CAPITALELE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTICAPITALELE STATELOR

MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

TRANSILVANIATRANSILVANIA

STEMA TRANSILVANIEI

STEMA TRANSILVANIEI

Stema Transilvaniei, aşa cum e cunoscută ea astăzi, a fost sintetizată abia spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Conducătorii acestui voievodat au folosit din vechime sigilii pentru a-i reprezenta, însă ele conţineau ar-mele personale, câteodată în combi-naţie cu elemente din stema Regatu-lui Ungar, ori alte reprezentări. Stema Transilvaniei este alcătuită dintr-un scut tăiat de un brâu roşu îngust. În cartirul superior, pe fond albastru, se află o acvilă ieşindă neagră, cu capul spre dreapta, cu cioc de aur şi limbă roşie, însoţită de un soare de aur în dreapta şi o semilună descrescândă de argint în stânga. În cartierul inferior, pe fond de aur, se regăsesc şapte turnuri roşii crenelate, dispuse 4; 3.

ALBA IULIABĂLGRAD

ALBA IULIABĂLGRAD

În anul 1111 este atestată ca reşedinţă al lui MERCURIUS PRINCEPS. Tot în aceeaşi pe-rioadă cetatea era reşedinţa primei eiscopii catolice din Transilvania.Între anii 1541-1790 a fost capitala voievo-datului autonom Transilvania , iar între anii 1600-1601 a fost prima capitală a statelor unite romaneşti.

Marea înflorire a oraşului are loc în perioada secolelor 17-18, cînd se construiesc: Palatul prin-cipilor, Cetatea în stil Vauban, Bibloteca Bathyanum.

ALBA IULIABĂLGRAD

ALBA IULIABĂLGRAD

CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ SFÂNTUL MIHAIL (1247) PALATUL PRINCIPILOR (APOR)

DABÂCADABÂCA

Cetatea Dăbâca ar fi fost ri-dicată în secolul IX, peste o mai veche aşezare datată în secolele VIII-IX. Cetatea secolului IX , reşedinţa voie-vodului Gelu,era apărată cu şanţuri şi cu valuri de pă-mânt.

În anul 1174, documentele atestează această cetate ca reşedinţă al lui LEUSTA-CHIUS VOYVODA

CLUJ (CASTRUM CLUS)

CLUJ (CASTRUM CLUS)

Putem considera Clujul drept capi-tală a Transilvaniei, începând cu secolul al XIV-lea. În secolul al XV-lea, Clujul obţine recunoaştere eu-ropeană. Arhitectura specifică euro-peană, stilul gotic târziu se regăseau în turnurile oraşului, în Biserica romano-catolică “Sfântul Mihail”dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului.

Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la moderni-zarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere.

Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică

CLUJ (CASTRUM CLUS

CLUJ (CASTRUM CLUS

Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul. (1373). Mesteri: Martin si Gheorghe

Casa Matei Corvin (secolul al XV-lea)

SIBIUSIBIU Între anii 1692 şi 1848, Sibiul este capitala Transilvaniei. Cetatea medi-vală a Sibiului, pe vremuri la fel de mare ca cetatea Vienei, este cel mai mare sit me-dieval de pe teritoriul Transil-vaniei,fiind compus din ziduri , fortificatii si turnuri, ce inconj-urau din toate partile cetatea. Înainte de a fi capitala Transilva-niei, Sibiul era cunoscut pentru că aici funcţionau: primul spital (1292), prima farmacie (1494), prima fabrică de hârtie(1534) din spaţiul românesc , primul expe-riment cu rachete din lume(1551). De asemenea, în anul 1795 a fost instalat primul paratrăsnet din S-E-tul Europei.

SIBIUSIBIU

Barbacana din Sibiu Zona istorică

FĂGĂRAŞFĂGĂRAŞ

Cetatea a fost construită în anul 1310 de Ladislau Apor, iar în jurul acesteia s-a format treptat oraşul Făgăraş. În timp, oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiară, precum şi pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun supe-rior de judecată.

CAPITALELE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTICAPITALELE STATELOR

MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

VALAHIA(ŢARA ROMÂNEASCĂ)

VALAHIA(ŢARA ROMÂNEASCĂ)

STEMA VALAHIEI

STEMA VALAHIEI

Stema Valahiei a evaluate de la un scut ste un scut galben cu cinci benzi roşii (Litovoi), la un scut albas-tru pe care se află un vultur din aur cu ciocul şi ghea-rele roşii care ţine in cioc o cruce de aur. În cele două colţuri de sus, se află un soare şi o semilună tot din aur

CURTEA DE ARGEŞCURTEA DE ARGEŞ

Curtea de Argeş a fost reşedinţa lui Seneslau , devenind după “unificarea” cnezatelor şi voie-vodatelor în jurul lui Litovoi, reşe-dinţa acestuia şi a urmaşilor săi Aici s-a aflat şi curtea lui Basarab până la atacul maghiar din 1330, care a dus la probabila distrugere a oraşului. Capitala a fost mutată temporar la Câmpulung. În anul 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (1364-1377 mută din nou capitala la Curtea de Argeş.

CURTEA DE ARGEŞCURTEA DE ARGEŞBISERICA DOMNEASCĂ

(1352)BISERICA DOMNEASCĂ (PICTURĂ INTERIOARĂ 1364-1366)

CÂMPULUNGCÂMPULUNG La Câmpulung îşi stabileşte reşe-dinţa de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi adminis-trativ al statului.. După mutarea cen-trului politico-administrativ la Curtea de Argeş, Câmpulungul continuă să aibă calitatea de reşedinţă domnească temporară. Este perioada domniilor "itinerante", când domnitorul se de-plasa în diferite localităţi din ţară, în care îşi stabilea reşedinţe temporare. Atât Basarab I, cât şi fiul şi urmaşul său la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântaţi la Câmpulung

TÂRGOVIŞTETÂRGOVIŞTE

Reşedinţă domnească şi capitală între anii 1396 şi 1714, cu unele întreruperi, oraşul a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti. Era numit în epocă Bagdadul european, pentru intensa activitate comercială. La Târgovişte a activat primul meşter tipograf din Ţara Româ-nească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carţi în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) şi „Evangheliarul” (1512).

BUCUREŞTIBUCUREŞTI Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales, temporar, la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucu-reştiul devine capitala Ţării Româ-neşti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Odată cu instaurarea domniilor fanariote, 1714, Bucureştiul devine definitiv capitala Ţării Româneşti.

CAPITALELE STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTICAPITALELE STATELOR

MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

MOLDOVAMOLDOVA

STEMA MOLDOVEISTEMA MOLDOVEI

• Stema Moldovei de pe moneda lui Petru I Muşat

Stema MOLDOVEI este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de o roză (soare) la stânga de semilună, constituie element de bază al sigiliului Moldovei, al stea-gului Moldovei, al monedelor moldoveneşti. Capul de bour a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru. Cea mai veche pecete dom-nească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Muşat la 1377

BAIABAIABAIA – prima capitală a Moldovei, unde şi-a stabilit reşedinţa Dragoş, apare în primele documente medie-vale sub denumirea de Civitas Moldaviensis. Întru-un document străin din 1339, Baia trecea drept "cel mai mare oraş de la est de Carpaţi". Pecetea târgului poartă, în jurul cerbului decapitat, inscrip-ţia: "Sigiliul oraşului Moldavia, capitala Ţării Moldoveneşti"

BAIABAIARUINELE EPISCOPIEI

CATOLICE (1420) BISERICA ALBĂ (1468)

SIRETSIRETSIRET – a doua capitală a Moldovei, de-venită reşedinţă voievodală în vremea lui Sas (1354 – 1358), era pe la începutul secolului al XIV-lea un important târg pe drumul ce unea Liovul de cetăţile de la Marea Neagră. Oraşul a cunoscut deplină înflorire în vremea lui Laţcu Vodă (1367-1375) şi, mai ales, a lui Petru I Muşat (1375-1391). Ca şi Baia, Siretul a fost şi un important centru religios, fiind men-ţionată aici, în anul 1326 o mănăstire franciscană. Pe lăngă această mănăstire, este înfiinţată în anul 1371 o şcoala cu predare in limba latină, fiind prima şcoală menţionată documentar în Moldova, iar în anul 1380 Margareta Muşat, mana lui Petru I, a înfiinţat o bibliotecă, prima bibliotecă din Moldova. În anul 1358 este finalizată construcţia Bisericii Sfânta Treime care a servit ca biserică a curţii voievodale.

SUCEAVASUCEAVASUCEAVA – a treia capitală a Moldovei, a devenit scaun domnesc în anul 1388, în vre-mea lui Petru I Muşat. Mutarea capitalei de la Siret la Suceava a atras, după sine, şi nevoia zidirii unei biserici domneşti, cât şi a unei reşe-dinţe mitropolitane, alături de Cetatea Domnească. Aceasta este ctitorită de către dom-nitorul Petru I, în anul 1388, şi numită Biserica Mirăuţi; loca-şul a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, devenind reşedinţa primei mitropolii a Moldovei.

SUCEAVASUCEAVA

BISERICA MIRĂUŢI (1388). REŞEDINŢA PRIMEI MITROPOLII

MÂNĂSTIREA SFÂNTUL IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA ( 1514 – 1522), A DOUA REŞEDINŢĂ A

MITROPOLIEI MOLDOVEI

IAŞIIAŞI

IAŞI – a patra şi ultima capitală a Moldovei, a de-venit reşedinţă domneas-că în anul 1564 în vremea lui Alexandru Lăpuşnea-nu. De - a lungul celor 3 secole de capitală, oraşul Iaşi a devenit un veritabil muzeu naţional, prin co-morile de istorie şi de artă pe care le are.

IAŞIIAŞI

CASA DOSOFTEI 1677BISERICA TREI IERARHI

(1637-1639)