COPERTA: Mdddlina Angelescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiARCHER, JEFFREY

Fiica risipitoare/ Jeffrey Archer; ln romdnegte de DoinaCericeanu. - Bucuregti : Editura Vivaldi, 2019

lsBN 978-973-1 50-1 50-5

l. Cericeanu, Doina (trad.)

821.111

THE PRODIGAL DAUGHTER by JEFFREYARCHERCopyright @ JeffreyArcher 1982

www.jeffreyarcher.com

Reproducerea integrald sau par{iali sub orice formd(scanarea, transpunerea in format electronic sau audio,punerea la dispozilia publicd prin internet sau alte relele)

in scop comercial sau gratuit fdrd acceptul prealabilal Editurii VIVALDI, de{indtoarea copyrightului,

reprezinti incdlcarea legislalieiin vigoare 9i se pedepsegteconform reglementdrilor actuale.

Toate drepturile asupra acestei versiuniapa(in Editurii VIVALDI.

JeffreyARCHER

FIICA RISIPITOAREln romdnegte de:

DOINACERACEANU

Editura VIVALDI

TRECUTUL1934 - 1968

N, frr"t" o nagtere ugoard, dar nimic pdnd atunci n-afost ugor pentru Abel 9i Zaphia Rosnovski 9i, in felul lor,amdndoi ajunseserd la inlelepciunea de a lua via{a aga cumera. Abel i9i dorise un fiu, un mogtenitor, care Tntr-o bund ziavea sd fie pregedintele grupului de hoteluri Baron. Abel eraslgur c6, atunci cdnd va veni vremea ca fiul sdu sd preia con-ducerea, numele de Baron va sta aldturi de Ritz gi Statler,lar releaua de hoteluri Baron va fi cea mai largd din lume.Abel strdbdtea in sus gi in jos coridorul cenugiu ai spitalu-lui St. Luke agtept6nd sd audi primul strigdt, iar ugorul sdugchiopdtat devenea tot mai pronunlat cu fiecare ord ce trecea.Din c6nd Tn cdnd rdsucea brdlara de argint de la lncheieturam6inii gi se uita lung la numele gravat atdt de clar pe ea. S-ardsucit pe cdlc6ie ca sd mdsoare din nou holul cu pagii c6ndl-a vdzut pe doctorul Dodek Tndrept6ndu-se spre el.

- Felicitdri, domnule Rosnovski, i-a spus medicul.- Mulfumesc, i-a rdspuns Abel nerdbddtor.- Aveli o fatd superbd, a addugat doctorul cdnd a ajuns

l0ngf, el.

- Mullumesc, a repetat Abel cu o voce slabd incercdndsd nu-gi trddeze dezamdgirea. L-a urmat apoi pe obstetri-cian spre capdtul coridorului pdnd ?n holul din fala salonului

1

I

nou-ndscutilor. Dincolo de geam era un gir de chipuri bofite.Doctorul a fdcut semn spre unul din ele, primul ndscut allui Abel. Spre deosebire de ceilalfi, degetele-i micule eraustrdnse intr-un pumn foarte inclegtat. Abel citise undeva cdun copil cu greu ar putea sd facd asta Tnainte de a implini celpufin trei sdptdmdni. A zAmbit plin de m6ndrie.

Mama 9i fiica au rdmas la spitalul St. Luke Tncd gase zilegiAbel le-a vizitat in fiecare dimineald, dar igi pdrdsea hotelulnumai dupd ce se servea ultimul mic-dejun, iar dupd-amiazaagtepta pdnd pleca ultimul client de la prilnz. Telegrame, florigi felicitdrile recent intrate in modd inconjurau patul cu tdbliide fier al Zaphiei, aducdnd o dovadd in plus cd 9i ceilalfi sebucurau de nagterea copilului.ln cea de a gaptea zi mama 9ifetila, care incd nu avea un nume - Abel se g6ndise la gasenume de bdiefi - s-au reintors acasd.

Cdnd fiica lor a implinit doud sdptdmdni s-au hotdrdt sd-ispund Florentyna, dupd sora lui Abel. Dupd ce fetila a fostinstalatd in camera copiilor amenajatd la ultimul cat, Abelpetrecea ore in gir uit6ndu-se la ea, veghindu-i somnul 9idegteptdrile, gtiind de acum inainte cd trebuie si lucreze 9imai mult decdt in trecut spre a asigura viitorul copilului. Erahotdr6t ca Florentyna sd porneascd in viald mai bine decdtel. Sd nu aibd parte de mizeriile 9i privaliunile copildriei luisau de umilinla de a sosi pe Coasta de Est a Americii ca imi-grant cu doar cdteva ruble rusegti lipsite de valoare, cusute incdptugeala haineide la uniculsdu costum.

Se va ingriji ca Florentyna sd primeasci toatd educaliacare lui ii lipsise, nu atdt pentru cd el s-ar pldnge prea multdin cauza asta. Franklin D. Roosevelt locuia la Casa Albd, iarmicul grup hotelier al luiAbel pdrea cd va supravielui depresi-unii economice. America fusese bund fald de acest imigrant.

Ori de cdte ori stdtea singur cu fiica lui in camera copiilorde la catul de sus obignuia sd mediteze la trecutul lui gi sdviseze la viitorul ei.

C6nd sosise pentru prima oard Tn Statele Unite Tgi gdsise o

10

slujbd intr-o micd mdceldrie, in partea de est a New York-ului,unde a lucrat doi ani buni p6nd a fost angajat ca picolo la hote-lul Plaza. Chiar din prima zi, Sammy, bdtrdnul maftre d'h6tel,il tratase ca pe cea mai de jos specie de viald. Dupd patruani, un negustor de sclavi ar fi fost impresionat de munca giorele suplimentare de neimaginat pe care aceastd ,,cea maide jos specie de via{d" le fdcuse pentru a se ridica la rangulatdt de inalt de ajutor al lui Sammy 9i ospdtar gef Tn Salonulde Stejar. in timpul acelor ani Tndepdrta{iAbel petrecea cincizile din sdptdmdnd aplecat asupra cd(ilor la UniversitateaColumbia, iar serile, dupd ce se termina cu servitul cinei, citeapAnd la miezul noplii.

Rivalii luise intrebau dacd mai avea timp sd doarmS.Abel nu era sigur cum il va ajuta diploma recent obfinutd,

de vreme ce elera tot ospdtar la mesele din Salonul de Stejarde la Hotelul Plaza. Rdspunsul l-a dat in locul lui un texan cunumele Davis Leroy, care-l urmdrise pe Abel timp de o sdptd-mdnd cum isi servea clienlii plin de zel. Apoi, domnul Leroy,proprietar a unsprezece hoteluri, i-a oferit slujba de directoradjunct la Richmond Continental din Chicago, avdnd ca unicdresponsabil itate cond ucerea restau rantelor.

Abel a fost trezit din visare gi readus la prezent deFlorentyna care s-a rdsucit gi a Tnceput si loveascd in plasapdtulului ei de copil. El i-a Tntins un deget pe care fiica lui l-aTnhtlat ca pe un colac de salvare aruncat de pe un vas ce sescufundS. $i a inceput sd-i mugte degetul cu ceea ce ea Tgiimagina cd ar fi dinlii...

CAnd a sosit pentru prima oard in Chicago, Abel a gdsitRichmond Continental prost condus gi Tn declin. Nu i-a trebuitmult sd descopere de ce. Directorul, Desmond Pacey, falsificaregistrele gi, din cdt igi putea da seama Abel, probabil cd astadura de treizeci de ani. Noul director adjunct sLa petrecut pri-mele gase luni adundnd dovezile necesare pentru a-l prindepe Pacey giapoi i-a prezentat patronuluisdu un dosar cu toatefaptele. CAnd Davis Leroy a vdzut ce se petrecuse Tn spatele

11

luil-a concediat imediat pe Pacey, Tnlocuindu-lcu noulsdu pro-tejat. Aceasta l-a indemnat pe Abel sd munceascd 9i mai multgi si ajungd la convingerea cd ar putea sd schimbe situaliafinanciard a grupului Richmond. Aga cd, atunci cdnd sora maimare a lui Leroy a scos la vilnzare cele doudzeci 9i cinci deprocente ce le delinea din acliunile societdfii, Abel a pus labdtaie toli banii pe care iiavea gi le-a cumpdrat. Davis Leroy afost impresionat de atagamentul fala de societate al tdndruluisdu director gi l-a numit director general al intregului grup.

Din acel moment ei au devenit parteneri, iar legdtura profe-

sionald s-a transformat intr-o str6nsd prietenie. Abel avea'sdfie primul care va Tn[elege cAt de greu Ti venise texanului sd-lrecunoascd pe polonez ca egalul sdu. Pentru prima oard dec6nd se stabilise in America se simlea in siguranli 9i asta s-aintimplat cAnd 9i-a dat seama cd texaniierau la felde mdndrica polonezii.

Abel, totugi, nu putea sd accepte ceea ce s-a petrecut dupdaceea. Dacd Davis ar fi avut Tncredere Tn el, dacd i-ar fi spusmdcar despre intreaga gravitate a problemelor financiare cucare se confrunta grupul - cine nu avea probleme in timpulDepresiunii? - amdndoi ar fi putut gdsi o solulie. La v6rsta degaizeci 9i doi de ani Davis Leroy fusese informat de bancheriisdi cd suma cu care s-a depdgit contul din banci nu mai eraacoperiti de valoarea hotelurilor sale, aga cd aveau nevoie denoi garanlii pentru a Tncuviinta plata salariilor pe luna viitoare.Ca rdspuns la ultimatumul bdncii, Davis Leroy luase cina lnticere cu fiica lui 9i se retrdsese in apartamentul prezidenlialde la etajul al doisprezecelea cu doui sticle de Bourbon.Apoi deschisese fereastra 9i sirise. Abel n-avea sd uite nici-odatd cum a stat pe Michigan Avenue, la colful strdzii la patrudimineafa, pentru a identifica un cadavru pe care nu l-a pututrecunoagte dec6t dupd jacheta pe care mentorul sdu o purtase

Tn seara precedentd. Locotenentul care cerceta imprejurdrilemorfii menlionase cd era cea de a gaptea sinucidere petrecutd

Tn Chicago Tn ziua aceea. Asta nu a ajutat la nimic. Gum ar

12

fl putut polilistul sd gtie cdt de mult fdcuse Davis Leroy pen-tru el sau cdt de hotdrdt era el sd-i rdspldteascd prietenia pevlitor? intr-un testament fdcut Tn grabd Davis ldsase restul degaptezecigicincide procente din stoculde la Richmond Groupdirectorului sdu adjunct, scriindu-i luiAbel c6, degi acum nu maiaveau nicio valoare, totugi, devenind proprietarul in proporfiede suti la sutd al societdfii, ar putea sd aibd ganse mai maricAnd va negocia noiitermenicu banca.

Florentyna gi-a deschis ochii 9i a inceput sd tipe. Abel aluaho Tn brate cu dragoste, ca imediat sd-gi regrete gestulc6nd i-a simtit funduletul rece gi umed. A schimbat-o rapidgtergAnd-o cu grijd 9i a lnfdgat-o in scutecul pliat sub formdde triunghi, care-i permitea sd nu recurgd la niciun ac detlgurantd. Orice moagd ar fi fost nevoiti sd-i recunoascllndemOnarea, Florentyna gi-a lnchis ochii 9i gi-a reluat som-nulcu capul sprijinit pe umdrultatilui.

- Plod nerecunoscitor, a murmurat el plin de tandrefe,rdrutAnd-o pe obraz.

Dupi funeraliile lui Davis Leroy, Abel fusese la Kane 9iCabot, banca grupului Richmond din Boston gi l-a rugat stiru-Itor pe unul din directori sd nu scoatd la v6nzare cele unspre-zcce hoteluri. A Tncercat sd-l convingi c5, dacd banca il vatustlne, el va putea cu timpul si ajungi la o balantd pozi-tlv6. Dar tdndrul spilcuit gi glacial, agezat la biroul scump s-adovedit inabordabil. ,,Trebuie sd actionez in interesele bdncii",to Bcuzase el. Abel n-avea sd uite niciodatd umilinta la carefuaese supus, trebuind sd i se adreseze unui tdndr de vdrstalulcu,,sil'9isd plece de la elcu mdinile goale. Omul, probabil,cl avea sufletul unui registru de pldfi, de vreme ce n-a infelesceti lume va fi afectatd de hotdrdrea lui. Abel gi-a promis,pantru a o suta oari, cd ?ntr-o zi i-o va pldti domnului WilliamKan€, din ,,lvy League"1.

Abel s-a inapoiat in aceeagi noapte la Chicago gdndindu-secd un alt rdu in viald nu i se va mai?ntdmpla ca, odatd ajuns, sdlGrup de universitili renumite din sud-estul S.U.A,

13

afle cd Richmond Continental a ars pAnd in temelii, iar poliliail acuza cd el ar fi autorul focului. Pdni la urmd s-a dovedit ciincendiul a fost pus la cale de Desmond Pacey din rdzbunare.Cdnd a fost arestat, acesta 9i-a recunoscut repede vina, datfiind cd singurul lucru care-l interesa era dobordrea lui Abel.Pacey ar fi reugit daci n-ar fi intervenit Societatea de Asigurdricare l-a salvat pe Abel. Pdnd sd se limpezeasci lucrurile el seintreba dacd n-ar fi fost de preferat sd se afle iardgi in lagdrulde prizonieri din Rusia din care evadase, ca mai apoi sd seTmbarce pentru America. Dar norocul i-a sur0s din nou c6nd unprotector anonim, despre care Abel ajunsese la concluzia citrebuie sd fi fost domnul David Maxton de la hotelul Stevens,a cumpdrat grupul Richmond gi i-a oferit luiAbel vechiul postde director executiv gi gansa de a dovedi cd poate conducesocietatea cu profit.

Abel gi-a reamintit cum o reintAlnise pe Zaphia, fata at6t de

sigurd pe ea gi pe care o cunoscuse pe vaporul ce-i adusesein America. Cdt de ageamiu il fdcuse ea sd se simtd atunci,dar nu gi cdnd s-au v6zut din nou, dupd ce el a descoperit ciea era ospdtdrild la Stevens.

Trecuserd doi ani de atunci 9i, degi grupul de hoteluricare acum se numeau Baron nu reu,sise sd aibd un profit in1933, ei pierduserd doar doudzeci 9i trei de mii de dolari, maiales datoritd aniversdrii unui secol de la infiinlarea oraguluiChicago, prilej cu care fusese vizitat de peste un milion deturigti dornici sd participe la tdrgul internalional.

Dupd ce Pacey a fost condamnat pentru incendiere, Abeln-a fdcut altceva dec6t sd agtepte sd-gi primeascd banii dela Societatea de Asigurdri, dupd care s-a apucat sd recon-struiascd hotelul din'Chicago. A folosit timpul ce-l avea laTndemdnd spre a vizita celelalte zece hoteluri din grup, con-cediind personalul care manifesta aceleagi metehne pecuni-

are ca Desmond Pacey giinlocuindu-l cu allii alegi din girurilenesfdrgite de gomeri rdspdndifi pe tot cuprinsulAmericii.

Zaphia a inceput si fie tot mai supdratd din pricina

14

numeroaselor cildtorii ale luiAbel, de la Gharleston la Mobile,de la Houston la Memphis, verificdndu-giTn permanenld hote-lurile din sud. Dar Abel gi-a dat seama cd, dacd voia sd-giflnd promisiunea fald de suslinitorul sdu anonim, nu-i rdmd-nea decdt foarte pulin timp sd stea pe l6ngd casd, oricdt demult gi-ar fi adorat el fiica. I se acordaseri zece ani ca sd-gipldteascd imprumutul de la bancd; daci reugea, o clauzddln contract prevedea cd i se va permite sd cumpere restulde gaizeci la sutd din stocul societdlii cu trei milioane dolari.Zaphia Ti mullumea Tn fiecare seard lui Dumnezeu pentruceea ce deja agonisiserd s,iTgi implora solul sd se mai domo-leascd, darAbel nu putea fi oprit cu nimic in incercarea sa dea-gi atinge lelul.

- Cina e gata, a strigat Zaphia cdt a putut de tare.Abel s-a fdcut cd nu aude 9i a continuat sd se uite lung la

fllca luicare dormea.

- Nu md auzi? Masa este gata.- Poftim? Da, drag6, iartd-mi. Vin imediat.Abel s-a ridicat in picioare, fdrd tragere de inimd, ca si ia

clna cu solia. Plapuma rogie aruncati de Florentyna zdceape jos, l6ngd pdtu!. Abel a ridicat-o si a pus-o cu grijd pesteecutecul in care era infdgatd Florentyna. Nu voia ca ea sdelmtd vreodatd frigul. Florentyna zdmbea in somn. Visa, oare,primul vis? s-a intrebat Abel in timp ce stingea lumina.

15

2

Botezut Florentynei a fost ceva de care tofi care au parti'cipat aveau sd-gi aminteascd - cu exceptia Florentynei carea dormit tot timpul. Dupd slujba din catedrala Holy Name depe North Wabash, invitafii s-au Tndreptat spre hotelul Stevens.Abel a rezervat un salon pentru cei peste o sutd de oaspe{i.Prietenul sdu cel mai bun, George Novak, polonezul careocupase patul de deasupra lui pe vaporul cu care veniserddin Europa, avea sd fle nagul, iar naga una din verigoareleZaphiei, Janina.

Musafiriiau devorat cele zece feluri de mAncare traditionale,intre care nelipsitele pirogte, iar Abel a stat ln capul meseiprimind darurile Tn numele fiicei sale. Printre ele au fost: omorigcd de argint, bonuri de valoare US, un exemplar dinHuckleberry Finn gi cel mai frumos din toate, un superb inelvechi, cu smarald, de la binefdcdtorul necunoscut al luiAbel.Spera ca acestuia sd-ifi fdcut tot atdta bucurie in a-l ddrui pecit i-a fdcut fiicei sale mai t6rziu cAnd l-a primit.

Spre a marca evenimentul, Abel i-a adus Florentynei unmare urs maroniu, cu ochi rogii.

- Seamdnd cu Franklin D. Roosevelt, a spus George ridi-c6nd ursulTn sus spre a fi vdzut de to!i. Se impune un al doi-lea botez: F.D.R.

16

Abel a inchinat paharul gi a toastat: ,,Pentru DomnulPregedinte", nume cu care ursul a rdmas pentru totdeauna.

Petrecerea s-a terminat in cele din urmi in jurul orei treidimineala, cAnd Abel a trebuit sd ia un cirucior de transportatlenjeria de la hotelpentru a duce toate darurile acasd. Georgea fluturat mAna spre Abel Tn timp ce acesta a apucat-o spreNorth Michigan Avenue Tmpingdnd ciruciorul.

Fericitul tatd a Tnceput sd fluiere gi cu ochii mintii reve-dea fiecare moment al fericitei seri. Numai c6nd ,,DomnulPregedinte" a cizut pentru a treia oard de pe cdrucior gi-a datel seama cOt de sinuos trebuie sd-i fi fost drumul cAnd coboraspre Lake Shore Drive. A ridicat ursul, l-a v6rAt mai bine prin-tre daruri 9i era pe punctul sd Tncerce sd meargd ceva maidrept c0nd o mdni l-a bitut pe umdr, Abel s-a rdsucit gata sdapere cu pre{ulvietii primele cadouri ale Florentynei. A rimascu ochii pironi{i pe chipul unui tdndr politist.

- Presupun cd-mi putefi da o explicatie de ce lmpingefiun cirucior de la hotelul Stevens pe Michigan Avenue la oratreidimineafa.

- Da, domnule ofifer, a rlspuns Abel.- Ei bine, deci sd Tncepem cu ce este ln pachete,- Nu pot fi sigur de nimic altceva ln afard de Franklin D.

Roosevelt,Politistul l-a arestat imediat pe Abel suspectAndu-l de furt

ln timp ce posesoarea darurilor dormea fdrd griji sub plipu-mioara rogie din camera copiilor de la catul de sus al caseidin Rigg Street, tatdl ei a petrecut o noapte fird sd lnchiddun ochi pe o pdturi ponositi, din ptr de cal, lntr-o celuld dinpugciria locald, Dimineata, la prima o16, George gi-a fdcutaparitia la tribunal spre a confirma povestea luiAbel.

Ziua urmdtoare Abel a cumpdrat un Buick viginiu, cu patruugi, de la Peter Sosnkowski, care vindea magini vechi ln car-tlerul polonez.

LuiAbel a Tnceput sd nu-i mai placd sd plece din Chicagogi si se despartd de prea iubita lui Florentyna nici chiar pentru

17

cOteva zile temdndu-se cd n-ar putea fi martor la primul eipas, la primul ei cuvdnt 9i la primul din orice altceva. De lanagterea fetei, el supraveghease indeaproape tot ceea ceavea legdturd cu ea, nepermildnd sd se vorbeascd vreodatipoloneza in casd. Era hotdrAt sd nu se simtd nici cel maivagaccent polonez in rostirea ei ca mai tAziu sd nu aibd com-plexe in societate.

Abel agteptase cu infrigurare sd-i audd primul cuvdnt spe-rdnd cd avea sd fie ,,tata", in vreme ce Zaphia se ternea cdar putea fi vreo vorbd polonezS, care ar da la iveald faptul cd,atunci c6nd rdm6neau singure, ea nu vorbea in englezd cuprimul ei ndscut.

- Fiica mea este americancd, ii explicase Abel Zaphiei,deci trebuie sd vorbeascd englezegte. Prea mulfi polonezicontinud sd vorbeascd in propria lor limbd, aga cd, in modsigur, copiii lor igi vor petrece intreaga viald in partea de nord-vest a oragului Chicago fiind numili ,,polonezi progti" 9i vor fibdtaia de joc a tuturor.

- Cu exceplia compatriolilor nogtri care inci vor maisimliTn ei un dram de loialitate fald de imperiul polonez, rdspundeaZaphia ludnd u-le apdrarea.

- lmperiul polonez? Tn ce secol te gisegti, Zaphia?-Aldoudzecilea,

rdspundea ea ridicdnd vocea.

- Laolaltd cu Dick Tracy gi ,,Faimoasele nostimade", fdrdindoiald, nu-i aga?

- Halal atitudine pentru cineva al cdrui lel este sd seintoarcd in Vargovia ca primul ambasador de origine polonezi.

- Ji-am spus sd nu vorbegti despre asta niciodatd, Zaphia.Niciodatd.Zaphia, a cirei englezd va rdmdne iremediabil stdlcitd, nu

i-a rdspuns, dar mai tdrziu l-a b6rfit cu verii ei 9i a continuat sdvorbeascd in polonezd c6nd Abel nu era acas5. Ea n-a fostimpresionatd cu nimic de faptul atAt de des menlionat de Abelcd cifra de afaceria firmei General Motors era mai mare dec6tbugetul Poloniei.

18

Prin 1935Abelera convins cdAmerica depdgise criza gicdDepresiunea era un lucru care aparlinea trecutului, aga cd ahotdr6t ci sosise timpul sd construiascd noul Chicago Baronpe locul fostului Richmond Continental. A angajat un arhitect9i a inceput si-gi petreacd tot mai mult timp in Windy City'zgitot mai pulin pe drumuri, pentru cd linea cu tot dinadinsul cahotelul sd fie cel mai bun din Mid-West.

Chicago Baron a fost terminat in mai 1936 gi a fost inau-gurat de primarul democrat Edward J. Kelly. Ambii senatori delllinois erau dornici sd-i intre in gralii luiAbel fiind mult preacongtienli de puterea pe care acesta incepuse s-o aibd.

- Pare de un milion de dolari, a spus J. Hamilton Lewis,senatorul mai in vArstd.

- Nu ali gregit prea mult, i-a rdspuns Abel, in timp ceadmira saloanele cu covoare groase, plafoanele Tnalte, custucaturd 9i decora{iile in nuanle de verde.

Ultimele finisdri fuseserd B-urile in relief, de un verdeinchis, care ornau totul, de la prosoapele din baie p6nd lasteagul care flutura pe acoperigul clddirii de patruzeci 9i doudde etaje.

- Hotelul acesta poartd deja pecetea succesului, a pus J.Hamilton Lewis adresfindur-se unui auditoriu de doud mii deinvitafi, pentru cd, dragii mei, este omul nu clddirea care va ficunoscut ca Baronul din Chicago.

Abel a fost IncAntat de ropotul de aplauze gi a z$mbit insinea lui. Consilierul sdu in probleme de rela{ii cu publicul iisugerase aceastd frazd pe la inceputul sdptdmdnii celui careii scria discursurile senatorului.

AbelTncepuse sd se simtd la largul lui printre mariioamenide afaceri gi senatorii de vazd. Totugi, Zaphia nu se adap-tase schimbdrii condiliei sociale a sofului sdu, era o prezen!5gtears6, se migca printre invitali cu nesigurantd, a bdut,poate, un pic mai multi gampanie ca,ln cele din urmd, inainteca masa sd fie servit6, sd se retragd aproape neobservatd

2 chicago

19