Normativ C 16-1984

download Normativ C 16-1984

of 160

Transcript of Normativ C 16-1984

1

Page 1 of 160

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTALATIILOR AFERENTEIndicativ C 16-84 nlocuieste C 16-79

Cuprins * PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR * PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI * PARTEA III-a ANEXE * SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR1. PREVEDERI GENERALE Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului 1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile de proiectare si de executie din tar, indiferent de subordonarea lor, si se refer la asigurarea calittii lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii climatice specifice perioadei de timp friguros. 1.2. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai n msura n care se respect prevederile legale si se asigur conditiile materiale de care este determinat calitatea lor. Msurile prescrise trebuie s fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie. Conductorii activittii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucrrilor ce nu au conditii pentru asigurarea

calittii.

Timp friguros si factori climatici specifici 1.3. Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se msoar la ora 8 dimineata, la umbr, la 2,00 m nltime de la sol si la distanta minim de 5,00 m de cldiri sau de orice alt constructie. 1.4. Zi friguroas" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, msuratconform pct.1.3., este inferioar valorii de +5 si nu are tendint de urcare. C 1.5. Scderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5 este nsotit si de alte fenomene meteorologice ce C influenteaz defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent mare n perioada conventional definit la pct. 1.6: ninsori abundente; vuituri puternice; fenomene alternative de nghet-dezghet. 1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat perioad conventional de timp friguros" deoarece n acest interval de timp apare o probabilitate maxim ca frecventa zilelor friguroase s depseasc 90% din numrul total de zile ale intervalului. n aceast perioad este de asemenea maxim probabilitatea de aparitie frecvent si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct. 1.5. Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros asupra activittii de constructie si msuri de prevenire a lor 1.7. n vederea sistematizrii efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor de executare a lucrrilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urmtoarele notiuni: a) Temperatura critic de executie" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru materialele ce se depoziteaz, se prelucreaz sau se pun n oper, n vederea asigurrii calittii produsului. b) Durat critic de executie" se numeste perioada n care trebuie s se asigure o temperatur superioar sau cel putin egal cu cea critic. c) Temperatura critic de maturizare" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru un element de constructie din momentul realizrii sale prin procedee umede pn n momentul n care nghetarea lui nu mai este duntoare din punct de vedere al calittii.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 2 of 160

d) Durat critic de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat temperatura critic de maturizare. 1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de temperatur ce trebuiesc realizate pentru asigurarea calittii lucrrilor, rezult conform pct. 1.7: a) Regimul termic critic la executie", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic pe perioada de executie. b) Regimul termic critic de maturizare", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic. Regimurile termice critice, prin care se asigur calitatea corespunztoare lucrrilor, se evidentiaz n proiectul anual de organizare a activittii pe timp friguros. Clasificarea lucrrilor de constructii executate pe timp friguros. Nivel de asigurare 1.9. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente acestora se clasific din punct de vedere al influentei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calittii lor n: a) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic att la executie ct si n perioada de maturizare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimurile termice critice, att la executie ct si n perioada de maturizare; ex: lucrri realizate prin procedee umede. b) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor metalice, montarea geamurilor etc. c) Lucrri a cror calitate nu este influentat de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucrri de dulgherie, spturi

etc.

1.10. Influenta factorilor climatici se manifest si asupra unora dintre lucrrile de la pct: 1.9. c prin cresterea dificulttii de executie, care determin adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: sparea pmnturilor umede, nghetate. 1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifest asupra tuturor lucrrilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin: a) Scderea randamentului muncitorilor si masinilor. b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul de accidentare prin alunecare si cdere de la nltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a zpezii; pericolul surprii malurilor la spturi n abataje; pericolul de electrocutare ca urmare a acoperirii instalatiilor electrice cu zpad si a cresterii umidittii etc. c) Degradarea prin nghetare a unor materiale n timpul depozitrii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilor umplute cu ap. d) Deteriorarea sub actiunea vnturilor puternice si a zpezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc. e) Alterarea temporar a unor materiale prin nghetarea superficial si formarea de bulgri: agregate pentni betoane, mortare. f) nzpezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a drumurilor sau chiar a ntregului teritoriu al santierului. Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate n anumite limite (pct. a) iar altele pot fi prevenite total (pct. b; c; d) sau partial (pct. c;f) prin msuri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros. 1.12. n vederea rationalizrii efortului economic de aplicare a msurilor prescrise pentru realizarea calitti lucrrilor se adopt, la organizarea executrii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare". Se ntelege prin nivel de asigurare" temperatura minim a aerului exterior, msurat conform pct. 1.3, pentru care se

proiecteaz msurile menite s asigure calitatea lucrrilor executate. La organizarea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, n functie de: regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic; importanta lucrrilor; efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea msurilor prin care se realizeaz regimul termic critic.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 3 of 160

1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior msurat conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critic, admis drept valoare minim pentru executarea unei lucrri, rezult urmtoarele: a) lucrrile se pot executa fr msuri speciale dac temperatura efectiv a aerului exterior este superioar celei critice; b) lucrrile se pot executa numai dac se iau msurile specifice prin care se asigur regimul termic critic, dac temperatura efectiv a aerului exterior este superioar nivelului de asigurare si inferioar celei critice; c) lucrrile nu se pot executa, deoarece msurile prevzute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dac temperatura efectiv a aerului exterior este inferioar nivelului 1.14. n legtur cu adoptarea ct mai judicioas a nivelurilor de asigurare se precizeaz urmtoarele: a) Pentru depozitarea materialelor a cror calitate este influentat de regimul termic trebuie s se prevad n mod obligatoriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prevzut n STAS 6472/2-73 pentru zona climatic n care este amplasat santierul. b) Pentru lucrrile bazate pe procedee umede, la care nu se prevede nclzirea n perioada de maturizare critic (metoda conservrii cldurii), trebuie s se adopte drept nivel de asigurare o temperatur inferioar cu cel putin 5 temperaturii adoptate drept C nivel de asigurare pentru perioada de executie. n anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la executarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente, analizate n partea a II-a a Normativului, cap. 6...18, inclusiv schema explicativ pentru interpretarea variatiei temperaturii aerului exterior n raport cu temperatura critic si cu nivelul de asigurare. Pentru structurile calculate la variatii de temperatur determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritate fat de cele generale, din prezentul Normativ. Proiectarea executrii lucrrilor pe timp friguros 1.15. Lucrrile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezult din Proiectul de organizare a santierului" si din graficul de esalonare a investitiei elaborate conf. pct. 16 si 20 din Continutul cadru al proiectului de executie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie s evidentieze n acest scop, pentru lucrrile de constructii-montaj si instalatiile aferente, acele stadii fizice, la nceperea si respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este conditionat realizarea lui. b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea n perioada conventional de timp friguros a unor lucrri de constructiimontaj si a instalatiilor aferente se acoper din Devizul general partea I, cap. 10 b si partea a IlI-a, cap. 13, tinnd seama si de precizrile din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4. c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie s fie corelate ntre ele pentru a se asigura calitatea lucrrilor programate a fi executate n perioada conventional de timp friguros n conditiile prevzute la cap. 4 Msuri de folosire rational a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros". 1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucrrilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente n perioada de timp friguros se detaliaz ntr-un Proiect anual de organizare a activittii pe timp friguros" care se elaboreaz conform prevederilor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17. Modificrile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la pct. 1.15 trebuie s aib avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice dect cele recomandate n prezentul normativ pentru asigurarea calittii lucrrilor dac respect msurile prevzute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic. 2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITTILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ N PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MSURI 2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente trebuie s se ia din vreme o serie de msuri tehnico-organizatorice, care se refer la urmtoarele probleme principale: amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor; constructiile speciale de santier; instalatiile si retelele de santier; depozitarea si conservarea materialelor; utilajele si mijloacele de transport; instalatiile de nclzire tehnologic si utilitar; nregistrri de date meteorologice necesare santierului; prevenirea si stingerea incendiilor; protejarea obiectelor sistate.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 4 of 160

Amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor 2.2. Problemele din aceast grup de msuri se refer la: a) amenajarea si ntretinerea continu a drumurilor de acces, cilor de circulatie, platformelor si punctelor de stationare sau parcare auto, a intrrilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc. b) asigurarea posibilittilor de ndeprtare rapid a apelor de suprafat si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe lng constructii, drumuri si n general de pe ntregul teritoriu al santierului; c) asigurarea din timp a panourilor contra nzpezirii (para-zpezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curtire a zpezii (pluguri de zpad, buldozere, lopeti) si de spargere a ghetii (trncoape, topoare, baroase, spituri etc). Pentru perioadele cu ninsori abundente se va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dezpezire astfel ca s se asigure functionarea lor si n timpul noptii. La santierele instalate pe terenuri cu denivelri pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros evacuarea zpezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre cldiri; d) asigurarea curteniei generale a santierului si ndeprtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, a pmntului n exces provenit din spturi etc.; e) strngerea n figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier; se vor prefera figurile de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin n interiorul lor un procent ridicat de materiale nenghetate; f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, n grosime de 20...30 cm, afar de cazul cnd durata de depozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare: g) confectionarea si montarea de panouri pentru nchiderea provizorie a golurilor de usi si ferestre la obiectele n interiorul crora urmeaz a se executa lucrri n timpul friguros; h) umplerea cu pmnt a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi, pentru a grbi ndeprtarea apelor de suprafat de lng fundatii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai apropiate; i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce lipsesc, precum si nlocuirea trusilor si mprejmuirilor de trasare insuficient ngropate, cu altele corespunztoare; j) corectarea profilului santurilor si spturilor ce nu vor putea fi umplute naintea periodei de timp friguros, prin reducerea nclinrii talazurilor dac pmntul este sensibil la nghet-d ezghet; k) astuparea sau acoperirea golurilor existente n elementele de beton, turnate sau depozitate n pozitie orizontal, pentru a se mpiedica colectarea apei sau zpezii, care prin nghetare poate provoca, degradarea elementelor. 2.3. Pentru a se preveni dificulttile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori n cursul unui sezon friguros, conducerile brigzilor si ale punctelor de lucru vor stabili msurile care s asigure continuarea nestingherit a activittii si pe timp de dezghet. n acest sens se vor efectua: a) aprovizionarea din timp a cantittilor necesare de materiale antiderapante (rumegus, nisip, zgur etc.); b) asigurarea materialelor de ntretinere a drumurilor (bolovani, piatr brut, pietris, piatr spart, plci de beton etc.) si executarea lucrrilor necesare pentru mentinerea drumurilor n bun stare de circulatie; c) verificarea zilnic a stabilittii tuturor stivelor de materiale si piese - mai ales a celor ce transmit presiuni mari terenului pe care sunt depozitate - si consolidarea acestora si a stivelor n caz de nevoie; d) curtirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora mpotriva prbusirii; e) colectarea apei provenit din topirea zpezii si evacuarea acesteia n afara zonelor respective; oriunde este necesar si posibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prevzute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea, se va prevedea curtirea gurilor de intrare n conducte; f) verificarea si curtirea permanent a conductelor de ap si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentru a se preveni plesnirea lor datorit nghetrii apei si noroiului din interior; g) asigurarea din timp a stabilittii si integrittii elementelor de constructie, materialelor, utilajelor etc, situate n zone amenintate de inundatii, spre a nu fi degradate sau deplasate de ctre sloiuri sau de ctre apele mari; h) instalarea sub soproane frpereti afierstraielor circulare* a usctoarclor de orice fel si cu orice destinatie, n afara celor cu conditii de temperatur sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie i) verificarea silozurilor si buncrelor pentru lianti si aditivi, n ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor; j) verificarea tuturor tablourilor, ntreruptoarelor si dispozitivelor electrice de pornire de ctre electricienii santierului si luarea msurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de atingere, datorit umidittii crescute n perioadele de dezghet ;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 5 of 160

k) controlarea minutioas si permanent a cilor de rulare la instalatiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la aparitia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar cile de rulare vor fi reglate corespunztor; n acest sens, cile de rulare instalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie s fie supravegheate atent, ndeprtndu-se zpada dintre sine si controlndu-se dac nu s-a produs noroi; ndeprtarea zpezii se va face si preventiv n perioadele cu temperaturi mai sczute, prin mturarea zpezii pe o ltime de cel putin 2 m de la fiecare sin; prevederea de mai sus este valabil nu numai pentru cile de rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. Pentru asigurarea capacittii depline de frnare a macaralelor la temperaturi n jur sau sub 0 trebuie s se dispun, de-a C, lungul traseului cii de rulare, mici depozite de nisip care va fi mprstiat pe sine; l) verificarea stabilittii esafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice asezate pe tlpi etc, lundu-se msurile necesare de ndeprtare a deficientelor imediat dup constatarea acestora; verificarea mbinrilor si a punctelor de solidarizare se va face n mod special n timpul pauzelor mai lungi n activitate; la esafodajele alctuite din tevi metalice, se vor verifica suprafetele-de rezemare ale stlpilor si soliditatea legturilor si cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4. n aceast grup se cuprind: a) constructiile pentru adpostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncrele din interiorul lor; b) podestele si puntile de trecere; c) rampele de splare a autovehiculelor; d) scrile fixe, platformele descoperite, planurile nclinate etc. Pe timp friguros toate constructiile si amenajrile de acest fel care se afl n contact cu aerul vor fi curtate permanent de zpad si de gheat. Pe platformele si pe cile de circulatie de orice fel se vor presra materiale antiderapante. Instalatii si retele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu ap, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termic etc. a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin ngroparea lor n pmnt, iar portiunile de conducte expuse n aer liber se vor proteja prin nfsurarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice n vigoare. n punctele joase ale retelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fntnile cu jet pentru but ap vor fi prevzute cu dispozitive de nchidere si golire a racordurilor de ap pe timp friguros. Hidrantii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu paie, vat de sticl sau mineral, rogojini, saci etc, bine legati cu srm, pe toat portiunea expus nghetului. b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se pot depune la gurile de intrare. c) Retelele electrice de lumin si fort se vor revizui amnuntit, acordndu-se o atentie special acelor prti de instalatii, la care, n caz de defect, accesul pentru efectuarea de interventii n conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. Se vor revizui retelele de iluminat n scopul asigurrii nivelurilor de iluminare artificial prevzute de normativul PE. 136 - 80, cu respectarea conditiilor de utilizare rational a energici electrice att pentru lucrri exterioare ct si pentru cele interioare. Se vor revizui cu deosebit atentie msurile de protectie contra electrocutrilor pe santier, instalatiile de legare la pmnt, si la nul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redus etc, pentru a corespunde prescriptiilor tehnice n vigoare. d) La retelele termice, care servesc pentru transportul cldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru sau de protejare a lucrrilor, se vor lua msuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de cldur pe traseu, astfel c la punctele de utilizare a cldurii s se asigure temperaturile prescrise, corespunztoare specificului lucrrilor; izolarea conductelor se va realiza n conformitate cu prescriptiile tehnice n vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6. Toate materialele ce se folosesc n perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat evitndu-se zonele nghetate sau umede precum si zonele care s-ar putea umezi ulterior. n mod special se va asigura mentinerea n stare uscat prin adpostire sau acoperire a urmtoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat sau granulat, filerul, profilele metalice cu pereti subtiri, materialele termoizolatoare b.c.a, vat mineral polistiren, expandat, plcile aglomerate PAL, PFL), lamelele de parchet, foliile bitumate, tmplrie din lemn, geamurile, precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub actiunea umidittii. Materialele si substantele combustibile se vor depozita n spatii special amenajate; este interzis depozitarea lor n interiorul constructiilor n curs de executie. 2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plci si tevi din mase plastice, acceleratorii pentru ntrirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 6 of 160

Spatiile nchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si nclzite corespunztor conditiilor impuse de prescriptiile tehnice pentru materialele depozitate, nefiind ns permis nclzirea cu flacr deschis sau aparate sub tensiune de tip resou. 2.8. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucrrilor si altor activitti anexe se vor folosi, n general, urmtoarele substante, materiale auxiliare si dispozitive; adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19; sare industrial pentru mprstiat pe scri, podeste, schele etc.; serpentine si recipiente metalice pentru nclzit ap sau alte lichide. Pentru protejarea termic a lucrrilor, att n timpul executiei ct si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace speciale care se aprovizioneaz nainte de aparitia frigului si se depoziteaz, respectiv se utilizeaz, astfel nct s nu poat constitui surse de incendii; dintre acestea se mentioneaz: carton bitumat sau mpslitur din fibre de sticl bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen; rumegus, talaj, paie, vat de sticl sau vat mineral, sub form de saltele sau psl mineral; panouri termoizolante pentru nchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte, pentru compartimentri de coridoare sau alte ncperi etc.; cabane sau gherete prefabricate, cu sau fr pardoseal din lemn sau alt material, pentru protectia local a lucrrilor, aparate sau utilaje mici; corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 2.9. Se vor prevedea msuri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor n conformitate cu prevederile din Normativ U 6-78. 2.10. La rcirea cu ap a masinilor de fort - n special a motoarelor cu ardere intern si a compresoarelor - apa de rcire va fi prenclzit la temperatur mic (circa +20 pentru pornirea motoarelor; la ncetarea lucrului apa va fi evacuat. C), Sistemul de rcire se va prenclzi de mai multe ori cu ap cald, nainte de a fi umplut cu ap fierbinte (65 C). 2.11. Pentru asigurarea parcrii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, n bazele de masini si utilaje, platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii asemntoare, destinate special parcrii autovehiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie s permit n caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie. 2.12. nainte de punerea n functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie dac elementele de actionare (senilele, lanturile, crligele de tractiune etc.) nu sunt nghetate; n acest caz ele vor fi nclzite prin procedee care s nu foloseasc flacr deschis. 2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejat preventiv contra nghetului, prin acoperirea cu un strat subtire de sare industrial. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curtat. 2.14. Utilajele tehnologice ce nu necesit depozitarea n spatii nchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. Utilajele care au venit n contact cu materiale umede, cum sunt: aparatele de torcretat, cele de sudare autogen, masinile de frecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi curtate de resturile de materiale si splate nainte de depozitare. Instalatii de nclzire 2.15. Pentru necesittile de nclzire tehnologic si utilitar prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea n proiectul organizrii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalatii, dimensionate corespunztor cantittilor de cldur cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii la maximum a combustibilului si n special a hidrocarburilor. Sistemul de nclzire se va alege astfel nct s corespund si din punct de vedere al pericolului de incendiu, n ce priveste destinatia si gradul de rezistent la foc al constructiilor, respectndu-se n acest sens Normativul P 118-83 privind protectia mpotriva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii tehnice referitoare la utilizarea instalatiilor locale de nclzire. Se va acorda o atentie deosebit protejrii elementelor de constructie combustibile fat de prtile calde ale sistemelor de

nclzire.

Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de nclzire pe toata durata lor de functionare efectiv, inclusiv n perioadele situate n afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesittile de nclzire se vor determina att pentru activittile aferente proceselor de lucru programate n timpul friguros, ct si pentru nclzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si ncperi din santier (camere n care se execut lucrri

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 7 of 160

de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sli de dusuri, cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor de interventie n caz de incendiu etc). Activitatea meteorologic de santier 2.17. Trusturile si ntreprinderile de antrepriza general au obligatia s asigure fiecrei unitti din subordine conditiile necesare pentru organizarea si functionarea continu, pe durata timpului friguros, a unei activitti meteorologice de santier. Rspunderea pentru desfsurarea acestei activitti revine la trust sau ntreprindere directorului tehnic cu resortul productie sau unui cadru cu functie echivalent, iar la unittile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare si urmrirea productiei si de responsabilii laboratoarelor. 2.18. Activitatea meteorologic de santier se desfsoar zilnic fr nici o exceptie, pe toat perioada de timp friguros - din localitatea unde se afl situat santierul, a crei durat se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea meteorologic se va extinde n mod preventiv si pe cte un interval suplimentar de 15 zile nainte si dup perioada conventional de timp friguros, definit la pct. 1.6. 2.19. Activitatea meteorologic pe santier se refer la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Institutul Meteorologic Central att pe perioade scurte (o zi sau o sptmn), ct si pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul vnturilor (directia, intensitatea, viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie, lapovit, ninsoare, perspective de formare a poleiului), att n timpul zilelor ct si a noptilor respective. La santierele izolate, situate n regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace de informare, transmiterea previziunilor zilnice se va face telefonic prin grija sefului serviciului programare, lansare si urmrirea productiei al ntreprinderii sau trustului. 2.20. Pentru nregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din spatiile de lucru, precum si a temperaturii agregatelor, mixturilor, betoanelor si mortarelor, fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare. 2.21. Toate temperaturile msurate zilnic, mpreun cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arta directia, intensitatea si durata lor, vor fi nregistrate n documentele de evident precizate la cap. 5. 2.22. Pentru santierele asezate lng cursurile de ap cu nivel variabil - cum este cazul lucrrilor de poduri, baraje, regularizri de ruri, consolidri de maluri etc. - activitatea meteorologic se va completa cu date hidrologice. Protectia si igiena muncii 2.23. Conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporit a msurilor de protectie si igien a muncii tinnd seama de gradul sporit de periculozitate pe care l prezint continuarea activittii de constructii pe timp friguros. n acest sens se vor respecta, att la elaborarea proiectului anual de lucru pe timp friguros (pct. 3.2) ct si n timpul executrii lucrrilor, prevederile din: - Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, cu ord. nr. 54/1975 si de Ministerul Snttii cu Ord. nr. 60/1975: - Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. nr. 12-33/D-1980. La nceputul perioadei de timp friguros, definit conform pct. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de lucru la care se continu activitatea se vor efectua n mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de timp friguros, care se vor repeta ori de cte ori se schimb conditiile de desfsurare a lucrrilor. Instructajele se vor referi att la normele generale ce trebuie respectate pe timp friguros ct si la cele specifice capitolelor de lucrri analizate n partea a II-a a Normativului (cap. 6...18). Unittile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securittii muncii specifice acestora. Prevenirea si stingerea incendiilor 2.24. n afar de obligatiile curente prevzute n normativele si celelalte reglementri oficiale n vigoare, referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor, conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urmtoarele msuri suplimentare: a) interzicerea depsirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare - att ca valoare ct si ca durat; b) interzicerea oricror focuri deschise - att n interior ct si n aer liber - care nu sunt ordonate si controlate de ctre organele de conducere ale punctului de lucru; n locurile ce prezint pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz de permis de lucru cu foc si cu respectarea msurilor specifice stabilite pentru fiecare caz n parte; c) asigurarea cantittilor de ap necesar, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor, a conductelor, furtunurilor etc, precum si a numrului prescris de panouri de incendiu, echipate complet cu stingtoare, nisip, unelte,

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 8 of 160

furtunuri etc, si plasate corespunztor pe teren; se vor lua n acest sens msuri de protectie a acestora mpotriva nghetului si de ntretinere n conditii de functionare corespunztoare; d) interzicerea utilizrii sobelor si burlanelor metalice n interiorul constructiilor de lemn (baracamentelor), precum si controlarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile si la sobele din zidrie precum si n jurul racordrii acestora si repararea imediat a defectiunilor constatate; e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund normativelor n vigoare si a folosirii, n general, a resourilor; f) interzicerea amenajrii n interiorul constructiilor de baz, n curs de executie, a unor baracamente din materiale combustibile sau spatii pentru depozitarea si pstrarea de substante si materiale combustibile; g) protejarea mpotriva nghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte mijloace de interventie n caz de incendin; h) asigurarea n permanent a accesului masinilor de interventie n caz de incendiu la sursele de ap (rezervoare, bazine, hidranti exteriori etc.); i) dotarea santierului cu mijloace de alarm n caz de incendiu (toac metalic, sirene etc); j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de munc pentru depistarea si nlturarea imediat a oricror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii; k) intensificarea instructajelor periodice ale ntregului personal, la intervale mai dese dect n restul anului. Protejarea obiectelor sistate 2.25. La obiectele la care se sisteaz activitatea de executie n timpul iernii, santierul este obligat s ia msuri de protejare contra timpului friguros n asa fel nct s fie asigurate conditii pentru conservarea calittii lucrrilor executate si reluarea normal a activittii, fr cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri. n acest sens: a) spturile la gropile de fundatii se vor ntrerupe cu minimum 0,50 m nainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpri; gropile pentru fundatii de stlpi se vor acoperi pentru ca apa s nu poat ptrunde n ele; b) dac fundatiile sunt deja executate se va degaja zpada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturile de pmnt respective, asigurndu-se si scurgerea apei la santurile principale de colectare sau la canalizarea santierului ; c) zidriile peretilor vor fi executate numai pn la centura nivelului aflat n lucru, peste care se va aplica un acoperis provizoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de nchidere a golurilor la toate usile exterioare si ferestrele fiecrui etaj; atunci cnd, pn la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al cldirii, se va monta acoperisul definitiv; d) ncepnd din ziua sistrii activittii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate n el toate msurile de paz si securitate necesare pn la reluarea lucrului. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS 3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor pn cel trziu la data de 15.09. a anului curent. Proiectul se supune aprobrii conducerii unittii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea ncadrrii n devizul general al investitiei pentru care se execut lucrarea. Programul de msuri pentru perioada de timp friguros 3.2. n vederea elaborrii proiectului anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducerea antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum si a consultrii responsabililor si pe resoarte sau probleme, programul msurilor pentru perioada de timp friguros. La unittile unde exist subantreprize, programul va fi ntocmit cu participarea delegatilor acestora. La elaborarea acestui program se va tine seama de urmtoarele : - crearea n timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucrrilor ce urmeaz a fi executate; - nchiderea definitiv sau provizorie a spatiilor n care se va desfsura activitatea; - nclzirea spatiilor de lucru n conditiile legale; - amenajarea si ntretinerea cilor de circulatie, platformelor, rampelor etc., prevzndu-se curtirea si presrarea lor cu materiale antiderapante; - asigurarea de spatii corespunztoare de cazare.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 9 of 160

Programul astfel ntocmit este preluat n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros si dup aprobare devine obligatoriu pentru antrepriz. Elaborarea programelor, continnd msuri concrete, termene si responsabili de ndeplinire, va fi ndrumat si coordonat de ctre unitatea tutelar, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, s se poat asigura si controla realizarea din vreme a conditiilor necesare pentru continuarea activittii la fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse n programul de msuri sunt urmtoarele: - obiectele ce se vor ncepe, vor continua sau se vor termina n perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investitiilor aprobate; - evidentierea lucrrilor ce urmeaz a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realizrii lor pe timp friguros, cu precizarea cantittilor si esalonrii lor; - rezolvarea, n conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare si distribuire a materialelor necesare activittii de executie a obiectelor de constructii precum si activittii din unittile de productie auxiliar; - extinderea utilizrii elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea cimenturilor cu ntrire rapid, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficient sporit; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtarea si ieftinirea executiei si permit ca lucrrile s ating mai repede calittile prescrise; - asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termic a lucrrilor de baz; - asigurarea, verificarea, adpostirea, ntretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate activittii pe timp

friguros;

- realizarea instalatiilor definitive si punerea lor n functiune prin racordarea la centralele provizorii de santier, mpreun cu retelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea cldurii la punctele de lucru, n conditiile precizate la cap. 4; - asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesittile tehnologice si cele utilitare, din santier, a explozibililor, lubrefiantilor etc, n sortimentele si cantittile corespunztoare specificului si volumului productiei planificate; - redistribuirea sarcinilor si activittilor necesare pentru dezpeziri, dezghetri, protectie termic a lucrrilor etc, potrivii cantittilor de lucrri programate si esalonrii calendaristice a acestora; - pregtirea si instruirea special - introductiv si periodic - a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea; - dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santier cu mijloacele de protectie si de interventie necesare n cazuri de incendiu, inundatii, prbusiri de teren etc; - organizarea activittii meteorologice prin laboratorul de santier, constnd din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente, asigurarea de termometre speciale pentru msurarea temperaturilor materialelor si mixturilor, organizarea sistemului de informare previzional si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier. 3.4. Realizarea programelor de msuri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora, n timpul aplicrii lor pe teren, va fi controlat de ctre un colectiv care se va nfiinta unitatea de antrepriz general sub conducerea directorului tehnic cu urmrirea productiei sau a unui cadru cu functie echivalent - si n care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitti care au sarcini n executarea lucrrilor pe timp friguros. Programarea lucrrilor de baz pentru timpul friguros 3.5. Lucrrile de baz ce urmeaz a fi prevzute n graficele de executie pe timp friguros se vor programa n conformitate cu prevederile cap. 4 privind Msuri de folosire rational a energiei si combustibilului". 3.6. Programul lucrrilor de baz va contine cantittile totale de executat la fiecare categorie de lucrri a unui obiect, ct si esalonarea calendaristic respectiv pe toat perioada de timp friguros, pn la realizarea cantittilor si eliberarea echipelor de lucru si a mijloacelor de productie angajate la acest obiect. 3.7. Programul lucrrilor de baz va fi adus din timp la cunostint celor responsabili de realizare att prin expunerea si prelucrarea lui n sedinte de productie, ct si prin aplicarea lui la obiectul respectiv. Continutul proiectului anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros se compune din urmtoarele piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de ncadrare n graficul generai si n programul anual si va justifica din punct de vedere tehnico-economic modificrile intervenite n volumul de lucrri a cror executie se continu sau se ncepe pe perioada de timp friguros, precizndu-se conditiile avute n vedere la ntocmirea programului (durata de timp friguros n functie de situatia local, de date statistice si de previziunile meteorologice, temperaturile minime si adncimilc maxime de nghet prevzute, mijloace ce vor fi folosite, etc). Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor adoptate pentru amenajrile, instalatiile, dispozitivele ctc, necesare aplicrii metodelor speciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 10 of 160

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la pct. 3.1-3.5. c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucrrilor pentru care temperaturile critice prevzute n Normativ, trebuie s se realizeze prin tehnologii sau msuri speciale. d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucrrilor pe timp friguros n conformitate cu prevederile Legii 9/1980 si a Normativului P 91-83. e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului n care se vor indica amenajrile, constructiile, retelele si instalatiile speciale necesare executrii lucrrilor n perioada de timp friguros; dac se consider necesar, se vor mai ntocmi si urmtoarele piese: - schitele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind amenajrile, dispozitivele etc, necesare aplicrii unor metode speciale la executarea lucrrilor pe timp friguros; - planul de sistematizare pe vertical a terenului santierului, care s rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghetii si zpezii si a celor din precipitatii sau infiltratii, precum si amenajarea corespunztoare a cilor de transport pentru perioada de timp friguros; - esalonarea necesarului de forte de munc pentru perioada de timp friguros, care se ntocmeste pe baza graficului general de esalonare a executrii lucrrilor, tinndu-se seama de productivitatea micsorat a muncitorilor n aceast perioad precum si de activittile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarn. 3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie s conlucreze strns la stabilirea tuturor msurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmrindu-se si respectarea de ctre constructor a termenelor legale de precizare cu anticipatie a necesittilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport si forte de munc, de ncheiere a contractelor de furnizare etc. 4. MSURI DE FOLOSIRE RATIONAL A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR PE TIMP FRIGUROS 4.11. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice de esalonare a investitiilor care s asigure continuitatea activittii organizatiilor de executie n conditiile prevzute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ce expliciteaz prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. 62/1982) fr nclcarea prevederilor din prezentul Normativ privind asigurarea calittii. n acest sens: a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucrrilor de constructii sau instalatii care necesit pentru asigurarea calittii msuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form de hidrocarburi; b) se interzice executarea pe timp friguros a mbrcmintilor asfaltice la drumuri; lucrrile de reparare a drumurilor cu mbrcminti asfaltice ce pot executa si n perioada de timp friguros mimai cu tehnologii la rece si cu mixturi stocate. 4.2. Pentru asigurarea calittii lucrrilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nominalizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, la propunerea temeinic fundamentat a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at municipiului Bucuresti. 4.3. Pentru alte obiective dect cele precizate la pct. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai lucrri n spatii nchise sau acele lucrri exterioare care nu necesit consumuri de combustibili pentru nclzire. a) Se vor avea n vedere pentru a fi executate pe timp friguros: spturi, constructii din lemn sau metalice, montri de elemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, "montri de utilaje, lucrri subterane, retele, fundatii si compactri de adncime, nvelitori, lucrri de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie n atelierele bazelor de productie, lucrri de reparare a drumurilor cu mbrcminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc. b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucrri ce se executa prin procese umede ca: turnri de betoane (cu exceptia celor prevzute la pct.a), tencuieli, pardoseli, zugrveli, placaje, mbrcminti rutiere cu lianti hidraulici, mbrcminti asfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. a) si altele. c) Se interzice folosirea, combustibilului pentru nclzirea spatiilor de lucru, dac acesta foloseste exclusiv executrii lucrrilor de constructii-montaj. 4.4. Se excepteaz de la prevederile pct. 4.3. b si c lucrrile la care se folosesc pentru nclzire pe timp friguros resurse energetice secundare rezultate din procesele de fabricatie ale unor obiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice surse de energii neconventionale. 4.5. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea executantului cu documentatie si mijloace tehnicomateriale de productie, astfel ca nici unul, din obiectele a cror executie este prevzut n sezonul clduros s nu ntmpine ntrzieri de natur s-i prelungeasc executia si n perioada de timp friguros. 4.6. n cazul obiectivelor ce se ncadreaz n conditiile mentionate la pct. 4.4, prevzute cu central termic si instalatii proprii de nclzire central, se va prevedea n graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si instalatii, astfel ca ele s poat intra n functiune, fie si cu capacitate redus nainte de aparitia sezonului friguros n zona n care este situat santierul.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 11 of 160

4.7. n ntreaga perioad de timp friguros lucrrile de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap. 8. Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta tehnic necesar adaptrii regimurilor termice prevzute n proiectul de organizare, la conditiile efective de realizare pe timp friguros a lucrrilor. Se va evita executarea n perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton, turnate monolit, care necesit msuri dificile si prelungite de protejare termic. 4.8. Antrepriza va lua msuri care s asigure, pentru fiecare brigad, functionarea n sezonul friguros a unor sisteme organizate de folosire a cldurii, energiei si combustibilului, att pentru nevoile productiei ct si pentru activitatea administrativ si social cultural. Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin att msurilor de economisire a energiei ct si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. 4.9. Conducerile antreprizelor si brigzilor vor veghea cu strictete la utilizarea ct mai economicoas a iluminatului de interior si de exterior, reducndu-l la strictul necesar, att ca intensitate ct si ca durat. 5. EVIDENTA ACTIVITTII PE TIMP FRIGUROS 5.1. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucrrilor executate n perioada de timp friguros urmrindu-se n mod special realizarea calittii acestora. 5.2. n vederea evidentierii conditiilor climatice generale n care s-au desfsurat lucrrile, se va institui pentru perioada conventional de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de beton, baz de productie, etc., un registru meteorologic n care se vor nregistra zilnic: a) temperatura acrului, msurat n conditiile precizate la pct. 1.3.; b) regimul vnturilor (directie, intensitate, durat); c) precipitatiile (ploaie, lapovit, ninsoare - intensitate, durat); d) starea terenului (nenghetat, uscat, noroios, nghetat cu sau fr polei, nzpezit, etc); e) nivelul apei curgtoare - numai la punctele de lucru din vecintatea acestora si numai n perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calittii lucrrilor de betoane si mortare se va efectua n conformitate cu Sistemul de evident n activitatea de control tehnic al calittii constructiilor", cu urmtoarele precizri: a) Se vor completa cu deosebit grij datele specifice perioadei de timp friguros prevzute -n formularele tipizate si anume: - bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), n care se nregistreaz pe verso temperatura mediului si cea a betonului n momentul descrcrii din mijlocul de transport; - condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) - nregistreaz temperatura aerului exterior (col. 6) si cea a betonului (col. 7) la terminarea punerii n oper, precum si modul de protejare a betonului n col. H (Evenimente intervenite n timpul betonrii). n col. 12 se va nregistra n cazul controlului calittii betonului prin gradul su de maturizare, numrul fisei pentru controlul gradului de maturizare care nlocuieste n acest caz buletinul de ncercri nedistructive. 5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare MK, sau a gradului de maturizare pentru decofrare M (Anexa B ) se 2 ntocmeste la punctul de lucru prin nregistrarea temperaturilor msurate conform prevederilor din cap. 8, pct. 8.26 si calculul direct n fis a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20 conform indicatiilor din anexa B, pct. 2. C, 5.5. Controlul si evidenta calittii lucrrilor de sudur executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilor din prescriptiile tehnice specifice, din conditiile tehnice speciale si din Sistemul de evident n activitatea de control tehnic al calittii constructiilor", folosindu-se formularele: - proces verbal de prelevare probelor de sudur ( Cod 9-12-102/b); - proces verbal de receptie a lotului de armturi sudate ( Cod 9-11-101-e) n aceste documente se va face n mod expres mentiunea c verificrile se refer la lucrri executate pe timp friguros. De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine n mod explicit mentiunea c acestia sunt autorizati a executa suduri pe timp friguros n conditiile prevzute de prescriptiile tehnice specifice. [top]

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 12 of 160

PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI6. LUCRRI DE PMNT Indicatii generale 6.1. Stabilirea msurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrrilor de pmnt la orice obiect trebuie s fie precizat prin proiectul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unittii de executie trebuie totodat s tin seama de situatia climatic real din perioada executrii lucrrilor de pmnt. 6.2. Proiectantul va adopta adncimea de nghet, conform prevederilor din STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet". Dac localitatea n care se afl santierul nu figureaz n lista localittilor din standard, se va adopta adncimea de la localitatea cea mai apropiat, mentionat n list. n cazuri de dubiu, adncimea de nghet se va stabili prin sondaje la fata locului. Pentru sparea stratului de pmnt supus nghetului se poate adopta fie metoda protejrii preventive fie aceea a afnrii stratului nghetat. Protejarea preventiv a pmnturilor contra nghetului 6.3. Msurile ce trebuie luate n acest scop, sunt urmtoarele: a) Acoperirea suprafetei pmntului cu vreascuri, paie, gunoi, blegar, stuf, rogojini, talas, turb, zgur etc. Acestea vor fi ndeprtate numai n ziua sprii si numai pe portiunea strict necesar pentru acest lucru, n functie de mijloacele de spare folosite si de intensitatea frigului. b) Mentinerea stratului de zpad depus pe pmnt si chiar favorizarea ngrosrii lui la ninsorile urmtoare folosind, dac este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pmnt etc. care s usureze nzpezirea. nltimea gardurilor, panourilor si digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe mai multe rnduri paralele, la distante de 4...7 m sivor fi orientate perpendicular pe directia vnturilor dominante. n cazul n care se produc ninsori stratul existent de zpad va fi acoperit cu materialele artate la lit. a. c) Acoperirea cu frunze, taias, rumegus etc, pentru protejarea fundului santurilor sau gropilor de fundatie, la care executarea spturilor s-a sistat sau a ajuns la cota final nainte de aparitia frigului si urmeaz a se executa celelalte lucrri (pozarea de conducte, turnarea betonului etc). Grosimea minim, n metri, a stratului termoizolant h" se determin cu formula: (6.1)

H - reprezint adncimea maxim local de nghet, n m; k este un coeficient n functie de natura terenului si aceea a materialului termoizolant, avnd valorile din tabelul 6.1. d) n cazul n care terenul care urmeaz a fi spat este acoperit cu tufisuri, arbusti etc, aceast vegetatie favorizeaz retinerea zpezii, astfel c terenul nu va fi defrisat dect n ziua cnd ncepe executarea spturilor, si numai pe portiuni minime, strict necesare lucrului. Tabelul 6.1. Valoarea coeficientului k" pentru: Natura terenului Zgur frunze talas rumegus uscat Nisip pros Nisip argilos fin Argil nisipoas Argil Afnarea pmntului nghetat 3,3 3,1 2,7 2,2 3,2 3,1 2,6 2,1 2,8 2,7 2,3 1,9 2,0 1,9 1,6 1,3 umed 1,6 1,6 1,3 1,1 afnat 1,4 1,3 1,2 1,2 ndesat 1,12 1,08 1,06 1,00 Pmnt

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 13 of 160

6.4. Metoda se aplic la pmnturile nghetate pe adncime si const n spargerea si afnarea mecanic sau manual a stratului nghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie pstrarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adnci, n situatia cnd sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca nghetarea pmntului pe adncimi mai mari. a) Desfacerea stratului de pmnt nghetat pe cel mult 25 cm adncime se face de regul cu scarificatoare obisnuite. b) La grosimi de pmnt nghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere. Acolo unde situatia local permite, se pot utiliza excavatoarele cu cup, fr alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pmnturi nghetate pn la 40 cm adncime. Peste aceast adncime, se monteaz dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutti care, prin cdere odat cu sapa, pot desface straturi nghetate pn la 80 cm. 6.5. Atunci cnd grosimea stratului nghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie s se sape un strat gros de pmnt nenghetat, se recurge la dislocarea pmntului cu ajutorul explozibililor. Executarea spturilor pe timp friguros 6.5. Executarea spturilor se va ncepe imediat dup dezghetarea natural sau afnarea stratului superficial, astfel ca s se evite o nou nghetare a suprafetei lui, nainte de spare si n special nainte de turnarea unor fundatii. La spturile cu epuismente apa pompat va fi ndeprtat imediat, pentru a nu se forma gheat n jurul punctului de lucru. Utilajele pentru executarea spturilor pe timp friguros: excavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor trebui examinate cu atentie la terminarea sau ntreruperea lucrului curtindu-se de resturile de pmnt, ntregul sistem de transmisie si deplasare. Transportul pmntului pe timp friguros 6.6. Transportul pmntului spat pe timp friguros trebuie s se termine nainte de a ncepe s nghete. n acest sens se vor respecta la organizarea lucrrilor duratele disponibile prevzute n tabelul 6.2. Tabelul 6.2 Temperauta aerului ( C) -5 -10 - 15 Timpul de ncepere a nghetrii pmntului (minute) 90 60 50

Transportul pmntului trebuie fcut pe distante ct mai scurte, cu evitarea total a stationrii pe traseu a mijloacelor respective de transport. La transportul pmntului pe timp friguros, vehiculele se vor curta bine de pmnt dup fiecare descrcare. 6.7. Cile pe care se deplaseaz vehiculele de transport vor fi amenajate si ntretinute n mod special pentru lucrul pe timp

friguros.

a) Cile rutiere vor fi amenajate n msura posibilittilor si la cotele drumurilor interioare definitive, cu precizarea c acestea trebuie s aib o capacitate portanta corespunztoare traficului cu autocamioanele folosite la transportul pmntului. n functie de sensibilitatea la nghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatr, plci de beton

etc.

Canalizarea se va mentine n stare de functionare, iar n lipsa acesteia se va asigura scurgerea apelor prin santuri de suprafat. Suprafata carosabil va fi curtat de zpad si presrat cu materiale antiderapante. b) Cile ferate de transport vor fi ntretinute prin curtarea zpezii de pe traseu, n special n zona ramificatiilor si plcilor turnante care vor fi mentinute dezghetate prin presrare cu sare industrial, aprovizionat si depozitat n cantitti suficiente n zona acestora. Executarea umpluturilor pe timp friguros 6.8. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau manuale, n functie de specificul si volumul lucrrilor prevzute n proiect pentru perioada respectiv, dac se respect urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temperatura Durata

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 14 of 160

a.

Sparea, transportul, asternerea n umplutur si completarea pmntului nenghetat Sparea pmntului pentru asezarea n umplutur, din zone n care terenul nu este nghetat Asezarea pmntului de umplutur pe teren sau pe stratul inferior nenghetat

+1 C

Durata total de executie

b.

+1 C

Durata de spare

c.

+1 C

n momentul asternerii stratului

6.9. La executarea umpluturilor de pmnt pe timp friguros n spatii nguste se vor lua si urmtoarele msuri organizatorice: a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lundu-se msuri de protejare att a suprafetelor decupate ct si a celor realizate prin umplutur: b) toat activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie s fie concentrat pe portiuni mici de teren si s se desfsoare pe baza unei organizri ct mai judicioase, care s fie respectat cu rigurozitate; aceast activitate trebuie s se efectueze, pe ct posibil, fr ntrerupere, astfel c la sfrsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilit s fie complet terminat; se pot face unele ntreruperi locale de pe o zi pe alta numai n cazurile cnd exist certitudinea absolut c peste noapte nu vor interveni nici precipitatii, nici scderi periculoase de temperatur; c) la asternerea si compactarea pmntului se vor evita pe ct posibil pauzele n executie; asternerea pmntului se va face n straturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea lor; d) indiferent de temperatura aerului, lucrrile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de ap n corpul umpluturilor; e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie aprate prin santuri si diguri mpotriva splrii ce ar putea fi provocat de precipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat msuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs; f) umpluturile ntre fundatiile stlpilor izolati pentru care s-a fcut o sptur comun, umpluturile dintre fundatii si peretii spturii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu pmnt sau balast. 6.10. Compactarea pmnturilor asternute n umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu conditia ca operatia s nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovit, ninsoare), care modific mult umiditatea pmnturilor fat de cea optim necesar compactrii. Executarea rambleelor 6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate se enumer urmtoarele: a) evitarea folosirii n ramblee a pmnturilor coezive, recomandndu-se rocile pietroase, piatra brut sau spart, bolovanii, balastul, prundisurile, nisipurile si diversele varietti de pmnturi argiloase-nisipoase; n cazurile cnd folosirea pmntuilor coezive nu poate fi evitat, acestea trebuie s fie puse n lucrare cu un continut ct mai redus de ap, cci altfel apa din pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoas pentru stabilitatea rambleului; b) asezarea pmntului n rambleu se va face n straturi de grosime corespunztoare caracteristicilor utilajului de compactare; astfel ca s se asigure, imediat dup asternere, posibilitatea de nivelare si compactare; c) n cazul cnd executarea unui rambleu trebuie s fie ntrerupt, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - nainte de a se fi ajuns la cota final a rambleului, - asternerea unui nou strat de umplutur se va face numai dup ndeprtarea sau dezghetarea complet a stratului nghetat, cu precizarea c dac n urma dezghetrii rezult o cantitate de ap ce poate fi periculoas pentru lucrare, asternerea straturilor urmtoare va fi amnat pn la evaporarea apei sau dirijarea ei ctre canalizarea santierului; (d) materialul de umplutur va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pnzei freatice sau drenate; nu se vor pune n umplutur bulgri sau sloiuri de pmnt nghetat; acestea trebuie neaprat s fie sfrmate complet nainte de asternere; restrictia trebuie respectat cu extrem grij n special la rambleele de cale ferat si sosea, la digurile de pmnt ce suport presiuni, cum este cazul la stvilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, la diversele umpluturi de etanseitate la sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereurilor etc., chiar dac compactarea pmnturilor se face cu mijloace mecanice; e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu pmnt expus nghetrii vor avea o supranltare, peste nltimea dat n proiect, astfel c, prin tasare, care este mai pronuntat n conditiile de umiditate sporit, partea superioar a umpluturii s la ajung la cota final prevzut n proiect; aceast supranltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizeaz n proiectul lucrrilor programate pentru perioada de timp friguros; constructorul se poate orienta si dup datele informative din tabelul 6.3. potrivit naturii pmntului folosit n ramblee: Tabelul 6.3.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 15 of 160

Natura pmntului folosit n ramblee Pmnturi nisipoase, pietroase etc. Pmnturi argiloase, marne, etc.

Supranltarea n procente fat de nltimea final a rambleului prevzut n proiect 12% 15%

f) nici un rambleu nu se va executa, pe pmnt nghetat, deoarece baza lui devine nestabil n timpul dezghetului, putnd compromite omogenitatea si chiar stabilitatea ntregului rambleu; la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se aseaz rambleul s fie mentinut dezghetat conform pct. 6.3. sau s se astepte dezghetarea lui. natural. Procedee de compactare a umpluturilor 6.12. Compactarea se face n spatii nguste, folosindu-se maiuri obisnuite de min, maiuri electrice sau mecanice (tip broasc"), vibropile, plci vibratoare de compactat etc; n spatii largi compactarea trebuie s se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata neted autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri, etc.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si de eficient - si care se afl, n general, la dispozitia oricrui santier const n dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate n curs de executie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat n conditii organizatorice usoare, mai ales a lucrrile de drumuri, ci ferate, baraje de pmnt etc, se aplic, aproape cu aceeasi eficient, folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin ncrcarea lor cu pmnt sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prevzute cu senile (tractoare, buldozere etc). 6.13. Pentru lucrri de terasamente caracterizate prin cantitti, suprafete si nltimi mari se vor respecta si conditiile care rezult din caietele de sarcini sau documentatiile ntocmite de proiectantii de specialitate. 7. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI 7.1. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub nivelul terenului se vor lua msuri specifice, diferentiate pe grupe de lucrri, care s asigure respectarea urmtoarelor conditii: (vezi tabel pag. 40). Fundatii de suprafat 7.2. La executarea fundatiilor de suprafat (continue, tlpi izolate, radiere etc), este interzis asezarea lor pe teren nghetat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se mpiedica producerea de tasri inegale ale ansamblului fundatiei, evitndu-se astfel aparitia de solicitri suplimentare ce pot periclita constructia. Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucreaz n regim de vibratii si crora trebuie s li se asigure o comportare perfect n conditiile n care sunt folosite. 7.3. n cazul fundatiilor executate la cldiri sau alte constructii exterioare ce sunt prevzute cu trotuare se vor lua msuri de executare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate pn deasupra cotei terenului, spre a mpiedica ptrunderea n fundatie a apelor de suprafat provenite din ploi sau dezghet, care produc degradarea fundatiilor. Grupa de lucrri Procesul tehnologic si conditii de realizare a) sparea gropilor pentru fundatii b) prepararea, transportul, punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare Fundatii de adncime c) sparea, transportul, mprstierea si compactarea pmntului n umpluturi a) sparea, forarea b) prepararea, transportul, punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare a) sparea santurilor b) pozarea conductelor metalice Conducte si cabluri c) probele de presiune cu ap la 5 Regim termic critic Temperatura cap. 6 Durata

cap. 8

cap. 6 cap. 6

cap. 8

cap. 6 cap. 12 72 h

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 16 of 160

subterane

conducte d) pozarea cablurilor electrice e) Manipularea si pozarea cond. PVC a) Sparea santurilor b) Executarea canalelor din beton cap. 18 cap. 18 cap. 6 cap. 8 cap. 10 cap. 13 cap. 15

Canale si lucrri aferente

c) Executarea canalelor din zidrie d) Tencuieli, etansri e) Izolri

Fundatii de adncime 7.4. La executarea acestor lucrri se va tine seama si de prevederile din Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii" C 160-75. 7.5. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mare de 1 m de la suprafata platformei de lucru, se vor proteja dup formarea lor prin umplerea strpungerii din teren cu pmnt usor compactat. Pilotii la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mic de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dac exist temeri c betonul ar fi putut s nghete n zona capului pilotilor, se va verifica atent starea betonului la pilotii suspectati, dup executarea spturii de fundatie. Fundatia respectiv nu se va turna dect dup consemnarea prin proces-verbal ntre constructor si beneficiar a rezultatului acestei verificri. Dac se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra msurilor de luat. Dup terminarea betonrii si ntrirea suficient laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pmnt care se va compacta n straturi de cte 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. n timpul iernii se pot executa orice fel de lucrri privind pozarea de conducte si cabluri, ns cu respectarea msurilor prevzute la pct. 7.1. 7.7. Nu se vor monta tuburi n santuri n care se afl ap, ci numai dup evacuarea sau evaporarea acesteia, n care caz se va evacua si stratul de pmnt nmuiat, care va fi nlocuit cu nisip pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmtoarele precizri cu caracter comun, pe lng cele prevzute la pct. 2.6.: - piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante ntre ele, astfel nct s nu se lipeasc una de alta, spre a evita att pericolul nghetrii Ia zona de lipire ct si efectuarea de manevre inutile; - conductele de azbociment sosite pe santier n perioada 15 noiembrie - 15 martie vor fi depozitate n asa fel nct s fie ferite de intemperii n perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de nghet-dezghet; n acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilen sau adpostite sub soproane; nu se admite curtirea cu ranga a ghetii sau a pmntului nghetat; - piesele de mbinare pentru conducte se vor depozita n spatii ferite de nghet si protejate mpotriva oricror posibilitti de a putea fi degradate sau murdrite; - se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire pentru protectia local, asigurndu-li-se si un spatiu corespunztor de depozitare; - toate sprijinirile, rigidizrile si consolidrile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate de nghet, precum si n perioadele de dezghet, si se vor lua msuri de ntrire imediat a lor. 7.9. Cnd santurile se execut n terenuri sensibile la nghet, ele se vor realiza de la nceput cu taluze cu pant mai mic, spre a le preveni prbusirea la aparitia dezghetului. n cazurile cnd unele portiuni de santuri trec pe lng alte constructii exterioare, deja executate, se va avea grij s nu se dezveleasc fundatiile acestora si s nu li se micsoreze grosimea stratului de pmnt de protectie, mai ales cnd acesta este nestabil la nghet; n asemenea cazuri se va limita ampriza spturilor nspre fundatiile constructiilor la strictul necesar, iar eventualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraituite. 7.10. La conductele mbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de la pct. 18.3 si se vor lua urmtoarele msuri:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 17 of 160

- depozitarea garniturilor n locuri uscate; - curtirea mufelor de gheat si uscarea lor cu un jet de aer cald; - montarea imediat a garniturilor. 7.11. Pentru a apra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din urmtoarele procedee: - cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final si se acoper n aceeasi zi cu pmnt pe toat adncimea, de ctre echipe speciale ce vin n urma echipei de pozare; - se las nespat un strat de pmnt de circa 20 cm, care urmeaz a fi spat n ziua pozrii conductelor, procedndu-se apoi ca Ia alineatul precedent; n cazul cnd starea timpului se nrutteste brusc n ziua pozrii, se va renunta la decaparea acestui strat pe restul traseului, acoperindu-se corespunztor contra nghetului; - dac s-a ajuns pe vreme bun la cota final a spturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amnat pentru mai trziu, fundul santului va fi aprat de nghetarea ce poate interveni, prin acoperirea cu materiale de protectie. 7.12. Piesele de cptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se tine seama de solicitrile suplimentare ce iau nastere n urma umflrii pmntului nghetat si a micsorrii unghiului de frecare a terenurilor nestabile la nghet. Executarea acestor cptusiri si a sprijinirilor respective trebuie fcut n strict conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete curtate de zpad si de stratul nghetat, dup ce s-a asternut n prealabil un pat de nisip. Dac nghetul a ptruns pn la fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neaprat s continue, neputndu-se astepta dezghetarea natural a terenului, se va ndeprta stratul de pmnt nghetat. Aceast operatie se va face pe portiuni, de ctre echipe speciale care preced imediat echipa ce pozeaz conductele. Lungimea acestor portiuni si ritmul de pregtire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lng sant, n vederea lansrii si pozrii, si cu ritmul posibil de realizat de ctre echipa de pozare. Capetele conductelor trebuie s fie mentinute n stare uscat si curat; ele vor fi aprate, cu grij de ptrunderea zpezii, spre a se putea realiza o mbinare etans. 7.14. nainte si dup pozarea conductelor trebuie s se ia msuri de protectie pentru a mpiedica fundul santului s se deformeze din cauza nghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta instalat. Dup pozarea definitiv, a conductelor ele vor fi acoperite ct mai repede cu pmnt. Toate mansonrile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. 7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine seama de urmtoarele indicatii: - manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie fcut cu mult atentie, deoarece n conditiile de ger ele pot deveni casante; - la executarea lucrrilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi sczute, date la Cap. 12 din prezentul normativ; - mbinrile metalice ale conductelor se vor etansa numai la adpost de efectele nghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor prenclzi; - conductele n pant, care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de nghet, trebuie s fie n final pozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general prescris; - la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece, din cauza degajrii substantelor volatile din masa acestora, umplerea complet a rosturilor devine problematic; este preferabil s se foloseasc mixturi cldute si s se prenclzeasca mufele; - cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea msurilor de protectie date n prezentul capitol la betoanele de fundatii. 7.16. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si executie se vor respecta conditiile referitoare la temperatura minim a mediului ambiant si temperatura minim a cablului, indicate de productori si n prescriptiile tehnice n vigoare; - Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1 000 V (I.7-78).

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 18 of 160

18.7.

De asemenea, se va avea n vedere ca n momentul pozrii cablurilor acestea s aib o temperatur proprie prevzut la pct.

Canale si lucrri aferente 7.17. nainte de aparitia sezonului friguros - de regul cel mai trziu la sfrsitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrurilor de pmnt, zidrie si tencuieli ale canalelor, rmnnd ca lucrrile de pozare, a conductelor sau cablurilor s se execute pe timp friguros n conditiile artate la pct. 7.7....7.16 de mai sus - n cazurile n care aceast executie nu poate fi amnat pn la revenirea timpului clduros. 7.18. Talpa de beton a canalului, expus nghetului, trebuie s fie asezat pe un pat uscat si totodat s fie protejat corespunztor pn la maturizarea critic. 7.19. Canalele se vor acoperi cu plci de beton armat prefabricat si apoi cu pmnt. 7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pmnt nenghetat care apoi va fi compactat. La partea superioar a santurilor - pe ultimii 20...30 cm - ele pot fi umplute si cu pmnt nghetat, ns avnd un spor minim de volum de circa 15%, pentru tasare. 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat n circulatie se vor astupa pe toat nltimea numai cu pmnt dezghetat, iar n locurile de circulatie intens, cu nisip dezghetat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmri folosirea pe scar larg a elementelor prefabricate, care pot fi executate n conditii optime de temperatur, adic n ateliere, uzine, hale etc. 8. LUCRRI DE BETON Conditii pentru asigurarea calittii betonului pus n oper pe timp friguros 8.1. Calitatea lucrrilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurat dac sunt ndeplinite urmtoarele conditii: a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim de +5 C. b) temperatura betonului, dup punerea lui n oper, nu coboar sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivel critic de ntrire, variabil n functie de raportul A/C si exprimat n procente din marca betonului. Nivelul critic de ntrire rezult din tabelul urmtor: Nivelurile critice de ntrire, n %, din marca betonului pentru A/C= 0.40 18 0.50 25 0.60 31 0.70 36

Temperatura de nghet a betonului este considerat valoarea de 0 cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi care C, coboar aceast temperatur pn la o valoare specific ce rezult din instructiunile lor de folosire. 8.2. Realizarea nivelului critic de ntrrire se poate controla pe dou ci: a) Prin intermediul unor epruvete din beton pstrate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si ncercate la compresiune nainte de nghetarea betonului ; b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului su la temperatura normal +20 C cu gradul critic de maturizare, Mk, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date n anexa B. Deoarece graduj critic de maturizare Mk se coreleaz semnificativ cu nivelul critic de ntrire, ntre cele dou metode de control a calittii betonului nu exist diferente de fond, ele determinnd regimuri termice identice si o aceeasi durat critic Mk de maturizare (sau de ntrire). Gradul de maturizare exprimat n h se defineste prin suprafata diagramei cuprins ntre curba de variatie a temperaturii C betonului si ordonata de -10 n functie de timp, exprimat n ore. C, Gradul critic de maturizare este valoarea minim a gradului de maturizare la temperatura normal de +20 necesar a fi C, obtinut nainte de nghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia s mi fie afectate n mod defavorabil. Valori ale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40, se dau n anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sunt necesare studii speciale de laborator. n Anexa B se prezint de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur variabil cu cel la temperatura normal +20 n vederea comparrii lui cu gradul critic de maturizare. C,

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 19 of 160

Metoda controlului calittii betonului pus n oper pe timp friguros prin gradul su critic de maturizare Mk are, fat de metoda de la punctul a, avantajul eliminrii ncercrilor distructive ca si acela al unei corelri mai semnficative ntre realitate si parametrii pe baza crora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet si cel din elementul de constructie. Conceptul gradului de maturizare permite, n plus, prevederea regimului termic din beton si proiectarea conditiilor prin care s se poat asigura realizarea lui. 8.3. Lucrrile de beton se execut pe timp friguros cu res pectarea msurilor de folosire rational a energiei si combustibilului, detaliate la cap. 4. n aceste conditii, prepararea, transportul si punerea n oper a betonului trebuie s se fac numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea nivelului critic de ntrire sau a gradului critic de maturizare nainte de nghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidentiaz n proiectul de organizare a lucrrilor pe timp friguros mpreun cu msurile ce conditioneaz realizarea lor efectiv. n functie de parametrii analizati la pct. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteristicile cimentului folosit, conditiile de temperatur din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie s se respecte, att la proiectarea regimurilor termice ct si la executarea lucrrilor de beton n diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmtor: Regimul critic termic Procesul tehnologic si conditiile de realizare Temperatura Prepararea betonului a. cu agregate dezghetate avnd temperatura minim b. cu agregate nclzite la temperatur superioar celei de dezghetare c. cu ap nclzit la temperatura d. temperatura la prepararea p s fie: - n metoda conservrii cldurii - n metoda turnare Transportul descrcarea betonului obiect si la nclzirii dup Durata

e. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca temperatura de livrare la santier, s fie minimum:l

- n metoda conservrii cldurii - n metoda turnare nclzirii dup

f. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca la terminarea punerii n oper, temperatura betonului b s fie minimum: - n metoda conservrii cldurii; - n metoda turnare; nclzirii dup

g. protejarea elementului de constructie dup punerea n oper a betonului (metoda conservrii cldurii) si a eventualei surse exterioare de cldur (metoda nclzirii dup turnare) astfel ca n perioada critic temperatura s fie cuprins:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 20 of 160

- la conservarea cldurii: - la nclzirea dup turnare: Regimurile termice la executarea lucrrilor de beton pe timp friguros 8.4. Regimurile termice pentru executarea lucrrilor de beton pe timp friguros (pct. 8.3) se stabilesc n fisele tehnologice pentru executarea lucrrilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie s tin seama de: a) gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de ntrire) evaluate conform pct. 8.1. sau prevederilor din Anexa E; b) intensittile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport si punere n oper si pentru perioada de realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a nivelului critic de ntrire); se exprim prin nivelurile de asigurare recomandate n Anexa A; c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului n timpul transportului si punerii n oper; d) intensitatea cu care se degaj cldura datorat exotermiei cimentului; e) masivitatea elementului de constructie ce se betoneaz rezultnd din forma si dimensiunile sale, corelat cu nivelul de rezistent termic al protectiei adoptate pentru suprafetele n contact cu aerul exterior si al celor n contact cu eventualul agent nclzitor; i) neomogenitatea temperaturii n masa betonului, concretizat n conditia ca gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de ntrire) s fie realizat n zona elementului de constructie cea mai expus rcirii; g) conformarea si nivelul protectiei sursei de cldur n raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se nclzesc; h) gradul de expunere la vnt si nivelul de impermeabilitate al protectiei betonului si sursei de cldur; se ia n considerare la alctuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vnt. 8.5. Proiectarea regimurilor termice, transportul, punerea n oper si maturizare critic a betonului se poate face: a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identific prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale elementului de constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptat: (conservarea cldurii sau nclzirea dup turnare); b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunztoare regimurilor tip prezentate n anexa C; c) prin proiectarea direct, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, n cazurile n care nu se pot adopta regimuri termice tip, datorit n primul rnd, unor deosebiri semnificative ntre parametrii betonului luati n considerare pentru regimul tip si cei ce caracterizeaz betonul pus efectiv n oper. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea n valoare a unor conditii organizatorice superioare celor avute n vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatur, se detaliaz n fisele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului si anume: a) regimul termic n perioada critic de maturizare (Anexele C sau D, pct. 4 si 5); b) regimul termic n perioada de transport si de punere n oper (Anexele C sau D, pct. 6); c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pct. 7). 8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, n fisele tehnologice se expliciteaz si msurile specifice de care depinde realizarea lor si anume: a) procedeele de protejare a elementului de constructie si, dup caz, si a sursei de cldur n perioada de maturizare critic (Anexele C sau D, pct. 2); b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele limit admise, pe etape (Anexele C sau D, si ,

pct. 6);

c) organizarea depozitrii componentilor si procedeele de; nclzire a lor (Anexele C sau D pct. 7). Cofraje si armturi

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

1

Page 21 of 160

8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de protejare ale acestora cu materiale termoizolante trebuie explicitate n fisele tehnologice de executare a lucrrilor de beton pe timp friguros, corelat cu msurile ce determin regimurile proiectate (pct. 8.7 a). 8.9. La executie cofrajele trebuie s fie curtate de zpad si gheat prin mijloace mecanice si, n final, dac este posibil prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie s aib rosturile dintre panouri etanse iar fata lor interioar s fie uns cu substante care usureaz decofrarea aplicate numai dup curtarea si uscarea suprafetei. Se va acorda o deosebit atentie rezumrii elementelor de sustinere a cofrajelor lundu-se msuri corespunztoare n functie de comportarea la nghet a terenului si anume: - pentru pmnturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tlpi asezate pe terenul nivelat si curtat n prealabil de zpad, de gheat si de stratul vegetal; - pentru pmnturile nestabile la nghet, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafat mare de rezemare ngropate sub adncimea de nghet, pe fundatii existente sau pe piloti. 8.10. Armturile se vor depozita, pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheat vor fi curtate nainte de tiere si fasonare prin ciocnire, prin zgriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomand topirea ghetii cu ap cald dect dac exist certitudinea c aceasta nu va ngheta din nou pn la turnarea betonului. Este interzis dezghetarea cu ajutorul flcrii. 8.11. Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spatii n