INDRUMAR DE AFACERI

COLUMBIA 2009

C U P R I N S

A. DATE MONOGRAFICE ………………………………………… 2 B. DATE ECONOMICE ................................................................ 5 - Evolutia si tendintele economiei Columbiei ............................... 5 - Caracteristicile dezvoltarii economiei columbiene ................... 6 C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL COLUMBIEI ……… 10 - Cadrul juridic cu Romania …………………………………... 10 - Cadrul juridic cu alte state …………………………………… 11 - Cadrul juridic cu UE …………………………………………. 12 D. COMERTUL EXTERIOR AL COLUMBIEI ……………….. 12 - Comertul exterior cu statele lumii ............................................ 12 - Relatiile comerciale cu Romania ............................................. 14 - Principalele targuri internationale ........................................... 17 E. INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI ORGANIZATII

NEGUVERNAMENTALE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE ............... 18

F. MARKETING ............................................................................ 21 G. SITE-uri ECONOMICE DE INTERES IN COLUMBIA ...... 24

2

A. DATE MONOGRAFICE

1. Republica Columbia (Republica de Colombia) este situata in partea de nord-vest a Americii de Sud si se invecineaza la nord cu Marea Caraibilor, nord-vest cu Panama, la vest cu Oceanul Pacific, la sud cu Peru si Ecuador, iar la est cu Venezuela si Brazilia. Populatia: 44,5 milioane locuitori (conform recensamantului din 2005) din care: 85,94% albi si metisi, afrodescendenti 4.311.757 (10,62%), indigeni (amerindieni) 1.392.623 (3,43%) Suprafata: 1.141.748 km 2. Forma de guvernamant: republica prezidentiala. Guvernul National este format din presedintele statului, vice-presedinte, ministrii de resort si guvernatorii departamentelor administrative. Presedintele Columbiei este Alvaro Urive Velez, ales in anul 2002 si reales in anul 2006, cu mandat pana in anul 2010. Guvernul este alcatuit dintr-o coalitie de centru dreapta formata din reprezentanti ai Partidului de la U, Partidului Conservator, Partidul Cambio Radical, Partidul Alas-Equipo Colombia. 3. Limba oficiala: spaniola 4. Capitala si principalele orase: Orasul Bogota este capitala tarii, avand peste 6,5 milioane de locuitori (cu suburbii atinge cifra de 8 milioane

3

locuitori). Printre principalele orase pot fi mentionate Medellin, Cali, Barranquilla si Cartagena. 5. Moneda nationala: Peso. Paritate 2.359 pesos/1 dolar SUA (31 octombrie 2008) 6. Ziua nationala: 20 iulie – Ziua Independentei (20 iulie 1810) 7. Sarbatorile publice: 6 ianuarie, 24 martie, Pastele catolic, 1 mai, 2, 23 si 30 iunie, 20 iulie, 7 si 18 august, 13 octombrie, 3 si 17 noiembrie, 8 si 25 decembrie (Craciunul). 8. Diferenta de fus orar (fata de Romania): 8 ore (in orarul de vara al Romaniei) si 7 ore (in orarul de iarna al Romaniei) 9. Religia: romano-catolica (90%), altele (10%) 10. Magazine: Columbia are o retea larga de magazine si centre comerciale precum si vanzatori stradali. Orarul magazinelor este, in general de luni pana duminica: 9,00 – 20,00. 11. Asistenta medicala: Serviciul medical in Columbia este promt. In cele mai multe orase, anumite farmacii si spitale au cabinete pentru urgente care functioneaza 24 h. 12. Imunizare: In anumite regiuni, este recomandabila vaccinarea impotriva febrei galbene (cu zece zile inainte de efectuarea deplasarii in zona) 13. Aeroporturi: in toate capitalele de departamente 14. Reguli de circulatie rutiera: Regula de baza de circulatie pe drumurile publice este: circulatia pe partea dreapta a drumului si se ofera prioritate din partea dreapta. Conducatorii auto trebuie sa posede permis de conducere. Centurile de siguranta sunt obligatorii atat pentru sofer, cat si pentru pasageri. 15. Masini de inchirat: Masinile pot fi inchiriate de la oricare dintre principalele aeroporturi sau prin companiile specializate in inchirierea de masini sau prin cele de turism, in baza cartii de credit si a carnetului de conducere auto international. 16. Protocolul: La tratative se ofera ceai si cafea. Costumul si cravata se impun in relatiile cu oficialitatiile importante si cu firmele mari. 17. Viza: - Cetatenii romani cu pasapoarte diplomatice si de serviciu nu au nevoie de

viza; - Cetatenii romani cu pasapoarte simple (turistice) pot intra in Columbia,

in scop turistic, fara viza. Durata sederii permisa este de 90 zile, termen care poate fi prelungit la Directia pentru Straini (Direccion de Estranjeria) – Departamentul Administrativ de Securitate (DAS) din Bogota sau din orice capitala de departament;

4

- Cetatenii straini cu viza valabila pentru o durata mai mare de 6 luni trebuie sa se inscrie in registrul de straini al Departamentului Administrativ de Securitate;

- Daca scopul calatoriei este altul decat cel turistic (studii, munca, afaceri) sau pentru o sedere prelungita, este necesara obtinerea vizei de la consulatul Columbiei cel mai apropiat;

- Din data de 30 noiembrie 2002 Columbia si-a inchis temporar ambasada de la Bucuresti, din motive financiare. Ambasador acreditat al Republicii Columbia pentru Romania este domnul Alberto Barrantes Ulloa, cu resedinta la Varsovia. Consulatul Columbiei la Viena este abilitat sa acorde vize cetatenilor romani pentru o perioada mai mare de 90 de zile.

18. Reguli vamale: - nu este permisa introducerea de alimente de origine animala si vegetala,

proaspete sau preparate, fructe, etc. - turistii pot avea asupra lor medicamente uzuale, pentru stricta necesitate

personala. - la intrarea si iesirea in/din Columbia nu este permisa detinerea unei sume

mai mari de 10.000 dolari americani. 19. Carti de credit acceptate: American Express, Dinners Club, Master Card si Visa Card. 20. Programul bancilor: luni-vineri: 9,00 – 15,00; sambata: 8,00 – 13,00. 21. TVA (taxa pe valoare adaugata – IVA): in general TVA (16%) este inclusa in pretul produselor si serviciilor. 22. Bacsis (propina): este oficializat acest sistem pentru prestarile de servicii in restaurante (10% din consumatie) – nu este obligatoriu la plata 23. Telecomunicatii: in Columbia se utilizeaza sistemul GSM pentru telefoanele mobile. Companiile de telefonie mobila sunt: MOVISTAR, COMCEL, ALO si TIGO. Telefonia fixa este operata de companiile ETB, ORBITEL si TELECOM. 24. Legaturi intre Columbia si Romania Aeriene: Intre Romania si Columbia nu exista o legatura aeriana directa. Se pot folosi companiile aeriene europene Air France, KLM, Iberia si Lufthansa. Toate acestea aterizeaza la Bogota. Maritime: Transportul marfurilor se efectueaza in general pe cale maritima, livrarile facandu-se cu preponderenta in sistem vrac si containerizat din Portul Constanta in Portul Cartagena. De asemenea se pot folosi companiile de transport maritim care asigura legatura intre porturile din nordul si sudul Europei, cu principalul port situat pe coasta de vest a Columbiei, Buenaventura.

5

B. DATE ECONOMICE

1. EVOLUTIA SI TENDINTELE ECONOMIEI COLUMBIENE

Columbia este o tara cu o economie de piata in care majoritatea legaturilor economice si a investitiilor sunt orientate catre SUA.

La inceputul anilor 1990 a fost initiat procesul de liberalizare economica (reducerea tarifelor, regularizarea financiara, privatizarea intreprinderilor de stat si adoptarea unei rate de schimb valutar mai liberala).

Urmare crizei economice cu care s-a confruntat Columbia in 1998 a aparut necesitatea adoptarii unor masuri de redresare a economiei, astfel ca la inceputul anilor 2000 a fost declansat procesul de revenire economica, prin cresterea exporturilor, in paralel cu mentinerea unui pret competitiv al petrolului si cafelei.

Cresterea economica a Columbiei incepand cu anul 2002 s-a evidentiat fata de evolutia economiilor celorlalte tari latino-americane.

PIB-ul columbian a demonstrat in ultimii 7 ani o crestere majora, in comparatie cu o mare parte din tarile latino-americane. In ultimii doi ani economia a crescut cu peste 5% anual, in 2007 cresterea fiind de 7,52%.

PIB in 2006 a fost de 320.728 milioane pesos columbieni, aproximativ 174.155 milioane USD.

PIB-ul in Columbia in ultimii 19 ani

Cresterea PIB: Columbia vs. América Latina (1970-2007) %

Pronósticos2008 2009 2010

Col L.A. Col L.A. Col L.A.Latin Focus 5,3 4.5 5,0 4,2 4,7 -

EIU 4,8 4.0 4.3 3,6 4,5 4,1IMF 4.6 4,5 4.5 4,3 5,0 -

Fuente: DANE – Banco de la República, EIU, CEPAL

6

2. CARACTERISTICILE DEZVOLTARII ECONOMIEI COLUMBIENE

Piata columbiana a cunoscut o revigorare si o imbunatatire a increderii, in sectorul afacerilor, incepand cu anul 2003. In timp ce rata de crestere a PIB-ului a fost de 1,47% in anul 2001, in anul 2002 - 1,93% , aceasta a inregistrat un salt important incepand cu anul 2003 - 3,86%, in 2004-4,87%, in 2005 – 4,72%, in 2006 – 6,80% si in 2007 – 7,52%. Printre realizarile economice ale guvernului putem aminti: In comparatie cu tarile latino-americane, Columbia a reusit sa controleze inflatia si niciodata nu a atins hiperinflatia. In anul 2007, inflatia a fost de 5,4%, iar previziunile pentru anul 2008 sunt de 4,7%.

Inflatia a scazut in mod constant

Tasa de Inflación: Colombia vs. América Latina (1997 – 2007)%

Pronósticos2008 2009 2010

Col L.A. Col L.A. Col L.A.Latin Focus 5,1 6.7 4.3 6.2 4 -

EIU 6,0 7.2 4.2 6.4 4.4 5.4IMF 5.5 - 4.6 - 3.9 -

Fuente: DANE, EIU

Datoria externa Columbia niciodata nu si-a neglijat obligatiile financiare internationale, in plus a fost unica economie importanta din regiune care nu a reesalonat datoria in timpul crizei financiare din anii 1980. Datorita faptului ca si-a platit datoriile la timp, piata internationala a ratificat angajamentele si capacitatea de plata a tarii pentru datoria externa publica.

7

Investitiile straine Investitiile straine in Columbia au crescut semnificativ in ultima decada. In 2005, Columbia a inregistrat un flux al investitiilor straine directe (ISD) de 10.240 milioane dolari, cea mai mare cifra inregistrata in toata istoria tarii. Cresterea ISD s-a datorat rezultatelor macroeconomice ale tarii, imbunatatirii competitivitatii, succesului politicii de securitate democratica si aparare. In anul 2007 investitiile totale au fost de 9.028 milioane dolari.

IED en Colombia: 323% más que en 2002

Flujos de IED (1994– 2008 Enero - Julio)USD Millones

1.447 9683.112

5.562

2.829 1.758 2.436 2.542 2.134 1.720 3.016

5.537

6.656

9.040

4.212 5.314

10.252

02.0004.0006.0008.000

10.00012.000

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005(pr) 2006(pr) 2007(pr) 2007 Ene -Jul(pr)

2008 Ene -Jul(pr)

Sab Miller USD 4,715 Millones

Fuente: Banco de la República

Pr. Preliminar

Intre anii 2000 si 2007, investitia straina in Columbia a inregistrat o crestere medie anuala de 16,3% . Industria manufacturiera si miniera au fost sectoarele care au primit cele mai mari investitii. Cele mai importante investitii straine din ultimii ani au fost: • Sab Miller (Africa de Sud) in anul 2005, cu o investitie de 4.715 milioane

de dolari prin cumpararea celei mai importante fabrici de bere Bavaria; • Drummond (SUA) in anul 2006, cu o investitie de 1.55 milioane dolari in

productia de carbune; • Glencore International (Suedia) in anul 2007 a investit 2.000 milioane de

dolari in Rafinaria de la Cartagena;

8

• Vorontantim (Brazilia) in anul 2007, cu o investitie de 490 milioane dolari in 52% din Otelaria Paz del Rio;

• Phillip Morris (SUA) in anul 2005, cu o investitie de 300 milioane dolari prin cumpararea Coltabaco, cea mai mare fabrica de tutun din Columbia;

• GE Money (SUA) in anul 2007, cu o investitie de 228 milioane dolari in 39,29% din Banca Colpatria.

Principalele tari cu investitii in Columbia Totalul investitiilor straine directe in perioada 1994 - 2007 a fost de 39.446 milioane dolari, din care 27,9% UE cu 11.005 milioane dolari; 20,8% SUA; 12,2% Spania; 10% Panama si altii cu 29,1%. Fluxul investitiilor straine directe in anul 2007 au avut un total de 9.040 milioane dolari, din care: SUA – 35,7%, Anglia 26,2%, Brazilia 12,8%, UE 12,8% (498 milioane dolari) si altii 11,8%. Pe primul trimestru din 2008 s-a inregistrat o cifra de 3.146 milioane dolari, ceea ce reprezinta o crestere cu 53% fata de aceeasi perioada a anului 2007. Fluxul investitiilor straine directe pe sectoare in primul trimestru 2008:

Flujos Totales de Inversión (balanza de pagos)

Flujos de IED en Colombia (2002- I Trim. 2008)US$ millones

2.134 1.720 

3.016 

10.252 

6.656 

9.040 

3.146 

909 319 

682  890  1.199 

2.060 

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

2002 2003 2004 2005 2006 2007pr 2008pr

Total I Trim.

.

Datos provisionales 2005 - 2006; preliminares 2007-2008. Fuente: Balanza de Pagos, Banco de la República

9

Distribución y desempeño por sectores

Flujo IED principales sectores% Participación (I Trim 2008)

I trim: US$ 3.146 MILLONES

*Participación sobre el total de los sectores con inversión neta positiva.Fuente: Balanza de pagos, Banco de la República. Cálculos Proexport

Sectorul petrolier cu o participare de 30% din totalul ISD, a avut o crestere de 43% (948 milioane dolari) fata de de aceiasi perioada a anului 2007 (664 milioane dolari) Sectorul minier – o crestere cu 25% fata de aceeasi perioada a anului 2007, cand investitia a inregistrat doar 3 milioane dolari. Sectorul Comert, Restaurante si Hoteluri – cu 500 milioane dolari, cea ce reprezinta 16% din totalul ISD-ului pe primul trimestru 2008. Transporturile si comunicatiile – 308 milioane dolari, ceea ce reprezinta 10% din investitiile directe straine din primul trimestru 2008, o crestere cu 300% fata de aceiasi perioada a anului 2007 cand au fost inregistrate 69 milioane dolari. Activitati manufacturiere – 9% din totalul investitiilor straine directe cu 294 milioane dolari. Principalele ramuri ale industriei sunt: extractiva (petrol, carbune, gaz natural, smaralde), textila, chimica, ciment, prelucratoare, a bauturilor, prelucrarii alimentelor, etc. In anul 2008, produsele principalelor ramuri industriale au fost :

a) Materii prime: petrol, carbune energetic, cocs, minereu de fier, aur, smaralde, argint, sare, nichel;

10

b) Produse agricole: cafea, banane, flori, zahar, bumbac fibra, seminte de bumbac, orez, fasole, porumb, cartofi, soia, tutun, yuca, ulei de palmier african, cacao;

c) Zootehnie: bovine, ovine, porcine; d) Produse industriale: ciment, hartie si carton, tigari, celuloza,

fibre artificiale, ingrasaminte chimice complexe, acid sulfuric, uleiuri si grasimi alimentare, oteluri si lingouri, automobile, autoturisme, vehicule industriale, anvelope autovehicule, PVC, frigidere casnice, geamuri plane.

C. CADRUL JURIDICAL RELATIILOR ECONOMICE

ALE COLUMBIEI Cadrul juridic cu Romania - Acordul de cooperare economica si tehnica semnat la 26.09.1968 la Bogota, este în vigoare din 05.12.1971 cu valabilitate pe 2 ani, tacita reconductiune pe cate un an, daca nu este denuntat cu 3 luni înainte de expirarea valabilitatii. Partea romana a propus partii columbiene, in luna iulie 2006, iesirea din vigoare a Acordului de cooperare economica si tehnica si incheierea unui nou acord de cooperare economica, in conformitate cu dreptul comunitar (adica exluzand chestiunile legate de comert). - Acord de cooperare tehnica, stiintifica si tehnologica, semnat in anul 1994. Acordul este valabil pe o perioada de 5 ani si se prelungeste pentru perioade succesive de cate un an, cu conditia ca nici una din Parti sa nu-l fi denuntat, in scris, cu sase luni inainte de expirarea perioadei de valabilitate. - Acord de cooperare intre CCIR si Camera de Comert Bogota, semnat la Bogota, in vigoare de la data semnarii (1991). - Acord de cooperare în domeniul turismului, semnat la 18.09.1991 la Bogota, are o valabilitate de 5 ani si se prelungeste prin tacita reconductiune pe cate 5 ani, daca nici una dintre parti nu îl denunta. Acordul a intrat in vigoare la data de 10.12.1994. - Aranjament bancar între Banca Româna de Comert Exterior (BRCE - in prezent BCR) si Banco Cafetero din Columbia, semnat la Bogota la

11

30.08.1991, valabil pentru o perioada de 2 ani; prelungire la cerere cu 3 luni inainte de expirare sau pâna la îndeplinirea obligatiilor de plata rezultate din acesta. Este in vigoare din 30.08.1991. - Acord de cooperare intre CCIR si Camera de Comert Bogota, semnat la Bogota, in anul 2003, referitor la constituirea unui Consiliu Bilateral de Afaceri. - Conventie de evitarea dublei impuneri. Ambasadorul Romaniei la Bogota a initiat demersuri in 2008 la Ministerul Finantelor columbian pentru semnarea unei conventii pentru evitarea dublei impuneri. Urmeaza ca partea columbiana sa transmita o propunere cu privire la data si locul de desfasurare a primei runde de negocieri intre expertii celor doua parti. Cadrul juridic cu alte state

Columbia este membra OMC si prin Acordul intrat in vigoare in anul 1995, beneficiaza de toate drepturile natiunii cele mai favorizate. Are aranjamente comerciale cu: Statele Unite ale Americii – ATPDEA Comunitatea ANDINA – Acord comercial MEXIC – Tratat de Liber Comert (TLC) CHILE – Tratat de Liber Comert si Acord de Completare Economica (ACE) CAN si MERCOSUR – Acord de Completare Economica (ACE) SPANIA, ITALIA, SUA, CAN, ARGENTINA, CHILE – Acorduri de Evitarea Dublei Impuneri Cadrul juridic cu UE

Columbia si Uniunea Europeana nu au semnat un acord economic propriu. Columbia beneficiaza de Acordul special pentru incurajarea dezvoltarii durabile si guvernarii (SGP+) pe perioada 2006 – 2008.

Acordul de Asociere UE-CAN este in stadiu de negociere. Au avut loc trei runde de negocieri. Din cauza situatiei politice din zona andina, runda a patra a fost suspendata.

Urmare a reuniunii la nivel inalt a CAN de la Guayaquil, Comisia Europeana a stabilit ca UE va negocia un tratat de comert liber cu Peru si Columbia, sprijinind in continuare negocierile UE-CAN, ramanand disponibila oricarei ralieri, pe parcurs, a Boliviei si/sau Ecuadorului.

12

D. COMERTUL EXTERIOR AL COLUMBIEI

Comertul exterior cu statele lumii (ianuarie – iunie 2008) Orientarea geografica pe continente a schimburilor comerciale este urmatoarea:

Export: SUA 37,9%, Uniunea Europeana 14,3%, Venezuela 14,1%, CAN 6,3%, R.Dominicana 2,2%, Brazilia 1,9%, Mexic 1,5$, China 1,2%, Japonia 1,1%, Canada 1,0%. Exporturile in SUA (7.231mil. dolari) au crescut cu 60% fata de aceeasi perioada a anului 2007.

Uniunea Europeana (2.716,4 mil dolari) a fost al doilea partener in ceea ce priveste exporturile columbiene. La sfarsitul lunii iunie 2008 acestea au ajus pana la 14,3% din totalul exporturilor. Principalele produse la export au fost: carbune, cafea, nichel si banane.

Exporturile in Venezuela au fost de 2.690 mil dolari, cu o crestere de 42,9%. S-au inregistrat cresteri si la exporturile de carne de bovine (139,2%), piele (189%), textile (137,5%), confectii (109,1%) si produse chimice (45,9%). Au scazut exporturile de autovehicule 61,9%.

La sfarsitul semestrului I 2008, au fost inregistrate cresteri importante ale exporturilor pe urmatoarele piete: Argentina (157,6%), Brazilia (146,1%), Chile (144,8%0, Costa Rica (88,5%), Canada (48,9%), Republica Dominicana (40,4%) si Mexic (18,6%). Au fost inregistrate scaderi ale exportului in China (-54%).

Principales destinos (enero-junio 2008)

Principales destinos de exportación

Fuente: Dane - DIAN. Cálculos OEE Mincomercio

Resto16,5%

Venezuela14,1%

Estados Unidos37,9%

Unión Europea14,3%

CAN6,3%

R. Dominicana 2,2%

Chile2,0%

Japón1,1%

China1,2%

Brasil1,9%

México1,5%

Canadá1,0%

13

In primul semestru 2008, importurile au inregistrat cresteri mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut: SUA cu 42,6%, Uniunea Europeana 27,2%, China 41,1%, Canada 29,7%, Mexic 7,9% si Ecuador 10,3%.

In primul semestru din 2008, importurile (18.932 mil. dolari) au crescut cu 23,8%, un ritm mai mic fata de aceeasi perioada a anului 2007 (27,1%). Bunurile de capital au crescut cu 25,8%, materiile prime cu 27,4% si bunuri de consum cu 12,5%.

Fuente: Dane - DIAN. Cálculos OEE Mincomercio

Comportamiento de algunas de las principales importaciones

Importaciones de Plásticos, Cereales, Hierro y Acero (US$ Millones CIF) Enero-junio

Importaciones de Vehículos (incluido motos) (US$ Millones CIF) Enero-junio

•

447

569638

393

575

785

588

792

974

0

200

400

600

800

1.000

1.200

2006 2007 2008

US$

Mill

ones

Plásticos Cereales Hierro y Acero

1.384

2.104 2.023

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2006 2007 2008

US$

Mill

ones

In primul semestru 2008, importurile de fier-otel au fost de 22,9%, un coeficient inferior celui din primul semestru 2007 (34,6%). Similar s-a intamplat si cu produsele din materiale plastice 12,1% in primul semestru 2008, fata de 27,4% in iunie 2007

Importurile de cereale au fost de 36,4%. Principalele produse importate au fost : porumb (411,5 mil dolari) si grau (2,77,6 mil dolari).

Importurile de vehicule (tractoare, vehicule pentru transport persoane si mecanice si motociclete) au scazut considerabil. In primul semestru 2008, vanzarile publice de vehicule importate in Columbia au scazut cu 12,9% fata de aceeasi perioada a anului 2007. Calificativele de tara ale Columbiei sunt urmatoarele: FITCH & DCR BB Moody’s BA1 Standard & Poor’s BB+

14

Relatiile comerciale cu Romania: Evolutia schimburilor comerciale bilaterale conform statisticii Romaniei

- milioane USD -

2004

2005

2006

2007

6 luni

2007

6 luni

2008

Crestere 6

luni 2008

TOTAL 15,793 47,643 85,661** 107,32 49,890 56,946 114%

Export 7,287 36,494 75,619 96,66 43,151 39,436 91,4%

Import 8,506 11,149 10,042* 10,67 6,739 17,510 259,8%

Sold -1,219 +25,345 + 65,577 +85,99 +36,412 +21,926 (sursa: MIMMCTPL – Directia Generala Relatii Externe)

* Conform normelor EUROSTAT, importul Romaniei din Columbia a fost in 2006 de 7,89 mil.US$ ** Conform normelor EUROSTAT, totalul schimburilor comerciale bilaterale romano-columbiene a fost in 2006 de 83,505 mil. US$

In perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2008, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Columbia s-a situat la 56,946 milioane dolari, din care exportul a fost de 39,436 milioane dolari, iar importul de 17,510 milioane dolari, soldul balanţei comerciale fiind de (+)21,926 mil.dolari.

Pe perioada respectivă, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 14 %. Exporturile au scazut cu 8,6 %, iar importurile au crescut de 2,6 ori (faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 ).

Evolutia comertului bilateral cu Romania, conform statisticii

columbiene 2007:

Registros de Importación por País y Posición Arancelaria País procedencia:

RUMANIA AÑO: 2007 USD (Dólares US) Empresas

Posición Descripción Valor FOB Ir a..

8703239000

DMS VEH TURISMO Y DMS VEH AUTOM CONCEBIDOS PRINCI P TRANS PERSONAS(EXC PARTIDA 87.02),INCL LOS VEH TIPO FAMILIAR(BREAK O 61,971,831 <>NITS

15

8703229000

DMS VEH TURISMO Y DMS VEH AUTOM CONCEBIDOS PRINCIP P TRANSP PERSONAS(EXC PARTIDA 87.02),INC VEH FAMILIAR(BREAK O STATION 19,828,657 <>NITS

9999999000 ITEM CORRESPONDIENTE A GASTOS 5,567,239 <>NITS

8458191000 DMS TORNOS HORIZONTALES PARALELOS UNIVERSALES 67,834 <>NITS

2204210000

LOS DEMAS VINOS EN RECIPIENTES CON CAPACIDAD < O = A 2 L 33,440 <>NITS

8483909000

"DMS PARTES DE LOS ARBOLES DE TRASMISION Y MANIVELAS;CAJAS D COJINETES Y DMS P 84.83 " 30,386 <>NITS

8459590000 DEMAS MAQUINAS DE FRESAR DE CONSOLA 9,272 <>NITS

8461200000 MAQUINAS DE LIMAR O MORTAJAR 2,572.00 <>NITS

8459101000 UNIDADES DE MECANIZADO DE CORREDERAS DE TALADRAR 2,158.00 <>NITS

8425190000 LOS DEMAS POLIPASTOS,EXCEPTO CON MOTOR ELECTRICO 1,380.00 <>NITS

8460290000

DMS MAQUINAS DE RECTIFICAR N Q 1 EJE PIEZA PDA REGLARSE A 0.01MM O MENOS 690.00 <>NITS

7007110000

VIDRIO D SEGURIDAD:TEMPLADO,D DIMENSION Q PERMITAN SU USO EN AUTOM,AERONAV,BARCOS U I 13.63 <>NITS

TOTAL IMPORTACIONES 2007 87,508,659 Sursa: Baza de Date de Comert Exterior (BACEX) a Ministerului Comertului, Industriei y Turismului Columbia.

Registros de Exportacion por País y Posición Arancelaria

País RUMANIA Año 2007

Posicion Descripcion Vr. FOB Empresas 301100000 PECES ORNAMENTALES VIVOS 2967 <>NITS

603110000 ROSAS FRESCAS,CORTADAS PARA RAMOS O ADORNOS. 8104 <>NITS

603199000 LAS DMS FLORES Y CAPULLOS FRESCOS,CORTADOS PARA RAMOS O ADORNOS. 73 <>NITS

901119000 CAFE SIN TOSTAR, SIN DESCAFEINAR, EXCEPTO PARA LA SIEMBRA 3233075 <>NITS

16

2106907100

COMPLEMENTOS ALIMENTICIOS QUE CONTENGAN EXCLUSIVAMENTE MEZCLAS O EXTRACTOS DE PLANTAS, PARTES DE PLANTAS, SEMILLAS O FRU 468122 <>NITS

2106909000 LAS DEMAS PREPARACIONES ALIMENTICIAS NO EXPRESADAS NI COMPRENDIDAS EN OTRA PARTE 614400 <>NITS

2402100000

CIGARROS(PUROS)(INC DESPUNTADOS)Y CIGARRITOS(PURITOS)Q CONT TABACO(CUOTA FOM,EXC GA) 523675 <>NITS

2819901000 "TRIOXIDO DE DICROMO (SESQUIOXIDO D CROMO U ""OXIDO VERDE"") 53748 <>NITS

2821101000 OXIDOS DE HIERRO 286048 <>NITS 2841700000 MOLIBDATOS 64.103 <>NITS

3004501000 DMS MEDICAMENTS CONTENG VITAMINAS PARA USO HUMANO,ACONDIC P LA VTA AL X MENOR 2526 <>NITS

3005909000

DMS GUATAS Y ARTICULOS ANALOGOS IMPREGNAD O RECUBIERTOS DE SUST FARMACEUTICAS O 24192 <>NITS

3206200000 PIGMENTOS Y PREPARACIONES A BASE DE COMPUESTOS DE CROMO 145826 <>NITS

3206499900 LAS DEMAS MATERIAS COLORANTES Y LAS DEMAS PREPARACIONES 33117 <>NITS

3906100000 POLIMETACRILATO DE METILO 568 <>NITS 4107990000 --Los demás 681576 <>NITS

4402900000

CARBON VEGETAL (INCLUIDO EL DE CASCARAS O DE HUESOS -CAROZOS- DE FRUTAS),INCLUSO AGLOMERADO. LOS DMS. 5732 <>NITS

7208540000

DMS PTOS Fe O ACER SN ALEAR ANCH>=600MM,SN ENROLLAR,LAMIN CALIENTE,ESP < 3MM 50 <>NITS

7310299000

DMS DEP,BARRILES,TAMBORES,BIDONES Y RECIPIENTES SIMILARES,P CUALQUIER MATERIA(EXCEPTO GAS COMPRIMIDO O LICUADO)DE FUNDIC 8568 <>NITS

8480719000 LOS DEMAS MOLDES PARA PLASTICO O CAUCHO, PARA MOLDEO POR INYECCION O COMPRESION 20 <>NITS

9021210000 DIENTES ARTIFICIALES 429 <>NITS 9503009910 22479 <>NITS 9805000000 Menajes 800 <>NITS

TOAL EXPORTACIONES COLOMBIA - RUMANIA (2007) 6,116,159

Sursa: Baza de Date de Comert Exterior (BACEX) a Ministerului Comertului, Industriei y Turismului Columbia.

17

Principalele targuri si expozitii organizate in Columbia unde Romania poate participa cu pavilion national: Targul Perioada Locul Organizator Profil Expoconstruccion y Expodiseno

Mai Bogota Corferias

Proexport si Camacol

Targ specializat pe constructii si arhitectura

Salon Textil Mai -iunie Bogota Corferias Targ specializat pentru industria usoara

Feria Industrial de Bogota

Octombrie Bogota Coreferias Targ industrial

Salon Internacional del Automovil

Noiembrie Bogota Corferias Targ specializat pentru industria auto

E. INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI ORGANIZATII

NEGUVERNAMENTALE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE

Ministerul Comertului, Industriei si Turismului (MINCOMERCIO)

Organigrama MINCOMERCIO: Ministerul Comertului, Industriei si Turismului are prevazut in organigrama 3 departamente conduse de catre un ministru adjunctstere (comert exterior, dezvoltarea intreprinderilor si turism).

Viceministerul de comert exterior este coordonat de un viceministru si are in subordine urmatoarele directii: Directia Relatii Comerciale, Directia Integrare Economica, Directia de Investitii Straine si Servicii, Directia de Comert Exterior, Subdirectia de Desen si Administrarea Operatiunilor, Subdirectia de Practici Comerciale, Directii Teritoriale si Birourile in exterior.

Viceministerul dezvoltarea intreprinderilor este coordonat de un viceministru si are in subordine Directia de Productivitate si Competitivitate, Directia Intreprinderi Mici si Mijlocii si Directia de Reglementari.

Viceministerul de Turism este coordonat de un viceministru si are in subordine Directia Calitate si Dezvoltarea Turismului si Directia de Analiza Sectoriala si Promovare.

18

Directia de Comert Exterior din cadrul Viceministerului pentru comert exterior dispune de autonomie administrativa si financiara, fara a avea insa personalitate juridica, si are ca functii:

- dezvoltarea functiilor de executie si supraveghere a politicilor comertului exterior in materie de importuri, exporturi si practici neloiale;

- administreaza mecanismele de promovare a exporturilor precum si sistemele speciale de import-export, hotaraste deschiderea investigatiilor privitoare la practicile comerciale neloiale in conformitate cu normele legale in vigoare, hotaraste deschiderea investigatiilor privitoare la actiunile de salvgardare;

- conduce Comitetul pentru Importuri; administreaza resursele financiare obtinute din vanzarea de informatii cu caracter economic, a publicatiilor de comert exterior;

- coordoneaza si controleaza activitatile care sunt dezvoltate de catre directiile teritoriale pentru a caracteriza executia politicilor de comert exterior;

- participa la negocieri comerciale; elaboreaza programe anuale de dezvoltare a Planului Strategic pentru Export.

Directia de Comert Exterior dispune de 13 directii teritoriale situate in orasele in care se realizeaza cel mai mare volum al operatiunilor de comert exterior din tara. Aceste directii au ca functii, printre altele, coordonarea si executarea politicilor de comert exterior in regiunile in care activeaza.

Organizatii de promovare a comertului exterior Promovarea comertului exterior se realizeaza atat la nivel national cat si la nivel provincial. La nivel national activitatea de promovare a exportului se realizeaza prin:

PROEXPORT – organismul de promovare a exporturilor columbiene netraditionale. A fost infiintat prin decretul nr. 2505 din 5 noiembrie 1991. Detine 5 birouri la nivel national: Bogota, Barranquilla, Cali, Cucuta, Medellin, si 14 la nivel international: Beijing, Caracas, Ciudad de Mexico, Hamburg, Lima, Londra, Madrid, Miami, New York, Quito, San Jose, Santiago de Chile, Sao Paulo, Toronto. Reprezentante comerciale la : Bruxelles, Miami, Roma, Washington.

Banca de Comert Exterior a Columbiei - BANCOLDEX – banca aflata in subordinea MINCOMEX care ofera credite cu dobinzi avantajoase

19

firmelor columbiene exportatoare. A fost creata prin Decretul 2505 din anul 1991, pentru a contribui in mod semnificativ la cresterea exporturilor, a competitivitatii produselor columbiene pe pietele externe.

Liniile de credit oferite de BANCOLDEX sunt: - capital de lucru, - investitii fixe pentru intreprinderile mici si mijlocii, - leasing, - crearea, capitalizarea si achizitionarea de actiuni ale altor companii, - proiecte de dezvoltare a infrastructurii.

FIDUCOLDEX – acest organism furnizeaza servicii financiare specializate in special pentru sectorul de comert exterior. Actionarul majoritar al FIDUCOLDEX este BANCOLDEX, cu 89% din actiuni, in timp ce celelalte 11% sunt detinute de catre Camerele de Comert din principalele orase columbiene.

Instrumente de promovare si de sustinere a exporturilor Sistemul special de export – import – “Plan Vallejo”

Este un regim care permite persoanelor fizice si juridice care actioneaza in productie, export, comercializare, sa importe materii prime, bunuri intermediare, bunuri de capital, piese de schimb, care vor fi folosite pentru productia unor marfuri pentru export, fara taxe vamale sau cu taxe vamale reduse. Acest instrument a fost creat prin Decretul – Lege nr. 444 din anul 1967.

Zone libere industriale

Ca rezultat al procesului de globalizare economica, a tendintelor de evolutie a comertului international si a administrarii sectorului privat, a fost modificat regimul Zonelor Libere in Columbia. Prin Decretele 2131 din anul 1991 si 2233 din 1996 au fost substituite conceptele de Zona Libera Industriala si Zona Libera Comerciala cu conceptul de Zona Libera pentru Bunuri si Servicii, care, printre altele permite si functionarea firmelor care presteaza servicii pentru pietele externe, alaturi de cele care au ca obiect de activitate productia de bunuri.

Tipuri de Zone Libere: - Cele industriale, care pot fi: de bunuri si servicii, pentru servicii

turistice si cele pentru servicii tehnologice, - Cele cu caracter comercial si de servicii

20

In Columbia exista in prezent urmatoarele Zone Libere Industriale pentru bunuri si servicii: Cartagena si La Candelaria in orasul Cartagena, Palmaseca si Pacifico in orasul Cali, Barranquilla, Santa Marta, Cucuta, Rionegro, Bogota, Quindio, Ciudadela de la Salud, Arauca (ultimele trei sunt in constructie). In ceea ce priveste zonele libere pentru servicii turistice sunt autorizate sa functioneze 4: Baru, Tierra Caribe (Cartagena), Pozos Colorados (Santa Marta), Centro Turistico Internacional, El Candil (Tolima).

Societatile de Comert International Acestea sunt scutite de plata TVA pentru marfurile si serviciile exportate. Beneficiaza de servicii prin intermediul PROEXPORT si BANCOLDEX.

Linii speciale de credit prin intermediul BANCOLDEX Asigurarea creditelor de export: Se realizeaza prin intermediul societatii SEGUREXPO de Colombia, creata in 1993 ca initiativa a sectorului public si privat columbian.

F. MARKETING

1. Distributia si canalele de desfacere

Partenerii traditionali ai companiilor columbiene sunt firmele latino-americane, americane si spaniole. In contextul declinului economic mondial, firmele locale au inceput sa se orienteze spre pietele mai ieftine ale tarilor central si est europene (Cehia, Polonia).

In aceasta conjunctura firmele romanesti ar trebui sa foloseasca avantajul creat, pentru a-si introduce si mentine produsele pe piata columbiana.

Prezenta pe piata Columbiei a unei firme straine, prin deschiderea de birouri sau reprezentante, este foarte importanta pentru a dezvolta relatiile cu oamenii de afaceri columbieni.

Aproximativ 24% din cheltuielile zilnice ale consumatorilor sunt facute in magazine mici (cu o medie de 5 – 6 angajati), din apropierea locuintei, care nu dispun de un spatiu suficient pentru a avea stocuri mari.

Din aceasta cauza, numarul comerciantilor cu amanuntul este in scadere, iar aparitia si dezvoltarea magazinelor si supermagazinelor contribuie la reducerea stratificarii sistemului de distributie si fac produsele importate mai competitive ca pret.

21

Bunurile de consum importate sunt distribuite, in mod traditional, prin marile retele de super sau hiper-market-uri care sunt cunoscute pentru politica de reduceri de pret. Sistemul de distributie este caracterizat prin relatii stranse intre importatori si multiple nivele de angrosisti si vanzatori cu amanuntul.

2. Situatia infrastructurii

Columbia are o infrastructura fizica pe deplin dezvoltata: sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii.

Columbia este de asemenea angajata in mari proiecte de extindere a lucrarilor publice, atat in vederea dezvoltarii infrastructurii, cat si pentru stimularea economiei.

3. Modalitati de realizare a achizitiilor guvernamentale in Columbia

Achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii, pentru toate intreprinderile si structurile administratiei de stat se realizeaza prin licitatii. Caracteristici: timp scurt intre lansarea caietului de sarcini si inchiderea licitatiei. 4. Modalitati si intrumente de plata utilizate in Columbia. Recomandari

Atat pentru importuri cat si pentru exporturi sunt folosite toate modalitatile de plata cunoscute.

Vanzatorul si cumparatorul au libertatea de a conveni liber clauzele contractuale si a conveni asupra modalitatii si conditiei de plata, astfel incat riscurile sa fie minime pentru ambele parti.

Se practica/pretind modalitati de plata asiguratorii, precum acreditivul documentar irevocabil, plata anticipata, garantii bancare. Se recomanda ca in contractele comerciale sa fie prevazute clauze de plata clare si precise, facandu-se referire la reglementarile uzuale internationale, respectiv la normele si directivele Camerei de Comert Internationale privind creditele si incasso-urile documentare. Pentru exportatorii romani se recomanda practicarea de modalitati asiguratorii (acreditiv documentar irevocabil, garantii bancare certe, plata anticipata), indeosebi in relatii cu parteneri noi sau necunoscuti. 5. Tariful vamal, obstacole netarifare si paratarifare, cote:

Din 1969 Columbia, alaturi de Bolivia, Ecuador, Peru si Venezuela, este membra a Comunitatii Andine de Natiuni – CAN.

In anul 2006 Venezuela s-a retras din CAN.

22

Din februarie 1993, CAN s-a constituit intr-una din principalele uniuni vamale ale Americii Latine, pe baza unui tarif extern comun care prevede un nivel al taxelor vamale cuprins intre 5% si 20% si a fost adoptata o politica comerciala uniforma fata de terti. 6. Oportunitati de afaceri in comertul dintre Romania si Columbia a) export (catre Columbia): masini unelte, rulmenti, uree, materiale plastice, utilaje pentru minerit, echipamente petroliere, produse metalurgice, etc. b) import (din Columbia): carbune energetic, cafea, flori, aur, smaralde, etc 7. Utilizarea agentilor/distribuitorilor; Gasirea unui partener

Infiintarea unui birou de reprezentare in Columbia este cea mai buna cale de patrundere pe piata, dar evident nu singura cale si nici cea mai ieftina.

Folosirea agentilor/distribuitorilor este o strategie mai realista pentru firmele mici si mijlocii care solicita la inceput o atentie deosebita. In Columbia, agentii si distribuitorii acopera, de obicei, un teritoriu sau o industrie anume.

Agentii importatori sunt numiti ca agenti unici pentru intreaga tara. Desi exclusivitatea poate fi necesara pentru a asigura angajamentul puternic al agentului columbian de a creste vanzarile, o companie straina nu trebuie sa se grabeasca sa renunte la controlul pietei in cazul in care exista dubii in privinta abilitatii si angajamentului companiei locale de a spori vanzarea produsului.

Fixarea unui termen limitat de reprezentare, a unui volum minim al vanzarilor sau a unor inicatori calitativi ai vanzarilor pot fi recomandate pentru contractele de intermediere exclusiva.

Inlocuirea unui agent sau distribuitor columbian poate presupune dificultati daca nu este facuta cu o deosebita atentie, dat fiind faptul ca cercurile de afaceri, camerele de comert si firmele individuale se informeaza reciproc in sensul atentionarii asupra acelor parteneri care nu au avut un comportament loial, corect sau in sensul derularii unor afaceri onorabile.

Surse de recomandare pentru contactarea partenerilor potriviti pot fi firme columbiene, alte companii romanesti care au avut succes in afacerile lor in Columbia, bancile, asociatiile comerciale, camerele de comert.

Pentru a atrage un partener de afaceri columbian, exportatorul roman trebuie sa prezinte imaginea unei companii demne de incredere, competitive, decise, capabile de inovatie si de atingerea unei calitati superioare. O companie trebuie sa arate ca este apreciata in ramura sa, ca a cercetat piata,

23

ca este si ca raspunde prompt la toate solicitarile partenerului columbian, cu profesionalism. 8. Stabilirea valorii in vama

Taxele vamale sunt de tip specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF. Produselor importate/exportate din Romania si Columbia li se aplica taxele vamale preferentiale (SGP+) pana la sfarsitul anului 2011 (conform Regulamentului Comisiei Europene No.732/22 iulie 2008 9. Licentele de import

In prezent, majoritatea bunurilor sunt „liber importabile”, pentru importul lor nefiind necesara o licenta.

Singura exceptie este pentru produsele care cad sub incidenta cotelor de import, caz in care importatorul columbian trebuie sa solicite o licenta (ex: echipamentele de paza si securitate, isotopi radioactivi si materiale radioactive, hidrocarburi si benzina). 10. Importul temporar

Regimul vamal columbian permite importul temporar pe 12 luni de mostre comerciale, materiale publicitate si a unor bunuri ca mostre pentru expozitii, echipamente profesionale, instrumente muzicale si camere de televiziune, fara plata impozitelor sau a altor obligatii.

Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in Columbia cu scutire de taxe. Introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si vandute la targuri comerciale si alte evenimente similare este de asemenea permisa fara plata taxelor in cazul in care targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu expozitional unde este interzis sa se faca acte de vanzare-cumparare.

Aceste articole trebuie reexportate dupa eveniment. Pe factura comerciala pentru aceste bunuri trebuie consemnat: „no comercial value, customs purposes only” si „these goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of the exibition”. De asemenea, este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele targului sau locului de expunere. 11. Importuri interzise

Este interzis importul de arme chimice, biologice si nucleare, aditivi pentru produsele alimentare si cosmetice, bovine si pasari vii, faina din carne si oase, specii sau bunuri in pericol de disparitie si anumite medicamente.

24

G. SITE-URI DE INTERES ECONOMIC IN COLUMBIA Ministerul Comertului, Industriei si Turismului www.mincomercio.gov.co

Ministerul Finantelor si Creditului Public www.minhacienda.gov.co

Ministerul Agriculturii www.minagricultura.gov.co

Ministerul Afacerilor Externe www.minrelext.gov.co

Ministerul Minelor si Energiei www.minminas.gov.co

Ministerul Comunicatiilor www.mincomunicaciones.gov.co

Ministerul Transporturilor www.mintransporte.gov.co

Banca Centrala a Columbiei www.banrep.gov.co

Departamentul Administrativ National de Statistica www.dane.gov.co

Departamentul National de Planificare www.dnp.gov.co

Directia Nationala a Impozitelor si Vamilor www.dian.gov.co

Camera de Comert din Bogotá

www.ccb.org.co

Camera de Comert din Medellin si Departamentul Antioquia www.camaramed.org.co

Camera de Comert din Cali www.ccc.org.co

25

Confederatia Columbiana a Camerelor de Comert www.confecamaras.org.co

Camera de Comert din Armenia (departamentul Quindio) www.camaraarmenia.org.co

Camera de Comert din Barranquilla www.camarabaq.org.co

Camera de Comert din Bucaramanga www.camaradirecta.com

Camera de Comert din Cartagena www.cccartagena.org.co

Camera de Comert din Neiva www.ccneiva.org

Agentia de promovare a investitiilor in Columbia www.coinvertir.org

Federatia Nationala a Comerciantilor din Columbia

www.fenalco.com.co

Asociatia columbiana a intreprinderilor mici si mijlocii www.acopi.org.co

Asociatia Nationala a Industriasilor Columbieni www.andi.com.co

Federatia Nationala a cultivatorilor columbieni de cafea – organizatie de stat, care reuneste aproximativ 35% din producatorii de cafea din Columbia www.cafedecolombia.com

Federatia Nationala a crescatorilor columbieni de animale - FEDEGAN www.fedegan.org.co

Asociatia financiar-bancara columbiana www.asobancaria.com

26

Camera Columbiana de Constructii www.camacol.org.co

Centrul columbian de promovare a exportului www.proexport.com.co

Asociatia columbiana a exportatorilor de flori www.asocolflores.org Redactat: SARMIZA BUMBARU, secretar economic BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL ECONOMICA – BOGOTA 31 octombrie 2008