Turism rural Pistruieni
62
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR” CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE” Proiect pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii “Pistruieni ” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova
description
Analiza-diagnostic social-economică a localităţii “Pistruieni” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova
Transcript of Turism rural Pistruieni
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”
CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”
Proiect
pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii “Pistruieni” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic
rural al Republicii Moldova
Chisinau 2011
Plan
Introducere.............................................................................................pag. 3
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale............pag.14
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale........................................................pag.23
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală..........................................................pag.28
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală.......................................................pag.31
Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.33
Bibliografie..............................................................................................pag.34
Anexe........................................................................................................pag.35
Itinerar turistic.......................................................................................pag.40
2
Introducere
,,Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuireşi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,ca un joc de iezi pe morminte înalte.’’
L. Blaga - Sufletul satului
Satul. Locul de refugiu al liniştii. Curăţenie şi pace sufletească. Gânduri ce curg
mai lin. Verde şi mult frumos în inimă. Satul cu oameni chinuiţi şi veseli, frumoşi la
suflet. Aici până şi inima bate mai încet.
Ceea ce te face să crezi că veşnicia s-a născut la sat este însăşi diferenţa de oraş.
Sătul de gălăcia traficului rutier, de zgomote de tot genul şi zgomote politice, îţi
găseşti refugiu doar la sat. Nimic nu poate fi mai frumos decât o dimineaţă însorită în
pragul casei părinteşti.
La sat, până şi oamenii sunt mai oameni.
Satul moare. Moare încet, dar sigur. Case prin care bate vântul, câini care urlă în
gol, copii hoinărind aiurea pe străzile pustii. Bătrâni şi copii. Case bătrâneşti, ziduri
noi, ici-colo câteva grămezi de pietriş, nisip, lăsat pentru a finaliza construcţia unei
case începute acum 10 ani. La uşa casei de cultură e pus lacăt, cultura nu mai are loc
acolo unde munca nu se mai sfârşeşte niciodată. Tot ce mai este viu e biserica,
clopotul ei cheamă duminica şi în zilele de sărbătoare pe toţi localnicii pentru a se
3
ruga de sănătate, ploaie şi pâine pe masă. Altceva nimic nu-şi mai doreşte omul de la
sat.
Dar fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.
Rasar in departare frumoasele imprejurari ale Pistruienilor. Imblinzit de soare, satul
dormiteaza la o talpa de stinca. Batrinul Raut isi indeamna apele la vale. Aici, pe
malul Rautului, se intindeau cindva cimpii manoase care bucurau lumea cu roade
bogate, pasuni nemarginite, apa lina si racoroasa.
In mijlocul lor se inalta, ca o cetate, conacul cucoanei Olga Crusevan. Toate
acestea iti fermecau ochiul si sufletul.
Chiar daca exista locuri mai frumoase, mai bogate, mai alese, pentru noi,
pistruienii, el ne este cel mai scump. La noi apa din fintini e mai dulce, cerul e mai
albastru, frunza e mai verde, soarele e mai stralucitor, fiindca aici e satul meu natal, e
Patria mea.
4
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale
Satul Pistruieni are o asezare pitoreasca pe creasta unei stinci la poalele caruia
isi duce apele la vale riul Raut.
La cotitura apelor se vad urmele primelor casute ale satului. Acestea au fost
ridicate pe malul asa zisei Chiua, un mic afluent al riului Raut. Exista si o legenda in
care se spune ca demult-demult, aici s-a adapostit boierul Pistrui atras de paminturi
manoase.
El a adus sa lucreze mosiile numai oameni roscati, nesuferindu-i pe cei smoliti.
De la boierul Pistrui si acei oameni a aparut denumirea asezarii- PISTRUIENI.
Au trecut ani, satul s-a construit si s-a ridicat in deal. Astazi sunt case frumoase si
spatioase.
Sat pe malul drept al Răutului, mai jos de Ştefăneşti, vizavi de Ordăşei şi
automagistrala Orhei–Soroca, în regiune de câmpie şi relief colinar bogat în humus.
Cea mai înaltă ridicătură e la hotar cu moşia Sloveanca, ea are o înălţime de 131 m
deasupra nivelului mării. Mai la vale pe Răut se văd în zare aşezările Brânzenii Vechi,
Căzăneşti, Chiţcani şi Negureni. În ţarina satului răsar conturat 2 movile funerare
străvechi, care ne vorbesc despre perindarea unor triburi migratoare în secolele XII–
XIII.
Distanţe: până în centrul raional – 40 km, până la staţia de cale ferată Rogojeni
– 18 km, până la Chişinău – 100 km. Fondul funciar – 1442 ha, inclusiv 1354 ha –
pământ arabil, 24 ha – fâşie forestieră, 24,92 ha – iazul. Suprafaţa satului – 78 ha,
inclusiv Pistruienii – 43 ha, Hârtopul şi Moara – 35 ha. Populaţia – 1176 de locuitori.
Activează SRL „Horkina-Com”, „Clas-Plod-Frukt”, „Brânzeni-Agro” şi
întreprinderea individuală „Cazacu Mihail”; trei baruri – „Bunescu Nicolae”,
„Evlonac” şi „Agrospic-Service”. Peste 380 de gospodării individuale. Satul are şase
izvoare, 50 de fântâni.
5
Primărie, gimnaziu, cămin cultural, 2 biblioteci, centru de sănătate, grădiniţă de
copii, câteva magazine şi baruri. Comuna cuprinde şi cătunul Hârtop, numit în anii
1924–1940 – „Pisturienii Noi”.
Pistruienii au fost menţionaţi în scris cel mai timpuriu la 10 noiembrie 1590, pe
timpul domniei voievodului Petru Şchiopul. (Catalogul documentelor moldoveneşti
din Arhiva istorică centrală a statului, vol. 1, Bucureşti, 1951). În acest document se
preciza că la 10 noiembrie 1950 „Petru voievod al Moldovei întăreşte mănăstirii
Probota hotarul satelor Moreni şi Dobruşa de către satele Petecica, Răceşti, Zahorna,
Cotiujeni şi Pistruieni, hotărnicite de sluga domnului Belici, vătavul, cu megieşii, căci
au ridicat pâră Duma cu răzeşii săi, Domnul a zis.” (Catalogul Documentelor
Moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Vol. I (1387–1620), Bucureşti,
1957, p. 212). Peste 16 ani, la 26 martie 1602 „Ieremia Movilă, voievodul Moldovei,
dăruieşte lui Boul, vistiernic, jumătatea de jos şi a cincea parte din jumătatea de sus a
unui loc de pustie de la podul de piatră dintre Moreni şi Pistruieni, numit „acum
Brânzeni”, pe Răut, cu locuri de moară, cumpărate de la Stan, fiul lui Cioban,
cumnatul lui Ilea şi de la alţii cu 350 talere de argint…” (Catalogul Documentelor
Moldoveneşti…, p. 265). Istoria siliştii de asemenea e reflectată în culegerile
„Documente basarabene” (vol. .XX) de L. Boga, în „Surete şi izvoade” (vol. IX) de
Gh. Ghibănescu, în „Satul şi târgul Teleneşti din judeţul Orhei” de M. Costăchescu, în
culegerea „Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei” de Aurel Sava
(Bucureşti, 1937) şi în alte izvoare preţioase de informaţii.
În secolele XVI–XVIII satul Pistruieni a avut mai mulţi stăpâni. Până la 1590
moştenitorul satului a fost vistiernicul Vasile Pistrui, iar mai apoi moşia s-a aflat sub
oblăduirea mănăstirii Probota din Iaşi. Anumite părţi din moşia satului au fost
stăpânite de boierii Comişescul şi feciorii săi Vlasa Brânză, Patraşcu şi Simion;
Frăţiman Gavrilaş (1631), Vasile Mârzacul, vel căpitan de Soroca (1652), Istrate şi
Sultana Coroian, Ianny Ţambali şi alţii.
6
Aproximativ în 1730 în sat a fost construită Biserica „Sfântul Nicolae”, care a
funcţionat până în 1831. În rezultatul războiului ruso-turc, la 16 mai 1812, ţinutul
dintre Prut şi Nistru a fost anexat la Rusia ţaristă. Satul Pistruieni a nimerit sub
stăpânirea administraţiei imperiale ruse. De la început era controlat de administraţia
ţinutului Soroca, iar mai apoi cea de la ţinutul Orhei. În conformitate cu
recensământul din 1850, în satul Pistruieni locuiau 1 familie de odnodvoreţ, 48 de
familii de ţărani, 5 burlaci, 95 de bărbaţi şi 122 de femei (A.N.R.M., f. 134, inv. 2, d.
254, f. 387–388).
Pe unde mai greu, pe unde mai uşor, aşa s-a ajuns la începutul sec. XX, ca
Zamfir Arbore să ne informeze:
„Pistruieni, sat în jud. Orhei, volostea Căzăneşti. Are 78 case, cu o populaţie de
928 suflete, ţărani români; 302 vite mari. Prin sat trece şoseaua Orhei. sunt livezi cu
pomi.” Dacă dăm crezare Dicţionarului geografic al Basarabiei, editat de Zamfir
Arbore în 1904 la Bucureşti, rezultă că pe atunci o familie ţărănească avea la
Pistruieni în medie 12 suflete.
Cu mare entuziasm au întâlnit ţăranii revoluţia din februarie 1917 din Rusia.
Toţi vorbeau în acele zile despre sosirea „slobozeniei”. S-au implicat în lupta de
eliberare naţională susţinătorii Sfatului Ţării: Alexandru Ştirbu, Timofte Neagu,
Nicolae Bobu, Gheorghe Potosovschi, Alexandru Guţanu, Timofte Guţu şi alţii. După
votarea Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918 s-a început o nouă viaţă
naţională şi democratică. În rezultatul realizării reformei agrare de către Guvernul
României, 128 de ţărani din Pistruieni au primit 534 hectare de pământ, inclusiv lotul
şcolii alcătuia 6 ha. (A.N.R.M., f. 111, d. 214, f. 135–150).
Zburau anii, se derulau evenimentele. În satul de pe Răut lucra intens o moară
de apă, din cariera de piatră oamenii extrăgeau material de construcţie pentru case şi
garduri, la conacul lui Ioan Cruşevan poposeau cu faetoanele în ospeţie boieri înstăriţi
şi înalte feţe bisericeşti.
7
Dicţionarul statistic al Basarabiei, publicat în 1923 la Chişinău, ne explică:
„Pistruieni, plasa Teleneşti: regiune de colină. Dealul Hârtop. Valea Răutului. Râul
Răut. Clădiri 184. Locuitori bărbaţi 423, femei 433, total 856. Gospodărie boierească,
carieră de piatră, 2 mori de apă, cooperativă agricolă. Şcoală primară mixtă, poştă
rurală, primărie”.
Peste 10 ani, în 1933, şcoala primară era frecventată de 111 elevi din Pistruienii
Vechi şi Pistruienii Noi (Hârtop), instruiţi de trei învăţători – Nicolae Bobu, Teodora
Busuioc şi Costea Costin. Rămâneau încă neşcolarizaţi 46 de copii în vârstă de 5–16
ani.
În 1940 Basarabia a fost anexată la URSS. Armata Roşie a mutat Frontiera de
la Nistru pe Prut, o parte din intelectuali speriaţi de invazia bolşevică s-au refugiat în
România, iar peste un an a revenit la baştină împreună cu trupele române încadrate în
„Războiul de dezrobire” şi eliberare a Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Războiul
a fost o grea încercare pentru ţăranii din Pistruieni. Ei au susţinut administraţia
României. Unii ţărani au fost mobilizaţi în Armata Română, iar alţii în 1944–1945 în
Armata Sovietică.
În bătăliile celui de-al Doilea Război Mondial au căzut sau sunt pierduţi fără
veste: Efim Guţu (1918–1944), Alexandru Bortă (1918–1945), Petru Botnari (1924–
1945), Pintilie Bunu (1904–1944), Alexei Burlacu (1924–1945), Ion Burlacu (1919–
1944), Petru Burlacu (1921–1945), Simion Burlacu (1921–1945), Taras Calijschi
(1908–1944), Grigore Ciobanu (1924–1945), Pavel Cogan (1912–1945), Ion Florea
(1922–1945), Alexei Gubcovschi (1904–1945), Vasile Guţu (1912–1945), Afanasie
Moraru (1921–1944), Nicolae Moraru (1926–1945), Ion Potosovschi (1922 –1944),
Alexandru I. Roman (1913–1945), Alexandru P. Roman (1908–1945), Alexandru
Rotaru (1904–1945), Ion Rotaru (1923–1945), Mihail Sârbu (1920–1945), Andrei
Ştirbu (1908–1945), Afanasie Ungureanu (1917–1945), Alexei Vieru (1904–1945),
Petru Vieru (1912–1945).
8
Reinstaurarea regimului de ocupaţie sovietic a adus satului mari daune
materiale, morale şi spirituale.
Epidemiile, foametea şi deportările staliniste au cules şi ele multe jertfe din
rândurile populaţiei satului. Câtă lume a murit în cei 2 ani cumpliţi de foamete, 1946–
1947, astăzi nu-ţi poate spune nimeni cu precizie. Dar după părerea unor istorici, în
satul Pistruieni au murit de foamete peste 160 de oameni. Lista celor deportaţi forţat
în regiunea siberiană Kurgan a fost dată publicităţii în vol. 4 al serialului „Cartea
Memoriei. Destine încarcerate”. Iată această listă sângerândă:
Eugenia Agachi, Stepanida Agachi, Vasile F. Agachi, Vasile V. Agachi, Elena
Burlac, Eufrosinia Burlac, Fiodor Burlac, Nadejda Burlac, Vasile Burlac, Vladimir
Burlac, Ana Crulicovschi, Constantin Crulicovschi, Simion Crulicovschi, Alexandru
Guţan, Ana Guţan, Efim Morărescu, Feodosia Morărescu, Valeria Morărescu,
Olimpiada Rotaru.
La 17 iulie 1949 în satul Pistruieni a fost organizat colhozul în numele lui „A.
Mikoian”. Avea 541,5 ha de pămînt 3,6 ha de grşdini, 85 cai, 40 oi. La 26 august
1949 în colhoz au fost inscrise 227 de gospodării din 235 cîte erau în sat. Primul
preşedinte a fost ales Nicolae Drăgăne, iar primul contabil a lucrat Mihail
Klepotovski.
Trecut în componenţa sovietului sătesc Ordăşei, Pistruienii împreună cu cătunul
Hârtop (Pistruienii Noi) au format o mare gospodărie colectivă – colhozul „Maiak”
(„Farul”), care, fiind înzestrată cu tehnică, în 1973 obţinuse un venit de 484 mii rub. şi
o rentabilitate de 56%. În acea perioadă fusese tăiat malul pietros şi abrupt al Răutului
şi construit între Ordăşei şi Pistruieni un pod trainic. S-au zidit şcoli, cămine
culturale, puncte medicale şi creşe în ambele sate.
Apoi, ca şi pretutindeni, agricultura regimului socialist a dat faliment, satele
Ordăşei şi Pistruieni s-au divizat în două primării separate. Ţăranii, împroprietăriţi cu
pământ şi cota valorică, îşi lucrează ogoarele în mod individual sau sunt asociaţi în
gospodării agricole cu terenuri consolidate.
9
Personalitati remarcabile:
Din Pistruieni au ieşit pe undă naţională mai multe talente pronunţate de
scriitori şi savanţi. Aici s-a născut Bogdan Istru (13 aprilie 1914–25 martie 1993),
poet, prozator, publicist şi traducător, membru corespondent al AŞM (1984).
Culegerea „Academica” vol. 1 îi face următoarea prezentare:
„A învăţat la Şcoala Normală de Învăţători din Câmpulung şi la Şcoala
Normală Superioară din Iaşi (1932–1940), devenind învăţător. A absolvit Institutul
Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1957). Mai mulţi ani a lucrat învăţător
în satele din Basarabia. Între anii 1936 şi 1939 colaborează la revista Şcoala
Basarabeană şi la Viaţa Basarabiei”. În 1940 a rămas sub ocupaţia sovietică. S-a
încadrat în susţinerea şi consolidarea regimului comunist. Redactează revista
Octombrie. A participat activ la îndoctrinarea populaţiei cu ideologia marxist-
leninistă, a contribuit la studierea procesului literar, la aprecierea şi popularizarea
literaturii moldoveneşti. A îngrijit şi a editat o serie de culegeri colective: Muguri
(1957); Cartea poeziei (1969, 1978); Lumina inimii (1979) etc.
Olga Cruşevan-Florescu (1900–1975) este o personalitate notorie. Îşi face
studiile la Gimnaziul Mariinsk şi la Facultatea de Litere a Universităţii din Odesa. A
susţinut doctoratul cu tema „Clasele sociale în Rusia” (Lausanne şi Bucureşti). După
al Doilea Război Mondial a activat la Bucureşti. A colaborat la periodicele româneşti
şi franceze: „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Le Jurnal”, „Les
Novelles Litteraires” ş.a., publicând versuri originale, traduceri şi publicistică.
Cunoştea unsprezece limbi străine şi s-a recomandat ca o excelentă traducătoare din şi
în limbile engleză, franceză, rusă etc. A tradus în limba franceză din opera scriitorilor
români: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Al. Vlahuţă, Tudor
Arghezi ş.a. Tot ei îi aparţine traducerea română în versuri a romanului „Pan
Tadeusz” de A. Mickiewicz. A fost premiată de Academia franceză şi de Academia
Engleză. I s-a conferit premiul „La Guiterne” pentru poezii originare în limba
10
franceză; premiul Academiei de Ştiinţe a fostei URSS pentru lucrarea în limba rusă
„Valori literare în documentele societăţilor secrete din secolul XIX în Rusia” şi alte
menţiuni.
Spre apusul vieţii a publicat două volume de versuri: „Grupul anului: Suită
bucolică” (1970) şi „Roata anului: Altă suită bucolică” (1973).
A compus frumoasele poezii „Moşia”, „Vara”, „Tata”, „Soţul” ş.a., în care
zugrăveşte cu duioşie meleagurile natale. Despre Pistruieni ea scrie: „Satul meu,
leacul meu cu miros de ocoale,/ Ţara mea cu norodu-i blajin, aţipit,/ Vei vedea doi
boieri duşi de-un gând cuminţit/ Spre hotarul brăzdat la răspântie-n vale,/ Unde se vor
mulţi copacii roditori,/ Porumbu-n sâsâiac şi vin’n poloboace,/ Şi turmele ce pasc pe
deal în sfântă pace.” (vezi: „Moldova Suverană”, 2000, 18 iulie).
Anton Moraru. Doctor habilitat în istorie. Profesor universitar. Specialist în
istoria modernă şi contemporană a românilor, publicist şi analist politic, fondatorul
„Criticologiei istorice contemporane”. S-a născut la 23 octombrie 1937, în s.
Pistruieni, jud. Orhei.
În 1953 a absolvit şcoala de cultură generală din s. Ordăşei. A urmat cursurile
Tehnicumului de Bibliotecari din or. Soroca (1954–1957). Între 1957 şi 1962 a studiat
la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie.
A activat în calitate de asistent la Universitatea de Stat A. Russo din Bălţi
(1962–1965), lector superior la Universitatea de Medicină N. Testemiţanu din
Chişinău (1965–1966).
În 1966–1969 îşi fcae studiile de doctorantură la Universitatea T. Şevcenco din
Kiev, susţinând teza de doctor în istorie la 13 iunie 1969, iar în 1984 îşi susţine teza
de doctor habilitat în aceeaşi instituţie. Din 1978 este conferenţiat universitar, iar în
1987 i se conferă titlul de profesor universitar.
11
Prorector pentru activitatea ştiinţifică la Universitatea Real-Umanistică, la
Universitatea de criminologie şi la Universitatea de Stat din Cahul (din 1998 până în
anul 2004).
A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice: cărţi, studii monografice, articole,
programe pentru învăţământul istoric preuniversitar şi universitar, inclusiv: Iistoria
românilor: Basarabia şi Transnistria: 1812–1993 (1995), lucrare ce „a acoperit un
imens gol în istoriografia noastră la acel moment şi a devenit un adevărat abecedar
istoric pentru o întreagă generaţie de elevi, studenţi […]” (Ion Negrei), Istoria satului
Bravicea (în colab., 1995, ed. a 2-a în 1997), Anul 1918 – ora astrală a neamului
românesc (în colab., 1998), Istoria sindicatelor din agricultură şi industria
prelucrătoare a Republicii Moldova (în colab., 2000), Istoria Sindicatului educaţiei şi
ştiinţei din Republica Moldova (în colab., 2005), Ştiinţa istorică în contextul
intereselor politice (2003), Metodologia istoriei (2007), „De ce moldovenii sunt
români?” (2008), Integrarea europeană: retrospectivă istorică (2008) etc.
Precum si altii:
*Ion Sârbu (n. 9 noiembrie 1948), doctor habilitat în filosofie, profesor
universitar, academician de onoare al Academiei Ecologice din România, preşedinte
al Asociaţiei filosofilor din RM.
*Afanasie A. Chiriţa, licenţiat în filologie, profesor de limbă şi literatură
română, organizator iscusit al învăţământului din Pistruieni, directorul şcolii în anii
1958–1984.
*Valeriu Capsâzu, doctor în economie, conferenţiar universitar, şeful Catedrei
Ştiinţe Economice, USM.
*Maria Mihalcenco, licentiata in economie, primarul comunei Pistruieni
*Vladimir Cărăuş, licenţiat în matematică, directorul gimnaziului din
Pistruieni, profesor de fizică şi matematică. Deţine gradul didactic II din 1995, gradul
didactic I din 2003, iar gradul didactic managerial II din 2001.
12
*Ion Tăbâică, agronom, conducătorul gospodăriei ţărăneşti din s. Pistruieni,
deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 1990–1994.
*Alexandru Begu, sociolog, politolog, om politic, filosof, funcţionar public.
*Alexandru Roman, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, funcţionar
public.
*Ion Şeremet, licenţiat în istorie, profesor de istorie, ofiţer în rezervă.
*Svetlana Croitoru, actriţă la Teatrul Televiziunii Naţionale, regizor, specialist
în Departamentul Relaţii Internaţionale, redactor-prezentator la Moldova-1.
*Aurelia Moraru, şefa bibliotecii publice.
*Vera Capsîzu-Băgu, licenţiată în economie.
*Veronica Rotaru – Seremet, licentiata in filologie romina, profesoara de
limba si literature romina la gimnaziul din s. Pistruieni, grad didactic superior.
*Silvia Stratila-Cocieru, licentiata in filologie romina, profesoara de limba si
literature romina la Liceul Teoretic “V. Alecsandri” din Chisinau.
*Ana Chiriac, licentiata in matematica, profesoara la liceul din Telenesti, grad
didactic superior.
*Lidia Mogoreanu, asistenta medicala.
13
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale
Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa
construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa
aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.
Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa,
biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa.
Gradinita
Gradinita este o pepiniera de crestere a tinerei generatii. Gradinita a activat la
inceput in imobile inchiriate,iar din 1978 activeaza intr-o incapere bine amenajata si
cu conditii bune pentru procesul de instruire. Pe parcursul anilor a activat ca sefa de
granita Tabiica Ana, Potosovschii Anastasia, Neagu Emilia Ion, iar in prezent in
fruntea institutiei se afla Florean Galina.
Personalul gradinitei este competent si cu stagiu de munca bogata. In aceasta
nobila categorie de oameni, creionind destinele a zeci, sute poate chiar si mii de
discipoli este si educatoarea Potosovschii Anastasia. Exista in fiecare dintre noi un loc
care reprezinta adevarul nostru „eu”. Pentru D-na Anastasia locul acesta a fost dedicat
copiilor si cartilor, care constituie virful si inaltimea vietii sale pamintesti. La educatia
tinerei generatii D-na Anastasia contribuie de 29 ani. Din 1990 este educatoare la
grupele pregatitoare, pregatindu-i pe copii pentru a pasi pragul scolii cu cunostintele
necesare. In educatia copiilor isi pune toata dragostea, asteptindu-i pe copii in fiecare
dimineata in pragul gradinitei cu mult drag si conducindu-i in lumea miraculoasa a
povestilor si a cunostintelor. Aici mai activeaza educatoarea Tiganescu Ira, care are o
experienta bogata in domeniu. Dragostea mare fata de copii o are si dadaca Sochirca
Tamara, care de 19 ani este mereu in preajma copiilor adunati gramajoara in jurul ei
ca in jurul mamei. Caldura sufletului sau o daruie copiilor si dadaca Boiarschii Lilia
14
mai bine de 14 ani. Iar la straja sanatatii copiilor se afla sora medicala Botnari
Eleonora.
Iar pentru o mai buna functionare a gradinitei care pune pilonul de baza in
procesul formarii personalitatii fiecarui copil, in vara anului 2008 la initiativa
primariei a avut loc o reparatie capitala sustinuta financiar de catre Consiliul raional
Telenesti.
Fig. Nr.1 Gradinita Pistruieni
Gimnaziul
Prima scoala a fost inchiriata in vecinatatea casei parintesti a lui Bogdan Istru,
care apoi construieste o scoala noua intre 1924 – 1927. Unde au fost invatatori
familia Vasile si Dorina Busuioc, Gr. Turea, Cuiban, Filip Dubin etc.
Invatatorul care a pus baza invatamintului in Pistruieni a fost Nicolae Bobu. El
a indrumat pe multi elevi dotati la invatatura in Romania, printre care Anton Istrate,
15
Feodor Rotaru, Mihail Ungureanu. Unii din ei au ramas sa locuiasca in Romania, altii
sau intors si au muncit aici. Un exemplu elocvent este Mihail Ungureanu care a
deschis prima scoala in satul Hirtop, unde a fost invatator.
Din 1968 in fruntea scolii sa aflat Chirita Afanasie, care a construit actuala
scoala frumoasa si spatioasa, iar din 1982 si pina in prezent se afla Caraus Vladimir.
Gimnaziul dispune de 9 sali de clasa, cabinete de fizica, chimie, educatie tehnologica,
are biblioteca, o sala de sport bine amenajata, o cantina cu o capacitate de 100 locuri,
lot experimental 0.25 ha, cabinet experimental si cazangerie. Salile de clas sunt
luminoase, spatioase, amenajate estetic gratie dirigintilor de clase.
Din cele 15 cadre didactice, doi detin grad didacti I : Caraus Vladimir –
directorul gimnaziului si Seremet Veronica – profesoara de limba romina cu un stagiu
de munca de 51 ani. Profesorii: Caraus Maria, Rotaru Raisa, Mogoreanu Mihail si
Gupca Lidia detin gradul didactic II care au un stagiu de munca 35-40 ani si isi aduc
cu mare aport la educarea tinerei generatii. Pe cararusele cunostintelor ii poarta pe
copii invatatoarele claselor primare Gutu Maria, Durnescu Zinaida, Mironov Nadejda
si Bargan Aurica. La procesul de instruire participa si profesorii: Cirja Valentina,
Moraru Veronica s.a.
In scoala activeaza Asociatia Parintilor si Pedagogilor „Copiii secolului XXI”,
fondata la 9 martie 2004. Gimnaziul se claseaza pe locuri de frunte la olimpiadele
raionale pe obiecte. In cadrul concursului „cea mai pregatita institutie de invatamint
pentru anul de studii”, gimnaziul a ocupat locul doi, fiind mentionat cu un premiu de
1500 lei. Deasemenea gimnaziul a cistigat un proiect „Cu caldura se invata mai bine”,
finantat de SUA in valoare de 20000 $. Aici este si un parc bine amenajat unde se
inalta monumentul eroului Gredinschii Alexandru Ion.
Prin rezultatele elevilor se oglindeste munca asidua a Dlui director si meritele
tuturor profesorilor.
16
Fig. Nr. 2 Gimnaziul Pistruieni
Punctul medical
Activitatea punctului medical a inceput in imobile inchiriate,iar din 1989 isi are
sediul sau. Punctul medical este spatios cu sala de proceduri, farmacie si cabinete bine
amenajate.
In prezent la punctul medical activeaza doua doamne energice si responsabile
de sanatatea pacientilor sai: Mogoreanu Lidia si Burlacu Aleona.
Timpul este stofa din care este alcatuita viata si sa nu o risipim in zadar caci
anii, odata departati nu se mai intorc. De unde incepe acest mister care naste lumina
dintr-o farima de raza??? Am inteles un lucru: toate vin si pornesc de la el, Omul in
halat alb, care a depus juramintul lui Hypocrate si-l respecta cu strictete ani la rind.
Un astfel de om este dna Lidia, mereu la datorie de 45 ani. Oricind nu ar fi fost
chemata la patul bolnavului, pe orice vreme de zi sau de noapte, chiar si atunci cind ea
insusi era bolnava, nu a uitat nici pe o clipa de sfinta datorie a profesiei sale. In
privirile ei citim toata dragostea si clipele cele mai frumoase cind si-a vazut pacientii
cu lacrimi de fericire in ochi.
17
Profesia de asistenta medicala, este o munca grea care necesita multa
competenta si cunostinte avansate. Pe umerii acestor persoane cade un volum mare de
lucru. Asistenta de familie este responsabila de ingrijirile de sanatate de la nastere
pina la sfirsitul vietii.
Biblioteca publica
Unul dintre centrele culturale, care propaga cartea si intelepciunea slovei scrise
din satul Pistruieni este biblioteca – ea este casa cartilor si bastina inteleptilor.
Biblioteca ofera cititorului sursa de a afla calea spre afirmare, aici gasesti indrumare
spre lectura veritabila si valoroasa, spre cartile virstei. Ea nu este doar o colectie de
carti, ea este un loc de intilnire in societate. Aici se intilnesc culturile, ideile si
oamenii. Acest loc este deschis oricui. Ea este un templu grandios in care se
tezaurizeaza spiritul unui popor.
Biblioteca a fost fondata in anul 1956. La deschiderea bibliotecii au contribuit
cu carti biblioteca raionala, bibliotecile din satele Ordasei si Brinzeni. La inceput ea
era amplasata in casa de cultura, in prezent isi are localul ei spatios si bine amenajat
cu o suprafata de 100m2, cu 3 camere, cu 3 mese in sala de lectura si un fond bogat cu
literatura de referinta de la fondatia SOROS. Prima sefa a bibliotecii a fost Elena
Chirtoaca. Din 1975 si pina in anul 1991 in functia de sefa a bibliotecii sa aflat dna
Balan Ana, care a contribuit foarte mult la propagarea cartii, la ridicarea nivelului de
cultura a consatenilor, fiind o profesionalista in sensul direct al cuvintului. Din 1991
si pina in prezent in functia de sefa a bibliotecii se afla dna Morari Aurelia. Este o
femei plina de optimism, energie si curaj, ceea ce o ajuta enorm sa-si atinga scopurile
bine fixate . Pina in prezent ocupa acelasi post din simplul motiv ca-si iubeste munca
si nimeni n-ar putea-o face mai bine. Insistenta dumneaei face ca biblioteca sa
reinnoiasca, adica sa devina un punct mai atractiv pentru cititori.
18
Biserica
Desi in sat nu exista o biserica, in prezent se pune temelia unui lacas sfint.
Prima piatra la temelie a fost pusa pe 4 iunie 2009, la slujba caruia a participat
Patriarhul Moldovei Vladimir si alti 30 de preoti.
Primaria
Aspectul estetic al fiecarei localitati il constituie cladirile de menire sociala,
care sunt amplasate pe teritoriul sau. Primaria satului Pistruieni isi are sediul intro
cladire mare si frumoasa, amenajata cu gust. In aceasta cladire primaria activeaza din
1985. Primul primar a fost Caraus Maria, care a contribuit foarte mult la prosperarea
satului, fiind o fire energica, optimista si cu spirit de initiativa. Din 1990 si pina in
2007 in fruntea primariei a fost Chirita Andrian. Din 2007 activeaza in functie de
primar dna Mihalcenco Maria. Tot personalul primariei este competent si cu un mare
stagiu de munca. Dna Croitoru Maria se afla in functia de secretar al consiliului,
Tudor Negruta activeaza ca inspector cadastral de 17 ani, iar in contabilitate activeaza
doua doamne competente, energice si constiincioase: Bargan Maria – contabil sef si
Mariana Armas.
Zi de zi acesti functionari prin munca asidua se straduie sa satisfaca cerintele
consatenilor.
19
fig. Nr. 3 Primaria Pistruieni
O viata daruita oamenilor
Timpul zboara cu viteza cosmica si deseori sensul existentei noastre il apreciem
prin faptele si realizarile care au prins radacina in inimile semenilor nostri de-a lungul
anilor.
Aceste realizari se reflecta in faptele primarului Mihalcenco Maria. Doamna
Maria vede lumina zilei la 20 noiembrie 1965 in satul Pistruieni, a absolvit gimnaziul
din Pistruieni (1981), Tehnicumul Industrial – Economic din Chisinau (1984),
facutatea de economie a USM (1988). A activat in functie de contabil-sef, contabil
revizor la diferite intreprinderi si organizatii de stat, inclusiv la Directia Financiara
raionala Telenesti, Departamentul Control Financiar si Revizie din Orhei,
Departamentul Control Financiar si Revizie al intreprinderii „Petrom - Moldova” etc.
Din 2007 activeaza in functia de primar al comunei Pistruieni. Zi de zi in fata
primarului sint puse diferite obiective, pe care in masura posibilitatilor se straduie sa
le indeplineasca. Ziua de munca pentru primar este foarte agitata, consatenii se
adreseaza cu diferite probleme, intrebari, iar primarul ii asculta cu rabdare si se
straduie sa le satisfaca cerintele. Pe parcursul acestor 3 ani multe realizari frumoase
20
sau indeplinit,multe proiecte au fost cistigate pentru imbogatirea aspectului satului si
pentru binele consatenilor:
a fost implimentat un proiect privind reparatia drumului spre satul Hirtop pe
o distanta de 3 km in suma de 956000 lei;
a fost reconstruita fintina arteziana din satul Hirtop;
a fost facuta reparatie capitala a gradinitei in suma de 250000 lei;
a fost achizitionat un microautobus in suma de 240000 lei;
a fost asfaltata curtea scolii, investitie in suma de 50000 lei;
la scoala a fost amenajat un cabinet metodic si dotat cu toata tehnica
necesara;
au fost achizitionate 6 computatoare pentru gimnaziu, etc.
Multe lucruri frumoase sau facut in acesti ani, multe isi asteapta indeplinirea in
timpul apropiat, iar primarul se straduie sa indreptateasca increderea consatenilor care
o cunosc si o apreciaza mult.
Gospodarie taraneasca
La 17 iulie 1949 în satul Pistruieni a fost organizat colhozul în numele lui „A.
Mikoian”. Avea 541,5 ha de pămînt 3,6 ha de gradini, 85 cai, 40 oi. La 26 august
1949 în colhoz au fost inscrise 227 de gospodării din 235 cîte erau în sat. Primul
preşedinte a fost ales Nicolae Drăgăne, iar primul contabil a lucrat Mihail
Klepotovski.
Trecut în componenţa sovietului sătesc Ordăşei, Pistruienii împreună cu cătunul
Hârtop (Pistruienii Noi) au format o mare gospodărie colectivă – colhozul „Maiak”
(„Farul”), care, fiind înzestrată cu tehnică, în 1973 obţinuse un venit de 484 mii rub. şi
21
o rentabilitate de 56%. În acea perioadă fusese tăiat malul pietros şi abrupt al Răutului
şi construit între Ordăşei şi Pistruieni un pod trainic.
Apoi, ca şi pretutindeni, agricultura regimului socialist a dat faliment, satele
Ordăşei şi Pistruieni s-au divizat în două primării separate. Ţăranii, împroprietăriţi cu
pământ şi cota valorică, îşi lucrează ogoarele în mod individual sau sunt asociaţi în
gospodării agricole cu terenuri consolidate.
In prezent exista doua gospodarii agricole taranesti: “Mihalcenco Iurie
Vladimir” si “Tabiica Ion Vasile ”.
*** Pe teritoriul satului se afla o cariera de piatra, dar si alte edificii precum
moara, oloinita, 3 magazine, un punct de colectare a laptelui s.a.
Indeletnicirile satenilor
Principala indelitnicire a satenilor este agricultura. In afara de aceasta, unii mai
practica si alte meserii cum ar fi: fiereri,moase, timplari, sobari, zidari,cizmari, ca de
exemplu:
fierar – Bagu Gheorge;
timplari – Pintilie Sirbu, Boris Sirbu, etc.
22
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale
Potentialul turistic al satului Pistruieni este unul foarte bogat dar si variat
deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Rautului fiind cel mai mare
afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut.
Riul Raut, afluent pe dreapta al Nistrului, izvoraste in apropierea satului
Radiul-Mare, r-nul Donduseni, curge spre sud – est si se varsa in Nistru linga satul
Ustia (r-nul Dubasari), lungimea 286 km, suprafata bazinului 7760 km2. In cursul
sau Raut isi schimba de doua ori directia (linga Balti si Floresti). In unele sectoare
valea Rautului atinge latimea de la 3 km (linga Balti) pina la 9 km (linga Orhei). In
aceste sectoare Rautul are numeroase balti, in mare parte desecate. Intre Floresti si
Cazanesti (r-nul Telenesti) Rautul intretaie un sir de stinci calcaroase, formind
cheiuri adinci si inguste. Afluentii principali sunt: pe dreapta – Copaceanca, Rautel,
Solonet, Iligaci, Ciulucul - Mare, Ciulucul – de - Mijloc, Ciulucul-Mic, Molovata,
Cula, Vatici, Ivancea, Risca; pe stinga – Cubolta, Cainari, Camenca, Dobrusa,
Sagala, Cogilnic, Ivanos si Draghinici.
Raut are un regim hidrologic variat, viituri de primavara si de vara. Debitul
mediu variaza intre 8-15 m3/sec. Riul ingheata in decembrie si se dezgheata la
sfirsitul lui februarie. Apele Rautului sunt bune pentru irigatii numai la nord de satul 23
Cazanesti, pescuit si cresterea pasarilor de apa. In valea Rautului se cultiva plante
furajere si legume, alimentatie mixta. Pe Raut sunt situate orasele Balti, Floresti,
Orhei. In baza Rautului se afla rezervatia naturala Orheiul Vechi si landsaful natural
Trebujeni.
La poalele stincii din strafundurile pamintului pornesc cele trei izvoare
cu apa cristalina si rece, care potolesc setea consatenilor si oaspetilor care viziteaza
satul de sute de ani, apa carora se revarsa in riul Raut.
Fig. nr. 3 Izvorul
O alta resursa turistica naturala importanta este o grota care are cca 20000 de ani, unde au fost gasite semne din perioada paleolitica. Aceasta grota a servit drept adapost pentru locuitorii satului in perioada celui de al II-lea Razboi Mondial.
24
Stincile sunt o priveliste minunata, iti da senzatie ca te afli in munti la inaltimi impresionante.
*In ceea ce priveste resursele turistice antropice, aici veti gasi o gama foarte
variata.
La intrarea in sat se gasesc cele 3 fintini, fiind ingrijite de catre consateni
multe decenii la rind. Unele din ele sunt inca cu colacul din piatra.
25
In anii ’60, riurile Cainari, Cubolta si Raut au fost construite 17
hidrocentrale mici cu o capacitate totala de 1.3mii kw. Pe Raut la hotarul
dintre satul Pistruieni cu Brinzeni a fost cinstruita o astfel de hidocentrala,
care asigura cu energie electrica aceste sate,inclusive Ordasei.
Cu parere de rau din aceasta hidrocentrala a ramas doar numele si
cladire,ea numai functioneaza din lipsa de finante. Si chiar asa aici vii foarte
multi vizitatori si chiar oameni de stiinta, facind diferite estimari si
pronosticuri.
Carierele de piatra sunt bogatia satului, care asigura satenii cu un loc de
munca si care sunt o sursa sigura de venit pentru bugetul familiilor.
Indeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si
lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub
indrumarea gospodinei casei.
Traditii si obiceiuri specifice localitatii:
A vorbi despre bastina, despre satul in care te-ai nascut inseamna a vorbi, in
primul rind de gospodarii din sat, marinimosi si ageri, dar care stiu a-si pastra
26
echilibrul in orice moment, in orice situatie s-ar afla. Si omul traieste in mica sa
patrie pe care I-a harazit-o Domnul, respectind legile naturii si a cartii sfinte,
legile scrise si nescrise. Ocrotind bogatia satului adunata de secole cu multa
migala de batrinii nostril, datinile si obiceiurile lui.
* Cu o deosebita placere povestesc satenii despre sezatorile si horele care
se petreceau, cum se adunau fete si baieti la sezatori si lucrau, dar si cintau si se
veseleau,iar la hore fata era scoasa de un baiat la hora.
* Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine si se tine cu
strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti. Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb,
unul rosu si bani., pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era scrinciobul si
ciocnitul oualelor, care isi pierde din semnificatie in prezent.
* Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu colindele si uraturile
sale, care se pastreaza cu sfintenie de generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se
costumeaza si colinda gospodariile satului.
* Sarbatoarea Sfintului Andrei, este o sarbatoare a tinerilor. Fetele fac
vraji pentru asi afla ursitul, iar baietii fura portile la fetele de maritat si acest obicei
este pastrat si dus mai departe.
* Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si strabuneilor,
astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o vor duce mai departe generatiilor
viitoare.
* Sarbatoarea Inaltarea Domnului este deosebita pentru pistruieni,
deoarece este si hramul satului si bucuria aceasta o impart cu toti oaspetii, iar satul
este ca un stup de albinute, facindu-se hora in sat.
* Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In
aceste zile barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt
lasate mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar
gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.
27
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în
localitatea rurală
Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala
implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta
directa asupra comunitatii rurale.
Avantaje:
sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care poate fi influenţat
de existenţa saue lipsa altor sfere ce folosesc forţa de muncă sezonieră (în
special, agricultură, silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt
complementare activităţii turistice rurale;
creare de locuri de munca;
diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor
rurale;
imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;
formarea si perfectionarea profesionala;
atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;
imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;
cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;
utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în satele şi
staţiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilităţi domestice
(activităţi casnice, artizanat, centre de folclor etc.);
dezvoltării interna a localităţi sau a unei regiuni rurale;
reducerea dezechilibrelor regionale;
dezvolatrea infrastructurii locale;
28
turismul rural poate şi trebuie să constituie un mijloc de conservare a
frumuseţii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind
ideile de protecţie a mediului natural şi zonelor istorice, care s-au dovedit a
fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existenţă;
poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri şi alte căi
de comunicaţie sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând,
al turiştilor şi, nu în ultimul rând, al populaţiei rezidente, spre obiectivele
turistice din mediul rural;
creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor;
dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă;
renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală;
conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume;
adoptarea aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor;
mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în
comunitatea gazdă.
Dezavantaje:
construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale;
sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti;
cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiştii;
pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti;
presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la
cererea turiştilor;
sporirea criminalităţii;
o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcţia de structuri de
primire turistică rurale depăşeşte capacitatea infrastructurii locale de preluare a
29
scurgerilor reziduurilor, va avea consecinţe negative asupra mediului
înconjurător;
in condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor alimentelor, acestea pot
creşte în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o
presiune sporită a cererii;
pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice;
noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);
pierderea demnităţii drept urmare a unui comportament servil faţă de turişti;
reducerea nivelului moralităţii personale;
dominarea comunităţii de către persoane venite din afară, etc.
30
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală
Satul Pistruieni, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat
printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe
actiuni si masuri, precum sunt:
Reconstructia si reamenajarea conacului boierului Crusevan;
Reamenajarea mosiei Olgai Crusevan;
Restauratia casei Bogdan Istru;
Amenajarea grotei;
Amenajarea fintinilor;
Amenajarea celor 3 izvoare;
Plantarea unei livezi pe platoul care s-a format la o distanta de aproximativ 500
m de la stinci;
Amenajarea unui loc de scaldat;
Amenajarea unei parcari;
Amenajarea unor spatii verzi;
Amenajarea unor zone pietonale;
Restauratia monumentului eroului Alexandru Gridinschii;
Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.
SURSE DE FINANŢARE
Promovarea programelor şi proiectelor necesită eforturi financiare considerabile, care pot fi obţinute din cele mai diverse surse:
Bugetul de Stat al Republicii Moldova
Ministerul Culturii şi Turismului
31
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
Agenţia Silvică de Stat Moldsilva
Bugetele Primăriei Locale
Bugetele Consiliului Raional Telenesti
Finanţări de la Agenţii Turistice
Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)
Finanţări din Fonduri şi Instituţii internaţionale
Alte finanţări
Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern şi cu legislaţia în vigoare.
32
Concluzii şi recomandări
Dragostea de tara isi are inceputul in pragul casei parintesti, in cintecul de
leagan si in zimbetul mamei, in izvorul cu apa dulce, in floarea de cires, in bobita cu
miros de busuioc, in meii zburdind pe toloaca.
Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este
mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca
de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare om
se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.
Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa
construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa
aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.
Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa,
biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa, unde
activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine.
Din Pistruieni au ieşit pe undă naţională mai multe talente pronunţate de
scriitori şi savanţi, care sunt: Bogdan Istru, Anton Moraru, Olga Crusevan, Alexandru
Roman, Ion Sirbu, Valeriu Capsizu, Svetlana Croitoru, etc.
Potentialul turistic al satului Pistruieni este unul foarte bogat dar si variat
deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Rautului fiind cel mai mare
afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut, la fel ca
si stincile, grota, cele trei izoare si multe altele.
Bogatia satului Pistruieni sunt oamenii lui buni la suflet si frumosi la chip,
frumusetea stincii, a apei riului Raut, a izvoarelor si fintinilor de la intrarea in sat si se
mindresc cu totii ca s-au nascut si locuiesc pe acest coltisor de rai...
33
Bibliografie:
1. Catalogul Documentelor Moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a
Statului. Bucureşti, 1957, vol. 1, p. 212;
2. Gheorghe Ghibănescu. Surete şi izvoade, vol. IX, Iaşi, 1914, p. 124;
3. A.V. Sava. Doumente primitoare la târgul şi ţinutul Orheiului, Bucureşti,
1944, p. 135.;
4. A.V. Sava. Doumente primitoare la ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti, 1397, p.
136-137;
5. Leon T. Bogu. Documente Basarabene, vol. XX, Chişinău, 1938, p.180-190;
6. Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Chişinău, 1975, p. 362;
7. Timofei Neaga. Un sat de laudă// Cuvînt Moldovenesc, 1935, 20 octombrie,
p. 2;
8. Activitatea asociaţiei culturale „Astra basarabeană” de la înfiinţare (1926-
1930). Ch.., 1930;
9. Bezviconi Gh. Boerimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, vol. II, Bucureşti,
1943;
10. Gonţa A. I. Satul în Molova medievală. Instituţiile. Bucureşti, 1986;
11. Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, Enciclopedie, Chisinau, p.230;
12. Literatura si Arta Moldovei, Enciclopedie, Chisinau, 1985, p.271;
13. Localitatile Moldovei, Chisinau;
14. Nomenclatura localitatii.
34
AnexeANCHETĂ-FORMULAR
de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
DOMENIUL DESCRIEREASuprafaţa teritoriului (ha) 78 haDistanţa până la Chişinău (km) 100kmDistanţa până la reşedinţa de raion (km) 40kmSITUAŢIE GEOGRAFICĂTopografie / reliefcea mai înaltă altitudinealtitudinea mediecea mai joasă altitudine
131m deasupra nivelul marii
CARACTERISTICI GEOLOGICEClimătemperatură medie (vara) 25-30°Ctemperatură medie (iarna) 10-20°Cînsorire (zile/an)precipitaţii (zile/an)precipitaţii (mm/an)înzăpezire medie (cm)HIDROGRAFIECursuri de apădenumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei
Riul RautPescuit amator
Suprafeţe de apă (lacuri naturale, artificiale, iazuri etc.)
denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apeiUTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha)activităţi industriale / comercialespaţii de locuit 43haspaţii de agrement (loisir)Păduri 24 hapeisaje / spaţii protejateterenuri agricole, din care: terenuri cultivate 1351.48ha
35
păşuni cota terenurilor consacrate culturilor biologice
(%)
253.94ha
Florăvarietăţi de plante rareFaunăspecii de animale rareSituri (privelişti) naturale de interes special(curiozităţi naturale, cascade, toltre, arbori vechi, etc.)
Grota, stinci, 2 movile funerare stravechi
Zone protejate
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 2 – POPULAŢIA, ACTIVITĂŢI ECONOMICE, COMERCIALE ŞI SERVICII
DOMENIUL DESCRIEREAPOPULAŢIENumărul de locuitori 1176 locuitoriStructura demografică (bărbaţi / femei) 553 barbati si 623 femeiPOPULAŢIE ACTIVĂtotal:pe sector:utilizată în agricultură cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:utilizată în industrieutilizată în artizanat (meşteşugărit)utilizată în comerţutilizată în alte servicii
723
23115125450651563
utilizată în turismul rural cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:
1616596
rata şomajuluirata de migraţie zilnică spre alte locuri de muncă (navete)ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICIIBrutăriiMăcelăriiMagazine 3Cooperativeferme care practică vânzări directeînchiriere de autoturismeAutoserviceautocare, autobuze 1închirieri / reparaţii biciclete
36
închirieri / reparaţii articole sportunităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telegraf, fax, internet etc.)
telefon, telegraf, fax, internet
servicii bancare (filiale ale băncilor de economii etc.)unităţi de prim ajutor (medici, dentişti) 2Farmacii 1cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.) 1 gradinitacase de cultură 1Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale (etnografic, folcloric, de artizanat şi creaţie artistică etc.)Alte activităţi comerciale şi servicii
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 3 – CĂI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASĂRI
DOMENIUL DESCRIEREAREŢEA RUTIERĂlegături cu marele artere Automagistrala Orhei-Sorocareţea rutieră localăREŢEA FEROVIARĂlegături cu marele artere Calea ferata Rogojeni-18km
37
TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALEStaţionăriItinerareOrareTarifePISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTICENTRE PIETONALE zone interzise automobilelor zone pietonale (rezervate doar pentru mersul
pe jos)Sunt prezente
starea drumurilor / străzilor medieSEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE semnalizări cu indicarea locurilor publice panouri / borne de informaţie planul localităţii harta turistică a localităţii
La primarieLa primarie
STAŢIONĂRI / PARCĂRInumărul total de locurinumărul de locuri rezervate autoturismelortarife
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 4 – CULTURĂ, ACTIVITĂŢI CULTURALE
DOMENIUL DESCRIEREAISTORIEdata înfiinţării localităţii 10noiembrie 1590emblemă / însemneevenimente istorice marcante Atacarea de nemti a avionului pilotului
Alexandru Gredinschi,cazut cu moarte de erou
personaje celebre Bogdan Istru, Anton Moraru,Ion Sirbu,Svetlana Criotoru,etc
LEGĂTURI CU STRĂINĂTATEAlegături istoricelegături particulare (ex.: asocieri cu alte localităţi) Formare comunei Pistruieni,care include
Pistruieni,Ordasei si HirtopRELIGIE (%) 98% crestini-ortodoxsiARHITECTURĂ, URBANISMoperaţii de înfrumuseţare A scolii,gradinitei,casei de cultura.Participări
38
integrarea construcţiilor în peisajul rusticspecificul şi stilul architecturalspaţii verziEXISTĂ PROGRAM DE “RENOVARE A SATULUI” ?suma totală a ajutorului financiar sau materialstructura programuluiSPECIFICITĂŢI CULTURALEspecialităţi culinare locale şi regionale Ritualul piiniiobiceiuri, folclorasociaţii culturale, folclorice Complexul cultural-sportivsărbători locale Hramul satului, curatarea fintinilor,etcpieţe şi iarmaroace localeproduse locale şi regionaleevenimente specifice localepersonalităţi locale Mihalcenco Maria,Veronica
Seremet,Mogoreanu Lidia,Morari Aurelia,Cristina Buliurca,etc
legende, zicători, poveşti Legenda satuluiAGREMENT / DIVERTISMENTcasă de cultură 1Cinemacreaţii teatrale locale (spectacole)Biblioteci 2serate dansanteDiscoteci 1serate, reuniuni locale Hora satuluiAltelePATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITĂŢIBisericiMănăstiriconace, cetăţisituri arheologiceedificii istoricelocuri istoriceMonumente Monumental eroului Alexandru GredinschiiMUZEE / EXPOZIŢIIdenumire:expoziţie de:suprafaţa expoziţieiorele de funcţionarevizite ghidatefrecventare (numărul de vizitatori)perspective de dezvoltareVIZITE ORGANIZATE / ATRACŢII SPECIFICEunde?
39
când?cu cine?DuratăTariff
Itinerarul Turistic
Chisinau-Pistruieni-Chisinau
Segment de Turisti :turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp (persoane de orice virsta, nationalitate sau religie)Numar de turisti :10Durata excursiei : 14 ore
1.Fisa tehnica a itineraruluiCaile de acces Timpii circuitului
Etapele Mijlocul de acces
Kilometraj De calatorie De oprire si vizite
Programul escalelor
1. Chisinau-Pistruieni
Maxi- taxi 100 km 2 h 20 min 2 h
2. Pistruieni Maxi- taxi 10 km 1.30 h 8.30 h 10 h3. Pistruieni-Chisinau
Maxi- taxi 100 km 2 h 20 min 2 h
40
2.Planul metodic
Nr. OraTraseul
Excursiei
Durata de
parcurs Programul1 2 3 4 5
08:00-08:30
Locul de intilnire
al grupului
Reuniunea grupului.Prezentarea succinta a celor mai importante obiective ce urmeaza a fi vizitate
2 08:30-11:00Chisinau-Pistruieni 2 h
Relatarea locurilor care vor fi intilnite in timpul parcursului.Popas la Orhei.
3 11:10- 11:50 Grota 10 min
Vizitarea Grotei care are cca 20000 de ani, cu semne din perioada paleolitica.AceastaGrota a servit drept adapost pentru locuitorii satului in perioada celui de-al II-lea razboi mondial.
4 12:05-12:50 Trei Izvoare 15 min
Din strafundurile pamintului pornesc cele Trei Izvoare cu apa cristalina si rece, care potolesc setea consatenilor si oaspetilor de sute de ani. Timp pentru poze
5 13:00-15:00 Riul Raut 10 min
Popas la Riul raut cu servirea prinzului intr-o gospodarie taraneasca situata pe malul Riului.Participarea la activitatile gospodaresti
6 15:00-15:30 Stincile 15 min
Stincile sunt o priveliste minunata, iti da senzatie ca te afli in munti la inaltimi impresionante.Timp pentru poze.
7 15:30-16:00Carierile de
piatra 5 min
Carierele de piatra sunt bogatia satului, care asigura satenii cu un loc de munca si care sunt o sursa sigura de venit pentru bugetul familiilor.
8 16:00-16:30 Trei Fintini 10 min
La intrarea in sat se gasesc cele 3 fintini, fiind ingrijite de catre consateni multe decenii la rind. Unele din ele sunt inca cu colacul din piatra.
9 16:30-17:00 Platoul 10 minStincile se indeparteaza de mal la vre-o
41
500m distanta si aici s-a format un platou, pe care il timpul celui de-al II Razboi mondial, era folosit drept aerodrom pentru avioane.
10 17:00-19:00
Asistarea la tesutul
covoarelor la o gospodina din
sat15 min
Indeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub indrumarea gospodinei casei.
11 19:00-21:00Pistruieni - Chisinau 2 h
Intoarcerea spre Chisinau. Schimb de opinii.
42
