EDITORIAL

Economie

Societate

Europeanul lunii

BULETIN DE EUROPAPublicaţie gratuită lunară de informare europeană Nr. 38 Mai 2013

Românca Diana Alexandra Amariei, premiată la Bruxelles în cadrul concursului Juvenes Translatores

România, note slabe la importante capitole educaționale

Propuneri ale Comisiei Europene pentru o uniune economică mai strânsă

Şansa pentru cei săraci România exportă sărăcie. Este unul dintre re-

proşurile pe care partenerii europeni le fac Româ-niei, mai ales de când a început criza economică. Printre milioanele de români care au plecat să lu-creze în alte ţări europene se numără şi oameni pe care îi vezi cerşind în marile oraşe. Sunt cei mai expuşi, sunt cei mai vulnerabili. Uneori devin ţapi ispăşitori pentru o criză a cărei amploare depă-şeşte ce s-a cunoscut în ultimii zeci de ani. Este cazul în Franţa, în Germania sau în Marea Britanie. O parte a celor „vizibili” din capitalele europene sunt de etnie romă, unii români. Pe fond de criză, discriminările s-au întărit, atât în România, cât şi în alte părţi. Strategiile de integrare făcute la mijlocul anilor 90 nu au dat roade. În continuare, la nivel european, jumătate dintre romi locuiesc în con-diţii improprii, după cum spunea László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Ca urmare, e nevoie de un efort comun, la care să participe atât instituţiile europene, statele membre ale UE, cât şi comunităţile locale.

Având o comunitate mare de romi, România este una dintre ţările care ar trebui să se preocupe cel mai mult de incluziunea lor. Poate mai mult decât în alte părţi, rezultatele se lasă însă aştep-tate. În pofida unor eforturi de necontestat din ultimii ani, majoritatea romilor trăieşte în sărăcie. Există fonduri europene care pot fi utilizate dar, la fel cum s-a întâmplat de multe ori cu banii euro-peni, România nu a reuşit să găsească o formulă de succes. „Folosirea inadecvată a banilor europeni e o realitate, fondurile nu au fost utilizate destul de eficient şi destul de rapid” – spunea László Andor.

Bucureştiul revizuieşte acum strategia de inclu-ziune a romilor. Accentul va fi pus pe colaborarea cu comunităţile locale în care trăiesc mulţi romi, in sistând pe educaţie, sănătate, accesul pe piaţa muncii. Eforturile se vor concentra pe situaţii care pot deveni apoi modele de succes – un plan pen-tru rezolvarea principalelor probleme de care sufe-ră cartierul Ferentari, din Bucureşti, de exemplu. La acest program vor lucra atât autorităţile locale, cât şi statul român, Uniunea Europeană şi ONG-urile.

Criza nu poate fi o scuză pentru a întrerupe programele dedicate celor mai săraci. Dimpotrivă, trebuie dovezi de solidaritate şi mai multă inventi-vitate. Din cauza crizei, manifestările rasiste şi cele xenofobe au crescut. Studii recente arată că şi ro-mânii au fost mai puţin toleranţi în 2012 faţă de 2011. Principalele victime ale creşterii gradului de intoleranţă sunt romii. De aceea, trebuie amintit de fiecare dată: romii sunt cetăţeni români, cetă-ţeni europeni şi drepturile lor trebuie respectate. Luca Niculescu

Comisarul László Andor: Cum să combatem șomajul

în rândul tinerilorComisarul european pentru ocuparea for­

ței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, detaliază programele de luptă ale Comisiei Europene împotiva șomajului în rândul tinerei generații.

Comisia a lansat inițiativa „Ga ranției pen­tru Tineret”, un program menit să garanteze faptul că toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani beneficiază de o ofertă de angajare, formare continuă, ucenicie sau de stagii de bună cali­tate, în termen de patru luni de la terminarea educației formale sau de la intrarea în șomaj. Există însă și alte inițiative ale Comisiei gâdite pentru a combate șomajul în rândul tinerilor.

La inițiativa Consiliului European, progra­mele de combatere a șomajului în rândul ti­nerilor vor beneficia, în perioada 2014­2020, de un buget de 6 miliarde de euro, deschis proiectelor statelor membre.

Circa 7,5 milioane de tineri cu vârsta sub 25 de ani nu au nici locuri de muncă, nici nu urmează vreo formă de educație sau formare profesională.

(detalii în pagina 5)

Strategia Dunării: ce urmează după startul bun?

Comisia Europeană a prezentat primul ra­port privind Strategia Uniunii Europene pen­tru regiunea Dunării (EUSDR). Raportul cere statelor UE să includă strategia în viitoarele programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014­2020. De asemenea, îndeam­nă guvernele să utilizeze eficient fondurile disponibile, prin combinarea finanțării din fondurile structurale europene și din Fondul European de Investiții, cât și din cadrul pro­gramului „Orizont 2020” și al mecanismului „Conectarea Europei”. (detalii în pagina 2)

Cele mai noi informații privind accesul la fondurilor europene

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS) al Ministerului Fondurilor Eu­ropene a făcut publice, în aprilie, informații des­pre o serie de subiecte de interes în ce privește Instrumentele Structurale, inclusiv despre mo­dificările aduse de Noul Regulament Financiar al Uniunii Europene, ce permit realizarea unui acces mai ușor și mai rapid la finanțarea UE. (detalii în pagina 4)

László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune

Nr. 38 mai 2013EVENIMENT

2 BULETIN DE EUROPA

EUROFLASH

Comisarul european pentru dezvoltare regională Johannes Hahn

Măsuri urgente împotriva evaziunii fiscale

Comisia Europeană doreşte ca țările Uniunii Europene să-şi intensifice acțiunile împotriva evaziunii fiscale şi să dovedească mai multă voință politică pentru eliminarea paradisurilor fiscale. Algirdas Gediminas Šemeta, comisar pentru impozitare, uniune vamală, audit şi antifraudă, a afirmat că dez-văluirile recente, privind sumele exorbitante depozitate în paradisuri fiscale, confirmă faptul că e nevoie de măsuri urgente.

„Cer statelor membre, mai ales în lumina dezvăluirilor recente, să aibă planuri mai ambițioase. Trebuie să cadă de acord asupra unor soluții comune mai severe, pe baza reco-mandărilor făcute de Comisia Europeană în decembrie, anul trecut „ – declara comisarul Šemeta, la reuniunea informală a miniştrilor de externe, de la Dublin.

Problema evaziunii fiscale va fi şi pe agen-da reuniunii liderilor europeni din 22 mai, când şefii de stat şi de guvern vor discuta chestiuni economice şi, cel mai probabil, şi despre situația din Siria. (M.M.)

Comisia rămâne cu ochii pe reforma din domeniul justiției din România

Numirile procurorului-general şi procu-rorului-şef al DNA rămân în atenția Comi-siei Europene (CE). Aceasta şi-a exprimat părerea asupra procedurii urmate de către prim-ministrul şi, totodată, ministrul interi-mar al Justiției, Victor Ponta, la începutul lu-nii aprilie. „CE nu poate impune o procedură. Ne-am exprimat poziţia foarte clar, nu a fost urmată, asta este clar, acum ne concentrăm asupra viitorului. Vom face evaluarea noastră normală, aşa cum facem de obicei, dar nu CE poate schimba procedura. Autorităţile româ-ne trebuie să decidă cum merg mai departe”, a afirmat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, adăugând că părerea CE asupra acestui aspect va fi inclusă în raportul privind Me-canismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Oficialul european a mai subliniat că „CSM (nn – Consiliul Superior al Magistraturii) are un rol clar în procesul nominalizării procurori-lor-şefi şi CE crede că CSM-ului trebuie să i se dea posibilitatea să-şi exercite responsabilita-tea care îi revine”.

Luarea de poziție a CE a venit după ce premierul Victor Ponta a ales să îi propună în mod direct, în detrimentul unei proceduri de selecție, pe Laura Codruța Kövesi şi Tibe-riu Nițu ca procuror-şef al DNA şi, respectiv, procuror-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție. Cei doi ur-mează să fie intervievați de Consiliul Superi-or al Magistraturii, care va transmite ulterior avizul său pe subiect către preşedintele Ro-mâniei. (M.O.)

Strategia Dunării – după un start bun, să mergem mai departe !

Comisia Europeană a prezentat primul ra­port privind Strategia Uniunii Europene (UE) pentru regiunea Dunării (EUSDR), o radiogra­fie a celor realizate – dar și a minusurilor – în cei 2 ani care au trecut de la lansarea aces­tei inițiative. Strategia Dunării s­a născut ca urmare a eforturilor depuse de Austria și de România.

”La început, a fost doar o idee să avem o strategie a Dunării, dar întrebarea era care este interesul comun între Baden-Wurttemberg şi România, ca să dau un exemplu. În final, am reuşit să pregătim o strategie amplă care conţi-ne 11 domenii prioritare, aflate acum în curs de implementare. Trebuie să recunosc că sunt cu adevărat surprins de progresele realizate până acum. Lucrurile merg mult mai bine decât, eu cel puţin, mă aşteptam” – a declarat comisarul pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, la prezentarea raportului.

Este un raport intermediar, iar documentul se axează pe progresele concrete înregistrate în cele patru domenii principale: interconectarea regiunii Dunării; protejarea mediului;creșterea prosperității;consolidarea regiunii Dunării.Macroregiunea Dunării este alcătuită din

14 țări, dintre care 8 sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slova­cia, Slovenia, Bulgaria și România) și 6 sunt din afara spațiului comunitar (Croația, Serbia, Bosnia­Herțegovina, Muntenegru, Ucraina și Moldova).

RecomandăriRaportul cere statelor UE să includă strate­

gia în viitoarele programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014­2020. De ase­menea, îndeamnă guvernele să utilizeze efi­cient fondurile disponibile, prin combinarea finanțării din fondurile structurale europene și din Fondul European de Investiții, cât și din cadrul programului „Orizont 2020” și al meca­nismului „Conectarea Europei”.

Pentru România, Strategia Dunării înseam­nă consolidarea poziției sale de cea mai mare poartă de acces la Marea Neagră și o ajută să­și intensifice relațiile economice și de investiții cu partenerii central­europeni – menționează documentul Comisiei Europe­ne. Magdalena Moreh

Viitoarea politică agricolă comună – negocierile au intrat

pe ultima sută de metriSoarta Politicii Agricole Comune (PAC) se

decide în următoarea perioadă: la 11 aprilie au început așa­numitele trialoguri – negoci­eri trilaterale Comisia Europeană – Consiliu – Parlament. Practic, s­a intrat în ultima fază a negocierilor, obiectivul fiind în continuare realizarea acordului politic pe tema reformei PAC până la sfârșitul președinției irlandeze, adică înainte de 30 iunie.

Principalele idei de reformă, cum ar fi 30 la sută din plățile directe pentru o agricultură ecologică, o mai justă distribuire către statele membre sau către regiuni, sectoare și fermieri a banilor din agricultură, unele aspecte legate de îmbunătățirea politicii de dezvoltare rurală și de mecanisme de piață mai eficiente, sunt susținute, de principiu, de statele membre și de Parlamentul European. Totuși, rămân de

negociat și de pus la punct detaliile. Reforma PAC, ce va intra în vigoare la 1

ianuarie 2014, nu va afecta pe termen scurt plățile directe din România. ”Pentru anumite măsuri, impactul la agricultori va apărea abia din 2015 pentru că statele membre, guvernele naţionale, vor avea nevoie de timp pentru ca să-şi pregătească procedurile administrative şi pentru ca agenţiile de plăţi să se pregătească pentru a aplica noile reguli. E vorba mai ales de plăţile directe. Dacă vorbim specific de Româ-nia, acest lucru nu va afecta România, pentru că şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016, România foar-te probabil va aplica acelaşi sistem de plată la hectar şi nu va avea din acest punct de vedere schimbări imediate de făcut” – a declarat comi­sarul european pentru agricultură și dezvolta­re rurală Dacian Cioloș. Magdalena Moreh

BULETIN DE EUROPA 3Nr. 38 mai 2013EVENIMENT

România figurează pe ultimul loc în clasa­ment în ce privește rata de absorbție a fondu­rilor alocate și plătite de Comisia Europeană, cu un procent de doar 20,7%, potrivit datelor puse la dispoziție de un consultant pe fon­duri europene al „Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit” (GIZ), or­g an izația germană pentru cooperare in ter­națională.

În peste șase ani de la alocarea banilor eu­ropeni pentru România, țara noastră a reușit să absoarbă 11,47% din fondurile structurale și de coeziune puse la dispoziție de Uniunea Europeană (UE) în exercițiul 2007­2013, în condițiile în care în primii patru ani și jumăta­te rata de absorbție era de 3%.

Cele aproape 20 de miliarde de euro pe ca­re România le are la dispoziție în perioada sus­menționată mai pot fi atrase până la fi nalul anului 2016, prin intermediul celor șap te pro­grame de profil. Inițial, termenul era sfârș itul anului 2015, însă la Consiliul European din aprilie România a primit o păsuire de încă un an. Numai în anul 2012, au fost dezangajate fonduri de 192 de milioane de euro.

Cele mai înalte rate de absorbție au fost contabilizate pentru Lituania (60,5%), Portu­galia (58,4%) și Irlanda (55,60%). Țara noas­tră a fost devansată de Bulgaria (28,5%) și Italia (28%), ceea ce arată că gradul redus de absorbție ține de o combinație între nivelul de dezvoltare redus și caracteristicile socio­culturale.

Din datele prezentate (valabile pentru luna noiembrie 2012) reiese că Polonia a fost, de departe, cea mai mare beneficiară a integrării în UE, prin prisma faptului că a beneficiat de mai mulți bani decât Cehia, Slovacia, Unga­

ria, România și Bulgaria la un loc. Cu aproape 70 miliarde euro destinați apropierii de Oc­cident ca nivel dezvoltare, ea a depășit chiar state mari, precum Italia și Spania, luate îm­

preună. Astfel de statistici au determinat în­tr­o măsură semnificativă alocările negociate pentru perioada 2014 – 2020.

Claudia Oprescu

Rata de absorbție: România rămâne codaşa UE

CHIOŞCULDEZIARECum funcționează Uniunea?

Aproape zilnic vedem sau auzim ştiri, in-formații sau evenimente legate de Uniunea Eu ropeană (UE), suntem parte din acest con-glomerat european de state, însă câți dintre noi ştim cu adevarat ce înseamnă şi, mai im-portant, cum funcționează UE şi toate in-stituțiile sale? La această întrebare încearcă să răspundă şi publicația editată de Comisia Europeană (CE) ”Cum funcționează Uniunea Europeană?”, care este de fapt un ghid al in-stituțiilor UE. Autorii acestei broşuri amintesc de nucleul marii ”familii” europene, format din instituțiile sale reprezentative: Parlamentul (PE), Consiliul şi Comisia Europeană (CE). Nu sunt însă singurele instituții ale UE, aminteşte publicația menționată, care enumeră, printre altele, şi Banca Centrală Europeană, Avocatul Poporului European sau Banca Europeană de

Investiții.Comisia Europeană este organul executiv al

UE, corespondentul guvernelor naționale din fiecare stat membru. Având în componență mai mulți comisari, câte unul pentru fiecare stat membru, această instituție elaborează pro puneri legislative, asigură respectarea tra-tatelor şi promovează Uniunea, explică bro-şura ”Cum funcționează Uniunea Europeană?”.

Parlamentul European, denumit ”vocea cetățenilor” de către autorii publicației, este organul legislativ al UE, cu sedii la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Membrii Parlamentu-lui European (MPE) sunt aleşi prin vot direct de către cetățeni, iar alegerile sunt organiza-te la interval de cinci ani, toți cetățenii care au depăşit vârsta de 18 ani (16 ani în Austria) având drept de vot. Parlamentul are 754 de membri, provenind din toate cele 27 de state UE, conchide broşura.

Nu în ultimul rând, Consiliul Eu ropean este o in stituție extrem de im portantă a UE, for mată din şefii de stat şi de guvern ai state-lor membre, fapt care îi conferă su pranumele de ”vo ce a statelor mem bre”, după cum exempli-fică şi broşura în cauză. Consiliul European are un rol important în adoptarea legilor, dar şi în coordonarea politicilor statelor membre sau definirea politicii externe a UE.

Broşura ”Cum funcționează Uniunea Euro-peană?” este disponibilă la adresa de internet: www.bookshop.europa.eu (How the Euro-pean Union works). (M.O.)

4 BULETIN DE EUROPA Nr. 38 mai 2013EUROPA ÎN ROMÂNIA

BULETIN DE EUROPA

Publicaţie a Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Tiraj: 40.000 exemplare

Redactor-şef: Ovidiu NahoiEditorialist: Luca NiculescuCorespondenţi Bruxelles: Magdalena MorehRedactori: Mircea Oprea Claudia OprescuSecretar General de Redacţie: Amelia DumitruPrezentare grafică şi DTP: Adrian DamianCoordonator proiect RCE: Roxana MoreaManager de proiect: Mirela Meiţă

Web: http://ec.europa.eu/romania

Strada Vasile Lascăr 31, 020492 BucureştiTelefon: (+ 40-21) 203.54.00Fax: (+40-21) 316.88.08E-mail: comm-rep-ro-newsletter@ec.europa.eu

EUROFLASH

Instrumentele Structurale sau Fondurile Structurale şi de Coeziune reprezintă princi-palul instrument financiar prin care Uniunea Europeană reduce decalajele sau disparităţile economice şi sociale dintre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Calendarul evenimentelor dedicate Zilei Europei (9 mai)

Pentru a celebra Ziua Europei, sărbătorită ca în fiecare an pe 9 mai, în mai multe oraşe din România vor fi organizate numeroase eveni-mente. În Bucureşti, printre evenimentele (co-)organizate de Reprezentanța Comisiei Europe-ne se înscriu şi: concertul de deschidere al Fes-tivalului de muzică Europafest (la Teatrul Ode-on), lansarea broşurii ”UE pentru tine” (“EU for you”) - urmând a fi studiată în şcolile din țară -, vernisajul expoziției anuale „World Press Pho-to” (deschisă publicului larg până pe 26 mai în Piața Universității), precum şi o proiecție de film din cadrul festivalului One World Romania ce va avea loc la Spaţiul Public European (str. Vasile Lascăr, nr. 31).

În acest an, arta fotografică pare să fie foar-te bine reprezentată pe harta evenimentelor care celebrează Ziua Europei. Astfel, pe 8 mai, va fi lansat la Bucureşti Festivalul Fotografiei Europene, ediţia a II-a. Tot în Capitală va avea loc, între 9 mai şi 8 iunie, Salonul Internaţional „EUROFOTOART” 2013, ediţia a V-a, eveniment ce se va desfăşura şi la Oradea, între 9 şi 28 mai. Manifestări din aceeaşi gamă vor fi organizate şi în alte oraşe ale țării, între care mai merită menționate: expoziţia de artă fotografică din Finlanda, între 9 şi 30 mai, la Galați; expoziţia reprezentativă de artă fotografică din Germa-nia, în perioada 15-31 mai, la Cluj-Napoca; ex-poziţia reprezentativă de artă fotografică din Serbia, în perioada 9-30 mai, la Suceava; sau expoziţia de artă fotografică aniversară „Focus Sibiu 2012”, între 16 şi 30 mai, la Sibiu. (M.O.)

Viitorul Instrumentelor Structurale și tipul proiectelor ce vor fi finanțate

prin POSDRU în 2013

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS) al Ministerului Fondurilor Europene a făcut publice, în aprilie, informații despre o serie de subiecte de interes în ce priveşte Instrumentele Structurale în România, despre fonduri şi proiecte europene, adresate atât potențialilor beneficiari, cât şi publicului larg.

În aceste informații, se vorbește pe larg despre viitorul Instrumentelor Structurale, în perioada 2014 – 2020. Se detaliază în primul rând modificările aduse de Noul Regulament Financiar al Uniunii Europene (UE), prin care liderii europeni încearcă să asigure un acces mai ușor și mai rapid la finanțarea UE. O no­utate importantă adusă de noul regulament financiar este că beneficiarii de fonduri euro­pene nu vor mai fi obligați să deschidă mai multe conturi bancare separate, purtătoare de dobânzi; mai mult, în cazul în care există câștiguri din dobânzi, acestea nu vor fi con­siderate venituri ale proiectului și nu vor mai trebui să fie returnate bugetului UE. O altă noutate extrem de importantă este că, în ca­zul în care beneficiarii primesc cu întârziere fondurile europene, ei vor avea dreptul și la o dobândă aferentă numărului de zile de în­târziere.

Ce proiecte se pot depune pe POSDRU în 2013?

Autoritatea de Management pentru Pro­gra mul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Re surselor Umane” (POSDRU), program de­blo cat încă din luna februarie, anunță că în 2013 vor exista 13 linii de finanțare. Astfel, vor putea fi de puse proiecte care urmăresc îmbunătățirea învățământului preuniversitar și superior, proiecte care asigură tranziția opti­mă de la școală la viața activă sau care să ajute la prevenirea abandonului școlar. Vor fi luate în considerare și proiectele care contribuie la dezvoltarea zonelor rurale în ceea ce privește resursele umane și ocuparea forţei de muncă, dar și promovarea egalității de șanse pe piața muncii. Pentru a afla ce alte idei de proiecte pot primi finanțare în cadrul POSDRU, pre­cum și despre subiectele de interes general menționate mai sus, puteți consulta Buletinul Informativ al CIIS (nr. 5), o publicație semes­trială ce apare în 2000 de exemplare și care poate fi consultată on­line la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/bi/CIIS_Buletin_Informa-tiv_Nr_5_aprilie_2013.pdf. Mircea Oprea

Fonduri europene de 54 milioane de euro pentru

prevenirea inundațiilor în RomâniaComisia Europeană a aprobat o investiție

de 54 de milioane de euro, prin intermediul Fondului de Coeziune, pentru un proiect de prevenire a inundațiilor în România și pen­tru dezvoltarea unui sistem de combatere a efectelor acestora, cum ar fi poluarea. Pro­iectul va contribui la creșterea securității și eficienței infrastructurii deja existente de gestiune a apelor, sporind astfel calitatea vieții cetățenilor români, în special a celor 1,5 milioane de locuitori care trăiesc în zonele cele mai expuse riscului de inundații. Proiec­tul presupune modernizarea echipamentelor de prevenire a inundațiilor și riscurilor asoci­

ate, reducerea efectelor inundațiilor, inclusiv a poluării, optimizarea securității și eficienței infrastructurii deja existente și a capacității Administrației Naționale „Apele Române” de a reacționa în mod adecvat în cazul unei inundații. Investiția este realizată prin progra­mul „Mediu” ca parte a politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene. Investiția totală în acest proiect este de 63 milioane de euro, din care finanțarea acordată de UE se ridică la 54 milioane. În urma implementării pro­iectului se vor crea și menține 50 de locuri de muncă.

Claudia Oprescu

BULETIN DE EUROPA 5Nr. 38 mai 2013INVITAT SPECIAL

Editorial semnat de László Andor, comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune, pentru a marca Ziua Muncii (1 mai 2013)

Locurile de muncă pentru tinerii noştri şi strategia de redresare economică

Criza financiară și economică a durat mult mai mult decât se preconizase, iar consecințele sociale ale acesteia sunt, de asemenea, foarte grave. Numărul fără precedent de persoane fără un loc de muncă și situațiile de urgență socială cauzate de recesiune, șomaj și absența creșterii economice au afectat încrederea în sistemele politice și economice din întreaga Europă. Restaurarea acestei încrederi este, în prezent, datoria cea mai importantă a guver­nelor naționale și a UE.

Șomajul a afectat în mod deosebit tânăra generație în majoritatea țărilor din UE. Faptul că 7,5 milioane de tineri cu vârsta sub 25 de ani nu au nici locuri de muncă, nici nu urmează vreo formă de educație sau formare profesio­nală (așa­numiții „NEET”) constituie nu numai o sursă de pierderi economice majore, ci și un potențial nucleu de dezintegrare socială și instabilitate politică. Din acest motiv, în de­cembrie 2012, Comisia Europeană a lansat pa­chetul de măsuri privind încadrarea în muncă a tineretului, conceput special pentru a ajuta ti­nerii care se află în căutarea unui loc de muncă și așa­numiții „NEET”.

Pachetul de măsuri privind încadrarea în muncă a tineretului include o propunere pri­vind introducerea „Garanției pentru Tineret” care să garanteze faptul că toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani beneficiază de o ofertă de anga­jare, formare continuă, ucenicie sau de stagii de bună calitate în termen de patru luni de la terminarea educației formale sau de la intrarea în șomaj. Aceasta este o formulă care și­a do­vedit deja eficiența pentru stimularea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în Austria și Finlanda. Consiliul miniștrilor muncii din UE a aprobat această recomandare în luna februarie a acestui an.

„Garanția pentru Tineret” nu este prima și nici unica inițiativă lansată de Comisie pentru a ameliora șansele de angajare ale tinerilor. Vom lansa în curând o Alianță Europeană a Progra­melor de Ucenicie pentru a facilita transferul de modele de formare profesională mai bune către țările în care aceste programe au fost deficitare. Sprijinul acordat programelor de mobilitate, prin modernizarea rețelei paneuro­pene de căutare a unui loc de muncă EURES, va ajuta, de asemenea, persoanele aflate în că­utarea unui loc de muncă să identifice ofertele de locuri de muncă adecvate și angajatorii să găsească lucrători cu calificările potrivite.

Finanțarea din partea UE joacă un rol major în eforturile de sprijinire a tinerilor șomeri. În ul­timul an, Comisia a colaborat cu statele mem­

bre la realocarea fondurilor structurale ale UE pentru a viza problema șomajului în rândul tinerilor în cele opt state membre afectate cel mai grav de această problemă (Grecia, Spa­nia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia și Slovacia). În doar puțin mai mult de un an, activitatea echipelor de acțiune, compuse din funcționari naționali și din partea Comisiei, a permis acestor state membre să vizeze 16 mi­liarde de euro din finanțarea UE pentru o dis­tribuire accelerată sau realocare în beneficiul potențial al aproximativ 780.000 de tineri și a 55.000 de IMM­uri.

Resursele UE pentru investiții sociale vor fi, de asemenea, esențiale în viitor. De aceea este atât de binevenită propunerea Consiliului Eu­ropean din luna februarie referitoare la o nouă inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tineretului care să combată șomajul tinerilor, cu un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2014­2020. Cu toate acestea, avem, de asemenea, nevoie ca Fondul Social European să beneficieze de o cotă substanțială din Fondul de Coeziune al UE în aceeași peri­oadă. Trebuie să ne asigurăm că statele noastre membre investesc mai mult decât în trecut în capitalul uman al Europei și, în special, în tinerii săi.

Criza ne­a învățat că avem nevoie să utilizăm o gamă întreagă de instrumente strategice pentru obținerea unui grad înalt de ocupare

durabilă a forței de muncă. În perioadele de recesiune, intervențiile care stimulează cererea trebuie să joace un rol mai important, de exem­plu printr­o reducere importantă a presiunii fiscale asupra costurilor salariale. Reformele structurale, precum cele recente din Italia sau Slovenia, joacă, de asemenea, un rol în dinami­zarea piețelor muncii. O investiție importantă în programe de formare și în buna funcționare a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă este, de asemenea, necesară.

În mod evident, dialogul social – între reprezentanții lucrătorilor și cei ai angajatorilor – joacă un rol esențial în conceperea și punerea în aplicarea a acestor reforme. Experiența ne arată că reformele introduse fără respectarea dialogului social sunt mai puțin susceptibile de a fi bine puse în aplicare sau durabile.

Aceste inițiative de ocupare a forței de mun­că ne pot conduce către o redresare genera­toare de locuri de muncă, în timp ce condițiile macroeconomice generale trebuie, de aseme­nea, să se îmbunătățească. O strategie solidă de redresare pentru Europa începe și se încheie cu vindecarea monedei euro. Ea trebuie să ga­ranteze că avem o uniune monetară care duce mai degrabă la convergență și coeziune decât la polarizare în UE. Europa nu­și poate permite să piardă această bătălie și trebuie să începem prin crearea de locuri de muncă pentru tinerii noștri, care dețin viitorul în mâinile lor.

6 BULETIN DE EUROPA Nr. 38 mai 2013AGENDA

Comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht

Comisia propune noi metode de apărare a produselor europene în fața concurenței neloiale

Comisia Europeană a prezentat o propu­nere care vizează adaptarea normelor Uniu­nii Europene (UE) în materie de luptă contra concurenței neloiale cauzate de importurile care fac obiectul unui proces de dumping sau al unei subvenții, pentru a le adapta la dificultățile contemporane cu care se con­fruntă economia UE.

Modificările propuse ar face ca apărarea comercială a UE să funcționeze mai bine pen­tru toate părțile interesate, inclusiv pentru producătorii și importatorii din UE. Instru­mentele antidumping și antisubvenții vor fi mai eficiente și mai bine aplicate pentru a proteja producătorii UE împotriva practicilor neloiale ale întreprinderilor străine și împotri­va oricărui risc de retorsiune.

În același timp, importatorii se vor bucu­ra de o mai mare predictibilitate în ceea ce privește schimbarea nivelurilor taxelor, ceea ce le va permite o mai bună planificare a afa­cerilor. Întregul sistem va deveni mai transpa­rent și mai ușor de înțeles.

„Acest pachet este echilibrat şi propune îmbunătățiri reale pentru toate părțile intere-sate afectate de taxele de apărare comercială - producători, importatori şi utilizatori”, a de­clarat comisarul UE pentru comerț, Karel De Gucht. „Dorim să le oferim întreprinderilor din UE mijloace pentru a lupta mai eficient împotri-va practicilor comerciale neloiale ale unor țări terțe, fără ca acest lucru să aibă efecte negative asupra consumatorilor sau întreprinderilor din UE care se bazează pe importuri.”

Aceste proiecte de orientări procedurale vor face acum obiectul unei consultări publi­ce care va dura trei luni. După aceea, Comisia va analiza observațiile primite și va adopta versiunea finală, care va permite întreprinde­rilor din UE și publicului larg să înțeleagă mai

bine procedurile UE de apărare comercială. Propunerea legislativă trebuie să fie aprobată de Consiliu și de Parlamentul European și nu va dobândi probabil forță de lege înainte de 2014.

Claudia Oprescu

Consultări publice lansate de Comisia EuropeanăÎn lunile mai şi iunie expiră câteva consultări publice importante, în cadrul cărora Comisia Europeană (CE) îi invită pe toți cei interesați să îşi spună părerea în legătură cu subiectele abordate.

Codul contribuabilului europeanComisia dorește să afle opinia cetățenilor

cu privire la elaborarea unui ”cod” al contribu­abilului european. Consultarea se încheie pe 17 mai. Inițiativa conceperii unui astfel de act normativ datează încă din decembrie 2012, când CE a propus un set de măsuri pentru in­tensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Această consultare publică adresată tuturor cetățenilor, instituțiilor sau organizațiilor eu­ropene este accesibilă la adresa de internet: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/consultations/tax/2013_tpco-de_en.htm.

Cum se realizează inspecțiile de mediu?O altă consultare, care expiră pe 26 mai,

face referire la cadrul legal de punere în prac­tică a inspecțiilor de mediu, sector în care legislația trebuie îmbunătățită. Sunt așteptate păreri în special din partea autorităților loca­le, regionale și naționale, însă orice cetățean european își poate exprima opinia pe subiect la adresa de internet: http://ec.europa.eu/environment/consultations/inspections_en.htm.

Legislația privind deșeurile din plasticO consultare publică din domeniul mediu­

lui se adresează tuturor părților interesate și face referire la problema deșeurilor din plas­tic. Cei care vor să își exprime ideile în legătu­ră cu acest subiect, în vederea îmbunătățirii legislației în domeniu, sunt rugați să intre, până la data de 7 iunie, pe pagina de in­ternet: http://ec.europa.eu/environment/consultations/plastic_waste_en.htm.

Scanarea bagajelor pe aeroporturi Pe 10 iunie expiră o altă consultare propu­

să de CE, ce are ca obiect stabilirea unor nor­me comune la nivelul UE privind certificarea aparaturii folosite în aeroporturi pentru sca­narea bagajelor. Invitați să își spună părerea în legătură cu acest subiect sunt reprezentanții firmelor din domeniu, autoritățile naționale și cetățenii UE la adresa de internet: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/secu-rity/industrial-policy/consultation-on-air-port-screening-equipment. Mircea Oprea

BULETIN DE EUROPA 7Nr. 38 mai 2013SOCIETATE

EUROBAROMETRU

EUROFLASH

România, notă proastă privind abandonul şcolar

şi educația superioarăUn studiu Eurostat arată că, în general, statele membre UE fac progrese în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor din domeniul educației privind reducerea ratei abandonului şcolar şi creşterea procentului de tineri absolvenți de studii superioare până în 2020. Totuşi, diferențele rămân între statele membre, dar şi între femei şi bărbați.

Un studiu recent efectuat de Eurostat și care face referire la situația la nivelul Uniu­nii în 2012 arată că, deși majoritatea statelor membre UE au înregistrat progrese în ceea ce privește atingerea obiectivelor din domeniul educației din cadrul Strategiei Europa 2020, respectiv reducerea ratei abandonului școlar sub 10% și creșterea procentului de tineri absolvenți de studii superioare (terțiare sau echivalente) la peste 40% până în 2020, există încă diferențe mari în această privință, pe de o parte, între statele membre UE și, pe de altă parte, între femei și bărbați.

La nivelul întregii Uniuni Europene, în me­die, ponderea tinerilor care își abandonează prematur studiile este în prezent de 12,8%, în scădere de la 13,5% în 2011. Totodată, în 2012, 35,8% dintre persoanele cu vârste în­tre 30 și 34 de ani din UE au absolvit ciclul terțiar de învățământ, față de 34,6% în anul precedent. 12 state membre și­au atins deja obiectivul de a avea o rată a abandonului școlar sub 10%, însă sunt și țări în cazul cărora aceste procente sar de 20% (Spania, Malta și Portugalia). În ceea ce privește procentul de tineri absolvenți de studii superioare, aproape jumătate din cele 27 de state membre au tre­

cut deja de pragul de 40% în ceea ce privește ponderea persoanelor cu vârste între 30 și 34 de ani absolvente de studii superioare. Privind din perspectiva diferențelor între sexe, în UE, rata abandonului școlar în rândul fetelor este cu 24% mai mică decât în rândul băieților. De asemenea, procentul femeilor absolvente de studii superioare este cu 27% mai mare.

Cum stau tinerii români la învățătură?Rata abandonului școlar în România

(17,4%), în 2012, deși în scădere față de 2011, este încă departe de obiectivul național de atins până în 2020 (11,3%). În ceea ce privește ponderea persoanelor cu vârste între 30 și 34 de ani absolvente de studii superioare, Româ­nia nu stă deloc bine: doar 21,8%. Țara noastră se numără printre statele catalogate ca având probleme în acest sector, iar ținta pe care tre­buie să o atingem în următorii 7 ani este de minimum 26,7%. Mircea Oprea

Cum ne influențează viața marile companii?

Un sondaj recent tip eurobarometru re-alizat în toate cele 27 de state membre UE arată că părerile cetățenilor europeni sunt împărțite aproape în mod egal atunci când vine vorba despre modul în care companiile ne influențează viața. Astfel, 40% dintre cei peste 30.000 de intervievați cred că marile firme dau o mai mare importanță modului în care influențează societatea, în timp ce 39% sunt de părere opusă. Cei mai mulți dintre respondenți cred că marile companii au o influență pozitivă asupra societății, în timp ce 41% sunt de părere că avem de a face cu o influență negativă.

Respondenții români s-au numărat prin-tre cei sceptici în legătură cu preocuparea pe care o manifestă în ultimii ani marile companii față de rolul pe care îl joacă în so-cietate: 51% dintre respondenți au declarat că majoritatea companiilor sunt din ce în ce mai puțin preocupate de acest aspect. Totuşi, 49% dintre români cred că influența companiilor asupra individului este pozitivă, față de 43% care au o părere contrară. (M.O.)

Raport: Guvernele nu comunică eficient reformele aplicate

Un raport publicat de Comisia Europeană arată că dialogul dintre sindicalişti, angaja-tori şi guverne are serios de suferit din cau-za crizei. Guvernele aplică reforme fără a le media, însă, printr-un dialog social eficient, arată raportul.

Situația este îngrijorătoare în special în partea central-estică a UE, în care se află şi România. Aici, cu excepția Sloveniei, siste-mele relațiilor de muncă sunt slabe şi frag-mentate. De asemenea, în timp ce în țări pre cum Belgia, Franța, Olanda şi Spania sin dicatele au fost implicate în procesul de refor mă a sistemului de pensii, în alte țări ro-lul partenerilor sociali a fost minim, ducând la conflicte.

”Un dialog social bine structurat este indis-pensabil pentru a răspunde schimbărilor de-mografice şi pentru a avea condiții de lucru mai bune şi o mai mare coeziune socială”, a declarat, pe această temă László Andor, co-misarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune. (M.O.)

Copiii migranți din UE, mari probleme de adaptare

Copiii migranților sunt mai susceptibili să sufere de pe urma segregării și să ajungă în școli mai slab dotate, ceea ce duce la scăderea performanțelor și la o probabilitate ridicată de abandon școlar, arată un studiu comandat de Comisia Europeană. Specialiștii europeni au examinat politicile naționale implementate în favoarea copiilor migranți nou­sosiți în 15 țări care au cunoscut recent valuri considerabile de imigrație: Austria, Belgia, Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie,

Olanda, Norvegia, și Suedia.Documentul propune statelor mem­

bre UE să le asigure acestor copii un spri­jin educațional specific, cum ar fi profesori specializați, și implicarea sistematică a pă rin­ților și comunităților, pentru a le facilita in te­gra rea.

În 2010, unul din patru dintre copiii din Eu­ropa, născuți în străinătate, și­au abandonat prematur studiile sau formarea profesională, comparativ cu 13% în cazul copiilor născuți în țară. Mircea Oprea

8 BULETIN DE EUROPA Nr. 38 mai 2013

Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind următorii pași care tre­buie făcuți de către statele membre UE și in sti tuțiile europene în vederea unei uniuni economice profunde și veritabile. Încă de la declanșarea crizei în zona euro, Uniunea Eu­ropeană a pus în aplicare o serie de măsuri menite să ofere răspunsuri la principalele provocări economice și să sprijine eforturi­le vizând stimularea creșterii și crearea de locuri de muncă. În octombrie 2012, liderii UE au decis că este nevoie să se stabilească niște legături economice și mai strânse între statele Uniunii pentru a valorifica reformele întreprinse. Ei au lansat un apel în favoarea formulării unor propuneri care să conducă la crearea unei uniuni bancare, bugetare, eco­nomice și politice.

Măsurile propuse acum de Comisie sunt în conformitate cu acest plan. Una dintre pro­puneri stabilește diverse opţiuni privind mo­

dalitatea de a structura discuţiile la nivelul UE, referitoare la consolidarea uniunii e co nomice și monetare. O altă propunere se adresează ţărilor UE care sunt invitate să a plice reforme specifice prin intermediul unui acord con­tractual stabilit între ele. De a se menea, se pre­vede acordarea de sprijin fi nanciar din partea UE pentru a ajuta gu ver ne le naţionale să in­troducă aceste reforme. Cele două propuneri ar crea cadrul necesar pen tru stabilirea unei „uniuni economice pro funde și veritabile”.

După cum se subliniază în planul de acţi­une, ele ar garanta că răspunsurile la proble­mele economice sunt coordonate la nivelul UE, devenind astfel mai eficiente. În urmă­torii 5 ani, ţările UE ar urma să își coordone­ze politicile fiscale și de ocupare a forţei de muncă. Ţările din zona euro aflate sub presiu­ne ar avea acces la un buget comun, susţinut de un fond de „rambursare”, care să le ajute să­și reducă datoriile publice mari la niveluri

sustenabile. După 5 ani, UE ar putea să între­prindă următorii pași în direcţia creării uniu­nii bancare, bugetare și economice, care va fi urmată, ulterior, de uniunea politică. Aceste ultime etape ar necesita modificarea tratate­lor UE și ar spori responsabilitatea democra­tică. Claudia Oprescu

ECONOMIE

EUROPEANUL LUNI I

CIFRA LUNII

miliarde de euro 20

are România la dispoziție ca fonduri structurale și de coeziune. Banii pot fi atrași

până la finalul anului 2016 prin cele șapte programe de profil. (pagina 3)

Rytis Martikonis, director general al Direcției Generale pentru Traduceri, Diana Alexandra Amariei, laureat al

concursului Juvenes Translatores ediţia 2012, şi Androulla Vassiliou, comisarul european

pentru educație, cultură, multilingvism, sport, mass-media şi tineret

Propunerile Comisiei pentru o uniune economică profundă şi veritabilă

Diana Alexandra Amariei, laureată a concursului “Juvenes Translatores”

Ediția din acest an a concursului de tra-duceri “Juvenes Translatores” şi-a premiat câştigătorii într-o ceremonie ce a avut loc în luna aprilie, la Bruxelles, printre laureați aflân-du-se şi o elevă româncă din Harghita. Diana Alexandra Amariei are 17 ani şi a participat în cadrul concursului organizat în toate statele membre UE cu un text tradus din limba fran-ceză în limba română. Am vrut să aflăm de la tânăra elevă în clasa a XI-a, la Liceul Teoretic “Sfântu Nicolae” din Gheorgheni, ce a determi-nat-o să se înscrie în această competiție şi ce înseamnă pentru ea acest premiu.

Reporter: Ce te-a determinat să participi la concursul Juvenes Translatores?

Diana Amariei: Am aflat de competiție la şcoală, de la doamna profesoară de franceză Ionela Hermeniuc. Am decis să particip, deoa-rece părea ceva inedit, diferit de concursurile şcolare cu care mă obişnuisem. În plus, eram curioasă cum m-aş descurca cu traducerea la modul “serios”.

R: Care crezi că este utilitatea acestui concurs?D.A.: Scopul concursului este să populari-

zeze în rândul tinerilor meseria de traducător şi studiul limbilor străine în general. Cred că e important ca tinerii să fie informați în legă-tură cu oportunitatea unei cariere în cadrul Comisiei Europene, de exemplu. În plus, astfel de concursuri la nivel european ajută elevii să îşi lărgească orizonturile, să se familiarizeze cu modul în care funcționează Uniunea Europea-nă.

R: Cum a fost la premierea de la Bruxelles?D.A.: Ceremonia de premiere a avut loc la

Comisia Europeană, şi, deşi e de asteptat în general o ceremonie formală în astfel de ca-zuri, am fost plăcut surprinsă de lejeritatea, deschiderea şi bunăvoința organizatorilor. A fost creat chiar şi un imn al concursului, care a fost interpretat în timpul ceremoniei în lim-bile cele mai larg utilizate la nivel european. Am cunoscut, pe lângă elevi câştigători din toată Europa, traducători de la Comisia Euro-peană, atât români, cât şi străini. Ne-au invitat

în departamentul lor, unde am avut ocazia să observ de aproape munca de traducător. Am cunoscut oameni interesanți, pasionați de munca lor, şi am legat prietenii cu ceilalți câştigători. Cât nu exploram oraşul, partici-pam la diverse întâlniri şi activități la instituțiile europene; nu am avut timp să mă plictisesc.

R: Ce înseamnă UE pt tine?D.A.: UE reprezintă, după părerea mea, un

pas înainte în ceea ce priveşte cooperarea dintre națiunile europene, un spațiu comun unde diferențele sunt estompate în vederea păstrării păcii şi prosperității în Europa.

Mircea Oprea