Revistã de actualitate ºi consultanþã

Anul VII � Nr. 57 www.b-a.roPublicaþie membrã a BRAT

Mihai Tãnãsescu:

„Criza economic\ domin\,

în continuare, Europa“

PPoowweerreedd bbyy

pag 6

Yvan Allaire, la Davos:

„Guvernan]a societ\]ilor trebuie s\ se sprijinepe administratori legitimi [i credibili“

Vasile Vlaºin: „Vom repune Baia Mare pe harta ora[elor care conteaz\!“

Mircea Coºea: De-a ho]ii [i vardi[tii

5

Dan Matei Agathon:

Economia – pe primul loc 47

Cristian Pârvan, secretar general AOAR:

„Schimbarea permanent\ a CoduluiFiscal a creat o atmosfer\ foarte proast\!“

Maria Stoian, preºedintele fondator al ANTREC:

„Mul]i or\[eni [i-au f\cut pensiuni la ]ar\“

Sergiu Nedelea:

„Cuvântul «somelier»este intraductibil!“ 2

2

9

6

2

POLITICI GLOBALE

Oare cine n-ar dori ca - odatã ajuns într-unrestaurant - sã fie asistat în privinþa alegeriivinului potrivit? Mai de voie, mai de nevoie,de regulã ne lãsãm consiliaþi – din acestpunct de vedere – de ospãtarul cãruia îicomandãm ºi mâncãrurile preferate. Cât decorectã este aceastã practicã - ne spunepreºedintele Federaþiei Naþionale aSomelierilor din România, Sergiu Nedelea,într-un interviu în exclusivitate pentru Grupulde Presã MEDIA BLOC.

Dupã pãrerea mea, este o practicã destul de co-rectã, acum, pentru cã nu avem altã alternativã, deoa-rece numãrul somelierilor este destul de scãzut la noiîn restaurante. Practic, ospãtarul, ºeful de salã(oricum l-am numi, în funcþie de ierarhia specificã)are - sau cel puþin ar trebui sã aibã - cunoºtinþele ne-cesare pentru recomandarea unui vin, în asociere cupreparatele culinare comandate de clienþi, ori sã neofere o parte din aceste informaþii, þinând cont de ex-pertiza profesionalã pe care o are..

Ce înseamnã „somelier”?„Somelier” este numele unei profesii, este denu-

mirea unei meserii cuprinse inclusiv în Codul Ocu-paþional din România, deci este o meserie atestatã ºila noi. Am putea sã o asimilãm cumva, tehnic vor-bind (sau „poetic vorbind”, mai bine zis) cu cea aunui „paharnic”, dacã ne ducem în vremuri demultapuse. ªi dacã tot mergem înapoi, în istorie, sã pre-cizez ºi faptul cã meseria de „somelier” a apãrut înFranþa, dar, iniþial, a avut un alt înþeles. ªi numele totdin Franþa vine, însã acest cuvânt – „somelier” – este,practic, intraductibil.

Ca meserie, a fost reglementatã în anul 1318 decãtre Regele Filip al V-lea al Franþei. „Somelierul“era, atunci, acea persoanã cu abilitãþile necesare sãachiziþioneze alimente ºi vinuri pentru Curtea Rega-lã ori pentru diferite curþi nobiliare (erau, pe vremeaaceea, douã Papalitãþi: la Dion, în Franþa ºi - respec-tiv - la Roma, în Italia). Nu întâmplãtor, denumireade „somelier“ este pierdutã în istorie! În franceza ve-che, în bretonã, însemna „animal de povarã“, ceea cene aratã faptul cã menirea iniþialã a somelierului erade „transportator“! El era responsabilul caravanei careducea alimentele ºi fãcea achiziþia acestor alimente depe teren.

Odatã cu apariþia primelor restaurante, dupãRevoluþia Francezã, când devine rãspânditã ºi mese-ria de bucãtar, dar ºi cea de chelner sau majordom(oricum le-am numi) ori de servitor în casã, meseriade somelier capãtã anumite nuanþe în aceastã zonã ºidevine ceea ce e ºi astãzi: profesionistul care neîndrumã în alegerea unui vin ºi care, mai ales, faceasocierea cu preparatul culinar servit într-un restau-rant. Bineînþeles cã îl regãsim în mai multe zone deactivitate: la producãtorii de vinuri ori în magazinelede specialitate. Dar somelierul are ca ºi competenþã oarie mult mai largã, ce nu se opreºte doar la vinuri. Elne vorbeºte ºi despre cafele ºi despre un „þigar” bun lasfârºitul mesei, dar ºi despre bãuturile digestive: unconiac, un rom vechi... Sunt multe de povestit!

Patronii de restaurante din România angajeazã somelieri?Aici este o micã disputã, sã spun aºa, care þine,

cumva, de direcþia ultimilor ani ori de confuziadirecþiilor din ultimii ani, mai bine zis (ºi spun astacu toatã responsabilitatea!)... La un moment dat, aexistat o ordonanþã care prevedea cã, de la un anumitnumãr de stele în sus (respectiv, de la 4-5 stele), laorice restaurant - ca structurã turisticã - sã existesomelier. Aºa cum, la acest nivel de stele, avem ne-voie de bucãtar specialist, de bucãtar-ºef sau maistrubucãtar, tot aºa trebuie sã avem ºi somelier. Ei bine,s-a revenit asupra deciziei respective, obligativitateas-a transformat în «recomandare», iar acum este peundeva, pe la mijloc, aº putea sã spun! Cert este cãpatronii încã nu vãd oportunitatea unui astfel de pro-fesionist în restaurantele lor. Ei preferã sã pãstreze, încontinuare, ideea conform cãreia „somelierul” esteacel „bãiat” care se pricepe la vinuri... Din pãcate,chiar aceasta este percepþia!

Dar, uºor, uºor - mai ales de când paleta de vi-nuri s-a mãrit, odatã cu intrarea în UniuneaEuropeanã, când taxele au scãzut, permiþând Franþeiºi Italiei sã-ºi etaleze ºi la noi bogãþia lor de vinuri -se simte din ce în ce mai des nevoia expertizei profe-sioniste, a experienþei unui om care se pricepe la aces-te asocieri.

Nu este ºi o problemã de educaþie a consumatorului?De multe ori se zice cã n-are românul „cultura vi-

nului“. Eu nu vreau sã spun asta! Este normal ca unuldintre sensurile existenþei acestor profesioniºti – pânã laurmã - sã fie ºi rolul educaþional, în sine, iar... „poftavine mâncând“. Omul trebuie sã fie învãþat acestelucruri, indiferent de structura de organizare a unuirestaurant. ªi avem o mare ºansã, în ultimii ani! Esteºansa extraordinarã a circulaþiei persoanelor oriunde înafara þãrii. Mergem în strãinãtate ºi vedem cum esteacolo! ªi – ulterior – aceºti români care au ºansa sã cãlã-toreascã în zone viti-vinicole mondiale ajung în restau-rantele din România ºi spun patronilor: „am fost înrestaurante din Franþa, din Italia, din Chile etc. ºi amvãzut cum este acolo. De ce aici nu este la fel?”...

Este adevãrat cã „mai e mult pânã departe” (nuºtiu cine a spus asta, dar spun ºi eu), dar – încet, încet- lucrurile vor ajunge la normalitate ºi în România,iar totul se va „aºeza“, din acest punct de vedere! Iarsperanþa asta e legatã de... timp! Dau timpul înapoi ºimã gândesc unde eram noi acum câþiva ani, vorbindstrict despre vinuri, despre meseria de „somelier“, deexemplu. ªi-atunci, îmi dau seama cã s-au fãcut paºidestul de mari, atât în privinþa educaþiei consuma-torului de vin, cât ºi cu privire la serviciile oferite înrestaurantele din România!

Interviu realizat de Daniel Neguþ

„Cuvântul «somelier» este intraductibil!“afirmã Sergiu Nedelea, preºedintele Federaþiei Naþionale a Somelierilor din România

Într-un document prezentat pentru ”GlobalCouncil on the Role of Business in the 21st Century”al Forumului Economic Mondial, preºedintele Consi-liului Institutului pentru Guvernanþa Organizaþiilor

Private ºi Publice (IGOPP), profesorul Yvan Allaire, aformulat o serie de recomandãri pentru modificarearadicalã a funcþionãrii capitalismului. „Trebuie revãzutmodelul anglo-saxon de întreprindere, conform cãruiaaceasta are un singur obiectiv - de a crea valoare pentruacþionari. Întreprinderile trebuie sã-ºi câºtige ºi sã îºiprotejeze legitimitatea socialã în comunitãþile cãrora leaparþin. Ele trebuie sã creeze valoare pe termen lungpentru toate pãrþile implicate ºi nu sã maximizeze va-loarea pentru acþionari”, afirmã Allaire.

Propuneri concrete pentru implementareanoului model economic

• Societãþile ºi guvernele trebuie sã-ºi adaptezepoliticile pentru a favoriza structuri multiple de pro-prietate a întreprinderilor, mergând de la cooperativela firme de familie, de la societãþi de stat la societãþicotate la bursã, cu acþionariat deschis sau nu.

• Pentru a întãri stabilitatea acþionariatului, unacþionar ar trebui sã deþinã acþiuni timp de cel puþin1 an, pentru a cãpãta drept de vot.

• Pentru a descuraja deþinerea de acþiuni peperioade extrem de scurte, ar trebui impusã o taxãminimã asupra tuturor tranzacþiilor bursiere ºi o taxãasupra câºtigurilor de capital, variabilã în funcþie dedurata deþinerii acþiunilor.

• Consiliul de Administraþie trebuie sã fie legalresponsabil pentru bunul mers al întreprinderii ºi nupentru maximizarea valorii pe termen scurt a acþiu-nilor.

• Guvernanþa societãþilor trebuie sã se sprijine peadministratori legitimi ºi credibili.

• Guvernele ar trebui sã elimine avantajele fiscaleasociate acordãrii de acþiuni managerilor, ca formã deremunerare variabilã.

• Mai mult decât atât, acordarea de acþiunicadrelor de conducere, ca formã de remunerare, artrebui abolitã.

• Consiliul de Administraþie ar trebui sã pla-foneze factorul de multiplicare a remuneraþiei con-ducerii în raport cu remuneraþia medie a angajaþilor.

• Marii investitori instituþionali ar trebui sã încu-rajeze stabilitatea acþionariatului ºi diversitateaformelor de proprietate asupra întreprinderilor ºi sãlimiteze plasamentele în fonduri speculative.

• Guvernele ar trebui sã impunã principiul reci-procitãþii în tranzacþiile internaþionale; o firmãstrãinã ar trebui sã poatã achiziþiona o societatenaþionalã numai în mãsura în care reciproca estevalabilã în þara achizitorului.

Criza financiarã a arãtat slãbiciunile ºi puncteleslabe ale unei forme de capitalism financiar care afost dominantã în ultimii 20 de ani. Trebuie sãadoptãm politici prin care sã fie creat un sistem eco-nomic ºi social mai echitabil, mai moral ºi mai sta-bil. (Am prezentat extrase din Comunicatul dePresã al IGOPP, despre scopul participãrii profe-sorului Yvan Allaire la Forumul Economic Anualde la Davos.)

Horaþiu ªerb

Yvan Allaire, la Davos:

„Guvernan]a societ\]ilor trebuies\ se sprijine pe administratori

legitimi [i credibili“Profesorii canadieni Yvan Allaire ºi Mihaela Fîrºirotu, autorii volumului ”Black Markets andBusiness Blues. The Man-Made Crisis of 2007-2009 and the Road to a New Capitalism“, au fostinvitaþi la Forumul Economic Anual de la Davos (26-30 ianuarie). Cei doi sunt iniþiatoriiCentrului pentru o Românie Integrã ºi Prosperã (CRIP).

3

WWW.NASTRATIN.RO

„„NNAASSTTRRAATTIINN““ eessttee uunn zziiaarrddee cciittiitt ppee llaappttoopp.. Cum citim ziarul pe laptop? Instrucþiuni: se ia un laptop(nu conteazã marca), sedeschide la 135°, se ia„NASTRATIN” ºi se aºeazãcu pagina 16 pe tastaturã, se citeºte prima paginã, continuaþi, deschideþi ºi sprijiniþi pagina 1 pe monitor, ºi tot aºa… simplu...La treabã!

Horaþiu ªerb

RRoommâânnuull ffaaccee hhaazz ddee nneeccaazz.. Cum adicã?! Adicã nu ianimic în serios. Trateazã cu o indiferenþã venitã din fatalis-mul mioritic toate relele ce i se pot întâmpla. Ce sã-i faci?!Lasã cã merge ºi aºa! Asta e ºi Doamne ajutã! Românulface haz de necaz?! Adicã încã îºi mai permite aºa ceva?!Nu s-a sãturat sã trateze necazurile doar cu haz? Nu s-asãturat sã îl tot punã pe Bulã sã-i exprime frustrãrile ºideznãdejdile? Nu s-a sãturat sã-l punã pe Dumnezeu sã-irezolve problemele? Nu a înþeles cã nu prea mai merge ºiaºa? Nu a înþeles cã poate face haz de necaz numai dacãºtie cum, dacã poate ºi dacã are tãria ºi curajul sã scapede necaz? Aºtept de la „NASTRATIN“ sã aibã haz, dar sãnu facã haz de necaz.

Mircea Coºea

RReevviissttaa ((aanneevvooiiee llaa rrããssffooiitt,, ddaarr lleessnnee ddee iiuubbiitt)) îii ttrraaggee sseevvaa((îînnttââmmppllããttoorr ssaauu nnuu!!)) ddiinn iisstteeþþiimmeeaa vvooiiooaassãã aa ssttrrããmmooººuulluuiimmeeuu,, NNaassttrraattiinn HHooggeeaa.. O sevã otrãvitoare, dupã unii (pre-cum juratul care tocmai îl condamnase pe marele pamfle-tar Paul-Louis Courier), întrucât: „- Pamfletul nu poate ficeva bun. Cine spune pamflet, spune o scriere plinã deotravã. - De otravã? - Da, domnule, ºi dintre cele mai rele,cãci altminteri nimeni nu l-ar citi. - Nu l-ar citi dacã nu ar fiplin de otravã? - Nu, cãci aºa-s oamenii: le place sãgãseascã otravã în tot ce se tipãreºte. Nu ºtiu ce cuprindepamfletul dumitale, pe care tocmai l-am condamnat. Nuºtiu ºi nici nu vreau sã ºtiu, dar toatã lumea îl citeºte:înseamnã cã-i plin de otravã”. Nu, zãu?!

Vlad Hogea

LLuummeeaa ppee ccaarree oo pprriivveeººttee „„NNAASSTTRRAATTIINN”” nnee pprriivveeººttee ppee ttooþþii..Tumultul ei zilnic se revarsã peste noi într-un timp al schim-bãrilor profunde ºi aºa, prinºi în vârtejul cotidian, uitãm, picã-turã cu picãturã, sã mai zâmbim. Sã ne bucurãm ºi sã creãm,arãtându-le celorlalþi, cu umor, cine suntem. Sã râdem, fãrãteamã, de lucrurile pe care le facem, pentru cã doar râzândde ceea ce facem bine vom putea depãºi blazarea ce seinstaleazã atunci când suntem convinºi cã mai binele esteduºmanul binelui existent. Sã lãsãm umorul sã-ºi gãseascãsingur locul potrivit în vieþile ºi în activitãþile noastre de zi cuzi, pentru ca, mai apoi, tot prin el sã reuºim sã ne depãºimpropriile noastre limitãri. Pentru cã puterea de a zâmbi leaparþine oamenilor ºi tot ea le defineºte umanitatea.

Marius C. Romaºcanu

4

EDITORIAL

Recent, s-a încheiat un proiect pentru„Dezvoltarea ºi Autorizarea unui Centru deEvaluare ºi Certificare a CompetenþelorProfesionale ale Adulþilor, în SectorulProtecþia Mediului PRO MEDIU“. Am folositacest prilej pentru a sta de vorbã despre„competenþe vs. diplome“ cu managerulproiectului, Elena Laslu, preºedinte UNIMED– Asociaþia Patronalã a Producãtorilor ºiUtilizatorilor de Echipamente Industriale pen-tru Protecþia Mediului.

Ce solicitã patronii de la un candidat la angajare: o diplomã sau capacitatea de «a face»?Patronii de firme vor ca viitorul lor angajat sã

posede ºi diplome care sã-i ateste studiile, dar vor ºicompetenþe, pentru cã atunci când spunem desprecineva cã „ºtie sã facã”, vorbim - de fapt - desprecompetenþele sale! Ideea de „competenþã” este pre-zentã la nivel european pentru a-i putea compara pespecialiºtii, persoanele calificate din toate statelecomponente ale Uniunii Europene, pe baza unorstandarde comune, introduse printr-un „model euro-pean al calificãrilor”. Acesta descrie, pe nivele decompetenþã profesionalã, ce trebuie sã ºtie sã facãfiecare lucrãtor, din toate domeniile de activitate, înpiaþa europeanã a muncii.

Un fel de „fiºã a postului“?De fapt, sunt standarde ocupaþionale prin care

fiecare ocupaþie se descrie, într-un mod mãsurabil,prin competenþele pe care trebuie sã le ai. Astfel, poþievalua ºi poþi spune dacã un om este competent saunu într-o meserie! De aceea, se înfiinþeazã Centrelede Evaluare a Competenþelor, unde specialiºtii suntdenumiþi „evaluatori de competenþe“ pentru diverse-le calificãri.

Nu face ºcoala acest lucru? În sistemul european - iar aici sistemul anglo-sa-

xon este extrem de riguros – profesorul care predã o

materie nu evalueazã NICIODATÃ tot el cunoºtin-þele elevilor! Vine evaluatorul ºi face asta! În Anglia,de exemplu, evaluatorii de competenþã sunt cei careaduc informaþia din piaþa muncii, pentru a o trans-pune în programa de învãþãmânt.

Nu este mai bun sistemul de „ucenicie“?Mai bine spus, sistemul de „stagiu“, în care ele-

vul (sau studentul) face practicã! Am vãzut în Angliacât de bine este pus la punct un asemenea sistem. Eadevãrat cã acolo firmele ajutã foarte mult învãþã-mântul...

Cum este în România?În general, la noi, elevii ºtiu sã povesteascã! Ei

dau lucrãri scrise, în loc sã dea probe practice. Însã,dacã vorbim de competenþe, nu chemi acasã unzugrav care sã-þi spunã cum se zugrãveºte, ci îl chemisã zugrãveascã! În Anglia primeazã proba practicã.Chiar am discutat acolo despre modul în care estefinalizat un ciclu de învãþãmânt. Noi vorbeamdespre „diplome de bacalaureat”, despre examenescrise, iar englezii se minunau, pentru cã la ei se ter-minã ºcoala cu un „portofoliu”, ceea ce înseamnã unîntreg dosar, în care existã raportul evaluatorului,existã „mãrturii” – deci, sunt martori care atestã cãelevul este competent - existã probe, adicã fotografii,filme ºi tot ceea ce este necesar pentru a proba cãelevul ªTIE SÃ FACÃ!

Deci, nu este nevoie de teorie?O bazã teoreticã este necesarã, dar nu este defi-

nitorie ca sã poþi evalua dacã acel elev sau studentpoate merge pe piaþa europeanã a muncii.

Noi ne-am mândrit întotdeauna cã eleviinoºtri au o vastã culturã generalã! Noi ºtimcare este capitala SUA, în vreme ce foartemulþi elevi americani nu ºtiu nici unde esteEuropa...Întotdeauna ne vom mândri cu elevii noºtri, care

au culturã generalã, ceea ce americanii nu au, dar eisunt pragmatici ºi câºtigã în competiþiile economice!La ei este foarte important ce ºtii sã faci, cât eºti deeficient ºi cât de bine te poþi plasa într-o piaþã con-curenþialã! Or, nu facem concurenþã pe culturã gene-ralã în piaþa muncii! Este ºi cultura generalã impor-tantã, dar nu toþi iau bani pentru cultura lor generalã!

Învãþãmântul românesc vã oferã ceea ce vã doriþi, în calitate de angajator,de patron de firmã?Nu! Învãþãmântul nostru s-a bazat pe culturã

generalã – ceea ce nu este rãu, în principiu - însã, dela un punct, trebuie sã te bazezi pe competenþe pro-fesionale, ca sã ai succes pe piaþa muncii!

Interviu realizat de Daniel Neguþ

„Nu to]i iau bani pentru cultura lor general\!“subliniazã preºedintele UNIMED, Elena Laslu

Pentru prima oarãîn istoria României,economia a ajuns peprimul loc în preocu-parea cetãþenilor aces-tei þãri. Nu am nevoiede niciun sondaj pen-tru a-mi confirma acestlucru, deºi am vãzut cãsondajele din ultimavreme indicã, în mod

clar, creºterea grijii pentru economie, în mentalul colectiv.Acest lucru este îmbucurãtor, chiar dacã modalitatea princare s-a ajuns aici a fost una extrem de dureroasã. Dar, caevoluþie a societãþii, nu pot decât sã mã bucur cã românii suntpreocupaþi de economie ºi cã au înþeles cã aceasta ne gu-verneazã viaþa, indiferent de sectorul de activitate în care neaflãm...

Acum, dacã am ajuns preocupaþi de economie, este tim-pul sã ne ºi rafinãm un pic atenþia ºi sã luãm deciziile corecte.Existã o presiune publicã pe orice decizie economicã aGuvernului, oricare ar fi aceea, iar acum - dupã lecþia recesiu-nii - atenþia la economic a populaþiei va influenþa din ce în cemai mult politicile publice. Tocmai de aceea, rolul publicaþi-ilor economice - cum este ºi cea de faþã, „Business Adviser“ -va creºte în perioada urmãtoare! Este rolul jurnaliºtilor careau ca obiect de activitate economia, în toate ramificaþiile ei,sã ajute la educarea opiniei publice, pentru ca aceasta sã punãpresiune corectã pe diferitele guvernãri, în scopul de a obþinelucruri realizabile ºi cu adevãrat utile. Nu este de niciun folosca opinia publicã sã solicite factorilor de decizie lucruri nere-aliste care, chiar oferite din cauza nevoii de voturi, de exem-plu, sã se întoarcã apoi împotriva propriei bunãstãri... În exactacest punct, educarea publicului este esenþialã pentru ocreºtere economicã durabilã ºi realistã! Dacã nu vom avea maimultã minte decât atunci când am aruncat aceastã þarã încrizã, nu vom avea cum sã o scoatem din chingile blocajuluieconomic.

În plus, ar trebui sã învãþãm din teoria formelor fãrã fondsã cãutãm soluþii româneºti, la problemele româneºti.Modelele strãine pot fi utile ca exemplu, dar nu pot fi apli-cate în România, care este - aºa cum se numeºte ºi cartea pecare am lansat-o de curând - „mereu surprinzãtoare“. Avemeconomiºti de renume, precum grupul din jurul Guvernato-rului Bãncii Naþionale a României, Mugur Isãrescu, avemprofesori renumiþi, precum Daniel Dãianu sau MirceaCoºea, trebuie doar sã avem înþelepciunea sã-i ascultãm. Estenevoie de mai puþinã politicã ºi de mai multã economie! Credcã „lecþia crizei” ne-a dovedit acest lucru ºi cã vom trageînvãþãturile care se impun...

E conomia – pe primul loc

DA

n M

ate

i A

gath

on

5

ANALIZAM

ircea C

o[ea

(

Dupã 20 de ani se pot întâmpla multe.Edmond Dantes, eroul lui Alexandre Du-mas, evadat din închisoarea Chateau d’If, adevenit bogatul ºi respectatul Conte deMonte Cristo. România, eroina profesoruluiMircea Coºea, nu a reuºit, dupã 20 de ani, sãevadeze din moºtenirea anilor de totali-tarism, nu a reuºit sã se elibereze de prac-ticile, comportamentele ºi obiceiurile tre-cutului, deºi, prin aderarea la Uniunea Euro-peanã, a câºtigat ºi ea un titlu de nobleþe.

Volumul „România dupã 20 de ani“(Editura Business Adviser, 2011) este rezul-tatul observaþiilor aproape zilnice pe careautorul le face evoluþiei economiei ºi soci-etãþii româneºti în al douãzecilea an de laschimbarea regimului politic. Sunt observaþi-ile unui economist, dar ºi ale unui simplucetãþean român, trãitor într-o þarã care, deºi adevenit membrã cu drepturi depline aUniunii Europene, nu ºtie sã beneficieze pedeplin de acest statut, tocmai pentru cã încãnu a reuºit sã înþeleagã ºi sã preia valorile ºiprincipiile europene. Editorialele ºi eseurilepe care le cuprinde volumul abordeazã ºianalizeazã fiecare moment al situaþieieconomiei româneºti pe parcursul primilor 2ani de crizã. Cu obiectivitatea ºi realismul cucare autorul ne-a obiºnuit în scrierile pre-cedente, eseurile ne conduc la o concluzieevidentã - aceea cã România nu suferã numaidin cauza efectelor crizei financiare ºi econo-mice internaþionale, ci ºi din cauza propriei eicrize. O crizã de naturã structuralã, careia nui se acodã încã atenþia necesarã, fiind adese-ori umbritã de practici politicianiste, destrategii electorale sau de interese clientelare.

Volumul poate fi asemuit cu un „jurnalde front“, cãci eseurile sau editorialele aumulte în comun cu relatãrile din lina întâi arãzboiului pe care România îl duce nu doarcu provocãrile unei lumi în profundã trans-formare, dar ºi cu provocãrile propriei eitransformãri spre civilizare ºi modernizare.

De douã sãptãmâni ne jucãm de-ahoþii ºi vardiºtii. Este un joc frumos, înprimul rând pentru cã este un joc. O sãspuneþi cã nu este un joc, cã este o tre-abã serioasã, pentru cã nimeni nu-ºipermitea, pe timp de crizã, sã cheltu-iascã banii publici pe curse, de la uncapãt la altul al þãrii, cu o flotilã de eli-coptere ºi o coloanã de microbuze,autobuze ºi multe alte maºini. Maimult decât atât, cum sã nu fie o treabãserioasã, dacã s-a pus în miºcare oarmatã de procurori, iar ºeful vãmilor afost demis? Bineee! Accept cã este otreabã serioasã ºi cã nu este un joc...Este doar o joacã. Sã nu creadã nimenicã minimalizez importanþa unei astfelde acþiuni. Din contrã, o considerextrem de importantã ºi, mai ales, pil-duitoare pentru toþi cei care au fãcut saufac contrabandã. Este importantã ºipentru cã aratã cã avem instituþii mod-erne ºi profesioniste de investigaþie ºicercetare, cãci modul în care s-a operat– cu ofiþeri sub acoperire ºi tehnicãmodernã – este demn de orice serialforensic american de pe Discovery.

Cu toate acestea îmi menþin afir-maþia cã nu este decât o joacã. La fel caîn joaca copiilor, personajele îºi iau rolulîn serios cu patimã, încleºtare, ºiretenieºi emotivitate; cei ce se cred vardiºti îialeargã pe cei ce au rol de hoþi, iaraceºtia imagineazã tot felul de strata-geme pentru a scãpa. Joaca dureazã câtdureazã, copiii pleacã acasã, iar a douazi sau peste câteva zile, joaca se repetã ºise va repeta, nu numai zile dupã zile, ciºi generaþii dupã generaþii. Este absolutnormal sã fie aºa, pentru cã, în joacacopiilor, atât hoþii, cât ºi vardiºtii, suntveºnici. Joaca i-a transformat în sim-boluri, în tradiþionala luptã a binelui curãul, fãrã nici cea mai micã intenþie de aînþelege de ce hoþii sunt rãi ºi vardiºtiisunt buni.

Incontestabil, vameºii ºi poliþiºtiicontrabandiºti sunt rãi, iar mascaþii,DNA-ul ºi magistraþii care îi judecãsunt buni. De ce? Pentru cã primiiîncalcã legea, iar ceilalþi apãrã legea.Cei buni i-au prins pe cei rãi ºi totuleste perfect. Aºa este, numai cã au fostprinºi doar acum ºi doar pe cei careacum sunt hoþi. Ei au fost înlãturaþi,jocul s-a terminat, dar întrebarea este:mâine sau poimâine vor juca acelaºi joc,dar cu alþi actori, sau nu va mai existaniciun actor care ar vrea sã se joace de-a hoþul? Sunt convins cã, la fel ca înjoaca copiilor, mâine sau poimâinejocul se va relua, fireºte cu alþi actori,dar cu aceeaºi temã. Se va relua, pentrucã nu vrem sã înþelegem de ce hoþii suntrãi ºi de ce avem nevoie de vardiºti ca sãscãpãm de ei. Dacã am vrea sã înþele-gem, atunci ar trebui sã ºtim cã, încãdin antichitate, unde este vamã este ºicontrabandã; dacã ne-am strãdui maimult ar trebui sã ºtim cã unde este o fis-calizare exageratã existã ºi evaziune;dacã am face încã un efort de înþelege-re, ar trebui sã ºtim cã acolo unde existão retribuire austerã a muncii existã ten-taþia veniturilor subterane. Desigur, artrebui sã mai ºtim cã nu se poate cerefuncþionarului român sã fie onest ºi de-votat statului numai pentru cã are unADN latin, ci ºi pentru cã nici statulnu-i mai este devotat. Dar, înainte detoate, ar trebui sã ºtim cã statul românde azi este un stat clientelar, subordonatclientelei politice, care, prin politizareainstituþiilor statului, a transformat eva-ziunea în cea mai eficientã metodã deacumulare a capitalului în interesul

unor lideri sau al unor grupuri deinterese. Iatã de ce asistãm la o joacã încare nu se renunþã la joc, ci doar la ceicare acum, în acest moment, suntactorii jocului.

Evaziunea, în primul rând contra-banda, va fi abordatã ºi atacatã serios, ºinu în joacã, atunci când vom asista la oreformare ºi asanare a politicii româ-neºti, atunci când se va gândi fiscali-tatea ºi în termeni de instrument anti-fraudã ºi când se va reaºeza sistemul desalarizare în funcþie de importanþa ºi,mai ales, în funcþie de responsabilitateamuncii prestate. Pânã atunci, vomscãpa de unii hoþi, dar nu vom scãpa dehoþie.

D e-a ho]ii [ivardi[tii

For two weeks wehave been playing thisgame: the bandits andthe sheriff. It’s a nicegame especially becauseit is a game. You will saythat this is not a game;it is a serious job, be-cause in times of crisisnobody would dare, tospend public money on

runs from one corner of the country to another with a fleetof helicopters and minibuses, buses and many other vehi-cles. Moreover, how could that not be a serious job, if youset in motion an army of prosecutors and if the chief cus-toms himself is sacked? Okay! I accept that it is a seriousthing and not a game ... and yet…it’s just a game. Do notimagine that I’m trying to downplay the importance ofsuch an action. On the contrary, I consider it extremelyimportant and, especially, a clear example for all those whohave been smuggling. It is also important because it showsthat we have modern and professional institutions of inves-tigation and research, for the way they operated - withundercover officers and modern technology - is specific toany American Forensic Series on Discovery.

However I still think that there is only a game. Like ina game for children, the characters take their role seriouslyand act passionately, cunningly and emotionally; those whothink they are the sheriffs are chasing those who are actingas bandits, and they cook up all kinds of plans to escape.The game lasts for a while, children go home, and the nextday or several days later, the game will start again and willbe replayed not only day after day, but generation after gen-eration. It is natural to be like that, because in a children’sgame, both the bandits and the sheriffs are eternal. Thegame turned them into symbols, in the traditional fightbetween good and evil, without the slightest intention tounderstand why the bandits are bad and the sheriffs good.

Undoubtedly, the customs officials and smugglers arebad while the policemen, DNA and magistrates who areenquiring them are good. Why? Because the former onesare breaking the law, and the others are obeying the law.The good guys busted the bad guys and everything is per-fect. That is right, with the objection that it happened aftersuch a long time and only those who are thieves now werecaught. They were sacked, the game ended, but the questionis: will they play the same game tomorrow with differentplayers, or there will be no actor who wants to play the ban-dit’s part? I am convinced that, just like in a children’s game,tomorrow or the day after tomorrow the game will resume,of course with other actors, but with the same subject. It willbe played again, because we want to understand why thethieves are bandits and why we need the sheriffs to get ridof them. If we want to understand, then we should knowthat ever since ancient times, where customs is there is alsosmuggling, and if we think a little more we should under-stand that where there are too many taxes there is also taxevasion, and with an extra thinking effort we would realizethat where is poor labor payment there is also the tempta-tion to rise your income illegally. Of course, one shouldknow that the Romanian official can not be expected to behonest and loyal to the state not only of his Latin origins,but also because the state itself is no longer loyal. Moreoverwe should know that the current Romanian state is a clientstate, faithful to its political clients, who have turned evasioninto the most efficient method to gain capital for the bene-fit of some leaders or some interest groups. And they didthat by politicizing the state institutions. Therefore we arewitnessing a play where not the game is being given up, butthe men who are now the game players.

Evasion and smuggling will be taken seriously and ana-lyzed not as a game, only when we reform and improve theRomanian politics and think of fiscality in terms of anti-fraud tax and especially when the pay system is done accord-ing to the importance and responsibilities of the job. Untilthen, we might get rid of some thieves but not of the theft.

The bandits and the sheriff

Cosm

ina S

troescu

6

STAREA DE FAPT

Prezent la recenta conferinþã „SOS –IMM-urile“ - organizatã de Oxygen Serviciiºi Mastermind Communications în ciclul„România, încotro?“, sub brandul„Cafeneaua de Afaceri“ - secretarul generalal Asociaþiei Oamenilor de Afaceri dinRomânia (AOAR), Cristian Pârvan, a acordatun scurt interviu, în exclusivitate pentruGrupul de Presã MEDIA BLOC.

Care este percepþia privind omul de afaceri român?Noi avem aceeaºi percepþie ca ºi francezii, cu

privire la noþiunea de „afacere“. În Franþa, se accep-tã mai uºor cã a fãcut avere un fotbalist, decât cãpoate face avere un om de afaceri. La noi este la fel.Avem aceeaºi percepþie în cultura popularã ºiprezentatã în public, permanent, cã sigur nu este înregulã cel care face afaceri. Deci, avem o problemãde educaþie!

De ce nu vin mai mulþi investitori strãiniîn România?ªeful Misiunii FMI pentru România, Jeffrey

Franks, a declarat cã una dintre cauze ar fi cã nuavem o structurã economicã interesantã pentru in-

vestitori. Nu cunosc detaliile, nu ºtiu la ce anumes-a referit dânsul, dar dacã recomandarea ComisieiEuropene este cã – pentru a avea o structurã eco-nomicã „interesantã” – ar trebui sã începem sã vin-dem pãmânturile cãtre persoanele fizice din UE,pentru a spori ºansele de a veni investitori strãini înRomânia, nu sunt de acord cu acest lucru ºi nu credcã este corect; noi susþinem investitorii români!

Guvernanþii au fãcut greºeli în legãturã cumediul de afaceri?Mãsurile adoptate de Guvern n-au avut meni-

rea, în fapt, sã ajute - aºa cum ar fi trebuit - între-prinderile mici ºi mijlocii (IMM) din România, înaceastã perioadã de crizã economicã. Mã refer aici,de pildã, la condiþionalitãþile mult prea numeroase,atunci când s-a acceptat recomandarea fãcutã deComisia Europeanã, care a propus ca, atunci cândsunt analizate firmele din punctul de vedere alANAF-ului, sã se vadã dacã acestea au avut uncomportament fiscal corect pânã la data de 30 iunie2008. În cazul în care o companie putea fi încadratãîn acest cadru general, ea ar fi trebuit tratatã în moddiferit faþã de restul firmelor ce au intrat în dificul-tate. Ei, bine, la noi s-a aplicat aceastã recomandareînsoþitã de niºte condiþionalitãþi atât de puternice,încât doar câteva sute de operatori economici au

beneficiat de aceastã „filozofie” de abordare! Or, nupoþi sã tratezi situaþiile întâlnite în condiþii decreºtere economicã, la fel cu cele pe scãdere cauzatãde crizã. O altã problemã a fost schimbarea perma-nentã ºi imprevizibilã a Codului Fiscal. Este ade-vãrat cã acest lucru nu a condus la un impact foarteputernic asupra afacerilor, din punct de vederefinanciar, dar a creat o atmosferã foarte proastã!

Ce impact a avut asupra mediului de afaceri apariþia sau modificarea unorimpozite?Dacã vorbim despre apariþia acelui impozit

minim, trebuie sã se recunoascã faptul cã au avutmari dificultãþi cele peste 400.000 de firme care auo cifrã anualã de afaceri de sub 35.000 de euro! Înceea ce priveºte mãrirea Taxei pe Valoarea Adãu-gatã la 24%, acest lucru ne-a afectat pe toþi, aºa cãnu se poate spune cã efectul negativ s-a rãsfrânt cuprecãdere asupra IMM-urilor.

Care sunt mãsurile care ar trebui luate decãtre Guvern?La modul general vorbind, trebuie sã acordãm o

mult mai mare importanþã celor care pot realiza ceeace se numeºte „valoare adãugatã“. În acest context,trebuie sã ne întoarcem faþa cãtre cei ce reuºesc sãacopere cererea internã, cu oferta internã. Aici putemlua exemplul Poloniei, care nu s-a confruntat cu ocrizã economicã majorã datoritã faptului cã cererea sainternã, în 80% dintre cazuri, a fost satisfãcutã de ofer-ta internã. Ori, în acest moment, noi nu putem ajungela performanþa Poloniei nici dacã am lua în calculpotenþialul agricol al României, atât de mult discutat.

Paginã realizatã de Daniel Neguþ

„Schimbarea permanent\ a Codului Fiscal a creat o atmosfer\ foarte proast\!“

Cât de accentuate sunt, acum, efectele crizei economicemondiale? Este limpede cã, în momentul de

faþã, lumea se confruntã cu mari proble-me. ªi cred cã poate nu ne dãm seama detransformãrile care au loc, acum, pe planmondial. Nu ne dãm seama de faptul cãam trãit ºi trãim o crizã ce nu s-a termi-nat ºi care ne va schimba comportamen-tul. Ne va modifica, dacã vreþi, modul deviaþã. Efectiv, ne va schimba pe noi, în aîncerca sã facem mâine ceva mai bine!Societatea europeanã se confruntã, acum,cu o lipsa de locuri de muncã. ªi vã daudoar o cifrã: la nivelul Uniunii Europenesunt peste 24 de milioane de ºomeri!Dintre aceºtia, mai mult de 20% sunttineri. Este limpede cã trebuie sã avem ostrategie de ameliorare, sã avem o gân-dire, un plan pentru ceea ce este de fãcut.Acest lucru vine ºi în contextul europeanal definitivãrii „Strategiei 2020”, care areîn vedere elaborarea acestei gândiri, iartermenul se apropie de final, stabilit pen-tru fiecare þarã membrã, inclusiv Româ-nia, în luna aprilie a acestui an. Cred cãdefinitivarea unei asemenea strategii tre-buie sã punã în loc central problemacreãrii de locuri de muncã prin inter-mediul întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Nu a trecut criza economicã...Dar am depãºit perioada criticãa crizei? Este, cred, un consens în ceea ce

priveºte acest lucru despre România. ªieste un consens atât la nivelul Uniunii

Europene, cât ºi la nivelul autoritãþilor dela Bucureºti, care apreciazã cã am trecutde aceste riscuri. Sigur, criza economicãdominã, în continuare, Europa, criza sis-temului financiar este în continuare pre-ponderentã, dar cred cã România, prinmãsurile luate deja, prin politicile careprobabil cã vor fi implementate în perioa-da urmãtoare, va demonstra cã, într-ade-vãr, a depãºit riscurile majore pe care le-aavut în perioada care a trecut.

Dupã pãrerea mea, tãierile desalarii ºi pensii nu sunt «mãsurianti-crizã», aºa cum s-a spus, cisunt «mãsuri din cauza crizei»,ceea ce este cu totul altceva. Iar eu nu prea am vãzut cu adevãrat «mãsuri anti-crizã»,care sã impulsioneze creºtereaeconomicã... Este un subiect destul de complex,

acesta pe care-l ridicaþi dumneavoastrã.Trebuie sã plecãm de undeva ºi trebuie sãplecãm din trecut. Este limpede cã pe-rioada de creºtere economicã puternicã,de boom economic, a creat dezechilibre.A creat dezechilibre, dar ºi expectaþiifoarte mari, care nu pot fi susþinute petermen mediu ºi lung. Probabil cã vãaduceþi aminte cã ºi în 2006, ºi în 2007, ºiîn 2008 creºteau salariile cu cel puþin 20%în fiecare an ºi toatã lumea era bucuroasã,dar nimeni nu se întreba dacã este posibilsã se întâmple aºa ceva! Este limpede cã avenit criza economicã ºi ne-a arãtat foarteclar cã ceea ce s-a întâmplat în acei ani eratotal nesustenabil, cã nu existã unpotenþial al acestor mãsuri, cã este clar deneconceput sã se facã asta. De aceea, credcã acele mãsuri temporare care s-au luatîn 2010 au fost mãsuri „de corecþie” a –dacã vreþi – politicilor pro-ciclice ale ani-lor de boom economic.

Sunt de acord cã nu am putut luamãsuri de stimulare a economiei, dar Ro-mânia nu a putut sã-ºi adânceascã defi-citul bugetar prin mãsuri stimulative, aºacum au fãcut alte state. ªi asta, deoarecepotenþibialitatea de finanþare a deficitului

a fost mult mai redusã în România, decâtîn alte state. Noi, dupã cum bine ºtiþi, amavut la un moment dat o perioadã grea deatragere a finanþãrii. De aceea, cred cãmãsurile acestea corective, pe care le-aþiamintit, vor conduce în anii care urmeazãla premisele unei creºteri economicesustenabile în România.

Are nevoie România de continuarea acordului cu FondulMonetar Internaþional (FMI), în condiþiile în care s-a convenitsã nu mai tragem ultima tranºãde la FMI?Avem nevoie de un parteneriat! Este

necesar un parteneriat între România - pede o parte – ºi FMI ºi Comisia Europea-nã, de cealaltã parte. Este, dacã vreþi, unprogram economic al României. Estesemnat de români, de autoritãþile de laBucureºti, sub auspiciile Fondului ºi Co-misiei. Nu este un program al FMI sau alComisiei Europene, ci un program eco-nomic românesc! De aceea, cred cã înaceastã perioadã determinarea de a con-tinua reformele de consolidare macroeco-nomicã, dar ºi financiarã, reprezintã paºiimportanþi în reluarea creºterii econo-mice, în anii urmãtori.

O mare problemã este neplata arieratelor. Dar cum pot fi plãtite când tocmai baniilipsesc? Arieratele nu s-au format din cauza

crizei. Poate doar s-au accentuat dinaceastã cauzã. Arieratele vin din urmã ºi

reprezintã o problemã stucturalã a eco-nomiei româneºti. Este limpede cãaceastã problemã a fost discutatã în aces-te zile. Urmeazã ca, în urmãtoarele luni,autoritãþile sã deseneze o strategie deeliminare a acestora, caz cu caz, companiecu companie. Iar aici cred cã atât sistemulbancar, cât ºi sistemul public vor avea uncuvânt foarte important de spus, îngãsirea soluþiilor practice de reducere aarieratelor!

ªeful delegaþiei FMI laBucureºti, Jeffrey Franks, aamintit clasica imagine a celuice-ºi strânge cureaua, dar amînþeles cã a fãcut ºi o comparaþie surprinzãtoare între România ºi un bãrbatimaginar, care-ºi cumpãrã un costum nou, dupã ce frecventeazã sala de forþã pentru a arãta mai bine. Aºa arfi þara noastrã?Sigur cã toþi avem tendinþa de a

merge la salã, ca sã arãtãm mai bine.Este adevãrat cã, poate, cu toþii avemnevoie de un tip de ajustare, avemnevoie chiar de o revedere a stilului deviaþã, o regândire - dacã vreþi - a modu-lui în care trebuie sã ne comportãm deacum încolo. Eu cred cã România afãcut eforturi puternice în acest sens ºisunt ferm convins cã implementareamãsurilor de reforme structurale, în aniicare urmeazã, va conduce la o revigorarea României ºi a rolului ei pe plan inter-naþional.

„C riza economic\ domin\, în continuare, Europa“

constatã reprezentantul României la FMI, Mihai Tãnãsescu, într-un interviu în exclusivitate pentru Grupul de Presã MEDIA BLOC

este de pãrere Cristian Pârvan,

secretar general AOAR

7

ADMINISTRATIE,

Domnule Vlaºin, se vorbeºte mult, în aniidin urmã, despre nevoia de reformareadministrativã a României. Sunteþi consili-er municipal în Baia Mare (la al doileamandat) ºi v-aþi anunþat, recent, intenþiade a candida pentru funcþia de primar aloraºului. Care este viziunea dumneavoastrã pentru Baia Mare?

La fel ca majoritatea bãimãrenilor, ºtiu cã în BaiaMare se poate mai mult ºi se poate mai bine. ªi suntconºtient cã numai împreunã vom repune oraºul nos-tru pe harta localitãþilor care conteazã.

Mai mult va însemna valorificarea potenþialuluieconomic local ºi materializarea posibilitãþilor de pro-movare a turismului. Mai mult va reprezenta atra-gerea investiþiilor pe plan local, atât din interiorul, câtºi din exteriorul României. Vor fi mai multe locuri demuncã în Baia Mare.

Mai bine, pentru cã bãimãrenii meritã asta! Maibine, pentru cã se poate ºi trebuie sã ne dorim mereumai binele: un trai mai bun, o mai bunã amenajareurbanã, o mai bunã gestionare a bugetului local.

Împreunã, pentru cã alãturi de un om puternic seaflã mereu o întreagã echipã de profesioniºti. Când lu-crezi în beneficiul cetãþeanului, trebuie sã îi asculþi do-leanþele. Este de neacceptat sã conduci un oraº fãrã sã þiicont de ceea ce îºi doresc locuitorii sãi! De aici porneºteviziunea mea pentru oraºul nostru. Am decis sã can-didez pentru funcþia de primar, indiferent dacã alegerilevor avea loc anticipat (anul acesta) sau la termen (anulviitor). În consecinþã, îi invit pe bãimãreni sã se implicealãturi de mine în administrarea municipiului.

În trecut s-au fãcut ºi lucruri bune (dar aceste stan-darde trebuie depãºite), la fel cum existã ºi multe caretrebuie remediate sau chiar luate de la capãt. Eu aºteptidei constructive la OP 1, CP 100, Cod Poºtal 430211,Baia Mare, precum ºi pe site-ul www.vlasin.ro. Propu-nerile vor fi colectate, citite ºi analizate. În baza lor, îmivoi alcãtui agenda de primar ºi le voi depozita într-uncufãr special, ce va fi amplasat la intrarea în Primãrie,ca exemplu pentru toþi cei care vor urma la conducereamunicipiului. Cine nu cunoaºte problemele ºi nevoilefiecãrui cetãþean nu poate fi un bun primar.

Cei 5 consilieri personali ai primarului, prevãzuþiîn organigrama Primãriei, vor fi desemnaþi dintre ceicare vor contribui la acest proiect, cu cele mai buneidei ºi propuneri. Totodatã, dupã ce voi deveni pri-mar, voi numi în corpul de control cel puþin 30 deconsilieri de cartier. Aceºtia vor îndeplini atribuþii demonitorizare ºi raportare a neregularitãþilor existentepe raza oraºului.

Cum aþi convins conducerea AgenþieiNaþionale pentru Locuinþe sã construiascãblocuri noi pentru tinerii bãimãreni?Chestiunea locuinþelor reprezintã o prioritate a

mea ºi am cãutat sã mã implic cât mai mult în gãsireaunei soluþii. Am avut, la Bucureºti, o întâlnire cuconducerea ANL ºi am fãcut demersuri pentru caBaia Mare sã recupereze timpul pierdut pânã acum,

din cauza dezinteresului manifestat de autoritãþilelocale. În consecinþã, în viitorul cât mai apropiat,ANL va iniþia mai multe proiecte prin care sã fieconstruite locuinþe pentru absolvenþi ºi tinerii cãsã-toriþi din oraºul nostru. Urmare a discuþiilor purtate,am primit asigurãri cã proiectul este deja în derulareºi va primi tot sprijinul din partea ANL, pentru a fifinalizat în cel mai scurt timp. Din moment ce avem

parte de acest sprijin, depinde numai de constructorîn cât timp va fi terminatã lucrarea. În ceea ce priveº-te locaþiile, unde studiile de fezabilitate sunt în elabo-rare, am primit asigurãri cã vor fi analizate cu celeri-tate de cãtre Consiliul Tehnico-Economic al Minis-terului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului.

De altfel, existã ºi o declaraþie a domnului Ro-meo Drãgan, directorul general adjunct al ANL:„Noi am avut ºi avem toatã deschiderea în pro-movarea de noi locuinþe, inclusiv în municipiul BaiaMare. Avem în vedere promovarea în anul 2011 adouã noi amplasamente, unul situat pe BulevardulMãrãºeºti, cu un numãr de 30 de apartamente, ºicelãlalt pe Bulevardul Republicii, cu un numãr de 50de apartamente. Din pãcate, pânã acum nu a existatinteres pe plan local, din partea edililor bãimãreni. Învederea realizãrii de astfel de construcþii, o condiþieprimordialã este punerea la dispoziþie, cãtre ANL, denoi amplasamente pentru implementarea programu-lui.” Discuþiile purtate de mine la ANL au fost fruc-tuoase; aceastã instituþie va finanþa construirea unornoi blocuri de locuit în cazul în care cei în mãsurã vorgãsi locaþii adecvate. Mai ales cã Baia Mare are, pânãîn acest moment, doar douã blocuri ANL, în timp cecomuna Fãrcaºa, spre exemplu, are ºase asemeneaimobile...

În altã ordine de idei: de ce doriþi, urgent, achiziþionarea de autobuze noi în Baia Mare?Eu am iniþiat, încã din anul 2007, un proiect de

hotãrâre de Consiliu Local, care viza interzicerea cir-culaþiei pe raza oraºului a autovehiculelor cu un ga-barit mai mare de 7,5 tone, care nu îndeplinesc con-diþiile de poluare - minim Euro 1. Proiectul, dupãîndelungi negocieri cu ceilalþi consilieri, a fost adop-tat în 2008, urmând sã intre în vigoare în 2009.Conducerile societãþii de transport în comun, dar ºiale altor servicii din subordinea Primãriei au cerutderogare timp de 1 an de la aceastã prevedere legisla-tivã. Termenul-limitã pânã la care se puteau confor-ma a fost 1 ianuarie 2010. A trecut 1 an de când tre-buiau sã circule autobuze noi în Baia Mare. Vechitu-rile cu care se realizeazã transportul public în comunsunt mari consumatoare de combustibil ºi mari polu-atoare. Ne intoxicã zilnic. Când pornesc din loc, lasãîn urmã nori de fum negru ºi noxe. Legea îi obligã sãnu mai circule cu aceste autovehicule poluatoare, darei nu þin cont de asta! Poliþiºtii ar trebui zilnic sã îiamendeze. Trebuie sã urgentãm cumva procedura deachiziþionare de autobuze noi. Ar fi necesare aproxi-mativ 30 în momentul de faþã…

Cum veþi aduce investitori strãini în Baia Mare?În ultimii ani, municipiul Baia Mare a fost pri-

vat de investiþii. Dezinteresul a condus la izolare ºimarginalizare. Oraºul nostru trebuie sã-ºi deschidãlarg porþile pentru investiþii. La fel de stringentã esteºi nevoia ca factorii locali de decizie sã se impliceconcret în atragerea de posibili investitori. Pe cândoraºe ca Deva, Oradea, Timiºoara, Bistriþa ºi Cluj-Napoca au reuºit sã atragã investiþii considerabile,Baia Mare a rãmas la final de listã la acest capitol. Euam dezgheþat apele dezinteresului la finele anului2010. Pe 2 decembrie, am participat la sãrbãtoareaprilejuitã de Ziua Naþionalã a Emiratelor Arabe Uni-te, un eveniment organizat în Capitalã, unde am avutonoarea de a fi singurul maramureºean invitat de cã-tre Excelenþa Sa, Yacub Yousif Alhosani, ambasado-rul Emiratelor Arabe Unite în România.

De asemenea, luni, 31 ianuarie, am participat lacea de-a 90-a aniversare a Armatei Irakiene, undeam discutat cu o serie de personalitãþi de prim-rangdin diferite domenii (politico-diplomatic, economicºi militar), între care menþionez pe Excelenþele LorMba Ama Mba (Ambasadorul Nigeriei), AhmedAkel (ambasadorul Palestinei), Yacub Yousif Alho-sani (ambasadorul Emiratelor Arabe Unite), precumºi pe ambasadorii Algeriei, Kuweitului, Macedoniei,Croaþiei º.a. Am vorbit cu mai mulþi lideri ai Arma-tei Irakiene, printre care ºi Generalul de Brigadã Ah-med O.N. Baban.

Municipiul Baia Mare necesitã deschidere pen-tru investiþii care sã capitalizeze oraºul, sã dea un plusde valoare acestuia, dar care sã aducã ºi locuri demuncã bãimãrenilor. Din statisticile prezentate deeconomiºti renumiþi - în viitor, primele 4 economiimondiale vor fi concentrate în Asia. Þãri precumChina, Arabia Sauditã sau Emiratele Arabe Uniteînregistreazã deja excedente bugetare de câteva orimai mari decât PIB-ul României. Mai mult, acesteþãri sunt interesate de identificarea de noi oportu-nitãþi investiþionale.

Trebuie sã exploatãm resursele pe care BaiaMare le are, în special personalul calificat ºi chiarhãrnicia specificã maramureºenilor. Trebuie sãluãm în considerare ºi amplasarea strategicã fa-vorabilã a municipiului nostru. Este obligaþianoastrã, ca reprezentanþi ai administraþiei pu-blice locale, sã mergem în întâmpina-rea potenþialilor investitori. Vor fipuþini cei care ne vor bate la uºã dinproprie iniþiativã, întrucât altemunicipii din Româniapracticã de mult aceastãpoliticã înþeleaptã de „ra-colare“ a investitorilor.

Este adevãrat cãproiectul Golf Parkeste în atenþia unorinvestitori arabi?În mai multe întrevederi,

eu am abordat tema investiþiilor strã-ine în Baia Mare, precum ºi creareade oportunitãþi pentru firmele bãimã-rene (inclusiv cele de construcþii, înþãri precum Irak ºi Algeria, care tra-verseazã o perioadã de refacere ºidezvoltare a infrastructurii). Am an-tamat, deja, un adevãrat „desant“ înmunicipiul reºedinþã de judeþ, ur-mând a veni la Baia Mare cât de cu-

rând, în vizitã oficialã, o pleiadã de ambasadori, alþiînalþi demnitari ºi mari oameni de afaceri din maimulte state importante din Orientul Mijlociu ºi nunumai. În urmãtoarele sãptãmâni, vã voi oferi maimulte detalii despre acest important eveniment pecare îl voi organiza, în scopul identificãrii rapide desoluþii concrete de revitalizare a economiei bãimãre-ne ºi de modernizare a oraºului nostru.

Am cel puþin 3 proiecte mari pe care urmeazã sãle prezint acestor investitori. M-aº bucura, totodatã,sã primesc cât mai multe propuneri de proiecte pecare sã le susþin în faþa acestor oameni de afaceri carevin cu inima plinã spre noi, bãimãrenii. Vorbim aicide investiþii strategice, în special în infrastructura ur-banã, dar ºi în domeniul turistic ºi în cel de investiþiiprivate. Reprezentanþii unui fond puternic de inves-tiþii din Dubai ºi-au manifestat deja intenþia pentrupreluarea proiectului Golf Park. Urmeazã sã purtãmdiscuþii cu omul de afaceri bãimãrean care a câºtigatlicitaþia pentru derularea acestui proiect, dar a rãmasblocat aproximativ 5 ani. Aceºtia sunt paºii pe care euîi consider importanþi pentru redresarea economicã amunicipiului ºi pentru crearea de noi locuri de muncã.

Ce aþi discutat la Bucureºti cu prim-vicepremierul Turkmenistanului ºicum se face de v-a invitat la Aºgabatpreºedintele Berdimuhamedov?Luni, 24 ianuarie, am avut o întâlnire cu Vepa

Hagyiev, prim-vice-premierul Republicii Turkme-nistan. Domnia sa este responsabil pentru politicaexternã, deþinând un rol cheie în Guvernul de la Aº-gabat. Evenimentul s-a desfãºurat chiar în sediulAmbasadei Turkmenistan din Bucureºti, în prezenþaambasadorului, Excelenþa Sa Shohrat Jumayev. Amdiscutat, în principal, subiecte economice, politice ºicultural-istorice. Am fost invitat sã coprezidez Con-ferinþa Internaþionalã ”Origin of Turkmen people

and development of world culture”, invitaþiepe care am acceptat-o cu plãcere. Confe-

rinþa va fi organizatã de Academia deªtiinþe a Republicii Turkmenistan, subînaltul patronaj al preºedintelui þãrii,Excelenþa Sa Gurbanguly Berdimuha-medov, în ultima decadã a lunii fe-

bruarie 2011, în capitala turkmenã. La acest eveniment foarte

important (care va avea 5secþiuni tematice), voirosti ºi un discurs-cheiedespre relaþiile româno-turkmene ºi evoluþiaspectaculoasã din ulti-mele decenii a Repu-blicii Turkmenistan(aflatã pe locul 5 în lu-me, în topul statelorcu cea mai rapidãcreºtere a ProdusuluiIntern Brut). Sã nu

uitãm cã este vorbadespre unul dintre ceimai importanþi expor-

tatori de gaze naturale,care deþine un rol strate-

gic inclusiv în proiectulNabucco! Poate pãrea unparadox, dar, de multe ori,ca sã rezolvi chestiuni depoliticã internã, trebuie sã

recurgi la politica externã...

Vasile Vlaºin:

„V om repune Baia Mare pe hartaora[elor care conteaz\!“

9

OPINII

În limba românã, „adviser“ se traduce prin„consilier“, „sfãtuitor“, „sfetnic” ori „povãþuitor”.Adicã un specialist care rezolvã problemeledeosebite dintr-un anumit domeniu (sau, de cenu, din mai multe) - graþie harului, experienþei ºicunoºtinþelor acumulate. Dar cine sã aibã nevoiede sfaturi (adicã de „vorbe, argumente spusecuiva, pentru a-l convinge sã procedeze într-unanumit fel, într-o împrejurare datã“ – vezi DEXONLINE). Eu întreb, eu rãspund: mai nimeni depe-aicea. Fiindcã, noi, românii, suntem superca-

lifragelistici, suntem unici ºi irepetabili ºi, evident, avem întotdeauna dreptate (inclusivcând greºim!). Drept pentru care nu ne uitãm nici în stânga, nici în dreapta, nu întrebãm nimic pe nimeni ºi, ca regulã generalã, suntem surzi la orice ºoaptã de aju-

tor care ne-arajunge pe la urechi.Ne pricepem la totºi nu acceptãm, subnicio formã, sã sebage altcineva îngenialitatea noastrãomnipotentã ºimultilateralã, carecaracterizeazã po-ziþia noastrã su-blimã, de suveraniabsoluþi în propriaogradã. Scurt pe doi:„Lasã-ne, mã, cãºtim noi mai bine“!Aºa s-a ajuns caprosperi oameni deafaceri (cu pretenþiide emiri ºi limuzinãla scaraDorobanþilor) sãdevinã aproapemuritori de foame,pentru simplulmotiv cã nu au avutsfetnici buni (nicimãcar noaptea, pecare, în loc s-osomnoreascã, ofãceau albã!). Cumse spune în popor:

„Au ajuns de la moarã la râºniþã“. S-au prãbuºit imperii financiare, aºa cum se iviserã: din nisip. Ce e mai grav, e cã nu învãþãm din greºeli, ba le ºi repetãm, cuzâmbetul (rictusat!) pe buze – cu toate cã, aºa cum ºtiam din bãtrâni: „Pânã nu se loveºte cineva cu capul de pragul de sus, nu-l vede pe cel de jos!“... „Business Adviser” a fost un sfãtuitor tenace, din 2005 încoace, ºi va rãmâne ºi încontinuare. Mulþi ne-au auzit, iar unii chiar ne-au ºi ascultat. Pentru ei scriem, pentruei vorbim, pentru ei existãm. Pãstrãm tutunul de soi în cutia lui etanºã, ca sã nu seusuce. ªi dãm foc la pipã cu un chibrit special, ca sã nu ne ajungã flacãra la degete.Tutunul arde mocnit, în vatra pipei. Iar când se stinge, o reaprindem… Iar ºi iar...

Adviser de serviciu

În general, se spune cãînceputul de an este relativ„mort“ din punctul de vedere alafacerilor. Cum este aceastãperioadã în turismul rural?Bineînþeles cã sunt mai puþini turiºti

decât în timpul sãrbãtorilor, dar avemnoroc cu vacanþa ºcolarã, care mai aduceclienþi. Trebuie spus, însã, cã aceastã pe-rioadã mai puþin aglomeratã este folositãde proprietarii de pensiuni ºi pentru aface mici reparaþii, amenajãri interioaresau investiþii, ceea ce nu s-ar putea realizaîn perioadele în care pensiunile sunt plinede turiºti. De asemenea, este perioada încare colegii din Asociaþia Naþionalã pen-tru Turism Rural, Ecologic ºi Cultural(ANTREC) elaboreazã noi programeturistice.

Am constatat cã, în cazul turis-mului clasic, o tot mai mareamploare ia aºa-numitul „turismde week-end”, care îi salveazãpe patronii de hoteluri. În cemãsurã se întâmplã la fel ºi încazul posesorilor de pensiuni?Existã ºi aici aceastã practicã obiºnu-

itã în extra-sezon, dar nu în toate zoneleþãrii. De pildã, în staþiunile balneare vinfamilii întregi pentru anumite tratamentecare dureazã mai multe zile, în funcþie deafecþiunile fiecãruia, astfel cã sunt depã-ºite perioadele de week-end. De multeori, aceste familii se cazeazã în pensiunileturistice din apropierea staþiunilor, cumse întâmplã, de exemplu, în zonele Slãnic,Praid, Govora. De asemenea, o tot maimare amploare ia organizarea de confe-rinþe în pensiunile turistice cu o capaci-tate adecvatã, iar aceste manifestãri sunt,de obicei, în timpul sãptãmânii.

De ce anume depinde importanþa unei regiuni, caobiectiv pentru turismul rural? Noi avem o þarã extrem de frumoasã

ºi aproape oriunde se poate dezvolta tu-rismul rural. Acest lucru depinde, însã –în mare parte – de gradul de accesibilitateºi de poziþionarea faþã de localitãþile mari,deoarece locuitorii marilor oraºe „evadea-

zã“ frecvent cãtre aerul curat de la þarã.De aceea, zonele cele mai solicitate rã-mân cele din Bran-Moeciu, MãrginimeaSibiului, din Maramureº sau Bucovina.Dintre regiunile mai puþin cunoscute cadestinaþii agro-turistice, în ultimii ani s-au dezvoltat Delta Dunãrii, nordul Olte-niei, zona Buzãu-Vrancea ºi Haþeg, spreRetezat, unde existã un potenþial extraor-dinar.

Se mai îmbinã, acum, frumuseþea naturii, cu obiceiurile locale?Din pãcate, gândindu-ne cã ne aflãm

în secolul al XXI-lea, multe dintrestrãvechile obiceiuri, rãmase din bãtrâni,aproape cã au dispãrut ºi mai sunt cunos-cute numai de un numãr foarte mic deoameni, mai ales cã a existat o perioadã încare nici nu se acorda o prea mare impor-

tanþã acestui lucru. Totuºi, în ultimii anise constatã o revenire a interesului faþã detradiþiile locale, faþã de tot ceea ce estespecific într-o zonã sau alta ºi care þine deidentitatea locului. Mã bucurã ºi faptul cãtot mai mulþi tineri se aratã interesaþi deaceste aspecte, de vechile obieiuri pãstrateîn lumea satului românesc. ªi chiar aufost revitalizate, în unele zone, atelierelecare produc costume populare sau au fostînfiinþate în ºcoli ansambluri de dansuripopulare!

Cum rãspund autoritãþile localedin mediul rural la aceste ade-vãrate provocãri?Se zice cã „omul sfinþeºte locul”! Sunt

primari foarte interesaþi ºi care ne oferãtot sprijinul, implicându-se cu multã con-vingere ºi dãruire în acþiuni de pãstrare atradiþiilor locale, dar sunt ºi autoritãþicare-ºi aratã tot... dezinteresul, ca sã spunaºa, printr-o atitudine neutrã! Dar, celpuþin nu am avut cazuri în care autoritã-þile locale sã fie împotriva unor asemeneamanifestãri, ceea ce este un lucru bun.

Constatãm cã agro-turismul din România se bucurã deaprecierea turiºtilor strãini. Din ce þãri vin aceºtia, cu precãdere? Sunt mulþi francezi, care vin atât

individual, cât ºi în grupuri organizate; acrescut ºi numãrul turiºtilor din Ungariasau Austria, dar vin ºi din Germania, dinþãrile scandinave sau Israel. De asemenea,vin multe grupuri din Japonia, mai alespentru zona Maramureºului, pentru cãsunt atraºi de tradiþiile locale.

Cât de profitabilã este afacereanumitã „agro-turism” pentruposesorul unei pensiuni?Pentru localnici, este un câºtig! Vor-

besc de cei care se ocupã cu toatã familiade aceastã afacere, aºa cum este normal înagro-turism. Adicã, proprietarul locuieºteºi el alãturi de pensiune, el însuºi îlîntâmpinã pe turist ºi se ocupã de tot ceeace trebuie pentru ca turistul sã se simtãbine, de la procurarea produselor speci-fice, naturale ºi pânã la prepararea hraneisau organizarea de trasee turistice.

Se întâmplã ºi altfel?Bineînþeles! Acum, foarte mulþi

locuitori ai oraºelor ºi-au fãcut pensiunituristice în zonele rurale, prin programulSapard, pensiuni unde turistul gãseºte unadministrator angajat, care nu face altce-va decât sã-i înmâneze cheia de la ca-merã! Nu este aceeaºi atmosferã de fami-lie ºi – de fapt – nu acesta este turismulrural autentic!

Se poate trãi din turism rural?Da, dar numai în primul caz prezen-

tat, când totul se petrece în gospodãriaproprie...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

În loc sã scrie o prefaþã la pro-pria carte, „Europa Secretã“(Editura Business Adviser,2011), Vlad Hogea a preferatsã reproducã vorbele savantu-lui Nicolae Iorga, din septem-brie 1939: „Reapare, în formacea mai crudã, vechea teoriecã statele mici n-au dreptul laindependenþã, cã ele cad înspaþii vitale ºi se pot mãrgenipe hartã, ca sã se ºtie în alcãruia din statele mari trebuiesã cadã. ªi nu numai aceiacare sunt insultaþi în mândrialor legitimã ºi ameninþaþi îndreptul lor de a exista trebuiesã respingã cu indignareaceastã tãgãduire grosolanã.Se putea vorbi aºa pe vremeacând un stat era numai oîntîmplãtoare legãturã de teri-torii ºi de grupe omeneºti,care se puteau distruge saupreface dupã plac. Dar, dupã biruinþa principiului naþional, statele, cât de mici,sunt naþiuni. Iar naþiunile sunt o formã organicã a umanitãþii.”În Capitolul I al volumului, autorul urmãreºte evoluþia teoriei politice a integrãriieuropene, din timpul primului rãzboi mondial ºi pânã în zilele noastre. În CapitolulII, Vlad Hogea se referã la integrarea economicã interstatalã în cadrul UniuniiEuropene. În Capitolul III este supus unei investigaþii amãnunþite modul în care aintrat România în UE, fiind revãzute principalele etape parcurse de þara noastrã, înanii 1993-2007, în relaþia cu instituþiile europene. Atât aici, cât ºi în Capitolul IV,sunt reproduse fragmente dintr-un veritabil „jurnal” al pre-aderãrii României laUniune, scris din perspectivã euro-realistã (ºi, uneori, chiar euro-scepticã!), laBruxelles ºi Strasbourg, în perioada septembrie 2005 – decembrie 2006...

„M ul]i or\[eni[i-au f\cut

pensiuni la ]ar\“afirmã Maria Stoian, preºedintele fondator al ANTREC

Vla

d H

ogea

10

IMOBILIARE

„Înverºunarea clienþilor BCR care au datbanca în judecatã creºte, dupã ceTribunalul Bucureºti a decis sã respingãcererea acestora de a li se suspendaplata ratelor pe durata procesului. Chiardacã unii dintre clienþi s-au lãsat intimi-daþi de aceastã decizie ºi au renunþat lalupta cu banca, procesul continuã“,spune avocatul Gheorghe Pipereaîntr-un interviu acordat în exclusivitatepentru imopedia.ro: „Nu este un singurproces, sunt mai multe. În aceastã lunãfebruarie ºi în primele zile ale lui mar-tie sunt patru procese de fond; am ajunssã ne judecãm pe fond. Sunt douãgrupuri Volksbank ºi douã grupuri declienþi BCR. Mai reprezint ºi altegrupuri, dar deocamdatã acolo nu aînceput acþiunea. Sunt în total în jur de1500 de clienþi“.

Cum au decurs lucrurile pânã acum?Pânã în momentul de faþã, în ce priveºte

ordonanþele preºedinþiale de suspendare a plã-þilor, lucrurile au decurs foarte prost, aº spune,pentru cã toate cererile au fost respinse de ace-laºi Tribunal Bucureºti, asta în condiþiile încare în toate celelalte instanþe din þarã ordo-nanþele de acest gen au fost admise.

Cum au privit clienþii dumneavoastrãaceastã decizie? Sunt descurajaþi? O parte dintre ei sunt descurajaþi, chiar au

renunþat la proces ºi nu neapãrat din cauzarezultatului. Descurajarea provine dintr-o ten-siune care a intimidat; ultima ordonanþã, a pa-tra, a fost respinsã, iar clienþii au fost obligaþi

sã achite cheltuielile de judecatã în mod soli-dar, nu pro-rata. Sunt cheltuieli mari; vorbimde 100.000 lei care au fost puºi în sarcinatuturor celor 88 de clienþi BCR, în acelaºi timpfiecare dintre ei putând fi executat. Dincolo de aceste situaþii excepþionale de oameni cares-au intimidat, s-au speriat ºi pot sã renunþe laproces, toþi ceilalþi clienþi au încredere în con-tinuare în sistemul judiciar ºi aº putea spune cãsunt mai înverºunaþi ca pânã acum, pentru cãmesajul a fost perceput ca un mesaj de intimi-dare din partea sistemului judiciar. Totuºi vor-bim de ordonanþe preºedinþiale care sunt su-puse recursului. Acum în februarie vom vedeadacã clienþii au dreptate sau nu când spun cã încontracte sunt clauze abuzive. În general, ati-tudinea, în proporþie de peste 95%, este pozi-tivã faþã aceste procese; este una mult mai în-verºunatã împotriva bãncilor.

Care sunt principalele cereri formulate în instanþã?Sunt clauze de genul indicelui de referinþã

internã a bãncii, care este un indice compozital bãncii ºi dupã care dobânda, care ar trebui sãfie fixã, variazã în funcþie de cum interpreteazãinstituþia financiarã conjuncturile pieþei, iaraceste conjuncturi sunt întotdeauna cunoscutedoar de bancã.

A doua clauzã, cea mai delicatã, este ceareferitoare la comisioane (comisioanele de risc,de monitorizare a riscului, de administrareº.a.m.d.), care, deºi ar trebui sã fie niºte plãþifãcute pentru niºte operaþiuni punctuale, înrealitate aceste comisioane se plãtesc lunar ºi,deºi par mici, sã zicem 0,20%, în realitate elesunt foarte mari pentru cã sunt percepute lunarºi ajung la un 2,5% pe an. Trebuie spus cãaceste comisioane sunt dobânzi mascate, pen-tru cã, la momentul în care clientul a iniþiat

contractul, sã zicem în 2006, a încheiat con-tractul în baza faptului cã dobânda pãrea sã fiemai micã faþã de bãncile concurente, dar el nua ºtiut cu exactitate cã plãteºte acel comision;l-a descoperit însã dupã trei-patru luni în con-tract ºi a aflat cã îl plãteºte în fiecare lunã.Acest comision reprezintã uneori ºi 30% dintotalul costurilor plãtite lunar. Multe bãnci auînregistrat aceste comisioane în situaþiile lor fi-nanciare anuale cu titlul de venituri din do-bânzi, deci confirmã ceea ce spun eu, cã suntcomisioane mascate.

Ar mai fi o grãmadã de alte clauze. Vã maidau un exemplu. În mod normal, ar trebui,pentru a uºura sarcina clientului, atunci cândexistã o obligaþie restantã, sã iei mai întâi ratadin credit, apoi dobânda, apoi comisioanele ºiapoi eventualele penalitãþi. Întotdeauna aceas-tã ordine este inversatã. Mai întâi se iau pena-litãþile, apoi se iau comisioanele, dobânzile ºi lafinal rata de credit.

Ordonanþa 50 ar fi trebuit sã se modificeîn Parlament, exista un amendament careinversa aceastã ordine în favoarea clientului,dar bineînþeles cã nu a fost acceptatã de cãtrecei care fac lobby pentru bãnci.

Cât de mult s-ar putea întinde acest proces?Procesul pe fond are ºanse sã se termine

pânã la sfârºitul lui martie 2011, deºi, dacã vãaduceþi aminte, iniþial termenele erau de un ande zile, undeva în octombrie-noiembrie 2011.Acum legislaþia s-a modificat ºi permite, bachiar obligã, în anumite situaþii, judecãtorul sãjudece un proces de pe o zi pe alta fãrã sã maidea termene de o lunã, douã luni º.a.m.d. Suntoptimist în privinþa duratei, sunt optimist ºi înprivinþa rezultatului, dar nu aº vrea sã anticipez.

Cristina Tamaº

C e se mai întâmpl\ cu procesul clien]ilor

nemul]umi]i împotriva b\ncilor?

11

ECONOMIE

Corporatismul de sorginte româneascã, teo-retizat de Mihail Manoilescu (considerat o autori-tate în materie de gândire economicã), în lucrarea„Le siècle du corporatisme”, apãrutã la Paris înanul 1934, a avut un impact internaþional în rân-durile economiºtilor epocii ºi nu numai. Gânditor,om politic, economist, profesor, industriaº, socio-log ºi publicist, Manoilescu, nãscut în 1891, a con-stituit o prezenþã puternicã pe scena intelectual-itãþii ºi a politicii româneºti din perioada interbe-licã, pânã la moartea sa, în 1950. Cu toate acestea,despre doctrina sa economicã ºi corporatistã - s-a

scris ºi continuã sã se scrie prea puþin. Autorul ºi-a câºtigat un loc de seamã în istoria ºtiinþelor eco-nomice româneºti ºi universale, atât prin teoria saasupra schimbului internaþional, cât, mai ales, printeoria industrializarii. Valoarea ºi locul doctrineisale economice ar fi fost, poate, recunoscutã într-o altã manierã, dacã ea nu ar fi servit, într-o oare-care mãsurã, la fundamentarea corporatismuluiintegral ºi pur ºi dacã nu ar fi recepþionat, maimult sau mai puþin, influenþa negativã a acestuia.

Pentru o înþelegere mai bunã a celor afirmatede Mihail Manoilescu, iatã ideea centralã din„Secolul corporatismului“: „A afirma cã secolul aldouãzecilea va fi secolul corporatismului, dupãcum secolul al nouãsprezecelea a fost al liberalis-mului - constituie un atac bruscat împotrivapãrerilor unei mari pãrþi din lumea gânditoare. Nedãm, deci, bine seama de rezistenþa pe care o vaîntâmpina aceastã carte. Cãci, cu tot mersul deneînlãturat al destinului, care mâna spre transfor-marea în sens corporatist a tuturor instituþiilorsociale ºi politice ale timpului nostru, opinia euro-peanã, precum ºi opinia mondialã nu sunt delocpregãtite a primi aceastã transformare“.

Corporatism românesc

Ochelari de calSoþia mea a trebuit

sã-ºi schimbe ochelarii,astfel cã zilele trecute amtot fost pe la diverse cen-tre de servicii tip „opticã“,din cartier. Am evitat sãmerg la cele din buricultârgului, pentru cã – îngeneral – refuz sã plãtesc„sporul“ de chirie al co-merciantului care þine

morþiº sã posede un butic în Centru... Aºadar, am rãmas înjurul casei ºi am „testat“, fãrã intenþie, capacitatea acestorunitãþi de a se adapta la cerinþele pieþei, dar ºi la îngrãdirileimpuse de condiþiile obiective al perioadei de crizã economicã.ªi am constatat pe... „teren“ cum se pierd, dar ºi cum se câºti-gã clienþi. ªi vã prezint douã exemple diametral opuse, ca stilde abordare ºi ca atitudine. Ceva de genul „aºa, da“ ºi – respec-tiv – „aºa, nu”, cum era pe vremuri în gazetele de perete!...

La un moment dat, am intrat într-o unitate destul de„stilatã“, privind din afarã. La intrare - firmã luminoasã, co-loratã, atrãgãtoare. Interior spaþios, cu multe vitrine ºi o ofer-tã bogatã. Am întrebat cât costã douã lentile care sã fie mon-tate pe rama adusã de mine. ªi am arãtat reþeta. Rãspunsulm-a lãsat, efectiv, „interzis“: 260 de lei! Am spus cã, în urmãcu doi ani, în perioadã de „ne-crizã“, ochelarii au costat – înaceleaºi condiþii – circa 120 de lei. „Atâta costã acum“ – avenit replica.

Drept urmare, am luat înapoi reþeta ºi am dat sã ies dinunitatea respectivã. „Staþi puþin“ – a rãsunat „vocea“ de la tej-ghea, care a continuat: „de fapt, v-am spus cât vã costã niºtelentile deosebite“! ªi a început sã-mi spunã ce material extra-super-nemaipomenit îmi recomandase ea (era o femeie), darcã – dacã vreau lentile dintr-un material mai ieftin - m-arcosta cam 180 RON!

Am zis „Nu, mulþumesc!“ ºi mi-am continuat drumul cã-tre ieºire. „Sã ºtiþi cã avem ºi lentile de 100 de lei“, am auzitîn urma mea. Prea târziu! Nu mã mai interesa! La ieºirea dinacel centru „optica“ am trecut pe lângã o oglindã: eram încostum ºi aveam cravatã! Poate de aceea mi s-a prezentatiniþial oferta cea mai scumpã...

Apoi, am intrat într-o unitate micuþã, fãrã firmã lumi-noasã ºi doar cu o singurã vitrinã. Cum m-a vãzut, patronulm-a luat „în primire” - dar în sensul pozitiv al expresiei – ºi aînceput sã-mi vorbeascã despre ce lentile imi poate oferi el,potrivite pentru reþeta soþiei mele. Mi-a dat detalii desprefiecare tip de material, mi-a zis care sunt avantajele ºi deza-vantajele, care sunt producãtorii ºi ce tradiþie are fiecare din-tre aceºtia în domeniul aparatelor optice. A vrut sã vadãvechii ochelari ai soþiei, a mãsurat lentilele, mi-a spus cauzeleposibile ale diferenþei de dioptrii dintre reþeta ei de acum ºicea din urmã cu doi ani ºi i-a transmis câteva recomandãri.Iar, ca preþ, mi-a etalat toatã oferta, pentru toate buzunarele.Mai are rost sã spun cã m-a câºtigat ca ºi client?...

Hora

]iu ª

erb

Danie

l N

egu]

Târgul Imobiliar PROJECT EXPO spargegheaþa evenimentelor de profil ºi anunþãprimul eveniment din 2011. Astfel, înperioada 18-20 martie, la Sala Palatului,va avea loc ediþia cu numãrul 11 a TârguluiImobiliar PROJECT EXPO. „BusinessAdviser“ a realizat un interviu cu SorinSãraru, managing partner PROJECT EXPO.

De ce mai sunt necesare târgurile imobiliare?Pentru ca piaþa imobiliarã sã se revigoreze este

necesar, în primul rând, ca toþi jucãtorii din aceas-tã piaþã sã îºi uneascã eforturile. În condiþiile actua-le, în care piaþa dã semne clare de revenire, un târgimobiliar profesionist este mai mult decât bineve-nit. Un astfel de eveniment reuneºte dezvoltatoriimobiliari, reprezentanþi ai instituþiilor financiaresau brokeri, oferindu-le ocazia sã gãseascã o soluþiecomunã pentru deblocarea vânzãrilor. În plus, ceiinteresaþi de achiziþia unei locuinþe au parte de omodalitate mult mai rapidã de a cerceta oferteledin piaþã, precum ºi trendul acesteia.

Credeþi cã piaþa imobiliarã a început sãse deblocheze?Pentru prima oarã dupã mai bine de 2 ani se

poate vorbi cu optimism despre piaþa imobiliarã.În primul rând, totul depinde de evoluþia econo-micã a României, iar cum Guvernul a prognozat ocreºtere economicã de 1,5%, acest lucru poateînsemna o revenire a investiþiilor, dar ºi un numãrmai mare de tranzacþii cu apartamente, case sauterenuri. În plus, numãrul autorizaþiilor de con-strucþie a crescut faþã de aceeaºi perioadã a anuluitrecut, iar bãncile sunt din ce în ce mai deschise cuprivire la acordarea de credite imobiliare. ªi pro-gramul „Prima Casã“ va fi reluat, dupã jumãtatealunii ianuarie, când Guvernul va emite o nouãordonanþã de urgenþã cu privire la plafonul sumeigarantate. Exista un numãr foarte mare de româniinteresaþi de acest program, iar dovadã stã faptulcã, doar în ultimele douã zile ale anului, fondul degarantare a primit de la clienþi în jur de 600 dedosare pentru achiziþionarea unei locuinþe prinprogramul „Prima Casã”.

Totuºi, foarte mulþi dezvoltatori intrã înfaliment sau vând foarte greu. De ceunele proprietãþi se vând, iar altele nu,deºi sunt similare? Unii dezvoltatori nu au adaptat oferta în con-

formitate cu noile cerinþe ale pieþei, fie din cauzafaptului cã vorbim de clãdiri deja finalizate, în care

nu se mai pot mai face modificãri, fie din cauzafaptului cã nu au realizat în ce constã cererea actu-alã. Multe dintre criteriile de selecþie s-au schim-bat semnificativ. Favorite au devenit blocurile cumaximum 4 etaje sau vilele compuse din maimulte apartamente, chiar dacã, de multe ori,blocurile turn oferã mai multe facilitãþi, cum ar fiacces la sãli de sport sau fitness ºi locuri de parcaregratuite în subteran. Totuºi, asta nu înseamnã cãaceastã alegere este întotdeauna ºi cea mai bunã.Cumpãrãtorii încep sã se uite mai puþin la calitateaunei construcþii, pentru cei mai mulþi preþul deachiziþie fiind cel mai important. Abia apoi vinelocaþia, care pânã nu de mult era esenþialã, urmatãde alte criterii.

Cât de important este renumele dezvoltatorului?Ca urmare a nenumãratelor scandaluri ºi

insolvenþe, renumele companiei aflate în spateleproiectului poate face ºi el diferenþa. Imaginea unuidezvoltator este datã, în primul rând, de istoriculacestuia. În plus, acum, mai mult ca niciodatã, eitrebuie sã se muleze cât mai bine pe cerinþelepotenþialilor cumpãrãtori ºi sã fie cât mai deschiºila dorinþele acestora. La fel de important este caaceºtia sã-ºi fi respectat promisiunile fãcute celorcare deja au cumpãrat de la ei. La Târgul ImobiliarPROJECT EXPO vor fi prezentate proiecte careau în spate dezvoltatori ºi agenþii imobiliare alcãror renume este nepãtat. Totuºi, nicio locuinþã

nu este imposibil de vândut. Promovarea potrivitã,talentul de a scoate în evidenþã calitãþile con-strucþiei ºi ale dezvoltatorului, toate prezentate lamomentul ºi în locul potrivit, pot transforma ocampanie de vânzãri într-un succes garantat.

Ce vom gãsi la Târgul Imobiliar PROJECT EXPO din aceastã primãvarã?Primul eveniment imobiliar al anului, Târgul

PROJECT EXPO, promite sã fie un adevãratpunct de reper în evoluþia acestei pieþe în 2011. Cade obicei, oferta va fi extrem de variatã. Veþi gãsilocuinþe de orice tip, de la apartamente în toatesectoarele Capitalei, pânã la vile în centrul Bucu-reºtiului sau în localitãþile limitrofe. Nu sunt uitatenici locuinþele de vacanþã, indiferent cã preferaþilitoralul sau zonele montane. Poate cel mai impor-tant este faptul cã în ofertele expozanþilor gãsiþi cusiguranþã o proprietate adaptatã bugetului dum-neavoastrã. Vor reveni ºi anul acesta garsonierelela 25.000 de euro, precum ºi vilele din nordulCapitalei, pentru care vânzãtorii cer câteva sute demii de euro. Important de ºtiut este faptul cã abso-lut toate proprietãþile vor putea fi achiziþionatebeneficiind de discounturi considerabile. Redu-cerile de preþ ºi ofertele speciale au devenit deja „ocarte de vizitã“ a expoziþiei. În plus, vor fi prezenþibrokeri ºi consultanþi sau reprezentanþi ai maimultor instituþii financiare care vor propune di-ferite soluþii de finanþare, în funcþie de posibili-tãþile fiecãrui client.

Foto

: Arh

ivaF

oto.

ro

P rimul târg imobiliaral anului 2011

12

ACTUALITATE

A cincea ediþie a Târgului Interna-þional de Vinuri GoodWine, organizat deProactive Business Communication, vaavea loc în perioada 11-13 martie a.c. Celmai mare producãtor de vinuri albe dinRomânia, compania Cotnari, va fi în2011 Partener Oficial al ambelor ediþiiGoodwine, martie ºi noiembrie. „Perce-putã ca o marcã a strãmoºilor, ce a reuºitsã dãinuie în timp, COTNARI este untitlu al istoriei, dar care se menþine, sedezvoltã ºi are o prezenþa permanentã,datoritã politicilor de calitate, comunicareºi strategiilor de piaþã, mereu adaptate laprezent. VINUL DE AUR al Românieiocupã un loc de frunte în inima româ-nilor, care l-au votat într-un studiu acelor mai reprezentative Branduri româ-neºti din 2010, clasându-se astfel pe Lo-cul 1 între vinurile României“, a declaratCãtãlin Grecu, Director MarketingCotnari SA.

Printre companiile expozante laediþia din martie Goodwine se numãrã:Cotnari, Vinarte, SERVE, Crama Opri-ºor, Winero, Senator Wine, Crama Gîr-boiu, Domeniile Samburesti, Vie VinVânju Mare, Casa de Vinuri Huºi, Do-meniile Ostrov, Domeniile Dealu MareUrlaþi, Vinexpert, Heinrig Distribution,Vinuri Argentina, Bodegas VicenteGandia (Spania), Prinþ Label - etichetevin, Bristot (brand premium de cafea),Avantaj Sutã la Sutã (butoaie ºi accesoriicrame), Asociaþia Micilor Producãtori de

Vin din Republica Moldova, FusionTechnique, Round The World Travel.

Ca ºi la ediþiile precedente, în spaþiuldedicat show-urilor gastronomice, maimulte restaurante ºi ºcoli de bucãtari vorgãti preparate care vor fi asortate ulteriorcu vinurile prezente în târg: ªcoala deBucãtari Bella Italia, Centrul de Ex-celenþã în Gastronomie AROMA, Euro-deal, Restaurantele Edelweiss PoianaBraºov, Ginger, Good Food, Dan SilviuBoerescu (www.bucatarescu.ro), Bristot.

GoodWine, partener cu cele maiimportante asociaþii ºi structuri dinindustria vinificaþiei

Târgul de Vinuri GoodWine a sem-nat parteneriate cu cele mai importanteasociaþii ºi structuri din industrie: Aso-ciaþia Somelierilor din România (ASR),Federaþia Somelierilor din România(FSR), Asociaþia Degustãtorilor Autori-zaþi din România (ADAR).

Asociaþia Somelierilor din Româniaeste cea mai veche structurã asociativã dindomeniu ºi singura asociaþie ce reprezin-tã someleria românã la Asociaþia Inter-naþionalã a Somelierilor. Printre membriASR se numãrã cinci semifinaliºti euro-peni, patru mondiali, un medaliat cuargint în concurs mondial (Florin Voica)ºi cel mai bun sommelier din lume în apeminerale (Iulia Goºea). PreºedinteleASR, Doru Dumitrescu, este primul re-prezentant al României într-o comisie

permanentã a Asociaþiei Internaþionale aSomelierilor. Pe plan intern, ASR esteactiv implicatã în formarea somelierilor,organizarea concursurilor naþionale ºi înpromovarea vinului ºi someleriei.

Înfiinþatã în 2010, Federaþia Some-lierilor din România promoveazã intensmeseria de somelier prin toate activitãþilesale. În 2010, Federaþia Somelierilor dinRomânia s-a implicat activ în susþinereamai multor evenimente: „Bucãtarul deAur al Bucureºtiului“, Etapa Somelierilordin cadrul competiþiei „Barmaniada“ ºi

alte concursuri din industria HoReCa.Ca o recunoaºtere a meritelor ºi contribu-þiei sale la dezvoltarea sectorului somele-riei din industria ospitalitãþii, SergiuMihail Nedelea a fost ales în funcþia depreºedinte al Federaþiei Somelierilor dinRomânia, care, împreunã cu FederaþiaBucãtarilor din România, sprijinã cele 47de module de curs ale AROMA.

Asociaþia Degustãtorilor Autorizaþidin România (ADAR) s-a înfiinþat în1994 ºi are peste 140 membri. O datã latrei luni, degustãtorii din toate colþurile

þãrii se întâlnesc în diferite podgorii pen-tru a schimba informaþii, puncte devedere ºi, bineînþeles, pentru a degustavinurile din podgoriile locului. Preºedin-tele ADAR este Dan Boboc.

Wine tours în Franþa ºi Italia oferite de RTW Travel, partenerul GoodWine

Agenþia de turism Round TheWorld (RTW) Travel, partener al Târ-gului International de Vinuri Good-Wine, este specializatã în crearea de va-canþe personalizate întocmai dupã dor-inþele clienþilor doritori de turism de lux.Pentru vizitatorii Târgului GoodWine,RTW Travel a pregãtit patru circuite oe-nologice „wine tours“ în Franþa, în regiu-nile Bordeaux, Burgundy, Valea Loarei ºiîn zona Champagne. Un circuit oenolo-gic, separat, este oferit în Italia, unde seva porni pe drumul vinului din Florenþaspre þinutul Chianti ºi zona Montepul-ciano, pentru ca turiºtii sã se poatã delec-ta cu celebrele vinuri de Chianti, Nobilede Montepulciano ºi Brunello de Mon-talcino. Turul se continuã cu vizita laMarema, casa de vinuri care produce fai-moasele „Super Tuscans“ Ornellaia, TuaRita sau Petra. De asemenea, pentru ceicare doresc sã exploreze sau sã aprofun-deze tehnicile de degustare, RTW Traveloferã excursii la Paris cu înscrieri la cursuri intensive la celebra ºcoalã dedegustãtori „L’Ecole du Alain Ducasse“.

C otnari, Partener Oficial al ambelor edi]ii GoodWine din 2011

13

IMOBILIARE

www.imobiliare.ro prezintã topul celor mai dinamicezone rezidenþiale din principalele oraºe ale þãrii, în prima lunãa anului. În top au fost incluse zone rezidenþiale în care pre-dominã ofertele de vânzare apartamente.

Dinamica a fost calculatã luând în considerare trei vari-abile principale: numãrul total de oferte existente în piaþã pen-tru fiecare din zonele analizate, numãrul ofertelor nou intrateîn piaþa în perioadã datã, respectiv numãrul ieºirilor în aceeaºiperioadã, 1 – 31 ianuarie 2011.

Bucureºti Cea mai dinamicã zonã din Capitalã în luna ianuarie a

fost Rahova, unde, în intervalul 1-31 ianuarie, au existat 1.361de oferte care vizau apartamente de vânzare. Pe locul doi seaflã zona Drumul Taberei, cu un numãr total de 1.247 deoferte. Aici au apãrut doar în luna ianuarie 107 oferte noi,restul fiind oferte rãmase active în piaþã, dar introduse anteri-or. Cu un numãr total de 1.035 de oferte, dintre care 76 au fostintroduse în luna ianuarie, cartierul Berceni ocupã locul altreilea în topul celor mai dinamice zone din Capitalã. Pe loculpatru se situeazã zona 13 Septembrie, cu un numãr total de691 de oferte, în timp ce poziþia a cincea este ocupatã decartierul Militari. Aici a existat în ianuarie un numãr de 624 deapartamente scoase la vânzare. Clasamentul este continuat dezonele Tineretului, Mihai Bravu, Titan, Unirii ºi Dristor.

TimiºoaraCu un numãr total de 140 de apartamente scoase la vân-

zare în acest început de an, dintre care 17 au fost introduse înpiaþã în ultimele treizeci de zile, zona Calea Aradului este ceamai activã zona rezidenþialã din Timiºoara. Locul doi estedeþinut de zona Lipovei, cu un numãr total de 139 de oferte,urmatã de Girocului, cu 108 oferte, ºi Soarelui.

Braºov Cartierul Astra conduce detaºat clasamentul celor mai

dinamice zone rezidenþiale din Braºov. În prezent, aici existã 222de anunþuri cu apartamente de vânzare. Pe locul doi se situeazãcartierul Rãcãdãu, cu 174 de apartamente scoase la vânzare,urmat de Tractorul, cu 117 oferte disponibile în luna ianuarie.

Cluj-Napoca, Iaºi ºi ConstanþaCea mai dinamicã zonã din Cluj-Napoca este cartierul

Mãnãºtur cu un numãr total de 230 de oferte care vizeazã vân-zarea de apartamente. Topul celor mai dinamice zone dinmunicipiul Cluj-Napoca este continuat de cartierele Gheor-gheni ºi Mãrãºti, ambele cu câte 122 de oferte. În Constanþa,cele mai dinamice zone rezidenþiale sunt Tomis Nord ºi InelII, în timp ce în Iaºi, cele mai multe oferte se gãsesc în zoneleTãtãraºi, Podu Roº ºi Nicolina.

DDeesspprree iimmoobbiilliiaarree..rroo:: LLaannssaatt îînn iiaannuuaarriiee 22000000,, wwwwww..iimmoobbiilliiaarree..rroo eessttee pprriimmuull ººii cceell mmaaii aacccceessaatt ppoorrttaall iimmoo--bbiilliiaarr ddiinn RRoommâânniiaa.. PPoorrttaalluull aa ddeeppã㺺iitt ddee ccuurrâânndd pprraagguull ddee

1199..000000 ddee vviizziittaattoorrii uunniiccii ppee zzii ººii ccuupprriinnddee cceeaa mmaaii mmaarree bbaazzããddee ooffeerrttee ddiinn ttooaattee ccaatteeggoorriiiillee iimmoobbiilliiaarree llaa nniivveell nnaaþþiioonnaall..

Topul celor mai dinamicezone reziden]iale la început de an

Proprietari curajo[i în ianuarie 2011Valoarea medie a Indicelui naþional imobiliare.ro pentru prima lunã a anului, 1.031

euro/mp util, este uºor mai scãzutã decât valoarea înregistratã la finalul anului trecut.Entuziasmul proprietarilor de apartamente vechi s-a manifestat mai puternic în primajumãtate a lunii, dar s-a temperat pe parcurs. Indicele calculat la nivelul principalelororaºe din þarã a înregistrat valori în creºtere pentru Timiºoara, Braºov, Constanþa,Ploieºti. Scãderi au fost înregistrate doar în Iaºi ºi Cluj-Napoca. În Capitalã, preþurileapartamentelor vechi au scãzut uºor, în schimb s-au scumpit apartamentele noi.

Ianuarie 2011: Anul debuteazã cu creºteri de preþ la multe categorii deapartamente în marile oraºe

Optimismul proprietarilor, alimentat de o creºtere a interesului potenþialilorcumpãrãtori în comparaþie cu ultima lunã a anului trecut, a avut ca rezultat creºtereapreþului solicitat la multe categorii de apartamente. Totuºi, valoarea Indicelui naþionalimobiliare.ro pentru prima lunã a anului a ajuns la valoarea de 1.031 euro/mp util, cu 2euro/mp (0,2%) mai puþin decât în decembrie 2010. Faþã de aceeaºi lunã a anului tre-cut, când Indicele imobiliare.ro indica o valoare de 1.213 euro/mp, preþurile aparta-mentelor sunt în prezent cu 15% mai mici. „Dupã o serie de valori minime record înre-gistrate în majoritatea oraºelor analizate, luna ianuarie aduce primele rãsturnãri de situ-aþie. Cele mai mari creºteri au fost în Constanþa, +2,4%, Timiºoara, +1,5% ºi Braºov,+1,3%. Creºterea interesului cumpãrãtorilor s-a manifestat ºi în evoluþia portalului:creºtere de peste 80% a contactelor în luna ianuarie 2011, faþã de decembrie 2010“,subliniazã Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.

Indicele imobiliare.ro pentru capitalã indicã, pentru luna ianuarie, o valoare mediede 1.157 euro/mp util pentru apartamentele noi ºi vechi din Capitalã, în creºtere cu0,3% faþã de luna precedentã, sub influenþa evoluþiei preþurilor apartamentelor noi. Încomparaþie cu prima lunã a anului 2010, preþurile solicitate în prezent sunt cu 12,5%mai mici. Tendinþa de uºoarã creºtere a fost resimþitã la nivelul apartamentelor noi, celevechi înregistrând o uºoarã scãdere. Preþul apartamentelor noi a crescut cu 1,1% înultimele 30 de zile ale anului, în timp ce, per ansamblu, apartamentele vechi au înre-gistrat o scãdere de 0,3%.

Preþul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucureºti a ajuns în luna ianuar-ie la valoarea de 1.327 euro/mp util, în creºtere cu 1,1% faþã de luna decembrie 2010,când valoarea medie a unui metru pãtrat util era de 1.312 euro. În comparaþie cu ia-nuarie 2010, preþul mediu cerut pentru apartamentele noi este cu 10,8% mai mic. Ceamai dinamicã evoluþie au avut-o garsonierele ºi apartamentele noi cu douã camere, cares-au scumpit cu 3,3%, respectiv 3,2% în ultimele 30 de zile. Preþul apartamentelor noicu trei camere a înregistrat o scãdere de 1,9% în prima lunã a anului.

Luna ianuarie nu a adus însã modificãri semnificative în ceea ce priveºte preþulapartamentelor vechi din Capitalã. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceastã ca-tegorie de apartamente a ajuns la 1.088/euro mp de suprafaþã utilã, cu 0,3% mai puþindecât în luna precedentã ºi cu 14,2% mai puþin decât la sfârºitul anului trecut. Variaþiilecare au existat nu au depãºit 0,6%.

14

CLUJ

Cel mai recent studiu publicat la începutul lui februariede Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti dinRomânia (ANOSR) relevã faptul cã a fi student la Cluj-Napoca e mai profitabil decât la Bucureºti.

Studenþii care vin sãînveþe în oraºul de la poaleleFeleacului cheltuie mai pu-þin ºi au condiþii de cazaremai bune decât în Capitalã,dar plãtesc mai mulþi banidecât prietenii lor care studi-azã în oraºele mici. Astfel,Clujul se aflã pe locul 3, alã-turi de Timiºoara ºi Iaºi, întopul celor mai accesibile

centrele universitare din þarã. Studenþii din Cluj se descurcãlunar cu sume cuprinse între 300 ºi 500 de lei, spre deosebire destudenþii din Bucureºti, care ajung sã dispunã de sume mai maride 700 de lei. Traiul studenþilor este cel mai ieftin în oraºele maimici - Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaþi sau Baia Mare- unde aceºtia dispun de sume de maxim 300 lei lunar.

Banii de acasã întreþin studenþiaAproximativ 65% dintre studenþii români se întreþin numai

din veniturile pãrinþilor ºi ale rudelor. La capitolul „venituri stu-denþeºti” – în opinia a peste 80% dintre studenþi, bursa nu aco-perã sau acoperã doar parþial cheltuielile minime pentru masã ºicazare. Starea materialã a pãrinþilor dicteazã ºi posibilitãþile decheltuire ale studenþilor, dat fiind cã ei depind în majoritate debanii de acasã - 70% din ei dispun lunar pentru acoperirea chel-

tuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie,ceva mai mult de 10% având la dispoziþie o sumã mai mare de700 de lei. Conform studiului, 25% dintre studenþii respondenþilucreazã, iar aproape 70% dintre studenþii români trãiesc cu ve-nituri sub 500 lei/lunã.

UMF Cluj – tarif ridicatConform studenþilor, în 21 din cele 24 de universitãþi în care

s-a realizat studiul ANOSR, problema principalã invocatã destudenþi o reprezintã taxele universitare. Una din cele maiscumpe universitãþi cu profil medical din România e, potrivitcelor 71.1% dintre respondenþi, Universitatea de Medicinã ºiFarmacie „Iuliu Haþieganu” din Cluj-Napoca. În aceeaºi cate-gorie se încadreazã ºi Universitatea de Medicinã ºi Farmacie„Gr.T. Popa“ din Iaºi ºi Universitatea Politehnicã Bucureºti,unde 54,9%, respectiv 52,2% dintre studenþii respondenþi auafirmat cã taxa de studiu este foarte mare.

Cazare scumpã - condiþii OKLa capitolul cazare în cãmine, studenþii considerã cã taxele

practicate pentru folosinþa cãminelor sunt mari. Preþul cãmineloreste mare sau foarte mare, considerã 60% dintre studenþii Uni-versitãþii Tehnice din Cluj Napoca, ai Universitãþii de ªtiinþeAgricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj Napoca ºi ai Universi-tãþii din Craiova – Drobeta Turnu - Severin. În alte opt univer-sitãþi, procentul se situeazã între 40% ºi 60%. Totuºi, potrivitstudiului, cele mai scumpe cãmine sunt în Suceava, raportat lacondiþiile de trai. Per total, la acest capitol, condiiþile din cãminesunt într-un trend de îmbunãtãþire, însã locurile de cazare rãmâninsuficiente, iar 90% din studenþi nu sunt informaþi cu privire lamodul de cheltuire a regiei de cãmin.

Andra

- Dari

a S

zasz

Studen]ia la Cluj-Napoca,

mai profitabil\ pentru p\rin]i?!

Da, Europo! Se pare cã ne dorimatât de mult sã intrãm în spaþiul Schen-gen, încât suntem în stare ca, în sfârºit, sãîncepem sã facem puþinã ordine pe lafrontiere. Cu ridicãri a zeci de vameºi ºipoliþiºti de frontierã - al cãror numãr,adunat, dã spre 200 de persoane - cu des-cinderi ºi percheziþii efectuate cu hei-rup-ul în zorii zilei, cu 1000 de jandarmiºi mascaþi bãgându-i pe vameºi ºi pe po-liþiºtii de frontierã în dube ºi apoi, îmbar-

cându-i în elicoptere MAI. Transporturipe bandã efectuate cu elicoptere MAI dela vãmile din vest, cu Serbia, spre Bucu-reºti. ªi-atunci, în atare situaþie, nu mãmai mir cã pe la jumãtatea lunii ianuarie2011, ministrul francez pentru AfaceriEuropene, Laurent Wauquiez, afirma cã„o aderare a României ºi Bulgariei laspaþiul Schengen, spaþiu de liberã circu-laþie a persoanelor în cadrul UE, ar ame-ninþa securitatea restului Europei”. ªi numã mai mir cã ºi Germania s-a alãturatgestului francez. Degeaba a sãrit în susministrul român de Externe ºi a afirmat„cã nu existã nicio bazã realã pentru jus-tificarea unor astfel de afirmaþii“, cãoperaþiunile - exagerat de ample - decurãþarea a vãmilor de „corupþi ºi ºpãgari“(care nu sunt altceva decât cei mai micidin ierarhie) demonstreazã viceversa.Oare, dacã nu s-ar fi pus problema ade-rãrii la spaþiul Schengen, se mai iniþiauaceste acþiuni? Din pãcate, nu cred.

Oricum, am reuºi sã ne dãm în spec-tacol. ªi, mai mult decât atât, am reuºit sã

stârnim alte atitudini „contra“. Mai exact,Daniel van der Stoep, europarlamentarolandez, la vederea circului din Româniaa afirmat cã „UE nu ar fi trebuit sã laseRomânia sã intre în UE. Este o þarã foar-te coruptã ºi aceste arestãri nu fac altcevadecât sã confirme acest lucru“. Totuºi,îmi voi încheia demersul spunând cã tot e

bine cã a existat un început. Însã, dacãtoatã aceastã tevaturã se va stinge ca unfoc de paie, ºi nu va fi urmatã de un pro-gram coerent de acþiuni preventive ºi delungã duratã, nu vãd sensul spectacoluluivizionat de tot leatul. Sau în fine, dinnou, românilor le-a fost abãtutã atenþia înaltã parte de la greutãþile vieþii cotidiene...

Sori

na B

ruj

S pa]iul Schengen – „Un pod prea îndep\rtat“…S pa]iul Schengen – „Un pod prea îndep\rtat“…S pa]iul Schengen – „Un pod prea îndep\rtat“…S pa]iul Schengen – „Un pod prea îndep\rtat“…S pa]iul Schengen – „Un pod prea îndep\rtat“…

Foto: Sonia Sandu

15

ALBA

Tipãrit în 10.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1841-4583

Theodor Speranþia nr. 14Sector 3, Bucureºti

Tel.: 320.70.70www.b-a.ro

The publication is a member of BRATand has been audited from 1.01.2006

since 3.09.2010

Grupul de Presã

Founded by

Ioan Sorin Roºurosu@b-a.ro

General Manager

dr. Vlad Hogeahogea@mediabloc.euTel.: 0742.303.623

Analyst

prof. univ. dr. Mircea Coºeacosea@b-a.ro

Columnist

dr. Dan Matei Agathonagathon@b-a.ro

Editors

Daniel Neguþnegut@b-a.ro

Cezar Ioancezar@b-a.ro

Senior Editors

Marius C. Romaºcanuromascanu@mediabloc.eu

Horaþiu ªerbserb@mediabloc.eu

Alin Tomuº

Sorina Bruj

Raul Dãncuþã

Editorial Secretary

Raluca Iosifidisraluca@b-a.ro

Care edition

Claudia Daniliucclaudia@b-a.ro

Translation

Cosmina Stroescu

Layout & DTP

Omni Press & Designwww.opd.ro – arta@opd.ro

Advertising Department

Tel.: 0722.400.055

Printing House

FED Print

Distribution

Spin Mediawww.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank MediaTel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree AdvertisingTel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

februarie 2011

Acum trebuie sã vã învãþ cevarãu, pentru cã am observat cã în-vãþati mai repede din necazurilevoastre decât din fericirile voastre.Bine! Atunci azi o sã vã învãþ cumar trebui sã vã rugaþi, uitându-vãtot timpul la ceas; însã aveþi grijãce cereþi în rugãciunea voastrã. Cusiguranþã cã va veni mai repededecât trebuie. Ai grijã cum îþi do-reºti sã te plimbi printr-o gradinã

cu pomi. Creaþia poate traduce atitudinea ta, derapând cu maºina de peºosea direct într-un pom. Felul în care ceri e mai important ca dorinþa,ºi cât sunteþi de gol sã primiþi. Nu bate la o uºa dacã nu ºtii ce e dinco-lo de ea, dacã nu ar fi o trecere ºi o schimbare nu ar fi fost pusã acolo.Imaginaþi-vã cã nu doar ceasul de pe mâna ta, ci toate ceasurile fãcuteîn lume lucreazã împreuna sã împlineascã ce vrea mintea ta cu starea ta.Atunci organele încep sã se trezeascã mai devreme ºi o sã se ridice dinpat înaintea ta ºi o sã-þi bea cafeaua. Te-ai gândit vreodatã cã te trezeºtiîntr-o dimineaþã fãrã organe? Imagineazã-þi: te întinzi sã cobori din patºi nu poþi, încerci sã te miºti ºi observi cã nu vrei, nici nu mai ºtii cu cegândeºti, cãci ºi mintea ta bea din cafeaua ta. Atunci trebuie sã-þi aduciaminte cã „deasupra capului/a fost fãcut înaintea capului“. Cu el aiobservat ºi îþi dai seama cã nu ai fost pregãtit sã vezi la cât e ceasul. Nu-

i nimic, adu-þi aminte din cel ce te observã, fã-þi trup din pat, pentru cãpoþi. Fã-þi ochii din perinile pe care le simþi deja, deschide ochii ºi gata.

Vezi, sunt numai organele tale împrãºtiate peste tot, pe care le-ainumit întodeauna uºã, noptierã, dulapuri, mese, scaune ºi tot ce vezi.Crezi cã sunt ale tale, le-ai pierdut în timp. Adunã-le, cãci te ascultã ºi tevor recunoaºte. Coboarã, pentru cã altcineva îþi bea cafeaua. Bine, acumsper cã mã înþelegi ºi pe mine. În fiecare dimineaþã mi se întâmplã aºa,ce zici? Lucrurile pe care mi le doresc nu se întâmplã instantaneu, nu îmimai vin ele, ci trec eu pe la ele, aºa am ajuns sã nu îmi doresc nimic, însãnu-mi dau ceasul jos de pe mânã niciodatã. Ies în stradã ºi mã uit dupãoameni cu ceas la mânã ºi parcã îi vãd cu uºa în spate, ca pe Pãcalã, ºi mãgândesc cã, înainte sã se inventeze ºi sã se poarte ceasul pe mânã, oameniumblau cu uºa în spate. Eu cred cã atunci, la începuturi, oamenii umblaude îºi pierdeau urma, de aceea îºi luau uºa în spate, ca sã fie tot timpulacasã, adicã în spaþiu lor. Acum, în vremurile de pe urmã, oamenii ºi-auschimbat uºa cu ceasul, ca sã nu spunã vecinii sau cei ce-i vãd cã sunt duºide acasã. Când te gândeºti cã atunci când vãd un om cu ceas la mânã par-cã îl vãd cu uºa în spate ºi de fiecare datã când vrea sã se uite la ceas începesã fugã, îºi dã uºa jos, intrã ºi iese, apoi îºi pune uºa în spate ºi îºi vede dedrum, liniºtit cã tot timpul este acasã. Eu râd, mã urc în maºinã ºi vãddeja semaforul din intersecþia mea. Vã amintiþi? Pornesc, îmi recunoscpietonii, înainte sã vinã la întâlnirea cu mine, îi vãd cum trec ºi îi ºtiu ºipe cei de mâine. Vãd uºile, mesele ºi scaunele pe care voi sta. Ele beaudin cafeaua mea ºi îmi vor fi organe dimineaþa.

Gânduri f\r\ ]int\

Flo

rin B

ole

a

Economia României în 2011 este unsubiect care ne priveºte pe toþi, chiar dacãputem analiza fenomenul în ansamblullui, chiar dacã nu. Implicaþiile unor de-cizii de tip economic, ne vor afecta pe toþiîntr-o mãsurã despre care o sã avem timpsã vorbim tot acest an, cãci nu ne aºteap-tã un an roz deloc. Unii spun pentruînceput, cã am ieºit din crizã, plecând dela premiza cã economia UE va fi în creº-tere în acest an, ºi, la nivelul de depen-denþã pe care-l avem de exterior, efectelese vor vedea ºi în curtea noastrã. Pe unde-va existã o raþiune care permite o astfel desperanþã, dar uitãm parcã mult prearepede de problemele structurale ale aces-tei economii, uitãm mult prea repede deproductivitatea ºi competitivitatea pe carereuºim sã o generãm. E un pic hazardatãsperanþa asta, cã dacã în exterior va fibine, ne va fi ºi nouã bine, cãci, dacã nuva fi aºa, pãrem doar o naþiune la mânaaltora, un experiment în zonã, un labora-

tor economic în care se încearcã extin-derea limitei de suportabilitate a omului.Mi-e greu sã cred cã suntem doar asta,deºi uneori e atât de evidentã chestiunea,încât o pot refuza cu greu.

În primul rând, în acest an Româniase va confrunta cu o restrângere a con-sumului la produsele alimentare de bazã,pe fondul scãderii veniturilor ºi a creºteriifarã precedent a costurilor legate de gaz,petrol, energie electricã. Dacã cineva arecuriozitatea de a vedea ce s-a întâmplat lanivel mondial în luna ianuarie, va observao creºtere semnificativã a preþurilor înzona petrolului brut, în zona grâului ºi acelei aferente produsului numit soia.Aceste douã ultime elemente la care fa-cem referire se vor oglindi în preþurilemultor alimente pe care le folosim drepthranã, pentru a ne putea continua evolu-þia socialã. Sunt voci care afirmã cã efec-tul vizibil va fi doar în zona panificaþiei,însã trebuie sã ºtiþi cã furajele care se pro-duc la nivel mondial au drept ingredientede bazã, soia ºi grâu. Lanþul ulterior îlconstruiþi dumneavoastrã, cãci nu e foartegreu.

Gaz pe focApoi, tot în acest an, odatã cu refor-

marea statului, mulþi dintre cei care stã-teau liniºtiþi cu speranþa cã statul e o bunãumbrelã împotriva crizei, vor fi nevoiþi sãfacã faþã unui mediu concurenþial pe care

nu l-au cunoscut înainte. În plus de asta,problema reconversiei profesionale, castrategie generalã pentru cei care au pãrã-sit sistemul bugetar, nu existã, la acestmoment, ºi nici nu pare sã interesezefoarte tare pe cineva, ºi toate aceste lu-cruri, pe un fond social deja în fierbere,nu înseamnã altceva decât un plus de gazpe foc. Costul vieþii de zi cu zi va creºte ºi,odatã cu el, starea generalã a populaþiei în

raport cu mediul înconjurãtor se vaschimba, în sensul generãrii unor convul-sii sociale de luat în seamã. De fapt, cele11 luni care au mai rãmas din acest an vorfi simbolul pierderii continue a unei stãride stabilitate pe care unii o mai resimþeaula sfârºitul anului trecut. Acest aspect estemai îngrijorãtor decât mulþi dintre indi-catorii macroeconomici care nasc infinitediscuþii ºi analize.

Ca totul sã devinã ºi mai clar, gradulde îndatorare al acestei þãri, adicã al fiecã-ruia dintre noi, va creºte, cãci, fraþilor, pro-ducem atât de puþin, încât nu putem decâtsã ne împrumutãm de pe diverse pieþe.Am vãzut o adevaratã veselie legatã de fap-tul cã ultima tranºã de la FMI nu va mai fiaccesatã, însã, pentru a pune lucrurile în-tr-o ordine fireascã, ar trebui sã ºtiþi cã amfost îndrumaþi sã ne creditãm cu o dobân-dã superioarã faþã de cea practicatã la nive-lul FMI. De fapt, anul trecut, Romania aplãtit dobânzi pentru datoria externã deordinul miliardelor de dolari. Cât de da-toare a ajuns aceastã þarã ºi, totuºi, resur-sele de naivitate socialã sunt încã infinite.Va fi un an greu pentru aceastã þarã ºi, îndulcele stil clasic, ne vom ocupa din nou depregãtirea alegerilor din 2012.

La nivelul economiei globale, expan-siunea Chinei, Rusiei, Braziliei, Indiei vafi evidentã ºi demnã de luat în seamãpentru anii ce vor urma. Orientarea eco-nomiei româneºti cãtre noile realitãþi va fio încercare din care sper sã ieºim ceva maiconºtienþi decât suntem acum. De fapt,dacã cele 11 luni nu vor fi ºi un prilej deschimbare la nivel de conºtiinþã, acest anva fi ºi el compromis. În ceea ce ne pri-veºte ca naþiune, avem ºansa noastrã la unviitor ceva mai bun; tare mi-e teamã însãcã nu prea stãm sã ne analizãm prezentulºi, ca urmare, ceea ce va veni nu va fideloc roz.

S cade consumul la produsele alimentare de baz\!

Alin T

olm

u[

Foto

: Arh

ivaF

oto.

ro