Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... ·...

4
ANUL IX Nr. 424 26 Mai 1940 Organ de Director Dragomirescu APARE IN FIECARE DUMINICA Abonamente: 200, 500, 2000 lei M. Regele a cerut se renunte la Serbàrile Sfânta din Bucuresti 8 lunie a. c. Proprietar MIHAIL DRAGOMIRESCU la I. tu Redactia Adnfnistratia Str. E picol No. Bucure0 VI Bucurestii au fost M. S. a d-lui Consilier Gh. Tatarescu, de : Am fost Guvernul a mod deosebit cu de 8 lunie pentru a 70 ani Mele. M'a Cu datortei folosul Patriei, ce roadelor Mi-a dat satisfactie Consider grijile de ce atentia tuturora, nu sunt prielnice de felul ce face pe de parte mari ACEI CARI DORESC IN ACESTE PREJTJRARI SA MA SARBATORTASCA POT FACE MAI PLACUT PENTRTJ MINE DECAT PUNANDU-I TOATA RAVNA PATRIOTISM PENTRU INT4RIREA ROMANIEI Voastre Guvernului Meu pentru ce avut, rog la proectata scumpul Meu Presedinte al afectiunei ce CAROL R. 22 1940 de data ea totdeauna, dela ani de ri- Patriel, vremuri erau un româneas- exprime pentru tot ce a ne un a in dece- un nu 1-ar fi altcândva. toate comer- toate dar presus de in- le va se zece ar fi fost o mandestare fi dat preej tuturor sentimentele netärmunte de devotament. Soarta a vrut prin pe le eu vom vom munci, parte tot ee n'ar oportun avem o : punand munea eu patriotism pen- tru rea astfel primului de- eeniu de pentru ridiea- rea azeta Municipali In locul Cerculuii de se Dom- se pier- de in negura vremuri1or de Ca aaezämânt este foarte che parte dmtre cele dintai sfinte ce in , märete" din de nu se poate spune sigur ca a vremii. A fost sub de Coconilar (?). veche a fost de lui (1386- 1418). veche, care trebue sub de inventar, in- temeetor un al rinului al Acest ar putea pre- din 1395-1396, frate Stan Snagov St. Nicolaescu Vechimea Snagov, Muzeului Nr. 1, a. 1935, p 108-111). cuprinsul sus din Papa- publacatä de St. sa bi- sericile din Facând domnia mea 40 mä fagaduisem la Dumnezeu am indepli. aceasta pe care am Melie locul bisericute vechi ce se a zidite de al la anul 6870, am la 7160, hrainul ca sá pomenire nouá amin!" A fost inchinatä sfinte, la Ton Pateron" din veche heytármcie de 12 Condica VI, p. de rise inchinate Bucureati 1861 p 8, reese a fost mail vechi dinainte de Mihai Mihai Viteazul i-ar fi moaia alt act a- sfânta este din 26 Fe- 1615 Arh. pach. 61, doc. 4), citat de Gheorghe, din Bucu revista or- seria II, anul 44, Nr. 539 1926. 1622 (Arh. pach. 20, doc. 5) de lonescu-Gion, Istoria 1899, p. 211, 20 1634 (Arh. M-rea pach. 4 doc. 12). Pentru a se vedea d-lui George D. Din vechiul 1935, p. 28-30. seamá de inseriptia afläm Matei Basarab Voevod a a rezidit-o din temelie 1652 biseiticute vechi ce se Scumpirea traiului in cu lipsa de organizare frigoriferi a din punct de vedere al a putea fi rezolvata, trebue sub toate aspectele sunt se constata dintre unora acestea controverse de sau spe- sunt de când este vorba de ce trebue mai a a desfaearei. o tarä bogatä a o valoare de circa 25 acea- cerealele. Aceastä a- limentarä trebue actuali, fie prin organizarea de animale in In smdicatele de desfacere, cultivate cereale, legumi- etc., plasamentelor de dr. G. al capitalei desfacerea nu poate fi asiguratä atata de centre de sufilciente organizate. de in gurrare a desfacerei annentelor, indestu- lare a populatiei consumatoare o scadere a soumpetei nu se un de vite a abatorului târg unde sä fie pe direct farä ca mai fie supuse intenmediului d feritilor agenti fac decât de munce de consumalori- In capitale aseme- nea din medu, acela din Viena din 1356. Pe nu se o Hale Centrale de en gros demigros, taste produsele ali- mentare o desfacere lesnicioasi in zicea a lasând tot hramul Mai tarziu, Paul d'n Aleppo a väzut a verut ne spume ca biserica a fost de (lonescu-Gion, ria 1899, p. 211). In cu cele mai spuse Sirindar pentru lamurirea trecutului al tei Sarindarul, In porunca" Voevod 4 Mai 1702: 4 Mai 1702. Cartea (porunca) a lui Constandin Basarab Voevod domul prin care din din. te- mega ei de Radul vel Radalui al lui Co- peste din vadul de peste din Pacivalistea din Ilfov; peste 15 de vie dealul peste 6 suflete de mila Io. Costandin Voevod a Un- mea po- a doinniel sfintei dumne- zeeatei ce se de aid den domnii mele den care den ei de biv vel clucer, se Dumnezeu Ma pärintelui Parteme gumenul soborul ca den de peste totu a parte de dintr'aceastä cknn- nia mele peste primul Asemenea se Obor; ca se in fiintärei târg de preajma o propunere de d. M. secundat de ac- d. General de studiu a o considera cele apeopiate de de a an- trepozit aunt de mare a dat dovadä este realizator, suntem le va de Dar, fil inlesnirile fi sau de nu tine de un factor de o aded de pastrarea alimentelor. mijloace de la in timpul la desfacere la fi des- facerei, ea fi menitä dea rezultat dacä nu pricepe voia alimente- ea ar parte rea- nu fi generailzata. s'a s'a de Nicolaescu totu de ce par- tea de den sud Elhov, sä va peste totu hotarul lane fie mänastin 13 pogoane de vie in ca e vii sau fostu venitu in Radului clucenul ce le-au fostu Radul 6 sufle e de gani ce daati la aceastä de denainte vreme. aceste ce mai fost-au ale Radului, ele mele lane logofat, lui s'au venit ei la sfântä el au intru anima pentru Dumnezeu pomeana hut ai de au au sfânta cu ca fie ma- nästin den de po- menire. zapis n'au la sfanta daniia vii ca mele lane el de tigani ce dat clucerul la aceastä mänästire, fostu n'au voutu as- stnice pomeana frätine-säu Raduluil pentru ce sfânta ci dat la Sarindarul scrimd pre ville care lost dat den partea egume- voe alti vor de acum La aceastá sa sfânta mânästire, pre- au dat fratele clucerul, la de ar face egumenul niscai altu cineva s'ar trage den nemeniia ar au sä hie le au vii au de uncle vor fi dat le dea la $i caute ce au precum am vazutu mea zapisul lane sus ou de lost dat frate-sau Radul la de la mânästire Dreptu (Continuare pag. cereale, tre- bite ad supuse alterarili, sunt : laptele, carnea, ahmentare, tocrnaa ce consti- baza hranei a lipsä scumpete fac actualmente obiectul noa- stre. Pentru valonificarea tutu- acestar alimentare, frigul se a metoda cea mai cea eftinä, având avantajul de la de ali- ment% fie conservate metode. aphcarei sale fi atât se mä de cele reguli fundamantale sau produs diata de a se de acel Kühlkette" al care sä inceapä producator sä termine la tot de proaspete ori ca pen- cele de pildä, in cursul trecut s'au pentru un kg de Este o cantitate luatá aprovizionarea a la lipsa de 1TELEFON 3.73.82 Am pierdut un prieten D. V. a durerea piarda rmte e. Cu tristul al lui Eus Maciuoescu Mircea Damian a AZI urmatoareleranduri sub titlui Am nu ai prea multi, pierderea e foar- te grea. eu nu am. Cu Eustatiu cescu, nu m'am nu ales Ne desparteau vreo de director Casei Dotaaiei caner al se cd ne-am prilejul unui premiu literar care a cele din- ale mele. frumos a b, o frunte care s'aplecase, iscoditoare, deasupra to- de de de de sociologie. Ceasuri stem de in Societatea carte despre evenimente, despre matele. Avea de care-mi vor- care mule tise o anima- obiceiunle despre cu o dragoste nu voi insemna bol- de vreme. cd el n'o duce Era clespre ca un Virneri seara. lar s'a telefonat c'a o se Lucru prea des. Pentru prima cred, am ceva., pentru am om In curent al asta au de dimineata. Ea va Md- ciucescru a din Socie atii Scriitorilor, care a slujit-o treizeci de Timp deceniu mai bine, el a purtat arhiva in geantd, respectivi fie lui Casa Oastei, cafenea, e din ei. A a orii mai dedemuit de breasla fi parte din A un model un sd fi o Md- a fost un Un de toate lele, daca vreti, dar pretioase, care toate care in- cinste demnitate. cd nu e foarte mult, - dar e foarte el numai pentru care pe care Mircea Damian nu ar 5 a moblizate bine fi pier* fost la a evidentia in pästrarea la ce in vorn s'a intâmplat alimentelar Capitalet noastre. Cu prilejul de lipsa scumpetea acestai aliment de necesitate Ca- comenzile se din se anuntau ales in de care de oductie dispuneau din dentä. A fcst suficient insa, ca interviná factor natinal: din se pagube pen- iar consu- fie de acest de Paati. au in- angajate, ce au fäeut-o, au ou negustoriA, pagube 35% de tort au serviciile name au in gäri, (Centinuare pag. www.digibuc.ro

Transcript of Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... ·...

Page 1: Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... · 2015-05-04 · Scumpirea traiului in cu lipsa de organizare frigoriferi a din pag. 1-a) hale,

ANUL IX Nr. 424 26 Mai 1940

Organ de Director DragomirescuAPARE IN FIECARE DUMINICA

Abonamente: 200, 500, 2000 lei

M. Regele a cerutse renunte la Serbàrile Sfânta din Bucuresti

8 lunie a. c.

Proprietar MIHAIL DRAGOMIRESCUla I. tu

Redactia AdnfnistratiaStr. E picol No. Bucure0 VI

Bucurestii au fost

M. S. a d-lui ConsilierGh. Tatarescu,

de :

Am fost Guvernul amod deosebit cu

de 8 lunie pentru a70 ani Mele.

M'a Cudatortei

folosul Patriei, ceroadelor Mi-a

dat satisfactieConsider

grijile de ceatentia tuturora, nu sunt

prielnice de felul ceface pe de partemari

ACEI CARI DORESC IN ACESTEPREJTJRARI SA MA SARBATORTASCA

POT FACE MAI PLACUT PENTRTJMINE DECAT PUNANDU-I TOATA

RAVNA PATRIOTISMPENTRU INT4RIREA ROMANIEI

VoastreGuvernului Meu pentru ce

avut, rog laproectata

scumpul Meu Presedinte alafectiunei ce

CAROL R.22 1940

de data ea totdeauna,dela

ani de ri-Patriel, vremuri

erau unromâneas-

exprime pentru totce a neun

a in dece-un nu 1-ar fi

altcândva.toate

comer-toate

dar presus de in-

le vase

zece ar fi fosto mandestare fi dat preejtuturor sentimentelenetärmunte de devotament.

Soarta a vrut prinpe le eu

vom vom munci,parte tot ee n'aroportun avem o :

punandmunea eu patriotism pen-

trurea astfel

primului de-eeniu de pentru ridiea-rea

azeta Municipali

In locul Cerculuii de se

Dom-se pier-

de in negura vremuri1or deCa aaezämânt este foarteche parte dmtre cele dintai sfinte

cein

, märete" dinde nu se poatespune sigur

caa

vremii. A fost sub deCoconilar (?).

veche a fost delui (1386-

1418).veche, care trebue

sub de inventar, in-temeetor un alrinului al

Acest ar putea pre-din 1395-1396, frate Stan

Snagov St.Nicolaescu Vechimea Snagov,

MuzeuluiNr. 1, a.

1935, p 108-111).cuprinsul susdin Papa-

publacatä de St.sa bi-

sericile dinFacând domnia mea 40

mä fagaduisem la Dumnezeu am indepli.aceasta pe care am

Melie locul bisericute vechi ce sea zidite de

al la anul6870, am la7160, hrainul ca sá

pomenire nouáamin!"

A fost inchinatä sfinte, laTon Pateron" din

veche heytármcie de 12Condica VI,

p. derise inchinate

Bucureati 1861 p 8, reese a fostmail vechi dinainte de Mihai

Mihai Viteazul i-ar fimoaia alt act a-

sfânta este din 26 Fe-1615 Arh.

pach. 61, doc. 4), citat deGheorghe, din

Bucu revista or-seria II, anul 44, Nr. 539

1926. 1622 (Arh.pach. 20, doc. 5)

de lonescu-Gion, Istoria 1899,p. 211, 20 1634 (Arh.M-rea pach. 4doc. 12).

Pentru a sevedea d-lui George D.

Din vechiul 1935, p. 28-30.seamá de inseriptia

afläm Matei Basarab Voevod aa rezidit-o din temelie

1652 biseiticute vechi ce se

Scumpirea traiului in cu lipsade organizare frigoriferi a

din punctde vedere al

a putea fi rezolvata, trebuesub toate aspectele

sunt se constata dintreunora acestea

controversede sau spe-

sunt de cândeste vorba de ce trebue

maia a desfaearei.

o tarä bogatä ao valoare de circa

25 acea-cerealele. Aceastä a-

limentarä trebueactuali, fie

prinorganizarea de animale

in In smdicatele dedesfacere,

cultivate cereale, legumi-etc.,

plasamentelor

de dr. G.al capitalei

desfacerea nupoate fi asiguratä atata

de centre desufilciente organizate.

de ingurrare a desfacerei annentelor, indestu-lare a populatiei consumatoare oscadere a soumpetei nu se

un de vitea abatorului

târg unde sä fiepe direct farä ca

mai fie supuse intenmediuluid feritilor agenti

fac decât de muncede consumalori-

In capitale aseme-nea din medu,

acela din Viena din1356.

Pe nu se oHale Centrale de en gros

demigros, taste produsele ali-mentare o desfacerelesnicioasi in

zicea a lasând tot hramulMai tarziu, Paul d'n Aleppo a

väzut a verutne spume ca biserica a fost

de (lonescu-Gion,ria 1899, p. 211).

In cu cele mai spuse

Sirindarpentru lamurirea trecutului altei Sarindarul, In

porunca"Voevod 4 Mai 1702:

4 Mai 1702. Cartea (porunca)a lui Constandin Basarab Voevod

domul princare

din din. te-mega ei de Radul velRadalui al lui Co-

peste dinvadul de peste

din Pacivalistea din Ilfov; peste 15de vie dealul peste

6 suflete demila Io. CostandinVoevod a Un-

mea po-a doinniel sfintei dumne-

zeeatei ce sede aid den domnii mele den

care denei de biv velclucer,

seDumnezeu

Ma pärintelui Partemegumenul soborulca den

de peste totu aparte dedintr'aceastä cknn-nia mele peste

primulAsemenea

se Obor;ca se

infiintärei târg de preajma

o propunerede d. M. secundat

de ac-d. General

de studiua o considera

cele apeopiate dede a an-

trepozit aunt demare

a dat dovadäeste realizator, suntemle va de

Dar, fil inlesnirilefi

sau denu tine de un factor de

o aded depastrarea alimentelor. mijloace de

la in timpulla desfacere la

fi des-facerei, ea fi menitä dearezultat dacä nu pricepevoia alimente-

ea ar parte rea-nu fi generailzata.

s'a s'a

de Nicolaescu

totu de cepar-

tea de densud Elhov, sä va peste totuhotarul

lanefie mänastin

13 pogoane de vie inca e vii sau fostu venitu in

Radului clucenul ce le-au fostuRadul

6 sufle e degani ce daati la aceastä

dedenainte vreme. aceste

ce mai fost-auale Radului, elemele lane logofat, lui s'auvenit ei la

sfântä elau intru anima pentruDumnezeu pomeanahut ai de au

au sfânta cuca fie ma-

nästin dende po-menire.

zapis n'au lasfanta daniia

vii ca

mele lane elde

tigani ce datclucerul la aceastä mänästire,

fostun'au voutu as-

stnice pomeanafrätine-säu Raduluil pentrucesfânta ci dat la

Sarindarul scrimd preville care lost

dat den parteaegume-

voealti vor de acum

La aceastá sä

sasfânta mânästire, pre-

au dat frateleclucerul, la

de ar face egumenulniscai

altu cineva s'ar trageden nemeniia ar au

sä hie leau vii au de uncle vor fi

dat le dea la$i caute ce au

precum amvazutu mea zapisul lane

susou de lost

dat frate-sau Radulla dela mânästire Dreptu

(Continuare pag.

cereale, tre-bitead supuse alterarili, sunt :

laptele,carnea,

ahmentare,tocrnaa ce consti-

baza hranei alipsä scumpete fac actualmente

obiectul noa-stre.

Pentru valonificarea tutu-acestar alimentare, frigul se

ametoda cea mai

cea eftinä, având avantajul dela de ali-

ment% fie conservatemetode. aphcarei sale

fi atât semä de cele reguli fundamantale sau

produsdiata de a se

deacel Kühlkette" alcare sä inceapä producator

sä termine latot

deproaspete ori ca pen-

cele de pildä, incursul trecut s'au

pentru un kgde Este o cantitate luatáaprovizionarea a

la lipsade

1TELEFON3.73.82

Am pierdut un prietenD. V.

a durerea piardarmte e.

Cu tristul al lui EusMaciuoescu Mircea Damian a

AZI urmatoareleranduri sub titluiAm

nu ai prea multi, pierderea e foar-te grea. eu nu am. Cu Eustatiucescu, nu m'am

nu ales Ne desparteau vreode director

Casei Dotaaiei caner alse cd ne-am

prilejul unui premiu literarcare a cele din-

ale mele. frumosa b, o frunte care s'aplecase,

iscoditoare, deasupra to-de de dede sociologie. Ceasuri stem dein Societatea

carte despreevenimente, despre

matele. Avea de care-mi vor-care mule

tise o anima-

obiceiunle despre cu odragoste

nu voiinsemna bol-

de vreme. cd eln'o duce Era

clespre ca un

Virneri seara. lars'a telefonat c'a

o seLucru prea

des. Pentru prima cred, amceva., pentru am

om Incurent al asta au

dedimineata. Ea

va Md-ciucescru a din Socie atiiScriitorilor, care a slujit-o treizeci de

Timp deceniu mai bine, el apurtat arhiva in geantd,

respectivi fielui Casa Oastei,

cafenea, e din ei. Aa orii

mai dedemuit debreasla fi partedin A un

model unsd fi o Md-a fost un Un de toate

lele, daca vreti, dar pretioase,care toate care in-

cinstedemnitate. cd nu e foarte mult, -dar e foarte el

numai pentru carepe care

Mircea Damian

nu ar 5 amoblizate bine

fipier* fost la

a evidentiain pästrarea

lace in vorn

s'a intâmplatalimentelar

Capitalet noastre.Cu prilejul de lipsa

scumpetea acestai aliment denecesitate Ca-

comenzile se dinse anuntau ales

in de carede oductie dispuneau din

dentä.A fcst suficient insa, ca interviná

factor natinal: din

se pagube pen-iar consu-

fie de acestde Paati. au in-

sä angajate,ce au fäeut-o, au

ou negustoriA, pagube35% de

tort au serviciilename au in gäri,

(Centinuare pag.

www.digibuc.ro

Page 2: Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... · 2015-05-04 · Scumpirea traiului in cu lipsa de organizare frigoriferi a din pag. 1-a) hale,

Scumpirea traiului in cu lipsade organizare frigoriferi a

din pag. 1-a)hale, cantitäti e-

deaceste pagube neajunsuri,

dede consumatari, fi pubut

dspuneam de sufiaientede trans-la desfacere adicä,

in parte aceaorganizare de ata-tia atât de bine eu

ndclejdid-lui Mano-

leacu-Strunga care, deoameni de

ortantä a or-a paeise

la o serie de cariapol nu nu s'au dar

au regrexemp ,

d ale carei reale fol nutotuei de a fi de

asCel cu camea de miel

ajunul numai oa problemee

degorifice, o

de se anual, iarau de pa-

gube separte asupra

cauzatransporturilor

ce vecinemat boggia produselor

fac miharde in tararezol-

väril problernei Recent ampierdut de câteva sute dene lei pentru carne de carnepe nu putut sabisface cauza

de de detransport ce au

apoi de odeck a

se nu cu car-nea conservele ci oualimente, etc. Deunde dispune la punotelede debarcarea peetelui de antrepo-zite sau de având nu-mai de fabriei

de conserve de cornplectatemijilaace de

nu avern omail pe

demagaziile

nuzionanea carne sau peete, ci este de

toateo rezelvare

o organizaretoate

centrele de productie.In am reueit sä se

eleag ladesfacerea alimen-

telor alterabile,fabrieile alimentare,

cuastäzi nki un local de

ne mai primind ded:spune primul de un

sufecient. ca acest bungeneralizatt desvoltat

tara dela transpoatla desfacere, dela ma-

de tip dela

rele sau vagoaneleajungandu-se la

cä organizärii atdrei este adanc de actualulenergicul al ca fi-

chiar in prograrnul denu ne

s'au infäptuit alte rea-de importante va cat

de serea frigoriferd a cacarea produselor noastre agricole fiemai adevärat complectä. realizare

mai ar fi mai bineniai ales actuale.

Astazi, ca celelalteconetente de imensele ale frigu-

deglemen-teze la deproductie de desfacere,

marilor antrepozitegonfere de necesaretens din timp de pace sau dede secetd, epizootii, bpsuri difenite)

intensifice transporturille frigorifere,vapoare (ati avem numai unul),

vagoane avem 126,ce Bulgaria are 487), ori

practice izoterme, numite Contenai-ies", earl au avantajul de a putea in-

directla si din C. F. R.

dispun deja de câteva de ne-gustori de se

a sau de aliment3trebuie sä un fie-

centau cu o deposede un antrepozit

fiecare judet maimare de productie (sau de

de un parc suficientvagoane de mare

frigorifer.Mnisterele Agriculturei, Eoononnei

nationa1e, Mu-intelegând de a se dis-

pune de alimentare dezerva, sunt ast-

de unde seatât alimentele produsetimp de abundenta, a-

cele a le puteafie pe aceea

generale nationale. De

nu neglijatäde pace, pentru nu se

de am su-Binefa cum am

alte nu mai potmai

noastrá. Delala marele dela comer-

laindustrii

la maniletoti

de foloasele deacest factor de important, care poatecontribui la la

la economi-a

In Concluzie, trebuie p5eit dela organizarea

a a lipsä saucontribue astäzi mai ca lascumpirea traiului.

Dr. G.

re Sârindardin 1-a)

domnila mea am dat accarte a domnii

aa

preaum sus, sä hieden

pome-sântu

vor trage sä ala orce,

macar la ca sániia ci

mândstirestätatoare

cartea aceasta totu sfatuldomnii male:

vel banDiicul vel Mihaivel sdptar. vistier, Vargo,vel i postelnie iSerban Cantacuzino vel Radii]

vel i Bunea velCantacuzino vel Costandin veiltar.s'au aceasta oraeulnului al

den dommiamele, Isar de

4 7210t Io. Voevod, din lui

domn.

() Voevod.

Radul Cantaouzino 1-a

Originalultere cirilice; bine

Se inPolak din

Prof. St. Nicolaescu

Specula florarilorLa primaverii, la una

dm din piataputeau admira exemplare de

la pretul de 100 (una sutä)ghiveciul.

tinlp Casa grádinilorreplantase Cismigiu sute deexemplare din floare, carea fost dela

conducerea d-lui Sandru,aproape 7.000

destinate parewrilor

dinNu trebuie ajungem la

zia administratia Caseiar fi cheltuit pentru pro-

ducerea marelui de Cinera-De altfel nu ar fi avut de uncle.

Ci numai ceeace am inse verifica. Anurne,

gradinarii particulari ocu

mai ales primele aptámâniale

Deciziunile Consiliului alrezolvate 23 a.

de s'a23 Mai

a rezolvat aproa.pe 250 cereri din carireddm celor mai importante :

S'ade Con.st. Tone,

Marele Voevod Mihai, carnerul Glu-in dat de ser-

resort comunale

Pentru cazieruluiing. Hirsch, No. 203,

s a dat la 15 a.

Cinematografului bulev. E-lisabeta i s'a dat de 60 zile

impusecomisiunei de a Mu-

S'a dat termen de lichidare laa. c pentru atelierul Industria Sudurei(ing din str. 11 nr. 67.

Cererea de autorizare a econo-proprietatea Gh. V. Moraru, din str.

Avrig nr. 11 s'a aprobatBombe" de care a

descinderil deravuri, de redes-

Bodega de coloniale Victordin bulev. Elisabeba nr 95, va

lichidare de15

Consiliul a aprobat cererile de funotio-nare a muator de zarzavatsituate Bucu-

Cereri aprobateConsiliul a aprobat functionareatoarelor arätatedreptul

30.000 Intreprinderile Derraata pen-tru magazinul din str. nr. 77.

20.000 lei fabricile din str. In-nr. 22, bodega

str. Sarindar nr. IrimiaGrädina de dinAverescu 48-50, VIA s. a. pentrubirourile din str. nr 3.

15.000 lei magazinul de galanterie MayerZaigher din str. Aeademiel nr. 1 ate-

de teahnicä Marcel Regen-streif 26.

12.000 lei restaurantul de Grigo-din nr. 154

respinseConsiliul a cererile enu-

de liehidarea5 15 zile

dela

AdunareaS A.

Meinbrii Asociatielsportive a sectorului de Mbastru (A.C.S.A.), fost in

generalä pentruneri 7 a. c. 13 localul

de Albastru.In nu va ma-

joritatea membrilor, adunarea se vapentru 14 Junk a. c.

când se va tine demembri.

Intre alte pe or-de este cooptarea

Ion G. Ispir, secretarulsectorului comitetul de condu-cere.

Scumpirea vieteiBuletinul publi-

cä in säu ocomparativa a coefkientilor cares'a scumpit bmile Ianuarie

Februarie 1940, de primul se-mestru 1939, mai multe

Statistica a fost reprodusade al So-

se prezintäastf :

Unite 1%, Canada ,2%,Grecia Ungaria 4%, Argentina

6%, Egipt '7%, Indialanda Belgia Norvegia 9%,Suedia Danemarca 10%, Japonia16%, Jugoslavia 26%, Manciuria25% 30 (trei zeci la

Strungana str.nr. 31.

deBercovici Bercea din str. nr. 29.

Frizeria Istrate din str. Fântanicanr 12.

Sperdkin.0 dinnr. 94.

Stoica din214.

Depozitul de lemne Lupu dinTh. No.

de ziare A exandrudin bulev. Tache nr. 27.

Magazmuf de coloniale Puiustr. Braeoveni nr. 7.

Petrica Angelescu din str. Mai-nr. 56.

de fabricat pentru pie-Reprorn. Stelea calea

Serban Veda nr. 158.de vinun Virginia

din Mosilor nr 209Depozitua de Mihail Bondoc

str. Crângasi) nr. 1.Depozitul de lemne Solomon Leibu

Al. Moruzzi Voevod nr 2.Birtul popular Gheorghe ealea

Floreasca nr. 218.Nae Iliescu din str. ma-

Prezan (Colentina) nr. 14.Elena Du-

Pantehmon nr 60.

Croitoria Mayer Lemberg din str.Ghenadie nr. 163.Ana Gavrilescu din str. Chi-

nstigii nr. 46.de Ion din

Magurele nr. 35.S'a pentru parfumerie

du-se de la cere-rea magazinului de galanterie,

a d-ned dinnr. 121.

S'a cererea pentru s'aaprobat de fructe,zavaturi la magazinul Nastaseeos. Regina Mana 17 (Militan)

de MoscuBravu nr. 200.

Ana Micsa din str. nr.Dumitru. din str. Bu-

nr.Croitoria Cheregi str. Tailor

nr. 2.Fnzera Maria Oprea din str. dr Colo-

nan nr. 43.Marin Ionescu din str.

Palade nr 11 (Lupeasca).de vanzare al Berke'

din str. 3.Cafeneaua Const. Marinescu

Bibescu comp nr. 21.Magazinul de coloniale Manolache

Plehaci str. Maria Rosettinr. 7.

Functionari mutati din directiunea financiario decizie din 20 Mai a. c.

In arma raportuluid. V. Dombrowski.

a aprobatca mai jos dim di-rectiunea financiard afie la :

SERWOIUL PERSONALULUI

L. Niculae, II

MIISCAREA CULTURALA

Miu NestorescuViorica, timpiegat ; Negutzitra,

SECRETARIATUL

P. bin I; Stan-Constantin, bin. el. I; Tomescu

bir I; Sterescu Margareta,I; Ana, subeef bir II;

al. RueescuMexandrina, Rádullescu Geor-geta, agent.

STATISTICA

Ghearghiu Natalia,

DIRECTIUNEA ECONOMATULU1

Munteanu a Ho-neger I; Honeger Lui-za. agent.

DIR. ADMINISTRATIVA

Viaanescu serv. cl. I;Inapceanu Mihail, secs.Dan, III; Gheorghiu Cleopa-tra, bir. Angela,bar. Gheorghe, subeef bircl. subeef I;Vartic impiegat MateescuEugenia, impiegat Elena,ianpiegat I; Maria, dad

agent.

DIR. PARCURILORRomullus, agent.

DE STARE CIVILASofa, I;

Garofita, bir. I;ca, I; subdirec-tor II;

I; impiegat I;Elena, impiegat I; Elena,agent; Caliopi, bir. el.

Mara, I; Coestanti-I; cl.

VETERINARA

II; Radu St.impgat I; Jean, impie-

gat I., agent; D.,gent.

PLAN SISTEMATIZARE

I;sect. Preda dheorghe,

III; Maruscenko Petre,I.

DIRECTIUNEA

I; Arsenioimpiegat I;

I; imp.e-al.

DIR.

Eugenia, subeef L

DIR. COMUNAL

Bakopol I; Ale-xiu Virgil, Ill;an, bir. I;

impiegat I;gent; agent.

Licitatiile anuntate la directia economatuluiMunicipiului Bucure§ti

31 1940

1. Tratare oferte inchise deconcurentd pentru furnizarea a 55

de accesRegale Baneasa planului

specdevizului care este in de :

731.500. se va face in de45 primirea de

2. Mein, idem, pentru aprovizionarea a56 vagoane calupuri, necesare pa-värei Spl. portiuneapodia Vodaconform dedevizului744.800. se va face in termen45 dela prirnirea sense

Dep.Tratare orale in-

Nr 23 pa-latului al termenul este data adjudeäreifinitive la 26 1941. Desti-

pentru de artfacole. Chi-ria initialá de lei: 35.000 anual.

4, Prima pubfica eu ofertepentru procurarea

telor lucránilor de pavaje cede

conform caetului dede Lei: 330.000.

5. idem, Darea

a executdrii de izolarea de de ade d stributie Unamunal, speciale, ca-etului de sareni devizului eu carein de Lei : 540.000.

Revista Arhitectura"care adrnra-

auna dintre publicatia-

de ne-audat 1 pe

1940.Pe d-lui I. D. Ene-

scu la ea-artelor, revista dá un in-

teresant asupra ALClavel, arhitectu-

noastre, care a fi studii de-osebite, multe de valoare(mad multe palate aleoraee desenul jubiliare

1906, etc.).In rest, aspectele: Pa-

din calea alB. N. R. care s'a constrult nemai

parteBlagoblavele a Mixon,rase ale arhftectilor Cristinel,

www.digibuc.ro

Page 3: Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... · 2015-05-04 · Scumpirea traiului in cu lipsa de organizare frigoriferi a din pag. 1-a) hale,

Chinuit de o grea. s'astins trecute

din

Viena demie culori cu trei

: rosu,era

auUnwersul".

auavut-o cari au aprectat

cuvine festive alezetei

Pe al lui$tefan odin tuturor acelora cari au avutparte se ca noi,

Ilfov I, judecând ape-de u-

a de spe-demmut

alb este un produs care nupoate upus prevederilor pentru

In Drumuri asunt vacante : un post de

salariat 9850 cincide subingineri cu 7.550 lei

se prezentaacte clovada ca surd

respectiv aldeslipire dela parohiile

Sf. Treime-Tei Dichiu, s'a creiat in Ca-o parohlue, care va purta nu-

de Doamna Oltea.

a dina un d M..

monistru fanantelordr. in caee

care trecede

editura Regale aContributiuni la istoricul

dm de d. dr. GeorgePotra.

Un oarecare Gabor a traversatbulev.

stopul erape dar a brusc

a fost speniat

DupA a, foat dais jude-a care

dat amend platadin cauza

s'ar spune...

Pentru adunarea fondurilor ter-bisericei Sf.

se lala orele un concert.

La. concertului colaboreazddistinsul cor al orfelinatului Azilul Elena

de d-na Mar-Leon Janeta, d-na Rosi

canto de trio, V.Jianu, fla.ut ; violoncel ; N.

piano. Deasemeneade instrumentald va executa

de d-ra Rozalia Bulacu ; de-asemenea tot laeel, d. Ansamblul

pece se misiunea

dr. medicse definitiv

in de medic radiolog lasanitar

D. dr. Theodor, actual medicde T. B. C. la Ma-

de se definitivde T. B. C. la sa-

als'a postul bugetul exer-

1940-1941.

A numárul peMonitorului oficulor de staretat de d. N. pri-

Sumarul unay. Virgil

un studiu esupra baptist dife-rite

nostru ay. Const. Mditaru,p sectorului de Verde, celebrat

d-ra Magdalena Sapy.

Farmacistul A.din Grivitei No. 173, apreetatea d-lui M. Manoliu din

mare No. 178.a

strämutare de proprietate.Ultunul din Gazeta

un articol in care exprimA re-gretele farmacistika

ea din a A.

D. general V. Dombrowski, primarulal Ca.pitalei, a prima-

prin se bugetele comune-suburbane

Leordeni.

negau o intrunire au pro-contra vechituri, care

se fiecare Duminicä peDrumul str.

se vând mail multmárfuri

Denumirea dinde Verde, a fast in aceea

de Alex. (erou mort in1916-1918 luptele valea

Uzului).

S'a dat publicitätei o listä de co-condamnati pentru de

din Capitald.

urma d-lui colonelDuma, comunei

afiintat un nou in.

din acea Oficiul estepe str. general Mosoiu No.

a S. T. B. ascum mäsuri pentru aprovizionarea

necesare servicalor functia-in care vine. A anuntat

de 23 Mai a. pentru a-proviziorarea 1900 vagoane lemnefag 400 vagoane lemne de

Garda a F. R. N. dinde Albastru a distribuit familiilor

sector ajutoare in valoare de70.000

Din acea s'au alimentede prima necesitate.

au aruncat din noula Constanta o mare de

de data de apä dulce,care a fost cules

de stareGALBEN

CASATORII : Eliza

majoral Publice. Mar-

tori: d-na d. Victor Dombrovsky,d-na d. Puiu Angelescu.

lt. Andrei Cor-Ambasada

ou Jean Henri Dominique

loanElisabeta Mautsch.

Friderich Lauer,Maria Ion

deStephania Nicu

NASTERI: flea AnaAdrian inginer.

d-nei MariaDumitru ing

Ludovic-Levente, fiul d-neiLudovic

NEGRU

CASATORII: Fnda PinoElemberg.

Ja.netaEugenia Sep-

inginer.Maria comer-

Du-functionar

Anastasiu Jeandesenator.chi, C. F. R.

NASTERI: d-nei FeliciaNedelcu, inginer.

Beatrice film

Nina-Viotorina, Verafiva Maria

Ernster,Dan, fiul d-nei Ion Teo-

doru, inginer.Cleopatra,, Ecaterina

vidiufica dr.

David medic.

ALBASTRUBlanka

comerciant.Adela

ou Ion Petroaanu,Zinovia

Rachel cu VictorC. F.

Eleonora. C. Titeica.Pe Cataliga co-

VERDE

CASATORH: Maria it.Gheorghe Radalian.

eu loan con-R.

PetraIon

au Radu con-Victoria Maniu loan a-

vocat.fica d-nei

Popovschi.Elena flea. d-nei Elisabeta Constan-

tinDaniela fica Elena Alexandru

d-nei Filofteia tefanGheorghiu.

Tatiana flea Ana Constantin

de pestein märei, se explicä

cantitAti de din Dunäreoare anul acesta a fost de mare.

ADJUDECARIIn licitatiunlor cari tinut

economatului Munictpiului, s'audecizzuni przrnariale prin care se fac

definitive :

VIA s. a r. asfaltul necesar lacarosabl tnotuare a str. dr. Morastr. str. dr. Va-lcarea 326.700 lei

AL Arghlresou loande

reparat Lascar unde 5 la devizului

loarea deWA s. a r. nece-

asfaltäreiUnirei, valoarea totala

de 594.000Ion Badea, exploatarea dela

Obor la anualä de 131.100

Granit s. a r. vagoanepavele de andezit dincou Cluj), propretatea lapretul de 12.650 lei vagonul.

executarea balustradei depiaträ la peste lacul in

totala de 980.000N. M. Angelescu difente de

menajare la A. N. E. F.totalá de 980.000Kiss, la podul B5neasa

valoare totala de 254.840 lea.N. M. Angelesou exeautarea

la satdionul A. N. E. de785.000

VIA s. a as-vechl din

sar intrebuintarea trotuarelor,re de

CONSTRUCTIUNI IMPORTANTEIn cursul care a expirat,

introdus la detoarele cereri de autorizatie do construe.tiuni mai :

G. Popescu pentru o treip. N. colt str. L.

Jianu).Prassa o

pe 190 p. parcelareaSNIC 374.

Natalia Negulescu o7 354 p. calea

riei No. 137-139.ing Teodorescu o

tie etaje 184 p. str.13.

Elena ing. Ormaaus, o construe.260

m. p. in str. StanislasDum. Teodoresau pentru oparter 967 p.

No. 97.Marie Jeanne pentra o con-

etaje326 p. str Mu-

No.Grigorescu o

pe 168 p. in str Odoa.22.

CADASTRU-SISTEMATIZAREIn zonei verzi prevazute

in planul de sistematizare, s'adela Banca terenul de500 2775 m. p. te-ren in Dealul Pandurilorstr. dr. Drag, pos. Pandurilor sir. dr.

Pentru dearetateplanul de s'a

cadarea de co-:

17 a 2.000 laAnton din sir.

No. 33, 45 p. a 700 lei laprietatea Elena Contanbinescu din bulev.Piet& No. 18 104 m, p. a 800 lei) la

Oristachestr. la Ted No. 27.

Au fost declarate de utilatatepentru Grivitei delainferior de la str.

In c5eis a dat dedzie

care se expropriazi Elenadin acea stradä No. 222, colt str.

Grigore Alexandresau No. 1. inde 131 p. va fi

7 000 lei pätrat.

Pentru aplicarea alinierilor prerazuteplanul de sistematizare declarat deuti/itate s'au expropriat pro-prietatile : Nedelea

(comnuade 540 nu. a lei 200

141 m. p. din proprietatea d-neiStefan Balog No. 331Ion Gheorghe din str. Gradinari (comuni

de 600 metri patrap Anastasia str.

bulev. Al. I. Cuza.

Dupá ce planul de1935 se viitearele hale de en-gros fie pe câmpulS alde Albastru a o decizie care a

definitveRond, situat

In halelor,bulev. Tudorcomunal.

s'a expro-prin primarialä s'a

renuntat la dede Albastru, ea

proprietatea Stefan Georgescui, situatá inbulev. Tudor Vladimirescu No. 32, sá seexpropneze o parte din te en careeste necesar comunalinvecinat

Gaandu-se peManu Victor Emanuel nu este prea

s'a sa se 16m. la in. tesitura acelor

Pentru s räzez Polizu s a a-probat se exproprieze ElenaAlexandru Georgescu str. Polizu13, t renul nd in suprafata de 77 metri

MISCARE DE PERSONALIn parte a

prin dinau

mutati alte

de urmárire supimentari Po-pescu Dumitru loan din directia

a Municipiului, au puaipe de a.

POLITIAelement comunal

Tudor Politia a fostindepärtat din servicdu pe 15Mai

FINANTE INDUSTRIEgeneralä a in..

treprmdere pentruelectnice, a reales preeedinte alde d. prof. D.

d. prof. Ba-

Administratori delegati au fosting. Paul Cartianu, searetarulal generale de gaz

tate d. ing. Paul GeorgevicaAdunctrea a soc. Furnitura

a ales consiliu de ad-Tentistocle Alexandrescu, Va-

site Predo.leanu, Kassagian, Gh.Cristescu, I. Cristian Teodo-

au se pre-vechiul sediu din str. Carol No. 9,

pentru a Sumelevor fi cansemnate la -Caga de

La 7 se tine ingenkrak C. F. R. din. str, R. Poincaré,

pentru soc.Principele Mircea

Cu aprobarea Ministeruluisoc.

de 23 Mai a. c. o co-adunarea fon-

durilor necesare sale..d-lui Achille

SaragaCamerei din

pe d. A-chille fost

deschimb, pentru activitatea sa

de 20 Bursade efecte dincurestii.

Din burseti a luattul Sever Dan, fost sin-dicul care

camera licitatie pentru lu.de tencuirea

tor exterioare la turittic din Tur..nu Severin. Valoarea este de4.390.000 lei fie

ombrie a.de se vor prezenta

amatori, dun cauzaturilor $ a de materia e,publice pentru constructiuni mainese amatori o vreme.

C. C. a de ImprumutAmanet si de RomaniaA. un credit de 15 lei,

uncontraotu de credit este de

de 5la

D'n d. Savescu,director general Banca Romanescu,dat din postul de presedinte alcomitetului bursei de efecte, $schimb Bucuregti. In 1ocul sau aales d. Adrian Vice pre;edinti aufost Al. directorulgeneral al de

comitet d. Gr. Carp, directorul generalal de credit

Ferrowolff a vândutGenerale a Ministerul

10 autocamioane Daim-ler-Benz, o de 1.500kgr, farä cauducuri total de40 640 20

pentru utilä de 3.000 kgr.total de 143.100

Soc. Venus a Comqfabrica din str. a

proprietar este soc.a china

de 625.000 lei.

Verificarea

a.Viei vor

pentru a decari nu au

veterinarä la co-preve-

derile recentei

Lucrärile comisiunei decarte

de imobilesau virane din cuprinsuldecdtoriilor ocoalelor I si II din Ca-

fost anuntati se pre-zinte la comisiunea de carte fun-

titlurile deLa neprezentare, imobilele vor fi

socotite ca tratate

asâtorie in lumea municipaiä

Joi a., a avut la secto-de Galben., a d-rei

Angelescu, de cabinet al pri-d. N.

generaldin Capital& In fotografte:

d-na d. Angelescu,d. general Rodrig Modreanu, pre-

Capitalei d. prof. V. Vies-de a sectorul

care a ceiebrat pre-V. Dombrot ski.

www.digibuc.ro

Page 4: Bucurestii au fost din Bucurestiminciulescu.com/wp-content/uploads/2015/05/Gazeta... · 2015-05-04 · Scumpirea traiului in cu lipsa de organizare frigoriferi a din pag. 1-a) hale,

D. ing.N. Caranfil,membrual Academiei Române

D. N. G.nistru, directorul general al Uzine-

comunale Soc. de gazelectrietate, a ales

corespondent al Academiei române,

a inaugurat dispensaruldn

In prezenta d dr. P. Topa,subsecretar de stat al

George ajutor deprimar la sectorul de Albastru, dr.E. Rasmeritä, medicul sef al Ca-

Zota, primarul comuneisuburbane a avut

Vineri dim. inaugurareasarului de Serviciul sanitar al Capitalei comuna subur-

Popesti-Leordeni.

Armonizarea salarillorComisiunea pentru

elaborarea statutuluia legei de armonizarea salariilor

lucririle.

Adunarea a Soc.functionarilor comunaliMunicipiului Bucuresti

aducerea gazului metan CapitaláUn memoriu

lemnelor defoc este o problemä

pentru administratiamult, este una dinfatale ale gospodäriei munici-

pale, pentru era de preväzutodata, se vor si se vor

Intr o tarä atât de caa in care multedmtre se gäsesc pe toate

era de datoria deacum gândeascd la

lutiunile de viitor silocuintelor

pentru materie de adrni-nistratie comunald, a guverna estea prevedea.

s'ar fi din vreme adu-cerea gazului metanfi solutionat total gravade care se

dintreAducerea gazelor de sonde era

o solutie. una n a fostrezolvati motive pe cari nu este

leRecent, d. general V. Dom-

Riscumpirarea uzinelor dela Dobre*tiSoc. de gaz

In 1938 s'a o legeprin care generalä de gazelectriciate din Bucuresti era auto-rizatä uzinelece dela Dobresti, construite de gru-

belgian reprezentat prin soc.conventiuni

in 1927.In conformitate prevederile

datoria inde 200 lei urma fie

Soc. la paritate valu-tarä.

Executarea acestei elauze din con-tract expunând Soc .de gaz si de e-lectricitate la mari dinza diferentelor valutare cari pot in-terveni thnp, s'a se a-chite cu anticipatie ratele datorate

a contractat unsoc. Ialomita larea a uzinelor, uzându-sede o din contract care dä fa-cultatea de a achita an-ticipatie.

Societatea gaz electricitatea fost autorizati contracteze laCasa de depuneri

de 170 lei euo de 6%, rambursabil in18 rate semestriale, care va servi ex-clusiv ratelor datoratepentru uzinele

Casa de depuneri a luat oipotecari in 1945 asu.

pra uzinelor eleetrice delacare se

contractat

de vânkoare in cadrul

Instructiunile directieiLuna Bucurestilor 1940 va avea o

expozitie documentard de vâ-ndtoresti.

directorul gene-al o circu-

din carearatá o a evolutieivoltärei vânatului nu se poate face

pe baza unor observatiuni o-biective. Acesta este rostulrilor de trofee pe cari le organizeazá

trecut vânätoresc.Expozitia documentard care se va

tine in. cadrul Lunei Bucurestilor1940, va aduna toate trofeele obti-nute in România din toamna anu-lui 1937 zi. Se vor prezentatrofeete au placa aeonoare la expozitia internationaldde din la Berlin.

Intre altele se vor expune : coar-

generale ane de cerb, coarne decoarne de de demufloni, colti de mistret, deurs, de de lup.

Se va o comisie, care vatoate trofeele cele valo-

roase vor fi premiate.Greutatea stabiliti la coarnele de

cerb, conformitate formulade Consiliul International de

Vânatoare, vafi in considerare la ex-pozitie internationali sau

va concura trofeul respectiv.Vânitorii au rugatiparticipe mare, sä de-

la inspeotoratele dere trofeele ce au a-

timp valoarea obiectelorpentru a se putea face asigurarea

hcurestior 1940Rezultatele a 10 de domnie toate sociale

Expozitia organizati cadrul1940 va pre-

zenta toate cari fcut in in toate dome-

de activitate timp dezece de domnie M.S. Regelui.

In celelalte pavilioane construiteVoe se vor organize: un pa-

Voie se vor organiza: unvilion al unlion pentru industrie,arte, ferate, muncä activitatemunicipali.

In muzeul Satului se organizeazi

expozitia de propagandi a organi-de d-na Aretia

Expozitia va prezintepublic procedeie du-

care se indiferitele fire vegetale animaleinul, cânepa, bumbacul

de iepure ,etc.Se vor expune tot felul de

turi executate aceste materiale,masini speciale cari se

gospodiriilocale, tot de

executate mica industrie

Ministerului Economiei Nationalebrowski, primarul general al

a Mlui economiel me-moriu privitor la problema

de sonde al Statute orsoc. nat de gaz metan,

rez che-s de otoare pentru

CONCESIUNE CIUDATA

Se acel memoriualtele, Municipiuluz

anul1928, direct sau prin Soc.de gaz de electricitate, aducerea

sonde Capital&

D. General Victor DombrowskiToate interventiunile

acum n'au dus la nici un rezultat,desi in repetate cerutconcursul Statului, de care nuse poate ajunge la solutionarea pro-blemei.

setuatie de când s'au modzficatstatutele Soc de gaz me-tan, cari au fost aprobate de Con-siliul de ministri.

statute Soc.de gaz metan dreptul de exclu-

exploatare a metan incuprinsul Municipiului

a mai cere consimtimântul ad-ministratiei comunale, a

pentu folosireape cari le va sparge in-

instaleze conductele,o obligatie metan

fie in conditiuni cari säranteze nevoiasilor distributia

Mai chiar, Societitei na-de gaz metan nu se

o sanctiune innu va gazele Bu-

curesti la anul 1965,expri concesiunede

CINE TREBUIE SA FACAEXPLOATAREA

Ori, problema gazulwmetan fie sub

aspect: al interesului indus-triei, al intereselor bucu-restene al adminis-tratiei nu poaterenunte la drepturile regaliene ce

aunt asigurate la fiecareconcesiunile comunale.

aunt statuteleSoc. nationale de gaz nu a-sigurä decât interesele pede o parte din cauza incare aunt tarifele, pe

formalitätilor exage-rate cari se cer consumator degaz metan (o autorizatie

depe Consiliu-

Inaugurarea dela Snagovd. a. a inaugurareade vapoare care va circula re-

Snagovinaugurarea restaurantu-

La stejari denele comunale pe margineaSnagov la

lui superior ale formali-täta cari n ar putea fi de

70.000-90.000consumatori de gaz metan pe cari

i-ar avea Capitala zivaconductelor.

Interesele primulrand a e comunale,

ca metanf e Soc. generale de gaz

electric tate, societate cornucare define concesiunea gazului de

dm din anul1865 toate even-tualele beneficii.

Pentru distribuirea gazuluiform de iluminat, acut importante investit pe toatearterele de circulatie ale orasuluicari pot fi cu o adap-tare la introducerea metan.

A Soc. nationale de gazmetan de a exploata gazulmetan in le prevazutestatutele recent aprobate, ar fise prweze atat ad-ministratia de dreptu ilelegitime.

general V.Dombrowski, a publicat ex-tenso ult"mul din Urba-nismul", revista Uniunei oraselordin România.

Aplicarea taxei de 2%Taxa de 2% asupra se

tranzactiunilor incheiateprinparticulari pentru achizitionare de

pentru de utilitatepublic&

Nu sedin exproprieri trecute prin

Justitie.

Neintrunindu-se legal demembri, adunarea a Soc.de economie, credit ajutor a func-tionarilor ei Municipiului

s a amânat pentrula orele 11 dim, când se va tinesala ARTA cu de mein-

Se poate construi peiundatiile Senatului?

Din d-lui Aurelian Ben-tom, ministrul Justitiei, se studia-

posibilitatea de a se construi unPalat de justztie pe fundatiuniledestinate Senatului.

numit o comisiune care vastudia situatia acelor fundatiuninevoile de cazare ale instantelor

delegareD. inginer Petre Neamtu,

general al S. T. B., a nu-mit delegat al industriei

national si Voie Bunnäpe baza legei din

a.

Alte intruniri F. R. N.organizateConducerea F. R. N. din Capita-a dat dzspozztiuni organizatiu-

nilor de din Bu-curesti, organizezelocale cu membriz fie-care circumscriptie.

Mai se va asupra or-de intruniri pe sectoare

si a intrunirei pe in carese va face depunerea jurdmântutuinouilor membri

Moartea lui lordache MinciulescuImportante legate pentruIn z'ua de Sft.

lena a dinmare comerciant din

de Albastru, senator,fost eonsilier comunal.

Decedat in etate de 72 de-functul era una din figurilecute ale dinle

A condus d. a. la cavoulde din cimitirul

Bellu, de un mare de prie-activitatea la 1888

când nu 25 si aconstant párerile sale

când s'a stins Incomunal dintre 1914-1919,prezidat de Emil Petrescu, aconsilier iar la 1919 pentruprima senator al Capitalei, du-

care a lost ales de patruori in Senat.

institutiuni de binefacereIn cursul

se procedeze larea suocesiunei.apropiatii dupätul si-a exprimat din

o parte a imenseiaveri a pentrude utihtate binefacere.

a do-uni pentru ajutorarea comer-

a copiilor de ne-pentru spital,

pentru ajutorarea elevilorliceului pentru bi-

etc.In sa un singur

descendent, d . dr.Minciulescu, primarnei suburbane Serban care,

adtivitatea sa deacum a

demnitate numele

F. R. N. pentru traiuluiImportanta consfituire

Organizatiunea F. R .N. din Ca-a o

pentru a se ajutorul popu-si initiative

la eftenirea saula de

Inceputul l-a d. Dem. Groz-dea, lost primar, organizatieidin sectorul de Negri', care a che-mat la o consfdtuire pe toti depo-zitarii de lemne din sectorulcare define cum se celemai multe de lemne din

S'au cercetat preturile, conditiu-nile de procuraretâmpinate de comercianti la adu-cerea lemnelor.

Capitala are nevoe de 100.000vagoane de lemne, pentru procu-rarea se

din sectorul de Negrusuri depe acum. Pretul minim lacare se pot aduce lemnele acumeste de 14.000 lei vagonul.

D. Grozdea a avut apoi od. senator D.

presedintele Camerei de eucare a mäsuri in

problema auleiurilor vegetale.

Un program de lucru va fiprezentat prin conducerea F. R. N.tuturor organelor competente carivor pentru aasigura alinaentareapopulatief care vine.

Tipografa Universur, str. Brezoianu 23-25

www.digibuc.ro