1

BUNEPRACTICIDE INSPEC}IESOCIAL~

Cuvaˆnt iˆnainte

Potrivit Ordonan�ei de Urgen�` a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec�ia Social`, aprobat` cumodific`ri �i complet`ri de Legea nr. 211/2007,

�Inspec�ia Social` are ca scop inspectareaactivit`�ilor din domeniul asisten�ei sociale, realizat` de autorit`�ile administra�iei publice centrale �i locale �i persoanele fizice �i juridice privind prevenirea, limitarea sau iˆnl`turarea efectelor temporare ori permanente ale unorsitua�ii care pot genera marginalizarea sau excluziunea social` a persoanei, familiei, grupurilor ori comunit`�ilor�.

Articol 3, alineat �1�

Iˆn acest scop, inspectorii sociali trebuie s` respecteanumite reguli fundamentale iˆn a�a fel iˆncaˆt s`garanteze obiectivitatea �i calitatea activit`�ii lor.

Acest document prezint` principalele reguli de baz`pe care inspectorii sociali trebuie s` le respecte, iˆniˆndeplinirea misiunii de inspec�ie.

2

■ Principiile �i valorile Inspec�iei Sociale■ Obiectivele Inspec�iei Sociale■ Obliga�iile inspectorului social■ Limitele puterii de investigare■ Comportamentul ■ Rela�iile cu beneficiarii■ Rela�iile cu al�i agen�i publici

■ Planul anual de lucru■ Principiile de alc`tuire a echipei■ Reuniunea de lansare a misiunii■ Termenele de realizare■ Preg`tirea unei misiuni de inspec�ie■ Nota de cadraj■ Rolul coordonatorului■ Lucrul iˆn echip` pe durata unei misiuni■ Demersul de inspec�ie■ Informarea organismului inspectat■ Lucrul iˆn cadrul organismului inspectat■ Regulile de baz` pentru interviu

■ R`spunsul la comand` �i delimitarea subiectului■ Argumentarea raportului de misiune■ Propunerile unui raport de misiune■ Capcanele ce trebuie evitate■ Structura raportului■ Scrierea raportului■ Anexele raportului■ Reuniunea de la sfaˆr�itul misiunii■ Semnarea raportului

■ Transmiterea �i comunicarea■ Urm`rirea propunerilor �i recomand`rilor■ Conservarea �i arhivarea

■ REPERE DEONTOLOGICE

■ EFECTUAREA MISIUNII

■ RAPORTUL

■ URM˜RILE RAPORTULUI DE MISIUNE

CCaappiittoolluull 11 :: METODELE DE INSPEC�IE SOCIAL˜

P.6

P.7

P.8

P.11

P.12

P.14

P.16

P.18

P.19

P.20

P.22

P.23

P.24

P.25

P.27

P.30

P.32

P.33

P.35

P.37

P.38

P.39

P.41

P.42

P.43

P.45

P.46

P.47

P.48

P.49

P.50

sumarul

■ Clarificarea cadrului juridic al gestionarului■ Asigurarea securit`�ii, a confortului �i a integr`rii utilizatoriloriˆn via�a social`■ Aprecierea op�iunilor furnizorului de servicii iˆn materie de organizare■ Verificarea calit`�ii iˆngrijirii■ Prevenirea riscurilor pentru persoanele fragilizate, primite iˆn institu�ie■ Garantarea celei mai bune utiliz`ri a mijloacelor

■ Asistentul maternal profesionist

■ Model gril` de examinare a unui dosar■ Facilitarea accesului la drepturi■ Aprecierea organiz`rii serviciului■ Verificarea respect`rii procedurilor■ Prevenirea fraudelor sau iregularit`�ilor

■ Obiectivele evalu`rii■ Diferitele moduri de evaluare■ Condi�ii ce trebuie iˆndeplinite

■ Analize de ansamblu

■ Descrierea etapelor■ Urm`rile ce trebuie date evalu`rii

3

■ INSPEC�IA IˆN CENTRELE REZIDEN�IALE SAU DE ZI

■ INSPEC�IA UNI SERVICIU LA DOMICILIU

■ INSPEC�IA UNEI INSTITU�II CE ACORD˜ ALOCA�II SOCIALE

CCaappiittoolluull 22 : INSPEC�IA SERVICIILOR SAU INSTITU�IILORCE ACORD˜ ALOCA�II SOCIALE

■ PRINCIPII GENERALE

■ EVALUARE EX ANTE

■ EVALUARE EX POST

CCaappiittoolluull 33 : EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE

P.54

P.56

P.59

P.62

P.64

P.67

P.69

P.74

P.75

P.77

P.79

P.81

P.87

P.88

P.92

P.95

P.99

P.103

CCAA

PPIITT

OOLLUU

LL 11

5

Repere deontologice

Metodele de lucru

Efectuarea misiunii

Raportul

Urm`rile raportului de misiune

METODELEDE INSPEC}IE

SOCIAL~

6

Inspectorii sociali lucreaz` iˆn serviciul cet`�enilor �i la solicitareaministrului muncii, familiei �i egalita�ii de �anse care aprob` planulanual de control, evaluare �i consiliere. Activitatea lor se supuneunui anumit num`r de principii ce garanteaz` respectarea

interesului general.

Misiunile Inspec]iei Sociale r`spund unor principii, valori caresunt indisociabile [i care formeaz`, în ansamblul lor, un cadrucoerent de ac]iune care permite atingerea obiectivelor fixate:

■ Garantarea respect`rii drepturilor sociale ale cet`]enilor

■ Promovarea transparen]ei [i a responsabilit`]ii publice

■ Încurajarea abord`rii globale a politicilor sociale [iadaptarea permanent` a ajutoarelor financiare [i a mijloacelorde ac]iune ale asisten]ei sociale

■ Favorizarea promov`rii diversit`]ii, creativit`]ii, a concuren]ei[i competitivit`]ii

■ Asigurarea gestion`rii eficiente a resurselor umane, finan-ciare [i materiale

Principiile [i valorile Inspec]iei Sociale

Capitolul 1

REPERE DEONTOLOGICE

7

Valorile Inspec]iei Sociale se transpun iˆntr-un num`r de obiectiveprecise. Activitatea profesional` a inspectorilor sociali cuprindeansamblul urm`toarelor acestor responsabilit`]i.

Fie c` e vorba de control, evaluare sau consiliere [i oricare ar fimodalit`]ile de a le realiza, activitatea inspectorilor sociali implic`urm`toarele elemente:

■ Respectarea drepturilor sociale ale cet`]enilor (informare,admitere / atribuire, urm`rire etc.)

■ O bun` gestionare a fondurilor publice consacrateasisten]ei sociale

■ Func]ionarea furnizorilor de servicii sociale [i de presta]iisociale

■ Formularea de propuneri de ameliorare a politicilor sociale[i a reglement`rilor legale în domeniul asisten]ei sociale.

Obiectivele Inspec]iei Sociale

Rolul Inspectorului General de Stat, {eful Inspec]iei Sociale

Inspectorul General de Stat, [eful Inspec]iei Sociale, sau persoaneledelegate de c`tre acesta asigur` buna administrare a Inspec]ieiSociale, fundamentarea [i execu]ia bugetar`, formarea continu` pro-fesional` a tuturor membrilor Inspec]iei Sociale, precum [i coopera-rea european` [i interna]ional` [i reprezentarea extern` a Inspec]ieiSociale.

8

Independen]a inspectorilor sociali, transparen]a metodelor utilizateprecum �i confiden]ialitatea care se impune activita�ii de inspec�ie,

vizeaz` garantarea obiectivitat`]ii �i a calit`�ii rapoartelor lor, ataˆt fa]`de ministrul muncii, familiei �i egalit`]ii de [anse caˆt �i fa]` de persoa-nele �i organismele inspectate. Obiectivele atribuite Inspec]iei Sociale

vor fi atinse prin respectarea riguroas` a acestor principii.

■ IInnddeeppeennddeenn��`̀

În realizarea misiunilor, inspectoriisociali sunt purt`torii valorilor Inspec]ieiSociale [i deci sunt supu[i unei exigen]ede obiectivitate [i de independen]`.Garantarea independen]ei înseamn`asigurarea c` inspectorii sociali nu aucu organismul în care se realizeaz` ins-pec]ia nici un fel de rela]ii prezente sautrecute care ar putea s` le influen]ezeobiectivitatea.Independen]a – în conducerea investiga]iilor [i propunerilor dinraport – este aplicabil` în mod egal [i superiorilor ierarhici ai inspec-torilor sociali care nu pot interveni asupra acestor elemente de inde-penden]`.Consecin]a acestei libert`]i este c` inspectorii sociali semneaz`rapoartele cu întreaga lor responsabilitate.

■ RReessppeeccttaarreeaa pprriinncciippiiuulluuii nnoottiiffiicc`̀rriiii pprreeaallaabbiillee

Ca urmare a comunic`rii planului anual de control, evaluare [i consi-liere c`tre organismele care vor face obiectul misiunilor Inspec]ieiSociale, Inspectorul General de Stat, {eful Inspec]iei Sociale sau repre-

Obliga]iile inspectorului social

REPERE DEONTOLOGICE

Ca o contrapondere a independen]ei garantateinspectorilor sociali, trebuie p`strat` o cât mai mare obiectivitate

a investiga]iilor efectuate.

Aceast` independen]`se refer` în primul

rândla organismele[i persoanele

inspectate

Capitolul 1

9

■ IInntteerrvveenn��iiiillee uurrggeennttee ��ii oorrddiinnuull ssppeecciiaall ddee mmiissiiuunnee

În condi]iile verific`rii unor acuza]ii formulate de reclaman]i, se poateface excep]ie de la principiul notific`rii prealabile dac` Inspec]iaSocial`, Inspectorul General de Stat consider` necesar ca, sub autori-tatea ministrului, s` dispun` de urgen]` o misiune, cu respectareacondi]iilor de confiden]ialitate necesare.

■ RReessppeeccttaarreeaa sseeccrreettuulluuii pprrooffeessiioonnaall

Inspectorii sociali sunt supu[i obliga]iilor de secret, de confiden]ialitateprofesional` în cadrul misiunilor lor [i de îndeplinirea m`surilor care garan-teaz` aceste cerin]e.

Nici o informa]ie cu privire la rezultatele misiunii de inspec]ie nupoate fi difuzat` f`r` acordul ministrului.

■ PPrriinncciippiiuull ttrraannssmmiitteerriiii rraappoorrttuulluuii ppeennttrruu oobbsseerrvvaa��iiii ddiinn ppaarrtteeaaoorrggaanniissmmeelloorr iinnssppeeccttaattee,, nnuummiitt ��pprroocceedduurr`̀ ddee ttrraannssmmiitteerree ddeeoobbsseerrvvaa��iiii��

Rapoartele ce rezult` dintr-o misiune de inspec]ie sunt transmise auto-rit`]ilor responsabile ale organismelor sau institu]iilor inspectate, pen-tru ca acestea s` poat` face observa]ii în caz de dezacord cu analizeleinspectorilor, s` furnizeze noi date sau s`-[i exprime p`rerile.

Aceast` procedur` r`spunde unei exigen]e etice de transparen]`. Înacela[i timp are ca obiect [i garantarea fiabilit`]ii raportului deoarecepermite validarea pentru o ultim` dat` a elementelor prezentate dec`tre misiune.

Este deci o procedur` important` pentru toate p`r]ile implicate.

zentantul s`u, informeaz` aceste organisme, în afara cazurilormen]ionate mai jos, cu privire la calendarul desf`[ur`rii misiunilor,precizând durata investiga]iilor la fa]a locului, precum [i numele ins-pectorilor care efectueaz` misiunea.

10

REPERE DEONTOLOGICE

Etapa 1 : Const` în trimiterea raportului („în versiune provizorie”)c`tre organismul inspectat pentru ca acesta s` r`spund`, dac`dore[te, tuturor sau unei p`r]i din observa]iile misiunii în termende o lun`, fapt ce e precizat odat` cu trimiterea raportului.

Etapele 2 [i 3 : La primirea r`spunsului organismului inspectatechipa de inspec]ie confirm`, dac` e cazul, observa]iile formulate,sau, dac` estimeaz` ca pertinent, corecteaz` sau suprim`observa]iile contestate de organism („raportul definitiv” - etapa 3 ).

Ansamblul acestor trei etape constituie raportul Inspec]ieiSociale. Acesta este transmis ministrului.

Raportul supus procedurii de transmitere deobserva]ii este adresat celei mai înalte auto-rit`]i hierarhice a organismului sau a servi-ciului inspectat. Procedura de transmiterede observa]ii trebuie s` dea posibilitatea deexprimare persoanelor care au condus ins-titu]ia în perioada la care se refer` inspec]ia.

Trei etape

În caz de non-r`spuns în termenul

precizat,„raportul provizoriu”constituie în cele dinurm` raportul defini-tiv care va fi transmisca atare ministrului

În mod excep]ional, în cazul procedurii de urgen]` [i al ordinuluispecial de misiune, Inspectorul General de Stat, {eful Inspec]iei

Sociale, poate deroga de la principiul procedurii de transmitere deobserva]ii (rele tratamente, mai ales fraude dovedite).

Capitolul 1

11

Domeniul de interven�ie al inspectorului social este vast dar pute-rile sale de investigare nu sunt nelimitate.Rigoarea �i respectarea regulilor de drept iˆn cercetarea �i prezentareaprobei limiteaz`, iˆntre altele, riscurile de contencios.

Inspectorul nu poate [i nici nu trebuie :

■ S` ac]ioneze sub constrângere sau s` realizeze investiga]ii care îidep`[esc domeniul de interven]ie.

■ S` sustrag` un document care i se pare util sau s` exploatezeinforma]ii pe care le-ar fi ob]inut prin procedee neloiale.

■ S` acceseze date informatice care i-au fost refuzate. În practic`, el vaputea cere în scris documentele sau actele solicitate [i dac` întâmpin`un refuz repetat, el va men]iona aceast` lips` de cooperare în raport[i va aplica dispozi]iile prev`zute de lege în caz de obstruc]ionare amisiunii inspectorilor.

■ S` se amestece în via]a privat` a persoanelor care sunt subiectulinspec]iei inclusiv în caz de descoperire spontan` a unor informa]ii.

Drept urmare fiecare persoan` apar]inând organismului inspectat,indiferent de statut, are dreptul la respectarea vie]ii sale private:

mai general spus, un raport de inspec]ie nu trebuie s` fac` referire la aspectedin via]a privat` a persoanelor sau legate de natura rela]iilor private pe care

persoanele le au între ele.Oricum, în caz de refuz de comunicare a informa]iilor sau de orice form`

de obstruc]ionare în derularea normal` a unei misiuni, este de preferat s` seaminteasc` responsabililor organismului sau oric`rei persoane în cauz`, c`

obstruc]ionarea deliberat` a bunei derul`ri a unei misiuni de c`tre autorit`]ileadministra]iei publice centrale sau locale precum [i de c`tre persoane fizice saujuridice publice [i private, în exercitarea atribu]iilor, constituie contraven]ie care

poate duce la o amend`.Constatarea acestei forme de obstruc]ionare face astfel obiectul unui raport

special [i detaliat c`tre Inspectorul General de Stat, {eful Inspec]iei Sociale, careva fixa nivelul amenzii.

Limitele puterii de investigare

Inspectorul nu are nici un prerogativ în materie de sesiz`ri, perchezi]ii etc.Aceste proceduri sunt precis men]ionate de Codul penal.

12

Respectarea modului iˆn care func�ioneaz` structurile inspectate,polite�ea �i preocuparea de a reduce interferen�ele iˆn mersul activit`�ilor organismului inspectat, sunt elementele care trebuie s`dicteze iˆn procesul de control.

■ Trebuie s` se adopte un comportament marcat prin respect [i curtoazie.

■ Trebuie s` se evite un ton dispre]uitor sau acuzator [i s` se respectevia]a privat`.

Inspectorii apreciaz`, evalueaz` [i analizeaz` func]ii [i nupersoane, în afara cazului în care comportamentul individual

poate fi calificat ca sanc]ionabil în mod penal.

Comportamentul

REPERE DEONTOLOGICE

Deontologia define[te câteva axe în realizarea unei misiuni:

■ Refuzarea facilit`]ilor (mas`, transport) altele decât celecu scop profesional.

■ Refuzarea oric`rei tentative de întârziere din partearesponsabililor structurii inspectate (a[teptar pentrua redacta raportul, amânarea vizitei la fa]a locului etc.).

■ Refuzarea oric`rei compromiteri propuse [i denun]areaacesteia.

Inspectorul trebuie sa fie irepro[abil încomportamentul s`u precum [i în lu`rile de cuvânt pentru a

asigura credibilitatea constat`rilor [i propunerilor sale.

Capitolul 1

13

Pe parcursul întrevederilor trebuie s` evite oriceinterferen]e cu rela]iile ierarhice sau sindicale interne aleorganismului inspectat [i s` p`streze o anumit` doz` derezerv`.

Membrii unei misiuni nu trebuie s` exprime o judecat` sau oapreciere care ar putea acuza un subordonat în fa]a superio-rului s`u ierarhic sau un superior ierarhic în fa]asubordona]ilor s`i.Inspectorii nu trebuie s` poat` fi folosi]i pentru a rezolvaconflicte interne, institu]ionale sau personale.Ei trebuie s` se asigure c` afirma]iile lor nu sunt subinfluen]a unui anumit punct de vedere sau a unei anumitepersoane din organismul inspectat.Membrii misiunii de inspec]ie informeaz` conducerea struc-turii, a serviciului sau a organismului inspectat c` sunt ladispozi]ia salaria]ilor, organiza]iilor sindicale sau a altorforme de organizare sau reprezentare a salaria]ilor caredoresc s` îi întâlneasc`, pentru ca ace[tia s` fie informa]idespre aceast` posibilitate.

Pentru a permite libera exprimare, o anumit`confiden]ialitate a surselor trebuie s` fie garantat`.

Acest lucru se aplic` cu privire la ierarhie [i mai ales în cazulîn care interlocutorul solicit` discre]ia.Cu toate acestea, este important ca persoanele cu care sepoart` discu]ii s` fie prevenite cu privire la valoarea [i solem-nitatea acestora: persoana ascultat` trebuie s` [tie c` poatefi citat`, c` remarcile sale au consecin]e [i nu se rezum` la osimpl` poveste. Ca [i m`sur` corectiv` este de preferat ca, înmomentul redact`rii raportului, persoana care va fi citat` s`fie informat` mai ales în cazul în care declara]iile sale aveauo anumit` gravitate.

Rela]iile cu beneficiarii

14

■ În cazul în care beneficiarii sunt reprezenta]i [i organiza]i(consiliul unit`]ii, asocia]ia reziden]ilor, asocia]ia de p`rin]i etc.)ace[tia trebuie asculta]i în cadrul misiunii.

■ În lipsa unei reprezent`ri organizate se poate solicitaexprimarea beneficiarilor: în acest caz inspectorul social trebuies` se asigure de reprezentativitatea punctelor de vedere emise[i de evitarea, în m`sura în care este posibil, a procedurii deconsultare care ar p`rea prea artificial` [i superficial`.

■ Când asigurarea unui e[antion semnificativ nu esteposibil`, este bine s` se realizeze câteva interviuri ce pot orientainvestiga]iile [i reflec]iile, evitându-se astfel ob]inerea unorconcluzii din „statistici” eronate.

Misiunile Inspec]iei Socialese sprijin` pe principiul„respect`rii drepturilorsociale ale cet`]enilor”.

Aprecierea f`cut` de beneficiari cu privire la un organism sau la poli-ticile sociale este un element util evalu`rii. Întâlnirea cu beneficiariiaduce adesea o nou` clarificare asupra mizelor misiunii. Este deciimportant s` se ia în calcul mijloacele de identificare [i în]elegere apunctului lor de vedere.

Iˆn cazul inspect`rii unui organism, a unei structuri sau a unui ser-viciu care are rela�ii directe cu publicul sau iˆn cazul unei evalu`ri depolitici publice, este folositor ca beneficiarii s` fie consulta�i pentruca acest demers s` poat` fi realist �i conving`tor.

Rela]iile cu beneficiarii

REPERE DEONTOLOGICE

Se în]elege prin cet`]eni sau „beneficiari”:to]i cet`]enii poten]ial beneficiari de poli-tici sociale, beneficiarii presta]iilor [i ser-

viciilor sociale, reziden]ii structurilorsociale, familiile lor etc.

Capitolul 1

15

Pe de alt` parte este mai interesant ca nivelul de satisfac]ie albeneficiarilor s` fie m`surat prin alte mijloace:

■ Nivelul de ocupare, evolu]ia cererilor de presta]ii, regularitateafrecvent`rii centrului de zi, num`rul de plângeri, dosare decontencios etc.

■ Poate fi util [i s` se intre în contact cu familiile beneficiarilor,cu voluntarii ONG etc.

■ Aprecierea în leg`tur` cu func]ionarea unui organism poate fiîmbog`]it` sau nuan]at` prin consultarea curieratului saureclama]iilor beneficiarilor, cât [i prin studierea sistemului degestiune a reclama]iilor pe care organismul l-a pus în practic`.

În fine, este elocvent s` se observe dac`organismul [i-a asigurat a priori mijloacele de apreciere asatisfac]iei beneficiarilor [i de evaluare a metodologiei de

punere în practic`.

Rela]iile cu al]i agen]i publici

16

REPERE DEONTOLOGICE

■ CCooooppeerraarreeaa ccuu uunn ssppeecciiaalliisstt ccaarree nnuu aappaarr��iinnee IInnssppeecc��iieeii SSoocciiaallee

Se poate întâmpla ca din dorin]a de a asocia competen]e specifice, omisiune s` î[i al`ture un specialist care nu apar]ine Inspec]iei Sociale.Acesta poate apar]ine aceluia[i minister – administra]ia central` [i ser-viciile deconcentrate – sau altor ministere – de finan]e, de interne etc.- sau chiar sectorului privat (medic, sau al]i speciali[ti din domeniuls`n`t`]ii, exper]i în informatic` etc.)Când o misiune face apel la un ter] care nu apar]ine Inspec]iei Sociale,este important s` se asigure c` acesta nu exercit` sau nu a exercitato func]ie care ar putea antrena incompatibilitatea.

Regulile deontologice impun ca pentru cazurile de colaborare a unorpersoane exterioare misiunii acest fapt s` fie precizat în scrisoarea denotificare a misiunii, precum [i în raportul de misiune.

E de dorit s` se citeze înc` de la prezentarea misiunii [i de la începu-tul raportului persoanele externe echipei de inspectori care au fostsolicitate din punct de vedere tehnic pentru a lua parte la misiune.

■ CCuunnooaa��tteerreeaa lluuccrr`̀rriilloorr aanntteerriiooaarree

Anumite elemente interesante pentru misiunea Inspec]iei Sociale sepot g`si în posesia altor institu]ii sau organisme c`rora li se cere s`le comunice inspectorilor sociali atunci când ace[tia le solicit`.

În cazul în care serviciul, unitatea etc. inspectate sunt deja obiectulunor controale sau inspec]ii realizate de alte corpuri de control, este

Rela]iile cu al]i agen]i publici

Inspec�ia Social` poate avea nevoie de competen�e tehniceexterne, dar asocierea unor colaboratori ocazionali la misiunea de

inspec�ie trebuie s` respecte anumite reguli. Pe de alt` parte, erecomandat s` se evite orice control redundant iˆn acela�i organism�i deci s` se ia cuno�tin�` de alte inspec�ii �i corpuri de control,

dac` sunt suficient de recente.

Capitolul 1

17

necesar ca inspectorii sociali s` realizeze o informare prealabil` asu-pra acestora. Poate fi vorba mai ales de Inspec]ia sanitar`, serviciile deprevenire a incendiilor, Inspec]ia muncii, Camera regional` de conturi,serviciile fiscale etc. (list` non-exhaustiv`).

■ LLuuaarreeaa lleegg`̀ttuurriiii ccuu eexxppeerr��iiii ccoonnttaabbiillii

În institu]iile inspectate de echipele de inspectori sociali pentru careeste prev`zut` o certificare de conturi de c`tre exper]i contabili (cumar fi o ONG), este indispensabil ca ace[tia s` fie întâlni]i pentru a apre-cia mai bine situa]ia financiar` [i contabil` a organismului controlat.Aceast` întrevedere trebuie s` fie atent preg`tit` pentru a puteaob]ine maximul de informa]ii posibile.

■ CCoonnttrrooaalleellee ffiinnaanncciiaarree ssppeecciiffiiccee OONNGG--uurriilloorr

ONG-urile fac în mod general obiectul unor controale financiare. Estede dorit ca aceste controale s` nu se repete în cazul unei misiuni aInspec]iei Sociale, dar s` se fac` o solicitare de comunicare deinforma]ii.

În acest caz concret, inspectorii sociali trebuie s` se limiteze la verifi-carea coeren]ei informa]iilor astfel reunite [i dac` e cazul, s` contro-leze numai aspectele care nu au fost luate în considerare în cadrulcontroalelor pentru care s-au transmis respectivele informa]ii.

Planul anual de lucru

18

EFECTUAREA MISIUNII

Planul anual de lucru

Din motive de transparen]` a ac]iunii Inspec]iei Sociale [i pentru efi-cacitatea misiunilor realizate de membrii s`i, Inspec]ia Social` î[idesf`[oar` activitatea pe baza unui plan anual de control, evaluare [iconsiliere aprobat de ministru.Realizarea acestui plan conduce la redactarea unui raport anual deactivitate.

Inspectorul General de Stat, {eful Inspec]iei Sociale propune minis-trului Muncii, Familiei [i Egalit`]ii de {anse un plan anual de control,evaluare [i consiliere. Acest program de lucru este elaborat dup`consultarea cu direc]iile administra]iei centrale, agen]iile [iautorit`]ile na]ionale competente precum [i cu membrii Inspec]ieiSociale. Acesta este comunicat direc]iilor [i serviciilor interesatede aplicarea sa [i publicat pe site-ul Internet al Inspec]iei Sociale.Planul anual de control, evaluare [i consiliere este pus în aplicaresub responsabilitatea Inspectorului General de Stat, {efulInspec]iei Sociale.

În caz de nevoie, pe parcursul anului, Inspectorul General de Stat{eful Inspec]iei Sociale decide realizarea oric`rei misiuni urgentecare nu era înscris` în programul anual.

Pentru darea de seam` cu privire la realizarea planului anual, unraport anual de activitate [i, în cazul unor inspec]ii sau evalu`ritematice întreprinse, rapoartele na]ionale corespunz`toare vor fitransmise ministrului.

Capitolul 1

19

To]i membrii Inspec]iei Sociale au competen]` egal` pentru ainterveni în întreg domeniul de ac]iune [i pe întreg teritoriul

na]ional, indiferent care este apartenen]a inspectoruluila un anumit nivel teritorial.

Principiile de alc`tuire a echipei

Din motive de obiectivitate �i eficacitate �punere iˆn comun aconstat`rilor �i analizelor, tehnicitate, pluridisciplinaritate etc.� caˆt �i pentru a da constat`rilor inspectorilor o for�` juridic` mai mare, misiunile de inspec�ie vor avea la baz` echipe de cel pu�in doi inspectori.

■ Este esen]ial ca neutralitatea misiunilor [i calitatea lucr`rilor s` nupoat` fi puse sub semnul întreb`rii,pentru a asigura o implementarecomplet` a recomand`rilor formulate.

■ Colegialitatea constituie prima garan]ie de respectare a acestor exi-gen]e. Prezen]a unui inspector dintr-un alt jude] înt`re[te obiectivita-tea investiga]iilor gra]ie abord`rii exterioare.

■ Inspectorii trebuie s` semnaleze orice element de natur` s` consti-tuie o dificultate.

Orice conflict de interese trebuie imediat comunicat InspectoruluiGeneral de Stat, {eful Inspec]iei Sociale sau reprezentantului s`u, caredecide astfel în cuno[tin]` de cauz` ce fel de atitudine s` adopte sauce fel de m`suri s` ia.

Reuniunea de lansare a misiunii

20

Buna preg`tire a misiunii este unul din elementele cheie alereu�itei acesteia �i a calit`�ii rapoartelor iˆntocmite. Aceast` etap`este cu atât mai indispensabil` cu caˆt echipele de inspectori suntnumeroase �i compuse din speciali�ti diferi�i.

■ Este indispensabil ca misiunea s` înceap` cu o reuniune numit`„de lansare”, pe baza ordinului de misiune primit.

■ Elementele definite în reuniunea delansare condi]ioneaz` în mod deosebitdesf`[urarea misiunii, conferindu-i bazesolide [i definind cadrul ce trebuie res-pectat (tehnica de investiga]ie, durata,procedura de transmitere de observa]ii).

■ Reuniunea de lansare a misiunii permite inspectorilor desemna]i s`în]eleag` care sunt mizele misiunii.

Reuniunea de lansare a misiunii

EFECTUAREA MISIUNII

Coordonatorul misiunii estedesemnat, dintre membrii

misiunii, la sfâr[itul acesteireuniuni, de c`tre autoritatea

care l-a convocat

Pe parcursul acestei reuniuni se realizeaz` analiza precis` acon]inutului ordinului de misiune:

■ Obiectul, istoricul, contextul ordinului de misiune■ Leg`tura sa cu programul anual de lucru■ Mizele [i actorii la care se refer` misiunea■ Punerea în perspectiv` a acestei misiuni prin intermediullucr`rilor anterioare sau a misiunilor în curs care au subiectesimilare sau conexe, în special la scar` na]ional`

În acest sens, organizatorul misiunii, prin intermediul serviciuluide documenta]ie al Inspec]iei Sociale, comunic` inspectorilor

îns`rcina]i cu misiunea toate elementele de care dispune [i carepot avea un impact asupra con]inutului [i desf`[ur`rii activit`]ilor.

Capitolul 1

21

Reuniunea de lansare a misiunii fixeaz` [i cadrul de misiune [iregulile de bune practici ce trebuie respectate, dup` cum

urmeaz`:

■ Definirea [i respectarea termenelor limit` în depunerea raportu-lui [i etapele ce trebuie parcurse înainte de raportul final■ Aplicarea principiului de transmitere de observa]ii sau, în modexcep]ional [i din motive imprevizibile dar acceptabile, derogareade la acest principiu■ Respectarea datei de depunere a notei de cadraj pentru misiu-nile de o anumit` amploare

Dac` axele principale ale misiunii sunt deja bine identificate,metodologia de investigare, de anchet` [i analiz`,

identificarea persoanelor ce trebuie întâlnite etc., sunt definitepe parcursul reuniunii de lansare.

Termenele de realizare

22

■ Respectarea termenelor presupune eforturicomune ale inspectorilor [i ale superiorilor ierarhici.O ac]iune prealabil` este în mod natural fixareaunui calendar realist în reuniunea de lansare,]inându-se cont de amploarea subiectului [i demijloacele umane implicate.

■ Dorin]a de a respecta termenul fixat trebuie s` incite inspectorii s`propor]ioneze investiga]iile cu durata permis` de data fixat` pentruraport.Este necesar s` fie justificate în introducere op]iunile metodologice[i restric]iile privind domeniul de investigat în func]ie de termeneleatribuite.

Respectarea termenelor de realizare a unei misiuni este un ele-ment esen�ial pentru credibilitatea inspec�iei vis-a`-vis de ministru,destinatar al raportului, ca �i fa�` de organismele inspectate.

Termenele de realizare

EFECTUAREA MISIUNII

Termeneleconstituie

un angajamentimperativ

FI{A DE EVALUARE A DURATEI MISIUNII

■ Inspectorii î[i programeaz` sarcinile [i termenele de realizare încadrul reuniunii de lansare a misiunii.La sfâr[itul misiunii, coordonatorul stabile[te cu colegii s`i o fi[`de prezentare a timpului de preg`tire a misiunii, a timpului deinvestigare la fa]a locului, [i a timpului de redactare a raportului,acest timp fiind evaluat în zile de lucru / inspector.

■ Aceast` fi[` compar` timpul real petrecut pentru cele trei etapeale misiunii [i previziunile aferente, iar coordonatorul misiunii estegarantul bunei utiliz`ri a timpului de lucru prev`zut.

■ Ansamblul acestor fi[e de evaluare de misiune [i analizarea lorreprezint` un element de gestiune a resurselor umane [i consti-tuie un capitol al raportului anual al Inspec]iei Sociale.

Capitolul 1

23

■ Luarea la cuno[tin]` a obiectului misiunii [i eventual primelecontacte cu serviciile specializate competente (alte servicii deinspec]ie, control financiar...).

■ Informarea asupra misiunilor anterioare sau în curs de desf`[urareale Inspec]iei Sociale asupra aceluia[i organism sau a unuiaasem`n`tor. Citirea rapoartelor anterioare [i contactarea autorilor lorsunt importante pentru credibilitatea [i coeren]a lucr`rilor Inspec]ieiSociale. Aceasta etap` se impune înaintea oric`rui contact exterior.

■ Centralizarea documenta]iei de baz` (reglement`rile referitoare lasubiect, informa]iile generale). Textele legislative [i reglementare suntdisponibile pe site-urile Internet (E util s` se consulte bazele de datestatistice pentru a se asigura ob]inerea unor date exploatabile [i cuan-tificabile în etapa de colectare [i prelucrare a chestionarelor.)

■ Contactarea [i informarea autorit`]ilor care au func]ii de control per-manent asupra structurilor sau presta]iilor.

Preg`tirea misiunii trebuie s` permit` iˆnceperea investiga�iilordup` ce subiectul a fost bine precizat iˆn cadrul reuniunii de lansare�i dup` ce au fost alese instrumentele metodologice adecvate.

Preg`tirea unei misiuni de inspec]ie

ELABORAREA INSTRUMENTELOR METODOLOGICE

Fiecare misiune trebuie s` defineasc` în reuniunea de lansareinstrumentele pe care le va utiliza:

■ Planul de intervievare■ Chestionarul pentru ancheta sistematic` sau statistic`■ Forma minutelor scrise cu ocazia întrevederilor■ Tabelele statistice recapitulative etc.

Nota de cadraj

24

Nota de cadraj precizeaz` metodele, calendarul de lucru [i repartizareafunc]iilor [i sarcinilor pe care le are fiecare dintre membrii misiunii.În faza de preg`tire, [i pentru misiunile care, prin num`rul de partici-pan]i sau prin amploarea domeniului de investi-gat, solicit` un efort de formalizare, este util s`se elaboreze în mod colectiv o not` de cadraj.

În cazul evalu`rii de politici, al unui proces demare amploare, nota de cadraj poate fi elaborat`la nivel na]ional. Astfel ea este difuzat` tuturormembrilor Inspec]iei Sociale care vor participa laîndeplinirea misiunii.

Pentru misiunile de inspec�ie care pot fi conduse simultan iˆn maimulte jude�e, sau la nivelul mai multor institu�ii care exercit`aceea�i activitate, o not` de cadraj recapituleaz` lucr`rile prepara-torii �i iˆncheie aceast` etap` preg`titoare.

Nota de cadraj

EFECTUAREA MISIUNII

Nota de cadraj vizeaz` definirea colectiv` a unui protocol deinvestiga]ii [i de lucru, [i precizeaz` urm`toarele:

■ Metoda de monitorizare (modalit`]i de anchet`,alegerea locurilor)■ Interlocutorii care trebuie în mod absolut întâlni]i■ Subiectele inevitabile care trebuie aprofundate■ Planurile de interviu tip■ Calendarul■ Gama de întreb`ri pe care misiunea dore[te s` lesupun` dezbaterii cu diferi]i actori, de exemplu diferitejude]e, ONG-uri, care intervin în acela[i domeniu în maimulte jude]e

Aceast` not` decadraj este strictun document de

lucru intern

Capitolul 1

25

Coordonatorul misiunii este desemnat de Inspectorul General de Stat, �eful Inspec�iei Sociale sau de reprezentantul s`u, dup` caz. |n cadrul reuniunii de lansare a misiunii, el este garantulcoeziunii muncii echipei iˆn interiorul caˆt �i iˆn exteriorul Inspec�iei

Sociale.

Rolul coordonatorului

Pentru orice misiuni coordonatorul este ales dintre membrii care com-pun echipa de inspec]ie.

El asigur` o responsabilitate func]ional`, [i nu ierarhic`, în cadrulmisiunii în care este ca un regizor.Trebuie s` supravegheze ca toate sarcinile prev`zute s` fie bine înde-plinite în realizarea misiunii [i ca termenele s` fie respectate.

El vegheaz` la asigurarea bunei desf`[ur`ri mate-riale, la respectarea procedurilor, a termenelor [igeneric a „bunelor practici”. El se asigur` de realiza-rea mai ales a urm`toarelor sarcini:

■ Programarea desf`[ur`rii■ Schimburile de informa]ii între membrii echipei■ Coordonarea întâlnirilor■ Solicitarea de documente■ Elaborarea material` a raportului pornind

de la contribu]iile membrilor misiunii■ etc.

El asigur` coordonarea activit`]ilor între membrii echipei de inspec]ie:organizeaz` schimburile de informa]ii periodice între membri, cir-cula]ia în timp real a informa]iei, repartizarea sarcinilor.

Coordonatorul trebuie s` caute modalitatea de a ajunge la un consenssau de a identifica poten]ialele divergen]e, pentru a încerca s` le rezolve,pe durata etapelor misiunii: cadraj, investiga]ii, diagnostic, redactare,recitiri, trimiterea c`tre cel inspectat a principalelor constat`ri.

Coordonatoruleste

garantulbunei

func]ion`ri amisiunii

26

EFECTUAREA MISIUNII

Coordonatorul este reprezentantul misiunii:

■ |n exterior: autorit`]i publice, organe de conducere aleinstitu]iilor sau serviciilor inspectate.

■ În cadrul Inspec]iei: este interlocutorul identificat de c`treInspectorul General de Stat. El identific` aspectele [i punctelede vedere ale altor colegi [i ale superiorilor ierarhici, cu privirela misiunea de inspec]ie, exprimate în cadrul dezbaterilor.

Capitolul 1

27

■ RReeppaarrttiizzaarreeaa ffuunncc��iiiilloorr iˆiˆnn ccaaddrruull mmiissiiuunniiii

Coordonatorul misiunii repartizeaz` sarcinile între inspectori, înfunc]ie de calit`]ile [i specializ`rile fiec`ruia [i diversitatea acestora.Aceast` pluralitate [i bog`]ie de competen]e determin` repartizareade func]ii în sânul misiunii.

Coordonatorul poate repartiza munca fiec`rui membru al misiunii înfunc]ie de sectoarele geografice vizate, de subiectele abordate,(finan]e, management de personal etc.) sau de competen]ele profesio-nale ale inspectorilor (medic, jurist, inginer etc.)

■ CCooooppeerraarreeaa ccuu uunn ssppeecciiaalliisstt ccaarree nnuu aappaarr��iinnee IInnssppeecc��iieeii SSoocciiaallee

Repartizarea precoce între to]i membrii misiu-nii, a temelor de investigare [i redactareap`r]ilor din raportul care rezult`, trebuie s` fieorganizate înc` de la reuniunea de lansare.

Fiecare reuniune de etap` trebuie s` fac`obiectul unei minute scrise [i transmise tutu-ror membrilor misiunii, aceasta având rolul dea asigura schimbul de informa]ii culese [i deanalize f`cute.

De asemenea, toate vizitele sau interviurile trebuie s` lase loc în modsistematic unui raport care s` retraseze în mod sintetic puncteleesen]iale pentru membrii misiunii care au participat la aceste vizite.Pentru facilitarea culegerii [i schimbului de informa]ii, ca de altfel [i

Lucrul în echip` pe durata unei misiuni

Obiectivul unei echipe de inspec�ie trebuie s` fie acela de a identifica o pozi�ie comun`, care ia iˆn considerare analizele �i punctele de vedere ale fiec`rui membru al echipei.

Aceast` repartizarea muncii nu

trebuie s` conduc`la scind`ri în cadrul

misiunii

28

EFECTUAREA MISIUNII

pentru prevenirea oric`rei contesta]ii asupra con]inutului unor întâl-niri, este de dorit ca întotdeauna întrevederile importante [i viziteles` fie f`cute în doi. Echipa trebuie s` se organizeze în a[a fel încâtfiecare membru, pe durata misiunii, s` aib` o viziune de ansamblu amizelor [i stadiului de avansare a lucr`rilor.

Aceast` colaborare permanent` înseamn` c` este indispensabil s` fieelaborate primele documente scrise, care ulterior vor putea fi inserateîn raportul final.

■ DDeessff`̀��uurraarreeaa mmiissiiuunniilloorr ��ii ddiiaaggnnoossttiicceellee ccoommuunnee

Este esen]ial ca inspectorii s` construiasc` o pozi]ie comun` [i argu-mentat` pe m`sur` ce avanseaz` în lucr`rile lor.

Redactarea de c`tre membrii misiunii, sub responsabilitatea coordona-torului, a unui document sintetic, care formalizeaz` un diagnostic,analizele puse în comun sau proiectele de recomand`ri sunt lucruricare pot dezamorsa, dac` e cazul, conflictele sau divergen]eleap`rute.

Aceea[i tehnic` poate fi utilizat` în fiecare etap` de realizare a misiu-nii, mai ales în cele de mare amploare, care implic` mai mult de treisau patru inspectori sau care acoper` arii geografice sau tematiceimportante (mai multe jude]e sau teme de interes na]ional).

În faza de redactare a raportului, este necesar s` se prevad` timp delectur` reciproc` a diferitelor contribu]ii, înainte de adoptarea final` atextului.Tehnica informatic` pus` la dispozi]ia inspectorilor ofer` posibilitateade lucru în comun [i de schimburi permanente: agenda comun`, note[i rapoarte de întrevederi, versiuni succesive ale raportului.

|n acest scop, este indispensabil s` fie organizate,de c`tre coordonatorul misiunii, întâlniri periodice pentru a face

bilan]ul de etap` împreun` cu to]i membrii misiunii.

Capitolul 1

29

■ IˆIˆnn ccaazz ddee ddeezzaaccoorrdd iˆiˆnnttrree mmeemmbbrriiii uunneeii mmiissiiuunnii

Acest caz trebuie s` fie o excep]ie. Se poate întâmpla ca to]i mem-brii unei misiuni s` nu împ`rt`[easc` acela[i punct de vedere sau avizcu privire la investiga]iile lor, în ciuda respect`rii tuturor prevederilor[i sugestiilor de metod` prealabile.

În acest caz, inspectorul / inspectorii în dezacord nu semneaz` rapor-tul echipei [i adreseaz` o not` de motiva]ie care expune motiveledivergen]elor care nu au putut fi rezolvate.Aceast` motiva]ie e adresat` Inspectorului General de Stat, {efulInspec]iei Sociale. Acesta poate dori s` îi asculte pe membrii misiuniipentru a solicita alte clarific`ri [i pentru a încerca s` ajung` la unconsens.

Este evident c` acest tip de situa]ie sl`be[te considerabil valoarealucrului realizat, [i c` trebuie f`cut totul pentru a se evita acest cazextrem.

Demersul de inspec]ie

30

■ IInnvveessttiiggaa��iiiillee llaa ffaa��aa llooccuulluuii

Ancheta de teren este un mod de interven]ie esen]ial în misiunilede inspec]ie: orice misiune trebuie s` realizeze deplas`ri în teren încadrul unei anchete, al unei evalu`ri [i a fortiori al unui control.

Pot exista decalaje importante între texte [i transpunerea lorconcret`, între regulile care guverneaz` un serviciu social, furnizareaunei presta]ii sociale [i practicile efective de realizare a acestora caresunt în vigoare.

Revine inspectorilor sociali s` le identifice, s` aprecieze eventual bunafundamentare sau caracterul aberant al acestora [i s` formuleze peaceste baze recomand`ri [i sfaturi utile.Investiga]iile la fa]a locului trebuie s` aib` o durat` minim`: dou`-treizile pot fi suficiente pentru a stabili în mod riguros o apreciere asuprafunc]ion`rii unui organism sau unei institu]ii.

Membrii misiunii se informeaz` permanent asupra progresuluiinvestiga]iilor în cadrul organismului [i se asigur` c` interven]iile suntcoerente în ceea ce prive[te timpul [i con]inutul.

În cadrul deplas`rilor, inspectorul trebuie s` aib` asupra sa legitima]iade serviciu [i ordinul de misiune.

■ RRiiggooaarreeaa iinnssppeecc��iieeii ��ii nneecceessiittaatteeaa ddee aa aaxxaa aannaalliizzeellee ppee eelleemmeennttee ddee pprroobb`̀ oobbiieeccttiivvee

O inspec]ie nu se poate fonda doar pe elementele raportate încadrul discu]iilor, orice observa]ie important` sau orice acuza]ie

Demersul de inspec]ie

Demersul de inspec�ie acord` prioritate investiga�iilor la fa�a locului �i conduce la concluzii riguroase, având grij` iˆntotdeauna s` acorde prioritate faptelor, documentelor �i probelor tangibileasupra m`rturiilor.

EFECTUAREA MISIUNII

Capitolul 1

31

trebuie s` fie analizat` atent în lumina unor documente prezentate deinterlocutor,a citirii unor documente interne ale structurii inspectatesau a unor documente a c`ror existen]` este semnalat` pe parcursuldiscu]iilor [i întrevederilor.

Depinde foarte mult de contextul misiunii ce importan]` se acord`m`rturiilor concordante, dar nescrise:

■ Dac` e vorba de descrierea unui climat, m`rturiileconcordante pot fi suficiente.■ Dar pentru fapte mai grave, m`rturiile, chiar [iconcordante, nu pot fi suficiente sau nu au pe parcursul uneiinspec]ii, valoarea unei m`rturii în justi]ie.

■ RRiiggooaarreeaa mmeettooddoollooggiicc`̀ ��ii rreessppeeccttaarreeaa ddrreeppttuurriilloorr pp`̀rr��iiii iinnssppeeccttaattee oobblliigg`̀ ss`̀ ffiiee aassccuullttaattee ppeerrssooaanneellee aassuupprraa cc`̀rroorraa ppllaanneeaazz`̀ ssuussppiicciiuunnii ��ii rreessppoonnssaabbiilliiii sseerrvviicciiuulluuii rreessppeeccttiivv..

Dac` elemente materiale sau m`rturii induc suspiciuni asupra unuiasau mai multor membri ai organismului inspectat, este indispensabilca membrii misiunii de inspec]ie s` aib` întrevederi [i discu]ii cu per-soana(ele) incriminat`(e) [i cu responsabilul lor ierarhic.

Informarea organismului inspectat

32

■ Este absolut necesar ca la sfâr[itul misiuniis` se organizeze o întâlnire cu responsabiliiorganismului controlat, pentru o prezentareoral` a principalelor concluzii ale misiunii.

Aceast` prezentare oral` este în acela[i timp util` pentru misiuneaîns`[i.De fapt, pe parcurs, discu]ia permite validarea sau corectareaprimelor constat`ri efectuate (o mai bun` exactitate a raportului [ideci mai pu]ine contest`ri pe parcursul procedurii de transmiterede observa]ii). Permite de asemenea în cazul unui context favora-bil, de a angaja organismul înc` din aceast` etap` pe calea ame-lior`rii func]ion`rii sale, (precum [i o mai bun` con[tientizare aresponsabililor).

Aceast` reuniune trebuie s` aib` loc înainte de redactarea final` araportului.Aceast` reuniune este organizat` la ini]iativa coordonatoruluimisiunii, cu to]i inspectorii participan]i.

În cazul în care la nivel de organism exist` instan]e deliberative(Pre[edinte de Consiliu Jude]ean, Primar, Pre[edinte de Consiliu deAdministra]ie) [i instan]e executive (Director executiv, SecretarGeneral), acestea trebuie s` participe la aceast` reuniune.

Informarea organismului inspectat

Respectarea principiului transparen�ei impune informarea organismului inspectat iˆn momentele cheie ale inspec�iei �lansare, evolu�ie important`, concluzii�.

Acest schimb deinforma]ii

este necesar dinpunct de vedere

etic

EFECTUAREA MISIUNII

Capitolul 1

33

Metodele de lucru iˆn cadrul organismului inspectat trebuie s` fieeficace, evitaˆndu-se perturbarea func�ion`rii entit`�ii inspectate.Atunci caˆnd se urm`re[te eficacitatea inspec�iei unei structuri saua unui organism trebuie s` se �in` cont de sarcinile de lucru ale persoanelor care continu` s` munceasc`.

Lucrul în cadrul organismului inspectat

■ Claritatea [i ra]ionalizarea solicit`rilor de informa]ii, de documente[i de discu]ii, dup` un planning prestabilit, vor facilita lucrul inspecto-rilor în misiune precum [i al salaria]ilor organismului inspectat.

Odat` stabilite diferitele solicit`ri, credibilitatea [i rigoarea lucr`rilorinspec]iei implic` faptul ca toate acestea s` fie [i realizate.

Trebuie s` se dea dovad` de metod` în solicitarea documenta]iei:

■ S` se fac` de la început toate solicit`rile [i s` se redactezeo list` de nevoi■ S` se evite solicit`rile repetate■ S` se încerce pe toate c`ile s` nu se solicite ceea ce nu sepoate exploata pe baza documentelor existente■ S` se urm`reasc` dac` ceea ce s-a solicitat s-a [i ob]inut

Într-o prim` etap`, e preferabil s` fie consultate mai întai documenteleexistente, f`r` c`utarea unor informa]ii suplimentare.

Dac` documentele existente sunt în continuareinsuficiente, trebuie s` se fac` solicit`ri complementare

necesare în mod cât se poate de precis.

În materie de solicit`ri scrise de informa]ii, este important ca acesteas` fie cât se poate de precise, [i în acela[i timp s` se ]in` cont de ceeace exist`.

Pentru ca nici un dubiu s` nu existe asupra solicit`rilor misiunii, aces-tea ar trebui s` fie recapitulate la sfâr[itul discu]iilor [i s` fac` obiectul

34

unei noi solicit`ri într-un termen rezonabil, în cazul în care nu s-ar`spuns în totalitate la solicitare.

E preferabil s` se fac` o solicitare scris` [i datat` [i s` se transmit` ocopie responsabilului organismului. Poate fi util s` se indice data deprimire a unui document, mai ales dac` termenul poate presupune oanumit` dificultate (fabricarea ad-hoc a documentului, termennea[teptat pentru un document banal...).

■ Câteva reguli pentru reuniunile de lucru sau întrevederile cupersoanele inspectate:

■ Respectarea agendei previzionale notificat` organismuluiinspectat■ A[teptarea rezultatelor prev`zute■ S` nu se dep`[easc` durata întrevederilor sau lucr`rilorcare ar putea fi un factor de supraînc`rcare pentru salaria]iiorganismului■ Atribuirea, pentru interlocutori preci[i, de eventualelucr`ri sau c`utare de informa]ii suplimentare [i fixarea uneidate de depunere

Trimiterea chestionarelor la organismele controlate poate constituio cale pertinent` de culegere de informa]ii, cu condi]ia respect`riimetodologiei precise.

■ Logistic`

În cazul în care loca]ia [i mijloacele organismului permit, este utils` se solicite punerea la dispozi]ie a unei înc`peri rezervate misiuniipe durata ei. E de asemenea preferabil s` fie garantat` autonomia.Echipa de inspec]ie trebuie s` se asigure c` dispune de toate docu-mentele necesare [i s` solicite [i accesul la un aparat de fotocopiat.

E de asemenea indicat ca la începutul misiunii s` se stabileasc`împreun` cu conducerea organismului inspectat toate detaliile [iaspectele logistice.

EFECTUAREA MISIUNII

Capitolul 1

35

Interviul este un instrument esen�ial de inspec�ie. Este o �cheie deintrare� care permite investiga�ii eficace. Trebuie preg`tit cuminu�iozitate iˆn a�a fel iˆncaˆt s` permit` culegerea elementelora�teptate, dar iˆn acela�i timp �i a informa�iilor nea�teptate.

În afara excep]iilor, prima întâlnire are loc cu responsabilul organis-mului. Totu[i inspectorii nu trebuie niciodat` s` se limiteze la inter-viuri cu vârful ierarhiei, indiferent care este domeniul de investigare amisiunii.

Se recomand` primirea reprezentan]ilor salaria]ilor sau a anumitorsolicitan]i ce doresc a fi asculta]i, dar axându-se în interviu pe subiectece preocup` misiunea [i orientând ceea ce nu ]ine de misiune înspredeciden]ii competen]i ai organismului.

La începutul fiec`rui interviu, indiferent deinterlocutor [i de timpul scurs de la începutulmisiunii, trebuie realizate urm`toarele:

■ Prezentarea (din nou) a obiectuluimisiunii■ Prezentarea membrilor misiunii

Regulile de baz` pentru interviu

Nu trebuie s` se presupun` c` informa]ia a circulat automat încadrul organismului inspectat, [i nu e de dorit s` apar` erori în

ceea ce prive[te obiectul misiunii de inspec]ie.Procedura observa]iilor asupra raportului [i a datei previzionale

de depunere a raportului provizoriu [i a celui definitiv trebuie deasemenea s` fie larg comunicate.

Poate fi util s` se indice rapid interlocutorului care sunt celelaltepersoane deja întâlnite în cadrul organismului.

Fiecare interlocutortrebuie s` dispun` de

informa]ii identiceasupra mizelor [i

metodelor de lucruale misiunii

36

Pentru a fi eficace un interviu trebuie bine preg`tit.

Misiunea î[i coordoneaz` interven]iile pe baza unui plan care preci-zeaz` firul director al interviului ale c`rui axe sunt expuse în prealabilinterlocutorului.

Acesta trebuie s` fie avertizat în prealabil asupra principalelor punctede discu]ie pentru a fi în m`sur` s` se adapteze interven]iilor [i nevoi-lor exprimate [i timpului disponibil.Preg`tirea interviului [i informarea persoanei ascultate sunt elementecheie pentru a evita devierea conversa]iei spre subiecte care nu auleg`tur` cu obiectul misiunii.

Utilizarea planului preg`tit nu trebuie totu[i s`interzic` interlocutorului s`-[i exprime punctelede vedere care i se par importante.În afara cazului de derapaj verbal exagerat, esteindicat s` se lase interlocutorului timpul necesarpentru a exprima tot ceea ce are de spus.Pe parcursul sau la sfâr[itul interviului se poateda interlocutorului ocazia de a dezvolta un aspect

care nu a fost prev`zut în planul de interviu. Aceast` invita]ie de acompleta informa]iile nu trebuie s` par` pur formal`. De fapt, încadrul acestor discu]ii, se pot aduce elemente importante care nu aumai fost evocate în prealabil în cadrul misiunii de inspec]ie, [i acestlucru poate conduce la dezvoltarea unor noi axe de investigare.

CADRAJUL UNUI INTERVIU

Trebuie s` se defineasc` în mod clar obiectivul, s` se fixeze limitele[i s` se gestioneze timpul în limitele prestabilite.

Câteva recomand`ri:■ A se pune câte o întrebare o dat`■ A fi atent pentru a nu induce r`spunsul în formulareaîntreb`rii■ A se accepta t`cerea sau ezit`rile interlocutorului■ A nu se l`sa debordat de cantitatea de informa]ii:este necesar` recentrarea pe întrebarea pus`■ A se solicita explicarea r`spunsului când acesta nu eîn]eles

Preg`tirea planului de

interviu esteindispensabil`

EFECTUAREA MISIUNII

Capitolul 1

37

RAPORTUL

Inspectorul social nu trebuie niciodat` s` uite c` munca sa ester`spunsul la o comand` prin intermediul ordinului de misiune.Comanditarul dore�te deci s` iˆn�eleag` rapid principalele mize �i s`reac�ioneze eficient. Fondul, ca de altfel �i forma raportului, trebuie s` �in` cont de aceste exigen�e.

Introducerea trebuie s` situeze raportul cu pri-vire la comand`: în acest sens trebuie s` fieprezentate datele scrisorii de misiune [i even-tual elementele suplimentare care au putut fiprecizate în cursul misiunii [i care au comple-tat ordinul de misiune ini]ial.

În cazul în care obiectul misiunii nu este corect formulat (scrisoare demisiune prea general`, imposibilitate practic` de a acoperi întreagaarie solicitat` în termenele prescrise etc.) este esen]ial s` se precizezeînc` din introducere viziunea sau în]elegerea pe care misiunea o aredespre comand`, limitele pe care misiunea de inspectori le d` subiec-tului tratat [i justificarea motivelor pentru alegerile f`cute.

Este esen]ial s` se precizeze aria efectiv studiat` de c`tre inspectori [iceea ce ei au examinat, argumentând op]iunile misiunii (e[antion sufi-cient de reprezentativ, termene acordate etc.)

Definirea precis` aobiectului misiunii [idelimitarea explicit`a câmpului de lucru

al inspectorilor socialiconstituie un elementprealabil obligatoriu

R`spunsul la comand` [i delimitarea subiectului

Argumentarea raportului de misiune

38

RAPORTUL

■ Orice opinie emis` de misiune trebuie s` sebazeze pe o argumenta]ie precis`.Ra]ionamentele trebuie s` fie transparente [icomplete.

În cazul în care argumentele se bazeaz` pe analizele cantitative,metodologia [i sursele utilizate trebuie s` fie explicitate.

Când un raport se bazeaz` pe studiul unui e[antion, este impor-tant s` se efectueze o analiz` a rezultatelor acestui studiu care s`se g`seasc` în anexa tehnic`.

Elementele de prob` trebuie s` fie în principal documente scrise [icele mai importante s` fie cuprinse în anex`. Celelalte elementetrebuie p`strate pentru a fi, eventual, utilizate în cadrul proceduriide transmitere de observa]ii.

Se recomand` utilizarea declara]iilor orale cu precau]ie, acesteatrebuie s` fie comparate cu alte surse interne [i externe de fiecaredat` când e posibil, [i s` fie aprofundate prin investiga]ii pentru aob]ine elemente obiective („probe”) care s` confirme lucrurilespuse.

Argumentarea raportului de misiune

Obiectivitatea constat`rilor �i claritatea argument`rii sunt punctele cheie ale calit`�ii unui raport.

O argumenta�ie riguroas` �i ampl` permite iˆntre altele �i reducereaprocedurilor de transmitere de observa�ii care se bazeaz` pe insuficienta dezvoltare a ra�ionamentelor �i argumenta�iilor �i pe

eventualele inexactit`]i sau lacune din raport.

Un raport alInspec]iei Socialenu se poate bazadoar pe interviuri

Capitolul 1

39

Inspectorul General de Stat a�teapt` din partea Inspec�iei Socialemult mai mult decaˆt simple constat`ri. Sintetizaˆnd concluziile majore ale unei misiuni, propunerile raportu-lui de inspec�ie trebuie s` fie opera�ionale �i imediat reperabile.

Propunerile unui raport de misiune

O misiune care nu ar face altceva decât s` descrie ceea ce a fostconstatat de c`tre inspectorii sociali, chiar dac` lucr`rile de inves-tiga]ii au fost conduse în cele mai bune condi]ii, cu obiectivitate [i

profesionalism, nu ar fi decât un e[ec [i o risip` de timp[i mijloace pentru Inspec]ia Social`.

■ Pe baza constat`rilor misiunii, orice raport al Inspec]iei Socialetrebuie s` con]in` propuneri de ameliorare a politicilor evaluate saua activit`]ilor organismelor controlate.

Constat`rile [i observa]iile formulate la sfâr[itul lucr`rilor misiunii nuconstituie decât o parte a rezultatelor a[teptate de la misiune. Eadev`rat c` aceast` parte serve[te în mod esen]ial la preg`tirea [iargumentarea a ceea ce este cel mai important pentru ministrul care adorit gr`birea misiunii:

■ Propuneri de ac]iune concret`■ Sfaturi pentru ameliorarea efectiv` a situa]iilor care aujustificat trimiterea în misiuni.

Chiar [i f`r` a pune în discu]ie calitatea expertizei fiec`rui inspector,deja o abordare extern` a inspectorilor sociali permite cel pu]in pune-rea în eviden]` a elementelor simple de ameliorare care nu sunt întot-deauna vizibile atunci când suntem în cotidianul situa]iei.

■ Diversitatea subiectelor misiunilor nu conduce în mod obligatoriula o mare varietate de propuneri posibile.

E indicat în primul rând s` se sublinieze faptul c` responsabiliiorganismelor sau serviciilor inspectate sunt, cel mai adesea, ei în[i[i

40

■ Pe de alt` parte este util s` fie re]inute urm`toarele principii:

■ S` se evite recomand`rile prea generale■ S` se fac` propuneri concrete, opera]ionale [i realiste■ S` se stimuleze simplificarea, în loc s` creasc` nivelul decomplexitate■ S` se identifice bine consecin]ele previzibile ale propuneri-lor formulate: modalit`]i de implementare, cifrare / costuri(chiar [i aproximativ), impact asupra cadrului juridic [i / sauinstitu]ional existent■ Precizia propunerilor nu trebuie totu[i s` conduc` la a sesubstitui actorilor responsabili care au rolul de a implementarecomand`rile (Inspectorul social nu este directorul unit`]ii,nici autoritatea local` responsabil` de presta]iile sau cererilede ajutoare sau de asigurarea primirii [i g`zduirii unui anumitpublic)

■ Punerea în valoare a propunerilor este la fel de important`pentru a le spori importan]a

La aceasta contribuie diferite elemente:

■ Recapitularea propunerilor, mai ales dac` acestea suntdispersate în întreg raportul. O list` de propuneri trebuie s`existe în anexe■ Cuprinsul trebuie s` permit` identificarea facil` a acestora■ Prezentarea recapitulativ` de propuneri trebuie s` fie binestructurat` [i ierarhizat`

cei care fac recomand`rile de ameliorare a serviciilor de care sunt res-ponsabili. De aceea inspectorii trebuie s` valorifice aceast` surs` demodernizare a administra]iei [i s` efectueze schimburi de idei, petema misiunii de inspec]ie, cu ace[ti responsabili, pentru a contura vii-toarele lor propuneri.

RAPORTUL

Capitolul 1

41

Anumite staˆng`cii �i impruden�e iˆn elaborarea raportului potavea consecin�e importante. Trebuie deci ca autorii raportului s`supravegheze formul`rile utilizate, ataˆt pentru a fi perfect iˆn�ele�ide c`tre comanditarul misiunii sau reprezentantul s`u, caˆt �i pentru a nu da loc unor demersuri contencioase.

Capcanele ce trebuie evitate

■ Vigilen]a în materie de calificare penal` este indispensabil`

Este exclusiv de competen]a judec`torului s` analizeze [i s` emit`judec`]i asupra faptelor [i persoanelor. În ceea ce îi prive[te pe inspec-tori, ace[tia trebuie s` se limiteze doar la enumerarea faptelor consta-tate [i la aprecierea acestora în leg`tur` cu gravitatea lor, [i nu s` cali-fice aceste fapte din punct de vedere penal.

■ Aten]ie la riscurile de urm`ri pentru def`imare

E indicat s` se evite riscurile de contencios f`r` a ceda autocenzurii.Metodele de lucru riguroase (c`utarea sistematic` a elementelor obiec-tive sprijinindu-se pe argumente întemeiate) constituie un prim ele-ment de securitate juridic` pentru misiunea inspectorilor.

■ Practicarea insinu`rilor este interzis` în rapoarte

Fie sunt afirmate, cu probe sus]inute, anumite lucruri fie nu este spus nimic.Nu trebuie s` existe niciodat` subîn]elesuri într-un raport de inspec]ie.

■ Anumite reguli de redactare a raportului trebuie s` ghideze elabora-rea acestuia:

■ S` fie interzis` utilizarea condi]ionalului■ S` nu se neglijeze diferitele dimensiuni sau diferen]ele desens ale unui cuvânt■ S` se arbitreze între utilizarea numelor proprii,desemnând indivizi [i desemnarea func]iilor în func]ie denatura remarcilor [i de nivelul de responsabilitate: aceasta d`o tonalitate diferit` raportului (exemplu : Dl. XXX, Director,sau Dl Director)

Structura raportului

42

RAPORTUL

Lungimea raportului nu are o norm` absolut`.

Pentru a permite o lectur` diferen]iat` [i unexerci]iu facil al procedurii de transmitere deobserva]ii, poate fi util în anumite cazuri, cade exemplu pentru inspec]iile în mai multeloca]ii simultane, s` se adopte o structur` demai multe rapoarte: de exemplu un raport sin-tez` [i mai multe rapoarte specifice. Oricarear fi structura re]inut`, tot ansamblul estesupus procedurii de transmitere de observa]ii.

Dezvoltarea unor puncte concrete ale raportului (fi[e de calcul, scena-rii de ac]iune, detalierea anumitor proceduri etc.) sunt elemente carepot figura în anexe.

Structura raportului

Structura �i planul raportului de misiune trebuie s` faciliteze citirea�i iˆn�elegerea acestuia.

Un raport trebuies` fie u[or de cititdac` se dore[te s`fie util comandita-rului [i, eventual,

altor persoane careîl citesc

■ Trebuie s` se asigure un echilibru între locul acordatanalizelor [i cel acordat descrierilor. Anexele pot con]ine date maidescriptive care nu-i intereseaz` pe to]i cei care citesc raportul.

■ Locul pe care îl ocup` propunerile trebuie s` fie bineidentificat pentru a fi u[or de reperat.

■ O conven]ie de prezentare simpl` permite celui ce cite[tes` repereze u[or propunerile inspectorilor; acestea pot s` fie mar-cate într-un chenar la sfâr[itul fiec`rei p`r]i a raportului [i s` fac`obiectul unei recapitul`ri la sfâr[itul raportului.

■ Pentru a facilita lectura con]inutului raportului, câtevaelemente sunt indispensabile:

- Un cuprins detaliat- Un rezumat al constat`rilor, analizelor [i propunerilor

Capitolul 1

43

Având în vedere nivelul ierarhicfoarte înalt al comanditarilor, trebuieca inspectorii s` se str`duiasc` s` fieclari [i conci[i. O persoan` de deci-zie de înalt nivel (ministru, prefect,pre[edinte de consiliu jude]ean, pri-mar etc.) nu va avea decât pu]in timpde consacrat citirii raportului.

Chiar dac` este rezultatul particip`rii diferi]ilor inspectori ce compunmisiunea de inspec]ie, raportul trebuie s` prezinte coeziune în modulde scriere : trebuie acordat` aten]ie armoniz`rii stilului [i prezent`riidiferitelor p`r]i. Adesea este util ca un membru al misiunii sau o per-soan` exterioar` misiunii s` reciteasc` acest raport [i s` se asigure deunitatea de expresie [i de stil.

Scrierea raportului

Este foarte important ca ra�ionamentele �i analizele prezentate s`fie clare. Simplitatea stilului, rigoarea observa�iilor sunt elementelece trebuie respectate.

■ Titlurile: op]iunea pentru un titlu foarte explicit(ex: „Gestionarea defectuoas` a resurselor umane” ) sau unul maineutru (ex: „Gestionarea resurselor umane”) nu se poate tran[a înmod absolut.Primul permite un cuprins „expresiv” a c`rui simpl` citire permiteîn]elegerea sensului raportului dar care conduce câteodat` la for-mul`ri pu]in nuan]ate. În orice caz, trebuie adoptat` o linie clar` [istabil` de conduit` în întreg raportul.

■ Pentru mult` lume claritatea raportului decurge din res-pectarea regulilor simple: fraze scurte, câte o idee pe fraz` [i peparagraf.

■ Punerea în pagin` [i procedeele de eviden]iere: punereaîn pagin` este un important factor de lizibilitate.

Cei care redacteaz`raportul nu trebuie s` uiteniciodat` c` se adreseaz`

unor persoane care vor citiacest raport

44

■ Evitarea paginilor prea dense, f`r` elemente tipograficede eviden]iere: o pagin` aerat`, utilizarea liniu]elor pentruenumer`ri, utilizarea îngro[`rilor sau caracterelor italice pentrueviden]iere sunt mijloace care faciliteaz` de asemenea lectura.

■ Dac` anumite formul`ri sunt recurente [i constituieconcepte cheie ale argument`rii, este necesar ca în prealabil s` seprezinte o defini]ie precis` a acestora, înc` de la prima utilizare.

■ Siglele trebuie întotdeauna detaliate / explicitate de laprima lor utilizare în raport.Nu toate persoanele care vor citi raportul, mai ales când acestaeste publicat, au aceea[i cunoa[tere a siglelor utilizate deinspectori.

Trebuie evitat` utilizarea numelui persoanelor fizice,cu excep]ia cazului în care s-a decis contrariul cu ocazia

reuniunii de lansare a misiunii de inspec]ie.În principiu, rapoartele nu trebuie s` con]in` men]iuni nominale,doar dac` acestea sunt indispensabile pentru în]elegerea textului.

RAPORTUL

Capitolul 1

45

Acestea nu trebuie s` îngreuneze prezentarea raportului, dartrebuie, în m`sura în care este necesar, s` justifice recomand`rilemai complexe.

■ Anexele trebuie lucrate [i selectate [i trebuie s` fieprecedate de o list` de anexe

Elementele ce trebuie s` figureze neap`rat:■ Scrisoarea de misiune■ Identificarea autorilor misiunii■ Lista persoanelor întâlnite■ O list` a siglelor utilizate

Mai pot figura urm`toarele lucruri:■ O anex` metodologic`■ O prezentare sintetic` a organismului controlat ("fi[a des-criptiv`")■ O prezentare cuantificat` a lucr`rilor de e[antionare sau achestionarelor – lucru ce permite scurtarea raportului însu[i.■ Elemente ce permit în]elegerea sau verificarea calculelora c`ror sintez` se afl` în raport (de exemplu conturile deexecu]ie bugetar` / bilan] ale unui organism privat din cares-au sc`zut soldurile intermediare).

Anexele raportului

Trebuie stabilit volumul acestor anexe

În afara anexelor care sus]in anumite observa]ii din raport (copia uneiplângeri, fotografii ale unui loc calificat insalubru de c`tre misiune etc.)este recomandat s` se limiteze anexele la ceea ce aduce un plus devaloare [i care a fost elaborat doar de c`tre misiunea de inspec]ie. Decinu este necesar s` se anexeze documente publice (conven]ii, rapoartede activitate etc.). |n acela[i sens, odat` cu constituirea arhivelor colec-tive, nu mai este necesar` punerea în anex` a documentelor care atest`constat`rile misiunii.

Reuniunea de la sfâr[itul misiunii

46

RAPORTUL

■ Reuniunea de la sfâr[itul misiunii se ]ine în principiu cu autoritateaierarhic` ce a prezidat reuniunea de lansare, Inspectorul General deStat, {eful Inspec]iei Sociale, sau reprezentantul s`u, în func]ie denatura misiunii.

■ Aceast` reuniune permite membrilor misiunii s` comunice [efilor lorierarhici lor principalele elemente de diagnostic, punctele sensibile dinraport etc. De asemenea aceast` reuniune ofer` ocazia unui ultimschimb de p`reri [i unor puncte de vedere înainte de trimiterea rapor-tului provizoriu supus procedurii de transmitere de observa]ii.

■ Modalit`]ile de difuzare sunt prezentate în cadrul reuniunii de sfâr[itde misiune [i propuse ministrului: difuzarea c`tre organismul inspec-tat, c`tre alte organisme interesate, raportul cu presa etc.

Reuniunea de la sfâr[itul misiunii

Atunci caˆnd importan�a temei misiunii justific` acest lucru, o reuniune de sfaˆr�it de misiune ajusteaz` concluziile inspectorilor �ipropune punctele care trebuie supuse aten�iei ministrului.

Capitolul 1

47

■ O misiune de inspec�ie social` esteo echip` de profesioni[ti care pro-duce un raport comun. Semnarea, dec`tre fiecare inspector, a acestuidocument colectiv semnific`, dinpunct de vedere juridic, faptul c`membrii misiunii împ`rt`[esc aceea[iviziune asupra ansamblului deconstat`ri, observa]ii, propuneri etc., [i c` nu se pot desolidariza deacestea, nici în cadrul procedurii de transmitere de observa]ii, nici încazul unui eventual contencios împotriva unei p`r]i sau a totalit`]iiraportului.

■ În cazul unor p`reri contradictorii persistente între membrii uneimisiuni, inspectorul(ii) în dezacord cu echipa vor redacta o not`motivat` c`tre Inspectorul General de Stat, {eful Inspec�iei Sociale.Ace[tia nu semneaz` raportul. Trebuie s` se depun` toate eforturileatât în cadrul misiunii cât [i, dac` e cazul, împreun` cu autoritateaierarhic` ce a prezidat reuniunea de lansare, pentru a evita o astfel desitua�ie care diminueaz` considerabil importan�a [i valoarea activit`]iiefectuate [i care poate conduce la discreditarea Inspec�iei Sociale.

Semnarea raportului

Semnarea personal` a raportului de c`tre fiecare inspector social participant la misiune decurge direct din independen�a sa. Raportul iˆi angajeaz` deci iˆn mod personal pe inspectori, ataˆt fa�` de conducerea inspec�iei caˆt �i fa�` de eventualele urm`ri

contencioase.

Semnarea raportului dec`tre to�i membrii misiunii

este un act solidar

Transmiterea [i comunicarea

48

URM˜RILE RAPORTULUI DE MISIUNE

Transmiterea [i comunicarea

■ PRINCIPIU

Rapoartele ini]iale de inspec]ie („rapoarte provizorii”), care deci suntsupuse unei proceduri de modificare par]ial` în urma procedurii detransmitere de observa]ii, vor fi transmise doar organismului inspec-tat [i ierarhiei interne a Inspec]iei Sociale.Ministrul, direc]iile administra]iei centrale, prefec]ii, autorit`]ile localeetc. nu vor primi decât rapoartele definitive.

Rapoartele sunt f`cute publice prindecizia Inspectorului General de Stat,{eful Inspec]iei Sociale, [i pot ficomunicate celor care le solicit`.Este preferabil ca rapoartele s` fiepublicate (pe site-ul Internet al minis-terului, tip`rite etc.) în mod sistema-tic atunci când regulile deconfiden]ialitate permit acest lucru.

Pentru orice raportdefinitiv se aplic`

principiul difuz`rii strictîn func]ie de apreciereaInspectorului General de

Stat, {eful Inspec]iei Sociale

Implementarea procedurii de comunicare a rapoartelor

■ Pentru subiectele sensibile din punct de vedere politic,mediatic, social, nici o difuzare nu se organizeaz` înainte de acor-dul expres al ministrului.

■ Pentru subiecte mai pu]in sensibile, se poate realiza o difu-zare simultan` c`tre o direc]ie a administra]iei centrale care în modspecial are leg`tur` cu subiectul din raport [i care trebuie s` ia deci-zii urgente în acest sens, cât [i c`tre actorii care au luat parte în modsemnificativ la lucr`rile preliminare sau la redactarea raportului.

Capitolul 1

49

Urm`rirea propunerilor [i recomand`rilor

Propunerile �i recomand`rile au o importan�` deosebit` deoarecede respectarea acestora depind influen�a �i credibilitatea rapoartelor Inspec�iei Sociale.

■ Inspectorul General de Stat, �eful Inspec�iei Sociale sau reprezen-tantul s`u organizeaz` procedura de urm`rire a implement`rii reco-mand`rilor [i propunerilor pentru fiecare dintre misiuni.

Aceast` func�ie este asigurat` în principiu de coordonatorul misiunii.Daca acest lucru nu este posibil, un alt membru al misiunii poate fiîns`rcinat cu aceasta.

■ Func�ia necesit` ca într-un termen de 9 – 12 luni dup` transmiterearaportului definitiv:

■ S` se informeze în scris organismul inspectat cu privire larecomand`rile [i propunerile raportului de sfâr[it de misiunecare a avut loc.■ S` i se solicite r`spunsul printr-o not` care s` prezinte,punct cu punct, gradul de realizare sau de ne realizare arecomand`rilor din raport.■ S` se solicite motivarea / explicarea nerealiz`rilor.■ În îndeplinirea acestei func�ii, coordonatorul misiunii,responsabil de urm`rirea raportului, poate s` decid` efectua-rea unei vizite la fa�a locului, dac` e posibil cu al�i membri aimisiunii ini�iale [i cu cel pu�in înc` un alt inspector, dup`principiul obi[nuit de lucru.

La sfâr[itul vizitei, coordonatorul misiunii redacteaz` o scurt` not` încare prezint` explicit [i sintetic realiz`rile [i dificult`�ile întâlnite [ifixeaz` un nou termen.

La termenul nou fixat, aceea[i procedur` este reînceput` pân` la rea-lizarea tuturor propunerilor.

Conservarea [i arhivarea

50

Conservarea [i arhivarea

Inspectorii trebuie s` p`streze maximul de elemente care potargumenta concluziile raportului.Elementele generale, clasate, pot iˆns` s` fie iˆncredin�ate destul derepede reponsabilului cu urm`rirea implement`rilor propunerilor

din raport sau serviciului de documentare.

■ Arhivarea definitiv`

Trierea dosarelor la sfâr[itul misiunii trebuie s` se fac` distingând dou`tipuri de documente ce trebuie p`strate:

■ cele care constituie probe ale raportului■ cele care furnizeaz` o documenta]ie de baz` pentrusubiectul tratat

Celelalte elemente nu merit` p`strate, mai ales atunci când procurarealor este facil` (texte, documente curente din via]a unui organism saua unei institu]ii).

■ „Dosarul client”

Aceast` practic` ar trebui s` se aplice cel pu]in organismelor care potface obiectul unor inspec]ii regulate.

Deci e foarte util s` se constituie un dosar permanent sau „dosarclient” în care sunt p`strate informa]iile principale cu privire la aceast`structur` (organigram`, bugete, bilan] contabil, planuri strategice,scheme de conducere etc.), aceasta cu un dublu scop:

■ Facilitarea lucr`rilor misiunii urm`toare■ Detectarea [i în]elegerea mai u[oar` a evolu]iilororganismului

Inspectorii trebuie s` p`streze maximul de elemente care pot argu-menta concluziile raportului atâta timp cât procedura de

transmitere de observa]ii nu este înc` definitivat`.

URM˜RILE RAPORTULUI DE MISIUNE

Capitolul 1

51

Aceste valori �i metode de lucru iˆmp`rt`�ite iˆnspa�iul european se impun

inspectorului social.

Ele sunt independente de organiz`rile �i procedurile administrative ce vor fi definite iˆn

Regulamentul de organizare �i func�ionare �iRegulamentul de organizare propriu, iˆn curs de

elaborare la momentul imprim`rii acestuidocument.

CCAA

PPIITT

OOLLUU

LL 22