de folosirea otelurilor revin factorilor care contribuie la realizarea constructiilor sudate dupa cum urmeaza:- comportarea metalurgica la sudare, n functie de caracteristicile garantate prin standarde, este asigurata de producatorii otelurilor si ai laminatelor;- comportarea otelului fata de o anumita tehnologie de sudare se asigura prin omologarea tehnologiilor de sudare de catre unitatea care executa constructiasudata sau prin folosirea unor tehnologii omologate n alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.24...3.26;- proiectantul asigura:alegerea otelurilor dupa criterii de rezistenta, de evitare a ruperii fragile si economice;alegerea otelurilor functie de comportarea metalurgica la sudare garantata de producator;

comportarea otelului n cadru constructiei sudate, n ceea ce priveste sudabilitatea, n conditiile definite de STAS 7194-79.2.12. Proiectanul este factorul unic care poate aviza nlocuirea otelurilor prevazute n documentatia tehnica, indiferent daca nlocuirea este totala (marca siclasa de calitate) sau partiala (caracteristici chimice, mecanice...).

Tabelul 2CRITERII PENTRU ALEGEREA CLASEI DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE

Mod desolicitare

Categoria A de executie a elementelor Categoria B de executie a elementelor

Solicitare statica Solicitare dinamica Solicitare statica Solicitare dinamica

Tipulsolicitarii Compresiune Intindere Compresiune Intindere Compresiune Intindere Compresiune IntindereMarimeaefortuluiunitar

0,7Rs 0,7Rs0,7gR0,7gR0,7Rs 0,7Rs 0,7Rs 0,7Rs

Temperaturaminima deproiectare

N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P

C1 - - - - - - X - - - X - X - X X - - - - - - - - - - - - - - X -

C2 - - X - X - - X X - - X - X - - - - - - - - X - - - X - X - - X

C3 X - - X - X - - - X - - - - - - - X - - X - - X - - - X - X - -

C4 - X - - - - - - - - - - - - - - X - - X - X - - - X - - - - - -

C5 - - - - - - - - - - - - - - - - - - X - - - - - - - - - - - - -


6/61

unde:Rs - rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectivagR - rezistenta de calcul la obosealaN - temperatura negativaP - temperatura pozitiva

Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a mbinarilor sudate

2.13. Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a unei mbinari sudate se face numai de catre proiectantul elementului de rezistenta, n conformitate cu tabelul2, n functie de urmatoarele criterii:- categoria de executie a elementului;- modul de solicitare.- tipul solicitarii;- marimea eforturilor unitare;- temperatura minima de proiectare (definita conform STAS R 8542-79 - vezi anexa 7).2.14. Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-77 cu urmatoarele precizari:a) n categoria de executie A se nscriu elementele care ndeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:- sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de 20oC, inclusiv (definita conform STAS R 8542-79);- intra n alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V (definite STAS 10101/2 A 2-78 "Actiuni n constructii.

Actiuni datorita procesului de exploatare. ncarcari datorite podurilor rulante") si au minim o sectiune n care eforturile unitare depasesc 90% din rezistentade calcul (R), sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala (gR);- intra n alcatuirea platformelor, estacadelor s.a., supuse direct la vibratii ce depasssc 0,5 milioane cicluri pe durata constructiei sau 10 mii cicluri pe an;- intra n alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehniceI 27-82);- avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti sau pagube mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele deacoperis din expozitii, sali de sport cu tribune, hale cu destinatie speciala s.a.m.d.);- alte necesitati tehnice justificate de proiectant.b) Categoria de executie B cuprinde restul elementelor, care nu ndeplinesc nici una din conditiile prevazute pentru categoria A, cum ar fi:- stlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de 20oC cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de

functionare a podurilor rulante;- caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2 A 2-78);- elemente secundare de acoperis;- elemente de rezistenta pentru pereti;- sustineri de instalatii sau utilaje care nu se ncadreaza ntr-un regim special;- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad de periculozitate egal cu 0 (confom instructiunilor tehnice I27-82).2.15. Modul de solicitare a fost grupat n doua mari categorii, dupa modul de actionare a ncarcarilor:


7/61

- solicitari statice;- solicitari dinamice.2.16. Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea eforturilor unitare (compresiune, ntindere, forfecare, echivalente s.a.m.d.)depaseste 70% din valoarea absoluta a efortului unitar maxim.Se disting doua categorii de solicitari:- compresiune;- ntindere sau forfecare.

2.17. Marimea eforturilor unitare pune n evidenta relatia dintre efortul unitar si novicitatea defectelor din cordoanele de sudura. tab. 2 tab. 2Au fost stabilite urmatoarele trepte:- 70% din rezistenta sudurii pentru solicitari statice (RS) la elementele din ambele categorii de executie si pentru solicitari dinamice la elementele dincategoria B de executie;- 70% din rezistenta sudurii la oboseala (gR) pentru elementele din categoria A de executie.2.18 Temperatura minima de proiectare a elementului, definita conform STAS R 8542-79 reprezinta un criteriu cu doua trepte:- temperatura pozitiva;- temperatura negativa.2.19. Clasele de calitate ale mbinarilor sudate trebuie sa fie stabilite corect, deoarece exagerarile pot conduce la remedieri costisitoare si inutile sau lantrzieri n realizarea investitiei.[top]

3. EXECUTIA MBINARILOR SUDATE3.1. Conditiile prevazute n acest capitol sunt aceleasi pentru toate unitatile care executa mbinari sudate, indiferent daca mbinarile sunt de asamblare (ntrepiese) sau de montaj (ntre elementele) si daca se executa n unitati industriale, n atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere.3.2. Unitatea care executa mbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborata de proiectant n ceea ce priveste:- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu si extrase;- detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2 din prezentul normativ, obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate de proiectant si carenu necesita acordul prealabil al executantului;- conditiile de calitate prevazute n caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de executie.3.3 Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei se nteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele delaminate si cotele de lungimi partiale ale pieselor eronate fata de cota generala care este verificabila.

n cazul constatarii unor defectiuni importante, care implica modificari de solutie si refacerea unor parti din documentatie, aceasta va fi restituitabeneficiarului iar pregatirea lucrului va fi oprita.La proiectele tip executantul nu poate face nici un fel de modificari fara avizul proiectantului (inclusiv cele din categoria erorilor neesentiale si aneconcordantelor).3.4 Pentru sudarea mbinarilor din clasele de calitate C 1, C2 si C3 se vor folosi numai tehnologii de sudare omologate n conformitate cu STAS 11400-80.3.5. Furnizorul elementelor, care alcatuiesc o constructie din otel, are obligatia livrarii acestora n ordinea ceruta prin contract de catre ntreprinderea demontaj sau, n lipsa acestor precizari, n ordinea fireasca care sa asigure succesiunea lucrarilor de montaj.Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate


8/61

3.6. Unitatea, care executa mbinari sudate are obligatia ntocmirii unei documentatii tehnologice de confectionare a constructiei, fara de care nu se vaintroduce n fabricatie nici o comanda si care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de tehnologia de sudare omologata;- operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate ale taieturilor si a conditiilor de calitate;- operatiile de asamblare a pieselor, continnd:ordinea de asamblare;prinderea provizorie;

mpiedicarea deformatiilorparametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;prentmpinarea starilor de eforturi remanente;asigurarea tolerantelor impuse;- operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale mbinarilor sudate sau ale elementelor, n scopul detensionarii (daca este cazul);- clasa de calitate pentru fiecare mbinare sudata;- controlul pe faze si final, cuprinznd:modul de verificare n timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare omologare;planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentaje);- ncercarile pe probe din oteluri si pe mbinarile sudate (daca este cazul);- documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;

- indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie complicata, benzile marcate, s.a.;- solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.3.7. Documentatia pentru mbinarile sudate din clasele 4 si 5 care pot fi executate fara tehnologii omologate, va contine datele prevazute la pct. 3.6, cuexceptia parametrilor de sudare conform tehnologiei omologate care se vor nlocui cu urmatoarele date:- procedeul de sudare;- materialele de sudare;- schita cu forma si dimensiunile rostului;- ordinea de sudare;- pozitia de sudare;- regimul de sudare;- numarul de straturi.

3.8. Pentru mbinarile de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:- tehnologia de preasamblare (daca este cazul);- ordinea fazelor de montaj;- masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei n timpul montajului.Alegerea formei (tipului) mbinarii sudate3.9. Pentru sudarea manuala cu arc electric si sudarea automata si semiautomata cu arc electric acoperit se vor folosi tipurile de mbinari indicate n anexa 2(extrase din STAS 6662-81 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze" si STAS 6726-75 "mbinarisudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit").


9/61

3.10. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor mbinarilor sudate se vor executa conform:- STAS 7502-75 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG (Mediu de gaz inert si activ);CONDITII DE CALITATE PENTRU TAIEREA OTELURILOR SI FORMA MBINARILOR SUDATE

Clasa decalitate ambinariisudate

Taierea si prelucrarea pieselor:

Margini libere: Rosturile imbinarilor sudate

Forma (tipul) mbinariisudate:

Taieretermica;fierastrau; discabraziv

Foarfece:Prelucraritermice

AschiereFierastrau:Foarfece:Disc abraziv:

Formele sidimensiunilerosturilor:

Modul deprelucrare aradacinilor

Remediereadefectelor

rezultate dintaiere si dinprelucrare:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


10/61

C1

C2

C3

C4

1. Obligatiepentru otelurilecu granulatiefina, conformSTAS 9021-802.Recomandabila

pentru toateotelurile livraten starenormalizatanainte detaiere.

Se admitconditionat:1. Conditiilenormale dinSTAS10564/1-81 -clasa 1.1.1

pentru taieripe elemente,cu minim ombinare nclasaC1sau C2.- clasa 2.2.2.pentru C3.2. RugozitateRmax = 50microni conf.

STAS 5730/2-75 "Stareasuprafetelor.Prescrierearugozitatii si aondulatieisuprafetei".3. Nu se admitfisuri

Nu serecomanda.Se admiteconditionat:1.Prelucrareaulterioara

prin aschierepe grosimeade 2...3 mm.2. Curemediereadefectelorconstatatenedistructiv,prin controlultrasonic,lichide

penetrante,sau pulberimagnetice.Nu se admit:- fisuri- bavuri- dislocari destructura.

Se admiteconditionat:1. Conditiilenormale dinSTAS10564/1-81- clasa 1.1.1.

pentrucalitateataieturilormbinarilordin claseleC1 si C2;- clasa 2.2.2,pentru C3;2. Sendeparteazabavurile.

3.Eventualelefisuritrebuiesctopitecompletfisuritrebuiesc lasudare.

Serecomanda

Se admit cu

conditiancadrariitaieturilor nclasa 3.3.3,conf. STAS10564/1-81

Nu se

recomanda.Se admite cundepartareabavurilor

Se admite cu

conditiancadrariitaieturilor nclasa 3.3.3.conformSTAS10564/1-81

1. Nu seadmit rosturitaiate cufoarfecele.2. Taierearosturilor cufierastraul si

disculabraziv seadmite cuncadrareaprin asimilaren claseconformSTAS10564/1-8- clasa 1.1.1.pentru

mbinari dinclasele C1 siC2- clasa 2.2.2.pentru C33. Sendeparteazabavurile.4.Eventualelefisuri,

trebuiesctopitecomplet lasudare.1. Se admittaieturi cufoarfeca, cundepartareabavurilor.

1. Pentrutehnologiiomologate seadmiteoricare dinmbinarisudate

conformSTAS 6662-81, STAS6726-75,STAS 7502-75, STAS8958-80,STAS 9559-82;2. Formasuprafetei

cusaturii siprelucrarilefinaleprevazute nproiect nu potfi modificatede catreexecutant.3. Pentruproiecte sintreprinderi

cu grad maimic detehnicitate serecomandatipurile dembinarisudate dinanexa 24. Nu se

1. Nu se admitcuratirearadacinii prindaltuire.2. Serecomandacuratirea

radacinii prinprocedeul arc-aer3. Serecomandafinisarea cudiscul abraziv,dupa curatirearadacinii,indiferent deprocedeu, pna

la luciu metalicsi eliminareatuturorconcentratorilor de eforturi.Se recomandacuratirearadacinii prinprocedeul arc-aer.

1. Se admitcompletarilecu sudura.2. Se admitepolizareapentruaducerea la

rugozitateaprescrisa, nlimiteleabateriloradmisepentrudimensiuni.3. Defectelegrave detaiere se vorremedia prin

aschiere, cuavizulproiectantuluipentrucazurile carenu sencadreaza nabaterileadmisepentrudimensiuni.


11/61

Nota: Conditiile de taiere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de constructie, de clasa cea mai mare a uneia dintre mbinarile sudate careasambleaza piesele ntre ele (sau elementele ntre ele n situatia mbinarilor de montaj).Tabelul 4CONDITII DE CALITATE PENTRU MATERIALE DE ADAOS

Clasa decalitate

Conditii de calitateobligatorii pentru fabricant:

Conditii de calitate suplimentareTipulnvelisului saual fluxului

C1

C2

C3

C4; C5

1. Electrozi nveliti STAS1125/1-81- oteluri de uz general grupa I. STAS 1125/2-81- oteluri cu granulatie fina grupa II. STAS 1125/3-812. Srma din otel STAS1126-803. Fluxuri topite STAS9477/1-79

1. Verificarea continutului de hidrogen difuzibilconform STAS 10047/1-81, pentru electrozifolositi la sudarea otelurilor de la clasa 3 n sus(inclusiv), pe fiecare lot.2. Verificarea sensibilitatii la fisurare la caldconform STAS 10221-75, pe fiecare lot defabricatie.3. Caracteristicile mecanice si compozitiachimica a metalului depus, pe probe din fiecarelot de fabricatie, conform STAS 7356/1, 2, 3, 4-80 si STAS 10953-77.4. Verificarea compatibilitatii cu otelurile, peprobe din fiecare lot de livrare, conform STAS11281/1,2-79.

Numai fluxurisi electrozibazici

-

- STAS 8958-80 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG (Mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil);- STAS 9559-82 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica n baie de zgura".3.11. Este indicata realizarea cusaturilor cu acces pe ambele parti ale mbinarii sudate.Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor3.12. Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii n fabricatie, numai a laminatelor cu certificate de calitate complete si cu

marcaje dupa care pot fi identificate.Nu este permisa introducerea n lucrare a unor materiale care prezinta degradari neremediate dobndite n timpul depozitarii, manipularii si transportului(coroziune, deformare, deteriorari prin lovire s.a.).3.13. Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite (otel si material de adaos) prin laboratoareleproprii, emitnd buletine de analize si ncercari, ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.3.14. Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazuten tabelul 3, diferentiate pe clasele de calitate ale mbinarilor sudate.


12/61

3.15. Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau completare cu sudura, pna la obtinerea conditiilor de calitatenecesare, fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru dimensiuni.Prevederi privind folosirea materialelor de adaos3.16. Unitatile care executa mbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii n fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare unor tehnologii desudare omologate pentru clasele de calitate C1, C2 si C3 si conforme cu documentatia de sudare pentru clasele de calitate C4 si C5.3.23. Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur nchis (pentru eliminarea concentratorilor de eforturi).3.17. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si trebuie sa corespunda conditiilor de calitate

diferentiate pe clase n tabelul 4.3.3.18. n ceea ce priveste introducerea n fabricatie a materialelor de adaos, unitatile de executie au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.12 si3.13 pentru laminare.Prevederi privind calificarea sudorilor si identificarea cusaturilor executate3.19. Unitatile care executa mbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizatii intern si verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR.Autorizatia interna este valabila n cadrul ntreprinderii timp de 2 ani de la verificarea calificarii sudorului n conditiile STAS 9532/1-74 "Examinarea siautorizarea sudorilor. Prescriptii generale" si STAS 9532/2-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru otel" si trebuie safie renoita printr-un nou examen la expirarea ei.3.20. Fiecare sudor autorizat va primi un poanson cu o marca distincta cu care este obligat sa marcheze cusaturile executate n vederea identificariiulterioare.Unitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.

3.21. mbinarile sudate din clasele C1, C2, C3 si C4 vor fi poansonate, conditie obligatorie pentru admiterea la controlul final, indiferent daca mbinareaeste de asamblare sau montaj.3.22. Poansonul se aplica n urmatoarele conditii:- la 50 mm de cusatura;- un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;- cel putin cte doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a depasi 2000 mm ntre ele;marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa n evidenta printr-un marcaj suplimentar (vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta laintemperii...).Tehnologia de sudare3.24. Unitatile care executa mbinari sudate au obligatia utilizarii unor tehnologii de sudare omologate si verificate n timpul procesului de fabricatie, nconformitate cu prevederile STAS 11400-80 "Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor", sau echivalente (ISCIR, RNR ...).

Omologarea si verificarea tehnologiilor de sudare se face sub ndrumarea si raspunderea responsabilului tehnic cu sudura al unitatii de executie sau alntreprinderii. tab. 4Responsabilul tehnic cu sudura tine evidenta fiselor de omologare care se recomanda a fi ntocmite conform modelului din anexa 1 a prescriptiilor tehniceISCIR cu indicativul CR 7-79.Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul tehnic cu sudura, cu exceptia situatiilor pentru care proiectantul aprevazut verificari pe lucrare, n caietul de sarcini, numai la constructii din categroria A de executie.3.25. La conditiile de verificare a tehnologiilor de sudare prevazute n STAS 11400-80 se fac urmatoarele precizari:a. calitatea otelului si a materialelor de sudare se verifica prin prezentarea certificatelor de calitate complete, la fiecare proba martor ncercata;


13/61

b. probele martor constituie mijlocul de verificare a tehnologiei de sudare aplicata si se executa n conditiile procesului de executie, odata cu lucrarea pecare o reprezinta, de aceiasi sudori, n proportie (numar de bucati) stabilita prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu sudura n lipsacaietului de sarcini, pe marci de oteluri si procedee de sudare;c. probele martor se controleaza integral prin verificarea aspectului, a dimensiunilor geometrice si cu radiatii penetrante, nainte de prelevarea epruvetelorpentru ncercare, trebuind sa ndeplineasca conditiile de calitate pentru clasa C 1 (tabelele 7, 8 si 9).d. epruvetele se preleveaza si se prelucreaza prin aschiere din probe martor, n conformitate cu prevederile STAS 5540/1/77 "ncercari ale mbinarilorsudate cap la cap. Probe si epruvete";

e. conditiile pentru ncercarea epruvetelor prelevate din probe martor sunt prevazute n tabelul 5.3.26. n situatiile n care la ncercarile pe epruvete prelevate din probe martor se obtin rezultate sub valorile minime prevazute n tabelul 5, se va opriexecutia si se va proceda la expertizarea elementelor de executie.3.27. Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub + 5oC, fara masuri speciale prescrise n tehnologia de sudare.Remedieri3.28. Remedierile necesare aducerii unei mbinari sudate, n clasa de calitate impusa, n cazul n care nu sunt precizate n documentatia tehnologica deexecutie, se stabilesc de catre responsabilul cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.3.29. Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si cusatura initiala.Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare (avizata de responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unordeformatii si tensiuni interne minime pe ansamblul constructiei.Remedierea defectelor n acelasi loc se admite a se face:

- maxim de 2 ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;- maximum de 3 ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai nainte.3.30. n cazul n care la mbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul remedierilor admise si este necesar a se elimina defectul intern din cusatura nca odata, se va taia cusatura complet si se va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care se va suda deambele parti numai prin sudura cap la cap, avnd rostul identic cu al mbinarii initiale. La elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabilal proiectantului pentru solutia de remediere stabilita.3.31. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte sau modificari periculoase n structura otelului, cum ar fi:stemuirea, baterea cu ciocanul, ndreptari la rece care duc la fisurari ( vezi STAS 767/0-77.3.1.1.).Tabelul 5CONDITII DE CALITATE PENTRU NCERCARI PE EPRUVETE PRELEVATE DIN PROBE MARTOR (SUDATE)

Tipulmbinarii

ncercareaModul dencercare

Numarulepruvetelorprelevate dinfiecare probamartor

Modul deinterpretare arezultatelor

Valoriadmisepentrurezultate

1 2 3 4 5 6


14/61

Cap la cap Tractiune STAS 5540-2-82"ncercarea latractiune".

2 buc. Fiecare rezultatpeste valoareaadmisa.

ndoire STAS 5540/3-81"ncercari alembinarilor sudatecap la cap.

ncercarea landoire".

2 buc. cu radacinape fatacomprimata.Pentru cusaturi

simetrice se reducla jumatate.

Fiecare rezultatsub valoareaadmisa.

ncovoiere prinsoc.

STAS 5540/4-77"ncercarea lancovoiere prinsoc".

3 buc. n cusatura3 buc. n ZIT

Mediarezultatelor pe 3epruvete pestevaloarea admisa

Aplatisare (pentrutevi).

STAS 5540/6-77"ncercarea deaplatisare".

2 buc. Fiecare rezultatsub valoareaadmisa.

Minimvalorileimpusepentru otelnstandardelede produs.

Duritate. STAS 5540/5-77

"ncercarea deduritate".

1 buc. Fiecare rezultat

sub valoareaadmisa.

Max. 280

HV pentruOL 37.Max. 310HV pentruOL 44.Max. 350HV pentruOL 52.Diferentantre ZIT siotel, sauZIT sicusatura;max. 100HV.


15/61

De colt Tractiune

Forfecare

STAS 5976/1-82pe epruvete platecu eclise.

3 buc.

3 buc. Fiecare rezultatpeste valoareaadmisa.

Minim70% dinvalorileimpusepentru otel

Duritate STAS 5976/1-82"ncercari ale

mbinarilor sudaten colt".

1 buc.

Fiecare rezultatsub valoareaadmisa.

Maxim 350HV

Diferentantre ZIT siotel sauZIT sicusatura:max. 100HV.

Macrostructura peprobelongitudinale

STAS 10952/1-77"Sudareametalelor. Analiza

metalografica ambinarilor sudateprin topire"

1 buc.Defecte dinsectiunea

longitudinala subvalorile admise.

Valorileadmisepentru

clasa C1din tabelul9

Nota:Pentru probele cu rezultate sub valorile admise, se vor executa contraprobe la un numar dublu de bucati.Nu se admite extinderea ncercarilor n caz de rezultate negative pe contraprobe.Responsabilul tehnic cu sudura poate hotar reducerea numarului de epruvete, n mod justificat, n functie de tehnologia de sudare adoptata.

3.32. Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:- polizare;- rabotare;

- ncarcare cu sudura;- taierea prin procedeul arc-aer si resudare;- ndreptari la rece n conditiile prevazute n STAS 767/0-77 capitolul 3;- ndreptari la cald la temperaturi prescrise, care nu produc transformari n compozitia otelurilor, sau stari de tensiuni remanente.3.33. Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul cu radiatii penetrante.[top]4. CONTROLUL NEDISTRUCTIV A MBINARILOR SUDATE


16/61

Verificarea aspectului4.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe laminate, piese si mbinari sudate n toate fazele de executie, nscopul depistarii defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.Controlul aspectului se face vizual n procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si mbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, nainte devopsirea elementelor si dupa ndepartarea zgurii, n conditiile prevazute de tabelul 6.4.2. Controlul aspectului n faza finala se face pe ambele fete ale mbinarii sudate, pe o latime adiacenta de minimum 250 mm n stnga si dreaptacordonului de sudura cuprinznd si verificarea existentei poansonului sudorului n conditiile prevazute la punctul 3.22.

4.3. Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseasca conditiile impuse la livrare.4.4. Defectele admise pentru debitarea si prelucrarea pieselor sunt prevazute n tabelul 3.4.5. Defectele admise n faza finala, pe mbinarea sudata sunt prevazute n tabelul 7.Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata4.6 Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata, constituie o operatie de control obligatorie si eliminatoriepentru piesele care depasesc conditiile prevazute n tabelul 3 si pentru mbinarile sudate n tabelul 4.4.7. Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate n STAS 10564/1-81 "Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate aletaieturilor", care prevad si modurile de masurare ale abaterilor si defectelor.4.8. Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si 20 pentru marimi unghiulare, n locurile cu aspectnecorespunzator, depistate vizual, pe lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice, sau n absenta acestora, prin sondaj la procentele minimeprevazute n tabelul 6.

Pentru mbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face latotalul n metri liniari.Aplicarea instrumentelor pe cusatura se va face n cel putin 3 puncte pentru o mbinare scurta sau un metru liniar de mbinare de lungime mare, pentrufiecare abatere si defect mentionate.4.9. Pna la tipizarea mijloacelor de verificare a dimensiunilor geometrice, pe cusatura, laboratoarele care emit buletine de control vor folosi dotarileexistente provenite din import, asimilare sau conceptie proprie, cu obligatia de a dispune cel putin de sublere, lupe si sabloane calibrate pentrutipodimensiunile cusaturilor cap la cap si de colt prevazute n documentatia dupa care s-au executat mbinarile sudate.Se recomanda dotarea laboratoarelor cu instrumentul de masura a carui fisa tehnica se gaseste n anexa 6, instrument cu care pot fi masurate toate abaterilegeometrice prescrise n STAS 9101-77 "mbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de tolerante".Tabelul 6CONTROLUL NEDISTRUCTIV PE FAZE AL MBINARILOR SUDATE, METODE SI PROCENTE

Nr.crt.

FazeVerificareaaspectului

Verificareadimensiunilorgeometrice

Controlul cu radiatiipenetrante

Controlulcombinat(ultrasonic +radiatiipenetrante)

Controlul culichide penetrantesi controlul cupulberi magnetice


17/61

Clase C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1 C2 C3 C4 C5

1 Lascoaterealaminatelordin depozit

100

100

100

100

100 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

2 Dupaoperatiilede debitare(marginilibere saurosturi carese sudeaza)

100

100

100

100

100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - -

100

100 - - -

3 Dupaoperatiilede

prelucrarea rosturilor 100 100 100 100 100 25 20 15 10 5 - - - - - - - - - - 100 100 - - -

4 Dupaprelucrarearadacinii

100

100

100

100

100 - - - - - - - - - - - - - - -

100

100 - - -

5 Dupafiecaretrecere

100

100

100

100

100 - - - - - - - - - - - - - - -

100

100 - - -

6 Pe fazafinala

100

100

100

100

100 25 20 15 10 5 50 25 10 5 -

50 25 10 5 -

15 10 5 - -100

100 - - -

7 Duparemedieri

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100 - - - - -

100

100 - - -

Note:1. Pentru sudarea automata procentajele controlate cu radiatii penetrante pot fi reduse pna la jumatate.2. Pentru mbinari executate la montaj pe santiere procentajele controlate se dubleaza (dimensiuni geometrice, control combinat, control cu radiatiipenetrante).


18/61

3. Pentrul controlul combinat: control ultrasonic / control cu radiatii penetrante4. Controlul cu lichide penetrante si pulberi magentice se foloseste n cazuri speciale, prin prescriere n caietul de sarcini.Tabelul 7VERIFICAREA ASPECTULUI MBINARILOR SUDATE DEFECTE PE SUPRAFATA SI ABATERI GEOMETRICE

Nr.crt.

DefectulSimbol si reprezentare conform STAS7084/1-81. Defectele mbinarilor sudateprin topire. Clasificare si terminologie.

Defecte admise pentru clasele de calitate

C1 C2 C3 C4 C5

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1Fisuri desuprafata

101...106 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Se admit fisuritransversale(102) la distantade min. 100mm

-

2Pori desuprafata

2017;516 Sd 0,05 L Sd 0,10 L Sd 0,15 L Sd 0,20 L

s=a>10 mmdmax 2 mm

s=a>10 mmdmax 3 mm

s=a>10 mmdmax 4 mm

s=a>10 mmdmax 5 mm

s=a 10 mmdmax 1 mm

s=a 10 mmdmax 1,5mm

s=a 10 mmdmax 2 mm

s=a 10 mmdmax 2,5mm

Sd 0,30 L -


19/61

3Cratere sireluaridefectuoase

2024;517

Nu se admit

Se admit cuadncimeas/10 (a/10)la distantaD 200 mm

Se admit cuadncimeas/10 (a/10)la distantaD 100 mm

Se admit cuadncimea s/5(a/5) la distanta

D 100 mm

Se admit cuadncimea s/5(a/5)

-

4Incluziunisolide lasuprafata

301...304

Nu se admit

Sd 0,05 L Sd 0,10 L Sd 0,15 L Sd 0,20 L

s=a>10 mmdmax 2 mm

s=a>10 mmdmax 3 mm

s=a>10 mmdmax 4 mm

s=a>10 mmdmax 5 mm

s=a 10 mmdmax 1 mm

s=a 10 mmdmax 1,5mm

s=a 10 mmdmax 2 mm s=a 10 mm

dmax 2,5 mm

d=dimensiuneadefectuluiparalela cu axulcusaturii

5Crestaturimarginale

5011...5012

Nu se admit

Se admit cuadncimeas/20 (a/20)siSl 0,05 L

Se admit cuadncimeas/20 (a/20)siSl 0,10 L

Se admit cuadncimea s/10(a/10) siSl 0,15 L

Se admit cuadncimea s/10(a/10) siSl 0,30 L

-


20/61

6

Scurgeri demetal topit(fara

legatura cuotelul debaza)

506

Nu se admit

Se admit:1. Suduricap la capDeabaterilelimita de la

clasa finaSTAS 9101-772. Nu seadmit lasuduri decolt

Se admit:1. Suduricap la capDeabaterilelimita de laclasa mijlo-

cie STAS9101-772. Suduri decolt: Deabaterile dela clasa finaSTAS 9101-77

Se admit:1. Suduri cap lacap De

abaterile limitade la clasamijlocie STAS9101-77

Se admit:1. Suduri cap lacap De

abaterile limitade la clasagrosolana STAS9101-77

-

7

Lipsa depatrundere lasuduriunilaterale,continua sauintermitenta

-

Nu seadmite

Nu seadmite

Nu seadmite

Sl 0,15 L Sl 0,30 L -


21/61

8

Defecte deforma:- ngrosareexcesiva- convexitateexcesiva- exces de

patrundere- supratopire- subtiere- latimeneregulata- suprafataneregulata- slefuireexcesiva

502503

504

509511513514

606

Se admit cuabaterile dela clasa finaconformSTAS 9101-77

Se admit cuabaterile dela clasa finaconformSTAS 901-77

Se admit cuabaterile dela clasamijlocieconformSTAS 9101-77

Se admit cuabaterile de laclasa mijlocieconform STAS9101-77

Se admit cuabaterile de laclasa grosolanaconform STAS9101-77

-

9

Retasura laradacina,continua sauintermitenta(la tevi)

515

Se admitecuadncimeas/20 siSl 0,15 L

Se admite cuadncimea

s/20 siSl 0,25 L

Se admite cuadncimea

s/10 siSl 0,5 L

Se admite cuadncimea s/10

siSl 0,5 L

Se admite cuadncimea s/10,defect continuu

-

10 Alte defecte -


22/61

- Strapungere 510 (sudura perforata) Nu se admite -

- Arsura601 (amorsarea arcului lnga cordon)

Nu se admite Una la 300 mm -

-

Stropi (pecusatura, saula 50 mm pe

otel)

602

Nu se admit Nu se admit Nu se admitSe admit 3stropi la 300

mm

Se admit -

-

Rupturalocala- Urme dedaltuire (pecusatura saula 50 mm peotel)

603605

Nu se admit Se admit -

11

Interspatiu la

suprapunerea pieselorsudate ncolt

-

Di 0,1 aDi 1 mm

Di 0,1 aDi 1 mm

Di 0,2 aDi 2 mm

Di 0,2 aDi 2 mm

Di 0,3 aDi 3 mm

-

12Abaterigeometrice

Simbolizare si clasificare conform STAS9101-77

Clasa finaconformSTAS 9101-77

Clasa finaconformSTAS 9101-77

ClasamijlocieconformSTAS 9101-77

Clasa mijlocieconform STAS9101-77

Clasa grosolanaconf. STAS9101-77

-

Nota:

1. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, n cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite pe lungimeaexaminata.2. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe), clasa rezultata se majoreaza cu o unitate (declasare).3. Caracteristicile geometrice ale mbinarilor sudate sunt notate conform STAS 795-79- S = grosimea pisesei celei mai subtiri (din mbinarea cap la cap)- a = grosimea cusaturii n colt egala cu latimea triunghiului isoscel maxim, nscris n sectiunea cusaturii4.10. n cazul nerealizarii conditiilor prevazute n tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari n rosturi si n tabelul 4 pentru mbinari sudate finite, se va produceastfel:


23/61

a) se va extinde controlul la un numar sau lungimi duble de mbinari fata de cele prescrise la controlul initial;b) daca si n acest caz se mai gasesc defecte care declaseaza chiar o singura mbinare, se va trece la o a doua extindere a controlului prin verificarea restuluimbinarilor sudate, astfel ca n final procentajul controlat sa fie 100%.Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la controlul initial, la prima sau a doua extindere, dupa care mbinarea va fi supusa dinnou controlului.Controlul ultrasonic combinat4.11. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator, ca mijloc de triere a mbinarilor cu defecte, interpretarea

finala a rezultatelor urmnd a fi facuta numai dupa controlul cu radiatii penetrante (control combinat).4.12. Controlul ultrasonic se foloseste n faza finala de executie, n proportii diferentiate pe clase de calitate dupa cum rezulta din tabelul 64.13. Zonele controlate cu radiatii penetrante trebuie sa respecte proportiile minime prevazute n tabelul 6, chiar daca la controlul ultrasonic nu au fost triateca avnd defecte:- 15% pentru clasa C 1;- 10% pentru clasa C 2;- 5% pentru clasa C 34.14. Se controleaza ultrasonic numai mbinarile sudate cap la cap, n conditiile prevazute n STAS 9552-81 "Controlul ultrasonic al mbinarilor sudate capla cap prin topire".4.15. Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatorilor si a instalatiei n asamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare nconformitate cu standardele:

- STAS 7802/1-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Conditii tehnice generale de calitate";- STAS 7802/2...5-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Bloc de calibrare A 1 ... A4."4.16. Examinarea ultrasonica a mbinarilor sudate n cadrul controlului combinat se va face n conformitate cu prescriptiile ISCIR CR 4-81 "Examinarea cuultrasunte a mbinarilor sudate cap la cap, prin topire, realizate cu material de adaos" cu urmatoarele precizari:a. detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;b. mbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri, provenite din discontinuitati, ale caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referinttase considera admise, indiferent de clasa de calitate prescrisa;c. mbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se considera admise indiferent de clasa, daca discontinuitatile sencadreaza n limitele acceptate de prescriptia ISCIR CR 4-81 art. 19...22;d. mbinarile care la examinarea ultrasonica sunt respinse conform prevederilor ISCIR CR 4-81 vor fi supuse controlului cu radiatii penetrante, n scopulstabilirii defectelor interne si ncadrarii n clase de calitate conform prevederilor prezentului normativ.

4.17. Controlul ultrasonic se executa nainte de vopsirea pieselor sau elementelor.4.18. Personalul care executa controlul ultrasonic si interpreteaza rezultatele trebuie sa fie autorizat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.4.19. n cazul n care, n final, sunt gasite mbinari sudate cu defecte neadmise pentru clasa respectiva, acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.Pentru restul mbinarilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dupa aceleasi reguli cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante,adica dublarea procentajelor initiale la prima extindere si control integral (procentaj 100%) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33).Controlul cu radiatii penetrante4.20. Controlul cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie n procentajele stabilite si se practica, de regula, n faza finala, pe mbinareasudata nainte de vopsire numai pe elemente sudate acceptate la controalele anterioare.


24/61

Tabelul 8CONTROLUL MBINARILOR SUDATE CU RADIATII PENETRANTE DEFECTE INTERIOARE ALE MBINARILOR CAP LA CAP

Nr.crt.

Defectul sisimbolulconformSTAS 8299-

78

Simbol si prescurtare conformSTAS 7084/1-81


C1 C2 C3 C4 C5

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1Sufluridiferite Aa ...Ae

2011 ... 2016Sd 0,15 L Sd 0,25 L Sd 0,35 L Sd 0,45 L

s > 10 mmdmax 3 mm

s > 10 mmdmax 4 mm

s > 10 mmdmax 5 mm

s > 10 mmdmax 5 mm

s 10 mmdmax 1,5mms 10 mmdmax 2 mm

s 10 mmdmax 2,5mms 10 mmdmax 3 mm

Sd 0,5 L

d =dimensiuneadefectelorparalela cuaxul sudurii

2

Incluziunisolide

diferite Ba ...Bc

304; 3011 ... 3022 Sd 0,10 L Sd 0,15 L Sd 0,25 L Sd 0,35 L

s > 10 mmdmax 2 mm

s > 10 mmdmax 3 mm

s > 10 mmdmax 4 mm

s > 10 mmdmax 5 mm

s 10 mmdmax 1 mm

s 10 mmdmax 1,5mm

s 10 mmdmax 2 mm

s 10 mmdmax 2,5mm

Sd 0,40 L -


25/61

3

Lipsa detopirelaterala, sau

ntre straturiC

4011 ... 4013

Nu se admite

Sl 0,05 L Sl 0,10 L Sl 0,15 L Sl 0,25 L

s > 10 mmbmax 2 mm

s > 10 mmbmax 3 mm

s > 10 mmbmax 4 mm

s > 10 mmbmax 4 mm

s 10 mmbmax 1 mm

s 10 mmbmax 1,5mm

s 10 mmbmax 2 mm

s 10 mmbmax 2 mm

Pentru lipsade topire ntrestraturi,identificatafara dubiu,valorileadmise pentrubmax pot fisporite cu50%

4

Nepatrundere la cusaturibilateraleDb

402

bxSl 0,05xx s x L

bxSl 0,10xx s x L

bxSl 0,15xx s x L

bxSl 0,2xx s x L

bxSl 0,3xx s x L

Pentru

nepatrundereala cusaturiunilateralevezi tabelul 7pozitia 7

5Fisuridiferite Ea ...Ec

101 ... 106

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Se admit fisuri

transversale[Eb] la dist. demin. 100 mm

-


26/61

6

Defecte deforma:- exces depatrundere,sau picaturi(Fa)- suprafataneregulata(Fb)- crestaturi(Fc)

50415145011; 5012

Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata -

Nota:1. Lungimea considerata (L=10 s) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.2. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, n cazul existentei a 2 tipuri de defecte diferite n lungimeaexaminata.3. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o unitate (declasare)4. Dimensiunea "s" reprezinta grosimea piesei celei mai subtiri din mbinare: (notatie conform STAS 735-79).5. Defectele de suprafata aparute pe radiografii se mentioneaza pe buletinele de control cu radiatii penetrante; pentru ncadrare n clase de calitate defectelede suprafata se compara cu valorile admise n tabelul 7.Tabelul 9CONTROLUL MBINARILOR SUDATE DEFECTE INTERIOARE ALE MBINARILOR DE COLT

Nr.crt.

Defectul sisimbolulconform STAS8299-78.Clasificarea sisimbolizarea

defectelormbinarilorsudate printopire pe bazaradiografiilor

Simbol si prescurtare conformSTAS 7084/1-81


C1 C2 C3 C4 C5

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8 9


27/61

1Sufluri diferiteAa ... Ae

2011 ... 2016Sd 0,15 L Sd 0,25 L Sd 0,35 L Sd 0,45 L

a > 10 mmdmax 3 mm

a > 10 mmdmax 4 mm

a > 10 mmdmax 5 mm

a > 10 mmdmax 6 mm

a 10 mmdmax 1,5 m

a 10 mmdmax 2 mm

a 10 mmdmax 2,5mm

a 10 mmdmax 3 mm

Sd 0,5 L

d = dimensiuneadefectelorparalela cu axul

sudurii

2Incluziunisolide diferiteBa ... Bc

304; 3011 ... 3022 Sd 0,10 L Sd 0,15 L Sd 0,25 L Sd 0,35 L

a > 10 mmdmax 2 mm

a > 10 mmdmax 3 mm

a > 10 mmdmax 4 mm

a > 10 mmdmax 5 mm

a 10 mmdmax 1 mm

a 10 mmdmax 1,5mm

a 10 mmdmax 2 mm

a 10 mmdmax 2,5mm

Sd 0,40 L


28/61

3Lipsa de topirelaterala, sauntre straturi C

4011 ... 4013

Nu se admit

Sd 0,05 L Sd 0,10 L Sd 0,15 L Sd 0,25 L

a > 10 mmbmax 2 mm

a > 10 mmbmax 3 mm

a > 10 mmbmax 4 mm

a > 10 mmbmax 4 mm

a 10 mmbmax 1 mm

a 10 mm

bmax 1,5mm

a 10 mmbmax 2 mm a 10 mmbmax 2 mm

Pentru lipsa detopire ntrestraturi,identificata faradubiu valorileadmise pentru

bmax pot fisporite cu 50%

4

Nepatrunderela cusaturibilaterale decolt curosturileprelucrate De

402

b x SL0,05 a x L

b x SL0,10 a x L

b x SL0,15 a x L

b x SL0,2 a x L

b x SL0,3 a x L

5

Nepatrunderela suduri decolt curosturileneprelucrate(unilaterale sibilaterale) Db

402Se admite defect continuu: SL L

bmax

a/10 bmax

a/15

bmax a/3

bmax 7 mm bmax

a/3 bmax

a/2


29/61

6Fisuri diferiteEa ... Ec

101 ... 106

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Se admitfisuritransversale(Eb) ladistanta demin. 100mm

7

Defecte deforma:- exces depatrundere saupicaturi (Fa)- suprafataneregulata (Fb)- crestaturi(Fc)

5041;514;5011;5012; Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata

Nota:1. Lungimea considerata (L = 10 a) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.2. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara n cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite n lungimeaexaminata.3. Pentru combinatii de trei tipuri diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o unitate.4. Dimensiunea "a" reprezinta grosimea cusaturii n colt, egala cu naltimea triunghiului isoscel maxim, nscris n sectiunea cusaturii.5. Defectele de suprafata constatate se mentioneaza pe buletinele de control; pentru ncadrare n clase de calitate; defectele de suprafata se compara cuvalorile admise n tabelul 7.6. Controlul defectelor interioare la mbinarile de colt prin metode nedistructive se va aplica numai dupa stabilirea conditiilor de investigare si interpretareprintr-o prescriptie legala.7. ncadrarea n clase de calitate a cusaturilor de colt se poate face n baza defectelor interioare constatate prin examinare macroscopica pe probe sectionate(sau rupte) longitudinal.4.21. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai mbinarile sudate pentru care se cunosc cel putin urmatorii factori:- forma si dimensiunile mbinarii, modul de prelucrare a radacinii;- poansonul sudorului.4.22. Se controleaza cu radiatii penetrante numai mbinarile sudate cap la cap. ncadrarea n clase de calitate a cusaturilor de colt se va face n bazarezultatelor obtinute prin celelalte metode de control.


30/61

4.23. Pentru mbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia seface la totalul n metri liniari, rezultnd un numar de filme care se pozitioneaza conform planului de control nedistructiv ntocmit de catre unitatea careexecuta mbinarile dupa cum se prevede la punctul 3.6.4.24. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante conduc la ncadrarea mbinarilor sudate n clase de calitate, n baza identificarii defectelor interioare si acompararii cu limitele admise n tabelul 8.4.25. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante se trec n buletinele tipizate al caror model se gaseste n anexa 5.4.26. Controlul cu radiatii penetrante se executa n conditiile prevazute n STAS 6606-75 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul mbinarilorsudate prin topire", cu urmatoarele precizari:- se foloseste numai tehnica de control tip A;- se recomanda utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;- marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie n scopul identificarii cu filmele radioagrafice; se recomanda marcarea prin poansonare, sauvopsirea cu ulei;- directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata- indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati n documentatia tehnologica de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi nconformitate cu prevederile STAS 10137-78 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii".- radiografiile se examineaza n conditiile prevazute n STAS 10138-82 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor", cucompletarile din tabelul 10.4.27. Vor fi luate n considerare numai radiografiile care ndeplinesc urmatoarele conditii:

- suprafata mbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi s.a.m.d.;- filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare identificarii vizibile si clare;- calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 10.

Tabelul 10CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE

Grosimea pieseide otel, mm.

Indicatori cutrepte si gauri

Indicatori n fire

Diametrul gauriivizibile peradiografie mm

Diametrul firuluivizibil peradiografie, mm

Simbolul firului


31/61

0..66...88...1010...1616...2525...3232....40

40...60

0,400,500,630,801,001,251,25

1,60,

0,160,200,250,320,400,500,63

0,80

141312111098

7Nota: Radiografiile care nu se ncadreaza n conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate n consideratie.4.28. Interpretarea filmelor radiografice si ncadrarea n clase de calitate se vor face numai de personal specializat, absolventi ai cursurilor CSEN pentruutilizarea izotropilor radioactivi, absolventi ai cursurilor de defectoscopie nedistructiva organizate de Centrul de pregatire si specializare a cadrelor ndomeniul nuclear al CSEN sau personal atestat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.4.29. Unitatile care efectueaza controlul cu radiatii penetrante, au obligatia si raspunderea respectarii normelor n vigoare privind protectia mpotrivaradiatiilor, astfel nct persoanele expuse profesional sau ntmplator sa nu acumuleze doze maxime peste limitele admise n STAS 5942-73 "Protectiampotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise".Extinderea controlului cu radiatii penetrante4.30. Extinderea controlului cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, n cazul nencadrarii unei mbinari sudate n conditiile clasei de calitateimpuse.

4.31. Responsabilul CTC mpreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a constructiei sudate stabilesc planul si proportiileextinderii controlului cu radiatii penetrante.4.32. Prima extindere a controlului cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor prevazute n tabelul 6 pentru controlul initial al mbinarilorsudate scurte si prin dublarea numarului de filme radiografice gasite cu defecte pentru mbinarile lungi.4.33. n cazul depistarii unor mbinari sudate declasate n urma efectuarii primei extinderi, se va proceda prin extinderea controlului cu radiatii penetrante siasupra restului mbinarilor din elementele care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare astfel ca n final procentajul controlat sa fie 100%.4.34. Se admite ca extinderea controlului radiografic sa fie nlocuita cu controlul ultrasonic combinat, cu respectarea prevederilor de la punctul 4.11... 4.19.Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice4.35. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice constituie operatiuni de control complementare si au scopul punerii n evidenta adefectelor de suprafata sau din stricta vecinatate (n adncime).4.36. Aceste doua metode de control se vor folosi numai n situatii speciale, prevazute n caietul de sarcini si numai cu acordul executantilor. Se recomanda

utilizarea lor n urmatoarele situatii bine justificate:- la mbinari sudate etanse (rezervoare, buncare, recipienti s.a.m.d.);- la mbinari sudate ntre piese de grosimi reduse, executate ntr-o singura trecere, maximum doua, pe faza finala;- la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramn libere sau rosturi care se sudeaza;- dupa operatiile de prelucrare a rosturilor si dupa fiecare trecere la executie sudurilor;- pentru depistarea fisurilor la mbinari sudate de importanta deosebita, ca metode de control complementara.


32/61

4.37. Proportiile controlului cu lichide penetrante si controlului cu pulberi magnetice, n situatiile aratate la punctul 4.36 se gasesc n tabelul 6, pe faze deexecutie.4.38. Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice n suspensie.4.39. mbinarile sudate controlate cu lichide penetrante si pulberi magnetice trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:- suprafata pe ambele fete sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau ulei;- nu pot fi controlate mbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata care ar putea masca unele defecte (de ex.: polizarea suprafetei);- sa permita accesul pe ambele fete.4.40. Controlul cu lichide penetrante se practica conform prevederilor STAS 10214-75 "Defectoscopie nedistructica. Controlul cu lichide penetrante".4.41. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform prevederilor STAS 8539-78 "Defectoscopie cu pulberi magnetice".4.42. Pentru mbinarile sudate la care se prevede controlul cu lichide penetrante si pulberi magnetice, caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile deinterpretare a rezultatelor controlului, inclusiv defectele admise. Se recomanda prescriptiile cu ISCIR indicativele CR 6-78 "Examinarea cu lichidepenetrante a mbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat" si CR 8-79 "Examinarea cu pulberi magnetice a mbinarilorsudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune".[top]5. RECEPTIA MBINARILOR SUDATEPrevederi comune5.1. Receptia mbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate, a subansamblelor sudate si a constructiilor sudate, fiind reglementata

de aceleasi legi, normative si regulamente.Controlul calitatii mbinarilor sudate se executa dupa regulile si n conditiile stabilite n prezentul normativ care completeaza din punct de vedere tehnicurmatoarele reglementari:- legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor si serviciilor, (pentru elemente sudate executate n unitati industriale);- legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii constructiilor sigurantei n exploatare, functionalitati si calitatii constructiilor, (pentru constructii sudate npozitie finala si elemente sudate executate n atelierele specializate sau santierele unitatilor de constructii-montaj);- "Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea marfurilor precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului sau destinatarului, cucirculatia marfurilor ntre organizatiile socialiste", aprobat cu HCM 941/1959;- STAS 767/0-77 (cap. 5) "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate";- "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" indicativ C 56-75;- "Sistemul de evidenta n activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor", aprobat conform avizului nr. 271/21.06.1980 al Comisiei Guvernamentale

pentru rationalizarea sistemului de evidenta n unitatile socialiste.5.2. Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile ascunse sau defectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.5.3 Controlul calitatii mbinarilor sudate este supus si prevederilor programului de control ntocmit conform legii 8/1977; la acest control va participabeneficiarul, precum si proiectantul.5.4. Pentru elementele confectionate n numar mai mare de 20 bucati sau de complexitate deosebita se va executa un element cap de serie, care va fireceptionat de executant si dupa caz de beneficiar.Proiectantul participa la receptia capului de serie la elementele tipizate executate prima data n productie si la cele de complexitate deosebita pentru care s-au facut precizari referitoare la receptie n caietul de sarcini.


33/61

5.5. Fata de prevederile STAS 767/0-77 cap. 5, care reglementeaza modul de receptie a constructiilor din otel, se aduc n continuare o serie de precizariprivind verificarile necesare pe diferite faze, pentru asigurarea calitatii mbinarilor sudate.Verificari pentru receptia elementelor sudate n unitati industriale (uzine) si n atelierele unitatilor de constructii5.6. Verificarile de calitate asupra mbinarilor sudate trebuie sa respecte regulile din prezentul normativ pentru toate constructiile.5.7 Receptia n uzina a elementelor sudate se face conform prevederilor STAS 767/0-77 articolul 5.1. Se recomanda ca la receptia de uzina sa participe sidelegati ai ntreprinderii de montaj.5.8. Pentru atelierele unitatilor de constructii prezenta delegatului ntreprinderii de montaj la receptie este obligatorie, la elementele mentionate la punctul5.4.Verificari pentru receptia elementelor sudate la primire pe santier5.9. La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute n STAS 767/0-77 articolul 5.2, n scopul depistarii si eliminarii degradarilor dobndite ntimpul manipularii si transportului.n ceea ce priveste verificarea mbinarilor sudate, n cazul n care la receptia din uzina nu a participat delegatul ntreprinderii de montaj, se vor face sondajeasa cum se arata la punctele 5.10...5.12.5.10. Verificarea aspectului se face vizual, pe mbinari curatate n prealabil de vopsea prin procedee care nu mascheaza defectele de suprafata. Serecomanda arderea cu flacara si curatirea cu peria de srma.Procentajele controlate prin sondaj vor fi:- 10% pentru clasele C 1 si C 2;- 5% pentru clasele C 3 si C 4.

5.11. mbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice si a defectelor de suprafata conform prevederilor dinprezentul normativ.5.12. n cazul n care se constata existenta unor defecte n mbinari, care nu se ncadreaza n clasele de calitate consemnate n documentele de nsotire, se vachema furnizorul pentru recontrolarea ntregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza urmatoare de executie.Verificari asupra elementelor care se mbina prin sudare pe santier5.13. Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor ntre mbinarile de montaj prin sudare, indiferent de clasa de calitate a mbinarii sudate, pentrutoate elementele, subansamblele sau piesele din otel, nainte de ridicarea n pozitie finala.Elementele care prezinta abateri peste valorile admise n tabelul 1 din STAS 767/0-77 nu vor fi montate fara avizul proiectantului, care va decide asupranecesitatilor de remediere, sau returnare la furnizor, cu care ocazie se ntocmeste o nota de constatare conform prevederilor legale.5.14. Pentru elementele care se mbina la montaj prin cusaturi din clasele de calitate C 1 ... C 3 se va executa un premontaj la sol, nainte de ridicarea npozitie finala, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare necesare, astfel nct capetele ce se mbina prin sudare sa se ncadreze n abaterile

admise n STAS 767/0-77 tabelul 1.Se vor depista si remedia deteriorarile aparute n timpul transportului, depozitarii si manipularilor.Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile mbinarii sunt pregatite n conditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, faptcare se consemneaza n procese verbale de lucrari ascunse conform prevederilor legale.5.15. Fac exceptie de la prevederile punctului 5.14 constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaza prin sudare direct n pozitie finala (cum suntbuncarele si rezervoarele), fiind alcatuite din piese taiate sau din elemente spatiale.Verificarea calitatii mbinarilor sudate la montaj


34/61

5.16. Pe parcursul executiei mbinarilor sudate de montaj se va da atentie deosebita verificarilor periodice ale tehnologiilor de sudare utilizate, indiferentdaca sunt omologate sau nu.Verificarile se fac conform punctelor 3.24 ... 3.27 pe probe martor n proportiile stabilite prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu suduraal ntreprinderii de constructii-montaj, n absenta caietului de sarcini.n cazul n care rezultatele pe epruvetele prelevate din probleme martor nu se ncadreaza n valorile admise n tabelul 5, se va opri executia si se va procedala nlaturarea deficientelor tehnologice si expertizarea mbinarilor executate.5.17. Conditiile de calitate pentru mbinarile de montaj sunt cele prevazute n diferitele capitole ale prezentului normativ.5.18. Controlul calitatii mbinarilor de montaj urmeaza aceleasi reguli cu cele stabilite pentru mbinarile sudate executate n industrie si ateliere aleunitatilor de constructii, cu exceptia verificarilor prin sondaj pentru care au fost prevazute n tabelul 6 procentaje majorate la dublu (verificareadimensiunilor geometrice, control cu radiatii penetrante sau control combinare).[top]ANEXA 1LISTA EXEMPLIFICATIVA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, SI AGRICOLE CARE SE NCADREAZA N DOMENIULNORMATIVULUI C 150-841. Constructii civile si social-culturale:structuri etajate;structuri speciale folosite la deschideri mari;

structuri spatiale pentru acoperisuri;structuri cu acoperis suspendat.2. Hale industriale:structuri n cadere transversale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri rulante;structuri n cadre longitudinale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri rulante;structuri etajate;structuri speciale folosite la deschideri foarte mari.3. Constructii industriale si agricole cu destinatie diferita:baracamente;scari, pasarele de circulatie;estacade pentru poduri rulante;

estacade pentru cai ferate n incinte industriale;platforme pentru utilaje;galerii pentru diferite mijloace de transport.4. Constructii pentru sustineri diferite:turnuri cu diferite destinatii;piloni pentru antene;stlpi pentru transport energie electrica;turle de foraj si productie;


35/61

stlpi si estacade pentru conducte.5. Constructii din tabla groasa:recipienti si rezervoare n care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate 0 si 1;buncare n care nu se depoziteaza materiale toxice, inflamabile sau cu pericol de explozie;conducte de mari dimensiuni, de presiune redusa prin care sunt transportate fluide cu grade de periculozitate 0 si 1. anexa 2 - 5 pag[top]ANEXA 2FORME (TIPURI) DE IMBINARI SUDATE UZUALE1. SUDURI CAP LA CAP2. SUDURI DE COLTDimensiuni n mm

Pct.Denumirea sudurii

Simb.sudurii

Forma rostului Forma mbinarii

Gros.metalului de bazas

Dimensiunile rostului

Cgrade

b c hConditii deexecutie


36/61

1.1

1.2

Sudura nI

4...66...10

--

0...21...3

--

--

Sudarea seexecuta peperna deflux, pesuport decupru, sauflux-cupru

(4...6) - (1...3) (-) (-)4...206...2222...3030...4040...50

-----

0...10...45...77...99...11

-----

-----

Sudarea dinambeleparti. Primasudura seexecuta peperna deflux, cucuratirearadacinii

4...66...12

--

0...21...3

--

--

Sudura decompletarese executamanual sausemiautomatn CO2,dupacuratirearadacinii

1.3 Sudura nI pe suport

(4...8) (-) (4...8) (-) (-)

4...66...88...10

---

1...32...42...5

---

---

Sudarea seexecuta pesuport deotel. Nu seva folosi laclasele C1 siC2 dectpentru tevi


37/61

1.4 Sudura nV

(4..20) (55...65)

(1...3) (0...2)

8...1212...2020...30

30...5030...500...50

2...43...54...6

2...43...54...6

---

Nu se vafolosi laclasele C1 siC2 dectpentru tevi

1.5 Sudura nV

(4..20) (55...65)

(0...2) (1...3)

-

14...30 50...60 0...4 0...4 - Sudura decompletarese executamanual, sausemiautomatn CO2,dupacuratirea

radacinii1.6 Sudura n

V pesuport

(> 6) (20...40)

(3...8) (-) (-)

4...2020...3030...50

25...3525...3525...35

2...74...106...10

0...20...20...2

---

Sudarea seexecuta pesuport deotel

1.7 Sudura nV/I8...1616...2020...24

30...5030...5030...50

0...10...10...1

5...76...87...9

Sudareautomatadin ambeleparti, dupacuratirearadacinii


38/61

1.8 Sudura nK

> 15 45...60 0...1 6...8 -

Se poateaplica si lasuduri ncolt.Curatirearadacinii

1.9 Sudura n

X (12..40)

(55...65

) (1...3)

(0...2

) (-)

14...60 30...60 0...4 5...7 -

Primasudura seexecuta peperna deflux n cazca nu seutilizeazasuporti,deschiderea

rostului b1mm

1.10

Sudura nX faraumar

10...50 30...601.5...3

-4...15

Primasudura seexecuta peperna deflux.Curatirearadacinii


39/61

2.1 Sudura nL cumarginisuprapuse

(> 4) (-) (0...2) (-) (-)

> 4 - 0...2 - -

Se admitesudarea npozitieorizontalasau npozitie

orizontala njgheab,continua saudiscontinua

2.2 Sudura nL cupregatireamarginilorn V

(4..20)(45...55)

(0...3)(1...3)

(-)

10...20 40...50 0...2 3...4 -

Nu serecomanda

la clasele C1si C2

Curatirearadacinii


40/61

2.3

2.4

Sudura nL cupregatireamarginilorn V

(5..20)(55...65)

(1...3)(1...3)

(-)

Nu serecomandala clasele C1si C2

Sudura de

completarese executamanual sausemiautomatn CO2,dupacuratirearadacinii

2.5

2.6

Sudura nT

> 5 - 0...1 - -

(> 4)> 10

(-)-

(0...2)0...2

(-)-

(-)-

Se admitesudarea n

pozitieorizontalasau npozitieorizontala njgheab pe oparte sau peambele particontinuu saudiscontinuu;curatirea

radacinii


41/61

2.7 Sudura nT cupregatireamarginilorn K

(12..40)(45...55)

(1...3)(0...2)

-

10...20 45...60 0...1 3...4 -

20...40 45...60 0...2 4...6 -

40...60 45...60 0...2 4...6 -

Curatirearadaciniiobligatorie

Nota:1. Pentru tehnologii omologate nu se impun conditii de executie.2. Indicatiile din paranteza sunt pentru sudarea manuala cu arc electric.3. mbinarea care nu are indicatii n paranteza nu se executa manual.[top]ANEXA 39. LISTA PRESCRIPTIILOR CONEXE

STANDARDE GENERALE1. STAS 735-79 - Desen tehnice. Reprezentarea si notareambinarilor sudate.

2. STAS 767/0-77 - Constructii civile, industriale si agricole.Constructii din otel. Conditii tehnice generale decalitate.

3. STAS 1336-80 - Constructii. ncercarea in situ a constructiilorprin ncarcari statice.

4. STAS 5500-74Reconf. 1980

- Metalografie. Defecte. Terminologie.

5. STAS 5555-1-81 Sudarea metalelor. Terminologie generala.6. STAS 5555-2-80 - Sudarea metalelor. Procedee de sudare.

Clasificare si terminologie.7. STAS 5730/1-75 - Starea suprafetelor. Notiuni generale.8. STAS 5942-73 - Protectia mpotriva radiatiilor nucleare. Doze

maxime admise.9. STAS 6914-75 - Defectoscopie ultrasonica. Terminologie.


42/61

10. STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agroozotehnice.Tolerante si asamblari n constructii.Terminologie.

11. STAS 7365-74Reconf. 1980

- Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare.

12. STAS R 8542-79 - Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.13. STAS 8600-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Tolerante si asamblari n constructii. Sistem detolerante.14. STAS 10041-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante.

Terminologie.15. STAS 10043-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante.

Terminologie.16. STAS 10101/2 A2-78

- Actiuni n constructii. Actiuni datoriteprocesului de exploatare. ncarcari datoritepodurilor rulante.

17. STAS 10108/0-78 - Constructii civile, industriale si agricole.Calculul elementelor din otel.

18. STAS 11613-81 - Taierea termica a metalelor. Clasificare siterminologie.

CALITATEA OTELURILOR1. STAS 395-80 - Otel laminat la cald Otel lat2. STAS 404/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald

pentru constructii cu destinatie comerciala.3. STAS 404/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald

pentru constructii.4. STAS 424-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.5. STAS 425-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi

neegale.6. STAS 500/1-78 - Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.8. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii

rezistente la coroziune atmosferica. Marci.9. STAS 505-78 - Otel laminat la cald, Table groase. Conditii

tehnice de calitate.


43/61

10. STAS 530/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate larece, pentru constructii cu destinatie comerciala.

11. STAS 530/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate larece, pentru constructii.

12. STAS 564-80 - Otel laminat la cald. Otel U.13. STAS 565-80 - Otel laminat la cald. Otel I.14. STAS 3480-80 - Otel laminat la cald. Tabla striata.

15. STAS 8183-80 - Oteluri pentru tevi fara sudura de uz general.Marci si conditii tehnice16. STAS 9021-80 - Table de otel pentru constructii sudate din otel

cu granulatie fina. Conditii tehnice de calitate.NCERCARILE OTELURILOR1. STAS 200-75Reconfirmat 1981

- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune.

2. STAS 777-80 - ncercarile metalelor. ncercarea la ndoire.3. STAS 1111-79 - ncercari tehnologice ale tevilor din otel.4. STAS 1400-75

Reconfirmat 1981

- ncercarile metalelor. ncercarea la ncovoiere

prin soc pe epruvete cu crestatura n U.5. STAS 6638-79 - ncercarile metalelor. Determinarea limitei decurgere a otelurilor la temperaturi ridicate.

6. STAS 6718-76 - ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune atevilor.

7. STAS 6774-79 - ncercarea de ncovoiere prin soc dupambatrnirea artificiala.

8. STAS 6833-79 - ncercarile metalelor. ncercarea de ncovoiereprin soc la temperaturi scazute.

9. STAS 7324-75 - ncercarile metalelor. Luarea probelor din otel,pentru ncercarile mecanice.

10. STAS 7511-81 - ncercarile metalelor. ncercarea de ncovoiereprin soc pe epruvete cu cretatura n V.

11. STAS 7925-67Reconfimat 1976

- ncercarile metalelor. Asezarea probelor lancercarile de duritate.

12. STAS 8027-78 - ncercarea metalelor. ncercarea la oboseala cusarcini axiale.


44/61

13. STAS 8394-69Reconfirmat n 1976

- Luarea probelor din metale si aliaje neferoasepentru ncercarea la tractiune.

14. STAS 8525-70Reconfirmat n 1976

- ncercarile metalelor. ncercarea de duritatesuperficiala ROCKWELL (scarile N si T).

15. STAS 8894/1-80 - ncercarile metalelor. ncercarea de rupere prinfluaj a otelului, la temperaturi ridicate. Elementesi conditii tehnice de executie a ncercarii.

16. STAS 10251-80 - ncercarile metalelor. ncercarea de duritate prinzgriere.17. STAS 10290-75Reconfirmat n 1982

- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune.Determinarea caracteristicilor elastice.

18. STAS 10703-76 - ncercarile metalelor. ncercarea de duritateROCKWELL (scarile B, F, G).

19. STAS 11399-80 - ncercarile metalelor. ncercarea la obosealaprin rasucire.

20. STAS 11417-80 - ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune pedirectia grosimii.

NCERCARILE MBINARILOR SUDATE1. STAS 5540/1-77 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.

Probe si epruvete.2. STAS 5540/2-82 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.

ncercarea la tractiune.3. STAS 5540/3-81 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.

ncercarea de ndoire.4. STAS 5540/4-77 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.

ncercarea la ncovoiere prin soc.5. STAS 5540/5-77 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.

ncercarea de duritate.

6. STAS 5540/6-77 - ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.ncercarea de aplatisare.

7. STAS 5976/1-82 - ncercari mecanice ale mbinarilor sudate ncolt.

8. STAS 7356/1-80 - ncercarile mecanice ale metalului depus prinsudare manuala cu arc electric, cu electrozinveliti.


45/61

9. STAS 7356/2-80 - ncercarile mecanice ale metalului depus prinsudare cu arc electric sub strat de flux.

10. STAS 7356/3-80 - ncercarile mecanice ale metalului depus prinsudare cu arc electricn mediu de gaz protector.

11. STAS 7356/4-80 - ncercarile mecanice ale metalului depus prinsudare electrica n baie de zgura.

12. STAS 7748-74

Reconfirmare 1981

- ncercarile metalelor. ncercarea la ndoire a

epruvetelor ncarcate cu sudura longitudinala.13. STAS 9261-73Reconfirmare 1981

- ncercarile metalelor. ncercarea la ncovoiereprin soc pe epruvete ncarcate cu sudura.

14. STAS 9759-74Reconfirmare 1982

- ncercarile metalelor. Determinarea patrunderiila sudarea cu arc electric.

15. STAS 10014-81 - Sudarea metalelor. Determinareacaracteristicilor de depunere ale electrozilornveliti.

16. STAS 10047/1-81 - Sudarea metalelor. Determinarea continutuluide hidrogen difuzibil din metalul depus cuelectrozi nveliti prin metoda extragerii n vid.


- ncercarile metalelor. ncercarea la fisurare lacald a metalului depus prin sudare.

18. STAS 10882-77 - ncercarile metalelor. ncercarea de fisurare larece a mbinarilor din otel sudate cu arc electric.

19. STAS 10952/1-77Reconfirmare 1982

- Sudarea metalelor. Analiza metalografica ambinarilor sudate prin topire.


- Sudarea metalelor. Luarea probelor pentrudeterminarea compozitiei chimice a metaluluidepus.

21. STAS 11281/1-79 - ncercarile metalelor. Determinarea

compatibilitatii materialelor de sudare cu metalulde baza la sudarea prin topire. Sudate cu electrozinveliti.

22. STAS 11281/2-79 - ncercarile metalelor. Determinareacompatibilitatii materialelor de sudare cu metalulde baza la sudarea prin topire. Sudarea cu arcelectric sub flux.


46/61

SUDAREA OTELURILOR1. STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru

sudarea otelurilor. Conditii tehnice generale decalitate.

2. STAS 1125/2-81 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentrusudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri siconditii tehnice de calitate.

3. STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentrusudarea otelurilor cu granulatie fina si a otelurilorutilizate la temperaturi scazute. Tipuri si conditiitehnice de calitate.

4. STAS 1125/4-82 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentrusudarea otelurilor termorezistente. Tipuri siconditii tehnice de calitate.

5. STAS 1125/5-83 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentrusudarea otelurilor inoxidabile si refractare. Tipurisi conditii tehnice de calitate.

6. STAS 1125/6-82 - Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru

ncarcare prin sudare. Tipuri si conditii tehnice decalitate.

7. STAS 1126/4-80 - Sudarea metalelor. Srma din otel pentrusudare.

8. STAS 6662-81 - mbinari sudate. Formele si dimensiunilerosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cugaze.


- mbinari sudate. Formele si dimensiunilerosturilor la sudarea otelurilor cu arc electricacoperit.

10. STAS 7194-79 - Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.11. STAS 7502-75 - mbinari sudate. Formele si dimensiunilerosturilor la sudarea otelurilor prin procedeeleMIG si MAG.

12. STAS 8958-80 - mbinari sudate. Formele si dimensiunilerosturilor la sudare prin procedeul WIG.


47/61

13. STAS 9477/1-79 - Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci siconditii tehnice de calitate.


- Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptiigenerale.


- Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenulpractic al sudorilor pentru otel.

16. STAS 9559-82 - mbinari sudate. Formele si dimensiunile

rosturilor la sudare electrica n baie de zgura.17. STAS 11400-80 - Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire aotelurilor.

CONTROLUL MBINARILOR SUDATE1. STAS 5730/2-75 - Starea suprafetelor. Prescrierea rugozitatii si a

ondulatiei

C 150 Din 1984 Calitate Suduri Constructii Metalice

Documents

Transcript of C 150 Din 1984 Calitate Suduri Constructii Metalice