DE

PREZIOSI

1

1

I i

I''

.

,,

...

...-.-.,

, ' ' '/ '-

.

1

1...1

.......1.""j

.,...

;

TI,'

__--,..7-":72avr

,

....,a

.

....,

,..- -=

"'.,", ..........

-

. :i ' tt

ti

.( .

7' 1 I .- . ..s. -, 1/4---:,- ..-.. . _ ,

L..........,...., ,;.

I

:).

-------r . 1 i li li,.

r';¡ rr-r-pl,-3 4 ,i,...12-.' 4,....-.. -, '..;4:.......--

n - 4."... - _

1/ , II- '';'., ) Ill,,..

--*''' 4-4 , 4.' ;,-,, 1 cAr-.lirk

V' --IL II',.......T.,

k ,,

A_ .:

i

. ..LK _

4. ,..

.

UCURE$T111N 1869

www.dacoromanica.ro

BUCURESTII IN 1869

de PREZIOSICu o prezentare de AL. BA D AUTA

EDITAT DE ,LUNA BUCURE T IL 0 R"

www.dacoromanica.ro

PREZIOSI: AUTOPORTRET

www.dacoromanica.ro

Caetul original de schite al lui Preziosi,din care s au reprodus planqele grupateacest album al Bucureqtilor in 186.9",este proprietatea D-lui C. Argetoianu.Pentru binevoitoarea D-niei Sale solicitu-dine, Comitetul pentru organizarea serbh.-

,c Arilor celei dintai Luni BucureqtilorexprimA cele mai cälduroase multumiri.

a

www.dacoromanica.ro

Mt1:::PIUL-U'1 .

L4

Situatede-alungul unei cdi naturale se ets2p. icatie, cum era Dundrea si, in

acelas timp, in preajma Orientului care a ispitit atAti cdlAtori, TArile Ro-mánesti au fost vizitate, din cele mai depArtate vremuri, de numerosi dru-

meti strdini. Despre unii nu avem nici-o stire exactâ. Despre cei mai vechiIn deosebi. Despre altii, insA, existd destule mArturii. Fie propriile lor note dedrum, fie insemndrile altora despre ei. Cdlugdri, calauziti de o stea misionará,negustori atrasi de bogatia locurilor, OH simpli cAldtori in trecere , firul vremel-nic al acestor oaspeti de altddatd, incepe de prin veacul al XIV-lea, chiar al

si urca pând in zilele noastre.Pentru istoria si, deci, pentru cultura noastrà, trecerile acestea au fost de multàinsemnAtate: când n'au avut vre-o utilitate imediatà, pentru stdrile de atunci,ele au slujit, cel putin ca document, mai tArziu. Multumità ecoului lor, pAstrat indocumentele si bibliotecile altor tdri, mai putin incercate deck au fost tArile du-nArene, s'au putut cunoaste si lega ?litre ele, fapte si stAri despre cari, altfel, amfi rAmas ara nici o veste.BunAoard, acea admirabild reconstituire a I storiei Românilor prin c A-la tor i", pe care o datorAm eruditiei fArd egal si marelui dar de evocare, cariinsotesc totdeauna cercet:drile d-lui N. Iorga : incepând dela misionarii francis-

IO s I

5

-

www.dacoromanica.ro

o

cani ai celui de al XIII-lea secol si pând la italianul Botero, de dinaintea luiMihai Viteazu continuAnd cu Bandini, Del Chiaro, Porter, Boscovich, Sulzer,Raicevich, Hacquet, Recordon, si pánd la mai nouii Pertusier, Zucker, Haussez,Demidov, Vaillant, Colson, Marmier, s. a., d. N. Iorga invie, in cele 4 vo-lume ale lucrdrii sale, in acelas timp cu viata fieckuia, viata si aspecteleprincipale ale epocii, in care ei au poposit intre hotarele românesti.Deopotriva pretioase cAt mkturiile scrise, ramase dela acesti cAldtori, sunt a-cele in care impresiile de drum au fost exprimate, nu prin simple cuvinte, ciprin linii i culori : artistii strAini, pictori si acuarelisti indeosebi, cari au trecutsau au rAmas mai indelung la noi, incepAnd cu a doua jumdtate a veacului alXVIII-lea.Intre acestia, cei mai de seamd sunt acei care au format grupul artistilor fran-cezi : Liotard, Louis Dupré, Hector de Béarn, Doussault, Bouquet, Raffet, Va-lério, Lancelot, etc.De bund seamd cA, judecate independent de instrumentul sau forta care le std-pAneste, cuvântul i culoarea nu sunt, in fond, deck cloud mijloace de expresie.Egale ca posibilitàp i rezultat artistic, cu aceastd singurd diferentd in fa-voarea culorii : de a putea exprima mai sintetic si direct pentru ochi, decAt de-scriptia scrisd, aspectele si formele realitáii, O diferentd mai mult aparentàmai degrabA in functie, nu de artist, Ca de acei care folosesc sau judeca re-zultatul efortuluiCad, in conditii de artà egale, un peisagiu in culori nu este niciodatd mai usor

www.dacoromanica.ro

de realizat ca transpunerea lui in cuvinte. Primul se percepe, insa, mai facilsi convinge mai mult. In vreme ce descriptia, cu mijloace scrise sau verbale,lasa mai totdeauna loc banuelilor, in ceeace priveste exactitatea ei. De-aceea,pentru marele public, pictura, acuarela sau desenul si, recent, fotografia, stintdovezi mai puternice decat echivalentul lor realizat prin cuvinte.Din acest punct de vedere, in primul rand documentar, intaile imagini exacteale trecutului (exceptand stampele ale caror linii primitive au fost mai degrabapretexte de interpretari) incep, in genere, cu artistii straini care ne-au vizitat.Ei ne-au descoperit, fie dupd marturiile mai vechi ale calatorilor, fie in drumspre Constantinopol, sau venind la noi ca oaspeti ai fiilor de boeri cari ince-puserà sà studieze la Paris, si, uneori, chiar ca musafiri ai Domnitorului.Unul din acestea, poate sa fie si cazul lui Preziosi.

daca despre toti ceilalti exista informatii asupra vietii si activitatii lor an-terioare, mai mult sau mai putin complete opus lor, Preziosi este o enigma.Nu se stiu despre el decat foarte putine lucruri. Sigur cd era italian. Dar inItalia nu este cunoscut. Cercetarile intreprinse, in acest sens, n'au dus la vre-unrezultat mai amplu. Singura incercare de a-i schita viata, ne-a dat-o d-1 Al.Busuioceanu in S tudii it alien e" : investigatiilor facute de d-sa, le adaugampe ale noastre, cu toate rezervele i temerile pe cari aceasta ciudatä existentale obliga.Incá necunoscuta, fotografia era premersa, la acea epocd, de transpunerea

in culori i desen. O seamd de specialisti ai acestui mestesug colindau, pe

7

Caci,

www.dacoromanica.ro

8

atunci, diferitele orase ale tárilor. Cei mai buni treceau hotarele, Cátiva au fostsolicitati chiar de Regele Carol L Nit atAt ca portretisti ai Familiei Do. mnitoare cf.,mai degrabd, cu rostul nemárturisit dar extrem de util de a rdspândi inca mai largi cercuri europene, unde se discutau pe acea vreme destinele Ro-mâniei, veden i dintr'o tar:A ignoratá. Astfel au venit la noi, sau au fost chemati:Szathmary si germanii August Becker, F. Kaiser, Emil Volckers, peisagisti sár-guitori dintre ei, ultimul venind la Bucuresti in acelas timp cu Regele Carol I.In aceias situatie, mai pot fi citati : englezul Schonberg, polonezul Adjukiewicz,specialist in scene de parki militare, etc.Unii dintre acestia, simpli meseriasi ai penelului, nu puteau depási acuareladocumentará. Desenul i culoarea corectà. Nu izbuteau sd se ridice, deca preaputin, de-asupra realitätii. Altii, printre cad Preziosi, pástrau subiectul ca simplupretext si, Fárá falsifice, ridicau acuarela IDA-1A la arta'.In acest sens, mai direct perceptibilá decát chiar in tablouri, forta talentului luiPreziosi se contureazd definitiv, in schitele sale de drum: lucrate totdeauna infugA, cAteodatd cálare in suita Domnitoruluf, m.ai rar asezat dar cu caetul tinutincomod pe genunchi (cum in Autoportretul care deschide acest album), in-semnkile de drum" ale lui Preziosi se desfac, de sub creionul si penelul sdu, cuo eáldurá i siguranta de cari numai un artist autentic putea fi capabil.ateva linii numai, ajung ca sá inchiege un ansamblu. Dotta-trei culori, scutu-rate fugar, stint suficiente, alteori, ca sá aducd pe hArtie un zAmbet, o lumind, omiscare: viata adeváratá.

.*;

-:

www.dacoromanica.ro

Preziosi a fost astfel, inainte de toate, un desenator si acuarelist de indiscutabiltalent: plin de spontaneitate, cu un simt al observatiei dintre cele mai neobisnuitesi un maestru al culorii igenue i clare. Probabil insd un artist nomad. Cum justse presupune: unul dintre acei neosteniti cantdreti in culori, un fel de trubadur alpenelului, mereu atras de drumuri si aspecte noi.Desigur ca i-a pdrdsit patria de timpuriu. Inainte de ali fi putut da intreagamdsurd a talentului sau. Pentru acest motiv, Preziosi nu este citat in niciun ma-nual de istoria artei noui italiene : solicrtat de noi, insusi Zozi, cunoscutul criticde artd venetian, nu 1-a putut identifica biografic.Nici macar numele nu i-se cunoaste intreg. A semnat pretutindeni, simplu Pre-ziosi". Busuioceanu, sprijinindu-se pe o indicatie dintr'un catalog de expozitiedin 1873, unde numele pictorului era notat D. Preziosi", presupune ca el s'ar fiputut cherna Domenico.Evident, problematic. Pe de aka' parte, albumul din care s'au extras plansele defatA, are acest titlu, scris se pare de mána lui Preziosi : La Valachie par Pre-ziosi". Aldturi de care, notat cert de altcineva, s'a adaus ulterior : Aquarellesde mon grand Père Preziosi". De unde rezultd Ca acest album, propriu zis ocarte de schite, un jurnal de drum in culori, a apartinut urmasilor pictoruluicari, dupa unele informatiuni, au locuit mai tdrziu la Constantinopol.Aceastà constatare vine sd dea certitudine presupunerii cd, inainte de a lucra lanoi si probabil si dupd aceea, Preziosi a trAit la malurile Bosforului. Din acest caetde schite nu rezultà de altfel, dacd e sd credem cá desfdsurarea lui pAstreazA

www.dacoromanica.ro

10

cursul cronologic al diferitelor etape ale calátoriei, drumul pe care Preziosi a ve-nit. Albumul, dei prima acuarela poarta o data mai tazie, se incepe organizatcu data de 1 Iunie 1869, Cand Preziosi se afla la Bucuresti. Acest fapt verificaafirmatia ca pictorul a lucat la noi in douà vacante consecutive: in verile ani-lor 1868 si 1869.Marturisim, insa, ca aceasta lipsa sau imprecizie de date, asupra vietii lui Pre-ziosi, nu ne supara prea mult. Esentialul n'a fost niciodata viata artistului. Ci re-zultatul ei. Pe de alta parte pentru un popor, cum e al nostru, care are in pa-trimoniul sau popular de arta, atatia gloriosi eroi anonimi (Poetul, Sculptorul inlemn, Cantaretul, etc.), aceasta nesiguranta in ceiace priveste viata lui Preziosi,e pared anume facuta ca sa ni-1 apropie si sporeasca mai mult.Este foarte posibil, deci, ca Preziosi sá fi venit la Bucuresti chemat de Regele Carol I,spre a-1 intovarasi in calatoriile sale. Da tele unor acuarele coincid, intiadevar,cu principalele locuri ale unora dintre aceste calatorii. Cum nu e mai putin ade-varat ca, in afara de Szathmary, niciunul dintre acuarelistii care au fixat in cu-lori inceputul domniei Regelui Carol I, n'a izbutit mai matur ca Preziosi, sa re-alizeze scene si aspecte atat de variate : dela peisagiul vast si linistit al Dunarii,pe apele careia se distinge vakil regal pavoazat, pana la amestecul colorat si pi-toresc al Mosilor" si de la scenele rustice, pAna la ilustratiile atat de reusite dinprimii ani ai Regatului.Albumul lui Preziosi, dupa care el si-a reconstituit probabil mai tarziu tablourile a-flate azi in Pinacoteca Regará, este o fresca vie a tali de acum aproape trei

.

www.dacoromanica.ro

sferturi de veac. Taranii sAi au atitudini si linii pline de noblete. Preziosi a stiutsá surprindà pretutindeni detaliul cel mai potrivit. Culoarea cea mai autenticà.Momentul cel mai caracteristic. Scenele din Mosi sunt inegalabile : ca valoaredocumentará si, deopotrivd, ca poezie a vechilor targuri din margine de oras, locde intalnire al tuturor regiunilor tárii, adevArat muzeu etnic, viu.Dar, cel putin tot at:it de insemnat, este Preziosi pentru Orasul in sine; cu ex-ceptia cu Szathmary, niciunul dintre maestrii acuarelei documentare, in trecereprin Muntenia, n'au izbutit sá redea, mai sigur si simplu ca el, imagini din acelBucuresti dela jumdtatea veacului trecut.

Desprinse direct din caetul de lucru al lui Preziosi, f`drà intermediul tablourilorin care realitatea poate fi uneori prelucratà, scenele i vederile inchise in acestalbum, au fost anume alese ca sá evoce, in linii si culori care nu se pot stinge,cAteva din momentele cele mai autentice si colorate din trecutul Capitalei noa-stre : Bucurestii anului 1869.

AL. BADAUTA

rec

- M UNICIP UL Uf

CURE1

11

-

*

www.dacoromanica.ro

S'a tras acest album In Loop exemplar.e

pe preselt offset ale Tipogra.heiLuceafärul" S. A: din Bucureqti,tn foto-litografi-e, sUb 'stiprav.egherea

technica a maestrului P. Hilpert.

www.dacoromanica.ro

, ; 7i I li ' i fi ,i1 j r,

'---L:"-i--!-PI-,1-1

J )1

j1- '

L

E

. r ,

6,::-c4 --,

(UN,E )

- %ZIP Cal-44.0 'zf'...--1

E.0111/

(I

' 1Triit

-

1^1-' \V1.k1r)www.dacoromanica.ro

--

I ,4

I

ij3I

iII

I.4 ,

-4.

A

I,!

a

.0.0

0.,-

---"

...."

-.t1

1lç

.i.

\ \\L

,Jr

-

f

r,

7'1 _

1

4

,

\ t

f.

41,a

ï

--F

.

www.dacoromanica.ro

rt-

rtor,

_

0P

..71.,

-.

z

e,r

"

.1616

1E61

11.

-

www.dacoromanica.ro

...r

I s -

,T

s"--

--,-

"wr,

-

-a

A

;L's

AL,

----

___

4t7'

,,

-

...Im

o V

II,

,

-

N,p

.

Tor

'

,\o

6 ,

01,

www.dacoromanica.ro

ec

g'

1

1

,,_. e, \.;.., _. :\ 1 , .: -e '.--)p2

1

i ile.,*geNT --r,

i

1 ,

. Is-

e.,

I

i,i-

iiirg ' i1 p....s.1

n.1! I

. 1 '

it

...

7ir - .7J

" r/r

a

.i

1

I 1

I

I

C 4%;

4,1.

"

www.dacoromanica.ro

oz.\))'

V

14,01-11

4

1\ k

2 1

,1

b -7- 'tr <,

...

--.--.....-, ,-. .. .

W--

.k ,fi. \'' ,-.:_ -,...___.1 1. ....

b),

-.

t CA.....

imp

416

1,4

\,.'"'-\'') -

www.dacoromanica.ro

"14.i.."

71

7

www.dacoromanica.ro

-

1

www.dacoromanica.ro

L

www.dacoromanica.ro

I

f.'

4i

/

11)

'A /(V 03Z- 3

P2---.."\

'.." ,, '' AP

?='-',. 1)1)\ -

Iiii/

1

1) 'ç 1

- II 'lt -

_. -... " , ..

'fi 1 \ IFF-.;--_I 4;

..-4-1

....-----..=

1, )...,. , ssa 4

b

1 - \-.. \ \ .,,, -,-1 \ I' : q i

r:- . a

C2 '1- " 1; \ PA II ,r ' (f '

,--_-_.{,-,...

7'1 el_ I ...1 I I

111X CI'PreLIJI

v

A)

r

c-^ -4 - "P'9 , _

'IL

www.dacoromanica.ro

1/

www.dacoromanica.ro