Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... ·...
Transcript of Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... ·...
ANUL IX Nr. 424 26 Mai 1940
Organ de Director DragomirescuAPARE IN FIECARE DUMINICA
Abonamente: 200, 500, 2000 lei
M. Regele a cerutse renunte la Serbàrile Sfânta din Bucuresti
8 lunie a. c.
Proprietar MIHAIL DRAGOMIRESCUla I. tu
Redactia AdnfnistratiaStr. E picol No. Bucure0 VI
Bucurestii au fost
M. S. a d-lui ConsilierGh. Tatarescu,
de :
Am fost Guvernul amod deosebit cu
de 8 lunie pentru a70 ani Mele.
M'a Cudatortei
folosul Patriei, ceroadelor Mi-a
dat satisfactieConsider
grijile de ceatentia tuturora, nu sunt
prielnice de felul ceface pe de partemari
ACEI CARI DORESC IN ACESTEPREJTJRARI SA MA SARBATORTASCA
POT FACE MAI PLACUT PENTRTJMINE DECAT PUNANDU-I TOATA
RAVNA PATRIOTISMPENTRU INT4RIREA ROMANIEI
VoastreGuvernului Meu pentru ce
avut, rog laproectata
scumpul Meu Presedinte alafectiunei ce
CAROL R.22 1940
de data ea totdeauna,dela
ani de ri-Patriel, vremuri
erau unromâneas-
exprime pentru totce a neun
a in dece-un nu 1-ar fi
altcândva.toate
comer-toate
dar presus de in-
le vase
zece ar fi fosto mandestare fi dat preejtuturor sentimentelenetärmunte de devotament.
Soarta a vrut prinpe le eu
vom vom munci,parte tot ee n'aroportun avem o :
punandmunea eu patriotism pen-
trurea astfel
primului de-eeniu de pentru ridiea-rea
azeta Municipali
In locul Cerculuii de se
Dom-se pier-
de in negura vremuri1or deCa aaezämânt este foarteche parte dmtre cele dintai sfinte
cein
, märete" dinde nu se poatespune sigur
caa
vremii. A fost sub deCoconilar (?).
veche a fost delui (1386-
1418).veche, care trebue
sub de inventar, in-temeetor un alrinului al
Acest ar putea pre-din 1395-1396, frate Stan
Snagov St.Nicolaescu Vechimea Snagov,
MuzeuluiNr. 1, a.
1935, p 108-111).cuprinsul susdin Papa-
publacatä de St.sa bi-
sericile dinFacând domnia mea 40
mä fagaduisem la Dumnezeu am indepli.aceasta pe care am
Melie locul bisericute vechi ce sea zidite de
al la anul6870, am la7160, hrainul ca sá
pomenire nouáamin!"
A fost inchinatä sfinte, laTon Pateron" din
veche heytármcie de 12Condica VI,
p. derise inchinate
Bucureati 1861 p 8, reese a fostmail vechi dinainte de Mihai
Mihai Viteazul i-ar fimoaia alt act a-
sfânta este din 26 Fe-1615 Arh.
pach. 61, doc. 4), citat deGheorghe, din
Bucu revista or-seria II, anul 44, Nr. 539
1926. 1622 (Arh.pach. 20, doc. 5)
de lonescu-Gion, Istoria 1899,p. 211, 20 1634 (Arh.M-rea pach. 4doc. 12).
Pentru a sevedea d-lui George D.
Din vechiul 1935, p. 28-30.seamá de inseriptia
afläm Matei Basarab Voevod aa rezidit-o din temelie
1652 biseiticute vechi ce se
Scumpirea traiului in cu lipsade organizare frigoriferi a
din punctde vedere al
a putea fi rezolvata, trebuesub toate aspectele
sunt se constata dintreunora acestea
controversede sau spe-
sunt de cândeste vorba de ce trebue
maia a desfaearei.
o tarä bogatä ao valoare de circa
25 acea-cerealele. Aceastä a-
limentarä trebueactuali, fie
prinorganizarea de animale
in In smdicatele dedesfacere,
cultivate cereale, legumi-etc.,
plasamentelor
de dr. G.al capitalei
desfacerea nupoate fi asiguratä atata
de centre desufilciente organizate.
de ingurrare a desfacerei annentelor, indestu-lare a populatiei consumatoare oscadere a soumpetei nu se
un de vitea abatorului
târg unde sä fiepe direct farä ca
mai fie supuse intenmediuluid feritilor agenti
fac decât de muncede consumalori-
In capitale aseme-nea din medu,
acela din Viena din1356.
Pe nu se oHale Centrale de en gros
demigros, taste produsele ali-mentare o desfacerelesnicioasi in
zicea a lasând tot hramulMai tarziu, Paul d'n Aleppo a
väzut a verutne spume ca biserica a fost
de (lonescu-Gion,ria 1899, p. 211).
In cu cele mai spuse
Sirindarpentru lamurirea trecutului altei Sarindarul, In
porunca"Voevod 4 Mai 1702:
4 Mai 1702. Cartea (porunca)a lui Constandin Basarab Voevod
domul princare
din din. te-mega ei de Radul velRadalui al lui Co-
peste dinvadul de peste
din Pacivalistea din Ilfov; peste 15de vie dealul peste
6 suflete demila Io. CostandinVoevod a Un-
mea po-a doinniel sfintei dumne-
zeeatei ce sede aid den domnii mele den
care denei de biv velclucer,
seDumnezeu
Ma pärintelui Partemegumenul soborulca den
de peste totu aparte dedintr'aceastä cknn-nia mele peste
primulAsemenea
se Obor;ca se
infiintärei târg de preajma
o propunerede d. M. secundat
de ac-d. General
de studiua o considera
cele apeopiate dede a an-
trepozit aunt demare
a dat dovadäeste realizator, suntemle va de
Dar, fil inlesnirilefi
sau denu tine de un factor de
o aded depastrarea alimentelor. mijloace de
la in timpulla desfacere la
fi des-facerei, ea fi menitä dearezultat dacä nu pricepevoia alimente-
ea ar parte rea-nu fi generailzata.
s'a s'a
de Nicolaescu
totu de cepar-
tea de densud Elhov, sä va peste totuhotarul
lanefie mänastin
13 pogoane de vie inca e vii sau fostu venitu in
Radului clucenul ce le-au fostuRadul
6 sufle e degani ce daati la aceastä
dedenainte vreme. aceste
ce mai fost-auale Radului, elemele lane logofat, lui s'auvenit ei la
sfântä elau intru anima pentruDumnezeu pomeanahut ai de au
au sfânta cuca fie ma-
nästin dende po-menire.
zapis n'au lasfanta daniia
vii ca
mele lane elde
tigani ce datclucerul la aceastä mänästire,
fostun'au voutu as-
stnice pomeanafrätine-säu Raduluil pentrucesfânta ci dat la
Sarindarul scrimd preville care lost
dat den parteaegume-
voealti vor de acum
La aceastá sä
sasfânta mânästire, pre-
au dat frateleclucerul, la
de ar face egumenulniscai
altu cineva s'ar trageden nemeniia ar au
sä hie leau vii au de uncle vor fi
dat le dea la$i caute ce au
precum amvazutu mea zapisul lane
susou de lost
dat frate-sau Radulla dela mânästire Dreptu
(Continuare pag.
cereale, tre-bitead supuse alterarili, sunt :
laptele,carnea,
ahmentare,tocrnaa ce consti-
baza hranei alipsä scumpete fac actualmente
obiectul noa-stre.
Pentru valonificarea tutu-acestar alimentare, frigul se
ametoda cea mai
cea eftinä, având avantajul dela de ali-
ment% fie conservatemetode. aphcarei sale
fi atât semä de cele reguli fundamantale sau
produsdiata de a se
deacel Kühlkette" alcare sä inceapä producator
sä termine latot
deproaspete ori ca pen-
cele de pildä, incursul trecut s'au
pentru un kgde Este o cantitate luatáaprovizionarea a
la lipsade
1TELEFON3.73.82
Am pierdut un prietenD. V.
a durerea piardarmte e.
Cu tristul al lui EusMaciuoescu Mircea Damian a
AZI urmatoareleranduri sub titluiAm
nu ai prea multi, pierderea e foar-te grea. eu nu am. Cu Eustatiucescu, nu m'am
nu ales Ne desparteau vreode director
Casei Dotaaiei caner alse cd ne-am
prilejul unui premiu literarcare a cele din-
ale mele. frumosa b, o frunte care s'aplecase,
iscoditoare, deasupra to-de de dede sociologie. Ceasuri stem dein Societatea
carte despreevenimente, despre
matele. Avea de care-mi vor-care mule
tise o anima-
obiceiunle despre cu odragoste
nu voiinsemna bol-
de vreme. cd eln'o duce Era
clespre ca un
Virneri seara. lars'a telefonat c'a
o seLucru prea
des. Pentru prima cred, amceva., pentru am
om Incurent al asta au
dedimineata. Ea
va Md-ciucescru a din Socie atiiScriitorilor, care a slujit-o treizeci de
Timp deceniu mai bine, el apurtat arhiva in geantd,
respectivi fielui Casa Oastei,
cafenea, e din ei. Aa orii
mai dedemuit debreasla fi partedin A un
model unsd fi o Md-a fost un Un de toate
lele, daca vreti, dar pretioase,care toate care in-
cinstedemnitate. cd nu e foarte mult, -dar e foarte el
numai pentru carepe care
Mircea Damian
nu ar 5 amoblizate bine
fipier* fost la
a evidentiain pästrarea
lace in vorn
s'a intâmplatalimentelar
Capitalet noastre.Cu prilejul de lipsa
scumpetea acestai aliment denecesitate Ca-
comenzile se dinse anuntau ales
in de carede oductie dispuneau din
dentä.A fcst suficient insa, ca interviná
factor natinal: din
se pagube pen-iar consu-
fie de acestde Paati. au in-
sä angajate,ce au fäeut-o, au
ou negustoriA, pagube35% de
tort au serviciilename au in gäri,
(Centinuare pag.
www.digibuc.ro
Scumpirea traiului in cu lipsade organizare frigoriferi a
din pag. 1-a)hale, cantitäti e-
deaceste pagube neajunsuri,
dede consumatari, fi pubut
dspuneam de sufiaientede trans-la desfacere adicä,
in parte aceaorganizare de ata-tia atât de bine eu
ndclejdid-lui Mano-
leacu-Strunga care, deoameni de
ortantä a or-a paeise
la o serie de cariapol nu nu s'au dar
au regrexemp ,
d ale carei reale fol nutotuei de a fi de
asCel cu camea de miel
ajunul numai oa problemee
degorifice, o
de se anual, iarau de pa-
gube separte asupra
cauzatransporturilor
ce vecinemat boggia produselor
fac miharde in tararezol-
väril problernei Recent ampierdut de câteva sute dene lei pentru carne de carnepe nu putut sabisface cauza
de de detransport ce au
apoi de odeck a
se nu cu car-nea conservele ci oualimente, etc. Deunde dispune la punotelede debarcarea peetelui de antrepo-zite sau de având nu-mai de fabriei
de conserve de cornplectatemijilaace de
nu avern omail pe
demagaziile
nuzionanea carne sau peete, ci este de
toateo rezelvare
o organizaretoate
centrele de productie.In am reueit sä se
eleag ladesfacerea alimen-
telor alterabile,fabrieile alimentare,
cuastäzi nki un local de
ne mai primind ded:spune primul de un
sufecient. ca acest bungeneralizatt desvoltat
tara dela transpoatla desfacere, dela ma-
de tip dela
rele sau vagoaneleajungandu-se la
cä organizärii atdrei este adanc de actualulenergicul al ca fi-
chiar in prograrnul denu ne
s'au infäptuit alte rea-de importante va cat
de serea frigoriferd a cacarea produselor noastre agricole fiemai adevärat complectä. realizare
mai ar fi mai bineniai ales actuale.
Astazi, ca celelalteconetente de imensele ale frigu-
deglemen-teze la deproductie de desfacere,
marilor antrepozitegonfere de necesaretens din timp de pace sau dede secetd, epizootii, bpsuri difenite)
intensifice transporturille frigorifere,vapoare (ati avem numai unul),
vagoane avem 126,ce Bulgaria are 487), ori
practice izoterme, numite Contenai-ies", earl au avantajul de a putea in-
directla si din C. F. R.
dispun deja de câteva de ne-gustori de se
a sau de aliment3trebuie sä un fie-
centau cu o deposede un antrepozit
fiecare judet maimare de productie (sau de
de un parc suficientvagoane de mare
frigorifer.Mnisterele Agriculturei, Eoononnei
nationa1e, Mu-intelegând de a se dis-
pune de alimentare dezerva, sunt ast-
de unde seatât alimentele produsetimp de abundenta, a-
cele a le puteafie pe aceea
generale nationale. De
nu neglijatäde pace, pentru nu se
de am su-Binefa cum am
alte nu mai potmai
noastrá. Delala marele dela comer-
laindustrii
la maniletoti
de foloasele deacest factor de important, care poatecontribui la la
la economi-a
In Concluzie, trebuie p5eit dela organizarea
a a lipsä saucontribue astäzi mai ca lascumpirea traiului.
Dr. G.
re Sârindardin 1-a)
domnila mea am dat accarte a domnii
aa
preaum sus, sä hieden
pome-sântu
vor trage sä ala orce,
macar la ca sániia ci
mândstirestätatoare
cartea aceasta totu sfatuldomnii male:
vel banDiicul vel Mihaivel sdptar. vistier, Vargo,vel i postelnie iSerban Cantacuzino vel Radii]
vel i Bunea velCantacuzino vel Costandin veiltar.s'au aceasta oraeulnului al
den dommiamele, Isar de
4 7210t Io. Voevod, din lui
domn.
() Voevod.
Radul Cantaouzino 1-a
Originalultere cirilice; bine
Se inPolak din
Prof. St. Nicolaescu
Specula florarilorLa primaverii, la una
dm din piataputeau admira exemplare de
la pretul de 100 (una sutä)ghiveciul.
tinlp Casa grádinilorreplantase Cismigiu sute deexemplare din floare, carea fost dela
conducerea d-lui Sandru,aproape 7.000
destinate parewrilor
dinNu trebuie ajungem la
zia administratia Caseiar fi cheltuit pentru pro-
ducerea marelui de Cinera-De altfel nu ar fi avut de uncle.
Ci numai ceeace am inse verifica. Anurne,
gradinarii particulari ocu
mai ales primele aptámâniale
Deciziunile Consiliului alrezolvate 23 a.
de s'a23 Mai
a rezolvat aproa.pe 250 cereri din carireddm celor mai importante :
S'ade Con.st. Tone,
Marele Voevod Mihai, carnerul Glu-in dat de ser-
resort comunale
Pentru cazieruluiing. Hirsch, No. 203,
s a dat la 15 a.
Cinematografului bulev. E-lisabeta i s'a dat de 60 zile
impusecomisiunei de a Mu-
S'a dat termen de lichidare laa. c pentru atelierul Industria Sudurei(ing din str. 11 nr. 67.
Cererea de autorizare a econo-proprietatea Gh. V. Moraru, din str.
Avrig nr. 11 s'a aprobatBombe" de care a
descinderil deravuri, de redes-
Bodega de coloniale Victordin bulev. Elisabeba nr 95, va
lichidare de15
Consiliul a aprobat cererile de funotio-nare a muator de zarzavatsituate Bucu-
Cereri aprobateConsiliul a aprobat functionareatoarelor arätatedreptul
30.000 Intreprinderile Derraata pen-tru magazinul din str. nr. 77.
20.000 lei fabricile din str. In-nr. 22, bodega
str. Sarindar nr. IrimiaGrädina de dinAverescu 48-50, VIA s. a. pentrubirourile din str. nr 3.
15.000 lei magazinul de galanterie MayerZaigher din str. Aeademiel nr. 1 ate-
de teahnicä Marcel Regen-streif 26.
12.000 lei restaurantul de Grigo-din nr. 154
respinseConsiliul a cererile enu-
de liehidarea5 15 zile
dela
AdunareaS A.
Meinbrii Asociatielsportive a sectorului de Mbastru (A.C.S.A.), fost in
generalä pentruneri 7 a. c. 13 localul
de Albastru.In nu va ma-
joritatea membrilor, adunarea se vapentru 14 Junk a. c.
când se va tine demembri.
Intre alte pe or-de este cooptarea
Ion G. Ispir, secretarulsectorului comitetul de condu-cere.
Scumpirea vieteiBuletinul publi-
cä in säu ocomparativa a coefkientilor cares'a scumpit bmile Ianuarie
Februarie 1940, de primul se-mestru 1939, mai multe
Statistica a fost reprodusade al So-
se prezintäastf :
Unite 1%, Canada ,2%,Grecia Ungaria 4%, Argentina
6%, Egipt '7%, Indialanda Belgia Norvegia 9%,Suedia Danemarca 10%, Japonia16%, Jugoslavia 26%, Manciuria25% 30 (trei zeci la
Strungana str.nr. 31.
deBercovici Bercea din str. nr. 29.
Frizeria Istrate din str. Fântanicanr 12.
Sperdkin.0 dinnr. 94.
Stoica din214.
Depozitul de lemne Lupu dinTh. No.
de ziare A exandrudin bulev. Tache nr. 27.
Magazmuf de coloniale Puiustr. Braeoveni nr. 7.
Petrica Angelescu din str. Mai-nr. 56.
de fabricat pentru pie-Reprorn. Stelea calea
Serban Veda nr. 158.de vinun Virginia
din Mosilor nr 209Depozitua de Mihail Bondoc
str. Crângasi) nr. 1.Depozitul de lemne Solomon Leibu
Al. Moruzzi Voevod nr 2.Birtul popular Gheorghe ealea
Floreasca nr. 218.Nae Iliescu din str. ma-
Prezan (Colentina) nr. 14.Elena Du-
Pantehmon nr 60.
Croitoria Mayer Lemberg din str.Ghenadie nr. 163.Ana Gavrilescu din str. Chi-
nstigii nr. 46.de Ion din
Magurele nr. 35.S'a pentru parfumerie
du-se de la cere-rea magazinului de galanterie,
a d-ned dinnr. 121.
S'a cererea pentru s'aaprobat de fructe,zavaturi la magazinul Nastaseeos. Regina Mana 17 (Militan)
de MoscuBravu nr. 200.
Ana Micsa din str. nr.Dumitru. din str. Bu-
nr.Croitoria Cheregi str. Tailor
nr. 2.Fnzera Maria Oprea din str. dr Colo-
nan nr. 43.Marin Ionescu din str.
Palade nr 11 (Lupeasca).de vanzare al Berke'
din str. 3.Cafeneaua Const. Marinescu
Bibescu comp nr. 21.Magazinul de coloniale Manolache
Plehaci str. Maria Rosettinr. 7.
Functionari mutati din directiunea financiario decizie din 20 Mai a. c.
In arma raportuluid. V. Dombrowski.
a aprobatca mai jos dim di-rectiunea financiard afie la :
SERWOIUL PERSONALULUI
L. Niculae, II
MIISCAREA CULTURALA
Miu NestorescuViorica, timpiegat ; Negutzitra,
SECRETARIATUL
P. bin I; Stan-Constantin, bin. el. I; Tomescu
bir I; Sterescu Margareta,I; Ana, subeef bir II;
al. RueescuMexandrina, Rádullescu Geor-geta, agent.
STATISTICA
Ghearghiu Natalia,
DIRECTIUNEA ECONOMATULU1
Munteanu a Ho-neger I; Honeger Lui-za. agent.
DIR. ADMINISTRATIVA
Viaanescu serv. cl. I;Inapceanu Mihail, secs.Dan, III; Gheorghiu Cleopa-tra, bir. Angela,bar. Gheorghe, subeef bircl. subeef I;Vartic impiegat MateescuEugenia, impiegat Elena,ianpiegat I; Maria, dad
agent.
DIR. PARCURILORRomullus, agent.
DE STARE CIVILASofa, I;
Garofita, bir. I;ca, I; subdirec-tor II;
I; impiegat I;Elena, impiegat I; Elena,agent; Caliopi, bir. el.
Mara, I; Coestanti-I; cl.
VETERINARA
II; Radu St.impgat I; Jean, impie-
gat I., agent; D.,gent.
PLAN SISTEMATIZARE
I;sect. Preda dheorghe,
III; Maruscenko Petre,I.
DIRECTIUNEA
I; Arsenioimpiegat I;
I; imp.e-al.
DIR.
Eugenia, subeef L
DIR. COMUNAL
Bakopol I; Ale-xiu Virgil, Ill;an, bir. I;
impiegat I;gent; agent.
Licitatiile anuntate la directia economatuluiMunicipiului Bucure§ti
31 1940
1. Tratare oferte inchise deconcurentd pentru furnizarea a 55
de accesRegale Baneasa planului
specdevizului care este in de :
731.500. se va face in de45 primirea de
2. Mein, idem, pentru aprovizionarea a56 vagoane calupuri, necesare pa-värei Spl. portiuneapodia Vodaconform dedevizului744.800. se va face in termen45 dela prirnirea sense
Dep.Tratare orale in-
Nr 23 pa-latului al termenul este data adjudeäreifinitive la 26 1941. Desti-
pentru de artfacole. Chi-ria initialá de lei: 35.000 anual.
4, Prima pubfica eu ofertepentru procurarea
telor lucránilor de pavaje cede
conform caetului dede Lei: 330.000.
5. idem, Darea
a executdrii de izolarea de de ade d stributie Unamunal, speciale, ca-etului de sareni devizului eu carein de Lei : 540.000.
Revista Arhitectura"care adrnra-
auna dintre publicatia-
de ne-audat 1 pe
1940.Pe d-lui I. D. Ene-
scu la ea-artelor, revista dá un in-
teresant asupra ALClavel, arhitectu-
noastre, care a fi studii de-osebite, multe de valoare(mad multe palate aleoraee desenul jubiliare
1906, etc.).In rest, aspectele: Pa-
din calea alB. N. R. care s'a constrult nemai
parteBlagoblavele a Mixon,rase ale arhftectilor Cristinel,
www.digibuc.ro
Chinuit de o grea. s'astins trecute
din
Viena demie culori cu trei
: rosu,era
auUnwersul".
auavut-o cari au aprectat
cuvine festive alezetei
Pe al lui$tefan odin tuturor acelora cari au avutparte se ca noi,
Ilfov I, judecând ape-de u-
a de spe-demmut
alb este un produs care nupoate upus prevederilor pentru
In Drumuri asunt vacante : un post de
salariat 9850 cincide subingineri cu 7.550 lei
se prezentaacte clovada ca surd
respectiv aldeslipire dela parohiile
Sf. Treime-Tei Dichiu, s'a creiat in Ca-o parohlue, care va purta nu-
de Doamna Oltea.
a dina un d M..
monistru fanantelordr. in caee
care trecede
editura Regale aContributiuni la istoricul
dm de d. dr. GeorgePotra.
Un oarecare Gabor a traversatbulev.
stopul erape dar a brusc
a fost speniat
DupA a, foat dais jude-a care
dat amend platadin cauza
s'ar spune...
Pentru adunarea fondurilor ter-bisericei Sf.
se lala orele un concert.
La. concertului colaboreazddistinsul cor al orfelinatului Azilul Elena
de d-na Mar-Leon Janeta, d-na Rosi
canto de trio, V.Jianu, fla.ut ; violoncel ; N.
piano. Deasemeneade instrumentald va executa
de d-ra Rozalia Bulacu ; de-asemenea tot laeel, d. Ansamblul
pece se misiunea
dr. medicse definitiv
in de medic radiolog lasanitar
D. dr. Theodor, actual medicde T. B. C. la Ma-
de se definitivde T. B. C. la sa-
als'a postul bugetul exer-
1940-1941.
A numárul peMonitorului oficulor de staretat de d. N. pri-
Sumarul unay. Virgil
un studiu esupra baptist dife-rite
nostru ay. Const. Mditaru,p sectorului de Verde, celebrat
d-ra Magdalena Sapy.
Farmacistul A.din Grivitei No. 173, apreetatea d-lui M. Manoliu din
mare No. 178.a
strämutare de proprietate.Ultunul din Gazeta
un articol in care exprimA re-gretele farmacistika
ea din a A.
D. general V. Dombrowski, primarulal Ca.pitalei, a prima-
prin se bugetele comune-suburbane
Leordeni.
negau o intrunire au pro-contra vechituri, care
se fiecare Duminicä peDrumul str.
se vând mail multmárfuri
Denumirea dinde Verde, a fast in aceea
de Alex. (erou mort in1916-1918 luptele valea
Uzului).
S'a dat publicitätei o listä de co-condamnati pentru de
din Capitald.
urma d-lui colonelDuma, comunei
afiintat un nou in.
din acea Oficiul estepe str. general Mosoiu No.
a S. T. B. ascum mäsuri pentru aprovizionarea
necesare servicalor functia-in care vine. A anuntat
de 23 Mai a. pentru a-proviziorarea 1900 vagoane lemnefag 400 vagoane lemne de
Garda a F. R. N. dinde Albastru a distribuit familiilor
sector ajutoare in valoare de70.000
Din acea s'au alimentede prima necesitate.
au aruncat din noula Constanta o mare de
de data de apä dulce,care a fost cules
de stareGALBEN
CASATORII : Eliza
majoral Publice. Mar-
tori: d-na d. Victor Dombrovsky,d-na d. Puiu Angelescu.
lt. Andrei Cor-Ambasada
ou Jean Henri Dominique
loanElisabeta Mautsch.
Friderich Lauer,Maria Ion
deStephania Nicu
NASTERI: flea AnaAdrian inginer.
d-nei MariaDumitru ing
Ludovic-Levente, fiul d-neiLudovic
NEGRU
CASATORII: Fnda PinoElemberg.
Ja.netaEugenia Sep-
inginer.Maria comer-
Du-functionar
Anastasiu Jeandesenator.chi, C. F. R.
NASTERI: d-nei FeliciaNedelcu, inginer.
Beatrice film
Nina-Viotorina, Verafiva Maria
Ernster,Dan, fiul d-nei Ion Teo-
doru, inginer.Cleopatra,, Ecaterina
vidiufica dr.
David medic.
ALBASTRUBlanka
comerciant.Adela
ou Ion Petroaanu,Zinovia
Rachel cu VictorC. F.
Eleonora. C. Titeica.Pe Cataliga co-
VERDE
CASATORH: Maria it.Gheorghe Radalian.
eu loan con-R.
PetraIon
au Radu con-Victoria Maniu loan a-
vocat.fica d-nei
Popovschi.Elena flea. d-nei Elisabeta Constan-
tinDaniela fica Elena Alexandru
d-nei Filofteia tefanGheorghiu.
Tatiana flea Ana Constantin
de pestein märei, se explicä
cantitAti de din Dunäreoare anul acesta a fost de mare.
ADJUDECARIIn licitatiunlor cari tinut
economatului Munictpiului, s'audecizzuni przrnariale prin care se fac
definitive :
VIA s. a r. asfaltul necesar lacarosabl tnotuare a str. dr. Morastr. str. dr. Va-lcarea 326.700 lei
AL Arghlresou loande
reparat Lascar unde 5 la devizului
loarea deWA s. a r. nece-
asfaltäreiUnirei, valoarea totala
de 594.000Ion Badea, exploatarea dela
Obor la anualä de 131.100
Granit s. a r. vagoanepavele de andezit dincou Cluj), propretatea lapretul de 12.650 lei vagonul.
executarea balustradei depiaträ la peste lacul in
totala de 980.000N. M. Angelescu difente de
menajare la A. N. E. F.totalá de 980.000Kiss, la podul B5neasa
valoare totala de 254.840 lea.N. M. Angelesou exeautarea
la satdionul A. N. E. de785.000
VIA s. a as-vechl din
sar intrebuintarea trotuarelor,re de
CONSTRUCTIUNI IMPORTANTEIn cursul care a expirat,
introdus la detoarele cereri de autorizatie do construe.tiuni mai :
G. Popescu pentru o treip. N. colt str. L.
Jianu).Prassa o
pe 190 p. parcelareaSNIC 374.
Natalia Negulescu o7 354 p. calea
riei No. 137-139.ing Teodorescu o
tie etaje 184 p. str.13.
Elena ing. Ormaaus, o construe.260
m. p. in str. StanislasDum. Teodoresau pentru oparter 967 p.
No. 97.Marie Jeanne pentra o con-
etaje326 p. str Mu-
No.Grigorescu o
pe 168 p. in str Odoa.22.
CADASTRU-SISTEMATIZAREIn zonei verzi prevazute
in planul de sistematizare, s'adela Banca terenul de500 2775 m. p. te-ren in Dealul Pandurilorstr. dr. Drag, pos. Pandurilor sir. dr.
Pentru dearetateplanul de s'a
cadarea de co-:
17 a 2.000 laAnton din sir.
No. 33, 45 p. a 700 lei laprietatea Elena Contanbinescu din bulev.Piet& No. 18 104 m, p. a 800 lei) la
Oristachestr. la Ted No. 27.
Au fost declarate de utilatatepentru Grivitei delainferior de la str.
In c5eis a dat dedzie
care se expropriazi Elenadin acea stradä No. 222, colt str.
Grigore Alexandresau No. 1. inde 131 p. va fi
7 000 lei pätrat.
Pentru aplicarea alinierilor prerazuteplanul de sistematizare declarat deuti/itate s'au expropriat pro-prietatile : Nedelea
(comnuade 540 nu. a lei 200
141 m. p. din proprietatea d-neiStefan Balog No. 331Ion Gheorghe din str. Gradinari (comuni
de 600 metri patrap Anastasia str.
bulev. Al. I. Cuza.
Dupá ce planul de1935 se viitearele hale de en-gros fie pe câmpulS alde Albastru a o decizie care a
definitveRond, situat
In halelor,bulev. Tudorcomunal.
s'a expro-prin primarialä s'a
renuntat la dede Albastru, ea
proprietatea Stefan Georgescui, situatá inbulev. Tudor Vladimirescu No. 32, sá seexpropneze o parte din te en careeste necesar comunalinvecinat
Gaandu-se peManu Victor Emanuel nu este prea
s'a sa se 16m. la in. tesitura acelor
Pentru s räzez Polizu s a a-probat se exproprieze ElenaAlexandru Georgescu str. Polizu13, t renul nd in suprafata de 77 metri
MISCARE DE PERSONALIn parte a
prin dinau
mutati alte
de urmárire supimentari Po-pescu Dumitru loan din directia
a Municipiului, au puaipe de a.
POLITIAelement comunal
Tudor Politia a fostindepärtat din servicdu pe 15Mai
FINANTE INDUSTRIEgeneralä a in..
treprmdere pentruelectnice, a reales preeedinte alde d. prof. D.
d. prof. Ba-
Administratori delegati au fosting. Paul Cartianu, searetarulal generale de gaz
tate d. ing. Paul GeorgevicaAdunctrea a soc. Furnitura
a ales consiliu de ad-Tentistocle Alexandrescu, Va-
site Predo.leanu, Kassagian, Gh.Cristescu, I. Cristian Teodo-
au se pre-vechiul sediu din str. Carol No. 9,
pentru a Sumelevor fi cansemnate la -Caga de
La 7 se tine ingenkrak C. F. R. din. str, R. Poincaré,
pentru soc.Principele Mircea
Cu aprobarea Ministeruluisoc.
de 23 Mai a. c. o co-adunarea fon-
durilor necesare sale..d-lui Achille
SaragaCamerei din
pe d. A-chille fost
deschimb, pentru activitatea sa
de 20 Bursade efecte dincurestii.
Din burseti a luattul Sever Dan, fost sin-dicul care
camera licitatie pentru lu.de tencuirea
tor exterioare la turittic din Tur..nu Severin. Valoarea este de4.390.000 lei fie
ombrie a.de se vor prezenta
amatori, dun cauzaturilor $ a de materia e,publice pentru constructiuni mainese amatori o vreme.
C. C. a de ImprumutAmanet si de RomaniaA. un credit de 15 lei,
uncontraotu de credit este de
de 5la
D'n d. Savescu,director general Banca Romanescu,dat din postul de presedinte alcomitetului bursei de efecte, $schimb Bucuregti. In 1ocul sau aales d. Adrian Vice pre;edinti aufost Al. directorulgeneral al de
comitet d. Gr. Carp, directorul generalal de credit
Ferrowolff a vândutGenerale a Ministerul
10 autocamioane Daim-ler-Benz, o de 1.500kgr, farä cauducuri total de40 640 20
pentru utilä de 3.000 kgr.total de 143.100
Soc. Venus a Comqfabrica din str. a
proprietar este soc.a china
de 625.000 lei.
Verificarea
a.Viei vor
pentru a decari nu au
veterinarä la co-preve-
derile recentei
Lucrärile comisiunei decarte
de imobilesau virane din cuprinsuldecdtoriilor ocoalelor I si II din Ca-
fost anuntati se pre-zinte la comisiunea de carte fun-
titlurile deLa neprezentare, imobilele vor fi
socotite ca tratate
asâtorie in lumea municipaiä
Joi a., a avut la secto-de Galben., a d-rei
Angelescu, de cabinet al pri-d. N.
generaldin Capital& In fotografte:
d-na d. Angelescu,d. general Rodrig Modreanu, pre-
Capitalei d. prof. V. Vies-de a sectorul
care a ceiebrat pre-V. Dombrot ski.
www.digibuc.ro
D. ing.N. Caranfil,membrual Academiei Române
D. N. G.nistru, directorul general al Uzine-
comunale Soc. de gazelectrietate, a ales
corespondent al Academiei române,
a inaugurat dispensaruldn
In prezenta d dr. P. Topa,subsecretar de stat al
George ajutor deprimar la sectorul de Albastru, dr.E. Rasmeritä, medicul sef al Ca-
Zota, primarul comuneisuburbane a avut
Vineri dim. inaugurareasarului de Serviciul sanitar al Capitalei comuna subur-
Popesti-Leordeni.
Armonizarea salarillorComisiunea pentru
elaborarea statutuluia legei de armonizarea salariilor
lucririle.
Adunarea a Soc.functionarilor comunaliMunicipiului Bucuresti
aducerea gazului metan CapitaláUn memoriu
lemnelor defoc este o problemä
pentru administratiamult, este una dinfatale ale gospodäriei munici-
pale, pentru era de preväzutodata, se vor si se vor
Intr o tarä atât de caa in care multedmtre se gäsesc pe toate
era de datoria deacum gândeascd la
lutiunile de viitor silocuintelor
pentru materie de adrni-nistratie comunald, a guverna estea prevedea.
s'ar fi din vreme adu-cerea gazului metanfi solutionat total gravade care se
dintreAducerea gazelor de sonde era
o solutie. una n a fostrezolvati motive pe cari nu este
leRecent, d. general V. Dom-
Riscumpirarea uzinelor dela Dobre*tiSoc. de gaz
In 1938 s'a o legeprin care generalä de gazelectriciate din Bucuresti era auto-rizatä uzinelece dela Dobresti, construite de gru-
belgian reprezentat prin soc.conventiuni
in 1927.In conformitate prevederile
datoria inde 200 lei urma fie
Soc. la paritate valu-tarä.
Executarea acestei elauze din con-tract expunând Soc .de gaz si de e-lectricitate la mari dinza diferentelor valutare cari pot in-terveni thnp, s'a se a-chite cu anticipatie ratele datorate
a contractat unsoc. Ialomita larea a uzinelor, uzându-sede o din contract care dä fa-cultatea de a achita an-ticipatie.
Societatea gaz electricitatea fost autorizati contracteze laCasa de depuneri
de 170 lei euo de 6%, rambursabil in18 rate semestriale, care va servi ex-clusiv ratelor datoratepentru uzinele
Casa de depuneri a luat oipotecari in 1945 asu.
pra uzinelor eleetrice delacare se
contractat
de vânkoare in cadrul
Instructiunile directieiLuna Bucurestilor 1940 va avea o
expozitie documentard de vâ-ndtoresti.
directorul gene-al o circu-
din carearatá o a evolutieivoltärei vânatului nu se poate face
pe baza unor observatiuni o-biective. Acesta este rostulrilor de trofee pe cari le organizeazá
trecut vânätoresc.Expozitia documentard care se va
tine in. cadrul Lunei Bucurestilor1940, va aduna toate trofeele obti-nute in România din toamna anu-lui 1937 zi. Se vor prezentatrofeete au placa aeonoare la expozitia internationaldde din la Berlin.
Intre altele se vor expune : coar-
generale ane de cerb, coarne decoarne de de demufloni, colti de mistret, deurs, de de lup.
Se va o comisie, care vatoate trofeele cele valo-
roase vor fi premiate.Greutatea stabiliti la coarnele de
cerb, conformitate formulade Consiliul International de
Vânatoare, vafi in considerare la ex-pozitie internationali sau
va concura trofeul respectiv.Vânitorii au rugatiparticipe mare, sä de-
la inspeotoratele dere trofeele ce au a-
timp valoarea obiectelorpentru a se putea face asigurarea
hcurestior 1940Rezultatele a 10 de domnie toate sociale
Expozitia organizati cadrul1940 va pre-
zenta toate cari fcut in in toate dome-
de activitate timp dezece de domnie M.S. Regelui.
In celelalte pavilioane construiteVoe se vor organize: un pa-
Voie se vor organiza: unvilion al unlion pentru industrie,arte, ferate, muncä activitatemunicipali.
In muzeul Satului se organizeazi
expozitia de propagandi a organi-de d-na Aretia
Expozitia va prezintepublic procedeie du-
care se indiferitele fire vegetale animaleinul, cânepa, bumbacul
de iepure ,etc.Se vor expune tot felul de
turi executate aceste materiale,masini speciale cari se
gospodiriilocale, tot de
executate mica industrie
Ministerului Economiei Nationalebrowski, primarul general al
a Mlui economiel me-moriu privitor la problema
de sonde al Statute orsoc. nat de gaz metan,
rez che-s de otoare pentru
CONCESIUNE CIUDATA
Se acel memoriualtele, Municipiuluz
anul1928, direct sau prin Soc.de gaz de electricitate, aducerea
sonde Capital&
D. General Victor DombrowskiToate interventiunile
acum n'au dus la nici un rezultat,desi in repetate cerutconcursul Statului, de care nuse poate ajunge la solutionarea pro-blemei.
setuatie de când s'au modzficatstatutele Soc de gaz me-tan, cari au fost aprobate de Con-siliul de ministri.
statute Soc.de gaz metan dreptul de exclu-
exploatare a metan incuprinsul Municipiului
a mai cere consimtimântul ad-ministratiei comunale, a
pentu folosireape cari le va sparge in-
instaleze conductele,o obligatie metan
fie in conditiuni cari säranteze nevoiasilor distributia
Mai chiar, Societitei na-de gaz metan nu se
o sanctiune innu va gazele Bu-
curesti la anul 1965,expri concesiunede
CINE TREBUIE SA FACAEXPLOATAREA
Ori, problema gazulwmetan fie sub
aspect: al interesului indus-triei, al intereselor bucu-restene al adminis-tratiei nu poaterenunte la drepturile regaliene ce
aunt asigurate la fiecareconcesiunile comunale.
aunt statuteleSoc. nationale de gaz nu a-sigurä decât interesele pede o parte din cauza incare aunt tarifele, pe
formalitätilor exage-rate cari se cer consumator degaz metan (o autorizatie
depe Consiliu-
Inaugurarea dela Snagovd. a. a inaugurareade vapoare care va circula re-
Snagovinaugurarea restaurantu-
La stejari denele comunale pe margineaSnagov la
lui superior ale formali-täta cari n ar putea fi de
70.000-90.000consumatori de gaz metan pe cari
i-ar avea Capitala zivaconductelor.
Interesele primulrand a e comunale,
ca metanf e Soc. generale de gaz
electric tate, societate cornucare define concesiunea gazului de
dm din anul1865 toate even-tualele beneficii.
Pentru distribuirea gazuluiform de iluminat, acut importante investit pe toatearterele de circulatie ale orasuluicari pot fi cu o adap-tare la introducerea metan.
A Soc. nationale de gazmetan de a exploata gazulmetan in le prevazutestatutele recent aprobate, ar fise prweze atat ad-ministratia de dreptu ilelegitime.
general V.Dombrowski, a publicat ex-tenso ult"mul din Urba-nismul", revista Uniunei oraselordin România.
Aplicarea taxei de 2%Taxa de 2% asupra se
tranzactiunilor incheiateprinparticulari pentru achizitionare de
pentru de utilitatepublic&
Nu sedin exproprieri trecute prin
Justitie.
Neintrunindu-se legal demembri, adunarea a Soc.de economie, credit ajutor a func-tionarilor ei Municipiului
s a amânat pentrula orele 11 dim, când se va tinesala ARTA cu de mein-
Se poate construi peiundatiile Senatului?
Din d-lui Aurelian Ben-tom, ministrul Justitiei, se studia-
posibilitatea de a se construi unPalat de justztie pe fundatiuniledestinate Senatului.
numit o comisiune care vastudia situatia acelor fundatiuninevoile de cazare ale instantelor
delegareD. inginer Petre Neamtu,
general al S. T. B., a nu-mit delegat al industriei
national si Voie Bunnäpe baza legei din
a.
Alte intruniri F. R. N.organizateConducerea F. R. N. din Capita-a dat dzspozztiuni organizatiu-
nilor de din Bu-curesti, organizezelocale cu membriz fie-care circumscriptie.
Mai se va asupra or-de intruniri pe sectoare
si a intrunirei pe in carese va face depunerea jurdmântutuinouilor membri
Moartea lui lordache MinciulescuImportante legate pentruIn z'ua de Sft.
lena a dinmare comerciant din
de Albastru, senator,fost eonsilier comunal.
Decedat in etate de 72 de-functul era una din figurilecute ale dinle
A condus d. a. la cavoulde din cimitirul
Bellu, de un mare de prie-activitatea la 1888
când nu 25 si aconstant párerile sale
când s'a stins Incomunal dintre 1914-1919,prezidat de Emil Petrescu, aconsilier iar la 1919 pentruprima senator al Capitalei, du-
care a lost ales de patruori in Senat.
institutiuni de binefacereIn cursul
se procedeze larea suocesiunei.apropiatii dupätul si-a exprimat din
o parte a imenseiaveri a pentrude utihtate binefacere.
a do-uni pentru ajutorarea comer-
a copiilor de ne-pentru spital,
pentru ajutorarea elevilorliceului pentru bi-
etc.In sa un singur
descendent, d . dr.Minciulescu, primarnei suburbane Serban care,
adtivitatea sa deacum a
demnitate numele
F. R. N. pentru traiuluiImportanta consfituire
Organizatiunea F. R .N. din Ca-a o
pentru a se ajutorul popu-si initiative
la eftenirea saula de
Inceputul l-a d. Dem. Groz-dea, lost primar, organizatieidin sectorul de Negri', care a che-mat la o consfdtuire pe toti depo-zitarii de lemne din sectorulcare define cum se celemai multe de lemne din
S'au cercetat preturile, conditiu-nile de procuraretâmpinate de comercianti la adu-cerea lemnelor.
Capitala are nevoe de 100.000vagoane de lemne, pentru procu-rarea se
din sectorul de Negrusuri depe acum. Pretul minim lacare se pot aduce lemnele acumeste de 14.000 lei vagonul.
D. Grozdea a avut apoi od. senator D.
presedintele Camerei de eucare a mäsuri in
problema auleiurilor vegetale.
Un program de lucru va fiprezentat prin conducerea F. R. N.tuturor organelor competente carivor pentru aasigura alinaentareapopulatief care vine.
Tipografa Universur, str. Brezoianu 23-25
www.digibuc.ro