Business adviser nr 67

/IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

Dan Matei Agathon:

Inchiderea teraselor la ora22.00 va falimenta CentrulIstoric din Bucuresti

Anton Caragea:

Kazahstan 2050. Drumul unei natiuni spre prosperitatesi importanta globala

BUSINESS-ADVISER.ROAnul IX • Nr. 67 • Publicatie membra a BRAT Vrem un like pe REVISTA DE ACTUALITATE SI CONSULTANTA

/ E D I T O R I A L 4 / E X T E R N E 2

Vlad Hogea: Euroscepticismul loveste din nou/ I N T E G R A R E

Despre buget... cu tristete!/ MIRCEA COSEA

Elaborarea bugetului 2013 nu este usoara

si nici lipsita de risc, deoarece momentul de la

care se pleaca este departe de a fi incurajator.

Pentru 2012, desi exista temeri ca economia

romaneasca a fost pe minus, Banca Mondiala

estimeaza totusi un minim avans cu 0,6%,

dupa cel de 2,5% din 2011. Pentru anul in

curs, analistii BM mizeaza doar pe o crestere

cu 1,6%. Dificultatile economiei romanesti sunt cauzate nu numai de criza din

zona euro (-0,2%), ci si de faptul ca multi investitori straini si-au diminuat in-

teresul pentru o tara aflata de mai bine de un an intr-o situatie politica incerta.

Dincolo de problema cu partenerii comerciali, Romania se confrunta

si cu o criza potentiala a imprumuturilor neperformante. Rata creditelor

neperformante a ajuns la 17,34%, iar intarzierile la plata mai mari de 90 de

zile ale microintreprinderilor au ajuns la 23% din volumul total, potrivit

datelor analistilor de la Coface.

In plus, expunerea bancilor straine pe piata romaneasca – fondurile

acordate filialelor de pe piata autohtona – a scazut intre iunie 2011 si iunie

2012 cu 18 miliarde de euro.

Am sperat ca situatia se va schimba dupa alegerile din 2012 cand

actualul guvern a capatat un instrument extrem de puternic pentru a-si

pune in practica optiunile de politica economica, acela al majoritatii parla-

mentare. Am sperat ca o majoritate de cca. 70% va fi capabila sa impuna

cu usurinta o noua conceptie de guvernare si, implicit, de corectare a mo-

dului gresit in care precedentele guvernari au inteles sa gestioneze criza.

Prima si cea mai importanta dovada a acestei posibile schimbari ar fi

trebuit sa fie viziunea asupra politicii bugetare, aceasta fiind in conditiile unei

economii de piata de tip european, singura posibilitate activa de exprimare

a optinii strategice la nivel statal.

Cu tristete am remarcat ca

nu a fost sa fie asa. Bugetul nou-

lui guvern nu numai ca nu dezva-

luie o minima intentie de schim-

bare, dar se situeaza la un nivel

de originalitate si inovare chiar

sub cele elaborate de guvernele

Boc-Ungureanu.

In afara de faptul ca asigura

recuperarea unei parti din redu-

cerile salariale, bugetul 2013 nu

reuseste sa dea cetateanului nicio

speranta de mai bine, nu reuses-

te sa dea mediului de afaceri pre-

dictibilitate, nu reuseste sa dea

investitorilor straini incredere si

stabilitate.

Dupa parerea mea, bugetul 2013

s-ar putea caracteriza prin urmatoarele elemente:

· Continuarea fara obiectii si alternative a politicii bugetare a guvernarii

Boc-Ungureanu, caracterizata prin acceparea ad literam a indicatiilor FMI

si a programelor sale de austeritate.

· Nesiguranta si incertitudine asupra indeplinirii unor obiective din cauza no-

minalizarii unor surse de finantare ipotetice. Marea majoritate a surselor de

finantare se presupune a fi constituite prin impozite, taxe si accize introduse

printr-un cod fiscal inca neaplicabil la data de 1 februarie a.c. Timpul nece-

sar operationalizarii acestora ca si dorinta de a creste gradul de colectare

printr-o reorganizare a ANAF, aflata inca in stadiul de proiect, pun sub sem-

nul intrebarii existenta reala a acestor surse pana la rectificarea din vara.

· Consolidarea starii de stagnare economica prin reducerea periculoasa a

surselor alocate investitiilor si prin supraimpozitarea sectorului privat al

economiei reale.

· Accentuarea politicii de asistare sociala in dezavantajul crearii de locuri de

munca. Ridicarea nivelului salariului minim fara o relaxare a impozitarii

muncii (CAS) blocheaza procesul de extindere a masei de impozitare prin

reducerea locurilor de munca si sporirea evaziunii.

· Cronicizarea starii de indatorare a economiei. Lipsa quasi totala a politi-

cilor reale de relansare economica (bugetul spera intr-o sporire a gradu-

lui de accesare a fondurilor europene dar este o speranta iluzorie atat

timp cat fondurile necesare participarii romanesti urmeaza sa fie obtinute

prin impozite si taxe inca neoperationale la aceasta data) obliga Romania

la imprumuturi suplimentare necesare asigurarii platilor curente.

Este trist ca un guvern nou sa prezinte o politica bugetara invechita.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

1 2

Dumitru Costin, presedinte Blocul National Sindical:

„ROMANIA VA RAMANE CUNOTELE DE PLATA PENTRU

FACTURILE SOCIALE!“/ S O C I A L 6

www.business-adviser.ro | EXTERNE Follow us on2

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

KAZAHSTAN 2050. DRUMUL UNEI NATIUNI SPRE PROSPERITATESI IMPORTANTA GLOBALA

ANTON CARAGEA

DIRECTORUL INSTITUTULUI DE RELATII INTERNATIONALE SI

COOPERARE ECONOMICA

Traim fara indoiala o perioada furtunoasa sidificila. O perioada de schimbari rapide in domeniuleconomic si politic la nivel mondial. Un timp alcrizelor puternice, ce pune sub semnul intrebariifundamentele statului national si viitorul economi-ilor nationale si pune sub presiune asigurarea pro-tectiei sociale si valorile considerate odinioara dreptsacrosante ale neo-liberalismului.

In aceasta perioada a haosului si improvizatieidoar cateva natiuni isi permit luxul de a realiza pre-viziuni si planuri economice si politice pe termenlung. China si Statele Unite isi construiesc si prop-un popoarelor lor si partenerilor internationali o viz-iune pe termen lung asupra dezvoltarii lor nationale.

In acest timp al incertitudinilor si primejdiilor,cand chiar si o predictie economica pe termen scurteste considerata hazardata, doar cateva natiuni auresursele necesare si dorinta de a actiona drept cala-uze pentru viitorul mondial.

In data de 17 decembrie 2012, Kazahstanul aintrat in acest select club al natiunilor constiente derolul si pozitia lor in plan regional si global, prinprezentarea unui plan ambitios, realist si bine con-struit, vizand dezvoltarea viitoare a Kazahstanuluipana in 2050.

Prin vocea presedintelui sau, Nursultan Nazar-bayev, Kazahstanul a creat prototipul unui model deconstructie nationala pe termen lung. Un adevaratmodel, la nivel regional si mondial, de constructiestatala sanatoasa si stabila.

Kazahstan 2030: depasind crizelesi stabilizand natiunea

Kazahstanul nu este la prima etapa a planului deconstituire a unei societati deschise si a unei econo-mii puternice.

In 1997, Kazahstanul si-a stabilit principaleleetape de dezvoltare, prin strategia prezidentiala: Ka-zahstan-2030.

Departe de a fi doar o strategie pe hartie, strate-gia pana in 2030 s-a demonstrat a fi un mod perfectprin care Kazahstanul si-a construit o natiune si oeconomie puternica.

Programul a permis Kazahstanului sa isi ex-ploateze rezervele substantiale de petrol si gaze na-turale, sa devina dintr-un stat izolat un stat conectatla intreaga lume prin intermediul unui nou Drum alMatasii, dar ce transporta acum energie si comert.Prin acest plan, Kazahstanul si-a creat o economiemoderna, ce nu depinde doar de resursele energe-tice, ci pune accentul mai ales pe uriasul potential deinteligenta si inventivitate nationala. S-a pus astfelbaza unei economii a cunoasterii, ca element centralpentru dezvoltarea durabila in secolul XXI.

Lungul sir de succese economice a fost acompa-niat pe scena interna de stabilitate politica si de con-struirea unei societati bazate pe democratie si valorifundamentale precum protectia drepturilor minori-tatilor nationale si religioase.

In zona politicii externe, Kazahstanul a obtinutaprecieri, la nivel mondial, pentru succesul deosebital proiectelor de reforma propuse in timpul Prese-dintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperarein Europa. Alte succese extraordinare au fost obti-nute in timpul presedintiei de doi ani (caz unic) laOrganizatia Conferintei Islamice, succes ce a trans-format Kazahstanul intr-un lider al dialogului intrelumea islamica si lumea occidentala.

Cel mai recent succes diplomatic al Kazah-stanului a fost propunerea de a construi o zona desecuritate si cooperare in Europa si Asia, propunerelansata in septembrie 2012, la Astana, in cadrulConferintei pentru Stabilitate in Asia, de presedin-tele Nursultan Nazarbayev. Aceasta recenta pro-punere a facut din Kazahstan promotorul unui dia-log inter-continental, vast si atotcuprinzator, ce arputea sa transforme peisajul politic al secolului XXI.

Concluzionand, Kazahstan 2030 a demonstrata fi nu doar o strategie a succesului pentru Kazah-stan, dar si un exemplu pentru toate natiunile lumiiasupra modului in care un stat poate deveni un liderregional si mondial prin succesul sau.

Principala caracteristica a planuluiKazahstan 2050: intelegerea transformarilor secolului XXI

In celebra sa lucrare: Cei sapte stalpi ai intelep-ciunii, faimosul Lawrence al Arabiei nota ca: ele-mentul fundamental al a unui plan este sa raspundanecesitatilor ridicate de timpul sau.

Kazahstan 2050 incepe prin a enumera schim-barile fundamentale ale secolului XXI. Secolul XXIeste o perioada a schimbarilor, a accelerarii istoriei,a provocarilor politice, ecologice si economice, olume complet diferita de secolul XX.

In loc de a forta realitatea sa intre in cadrulplanului, strategia Kazahstan 2050 ofera o analizarealista si practica a necesitatilor lumii de azi si asolutiilor disponibile.

Pe baza invatamintelor de pana acum, Kazah-stanul a inteles ca realizand o poveste de succes, ceofera solutii intregii lumi, este cel mai bun mijlocpentru a-si atinge obiectivele, nu doar in propriulinteres, dar si pentru a aduce valoare si a-si impuneprezenta in lume.

Kazahstan 2050: vesti bune pentru poporul kazah

Kazahstanul a devenit in ultimii 20 de ani o casaa pacii, a intelegerii, a tolerantei inter-etnice si inter-religioase, ce contrasteaza cu lumea haotica din afara.

Una din explicatii este, fara indoiala, succesuleconomic de care se bucura Kazahstanul, nu doaruna din economiile cu cea mai rapida rata de cres-tere din lume, dar si o destinatie de top a investito-rilor, conform statisticilor economiei mondiale.

Kazahstan 2050 pune bazele unei economiisanatoase, ce isi continua procesul de crestere.

Investind in protectia sociala si punand bazeleunei cresteri interne, sunt componentele cheie aleacestei cresteri economice constante. Modernizandpotentialul economic, investind in noi tehnologii,sunt toate politicile ce vor asigura competitivitateaeconomica a Kazahstanului si crearea unei economiibazate pe cunoastere.

Modernizarea economiei se bazeaza si pe trans-ferul de tehnologie, iar acum Kazahstanul devine uncampion al modernizarii economice prin transfer detehnologie. Totodata, sistemul educational kazah,in combinatie cu sustinerea spiritului antreprenorial,se constituie in baza revolutiei manageriale ce aplasat Kazahstanul in topul economiilor mondiale,la indicatorii de creativitate si cunoastere incorpo-rate in productia economica.

Extrem de interesant este si noul concept depatriotism kazah. In loc sa joace cartea nationalis-mului sau a sovinismului, presedintele NursultanNazarbayev cere ca traditia, limba si egalitatea desanse sa se combine intr-un nou model al tanaruluikazah, un om de succes: o persoana bine educata,bogata, sanatoasa, ce se bucura de beneficiile unuistat dezvoltat si ale unei administratii eficiente si deun sistem medical modern. Kazahstanul promite sapuna la bazele planului sau, pana in 2050, individulsi sansele sale de a invinge in complexul secol XXI.

De la Kazahstan pentru lume. De la lume

pentru Kazahstan

Una din conditiile realizarilor extraordinare aleKazahstanului in arena nationala si internationala afost intelegerea faptului ca puternicul Kazahstan nu

ar putea sa evolueze singur in lume, dar trebuie sa fieintotdeauna parte a evolutiilor internationale. Suntmulte exemple ce sprijina subpozitia ca acesta a fostbaza reusitelor Kazahstanului, in cei 20 de ani deindependenta.

Miracolul economic al Kazahstanului s-a bazatpe parteneriatul cu companiile occidentale si cu teh-nologia extractiva, dar si pe baza negocierilor politi-ce cu Rusia, pentru a deschide exploatarii zonaMarii Caspice.

Expozitia Astana 2017 este o alta proba a lectieibeneficiului dublu pe care Kazahstanul o oferaomenirii. Managementul kazah al exploatariiresurselor energetice, lectiile protectiei ecologice siale furnizarii de energie pentru viitor, curata si ief-tina, sunt lectii ce vor aduce beneficii economieimondiale si generatiilor urmatoare.

Este aceasta doar o ilustrare a conceptului kazahal obtinerii semnificatiei si importantei globale prinsucces.

Dezvoltarea economica a Kazahstanului a trans-format tara intr-unul din actorii cheie ai dezvoltarii inAsia si Europa. Kazahstan 2050 promite sa isi conti-nue politicile intelepte: de la Kazahstan pentru lume,de la lume pentru Kazahstan, construind o sinergie cepoate fi doar benefica pentru toate natiunile lumii.

Acum lectiile programului Kazahstan 2050 suntvizibile pentru toti: un exemplu al unei societatibazate pe oameni liberi, ce construiesc o natiune aviitorului, nu in izolare sau competitie, dar in armoniecu toate celelalte natiuni. In concertul natiunilor,Kazahstanul lanseaza o noua voce: o voce a sperantei.


www.business-adviser.ro | EXTERNEVrem un like pe 3


ROMANIA PRIVESTE CU ADMIRATIE

MODELUL KAZAH/ ION ILIESCU - PRESEDINTELE ROMANIEI

(1990-1996; 2000-2004)

Intr-o Romanie ce se mai intreaba inca asupra necesitatii siutilitatii planurilor de dezvoltare pe termen lung, aveam panaacum exemplele de succes ale planurilor cincinale ale Frantei siale planurilor administratiilor din Statele Unite. Acum o nouapoveste de succes se adauga la aceasta lista a tarilor ce utilizeazaplanificarea pentru a se dezvolta rapid si eficient: Kazahstanul.

In 1997, Kazahstanul construia primul plan de dezvoltareal unei tari ex-sovietice prin strategia Kazahstan 2030, cu rezul-tate extraordinare: construirea unei noi capitale: Astana, inplina criza economica, iesirea din recesiune si atingerea uneicresteri economice medii anuale de peste 10% si transformareatarii din importator de produse agricole, in exportator agricolpentru intreaga regiune.

Nu trebuie uitata si atentia acordata obiectivelor ecologiceprecum: dezvoltarea durabila, inchiderea siturilor de experientenucleare din era sovietica, precum Semipalatinsk, neutralizareadeseurilor radioactive si rezolvarea problemei disparitiei MariiAral, ca urmare a agresiunilor asupra mediului.

In aceeasi perioada Romania realiza, la indemnul meu,Declaratia de la Snagov, ce unea toti actorii politici: putere siopozitie, organisme ne-guvernamentale si guvern in jurul unuiproiect european si euro-atlantic vizand intrarea tarii noastre inNATO si Uniunea Europeana.

Planul nostru a obtinut un succes clar, dupa un deceniu deactivitate, toate prioritatile noastre fiind atinse. Din nefericire,acest experiment de succes al Romaniei a fost uitat si sper caacum dezbaterea in jurul exemplului Kazahstanului, de a-siconstrui dezvoltarea prin planuri de amploare pana in 2030 siacum pana in 2050, sa devina un model pentru tara noastra.Romania trebuie sa salute, cu admiratie, modelul de dezvoltarearmonioasa si echilibrata al Kazahstanului, prin planurileKazahstan 2030 si Kazahstan 2050.

Presedintele Kazahstanului isi prezenta astfel reusita apli-carii strategiei Kazahstan 2030: „Sarcina de baza consta inmodificarea cursului evenimentelor si in crearea unui nou stat”.

Rezolvarea acestei sarcini necesita punerea in aplicare aunei triple modernizari, si anume: construirea statului si efectu-area progresului in economia de piata, punerea bazelor statuluisocial, restaurarea constiintei sociale. Aveam stringenta nevoiede a ne defini propria cale. Cale, care a fost trasata in Strategia„Kazahstan-2030“. Acest document ne-a pus la dispozitie oviziune clara asupra sarcinilor si obiectivelor strategice, cat siasupra conceptiei despre lume.

Intelepciunea populara spune ca doar obiectivele stabilitein mod corespunzator conduc la succes.

Astazi am onoarea sa declar ca noi am facut alegerea corecta.Fapt confirmat si de criza globala din perioada anilor 2008-2009.

Kazahstanul a rezistat. Criza nu a distrus realizarile noas-tre, ci ne-a facut mai puternici.

Modelul politic, social, economic si de politica externa dedezvoltare a tarii, pe care noi l-am ales, si-a dovedit eficacitatea.”

Ce intelegem de aici este ca doar prin planificare si previ-ziune economica o tara isi poate asigura viitorul si poate depasiperioadele de criza, un nou exemplu si o noua invatatura pen-tru tara noastra.

Anul 2050 nu a fost ales intamplator, arbitrar, de catreKazahstan pentru strategia sa: este anul pentru care toate agen-tiile specializate ale Natiunilor Unite si-au pregatit strategiile sipoliticile, iar ONU a elaborat un Prognostic global al civilizatieipana in anul 2050, iar un alt raport de prognoza pana in 2050 afost publicat de catre Organizatia Mondiala a Alimentatiei.

2050 este astfel un an reper pentru civilizatia umana siKazahstanul este pregatit pentru acest reper.

Prietenii nostrii kazahi declara ca: „Strategia Kazahstan-2050 reprezinta dezvoltarea armonioasa a Strategiei Kazah-stan-2030 intr-o noua etapa. Acesta este raspunsul la intrebareacine suntem, incotro mergem si unde vrem sa ajungem in anul2050. Sunt sigur ca tanara generatie este interesata sa cunoascaacest lucru.”

Care e invatatura finala a acestui plan? Ca fara un plan sifara o strategie nicio tara nu isi poate construi viitorul si exploa-ta intregul potential. Dezvoltarea fara previziune si fara dorin-ta de a ajunge departe, fara obiective ambitioase, este doarcrestere haotica si fara finalizare. Pentru a evita aceste capcanemodelul kazah este modelul ce poate fi folosit. Sa il analizam sisa il intelegem ca o cale de rezolvare a marilor probleme glob-ale ale omenirii in secolul XXI.


/ NURSULTAN NAZARBAYEVPRESEDINTELE KAZAHSTANULUI (SELECTIUNI)

Kazahstanul, la inceput de secol XXI, esteun stat independent, sigur pe sine.

Modificarile, care au loc in lume sub influ-enta crizei globale prelungite, nu ne sperie.Suntem gata pentru ele. Sarcina noastra acumeste de a continua dezvoltarea durabila in se-colul XXI, pastrand tot ceea ce am realizat de-a lungul anilor de independenta.

Scopul nostru principal este ca, pana in2050, sa cream o societate a bunastarii, bazatape un stat puternic, cu o economie dezvoltata sicu oportunitati generale de munca.

Un stat puternic este deosebit de impor-tant pentru asigurarea conditiilor de crestereeconomica accelerata.

Un stat puternic nu este implicat in poli-tica de supravietuire, ci in politica de planifi-care, de dezvoltare durabila si de crestere eco-nomica.

De aceea, astazi, in ajunul Zilei Indepen-dentei, ma adresez voua, dragii mei conceta-teni, cu un nou Mesaj.

El reprezinta punctul meu de vedere cu pri-vire la perspectivele de dezvoltare a tarii noastre.

El este, in principiu, un nou curs politic. I. Kazahstanul, ca stat format, reprezinta

rezultatul testului criza a statalitatii noastre si aeconomiei nationale, a societatii civile, a coez-iunii sociale, a rolului de lider regional si aautoritatii internationale.

Exact cu 15 ani in urma, noi am adoptatStrategia de dezvoltare a Kazahstanului panain anul 2030.

Acest lucru s-a intamplat in anul 1997 –perioada, in care inca nu era depasit definitivhaosul post-sovietic, iar criza framanta si Asiade Sud-Est, si multe alte piete. A fost foartegreu pentru noi.

In toti acesti ani, insa, strategia noastra, caun far aprins, ne lumina calea, incurajandu-nesa mergem mai departe, sa nu ne abatem de lascopul principal.

Scopul nostru principal este ca pana in2050 sa ne inscriem in randul celor mai dez-voltate 30 de tari ale lumii.

Realizarile noastre si modelul nostru kazahde dezvoltare va trebui sa fie baza unui curspolitic nou.

Strategia Kazahstan-2050 reprezinta dez-voltarea armonioasa a Strategiei Kazahstan-2030 intr-o noua etapa. Acesta este raspunsulla intrebarea cine suntem, incotro mergem siunde vrem sa ajungem in anul 2050. Sunt sigurca tanara generatie este interesata sa cunoascaacest lucru.

Pentru toate aceste motive, propunemproiectul noii politici a natiunii pana in 2050.Acesta va fi mesajul meu pentru poporul kazah.

Incotro mergem?

Kazahstanul in 2050 va trebui sa fie in ran-dul celor mai dezvoltate 30 de tari ale lumii.

Printre tarile in curs de dezvoltare, con-curenta pentru un loc in acest club va fi acerba.Natiunea trebuie sa fie pregatita pentru con-fruntarea economica globala, realizand in modclar faptul ca un loc sub soare este garantatdoar celui mai puternic.

Suntem chemati sa muncim cu daruire siinspiratie, fara a pierde din vedere obiectivelenoastre principale in vederea:

• Dezvoltarii in continuare si consolidariistatalitatii.

• Trecerii la noile principii ale politicii eco-nomice.

• Sprijinului multilateral al antreprenoriat-ului - forta motrice a economiei nationale.

• Crearii unui model social nou.• Crearii unor sisteme moderne si eficiente

de invatamant si de sanatate.• Cresterii responsabilitatii, eficientei si

functionalitatii aparatului de stat.• Crearii unei politici internationale si de

aparare, adecvate noilor provocari.Cum vad eu Kazahstanul in viitor?Cred cu tarie ca kazahii anului 2050 vor

reprezenta o societate de oameni educati,liberi, trilingvi.

Ei vor fi cetateni ai lumii. Vor calatori. Vorfi deschisi la noi cunostinte. Vor fi harnici. Vorfi patrioti ai tarii lor.

Sunt convins ca in anul 2050 Kazahstanul vafi o societate a muncii universale. Acesta va fi unstat cu o economie puternica, in care totul se vaface pentru om. Un stat cu un nivel inalt de edu-catie si asistenta medicala. Un stat, in care vadomni pacea si linistea. Un stat cu cetateni liberisi egali, cu putere echitabila. Un stat de drept.

Eu cred ca suntem pe drumul cel bun sinimic nu ne poate abate de la aceasta cale.


KAZAHSTANUL IN 2050

www.business-adviser.ro | EDITORIAL Follow us on4


/ DAN MATEI AGATHON

Inchiderea teraselor laora 22.00 va falimenta Cen-trul Istoric din Bucuresti,singurul obiectiv importantal turismului de divertis-

ment din Capitala. Propunerea reprezinta ointoarcere la comunism, cand restaurantele seinchideau exact la 22.00 pentru ca dusmaniipoporului sa nu comploteze impotriva regimului.Turistii, fie romani, fie straini, nu sunt dusmaniiBucurestiului si ar trebui incurajati sa vina, sa steasi sa cheltuie cat mai mult in Centrul Istoric, nu safie izgoniti pentru ca s-a inchis programul.

Abia a reusit Centrul Istoric sa devina un numede referinta in turismul romanesc si chiar sa atraga

turisti straini, ca imediat s-a gasit o modalitate de abloca activitatea de aici si de a readuce cenusiul sibanalul intr-o zona care atragea tocmai prin atmosferade veselie a noptilor tarzii, care creeaza impresia ca inacest loc nu se doarme niciodata. Ne vom intoarce laBucurestiul pustiu si intunecat in care nimeni nu vadori sa iasa din casa dupa ora 22.00 pentru ca nu areunde se duce. Si in care turistii nu vor mai veni pen-

tru ca marea atractie a Centrului Istoric va deveni cevaaidoma celebrului bar de zi de odinioara.

Incasarile din Centrul Istoric, de circa 150 demilioane de euro anual, se vor reduce la un sfert dacaaceasta propunere de inchidere a teraselor va fi apro-bata, iar multe dintre planurile de dezvoltare si derenovare din zona vor fi anulate. Chiriile imense nuvor mai putea fi acoperite doar din activitatea de zi,

asa incat multe dintre locatii se vor inchide. Asa arataviitorul Centrului Istoric in perspectiva inchideriiteraselor si a limitarii lor, un proiect din care va pierdetoata lumea pentru ca sa nu castige nimeni nimic. Isiimagineaza cineva cum ar fi reactionat spaniolii careau cantat toata noaptea in Centrul Istoric cu ocaziaFinalei Europa League din luna mai a anului trecut,daca chelnerii i-ar fi trimis la culcare de cu seara pemotiv de inchidere a teraselor?

Ar fi intelept, de aceea, sa se renunte la acestproiect de falimentare a Centrului Istoric si laadoptarea unei atitudini de incurajare a turismuluide divertisment din aceasta zona care si-a doveditdeja viabilitatea nu doar pentru turistii romani, ci sipentru cei straini.


Inchiderea teraselor la ora 22.00 va falimenta

Centrul Istoric din Bucuresti

Formarea continuasi eficienta

accesului la piataRecent, Camera de Comert si Industrie a Munici-

piului Bucuresti (CCIB) a organizat masa rotunda

„Formarea continua si eficienta accesului la piata”,

eveniment care s-a adresat reprezentantilor depar-

tamentelor de resurse umane din companii si ai

agentiilor de recrutare a fortei de munca.

Prin organizarea acestui eveniment, cu pro-

fund caracter interactiv, Camera bucuresteana si-a

propus realizarea unei evaluari generale a starii de

fapt si identificarea nevoilor urgente de formare ale

firmelor, care sa permita adaptarea programului sau

de formare profesionala la cerintele reale ale pietei.

In deschidere, presedintele CCIB, prof. univ.

dr. ing. Sorin Dimitriu, a prezentat proiectul Came-

rei bucurestene de a organiza, impreuna cu o uni-

versitate de prestigiu din afara tarii, un program de

formare postuniversitar care sa raspunda nevoilor

identificate la nivelul mediului de afaceri romanesc

si in concordanta cu tendintele in ceea ce priveste

formarea pe toata durata vietii manifestate pe plan

european. Presedintele Camerei bucurestene a

subliniat necesitatea cresterii calitatii invatamantu-

lui postuniversitar, concomitent cu adaptarea

curriculei la caracterul interdisciplinar al ariilor des-

chise de marile provocari ale societatii, cum ar fi

dezvoltarea durabila, gestiunea riscurilor sau ma-

nagementul schimbarii.

Prof. univ. dr. Maria Niculescu, consultant

international si profesor invitat la Conservatorul

National de Arte si Meserii din Paris (Franta) a vor-

bit participantilor despre dinamica nevoilor de for-

mare continua in actualul context concurential

international, subliniind ca raspunsul intreprinza-

torilor la noile forme pe care le capata concurenta

necesita stapanirea unor noi instrumente de polit-

ica si de decizie strategica si operationala, ceea ce

impune atat cunoasterea in timp real a acestor

evolutii, dar si pregatirea continua a salariatilor pe

toate treptele organizatorice.

Managementul eficientei energetice, formarea

personalului ce activeaza in cerectare-dezvoltare

pentru a se adapta exigentelor pietei (identificare,

castigare si pastrare clienti, promovare produse

etc.), dezvoltarea de competente antreprenoriale,

dar si de competente stiintifice si tehnice sunt ca-

teva dintre zonele in care a fost identificata nevoia

de formare profesionala.

In perioada urmatoare, prin metode specifice

(focus-grup, workshop, cercetare pe baza de

chestionar) se va definitiva analiza pietei pentru a

se identifica cererea de formare si a se stabili, ulte-

rior, curricula programului de formare.

Crearea unei punti de comunicare intre autorita-tile care gestioneaza Programul Operational Sectorialpentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013(POSDRU) si beneficiarii de proiecte finantate prinProgramul amintit a fost principalul obiectiv al con-ferintei „POSDRU – probleme si solutii” organizatede Camera de Comert si Industrie a MunicipiuluiBucuresti (CCIB), in parteneriat cu Coalitia ONG-uri pentru Fonduri Structurale, Structural ConsultingGroup si Academia de Advocacy. La eveniment auparticipat, alaturi de presedintele CCIB, prof. univ.dr. ing. Sorin Dimitriu, directorul general al Auto-ritatii de Management a POSDRU, Cristian Ababei,si directorul Directiei de Audit FSE a Curtii de Con-turi, Daniela Ioana. In cadrul conferintei au fost pre-zentate principalele probleme legate de implemen-tarea proiectelor finantate prin POSDRU, identifi-cate in urma unui sondaj initiat de Camera bucures-teana intr-o prima etapa la nivelul sistemului cameral,apoi si in randul altor categorii de beneficiari (univer-sitati, institute de cercetare, organizatii neguverna-mentale, firme), precum si solutii pentru depasirea di-ficultatilor recomandate de respondenti.

„Dorim sa transmitem semnalul ca ne aflam deaceeasi parte a baricadei si anume suntem coechipieriin misiunea grea, dar nu imposibila, de a face sa func-tioneze POSDRU. Romania are nevoie de acestProgram; avem sansa ca prin POSDRU sa avem uncapital uman instruit, generator de plus valoare. Pri-mele care pierd din cauza dificultatilor in derularea

Programului sunt cele 1.650.000 persoane incluse ingrupurile tinta ale celor peste 2.400 de proiecte con-tractate”, a subliniat in deschiderea evenimentuluipresedintele Camerei bucurestene.

„Prioritatea Autoritatii de Management a POS-DRU o constituie salvarea acestui Program, astfel in-cat in luna martie a c. sa deschidem noi linii de finan-tare”, a declarat, Cristian Ababei. Directorul generalal AMPOSDRU a punctat ca fondurile structurale nusunt fonduri de subzistenta, iar acest Program estepentru cei care au capacitatea de a-si asuma riscuri side a derula un proiect in conditii dificile din punct devedere al cash-flow-ului. Potrivit oficialului AM-POSDRU, instructiunile emise recent reprezinta pre-tul care trebuie platit pentru greselile comise in ultimiiani pe acest Program.

Dezbaterea a permis identificarea principalelordisfunctionalitati in derularea proiectelor. Respectareatermenelor asumate prin contractul de finantare,transparenta in redactarea instructiunilor, o mai maredeschidere a ofiterilor de monitorizare in ceea ce pri-

veste acordarea de suport in implementare, simplifi-carea metodologiei de depunere a cererilor de rambur-sare, actualizarea suportului informatic sunt catevadintre solutiile care pot conduce la o implementareeficienta a proiectelor.

Organizatorii evenimentului vor transmite catreMinisterul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Per-soanelor Varstnice, Ministerul Fondurilor Europene,Ministerul Finantelor Publice o nota cu propunerilerezultate, care sa contribuie la cresterea gradului deabsorbtie a fondurilor europene.

Evenimentul s-a bucurat de o participare nume-roasa, peste 300 de reprezentanti ai beneficiarilor sipartenerilor din proiecte cu finantare POSDRU par-ticipand nemijlocit si activ la dezbaterile din cadrulevenimentului.

POSDRU – diagnostic si tratament

www.business-adviser.ro | COMENTARIIVrem un like pe 5


/ ALIN TOMUS

Exista in Ro-mania momentuluio preocupare fireas-ca legata de impac-tul pe care-l va avea

regionalizarea asupra comunitatilor loca-le, legata de beneficiile si dezavantajelecelui mai mare proiect administrativ dedupa 1989. Abordarile sunt dintre celemai diverse, lasand loc atat scepticismuluilegat de functionalitatea unor structuriprovinciale, dar si sperantei ca judetelemai mici si mai lipsite de dinamism eco-nomic vor gasi astfel o oportunitate dedezvoltare care sa le permita trecerea la unalt nivel de viata.

Eu as dezvolta aceasta tema incercandsa privesc chestiunea in discutie prin pris-ma omului care intelege ca lumea din jurulnostru se schimba, ca lumea occidentala siviziunea europeana se schimba, punand invaloare principii de dezvoltare noi pentruperioada cuprinsa intre 2014 si 2020. Inacest sens trebuie sa recunoastem cu cevarealism ca regionalizarea trebuia facuta decel putin 5 ani si ca am amanat-o cat demult s-a putut, luandu-se in calcul efectulpsihologic asupra administratiei in generalsi a populatiei in special, cea care va resimtisocul unei reorganizari despre care scepticiispun ca nu va face altceva decat va crea oconfuzie de care Romania nu are nevoie inacest moment. Regionalizarea, asa cum opercepem in acest moment, pleaca de la o

realitate economica pe care viata comuni-tatilor de dupa momentul 1989 a impus-oca adevar de necontestat: avem la acestmoment cateva centre urbane cu un ritmde dezvoltare peste ceea ce cunoastem ingeneral despre economia oraselor dinaceasta tara si anume Bucuresti, Timisoara,Iasi, Constanta, Cluj, Brasov, centre pilotcare vor constitui, dupa parerea mea, sicentrele viitoarelor regiuni. In acelasi con-text al necesitatii implementarii unui astfelde proiect administrativ este lesne deobservat faptul ca fondurile europene pre-vazute pentru perioada mai sus mentionatase raporteaza la proiecte ample, de dez-voltare a unor regiuni intinse, si ca Roma-nia nu poate vorbi la acest moment despreproiecte macro la nivelul judetului, oricarear fi acesta. Romania, cea de care multidintre noi isi leaga speranta unui viitor cevamai bun, va primi prin regionalizare sicapacitatea unei gandiri unitare pe proble-ma infrastructurii. In acest moment, ca neplace sau nu sa recunoastem existenta celor41 de judete inseamna in sine si o risipa deresurse publice.

La capitolul cheltuieli, este evidentpentru toata lumea preocupata de acestsubiect ca va fi un efort financiar consis-tent, dar care, pe termen lung, va genera ogestiune mai buna a resurselor publice si obirocratie mai mica cel putin din punct devedere teoretic la momentul la care vor-bim despre avantajele regionalizarii. Sigurca nu putem privi doar partea plina a pa-harului, sigur ca exista vulnerabilitati de-

spre care va trebui sa vorbim cu responsa-bilitate si care nu fac din proiectul regio-nalizarii un proiect perfect, ci doar nece-sar modelului de dezvoltare propus pentruEuropa urmatorilor 20 de ani. Sigur canivelul de izolare al comunitatilor mici vacreste pentru anii care vin, sigur ca alipireaConstantei, spre exemplu, cu Tulcea nuinseamna asa, pur si simplu, o trecereimediata a celei de-a doua zone la poten-tialul economic si de dezvoltare a primu-lui caz, dar ca un astfel de model poate

prezenta un tip de administratie mai efi-cient in raport cu cetateanul.

Se vorbeste in acest moment foartemult despre capacitatea relativ redusa aadministratiei de a reactiona la necesitateaunui astfel de proiect si despre eliminareaoamenilor din administratie. Trebuie spusdin capul locului ca prioritatea unui astfelde proiect nu trebuie sa fie legata de gasireaunui nou motiv de a scapa de cateva mii debugetari, ci de eficientizarea unui mecan-ism care sa apropie cetateanul de adminis-

tratia care il reprezinta. Temerile induse decel mai important proiect administrativ alRomaniei de dupa 1989 vor continua siparte din ele se vor concretiza probabil inrealitati cu care ne vom confrunta cu totiiin anii care urmeaza. Genul acesta dereforma nu poate sa fie facut fara aparitiaunor probleme, dar necesitatea lui ne vaface pe toti, cred, sa ii acceptam atat neim-plinirile, cat mai ales implinirile.


Ganduri despre regionalizare

Recent, cand Fondul Monetar Interna-tional si-a incheiat vizita in Romania, ne-alasat cateva probleme de rezolvat. Vomreusi sa le si rezolvam?

Nu sunt prea entuziast, din acestpunct de vedere, pentru ca Romania ademonstrat ca nu este in stare sa respecteangajamente de asemenea factura! In plus,interesele pe zona capitalului de stat suntatat de mari, incat – sincer sa fiu – nu preacred ca ne vom duce la bun sfarsit angaja-mentele luate, in termenele stabilite.

Ce parere aveti despre companiile destat care vor trebui privatizate?

Trebuie analizata fiecare companie,distinct. Sunt companii care „sufera”, darcare au o anumita valoare de piata (cumeste Posta Romana) si sunt companii foar-te bune, „vanate” de investitori, care leconsidera interesante (cum este Transgaz)!

Tot la fel – adica, individual - tre-buie sa judecam si mecanismele de priva-tizare avute in vedere. Daca, spre exem-plu, la Posta Romana discutam despre oprivatizare care ar trebui facuta in asa felincat cel care doreste sa aiba pachetulmajoritar de actiuni sa vina cu banimulti, pentru ca aceasta companie este inmare suferinta si sta foarte rau atat in

privinta lichiditatilor, cat si in capaci-tatea de a investi si de a se dezvolta. Iar,fara asa ceva, orice companie piere!

La Transgaz, lucrurile sunt clare:acolo, trebuie sa vindem actiuni, pur sisimplu. La fel putem discuta, separat,pentru fiecare dintre companii...

Ce va asteptati sa se intample cu anga-jatii companiilor care vor fi privatizate?

Se va intampla ceea ce se intampla inRomania de 23 de ani. Romania este otara care a reusit o performanta rara in totacest amar de vreme si o sa folosesc o sin-tagma care – recunosc, cu invidie – iiapartine fostului ministru de Finante,vice-guvernatorul BNR, Florin Georges-cu: „Romania este tara care privatizeazaprofiturile si nationalizeaza pierderile”!Inclusiv pe cele de natura sociala!...

Asa ca Romania va ramane cunotele de plata pentru facturile sociale. Siputem vorbi despre Posta Romana, carea fost o „companie-ciur“, din care au curstoate resursele! Nu vorbesc aici de infrac-tiuni, ci de lucruri simple care n-au pututfi controlate, iar acest lucru il regasim siin zona transportului de marfa pe caleaferata. O sa vedeti ca, in aceasta ultimacategorie, companiile private merg bine,

au profit si uitati-va – in oglinda - in cesuferinta este compania CFR Marfa! Lafel se intampla si cu serviciile postale dinRomania, posta si coletarie: Posta Ro-mana este „in genunchi”, in vreme cecompaniile private de profil merg bine-mersi si nu au niciun fel de problema. Si– intamplator sau nu – pe unii dintre ceicare au fost in conducerile acestor com-panii de stat, in decursul timpului, o sa-iregasiti acum in zona privata, unde stiusa faca afaceri extraordinar de bune!

Deci, nu statul este un prost adminis-trator, ci oamenii pusi de stat, ca managerila stat!

Tocmai de aceea, cu ceva vreme inurma, in discutiile cu Fondul Monetar In-ternational din 2009, noi am insistat peideea privatizarii managementului. Iarreprezentantul FMI in Romania din aceltimp, Jeffrey Franks, a inteles mesajul nos-tru si a spus ca nu proprietarul este impli-cat, adica statul, ci managerul este cel carepoate duce o companie la faliment sau –din contra – ar putea face performanta.

Si va spun toate astea eu, DumitruCostin, care, in perioada 1992 / 1996(deci, cu foarte multi ani in urma, iar lu-crurile astea pot fi probate cu actele nor-mative admise in vremea respectiva), petimpul cand Emil Dima era presedinteleFondului Proprietatii de Stat, am introdusContractul de performanta la nivelul di-rectorilor firmelor cu capital de stat, prin-tr-o Hotarare de Guvern. La un an dupaaceea, acest act normativ a fost scos, prinanii 1993/1994! Si a fost scos deoarece, inmomentul in care cei din FPS au inceputsa faca anumite calcule, sa vada cati baniau de primit in mod corect directorii de lafirmele de stat pentru actul managerialbun pe care l-au facut, s-au speriat! Pe vre-mea aceea, cand auzeai de sume mari in

dolari, ca nu era euro, te apuca durerea decap! Erau multi bani pentru cei care, intr-adevar, erau buni manageri la stat, adicaaveau profit, plateau salariile la timp, dar sitoate impozitele catre stat si nici nu aveaudatorii la furnizori. Acesti directori foartebuni aveau un bonus financiar care puteaajunge si la cateva zeci de mii de dolari, orichiar sute de mii. Dar, prin asta, eraumotivati si faceau performanta la com-paniile de stat!

Ce a urmat dupa anularea acelui actnormativ? Managerii de stat n-au maifost motivati, n-au mai avut obiective siau inceput sa-si rezolve problemele per-sonale!...

Ne vor ajunge fondurile europenenegociate acum, la Bruxelles, pentru ce-rintele investitionale ale Romaniei? S-auprimit mai putini bani decat se asteptaGuvernul.

Teoretic... Insa, practic, prin ceea cea facut in exercitiul bugetar 2007 / 2013,Romania a demonstrat ca nu este in staresa utilizeze eficient resursele europene.

Dar tara noastra nu sta doar inbanii europeni. Romania trebuie sainvete ca poate sa acceseze investitii pri-vate, daca invata cateva reguli ele-mentare, reguli care tin de competitivi-tatea economiei noastre, pana la urma!Printre aceste reguli elementare senumara faptul ca nu ai voie sa te joci culegislatia fiscala in fiecare an. Mai alesin zona investitionala, cadrul legislativtrebuie sa fie stabil, transparent, echili-brat si predictibil. Altfel, daca te joci cuel cum vrei tu, atunci niciun investitorserios nu va veni la noi.

Pe de alta parte, trebuie rezolvateproblemele legate de coruptie. Din paca-te, stam dezastruos la acest capitol. Apoi,in 23 de ani Romania n-a invatat sa-si

puna la punct infrastructura de drumuri.De fapt, infrastructra de transporturi, ingeneral, pentru ca nici pe zona portuaranu ne simtim foarte bine! Iar infrastruc-tura de transport pe calea ferata - care eraunul dintre punctele forte ale Romanieipe toate analizele de competitivitate careerau prezentate anual la Forumul Eco-nomic de la Davos – s-a transformat in-tr-o „durere”.

Asa arata, din pacate, Romania si deaceea ne uitam lung dupa investitoriistraini seriosi!

/ INTERVIU REALIZAT DE DANIEL NEGUT


www.business-adviser.ro | SOCIAL Follow us on6


„Romania va ramane cu notele deplata pentru facturile sociale!“

afirma Dumitru Costin, presedintele BNS

www.business-adviser.ro | SERVICIIVrem un like pe 7


In fiecare an, data de 5 februarie este „ZiuaSigurantei pe Internet“, care e un eveniment deanvergura europeana, desfasurandu-se subegida retelei europene „INSAFE“ - European SaferInternet Network, in cadrul programului „SaferInternet Plus”, al Comisiei Europene. Ajunsa la editia a X-a, Safer Internet Day 2013 afost sarbatorita in aproximativ 65 de tari dinintreaga lume si a avut ca tema: „Connect withrespect!“ („Conecteaza-te cu respect!“). Noi am folosit acest prilej pentru a sta de vorbacu directorul executiv al Asociatiei Nationale aInternet Service Providerilor din Romania,Gheorghe Serban, despre securizarea bazelor dedate ale companiilor.

Ce este Internetul, pentru un furnizor de asemeneaservicii?

Internetul este o industrie, dar – in acelasi timp– este un suport pentru majoritatea sectoarelor deactivitate, fie ca este vorba de zona economica,sociala, culturala, din entertainment sau de altanatura. Este, poate, unul dintre elementele esentialeale vietii, pentru ca Internetul, in sine, inseamna inprimul rand informatie, el este un domeniu tehno-logic care lucreaza cu „informatia”!

Cum se prezinta Romania, din punctul de vedere alvitezei de accesare a datelor pe Internet?

Tara noastra sta foarte bine la acest aspect! Esteunul dintre putinele domenii economice in caresuntem in primele zece locuri din lume!

Informatia – de fapt, rapiditatea obtinereii unei infor-matii corecte – este esentiala pentru mediul de afaceri!Dar cat de sigur este acest sistem tehnologic pentrutransmiterea si pastrarea unei informatii confidentiale?

Cele mai sigure informatii se afla intr-un calcu-lator scos din priza! Aceasta este siguranta maximaa pastrarii unei informatii. In momentul in care cal-culatorul este alimentat cu energie electrica si maieste si conectat la Internet, poate exista pericolul cainformatiile detinute acolo sa fie accesate si de altii,fara incuviintarea noastra. Orice echipament care elegat la Internet este o „poarta” pentru cei rau-inten-tionati, care doresc acele informatii. Deocamdata,este bine ca, pe de o parte, nu toti utilizatorii deInternet au intentia de a obtine, prin frauda, infor-matii confidentiale si – pe de alta parte – nu toateaplicatiile au acces liber, asa ca nu toata lumea poateajunge la informatiile respective! Insa, vom constataca orice masura de securitate a informatiilor vom

adopta, intotdeauna inventivitatea si ingeniozitateaumana va descoperi alte cai de patrundere.

Ca si in cazul cursei inarmarilor: orice arma se vadescoperi, oponentii vor inventa o arma si mai teribila,la un moment dat!

Exact! De aceea, aceste doua domenii suntinepuizabile si nu vor fi niciodata in criza – nici in-dustria sistemelor de securitate a datelor si nici ceacare se ocupa cu spargerea acestor sisteme.

Asadar, companiile nu se pot proteja 100% deatacurile informatice?

La momentul „t”, da, in masura in care sunt dis-puse sa investeasca sume importante! Insa, lamomentul „t+1”, firma va afla ca toate masurile desecuritate a datelor pe care le luase pana atunci suntinsuficiente, din cauza ritmului rapid de dezvoltarea solutiilor de penetrare in sistemele informatice. Iarmanagementul unei companii poate constata ca s-acheltuit chiar si 90% din bugetul total numai pentruachizitionarea sistemelor performante de securitateinformatica!

Merita?Aceasta este intrebarea! Trebuie sa ai abilitatea

de a stabili un raport intre cost si beneficiu. Sa puiin balanta ce se pierde daca un intrus patrunde ile-gal in baza de date a firmei – pe de o parte - si chel-

tuiala facuta pentru asigurarea datelor, pe de altaparte. Daca ai inventii, experimente, nu stiu ce re-zultate ale unor descoperiri importante, ori informa-tii care-ti pot asigura anumite avantaje in negocierilecu partenerii de afaceri, atunci merita!

Insa, dincolo de posibile amenintari, orice com-panie trebuie sa posede macar un sistem uzual desecuritate informatica, chiar daca este la nivelul uneiafaceri modeste!

Aici, insa, mai apre o problema! Intotdeauna nise pare ca „hibele” din sistemul de securitate sunt devina cand informatiile dintr-un computer sunt dis-truse sau ajung pe maini „nepotrivite”. Dar, de celemai multe ori, constatam ca oamenii sunt cei carefacilizeaza acest lucru!

In ce fel?In sensul ca, asa cum dorim sa avem sisteme cu

un grad inalt de siguranta, tot asa trebuie sa avem sireguli comportamentale adecvate. Adica, prin regu-lamente interne ale firmei, sa fie stabilite in mod clarpersoanele care au acces la anumite date confiden-tiale si in ce conditii, ceea ce este mult mai putincostisitor!

Cat vor mai rezista pe piata afacerile furnizorilormici de internet-service, de cartier?

Asemenea afaceri nu vor mai rezista mult!Incet-incet, vor disparea, pentru ca modelul respec-

tiv de business nu mai este atat de viabil. De ce?Deoarece marile companii furnizoare de Internetau scazut atat de mult tarifele, incat au ajunsaproape la acelasi nivel cu preturile micilorprovideri de cartier. Iar trendul acesta va continua!Asadar, nu se va mai castiga atat de mult doar pen-tru accesul la Internet, ci castigurile vor veni maiales din continut, deci, din ceea ce se transmite -din muzica, videoclipuri etc! Se va muta centrul degreutate al afacerii: providerul de Internet nu va maifi doar strict furnizorul de acces - de „sarma”, cumzicem noi – ci cel care „imbraca” acest acces cu alteservicii. Deci, se va plati mai mult continutul acce-sului, decat accesul, in sine! Dintre cei mici, vorrezista doar cei care se vor adapta la acest trend!Insa acestia vor mai avea o problema: fiind mici, nuau bani de investitii majore ca sa-si creeze capaci-tatea tehnologica necesara pentru a imbogati con-tinutul, pe cand marile companii de profil pot faceasta, deoarece au banii necesari!

Daca este sa facem o analogie, vedeti ca lumeaa cam fugit de la magazinele mici, de cartier, catresupermarketuri, care le ofera mai multe produse lapreturi comparabile! Asa va fi si aici... Pentru ca, indomeniul comunicatiilor, daca nu investesti perma-nent, dispari de pe piata!



„In comunicatii,

DACA NU INVESTESTI PERMANENT, DISPARIde pe piata!“

„In comunicatii,

DACA NU INVESTESTI PERMANENT, DISPARIde pe piata!“

afirma Gheorghe Serban, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania

Campaniile de email marketing au labaza un scop bine definit in functie de obiec-tivele departamentului de marketing.Majoritatea companiilor care efectueaza ast-fel de campanii stiu care sunt rezultatele pecare vor sa le obtina pe termen lung si caresunt metodele prin care sa obtina succes.

Din experienta celor care folosesc unsistem propriu de trimitere de emailuri dar sial celor care au un CD ListaFirme si benefi-ciaza de aplicatia de email marketing inclusape CD am reusit sa identificam catevamotive pentru care potentialii clienti evita saciteasca emailurile.

Rezultatele apar doar in urma unoractiuni care au o strategie potrivita in spate.Altfel desfasurati o campanie de promovarefara sens si automat fara niciun rezultatconcludent care sa va ajute in dezvoltarearelatiei cu clientii si in cresterea vanzarilor.

Ce se intampla atunci cand emailurilesunt sterse sau si mai rau nici macar nu suntobservate? Unde se greseste si ce s-ar puteaface pentru a evita aceasta problema pe viitor?

1. Cercetati situatia si aflati ce fac cli-entii/potentialii clienti. Mai exact identifi-cati motivele pentru care au sters emailulsau nu l-au citit. Faceti o schimbare a su-biectului si testati mai multe variante. Poa-te emailurile trimise de voi seamana preamult intre ele si au ajuns sa le ignore sauprodusele promovate nu le starnesc interes.

Suplimentar puteti sa dati cateva tele-foane aleator catre ei pentru a vedea ce anu-me i-a determinat sa ignore mesajul vostru.Veti avea niste surprize si cu siguranta o sareusiti sa imbunatatiti abordarea. Oricat nedorim sa fim in pielea clientului nu putemsa gandim la fel. Daca efectuati o campanieB2B cautati cat mai multe informatii de-spre clienti si aratati-le ca ii cunoasteti. Ometoda simpla de a cauta date despre oricefirma din Romania este folosirea site-uluilistafirme.ro

2. Abordati latura personala a po-tentialului client. Personalizati e-mailuriletrimise si urmariti efectele generate. Moni-torizati comportamentul celor care raspundsi luati in calcul o schimbare radicala a stra-tegiei de e-mail marketing. Evitati pe catposibil formularile de Stimate doamna/Sti-mate domn si generalizarile.

3. Fidelizati-va clientii. Ganditi-va lapromotii, oferte sau diferite metode princare puteti sa-l atrageti pe client si sa-l ti-neti alaturi de voi pana cumpara si nu nu-mai. Metodele potrivite vor readuce clientimai vechi care din diferite motive au re-nuntat la serviciile voastre.

4. Nu trimiteti emailuri nesolicitate.Nimanui nu-i place sa primeasca mailuri dela necunoscuti, mai exact spam. In cazul incare clientul nu este in target sau nu arenicio legatura cu profilul companiei voastre

este bine sa evitati sa trimiteti mailuri farasens. Faceti tot posibilul sa aveti aprobarealor pentru a trimite e-mailuri comercia-le/informative. Puneti-va putin in locul lorsi ganditi-va cum va simtiti cand primiti co-respondenta de la cineva total necunoscut.

5. Emailurile nu sunt adaptate pentrumobil. Cand vrem sa ne cumparam un tele-fon ne indreptam din ce in ce mai multatentia spre telefoanele de tip smartphone.Multi utilizatori primesc emailul pe smart-phone si template-ul folosit nu poate fi cititpe acest dispozitiv. Cand pregatiti un emailluati in calcul aceasta problema si utilizatiun template potrivit.

6. Cititorii nu gasesc rapid datele decontact. Nu inteleg exact cine este expedi-torul emailului si daca il citesc nu reusesc saraspunda pentru ca nu au suficiente date decontact. Informatiile primite nu sunt im-portante pentru client in momentul respec-tiv si astfel decid sa le ignore.

Clientii ListaFirme au invatat acestamanunt si de fiecare data cand folosescsistemul de emailing ofera cat mai multedate de identificare.

Nu este dificil sa fim pe placul clien-tilor. Daca invatam sa testam si sa ii cu-noastem o sa fie mult mai simplu sa abor-dam situatiile intalnite.


De ce potentialii clienti nu-mi citesc mailurile?

www.business-adviser.ro | ADMINISTRATIE Follow us on8


Cum apreciati mecanismul financiarpropus de Guvern pentru plata ariera-telor?

Mie si colegilor din Asociatie, pri-mari de orase, ne este foarte clar ca tre-buie facut ceva, pentru ca la ora actualas-a ajuns ca toate unitatile administrativ-teritoriale (dar eu vorbesc despre orase)sa aiba responsabilitati mult mai maridecat capacitatea financiara pe care o arefiecare localitate in parte. Si-atunci, tre-buia gasita o modalitate prin care sa re-cuperam aceste deficite de capacitate deplata si sa asezam intr-o ordine fireascaviitorul care ne asteapta!

Prin urmare, o propunere de acestgen, in care sa se gaseasca posibilitatea dea crea resurse pentru plata arieratelor,este bine-venita, numai ca ar trebui saanalizam cu atentie aceasta Ordonantaatat in cuprinsul ei, cat si in efectele pe

care le va induce, iar dupa parerea meavor fi si efecte neplacute pentru autori-tatile administratiei publice locale.

Este de neinteles in urma carei ana-lize s-a ajuns la concluzia ca unitatileadministrativ-teritoriale pot suporta o li-mita de indatorare de maxim 70%, cal-culata conform prevederilor art. 63, alin.(4), din Legea nr. 273/2006, cu modifi-carile si completarile ulterioare.

Incadrarea acestor imprumuturi inlimita sumei totale de 800.000 mii lei,prevazuta la art. 1, alin. (1), din Hotara-rea Guvernului nr. 1.182/2012, privindaprobarea limitelor anuale, aferenteanilor 2013, 2014 si 2015, pentru fi-nantarile rambursabile care pot fi con-tractate si pentru tragerile din finantarilerambursabile contractate sau care ur-meaza a fi contractate de unitatile/subdi-viziunile administrativ-teritoriale, va

afecta drastic pe termen scurt capacitateaacestora de a-si finanta proiectele in de-rulare, iar pe termen lung acestea suntcondamnate la subdezvoltare!

Nu se poate ajunge la un paradox?Pentru ca primariile care aveau datorii aufost, practic, obligate sa mareasca taxelelocale cu 16%, insa – prin acest mecanismfinanciar guvernamental – ele vor scapa dedatorii...

Eu cred ca trebuia sa ne consultammai mult in aceasta privinta pentru a sta-bili in ce fel si cui se aplica si va dau unexemplu: am intalnit foarte multe cazuriin care autoritatile locale – bugetele locale,de fapt – aveau arierate, dar aveau si exce-dent in buget pe anul anterior! Si este maianacronic sa ai si arierate, dar sa-ti ramanasi bani in buget, pentru ca, daca ai datoriineplatite, inseamna ca nu mai ai bani ca sale platesti!

Asa este si in cazul acestei propu-neri, care este clar ca vine de la un om cumulta experienta in administratie demult timp asteptam astfel de atitudini,dar cred ca e mai buna solutia consultariicu structurile asociative, sa vedem ce sicum. Si avem cadrul legal pentru discutii– Comitetul pentru finantele publice lo-cale, prevazut de Legea 273, poate punela masa discutiilor atat administratiacentrala, cat si reprezentantii autoritati-lor locale.

Exista si situatii in care o primarie arearierate, dar – la randul sau – are de primitbani de la datornicii ei?

In general, primariile isi alimenteazabugetul din colectarea veniturilor pro-prii, formate din: impozite, taxe, con-tributii, alte varsaminte, alte venituri sicote defalcate din impozitul pe venit, lacare se adauga sumele defalcate din unelevenituri ale bugetului de stat si subventi-ile primite de la bugetul de stat si de laalte bugete.

Prin urmare, daca nu s-au colectatpana acum sumele prevazute, desi avemo legislatie care ne obliga la o disciplinacare ne-ar ajuta sa imbunatatimgradul de realizare a veniturilor proprii,este greu de presupus ca acestea vor fiincasate intr-un termen relativ scurt,pentru ca primaria sa faca repede rost debanii necesari supravetuirii si platii arie-ratelor pe care le are.

Asa ca ideea propusa de domnulministru Dragnea este una care, practic,vine sa „miste” ceva si - din acest punctde vedere – Asociatia Oraselor salutaastfel de initiative! Dar, mai departe, tre-buie vazut mecanismul de aplicare, iaracesta cred ca trebuie discutat cu toti; nutrebuie sa rezolvam doar ajungerea ba-nilor la furnizori. Putem sa facem o dis-cutie despre bunele si relele practici dinunitatile administrativ-teritoriale! Nucred ca doar cateva persoane cunosc rea-litatile din administratia publica locala.Daca vor sa o spuna. Sigur, in acest caz –repet – beneficiem de experienta mi-nistrului Dragnea, care a fost atatia anipresedinte de consiliu judetean (dar ammai mers noi o data pe mana unui prim-ministru ce fusese primar si rezultateleau fost catastrofale).

Primarii de orase asteapta de la mi-nistrul Dragnea sa ne asezam la masadialogului si sa discutam despre surselede finantare pentru bugetele locale, incorelatie cu competentele stabilite delege, care produc responsabilitati pentruprimari si consilii locale ce nu pot fi ono-rate. Toate unitatile administrativ-teri-toriale trebuie sa aiba o capacitate ad-ministrativa care sa le asigure prestareaunor servicii publice complete, diverse,de buna calitate si accesibile tuturor ce-tatenilor.

In acelasi cadru in care a anuntatacest pachet financiar destinat primariilor,vice-premierul Liviu Dragnea a mai spus sica ar dori sa grabeasca in Parlamentadoptarea Legii Insolventei...

Abordarea situatiilor legate de insol-venta si de criza financiara nu sunt noi.Ele, ca reglementare legala, sunt pre-vazute in Legea Finantelor Publice.Sigur, trebuie facute mecanismele efec-tive de intelegere si de aplicare, dar –inainte de a ajunge sa discutam despreinsolventa – trebuie sa ne asezam la masasi sa stabilim corelatia dintre resurselefinanciare si competentele, obligatiile, pecare unitatea administrativ-teritoriala leare fata de cetateni. Sa vorbim, de fapt,despre capacitatea administrativa afiecarui tip si rang de unitate administra-tiv-teritoriala. Daca nu vom face acestlucru, daca nu vom defini foarte clar caresunt serviciile publice de care trebuie sabeneficieze in mod obligatoriu cetateniifiecarei unitati administrativ teritorialein functie de rangul sau (in speta, fiecarecomuna, oras, municipiu sau judet), dacanu vorbim despre celelalte servicii pu-blice si vorbim doar despre lucruri carenu au corespondent in resurse financiaresuficiente (cum ne spune Carta euro-peana a autonomiei locale, pe careRomania a ratificat-o in 1997), putemlua banii oferiti prin Ordonanta Guver-nului si sa ne trezim ca efectul nu este celscontat.

/ INTERVIU REALIZAT DE

DANIEL NEGUT


„Pe termen lung, unitatile administrativ-teritoriale sunt

CONDAMNATE LA SUBDEZVOLTARE!“remarca Ionel Chirita, presedintele executiv al Asociatiei Oraselor din Romania

In sedinta de guvern din 30 ianuarie a fost aprobata – la propunerea viceprim-mi-nistrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice –Ordonanta de Urgenta „privind reglementarea unor masuri pentru reducerea unorarierate din economie, precum si alte masuri financiare in anul 2013“. Printre altele, Ordonanta stabileste ca ordonatorii de credite ai bugetelor localeale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care inregistreaza arieratela data de 31 ianuarie 2013 sunt obligati sa diminueze volumul acestora cu celputin 85% pana la data de 31 martie 2013. Ordonanta prevede ca unitatileadministrativ-teritoriale sa poata contracta, in conditiile legii, de la MinisterulFinantelor Publice, imprumuturi din varsaminte din privatizare, pentru achitareaarieratelor. Am dorit sa aflam opinia autoritatilor locale cu privire la acest„pachet fiscal“ si am stat de vorba cu presedintele executiv al AsociatieiOraselor din Romania, Ionel Chirita.

www.business-adviser.ro | IMOBILIARE Follow us on10


PRETUL CERUT versus PRETUL PRIMIT: in ce zone se negociaza cel mai mult?

Potrivit datelor furnizate de platforma dez-voltata de www.imobiliare.ro, marja de negocierepentru apartamentele vechi din Capitala estecuprinsa intre 5% si 13%. Studiul face referire laultimul trimestru din 2012 si a luat in calcul datelefurnizate de Imobiliare.ro, principalul portal imo-biliar din Romania, pentru 11 zone centrale sisemicentrale din Bucuresti, dar si informatiilepuse la dispozitie de agentiile imobiliare partenere.Cele mai mici reduceri de pret sunt consemnate incazul apartamentelor cu doua camere dincartierele cu acces la metrou, dat fiind ca acesteasunt, in prezent, cele mai cautate unitati locativede catre clasa medie; pe de alta parte, cele maisemnificative reduceri au loc in cazul proprietatilorscumpe, amplasate in zonele „bune” ale Capitalei,pentru care cererea este mai mica.

Proprietarii din Aviatiei si B-dul Decebal, cei mai flexibili

In Aviatiei poate fi gasita cea mai semnificati-va marja de negociere dintre zonele analizate,respectiv 13%. Aceasta este valabila pentru aparta-mentele cu doua camere din blocuri construite inanii 1980-1990. Pretul mediu cerut pentru o uni-tate locativa de 55 de metri patrati utili se ridica la80.000 de euro, in vreme ce valoarea de tranzac-tionare ajunge la 70.000 de euro.

Pe de alta parte insa, apartamentele cu trei ca-mere din zona Aviatiei se numara printre locuin-tele cu cea mai mica marja de negociere dinCapitala: 5%. Aici, un apartament de 70 de metripatrati, construit in perioada 1980-1990, se vindela un pret de 88.000 de euro, fata de 93.000 deeuro, pretul cerut initial.

Pe locul al doilea in clasament se situeaza Bu-levardul Decebal, unde marja de negociere pentruun apartament cu trei camere construit dupa 1990ajunge la 12%. Pentru o locuinta de 85 de metripatrati utili, pretul de tranzactionare este de100.000 de euro, fata de 125.000 de euro, valoareasa initiala de listare.

Pentru locuintele cu doua camere din aceeasizona insa, proprietarii sunt dispusi sa lase, in me-die, 8% din pretul cerut initial. Astfel, o unitate lo-cativa de 65 de metri patrati utili are un pret devanzare de 85.000 de euro, comparativ cu 92.000de euro.

La preturi mari, reduceri mari

In zona Calea 13 Septembrie – Casa Poporului,marja de negociere pentru apartamentele cu treicamere construite in perioada 1986-1990 se ridica lacirca 11%. Un apartament cu o suprafata utila mediede 80 de metri patrati se vinde cu 98.000 de euro,fata de cei 110.000 de euro ceruti initial.

Pe Calea Dorobanti, proprietarii lasa in jur de10% la pret pentru apartamente cu patru sau cincicamere amplasate in blocuri sau vile construiteinainte de 1977. O unitate locativa de 110 demetri patrati utili este tranzactionata la 160.000 deeuro, in scadere de la 177.000 de euro.

In zona Banu Manta – Bulevardul Titulescu –Turda, marja de negociere pentru apartamentele

cu trei camere (din blocuri cu opt-zece nivele con-struite in anii ’80) se ridica la 9%. O unitate loca-tiva de 71 de metri patrati are un pret de vanzarede 77.000 de euro, fata de 85.000 de euro, valoareade listare.

Tot 9% sunt dispusi sa lase la pret si propri-etarii din cartierul Tineretului, pentru locuinteleamplasate langa parcul cu acelasi nume. Unapartament cu trei camere cu o suprafata utila de66 de metri patrati, amplasat intr-un bloc din anii1980-1990, se vinde cu 80.000 de euro, fata depretul de 88.000 de euro cerut initial.

Apartament vechi in Cotroceni sau nou in Unirii?

In zona Bulevardul Unirii (intre Piata Uniriisi Piata Alba Iulia), proprietarii negociaza, de re-gula, in jur de 8% din valoarea de listare a locuin-telor cu trei camere. Un apartament de 83 de metripatrati, construit dupa 1990, se tranzactioneaza cu115.000 de euro, fata de 125.000 de euro, pretulmediu de listare.

Tot 8% sunt dispusi sa lase din pret si proprie-tarii din Cotroceni. Un apartament cu trei camerede 70 de metri patrati, amplasat intr-un bloc con-struit in anii 1960, se cumpara aici cu 95.000 deeuro, fata de pretul mediu cerut de 103.000 euro.

Pe Calea Mosilor, marja de negociere pentruun apartament cu trei camere dintr-un bloc con-struit intre 1979 si 1984 este de 7%. Valoarea detranzactionare pentru o locuinta de 70 de metripatrati utili este de 80.000 de euro, fata de sumade 86.000 de euro ceruta initial.

Pe de alta parte, proprietarii din aceasta zonasunt mai putin flexibili in negociere cand vine vor-ba de apartamentele cu doua camere, caz in caresunt dispusi sa lase doar 5% din pret. O unitatelocativa de 56 de metri patrati se tranzactioneazaastfel cu 70.000 de euro, fata de 74.000 de euro.

Dristor si Titan, cele mai mici scaderi

In zona Baba Novac (Titan), proprietarii lo-cuintelor cu doua camere din blocurile ridicatedupa cutremurul din 1977 negociaza, de regula, injur de 6% din pretul cerut initial. Astfel, un aparta-ment de 54 de metri patrati ajunge sa fie achi-zitionat cu 50.000 de euro, in scadere de la 53.000de euro.

In cartierul Dristor, in apropiere de metrou,marja de negociere pentru apartamentele cu bica-merale din blocurile construite dupa 1978 este de5%. O locuinta de 54 de metri patrati utili este tran-zactionata cu 57.000 de euro, comparativ cu va-loarea sa initiala de listare, respectiv 60.000 de euro.

Despre Imobiliare.ro:

Lansat in ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul

si cel mai accesat portal imobiliar din Romania.

Portalul a depasit de curand pragul de 600.000

de vizitatori unici pe luna si cuprinde cea mai mare

baza de oferte din toate categoriile imobiliare

la nivel national.

Parterul si ultimul etaj, ocolitede majoritatea clientilor. Caresunt avantajele incontestabile

ale acestor apartamente?Cumparatorii sunt reticenti cand vine vorba de

achizitionarea unei locuinte de la parter sau de la ul-timul nivel, mai ales in cazul blocurilor vechi. Men-talitate eronata, ne atrag atentia consultantii imo-biliari: in cele mai multe cazuri, problemele acestorproprietati nu mai sunt de actualitate, ba chiar o ast-fel de afacere se poate dovedi mai profitabila.

Apartamentele amplasate la extreme au fost din-totdeauna ocolite de cumparatorii in cautare de unnou camin, din cauza unor neajunsuri ale Epocii deAur. Dezavantajele acestora erau binecunoscute deorice roman – locuintele de la parter erau mai fri-guroase, exista un risc pronuntat de inundatii, pro-prietarii trebuiau sa suporte mirosurile neplacuteprovenite de la subsol, in timp ce apartamentele de laultimul etaj se incingeau pe parcursul verii, iar infil-tratiile erau inevitabile in timpul anotimpului ploios.

„Cumparatorii prefera etajele 1 sau 2 (in cazulcladirilor cu patru niveluri) si cel mult etajul 6 (incazul blocurilor cu opt sau zece niveluri). Inca dinperioada comunista, exista ideea preconceputa caacestea sunt cele mai bune etaje, deoarece erau con-siderate cele mai calduroase niveluri in sezonul rece,fara probleme de refulare sau igrasie si fara infiltratii,ca in cazul ultimului etaj”, declara BogdanDobritoiu, manager General Service 2000.

Prezentarea adecvata a proprietatii,cheia unei tranzactii rapide

Odata cu inceperea lucrarilor de izolare termicaa blocurilor vechi, multe dintre problemele clasice audisparut. Cu toate acestea, aversiunea cumparatorilor

pentru aceste locuinte este atat de bine intiparita,incat mentalitatea generala nu s-a schimbat maideloc. Dar odata ce observa avantajele, cei mai multiclienti isi modifica rapid parerea, spun specialistii.

„Cei mai multi clienti (circa 90%) declara inca dela inceput sa nu vor parter sau ultimul etaj, este o re-plica neschimbata. Dar cumparatorul ia in considerareaceasta varianta, daca locuinta respectiva este prezen-

tata adecvat de catre agentul imobiliar. De exemplu,un apartament de la ultimul nivel, dintr-un bloc cuterasa recent refacuta si cu 10% sub pretul pietei, va fiatractiv in ochii unui client“, declara Ileana Preda,reprezentant RENET Real Estate Network.

In cazul apartamentelor de la etajele intermediare, pretul urca chiar si cu 15%

Poate cea mai atractiva caracteristica a aparta-mentelor de la nivelurile extreme este pretul. Cere-rea este cea care face regulile pe piata imobiliara, ast-fel ca proprietarii care vor sa vanda o astfel de locu-inta stiu ca trebuie sa coboare din pretentiile mate-riale, pentru a fi competitivi.

„In blocurile vechi, cele mai ieftine apartamentesunt cele de la ultimul etaj, urmate de cele de laparter. In functie de caz, acestea proprietati au unpret cu 5-10%, uneori chiar si cu 15% mai mic decatalte locuinte similare din acelasi imobil“, spunereprezentantul General Service 2000.

Exista clienti care prefera parterul sau ultimuletaj datorita pretului – ori nu dispun de suma nece-sara pentru achizitionarea unei locuinte la un etajintermediar, ori prefera o camera in plus sau uncartier mai bun, in acelasi buget, spun consultantiiimobiliari. Spre exemplu, decat sa cumpere unapartament cu doua camere la etajul unu, prefera saplateasca aceeasi suma pentru trei camere, la ultimulnivel sau sa aleaga o zona mai bine cotata.

Reabilitarea blocurilor vechimareste numarul clientilor careprefera locuintele de la extreme

In ultimii ani, ideile preconcepute au inceput samai paleasca. Clientii au inceput sa aiba alte criterii,din ce in ce mai multe blocuri au fost imbunatatitetermic, iar apartamentele de la nivelurile extreme si-au gasit o anumita categorie de clienti. Locuintele dela parter sunt, in general, preferate de clientii mai invarsta, datorita accesului facil, spun consultantii imo-biliari. De asemenea, parterul este ideal pentrudiferite activitati comerciale, numerosi antreprenorialegand astfel de proprietati pentru notariate, saloanede cosmetica, magazine alimentare etc. In Occident,pretul proprietatilor creste direct proportional cu eta-jul, in principiu datorita privelistii. Tendinta nu semanifesta in totalitate si la noi, insa numerosi romaniintorsi in tara dupa o perioada petrecuta peste hotareapreciaza ultimul etaj al unei cladiri tocmai pentru canu trebuie sa priveasca in balconul vecinului de pestedrum. De asemenea, proprietarii unei locuinte de lanivelul superior apreciaza lipsa vecinilor „de dea-supra“, cat si de acces usor la terasa blocului.

„Ultimul etaj nu mai prezinta mari probleme deizolare, majoritatea teraselor fiind in prezent refa-cute. In general, acesta este preferat de tineri si decumparatorii care au locuit in afara tarii si consideraun avantaj panorama pe care o ofera ultimul nivel.In ultimii ani, aerul conditionat a devenit o necesi-tate, astfel ca nu ne mai plangem nici de faptul caultimul etaj este mai calduros pe perioada verii“, sus-tine consultantul Bogdan Dobritoiu.

La blocurile noi, tendinta este total diferita,spun specialistii imobiliari. De obicei, ultimul niveleste conceput ca „penthouse”, fiind cel mai scumpdin tot blocul. Spatiile de la parter sunt, in general,gandite ca spatii comerciale, profitul dezvoltatoruluifiind astfel maximizat.

/ RALUCA JOITA

IMOPEDIA.RO

/SORINA BRUJ

Iata casuntem deja,

de mai mult de o luna, in 2013. Iar dacain luna ianuarie ne-am pornit mai greuin „ale informarii” (poate ca si vremeane-o fi influentat), acum ne-am mobi-lizat si putem spune ca avem noutati dinTransilvania de Nord pe „linie euro-peana”.

Prin bunavointa Centrului regional„Europe Direct Transilvania de Nord“ -serviciul de informare pe teme europenepus la dizpozitie de Agentia de Dezvol-tare Regionala Nord-Vest, vom fi infor-mati si, la randul nostru, vom informa cu„informatie europeana” opinia publica,

interesata in aceasta directie. In acestsens, pentru perioada 2013-2017, Cen-trul si-a propus sa fie „prim punct decontact al cetatenilor din Transilvania deNord cu informatia europeana”.

Deoarece 2013 este Anul Europeanal Cetatenilor, evenimentele organizatesub aceasta egida au rolul de a pregatianul alegerilor europarlamentare 2014.In acest sens, Centrul se angajeaza sasprijine Reprezentanta Comisiei Euro-pene in Romania si Biroul Parlamentu-lui European prin actiuni concrete: par-ticiparea la sondaje, contributii la publi-catii, co-organizarea de campanii si eve-nimente de informare si constientizare lanivel local/regional.

Pe langa misiunea de informare per-manenta a opiniei publice din RegiuneaTransilvania de Nord cu privire la stirileeuropene la zi, Centrul „va oferi raspun-suri la orice fel de intrebari pe temeeuropene venite de la cetateni din toataregiunea si va transmite opiniile cetate-

nilor direct la Bruxelles”, se arata intr-uncomunicat de presa remis de Agentia deDezvoltare Regionala Nord-Vest.

Principiului transparentei va fi „pusin practica”, in 2013, prin organizarea,la sediul Centrului, a zilelor portilor des-chise. Cu aceasta ocazie, grupuri de elevisi studenti precum si din cadrul comu-nitatilor locale din regiune vor putea vi-zita Centrul.

Si fiindca tot am amintit comunita-tile locale din regiunea Transilvania deNord, acestea vor putea beneficia deunele activitati pe care Centrul regionalEurope Direct Transilvania de Nord siAgentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest le organizeaza in 2013. Clubulcopiilor „Ora de Europa” (editiile III siIV), „Conferinta retelelor de informaresi asistenta pe teme europene, dinTransilvania de Nord” (premiera), „ZiuaEuropei 9 mai si Anul European al Ce-tatenilor 2013” (editia a VIa), Dezba-terea regionala pentru jurnalistii din

Transilvania de Nord „Agenda cetatean-ului si Alegerile Europarlamentare2014” (premiera), „Ziua portilor deschi-se de Surechit” (premiera) sunt doar ca-

teva dintre activitatile ce se vor derula in2013.


www.business-adviser.ro | OPINIIVrem un like pe 11


ISSN: 1841-4583

Theodor Sperantia nr. 14Sector 3, Bucuresti

Tel.: 320.70.70www.b-a.ro

Grupul de Presa

Founded by

Ioan Sorin [email protected]

General Manager

Dr. Vlad [email protected].: 0742.303.623

Analyst

Prof. univ. dr. Mircea [email protected]

Columnist

Dr. Dan Matei Agathon

[email protected]

Senior Editors

Marius C. [email protected]

Daniel [email protected]

Cezar [email protected]

Editors

Horatiu [email protected]

Alin Tomus

Sorina Bruj

Raul Dancuta

Editorial Secretary

George Mihail [email protected]

Care edition

Claudia [email protected]

Translation

Cosmina Stroescu

Layout & DTP

Omni Press & Designwww.opd.ro

Development Department

Claudiu TudoseTel.: 0749.233.925

Advertising Department

Tel.: 0722.400.055

Printing House

United Print021/345.52.12

[email protected]

Distribution

Spin Mediawww.spinmedia.ro, [email protected]

Dank MediaTel.: 0744.559.348, [email protected]

Green Tree AdvertisingTel.: 0733.683.460, [email protected]

1-30 aprilie 2013

BUSINESS-ADVISER.RO

Romania si UE vorbesc aceeasi limba

Cat de greu este sa te pui la mintea copiilor?Daca incerci sa-ti pastrezi copilul din tine, care

ai fost, nu este greu sa te pui la mintea copiilor.Probleme sunt atunci cand te iei foarte tare in serios!Atunci, intr-adevar, devine foarte complicat.

Cu copiii te poti juca asa cum te joci, uneori, cuoamenii maturi, ca sa-i pacalesti?

Nu se poate asta! Pentru ca teatrul pentru copii– desi pare, asa, usor - este foarte greu de facut.Copiii au o sinceritate in tot ceea ce fac. Consecintaeste ca, aici, nu trebuie sa astepti cronica teatrala dea doua zi, pentru ca reactia o ai pe loc, in sala! Eaeste simpla, clara, iar copiii nu au indoieli asupramesajului: ori le-a placut, ori nu!

Pe de alta parte, in sapte cazuri din 10, ei vin laspectacol cu povestea stiuta deja. Daca ceea ce sepetrece pe scena nu se suprapune peste ceea ce eistiau, esti „taxat” imediat.

Teatrul poate suplini, intr-un fel, educatia scolara?Noi, cel putin, incercam sa ne tinem foarte mult

si de programa scolara. Astfel ca, din acest punct devedere, ne regasim in aceasta zona. De pilda, noi ampus acum in scena - si care este ultima noastra pre-miera - spectacolul „Zana Zorilor”, care este facutdupa Slavici, ce exista in programa scolara! Si maieste ceva care ne ajuta: in mod paradoxal, copiii deastazi iubesc basmele clasice!

De ce „paradoxal“?Pentru ca astazi exista ceea ce eu numesc „ne-

bunia calculatorului si a Internetului“ si care acoperao parte din ceea ce vor copiii. Numai ca ei vor sa vada„si oameni, nu numai fotografii”, cum spuneau uniidintre copii! Este un argument... Asa ca vin la teatru!Insa, daca la dramatizari dupa basme stam bine, noistam foarte prost la capitolul dramaturgie pentru

copii. Se scrie mai putin si mai deloc. Despre piese deteatru pentru adolescenti, nici nu are rost sa deschi-dem discutia, pentru ca nu exista nici o piesaromaneasca pentru adolescenti, cu problematica lor!Pe de alta parte, nici adolescentii de azi nu mai suntprecum cei de ieri, asa cum nici noi nu am mai fostgeneratia lui „Cismigiu & company“ sau a lui „ElevulDima dintr-a saptea”! Lucrurile merg inainte, astaeste clar, dar sa vedem incotro merg, pentru ca laultimul Bacalaureat a fost cam jale! Nu este domeniulmeu de activitate, dar cred ca la scoala ar trebui pusaccent un pic mai mult pe educatie. Noi, cu teatrul,incercam sa suplinim anumite lacune, cat putem.

Sunt bani pentru teatru?Bugetele sunt acelea care sunt! Noi suntem o

institutie de stat, subventionata de Primaria Capita-lei, Consiliul General al Capitalei. Toate teatrelecare apartin de Primarie, cum spunem noi, suntsubventionate in proportie covarsitoare. Exista unplan de management, normal, stim in fiecare an camce dorim sa montam, dar totul este in functie debanii alocati. Pe de alta parte, ne rezumam la chel-tuielile stricte de care avem nevoie. Insa, este foarte

greu de facut un teatru pentru copii, fara decoruri sicostume adecvate, de exemplu, pentru ca trebuie sa-i creezi copilului imaginea pe care o stie. El stie cumarata o zana, un print, stie cum arata un castel, nupoti sa faci teatru pentru copii cu decoruri sau cos-tume stilizate, ori deloc! Dar, noi incercam sa maiatragem si alte surse de finantare.

Aveti posibilitati legale de a strage alte surse definantare?

Da, avem. Si lucram in acest sens, pentru aatrage fonduri, mai ales ca avem si un proiect teatralpentru la toamna, cand dorim sa facem Festivalul deTeatru “Ion Lucian”, in memoria Maestrului, cares-a dedicat teatrului pentru copii.

Exista oameni de afaceri care va sprijina finan-ciar? Care au copii si care poate isi doresc sa avetibanii necesari pentru spectacole multe si de calitate...

Nu, asemenea sponsori nu avem.

De ce credeti ca ei nu sunt preocupati de astfel de sponsorizari, asa cum sponsorizeaza fotbalul, de exemplu?

Teatrul nu atrage atat de multa vizibilitate, pre-cum fotbalul si de aceea nu prea vin finantatorii sasustina teatre. Fotbalul este povestea care e mult maivizibila in presa! Nu am nimic cu fotbalul, dar asa este.Toate posturile de radio si de televiziune dau stiri dinfotbal, iar cu ele se incheie – de obicei - jurnalele. Niciun buletin de stiri nu se incheie cu titlul piesei de teatrucare se joaca la National, in acea seara! In schimb, pestetot sunt reportaje sau macar stiri despre ce mai fac si peunde mai merg finantatorii cluburilor de fotbal. Dar ativazut foarte multi directori de teatru intrebati pe unde-va: „care sunt premierele pe care le-ati montat”? Nu!...

Dar, dincolo de „vizibilitate”, pentru ca finanta-torii sa fie interesati sa finanteze si teatre, nu numai

fotbal, ar trebui in primul rand sa avem o Lege asponsorizarii care sa favorizeze sponsorizarea, nu s-oincurce! In ce sens? Exista in alte tari modele de spon-sorizare care, practic, directioneaza banii de la finan-tatori catre anumite domenii deficitare. De exemplu,sunt state in care, daca sponsorizezi o echipa de fot-bal cu 50.000 de euro, ti se scade o suma din impoz-itul pe profit. In schimb, daca dai aceiasi bani unuiteatru, la opera sau pentru orice alt act de cultura, ti sescade dublu din profit, prin lege. Si-atunci, chiardaca-ti place foarte mult fotbalul si este un sport cumare vizibilitate, parca te gandesti, ca finantator, camerita sa dai niste bani si pentru un teatru, deoareceiesi in castig! Altfel spus, statul are si pargii prin carepoate sa dirijeze circuitul banilor de la investitori catresectoarele pe care vrea sa le acopere. La noi, este ace-lasi coeficient, indiferent de domeniul sponsorizat.Iar finantatorii aleg fotbalul, de exemplu, pentru ca –astfel - isi fac mai multa publicitate!

Aveti un mesaj pentru oamenii de afaceri?Sa nu uite niciodata ca, asa cum parintii lor - cu

ce bani aveau pe vremuri - au gasit timp si resursefinanciare sa-i aduca sa vada spectacolele de atuncipentru copii, tot asa si copiii sau nepotii lor ar trebuisa fie adusi sa le vada. Iar aceste spectacole pot existadoar daca sunt bani pentru a fi montate, pentru aacoperi cheltuielile de productie. Daca oamenii deafaceri si-ar indrepta atentia (si banii...) si spreteatrul pentru copii, aceasta ar fi o investitie in copi-ii nostri, pe de o parte, iar – pe de alta parte – ar fi oinvestitie care ar dainui in timp, pentru ca un spec-tacol, odata pus in scena, se joaca ani si ani.

Merita sa investim in copii?Pai, daca nu investim nici in copii, atunci in ce

sa investim?/ INTERVIU REALIZAT DE DANIEL NEGUT

„Ar trebui sa avem o Lege a sponsorizarii care sa favorizeze sponsorizarea, nu s-o incurce!“

subliniaza Aurel Mitran, directorul Teatrului pentru Copii si Adolescenti EXCELSIOR

/ VLAD HOGEA

Cartea lui David Craig si MatthewElliott, „Marele jaf european“ (aparutala Editura Antet) se inscrie pe aceeasiorbita a euroscepticismului militant ca silucrarea devenita clasica - „Uniunea Eu-ropeana sau Marea Amagire“ (de Chris-topher Booker si Richard North). Desi

„Uniunea Europeana si sustinatorii saicred ca proiectul lor de a crea o Europavesnic unita ne-a adus multe beneficii“,autorii constata ca „numerosi alti oa-meni incep sa puna la indoiala actiunile,moralitatea si directia aventurii euro-pene“. Si, „pe masura ce noul secolavanseaza“, acestia „au devenit preocu-pati de modul cum Uniunea Europeanacauta noi motive de a-si spori in modagresiv controlul si autoritatea.

An de an, UE cheltuieste mai multdin banii nostri, fara ca auditorii sai sapoata confirma cu siguranta unde s-audus de fapt acesti bani. Numarul debirocrati ai Uniunii Europene este incontinua crestere“. Astfel, „daca adu-nam costurile administratiei UniuniiEuropene (7 miliarde de euro), baniicheltuiti de UE (127 de miliarde deeuro), costurile birocratiei functionarestidin statele membre (35 de miliarde deeuro), preturile mai mari ale alimentelor(50 de miliarde de euro), frauda fiscalaUE (100 de miliarde de euro), birocratia

(600 de miliarde de euro) si confor-marea cu legislatia (600 de miliarde deeuro), ajungem la o cifra a costurilor

Uniunii Europene pentru cetatenii saide aproximativ 1219 miliarde de euro pean, ceea ce inseamna 2400 de euro pe anpentru fiecare persoana din UniuneaEuropeana, adica de 10 ori mai multdecat cifra de 235 de euro admisa deeurocrati in 2009“.

Craig si Elliott aduc in discutie„semnale puternice ca intregul proiect alUniunii Europene a fost deturnat de oclasa conducatoare restransa, aroganta siautoritara, formata din oameni care suntconvinsi ca stiu sa actioneze spre binelenostru, care se considera mai presus delege si care sunt absolut dezinteresati dedorintele celor pe care se presupune ca iireprezinta. Chiar daca se intampla sapatrunda in institutiile europene oamenicapabili, de caracter, ei sunt rapid asimi-lati si se scufunda in oceanul de arogan-ta, avaritie si imoralitate“. In viziuneaautorilor, lucrurile merg din rau in mairau: „A fost o vreme cand euro-elita si-adorit incuviintarea noastra asupra mar-ilor ei proiecte, dar acum, plictisita de

indoielile noastre, de criticile si devoturile noastre negative, nu-i mai pasade ceea ce noi gandim.

Intrebarea interesanta este daca noivom fi dispusi intotdeauna sa acceptam cuslugarnicie obsesia euro-liderilor nostri inprivinta sporirii puterii, a risipei cu care secheltuiesc banii nostri, a burdusirii cu ne-rusinare a buzunarelor si a dispretului evi-dent fata de dorintele noastre“.

Cat despre pitorescul tragi-comic alunora dintre sedintele de la Bruxelles:„In timp ce economia mondiala se clati-na pe marginea prapastiei, ParlamentulEuropean dezbatea cu inflacarare temeprecum: noi reguli pentru «timesharing»,acordul privind materialul lemnos tropi-cal, o autorizatie europeana pentru van-zari de muzica online, o strategie specialapentru fermele montane, drepturileomului in Vietnam sau daca anul 2009 safie declarat «Anul International al Crea-tivitatii si Inovatiei»“. Trist, dar adevarat.


www.business-adviser.ro | INTEGRARE Follow us on12


EUROSCEPTICISMUL loveste din nou

Sporirea gradului de absorbtie a fondurilor europene este o problema capitala pentru completarea Bugetului de stat alRomaniei, avand in vedere ca viitoarele investitii se bazeazafoarte mult pe banii pe care ii ofera Uniunea Europeana tariinoastre. Depinde doar de noi sa-i accesam! Pe aceasta tema, amstat de vorba cu secretarul general al Asociatiei Oamenilor deAfaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.

Romania poate spori gradul de absorbtie a fondurilor europene?Da, se poate! Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a

facut mai multe demersuri pana acum, in acest sens. Am stat de vorbasi cu domnul ministru Teodorovici, caruia i-am amintit vechile prop-uneri ale noastre pentru sporirea absorbtiei fondurilor europene, iar inperioada urmatoare vom reface acest demers si in scris, pentru aprezenta recomandarile noastre.

Care sunt aceste recomandari ale AOAR?Avem mai multe propuneri concrete, pe care le putem sustine. Pe de o parte, solicitam responsabilizarea tuturor administrati-

ilor locale, cu raportare lunara privind stadiul fizic si financiar altuturor lucrarilor din judete care sunt platite din bani europeni sicare sunt pe cel putin trei programe: pe mediu, pe dezvoltare regio-nala si pe transport. Propunem acest lucru pentru operativizareaproiectelor, pentru responsabilizarea autoritatilor in cheltuireabanilor si in eliminarea tuturor blocajelor care se inregistreaza lanivel local.

Pe de alta parte, noi consideram ca fiind absolut necesara o inves-tigare rapida, la nivelul autoritatilor de management, a situatiei abso-lut incredibile privind chiar contractarea acestor fonduri, pentru casunt semne de intrebare. Dau exemplul „Programului de competitiv-itate”, unde in februarie 2013, am avut contractate doar 50% dinsumele alocate, ceea ce este absolut inacceptabil.

De asemenea, propunem o analiza si un plan de actiune in cazultuturor Organismelor Intermediare privind cererile de rambursare,care trebuie sa fie prelucrate in totalitate pana la sfarsitul lunii martie,astfel incat sa se poata face cereri de rambursare catre Bruxelles.Aceasta sa fie drept sarcina de serviciu si cine nu o indeplineste saplece din sistem! Subliniez ca, in anii trecuti, s-au platit sume consid-erabile de la buget, fara a fi transmise cererile de rambursare maideparte, catre Uniunea Europeana!

Nu in ultimul rand, avand in vedere ca se spune ca banii europeninecheltuiti nu sunt pierduti in masura in care se pot realoca, noi con-sideram ca este absolut necesar sa se verifice pe ce axe prioritare pot firealocati acesti bani, pentru a fi folositi acolo unde suntem pregatitisa-i cheltuim. Pentru ca avem zone de dezvoltare unde putem faceacest lucru!



„S-au platit sume considerabile de la buget,fara a fi transmise la UE cereri de rambursare!“

dezvaluie Cristian Parvan, secretarul general al AOAR

Business adviser nr 67

Documents

Transcript of Business adviser nr 67