Bucurestii vechiului regat-George Costescu

GEORGE COSTESCU

BUCURESTIIVECHIULUI REGAT

Cu numeroase reproducen i foto-.grafice document ire si doua plansecu peste 200 de portrete cari-caturale ale oannenilor timpului.

Coperta cu un desen deI. Protopopescu-Picg.

BUCURESTIEDITURA UNIVERSUL", SOC. AN., STR. BREZOIANU 23-25

1944

Dambovitg, apn dulce,Cine-o bea nu se mal duce...

AT RANH no$tri spuneau cä a$a le cantau lautarii, pe vremuri,bucurestenilor cheflii, ori de cate ori Ituzztrul sau aleanul )

ii aduna in jurul vreunei mese a$ternuta qi impodobita cu dichisun i la intamplare, in zilele de praznic sau la ceasurile cand inima

indemna la petrecere.Garla Dambovitei $i apa ei nu aveau, chiar pe vremea

cantecului acela de ce sá fie atat de atrilaatoare, 'Write& Ion(Mica, iseusitul nostru povestitor, vorbind despre striciiciuneaapei aceleia, nu $oviiia sä scrie ca' cal care bea apa nu seInca duce, este ca i$i ja de tan& domicilitt la Bellu" 2). Can tareade mai sus lìiuda, pe-semne, nuntai multumirea si voia-bunii Cu

care bucure$tenii, ca toti romanii totdeauna bucuro$i de oas-peti. primeau ori adunau pe straini, ori pe-ai lor, la traiutintbelotgat ce ei duceau, chiar daä ora$ul nu era nici pe de-parte cunt amid- acum.

Urbea noastrii a avut insa farmecul ei, fie prin acea cali-tate imbietoare, fie prin exotismul oriental al infatieirei ei

Au fost chiar printre straini scriitori inviitati, diplonza(i,.ziaristi artial care, plecand de-aci cu impresiuni mutt mai:taigulitoare, au thud sri le dea publicitatei, areitandu-i deose-

Huzur, in loc de be4ug i bund-stare; alean, in loe de necazuriori am'araciuni suflete§ti.

Adic5 la cimitir.

'

tih-nit&

si

VI

bita multumire si admiratiune atat pentru firea poporului nos-tru ccit si asupra traiului la Bucuresti.

Multumirea alor nostri, ca si a musafirilor strdini, a tre-buit sä aibii un temeiu de vreme ce amintirea celor de-atuncimai freimiintel $i azi pe cei cu stiintei despre rosturile timpuriloracelea, asa cum pe toti cei ajunsi in floarea vcirstei, ii masleagdnd aducerea aminte a voiosiei si sburddlniciilorriei lor.

In dragul acestor amintiri, si zoriti de schimbeirile ce seivesc dela o zi la alta in cuprinsul acestui atelt de indrdgit ora.,ne-am hoteírit sii scriem aceastei carte.

O carte" vorba vine !Ceiace ne incumetdm noi a face, ar putea fi mai de graba'

un basm, o poveste... cu tale dacei ne este ingeiduit sei o spicnem.O poveste din care toti cei ce nu ar avea de unde sd stie, seípoatd af la cum s'a prefdcut Bucurestii din vremea TurnuluiCo7tei, /Ata la aceia a Palatului Telefoanelor; cum s'au zeiticnitmora/no-Re bucurestenilor dela tihna protipenda-dei3) ClubulutRegal de pela 1880, ca s'ajungei la promiscuitatea Casino-urilorsi tripourilor clandestine din ultima vreme, si cum s'a preschim-bat duhul cheflitc al norodului nostru, dela romantele suspinatesi dela scirbele balde pe cari le ziceau ldutarii de-atunci dinscripcd, cobzei i ghitarii, pcind la tango-urile, f ox-trot-urilerumbele sporovdite de diseur-ii" Jazz-urilor cu zeci de instru-mente cari mai de cari mai schimonosite si mai tipeiite.

Mai pe scurt, o poveste in care sei se perinde ca inteun ca-leidoscop viata marelui nostru oras, asa cum se deplina ea insburcleilnicia ei inapoiatei" de mai eri, fatä de maturitatea, pre-matur saturatd, pe care o areitdm, azi sub ponosul civilizärei cuatatea si ateitea moravuri ce nu sunt ale noastre.

Am numit povestea: Bucurestii Vechiului-Regat" pentru adeslusi ccit mai bine campul acestor amintiri.

3) Vorbd greceasca spusd in loe de elite si referindu-se la parteaboiereascil a populatiei orasului.

copia-

VII

Oameni etc alta faimä si etc altei greutate in ale publicisticei,precum au fost: Ion Ghica, maiorul Papazoglu, lonescu-Gion,D. Berendei, Frederic Damé, Constantin Mille, Henri Stahl,Constantin Bacalbasa, George D. Florescu, iar mai de curdndins4i mat-ele nostru istoric, mult regretatul profesor Nicolaelorga, au scris mult si bine ,asupra trecutului Capitalei noastre.Mai toti Insá, fie in domeniul istoric documentar, fie in eel al.vietei politice si asupra vremurilor de inainte de unirea?I/or surori.

Noi ne oprim indeosebi asupra celor trade si vdzute intimpul cuprins intre inceputul domniei lui Carol I qi cel de-alpatruzecilea an al acelei domniei lui, atilt de miinoasei si de fe-ricitei, dind atelt motorizarea mijloacelor noastre de viatii obis-?milli ca $i moftorizarea" traiului distractiv, au preschimbalIn total 5i fetid de trait& al bucurestenilor insi$i.

La aCeasta ne-a imbiat ateit acei din publicistii nostri caremai in fiecare zi scriu sau povestesc la Radio asupra vremuriloracelea, cat si scriitori de seamei de prin alte orase ale lunieichiar cei ai ateit de sleivitului Paris. Dela acestia din urmei $timbuncloard cä, acum o sutei de ani, stregucita capitalei a Frantei, cutoate edificiile Cu caracter istoric ce o impodobesc si acum, pri-- vita' insii doar din punctul de vedere edilitar, era mai prejos decdt acele 1,bourgades" de care se mai geisesc si azi prin unele.dn provinciile ei.

Un scriitor francez de seamei ne povesteste cá mult admira tulrond-point des Champs Elysées" nu era de cdt un spa(iu cir-cular, imbreicat cu iarbei si inconjurat de pomi, semandnd ai-doma etc räspântiiie piidurilor vecine ; cá drumul cel mare delaNeuilly minanata Avenue" de asteizi era podit cu calda-rain, ca si mahalalele Bucurestilor de-atunci, si di vastul triun-ghiu din josul lui era pe deaintregul acoperit cu grlidini de zar-zavaturi4).

4) Vezi G. Lem:Are, laureat at Academiei franceze, in lucrarea saVieilles maisons, vieux papiers" Ed. Perrin & Co. Paris.

Ba in descrierea din care rezumam randitrile de mai sns-autorul francez. nit se sfieste sa °flete cu Manca sincenitate: Ah!ce oras fermecator trebuie sa fi fost Parisul inainte de funestaoranduire a actualei administra tu a editor publice ; pe vreme,tdind striizile 'noastre un eran in fiecare ti netezite si stro pite caacum, abad totusi fiecare din noi le vedem priífuite, imputitetare nesuferite. linde sunt ierburile acelea nestavilite ce se aster-neau pe marginea ulitelor si criicile uriase ce se bolteau deasuprirtrecatorilor?... .Atunci era linistea, mireasma, si tilina campulit,,la doi pasi de la rue dit Bac"...

Acestea ne-au imbiat si pe noi, sa infatisam aci, spre tinerP.aminte, descrierea Bucurestilor cant din aceiasi vreme, a loen-rilor si .a lucrurilor de-atanci, a oamenilor fi a moravurilor lor.Sd aratam ea dadi ne fdlim intr'attit cu orasul acesta, asa cumne gasim azi in el, adicd inghesuiti intre blok-nrile ce par castau sa ne cada'n cap, supraincalziti de asfalturile asternutestrazi, chiorati de Neon-urile reclamelor himinoase, aiztriti de

harmalaia radiofonica $i imbrünciti de Taxis-urile care matde care mai luxoase $i mai iuti a fost totusi o vreme cand $tfard bate astea, se haia .in orasul nostru foarte bine, daca ni";.chiar mai bine ca acum.

A fost vremea aceia, minunatii, .cand hatranii no$tri se dis-trait mai bine peld caselor ion, ale vecinilor salt ale cunoscittilorton; nuntile se fiiceau numai la biserica, iar sindrofiilenumai acasa, si pe strada (nu dea'ndoasele, cum se obi$nueste as-tazi); cand mai toata omenrea orasului acesta petrecea de mi-mote doar cu doi-trei lautari tigani sau chiar numai cu unriston" pe sase cantece; alud Lotto"nul sau Bdrlogitl"( Do-mino) inlocitiait in mod fericit Pocker-urile, Maus-urile litt-Mmy-urile de azi; si alud pentru week-end"-uri, lumea bucure$-teana ie$ea prin paduricile si pe apele deafara. cit tramwaiitlcu un cal ce o ducea pan'd la barierele orasului, ori cu trasztrilede Herasca" sau cu briscile cz leagan" ce o cara pana in curtile.nuinastirilor de pe margine.

VIII

.cand

A-

IX

Timpuri care al& trecut"!...-- dar care nu vor mai trece niel-.odatd pela noi.

Timpuri, cetncl copilatii erau inteircati de sinul mdicutelor_lor cu, zeama ciretelor coapte (ata cum se zicea c i Maica-Pre-cista intdrcase pe Isus al ei); cdnd apoi cretteau toti pe Muge?-casa numai mire ai-lor, iar mai tdrzior prin copacii greidinilor ve-cine, cu 3dnul ti gura pline de robotine abia date incopt ti chiar.crude incei ; treigeau sortii pentru Mire chiar inainte denirea majoratztlui,' ti fetele se mdritau dela 15-16 ani implini ti-de pe slova biletului de botez ; iar cánd pdteau in gospoddrialor, iti aflau petrecerile adunati sub nueza umbritor ce nu lipse(1-din nicio curte, cu memcdricei gatita de mdnutitele nevestelor-cit vinitor curat cumplirat din timp, pe do t tez vadra de ocale;

seara. se azticau ccind fluera Gara 5) san Arsenalul; intirau catecinci-tase copii pana la vdrsta cand azi se insoarei a dona san, áti eia oard fdrd set- fi crescut vreunul, fi rdposau fiecare la rdndutlui, de pe catagrafie"), dar numai la acleinci beitrdneti, adicd pela optzeci qi chiar noztelzeci de ani.

Viata. aceia patriarhald dar pe care nici Patriarhiinu credem s'o //Jai apuce vreodatel, cdutdm sd o putem cdt maibine zugrdvi din vorbe, spre a leisa celor ce vor veni dupd noi un-basnt minunat ti czt adeveirát din alle lumi, pe pare la rcindul lor

povesteascei urmatilor.

pentru ca povestirea sei iasä e& mai dultiie7) ti mat im-bietoare la citit, am geisit cu cale set o presdreim inadins cu unele

envinte i .exprimdri de cari lumea obitnuia sd se foloseascei ingraiul ei de-atunci. In felul acela de a vorbi erau felurite expri-meiri ciudate: 'linde de uzantd" numai in lumea alectsd unde std-Tajan- a deiinui doar ca ighemonicon" sau distinctiune ti din in-

Atelicrele Garei de Nord si Arsenalul Armatei ii chemau lucra-.torii cu $ueratul sirenei cu abur si le vestea ora de lAsare a lucrului.

Condicile de na$teri, c5s5torii si decese ale Oficiului St5rei Civile.Hazlie.

raccrirea protipendadei fanariote; altele cu care oamemi cititi8)(ineau sa-si arate cultura prin expresiile zise radicale", ?cara camacar intelesul acestei denumiri sä fi avut vreun rost ; iar altele,deforinate, fie ca in teles fie ca forma, erau obisnuite numai ingraiul poporului dela mahala.

Am folosit f i expresiuni de-aceste in cursul povestirei deoa-rece am Onda ca, asa cum era el, felul acela de a vorbi carac-teriza epoca si c deci nu este riiu ca el sa ranzcina scris undeva,Dealtfel mnsäi Ion Ghica a procedat la fel cu stilul ce a adoptatpentru Convorbirile" lui economice, ca si in scrisorile adresateamicului sau, diplomaba poet Vasile Alecsandri.

Cu aceasta lamurire nu cautam nici o apropiere de operaentditului scriitor amintit. Urmarim doar amuzarea cititorilor simulticmirea de a da batránilor bucuresteni, ce acum vor fi hoina-rind pe Campiile Elyseene, bu curia de a se sti smulsi din invd-luirea

8) Oameni umblati brin lumea i prin scolile straine.

X

BUCURESTII VECHIULUI REGAT

In alte timpuri.

BIJCURESTII,de cand i se $tie locul si i se cunoaste rostul in

tara noastrk a fost dat sa fie si a ramas un oras de cinstesi de faimá.

(Jondicile mánástirei Glavaciocului din Vlasca aratá eh ora-sului acesta i-a fost zis candva si Vestita Cetate a Diimbovitei"iar un hrisov de-al lui Neagoe-Vodá Basarab, de pela 1515, Ii serienumele ea Minunatul Seaun al Domniei". ')

La $tiinta carturarilor nostri, obársia orasului acesta s'alurca panlí prin veacul al patrusprezecelea, cand.resedinta Voevo-zilor Munteniei era la Tárgoviste.. Se mai spune cA l'ata de ne-curmatele naváliri si jafuri ale turcilor si tátarilor la noi in tara,s'a simtit nevoia sa se dureze atunci, si anume pe locurile astea, ocetate bine intilritá, ca una ce era asezatá chiar la mijIocul dru-mului tocmai la trecatoarea apei Thambovita.Locul ales ar fi fost cel cunoscut apoi sub numele de CurteVeche" in dreptul cdruia au fost fácute si cele dinthi trei poduripeste Gárlá (adicá: cel (lela $erban-Vodii, cel dela calea Rahoveisi col de sub miinastirea Mihai-Vodá, la Isvor, zis Podul rupt)

toate temeinic alternute si bine striljuite cu Oaste aleaskImprejurul cetátei acéleia ar fi prins a se aduna orasul, maiinthi numai pe partea stangá a apei, pe locurile mai ridicate alasuburbiilor de mai apoi: Dobroteasa, Apostolul, Staicu, Sárbii,Oltenii, Foisorul, Jignita si Udricanii.

Inceputul l'ar fi fácut zice-se unul din neamul vechinal boierilor 'porniti dela Udriste Násturel-Herliscul. Acesta a pus

1) Cel dintai Domn ce si-a statornicit Scaunul aci a fost Radu celFrumos, care a urmat kit Vlad Tepes (1462).

adicil

12 GEORGE COSTESCU

..sa fie zidita cea dintai biserica a locului, ca liram la zivaVestiri, si pe care lumea din jur a numit-o Dobroteasa", adicape slavone$te : a bunilor parinti" acestia fiind pentru ea cti-torii bisericei cum si tot cei de neam inane ce eran capitani aiostilor de pail], de aci si caro veneau sa se incliine Domnuluiacel Rica* daruit de ei cu tot felul de odoare.

Despre acestea insa, vom lasa s'a vorbeasca litisoavele sieeice buchisesc prin ele ; iar noi vom porni povestirea dela vreniimai proaspete pe care sa le putem mai lesne potrivi cu cele de-acum.

Ce gasim totusi ea trebuie facut mai inainte, este sa dumi-rim pe cercetatori despre cum arata acest oras mi putin inainteayremei. dela care pornim povestirea.

Cum era Bucurestii inainte de-a N fost ales Capital& a /pilaudoror Principaie, unite mai apoi, si care era intinderea acestuioras, ne-o arata o hartii, ce se allá in Muzeul nostru Municipal.intocinita pe la 1789-90 de catre un oberst-offizier" al Stab"2).-ului òtilor austriace ale Printului de Coburg, adica din timpulacelei ocupatiuni vremelnica numita de popor a nemtilor en coa-da" (porecla privitoare la perucile albe si impletite la ceafa et:erau la modà in Austria inert de pe vremea Imparatesei MariaTe reza).

Cum anta luinea noastra de-aci, cum &ilia in viata publicacetateneasca de-atunci si cum se desfasura sub ochii el cuprinsulacestui oras, aflam intrucatva din urinatorul fragment al confe-rintei pe care profesorul G. Ionescu-G-ion, autorul celei mai vastelucrar asupra Istoriei Bucurestilor"8), a rostit-o in anul 1896 laAtheneul Roman, de fate', fiind si Regle Carol I. In acest frag-ment, conferentiarul, evocand infatisarea urbanistica a acestuiliras In anul 1830 si mai incoace, inchipue o raita prin mai totcuprinsul lui si spune :

..Am ocolit de-atatea ori, cu gandul, vechea Curte Domneascti. ince-jiand del a Poarta de sus, cea le Per, din u/ifa Covaci/or (lela gura Pi etei 4)

wind la Poarta de jos sau poarta cea mica din capeitu/ de jos at ulitel

Statul-Major al ostilOr acelea.Lucrarea ap5rutd in editura Ton V. Socesc. in acelas an, si care nu

mai, fost retipärità".Plata de flori, de-acum.

a

Bunei-

$i

A cioua curte pe drepta, can(' eoboreim din str. Lipscani.Moarä careia poporul ii zicea atunci la Rotile" de pe rotile cc.

se miscau cu scurgerea apei.Al carui nume era Bucurestioara".0 alta bisericä a Sfantului Gheorghe, cel Vechiu, era si se afifi

inca' intro curte de pe calea Mosilor din portiunea zisa in Caldärari", intrestrada Sfintei Vineri i strada

In locul earora s'au asezat apoi Ceaprazarii, din cari unii se m'a)v5d i azi pe-acolo.

Pravaliile cu pivniti mari, din cari mai sunt inca pe acelece leagri strada Lipscanilor cu cele a Covacilor (str. Bácanilor) si a Blana-rilor (Hanul cu Tei) i u:icioara Sf. Nicu:ae-Selari.

Han ce a fost pe locul Palatului Postelor si Telegrafului, de-acum.Acestor boieri neaosi li s'a zis trufasi" pentru multa lor demni-

tate romeineascli si pentru ifosul ce aveau prin bogatiile de cari dispuneauUnul din ai lar, de pe vremea lui Ion Caragea-Voclä, care era dregätor maro.dar nu voia 55 invete a vorbi greceste, a reispuns acelui Domo Fanariot can:ii observa acea lipsei, ca datoria lui Voda, ca strain ce era, ar fi fost sa fi

inväi,at mai intai a vorbi rom5neste.Azi, pe locul lor, Hotelul de France (Grand Hotel Lafayette).Casele Socec i palatul de azi al Prefecturei Politiei Capitalet.Locul de lang5 Politie unde este acum grädina Colos".Cel pe care a fost Legatia RuseascA si unde este inca Hotelul

Bulevard.Cele de la Clubul Tinerimei, fosta ale Banului Dumitrache GhicaAzi inlocuite cu eladirile unde se afla cafenea la Royal".

Clädinle de langA aripa dreaptà a Pasagiului Román (däramate decurand) si ale bisericei Cretulescu.

Pe locul Palatului Regal.

BUCURE$T11 VECHIULM REG A1 13

.5e/ari/or care trecea, ea si acum, pe la Baile Turcosti" ce se aflau in curteaflote/ului Victoria de azi 5)

..0 luain apoi, dela Puscidria din Piafa Sfantului Anton, in sus spreMoara (i) de Muga Barci(ie pusd in miscare de apa 7) ce venea toemat dinlocal dela Icoanci, prin Teirgul Cuctiliti din spate/e si iatura bisericei Sidn-(ului Gheorghe cel Nous). lescam prin Boiangi2.0) in Teirgul Lipscanilor sitreccInd prin ulicioarele de /tingcl bortele 10) acestor credinciosi al meirfuri/ordin Lipsca (Lipscanii) ajungeam lcingd Stavropoleos, bisericd ziditd ca si Ha-nid /ui Constantin-Vodd") pe locurile trufasi/or Bedeicenz 12).

anc(i vreo cdfiva pasi, si iatcl-nid in Podul Brasovului, numit din vie-enea Breincoveanului i Fodul Mogosoaiei. Md uit in j'ata si la stanga, lacasete vechi ale Wiciirestilor si privind deo parte si de alta a podului, zdrcsc:casele /ui Damari 13), casele lui Meitani 14), casele Filipestilor15), ale Can-tacuzini/or 1,), ale Ghiculestilor17), ale Cocordsti/or 18), ale Cretulestilor15),peinci la /ocia Colfescu/ui 20). Inaintez spre steinga putin si iatd-mti in Live-

Baratiei.

16)

14 GEORGE COSTESCU

cica Vdcdresti/or 21). Md las la dreapta prin mahalaua Boteanu/ui; tai la vale,apuccind spre Colea si vechea Carvasard 22) qi, ferindu-md la casele Corne-stilor 23) de cetina cei siilbateci ai acestor boeri, las in stánga casele Cdmpi-nenilor, iar la dreapta a/te /ocuri Cantacuzinesti trecute prin ceisdtorii, maXbit& in neamul Racovitestilor, apoi in ace/ al Sutu-/esti/or 21, p inaintezla vale p elängd Hanu/ /ui Zamfir 25) qi Pe leEngell cel vestit al Sf Cintului Gheor-ghe-Nou, zis Hawai Dracu/ui. Iatd-md astf el in capta Podului Thrgului deMartí 26).

,,Dacci la Hanul lui Zamfir asi fi inteanit un bdtriin proot dela biszricaGhiorma-Banu/ 27) el mi-ar fi spus in tabla cá dela casele Bii/eanu/ui 23)ale Beirccinescului 29) se intind pivnite sub pivnite cari duc, prin gangurilesubterane" pand la Curtea-Veche ") slujind din bdircini ca ascunziatori).

Dar, nu. Prefer, la lumina sctizcindll a zi/e2, sic" o iau pe podul Thr-guini de-afará, cel podit totd'auna cu podine stricate, i sil cobor pânä labiserica Rtizvan; trec gárlita Bucurestioara do lcingcl Pescdria-veche si, apu-cánd pe lángti gárlitcl prin mahalaua Domnitei Ancuta, les la casele BO-táretului 32).

,,Mi-e lesne de-ad, cäci maidanele sunt nenvmdrate, Vi o iau pc /cingeiGdr/itcl, Sd taiu mahalaua Lucacilor p stí ajung mana- la biserica 0/terti/orde unde la dai pasi dai in pcidure 33).

Si s'a fácut noapte. O 'Ulcere ackincd se intindo asupra Bucurestilor;nimeni nu o intrerupe deccit Witratid c(iinilor, nenumdrati pe vremurile ace-

Fostà gradiná a Episcopiei, azi scuarul Atheneului Romän.Cliidirile vechei case a Vämilor, de pe locul din jurul palatului

actual al Ministerului Internelor, din strada Vämei (azi str. Wilson).Pe locul unde s'a näruit blocul Carlton" din str. Regala'.Palatul lui Vodà-Sutu (azi Banca Crissoveloni).Casele cele foarte vechi din rand cu Spitalul Coltei, darämate abia

in 1938 pentru continuarea bulevardului si care se intindeau pänä la bisericaSi. Gheorghe.

Capät din oras al cälei Mosilor ce se afla la Biserica cu sfinti.Aci este vorba de biserica ce se vede si azi in spatele clädirei

Creditului Rural", in curtea caselor fostei tipografii a lui Iosef Göbl de pestrada Doamnei, si devenitä paraclis al Lahovärestilor.

Cele ce erau atunci in jurul bisericei Sf. Niculae-Selari.Cele de pe locul de azi al palatului Camerei de Comert si Indu-

strie, in cari se afla Directiunea Postelor si Telegrafului pela 1884.Palatul Domnesc de längä biserica Sf. Anton.Loe de refugiu al Curtilor Domnesti in zilele de n'Avara.' i jafuri

ale Turcilor.Läng'á biserica Stelea, unde a fost cAndva si resedintà ):lomneascd.Pädure ce se intindea pe toate locurile de-azi dinspre Raion"

can se legau cu päduricile de-acum din afara orasului in partea locului.'si

BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 15

lea si, para, orticditu/ broaste/or cictilitoare din billti/e si bditoacele Suca-restilor si in deosebi din mahalatta Brosterti/or 34).

Nimeni nu umblii noaptea.Pe podurile 35) cele mari ale Mogosoctiei. Calicilor, Tárgului-de-afara

si Beilâcului, ca si prin ulitele boieresti din maha/aua Arhimandritului Si aGolestilor 36), rar se vede esind din curtile Dudestilor, Golestilor, Briincove-nilor, nacoienilor, Obedeni/or sau Greceni/or ccIteo butcel sau aleasdi 37)

precedatli de doi tigani.88) cu masa/a/e39) aprinso. Prin celelalte mahalale n'uSc aude in intunericul adiinc decdt strigdtele : Cine-i acol000!... ale strajerilorsou ale rtisptintasilor46); iar in. vremuri/e de primejdie, de Vi jenie-.1), de mo-limi42) sau de reizboi - strigatele caraulelor sau patru/o/or formate chiar din-tre maha/agii ai locului si cari cutreierau ulitele in cete de cede doisprezecesi cincisprozece Cine-i acol000!.. Straja Vergului! Dar voi, cinesunteti?., Straja Sfiintulut .te fan!... - i altele ca acestea".

Dar de-atunci infhtisarea Bucurestilor se schimbase foarterepede, iar numArul locuitorilor lui sporise inteatilt ca, pe vremealui Alexandru orasul nostru cuprindea seaptezeci siopt de mahalale. " bis).

Boierimea cea mare,inmultitaeu tinerele vlastare si prin nu-

Astazi cartierul Gramont, de dincolo de biserica Sf. Niculae-V15-dica de pe strada 11 Iunie, pana sub dealul pe care stau acum SeminarulCentral si fabricile Brag,adirti.

Denumirea aceasta de pociuri" data câilor Mogosoaiei sau Victo-riel, Rahovei, Mosilor si Serban-Voda cate duceau pe-atunci afara din oras.venea din faptul cä acestea avand circulatie mai mare de vehicule erauasternute cu grinzi de sleau sau de stejar, ca sà fereasca de noroaie sigropi.

.36) Azi Antim" si Sfintii Apostoli".Trasuricä sau träsurä.Tiganii argati ai curtilor boieresti, inca nedesrobiLiFacie de lemn de brad inmuiate in ràinà sau in pacurä cu carl

se lumina drumul.Paznici de noapte, platiti de Stapanire.Cand lumea mai aleasa a orasului päräsea orasul pornind, care

cum putea, spre Brasov, spre Moldova sau pela mosii si prin padurile vecinede teama jafurilor la cari se dedau ostile turcesti

Epidemiile de ciumä si de holerä ce-au bantuit de-atatea-ori popu-latia Bucurestilor si cari írnpreunii cu marile incendii ce-1 au pustiitnentunärate ori au impiedecat atata vreme desvoltarea asezärilor acestuioras.

42 bis). In locul color 16 mahalale din impartirea administrativa' Inau-gurará de Alexandru, Voc15 Ipsilant, la 1775, cand a fost facuttà penbru primacera si impartirea pe culori a orasului.

40)

de

Vezi brosura d-lui profesor Gh. Potra, cu titlul Ilúcurestii de-altä-dat5".

Denumire prescurtatä de poporul mahalalelor, spre a inlocui peaceia de Comisariat de politie.

16 GEORGE COSTESCIJ

meroasele .incuseriri de päng atunci, se rilnduise mai toatä, de-alungul Podului Mogosoaiei impingilnd caphtul acestuia pltná labiserica Isvorului Tämäduirei, unde .Nicolae-Vodd Mavrogheni,cel mai -de pomin5, Hospodar fanariot, facuse sA i se cladeascrtLin frumos chiosc in care zilnic venea bea cafeaua j ciubucutde dupd ainiaza, chiosc care a fost cunoscut sub numele de.Palatul de agrement.

Dealtfel intinderea cam in aceiasi. masura a orasului sot'Acuse si pe celelalte locuri, unde capetele drurnurilor fusese-le-asemeni impinse : cel al Podului Târgului de-afarg, dela. bi-wica Sfintilor, la Olari si de-acolo in gura Oborului eel al

Podulni Beilicului, dela biserica Sfintei Ecaterina, la bisericaSlobozia (din strada Trofeielor) cel al Podului Calicilor, dela-Sehitu Maieilor, la biserica Märgineanului dela rlispilntia de susus a Antimului jar cel al Podului de pämiint, dela. Livedet:

(10spodului si biserica Sf. Constantin, la capatul din spreal ulitei Farmazonului.

Odatà cu intinderea, orasul dobandi si unele imbungtAtiride ordin edilitar, precum : Hasnele (puturi absorbante) in chtevapuncte ale lui si santuri deschise dar cäptusite cu biirne de sima].pentru scurgerea apelor zapezei si ploilor, fAnare cu lämpi dellichi din loe in loe de-a lungul ulitelor, sträji de noapte platitede Primilrie, pela räspiintii, si alte rAndueli gospodäresti.

Academia Romanà posedä. un manuscris (Nr. 1632) din carodesluseste aproape intreaga impArtire a Bucurestilor prin

anul 1840 43). Acel document este o Está in care sunt insiruite sta-ti ile de pazä, ale sträjuirei de noapte in fistecare comisie"). a ora-sului Bucuresti". Din al-M.6rd° listei aceleia putem sá lämurimeuprinsurile mai tuturor mahalalelor din acea vreme, cu numelelcr de-a.tunci, din cari putine se mai pastreazá azi doar prin con-dicile bisericilor, ale Politiei sau ale birourilor de percepere a

In interesul orientarei, foarte necesadi pentru cunoastereaprecisä a schimbärilor de mai apoi, dam aci cuveniteletrase din acea listá, deslusind locurile si denumirile ce ea cu-prinde, si impärtirea malialalelor pe culori.

sirsi

expliciiri

4'5) Un podet peste apa Bucurestioarei ce venea dela Icoanä prin Ba-tiste si care pod se afla cam pe locul räspäntiei din spatele fostei

Vicontele Louis de Gramont era la 1834 colonel in Oastea roma-neasca si a fost pe ränd aghiotant al lui Alexandru-Vodä GhIca, al luiGheorghe Bibescu-Vodä si al lui VodIi Barbu tirbey care 1-a Mcut MareLogorát.

Negustori de caciuli si pàlàrii, de cojoace si de opInci.2

BUCURESTII VECHIULT-11 REGAT 17

in culoarea de ro$u" (cea din miezul orasului) : mahalauaScaunelor, dela biserica Caimata din Potcovari (la Spatele spi-talului Coltei) in sus, pana la váduva Tudora Oleangioaica dinPopa Piltru, margine de mahala unde se adunase uleierii (carivindeau untdelemenul in garnite) cum si o seama de scaune"pentru vánzarea cárnei si a pestelui toate márfuri ce veneaudeadreptul din Obor, pe Podul Targului de-afard (azi calea Mo-silor)

Coltea, mahalaua mai mult de imbulzeald decat de intinde-re, ce tinea dela ulita Turnului pana In Scaune si dela podul-lui Ceamur ") 'pana prin blánarii de lángá Sf. Gheorghe-Nou ;

Sf. Gheorghe-Noa dela pinta de azi cu acelasi nume pana inTargul Cucului din stanga bisericei si in jos prin Rogojinaripana la Grosii-Cojocari dela gura Pietei Sfantului Anton undeera si vechea Pescárie-mare

Sf. Gheorghe-Vechiu dela ulita Rahtivanului sau stradaDecebal de azi, prin Boiangii de langá Dárátie i Gabroveni panaIn mahalaua SI. Niculae-Selari, cuprinzand i Hanul cu Tei sibiserica lui Ghiorma-Banul din spatele cladirei Creditului Rural;

Stelea in jurul bisericei cu acelasi nume de intre calea Mosilorsi calca Caldrasilor, iar in sus pang la casa vicontelui de (i-ra-mola 46) de langá fostul foisor de foc" ars ()data cu casa micá"ce fusese multa vreme palat al Ghiculestilor, si in jos pana inCavafii 47) din gura Pietei;

Sf. Ion-Non, in jurul bisericei si cuprinzand locurile de panaIn soseaua Vergului (calea Calárasilor), la ráspantia Ulicioa-relor din care unele treceau si in mahalaua Popescului din spreJignita ;

Curtea Veche, in jurul bisericil Sf. Anton si inrduntrul loen-lui dintre Cavafii vechi, strada Covacilor si plata Zarzavagiilor,azi a Florilor ;

Sf. Niculae-05elari, déalungul sträzei Selarilor paná in stradaSmirdanului de azi, in partea de sus paná in malialaua Sf.

;

;

Primiirii.46)

'47)

18 GECRGE COSTESCI;

Gheorghe-Vechiu si in jos pe liingh Baia din Lipscani la poartamare a Curtei ;

45erban-Vodei, care cuprindea Hanul lui Serban-Vodil ce erape lo.cul Palatului Postei, liara]] Zlgtarilor si locurile din preajmamiingstirei Stavropoleos-,

Sf. Dumitru aliituri de biserica din dosul Postei cu locurilede pana in str. Smiirdan (ulita Nemteascg) cu casete Brâneove-nesti depe strgduta ce coboarg si azi spre Piata Senatului si cuUlita Francezg (azi strada Carol) ; si

Biserica Doamnei, mab ala ce cuprindea locurile dintre strg-zile Lipscanilor, SmArdan si Academiei de azi, si cele din jos panala Fiera Brezoianu impreung cu Orfelinatul ce se afla in fostulHan al lui Filaret Mitropolitul (azi Theatrul National).

In culoarea de albastru" erau :Mahalaua Popescului un Popescu despre care, ca toatá

taima lui de atunci, noi nu stim nimic dar care mahala era mi-noscutil prin locuintele de-acolo ale bancherilor Aron Levy siHalfon Zaraf-Basa, intinderea ei fiind cuprins6 intre mahala-lele Sf. Niculae si Jignita (pe lángg Morga de astAzi)

.Foisor, era cea. din prelungirea acesteia spre miazg-zi panape la Apele Minerale (azi uzinele lui Lemaitre);

Dobroteasa dincol6 de calea Vricgrestilor., din dreptul biseri-cei piing in spre strada Nerva Traian, cátre marginea orasului ;

Sârbii dela capgtul cälei Dudesti piing spre biserica TroiteiTreime)

Doamna Balasa cuprinziind asezgmintele Briincovenesti siimprejurimile lor ce tineau dela bisericuta Sf. Spiridon din str.Apolodor si piing la Mitropolie ;

Vhidica, in portiunea de oras dela biserica Sf. Nicolae-VIii-dica din Prund cuprinzlind in sus si Tiggnia din Broscárie piingspre Filaret, dará din oras;

Sf. Ecaterina dela biserica Sf. Ecaterina de sub Mitropoliepáng'n spre Radu-Vodii, ;

Slobozia sau locurile dela biserica zisg Slobozia (din str. Tro-feielor) piing pe la biserica Alexe de azi, in barierá ;

Staicul, partea din spatele acestora cu Radu-Vodg pling in Cg-rgmidari i Tabaci ;

Brostenii sau malialaua Tabacilor si a parlagiilor Abatoru-lui,,pang afarg din oras si piing in malul Giirlei ; .

,(Sf. ;

BLICURESTII VECHIULUI REGAT 19

Apostul, de cealaltá parte a Garlei, cu Apele Minerale, pan&afará ;

Cärärnidarii intre aceste din urmil doua mahalale, la margi-nea de-acolo a orasului ;

Beirbeitescu, dela biserica Antim la casele lui Costache Mo,raitu, intre Doamna Balsa si Mihai-Vodá ;

Radu-Voda, locurile ce si azi cad in acea suburbio, intrenarie i mahalalele Slobozia si Sf. Ecaterina.

In culoarea de galben" erau cuprinse mahalaleleBiserica lenei, a cárei intindere era dela podul lui Ceamar din

clreapta caselor familiei Hagi-Moscu (fostul local al Primiiriei)peste locurile lui Simion Romanov azi ocupate de palatul Univer-sitAtei si de stradá, cum si peste cele ale Enei Biírcaneascatora bisericei) de pe terenul $coalei de ArhitecturA, apoi triun-ghiul locurilor lui Mazar Pasa si ale Cornestilor (fostul Carlton)adicil cele cuprinse azi intre strada Regala', bulevardul Ion C.Brittianu i str. Biserica Enei;

Batistea al cárui nume era l'Amas din vremea cAnd femeileacestei mahalale báteau panza, tesutä la rázboaiele casnice, inapa Bucurèstioarei ce isvora din lacul Icoanei si trecea prinmahalaua aceasta indreptandu-se spre Dambovita, in care sevársa la locul zis la Rotile" cam unde sunt azi fâ,ntanile jucEl-toare din Piata Natiunii. Aceastá mahala se intindea dela Pitar-Mosu pe str. Clementei piiná la Dumitru Lumináraru dela podutBucurestioarei (acolo unde sunt casele Fortunatu, colt cu stradafi ogu Cantacuzino de azi) si de-acolo liada spre locul Pietei Ro-setti, la marginea mahalalei zish Otetari.

Otetarii, poreclitá astfel fiindca acolo se prásiserá peste tottopacii cu acelas nume. Aceastá mahala impresura biserica cese cunoaste sub acolas nume;

Popa-Rusu, cuprinzand loeurile dintre Otetari si ulita Ar -men easca;

Caimata 48) cu biserica ei, azi darâmatil, ce se afla, pe loculcaselor scoalei primare ce poartá o piatrá indicatoare a fostuluialtar ( pe bulevardul Regele Carol I, mai sus ceva de piata Ro-setti) si care cuprindea locurile dintre cele douá mahalale pre-

48) Cuvant grecesc ce inseamna: copilaria". Este probabil cd acoloa copilArit ctitorul bisericei.

:

(cti.

20 GEORGE COSTESCU

cedente si aceia a Scaunelor, intinzandu-se spre Miaza-zi pangla (=tea Bisericei cu Sfinti, sau a Sibylelor" 49) iar sprerdsarit dealungul &Alai Mosilor pana la carciuma Farimitoaiei(azi raspantia cu bulevardul) carciuma trecuta apoi lui Glieor-ghe Bacanu sub care a ramas de pomina si cunoscuta sub po-recla la trei ochi sub plapunia" fiindca femeia acestuia erì.chioara de un ochiu;

Armeneasca in jurul bisericii Arinenilor, intre mahalalelePopa-Rusu, Popa-Patru, Caimata si Popa-Chitu si care ajungeapang, spre SiliVestru, cam la locul uncle era haznaua apelor decolo si unde se adunase pastramagii Oborului ;

Papa-Palm, dela Carcitnna Galbena" din locul coltului cucalea Mosilor, la Siinigerie, pe la casa Vaduvei Tudora Olean-gioaica (scuarul din str. Aureliu), ocolea locurile de-atunci_ aleFainarilor, cu brutaria lui Iane.Grectil si se incheia in Franzelarila capatul carei strazi era dugheana lui Ionitd Cocatoru;

Silivestru care se intindea si spre dreapti calei Mosilor'(Podul Targului de-afarii) peste Hanul Pitisteanului la Cafe-neaua cu zece mese" dinspre actualul Foi$or de foc; iar in stangape laugh' Banica Chiristigiul din spre strada Toamnei, pe la guraHaznalei pastramagiilor, sub mahalaua Precupetii-Vechi din ju-rul bisericei cu acelasi nume; iar de-aici pânä in barierd, mahalauaSfeintului Ion care razbea pang in Oborul cel mare.

Tot mai spre stanga venea apoi malialaua Dichiului careinvecinandu-se cu Sf. Ion pana afara din bariera, la groapa Hin-gherilor din Colentina, se rasa apoi pima in Dogari, la Carabu-lea unde se ridica azi cladirea Centralei a II-a a Telefoanelor side-aci spre Ciltunul" din Tunari si pe ulita Madritului (azistr .Polona) se incheia sus cu soseaua de margine;

sub Dichiu, se 'Asa spre centru mahalaua (Jeusu-David careeuprinde.a si locurile din jurul bisericei Popa-Chitu panala Crucoa cazuta" din str. Toamnei si se intindea apoi spre stiingapanrtla lacul Icoanei si la Schitul calugarilor dela Muntele Athos(azi Schitul Darvari), $i mai jos pe strada Armasului pand ;piemaidanul Postei dela Pitar-Mosu;

mai In jos, vimea mahalaua Popa-Darvas cu locurile bise-ricei Albe de-alungul Podului Mogosoaiei p4na'n marginea

49) Nume datorite faptului ea, este zugravita pe &fat% Cu o hora d:!Sfinti, tare cari se vad insa si cativa intelepti i filosofi ai lumei antice.

BUCURE5TII VECHIULUI REGAT 21°

de miazii-zi a maidanului Postei celei Vechi, iar de aci Boteanu-Bradul prinä in malialaua Bis. Enei;

In sus de Popa-DOrvas-veneau cuprinsurile mahalalei Amzace cuprindea .loctirile de la Podul Mogosoaiei. la Papazoaia",cum si mai sus toate locurile din jurul putului de liingrt MantaSurtuca si Luxandra Boiangioaica (locul Pieti Amza si al clOch-rilor Primilriei de galbén) cum si pe cele ale Arionilor, ale marelui vistier Grigore Gradisteanu, ale clucerului RAducanuCornescu unde azi se aflii, Legatia Frantei si casa blitrfinuluiMarghiloman, cum si cel al caselor Petrescului, care a fost cel-dintOi secretar al Regelui Carol I;

de aci inainte spre stfinga: mahalaua Sf: Visarion pAna inulita HerastrOului (calea Dorobantilor) rOzbind in soseaua demargine la lane Brutarul fost cam lânga locul Spitalului de copii;

malialaua Precupetii Noi din soseaua Heriistraului OranDie!' u la ulita. Madritului ; malialaua Popa Cosma din Visa-non spre Podul Mogosoaiei, dela casele lui Aleen Barut(Barozzi) din coltul stritzii fosth Cosma (iar az.i Vittorio Ema-nuel III) si panala clirciuma Smarandei din coltul str. Romanfi(azi str. Benitto Mussolini), iar peste calea Victoriei, locurileVornicesei Floreasca si ale Vernescului pOnd in TigOnia Vorni-cului Filip (mosul Filipestilor-Vulpache) in Sf. Voevozi;

In sfOrsit,-de-aci. inainte maltalaua Sf. Vasile tot inaintepe langii podul Mogosoaiei, dela Aga Ion Filipescu-Vulpache,peste locurile din jurul Putului cu piatrA, ale Serifului si ale011inestilor pardila Dimache din Clopotari, mArginindu:se in so-seaua de-afarii; iar apoi, pe ambele parti ale soselei Kisselef,pe locurile lui Ion Jianu si ale maidanului tiganiei lui Patan-gliel ca si pe cele dela Cismeaua Mavrogheni cu palatul si bise-rica Isvorului-Tiimaduirei deacolo si cu cele ale spitalului Filan-tropia piinh in Baneasa-HerOstrOului se Intindea mahfflauazisa a Cismelei".

Culoarea de Verde" cuprinCiea, in partea apuseang a ora-sului, mahalalele ce urmeaza:

De-a stiinga Podului Mogosoaiei, pornind dela centru, Cre-tuleseu in care intra Caraula-mare dela Carvasara" cu loculVAmei 50) vechi (intre spatele fostei $coale de ROzboiu si acela

50) Dela acea Varna veche luase str.. VAmei numele ei, ce a fost nu-.mitA str. Vienei dupA vizil area BucurWilor de cAtre Dr. Karl Lueger, Pri-marul Vienei; iar apoi str. Wilson, dupfi r5sboiul mondial.

22 GEORGE COSTESCU

al palatului ministerului internelor), Palatul lui Voda cu locuriledin jurul bisericilor Sf Jonica si Stejarul, pana la locurile luiFiera Brezoianu si ale Campineanului dinspre gradina Cisme-giului;

Fanteina Boului (Mica locurile ce se desfasurau dela Cismi-gin peste ecareturile ") serdarului Dumitrache Sorescu si pestePutul cu plopi .pana la Gropile lui Neptun de sub Omul-de-piatrasi peste ulita lui Popa-Tatu cu locurile zise dela Caraghiozoaia";

Voevozi, mahala mare care atunci se intindea, in afarade locurile din jurul bisericei pana in marginea mahalalelorPopa-Cosma si Sf. N'asile, dar si pe cele din jos pana' la Ghita.-Oliera dela Omul de piatra" (din str. Sculpturei, azi generalAng. elescu) si la locurile paharnicului Mitache Coada pe earis'a cladit mai tarziu $coala Militara (azi localul MinisteruluiApararei Nationale), ca si pe cele de sus, dela Gara de Nordsi dela via lui Ionita Cismaru (Viisoara) de sub marginea ma-halalei Cismeaua.

Erau apoi cele ce duceau paná in malul garlei si anume :Sehitul Magureanului, vecina cu acea a Cretulescului, pe

locurile dela Sipotul Isvoarelor Cismegiului si dela biserieaNemteasca (Luterana) pe sub Fantana Boului pana, peste bise-serica dela Cuibul cu Bar*

Podul de Piimant (azi calea Plevnei), numit astf el fiindcaatunci nu era asternut cu piatra) cuprindea locurile din jurulbisericei Sf. Ilie-Gorganu152), Gradina cu Cai ") si casele luiPana Farfurigiul de langa coltul Bulevardului unde se afl'a azipostul de pompieri;

Livedea-Gospod, in jurul bisericei Sf. Constantin pana subSchitul Magureanului si pana la Hristea Rachierul (dela ras-pantia de azi a str. Stirbey-Voda), iar spre G-arla, tot Gia-ferul" (paduricea pe care a inceput a fi cladita Cetatea Univer-sitara) cum si locul de peste Bulevard dela coltul postului depompieri, unde atunci era conacul cel vechi al lui Searlat Russet:

mahalaua 'Gorjanului ce urma dela Livedea-Gospod in sus,cuprinzand locurile casei Elenchii Statuleanca, zisa si ,Proeo-

,ProprietAtile cuGorgan" se chigma in vechime dealul pe care std biserica si care.

se spune, era rnorrMInt eilpetcniilor de oaste n Schitilor.V. liírnuriri la nomenclatura mahalalelor ma! noi.

Sf-tii

si

BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 23

poaia" i pe ale polcovnicului Famazonal" dela care a 1-Amassi numele strázei Francmasonului cu toatá intinderea Mal-maison-ului si a Grant-ului de azi.

Sf. Elefterie dela locurile din Groziivesti (incepand la chi.-churla dela Trei luido" in jos páná la moara lui Pilciu ce seafla la podul din dreptul bisericei vechi a Sf. Elefterie)sub dealul Cotrocenilor;

Spirea Cu locurile din jurul bisericei Spirea-Nouli Lidia, depe. Dealul Spirei, cu cárciuma lui Niculae. Hangiu (rámash luiNitá, Stere) si cu Hanul lui Burnaz ce se afla cam pe unde e aziscoala primará Ion Creangá", atunci afará din oras;

Isvorld, in valea acestui Deal, dela Buluc-Basa Nenciu (pelocurile fabricei Oppler si mai jos), cu goApodáriile din jurulbisericei Isvorului-Támáduirei si pânà la Buluc-Basa Raicusub Ceta.iea bisericei lui Milmi-Vodá Viteazul;

dela Gárlá pe sub Dealul Spirei, incepAnd delastrada Isvorului piiná, la biserica Sfintilor Apostoli;

Arhimandritul (fostá mahalaua lui Popa Ivascu) in jurnibisericei Antim Ivireanu paná, la inahalaua Doamnei Bálasa si,pe langil, casele lui Costache Moraitu, pe sub Arsenal in suspara'n mahalaua Spirei;

iar de-aci spre margine, intre Dealul Spirei si Barblitescu,euprinzánd locurile stolniceselor Tudorita, Iacovachina si

Petraehioaia,.erau malialaua Bisericei .Albd-Postävari in fata cáreiaa famas in stirea vechilor localnici cA ar fi fost asezat de ciareAlexandru-Vodá eel la 1592) butucul pe care a incereatsA taie capul Banului Mihai, fiul lui Pátrascu col Bun, carefost apoi marele nostru Voevod Mihai Viteazul.

In sfiirsit, in Culoarea de Negru" ce se desrásura, pecelalt mal al Dambovitei, intre culorile de albastru, galbenrosu, eran cuprinse mahalalele ce urmeaza:

Olteni, . dela Dumitru Rachieru din Dudestii-Troitei, culocurile pitarului Mihalache Piron de hingg, biserica Dobrotesei.si peste toate cele din preajina acestei biserici, páná, la präviiiiileElencliii Cománeasca (spre Mircea-Vodá);

Udricani; dela Russe Rachierul (podul Serban-Vodä, de azi)peste locurile casei lui Costache Villara si impreung, ca cele din

24 GEORGE COSTESCU

jurul bisericei Bradului pana la prAvaliile lui Rosu din catea rámas Onsä mai eri vestitul Hanu Ro$u" din Clilddrari.

. Sf. Vineri, cu locurile din preajma bisericei ce are hram laS f-ta Paraschiva, incepiind dela casele baronului Sachelarie,(intre mahalalele Udricani si Stelea) pita, in Lucaci si Vergu

Lucaci, in spatele mahalalei precedente tinAnd si pe lii,ngdUdricani panä* la Dumitrache Ggitänarul (cel mai vechiu cea-prazar al urbei) adicá pana la malul Wirlitei dela locul zis laRotile", iar in sus pana la biserica lui Lucaci;

Vergu, partea de deasupra mahalalei Stelea in spre Cai-mata, cu locurile ce tineau de biserica Sf. Mina, pista, la caseleSerdarului 'Panul din Popa-Soare;

Negustori, care incepea din Scaune peste locurile dintrebiserica cu Sfinti si metohul mangstirei Cernica, piinrt in Vergu,Popa-Soare si Caimata;

Popa-Soare, din jurtil bisericei, pAna peste locurile cluceru-lui Petrache Orbescu din Sf. .Stefan;

Sf. Stefan, in jurul bisericei pana in mahalaua Ceaus-Radusi piinirn Miintuleasa, cuprinzand si locurile livezilor cu poameale lui Stamate Nicolau Arnäuteanul;

Ceaus-Radu, in jurul bisericei cu locurile cuprinse azi intreDudesti, Labirint si Mircea-Vodà si unde se afla atunci dughea-na lui Mihale Telalu (precursoará a Halei Vechiturilor de maitiirziu);

Popa-Nan i Delea-Noud, intre calea CáTárasilor (atunciSoseaua Vergului) si fosta stradà Labirint, in jurul bisericilorlor, cea din urm5, rdzbind pânâ in soseaua ce duce la Cioplea,pe locurile asa zise: Gura Lupului";

Delea-veche, cea de pe locurile Orzarilor, piind la mahalauaIancului;

Hagiul, in jurul bisericei Hagiului Manta din strada Traian(in fata Halei) pânà in spre Mecet (fostul cimitir turcesc) si injos pilnd la Mantuleasa;

Mántuleasa, mahala ce cuprindea locurile de zestre ale so-tiei Hagiului Manta cum si pe cele din jurul mitohului 54) mamá.-stirei CAldurilsanilor, ajungfind 01-16 la dugheana p.itarului Ro-

54) Schit pentru glizduirea 'in ora a ciAlugarilor veniti cu treburi. dela acea m5n5stire.

817CURE5TIt VECHIULLII REGAT 25

sianu, ce se gasea cam pe locul rondului dela statuia de azi aPaella Protopopescu;

Olarii, vad al mestesugarilor de acea breaslli i care se in-tindea dela pràvália lui Calin Cofetarul, de Muga bis. Olari(pe calea Mosilor), pAnii in scaunele miicelarilor dela bisericacu Sfinti;

Oborul-vechiu, dela biserica cu acelasi nume de liingri Foi-sorul de foc (in al ciirui altar stà adapostitii crucea de piatràridicatà de mahalagii duna isbrtvirea de molima holerei cele;mari) si piing spre locurile de-acum ale Giirei de Est;

lamia, dela carciuma lui Costache (l'Amasa apoi neamuluilui Nità Berechet), din riispiintia strazei Popa Nan cu Bulevar-dul), piirfä la Serban Hagiul din Obor, si in sfiirsit

maltalaua Pantelimoltului, dincolo de aceia a Oborului ve-chiu, dele cfirciuma lui Luca din batiera Mosilor pila, la CeausulNitu din poarta Zalhanalei (lela Colentina.

Tot ca un fel de mijloc de orientare in cuprinsul de-atuncial orasului, mai era si faima Gropilor". Acestea erau scufundit-turile locurilor acelor Hasnale de care am pomenit mai sus sicare, pierziindu-si rostul °data' cu canalizarea ascunsa a

fusese adiincite si largite de localnicii care scosese ctindvade-acolo nisip si pietris pentru casutele ce isi durau prin mahala,iar apoi ftisese napiidite de buruieni. Minase astf el, ele deveniseloc. de joaca al copiilor si uneori chiar maidane de zacere agunoaielor svilrlite de prin curtile vecine.

Asa erau: Gropile lui Neptutt,") cele mai centrale fiind si-hiato in plin oras, acolo unde este azi Scoala Italiana si scuarulei cu bustul ctitorului Luiggi Czavillan, intemeietorul ziarulutUniversul" cel dintâi ziar popular al nostru; Gropile lu,Aristide, din mahalatia Madritului cuprins6 intre stritzile Tara-nilor (azi str. Aurel Vlaicu) i Polonii la portiunea din sus deGrAdina Icoanei, adicii pe locul prins astrai de Parcul Ioanid;Gropite lui Pipaild") dinspre Colentina si Gro pile lui Uatu(sau Ouatul) din ptirtile cartierului numit azi al lui Grant.

55) Nume tras din aceia cd la niste s5p5turi de lemelli pentru casaa fost gäsit5 acolo in p5mAnt, o statuie de marmur5 a Zeului Neptun.

my Un Sigan, vestit ca staroste a hingherilor ce adunau cainii rarastApan de prin oras, prinz5ndu-i din goan5, Cu un laS de s'arma pus in yaz.-ful unei präjini

lui

strAzi-lor,

Infdtisarea orasuluihum anii 1866-1906.

TOATEaceste impartiri si denumiri si-au avut vremea si

rostul in timpurile cand inalialalele erau temeiul intreguluioras, cand administrarea lui era pe mana Agai care tinea loe side Primar si de Prefect, si cand lucrarile edilitare erau la che-remul ,sau la voia si nevoia proprietarilor de sute de pogoane deteren si a starostiiior de inestesugari sau de negustori.

Cand insä. Bucurestii a fost eonsacrat Capitalä, a Threi in-tregi, adica la vremea inceputului acestei povestiri, noua adult-nistratie oraseneasca intocmitil, de pe normele cele randuite prinWile mai inaintate, a inceput a se strädui pentru civilizarea hi+,lucrurile au luat cu totul o altà fata.

Imboldul pentru aceasta a venit dela insusi DomnitorulCarol. I, care, sporind si infrumusetand palatul sail domnesc.s'a ingrijit in acelasi timp si de infrttisarea si de starea higieniciia Capitalei. El a stAruit la intocmirea unui buget al orasului,in care, pe langrt fondurile necesare .nevoilor administrative eu-rente, trebuiau alocate din bugetul general al Statului sau dinimprumuturi contracta te, si sumele necesare celor mai urgente1 tterhri.

Lucrarile astfel proiectate nu au fost e drept savarsitetoate de azi pe maine, ca in basme sau ca in vremea din urmä;dar Oita a ajunge sa fie implinite, toatä lumea vedea cumBucurestii se Them dela an la an tot mai chipes si mai dichisit.

Boerimea si lumea mai instkità si-au clädit gospodärii ma iaratoase, in curti mai restranse, puse la linie cu. ale vecinilor.cu portiuni gräidinärite in jurul locuintei lor, iar locul depeii-dintelor", rostit mai spre fundul curtei, a fost impanat cu pointroditori sau cu copaci umbritori si cu tufisuri sau brazde deflori. Prisosul locurilor acelor conace, pe care fusese cocioabele

28 GEORGE COgTESCU

robilor, cei mai multi din ei l'au vandut altor oameni instrtriticare si acestia au cladit pe ele locuinte mai bine construite.

Tigrtniinea si mestesugarii desrobiti ai curtilor boieresti, oparte s'au acivat prin curtile cu locuinte sarace de prin mahalale,iar altà parte cea mai numeroasil Cu banii ce agonisise Invechea lor stare, au luat, tot dela boieri, in Embatic"), bucritide prumInt pentru casa, pe marginea mosiilor ce se invecinaucu orasul si, clitdind pe ele crtscioare pe mAsura nevoiloi lor,au deterrninat Intinderea i popularea periferiei de-atunci, careazi face parte din chiar trupul orasului propriu-zis. Maltalale sicartiere din zilele noastre, cum sunt: Tunarii, Dichiul, Precupe-tii-Vechi, Fáinarii, Pantelimonul, Giulestii si uncle dinspre su-burbanele din Dealul Belului sunt mai toate iesite din constructiiMollie initial de acea populatie pe locurile embaticare pe carile-au Impodobit cu constructii orilsenesti.

Astfel, de la un caprd la altul ,orasul a inceput a se implini.Ulitele, trase la inceput pe voia cebra care construise, au ince-put sit se aleagrt si ele, au fost Indreptate si. asternute cu calda-ram de piatrrt de pe Pralrova (necioplitii); s'a lAsat pe lattirilelor carilri mai inalte pentru umbletul celor ce nu circulancarute, iar la marginile acelor crträri au fost scobite jghiaburipentru scurgerea apelor ploaei sau a color pe care le fiirsaugospodinele Curtilor spre a le trimite in .santurile orasului ") care,inainte de inceperea lucrarilor de canalizare ascunsà, le colectausi le indreptau spre Gârlä. Asemeni lucrari edilitare pentru asi-gurarea sAnAtatii publice sau salubritAtei, cum se ziceaatunci au fost Insá greu Inaptuite din cauza putinelor veni-turi ale bugetului comunal; ?le au fost totusi Cu staruintii.urmArite, ()data' Cu sporirea acelor venituri.

571 Embaticul Emphytheusa din dreptul Elin era o inchiriere deteren Pe termen lung (99 de ani), pentru care se plAtea o chirie minima(intr.e 12 si 80-90 lei pe an) dar admitea si o platA globalA pentru rdscum-pdrerea pe veci, platA care varia si ea intre 3-400 lei. Dei desfiintatprin prevederile Codului Civil a mai fost cfitäva vreme ingAduit prin rat-ficAri ale Corpurilor LegiUitoare si era numit in popor i Besman.

58) Asemeni santuri" fusese trase inca" de pe vremea Regulamentu-lui Organic (1830-32) si anume: unul dela capätul CAlei Mogosoaiei (calenVictoriei de azi) prin grAdina Vornicului Barbu Stirbey si prin Cismegiuspre Gorgani i deaci la podul GArlei dela Mihai-Vodd; altul prin 5f-titApostoli si Antim la Podul Calicilor si un al treilea dela Icoand prin Batiste,Scaune si BArAtie, la podul dela Serban-VodA


Intre cele dintiii masuri cu acest scop a fost stfivilirea in-tinderei neregulatä a orasului inlaunrul soselelor marginase,astazi saute sub denumirile de Bonaparte, Stefan-cel-mare,Mihai-Bravul, Vitanului, Piscului, -Pandurilor, Belvedere siBasarabilor ; iar la capetele cällor ce ieseau spre afara din oralau fost puse straji de zi si noapte pentru cercetarea carelor sioamenilor ce intrau si ieseau. Posturilor acestea li se zicea Ba-Here", iar strajerilor pusi acolo de administratia oraseneasca,guarzi comunali" .Rostul acestor din urma era acela de-a cercetasi supunecele ce se duceau in eras, la anumite taxe aLzisecari cea mai strasnica era aceia pusä, asupra spirtului si bau-turilor spirtoase.

Inlauntrul acelor sosele de incercuire si a barierelor lor ra-masese totusi intinse !milli ce nu erau cladite Inca, dar eraulocuite de oameni nevoiasi, cu adaposturi primitive. Si aceleainsä au fost cu vremea implinite cu case si strazi bune.

In totul deci masurat in gaud cuprinsul Bucurestilorde-atunci sa tot fi fost cat o treime din intinderea pe care o areCapitAla astazi, lasaral la o parte suburbanele de-acum.

Malialalele pe care le-am pomenit nu aratau nici la inceputo infatisare preau urita intruciit toate curtile, mari sau mici,ca si maidanele nelocuite, erau acoperite cu verdeata buruienilorsi a stufurilor de liliaci, bozii si soc, sau a pomilor ce cresteaubogat din sucul pamantului si din semintele purtate de vant.

Aceste mahalale" insa, dei intinderea orasului fuseseatunci stavilita, s'au inmultit pe masura ce locurile virane s'aupopulat si in aceias masura cu instarirea localnicilor prin inde-letnicirea lor cu diverse meserii. Din aceasta prefacere, vechilemahalale sau suburbii" au inceput a se farimita in altele maiputin intinse, iar unele ca: Apostul, Fantana Boului, Arhiman-dritul, Gorjanul ,Curtea Veche, Ceaus-David, Cismeaua, Caima-ta, Hagiul, Livedea-Gospod, Podul. de pamant, Pantelimonul,Staicu, Popa Coma, Popa Ivascu si Barbatescu au trecut dinmintea localnicilor, °data cu cei si ell cele ale chror nume le pur-tau, ori au fost schimbate cu denumiri mai cunoscute timpu-rilor noi.

Denumirile cele noi au urinat cam aceleasi norme, dar pcalocuri s'au mai näscocit si altele. Asa au fost Uncle cu numeluate dela bisericile Ion sau dela preotii de seama ce le-au slujit,cum au fost mahalalele Antim, inlocuind Barbatescul", Sf -tii

30 GEORGE COSTESCU

Apostoli pe locurile Arhimandritului" Dobroteasa din Vrtcá.-resti si Troj (a din Dudesti Schitul Maicilor de sub ArsenalSf. Mina intre Negustori, Popa-Soare si Lucaci, Icoanei la bise-rica Icoanei filcrttoare de minuni". Mavrogheni pe locurilenumite la Cismea" Radu-Voclei in spatele vechei manlístirisi a bisericei lui Bucur Ciobanul Popa Chitie intre Silivestrusi Armeneasca.

Altele au luat denumiri de pe meseriile localnicilor, precumerau mahalalele : Abagiitor ") de lángrt Cavafii din Piata-Mare-Blanarii in Sfinti" si in spatele bis. Sf. Gheorglie-nouBoiangiisi Gditenari sub Brtriltie Birjarii spre bariera Mosilor undeaveau grajdurile crtrilusii ce- tineau trásuri de piatai pentruoras; apoi' a Caddrarilor ce'si aveau prAvAliile pe capatuldinspie Piatii al cillei Mosilor; a Covacilor sau a negustorilorde talprt si de toval, vecina cu aceia a Gabrovenilor negustoride aceias teapà, priprtsiti din Gabrova bulgAreascA; a 'S'e/ardorsi a AS'epcarilor; a Fainarilor si a Franzelarilor din preajma mo-rilor de la marginea Podului Tárgului-de-afarà i pádá sprePopa Rusu; a Fiiurarilor din coasta bisericei Olteni; a.Orzarilor negustori de nutreturi din bariera Vergului; a Poi-'covarilor din spatele Coltei, rAmasi acoló de pe vremea Hanurilordin alte vremi; a Tabacilor sau Teibacarilor dinspre Abatorsi a Zleitarilor 00) sau a argintarilor ce'si aveau praváliile in Ha-.nul cu acela$ nutue, de pe Podul Mog. osoaiei.

Dintre toate irisa, cele mai nostime au fost (si ar fi trebuitlamí cu osebire acele denumiri de locuri cari au esitdin spiritul glumet si din nazárile Numirile

acestea se legau de anumite porecle a unor personagiiseama lor, de fapte petrecute ciindva acolo, de diferite semnedistinctive ale locului san de anumite ramasite de amintiri --toate demne de a fi fost prtstrate, ca unele ce aveau sA perpetuezc'rosturi din alte timpuri ale Bucurestilor nostri.

Asa a fost mahalaua lui Bate-peste", un cfirciumar. dela ca-piltul de sus al calei Serban-Voda, in fa'spantia de sub cazaneleUzinei de Gaz, si crtruia i-se dase porecla asta fiindcil,vara, la cárciuma si gradina lui se putea gási peste viu pe care-1alegea si prindea el-insusi din hárdaie, pe pofta musteriilor;

1.15inari ce lucrau cii tofe groase din 15115 'mai netoars5, bunepentru pantalonii-creti, dimii $i mantale.

.Cuvântul z15tar" inseamn5 In limba slavon5 ,.argintar"

de

iarnä-

t'sAMy:an 44.

:_mpg

- - '

s. .

.4,0. 3....f.ir.,

-4 :. :.,V .e.rf A

Fro " ' 1 .e 'i .

- - '. 4 -e ,:,.$,4 'AA/ 4,;, .....'.,..A., Atr, `

. ,.

0.77.

-r-

"mi

MAnästirea lui Radu-Voda i bisericuta lui Bucur Clobanul, de pemalul Dâmbovitei, inainte de adAncirea i canalizarea girlei.

:10 7.74

Printre sfintii zugraviti pe sub strasina acelei biserici erau insá catevaSibile si filosofi ai antichitAtei pe can inv5tatu1 Mitropolit Dania, ctitorulbiserice:. ii facea astfel cunoscuti i bucurestenilor. Intre .chipuri:e ce semai cunosteau pela 1875 si de pe inscriptille fiecdrora, Ion Ghica ne spuneerau: tilosoful Thales, Hermes Trlsmegistul, Aristotees, Platon, 'stoicul Ze-non si sibilele Cumea, Delphea qi Persica. Tot el bänueste efts ceilalti erau:.Socrate, Anaxagora, Empedocle si Heraclit.

Samsari, intermedian i la felurite vanariGel mai Malt obraz bisericesc al locului la noi-azi, Inalt Pi-ea

Sfäntul Mitropolit.

3

RUCUREETII vEcnruLui REGAT 33

mahalana lui P'alcil-priijitii", tot chrciumar 5i el, aviind din nastereun obraz acoperit de o path mare din felul celor mici zise alunite, sicare carciumar isi avea negotul si casa in Otetari, maliala. numithastfel nu pentruch acolo se fabrica sau se vindea (get, ci pentrucàIn mai toate curtile si maidanele ei se prhsise copacii aceia careaduna mustele si chrora poporul le zice si azi otetari" pentrumirosul acru ce rAsphndesc; a lui Stan Täranul, alt carciumarcu faimil de laugh' rilsphntia chlei Grivitei cu strada Buzesti;a lui Pitar-Mosu *i a lui Manea-Brutaru cari erau ctitorii bise-ricilor locului; a Tirchilestilor din Dichiu" si a Jarcaletilordin Spirea Veche", si unii si altii avAnd faima de cei mai stras-nici bathusi pentru vremea alegerilor de deputati sau de consilieriniunicipali, si erau cei din urna bucuresteni care se mai purtaumitociineste", si pe ei si Cu lumea cu care avea de-aface ;cea dela Cioneaua Rosie din fata bisericei Albe, la coltul strazeiFfintânei; cea dela Sabia Träznitä de lângh putul cu cumphnade pe locul din rhspfintia Buzestilor; a Crucei de Piatrii dinDudesti; a Putului de Piaträ de liinga biserica .Sf. Vasile; aPutului cu apii rece de sub Dealul ¿lela Izvor; a Sfintilor, dela podoaba zidurilor bisericei cu acelas nume din calea Mosi-lor "); a Scaunelor ce inlocuise pe ale mAcelariilor, si pe caripicoteau de somn, pAng mai ieri, la cafeneaua tatalui lui Grigora*.Dinicu, cei mai mesteri lautari .ai Bucurestilor, in asteptareachef urilor la cari erau chemati sh chute; si insfarsit aceiala Zece-Mese, nume rhmas dela mesele insirate pe vremuri infata Cafenelei Galbene depe Podul Targului-de-afar5, (calea Mo-silor) unde se a flau in oricare ceas al zilei negustori sau

z62

pz ) pentru mhrfurile Oborului.In cuprinsul acelor mahalale a convietuit ordsenimea de

toath miina ce alcrituia populatia neaosh bucuresteara, dela Vlä-dich (3') pân la opinch si de atunci piing la caphtul povestireiacesteia.

zis.

34 GEORGE COSTESCU

Bucure$tii se Meuse intre timp un oras in adeväratUl intelesal cuviintului; nu era insä, un ora* in felul cum ar crede cinevagändind la cele de prin tárile sträine, adicii, un oras cu construe-tiuni de arta veche si cu viatä de civilizare notfá.

O cärticicii apäruta in 1871 si datorità maiorului D. Papa-zoglu pentru a servi de Ghid al Bucure$tilor de-atunci ") nespune ca. orasul era impärtit in cinci despartiri numite culori$i anume: culoarea Galberat unde locueste mai toath nobilitateaorasului; Verde, Neagrti si Albastrti in cari locueste populatiaclaselor de mijloc; earä, culoarea Ro$ie este centrul capitalei in-chrcat cu magazinele comerciantilor". Din aceia$i lucrare,care se margineste doar la indicarea mijloacelor de comunicatiein oras, a llotelurilor, a ospätäriilor si sträzilor sau parcurilorcele mai de seamä afläm si ca la vremea aceia Bucure$tii aveanourizeci si douä de mahalale cuprinzänd 658 de sträzi-

Culoarea de Rosa era cuprinsä intre sträzile VAmei (aziWilson), Coltei panti in Batiste, Scaunelor -(azi Nicolae Filipe-scu). Polonä (azi Gogu Cantacuzino), Teilor, Bolintineanu, Sf in-tilor, calea Mosilor, Sf-ta Vineri, caleaNäcgrestilor, str. Negru-Vodä (la MONA), Bibescu-Vodä, Artei, Apolodor, cheiul Gärleipiing la podul dela Mihai-Vodä, Domnita Anastasia, Brezoianu,Renasterei si Stirbey-Voda pänä la Palatul Domnesc ").

Culoarea de Verde era cuprinsä inlauntrul limitei celei deRosu, a lungimei 6'16 Craiovei (Rahovei) deoparte ,a chlei Vic-toriei dealtä parte, iar inspre afarä, se märginea cu sträzile Se-

Vezi Cilläusa sau Conduckorul Bucurestiului". tip5rit5 in 187ila tipografia C. Petrescu si I. G. Costescu din calea Mogosoaiei nr. 7, demaiorul D. Papazoglu

In culoarea aceasta erau cieci cuprinse, afaril de cele limitrofe, siurrnatoarele strazi: Sgrindarului, Teatrului (Matei Millo), Zorilor, SI. Ionica,Campineanu, Regald (Aristide Briand), Biserica Enei, strada Noug (EdgardQuinet), Pensionatului (Vasile Boerescu), portiunile Elisabeta" si Acade-mier ale unicului bulévard ce faia in dou5 aceasta' culoare, apoi stradaAcademiei (Raymond Poincaré), calea Victoriei, str. Belvedere, Doamnet,Vestei (Bursei), Smardan, Sf. Niculae-Selari, Lipscani, Basarabilor, Blänari-lor, B5canilor, PAtrascu-Vod5, SI. Gheorghe-nou, Mihai-Vod5, Rfiureanu,Ilfov, Carol I, Brancoveanu, Sf. Dumitru, $elarilor, Soarehli, Covacilor, Ga-brovenilor, $epcarilor, Ranzarilor, Báràtiei, Decebal, Halelor, Patriei, La-zar, Sf. Ion-nou, Sticlarilor, Mamularilor, Bazaca, Israelitd, Spaniola, Negru-Vocla si Jignita.

RUCURE*TH VECHIULUI REGAT 35

bastian, Pandurilor, unja ferath i Soseaua Basarab phnii laSoseaua Kisselef ").

Culoarea *de Galben pornea din marginea celei de rosu, cu-prinsh fiind intre chile Victoriei si Mosilor i inchish in spreafara de unja soselelor Bonaparte, si Stefan cel mare

Sträzile cuprinse in aceste limite erau: a lui $tirbey-Voda, a Model(Pictor Grigorescu), a Fantânei (General Berthelot), a Campineanului,Renasterei, Luterana, a Diaconeselor, a Putului Cu plopi, a Astronomului,EscUlap, Neptun (Luiggi Cazavillan), Numa Pompiliu, a Soarelui (TheodorAman), a Banului, a Itti Manea Brutarul (general Constantin Budisteanu).

Sculpturei (zis a la inceput a Ornului de piatra, iar azi general Anghelescu),Caprioarei, a Chimistului (Julia Hasdeu), a Schitului Mägureanu, a lui

Popa Tatu, a Buzestilor (fratii Preda i Stroe, mari capitani de oaste), caleaGrivitei, strada Semicercului, Osiris, a Sfintilor Voevozi, a Emigratului (aziBarbu Catargiu), strada Verde (azi general George Manu), Frumoasd. a Se-vastopolului, a Occidentului (Basarabiei), a Berzei (Cobalcescu), a Paunilor,a Ciclopilor, a Progresului, a Sfantului Constantin, a Eroului, a Segmen-tului, a lui Belizarie, Valeriu, Virgiliu, a lui Antonica, a Ceairului, Alexan-dru cel bun. a Crepusculului, a Francinasonului, a Cameliei, a Atelierului, alui Polizu, a Dreutului (Alexandru Cuza-Voda), a Dulgherilor, a Turculul(Chisinau), a Spitalului (azi Dr. Felix), a lui Tudorache Mitu, Vespasian, aDespinei Doamna, Regulus, Eliseu, a Barierei, calea Plevnei, strada Sf. Elef-terie, Rea-Silvia, a Lebedei; iar, peste Garlä, sträzile: Isvorului, Mihai-voda,Sapientei, Brutus, a Sfintilor Apostoli, Orfeu, a Politiei, Iuliu Rosca, Apo-lodor, a Vanatorului, a Cazarmei, a lui Antim, a lui Lupea, a Justitiei,Schitului Maicilor, a Banului Mihalcea, Pallas, Morfeu (Gheorghe Panu), aLibertatei, a Zebrului, a Militarilor, a Miracolelor, Seneca, Scevola, a luiLazureanu, a Minotarului, a Ecoului, a Meteorului, a Arionoaiei, a Salva-torului, a Sabinelor, a Acvilei, a Lantului, a Sirenelor, Epicol, Coriolan sisoseaua Doamnei

Avänd in acel cuprins strazile: Scaunelor (Niculae Filipescu), Ba-tiste, a Gloriei (Eugen Stätescu), Minervei (Vasile Conta), a Coltei, a Bo -teanului, a Clementei (C. A. Rosetti), a Scoalei, a Crinului (general DavidPraporgescu), Franklin, Postei Veche (Nicolae Golescu), a Episcopiei, a Co-räbiei (George Clemenceau), a Pietei Amza, a Primaverei, (Nicolae Bal-cescu), a Catunului (Athena), a Bisericei Amza, a lui Popa Cosma (VittorioEmanuele III), Romana (Benitto Musslini) dela calea Victoriei panala calea Mosilor, a Brutarilor (general Badoglio), lui Visarion, aViisoarei, a Pietatei, a Povernei, a Clopotarilor-vechi in prelungirea strazeilui Popa Cosilla pana la Spitalul de copii, Verde (din Sf. Voevozi panä 'nBuievard, azi general George Manu), a Putului de piaträ (Orlando), a Clo-potarilor-noui (Grigore Alexandrescu), a lui 1.7asile Alecsandri, a Nisipari-lor (azi Dr. I. Slätineanu), a Cräciunului, calea Dorobantilor (dela bisericaAlba panä in piata Lahovary, azi str. Alexandru Lahovary si de acolopana in 5oseaua Bonaparte, (azi Bulevardul Regale Alexandru al Jugo-slavilor). a lui Dionisie Luptl, a lui Pitar-Mosu si strada Dreaptä (azi str.

aa

a

Jules Michelet), a Memoriei pe längä grädina Icoanei, a lui Columb (Niculae.Xenopol), a Armasului (general Eremia Grigorescu), a Precupetilor-Noi,Cortului, a Fetei (prof. Ion Bogdan), a lui Vodä-Caragea, Polonä i pänä la

grädina Icoanei, a Teilor (Vasile LascAr), a Icoanei (loan Lahovary), a Td-ranilor (Aurel Vlaicu), a Dianei, Italiana, a Prudentei, a Armoniei, a Ote-tarilor, a Rotarilor (Ion L. Caragiale), a Ermitului, a Sälciilor (Masaryk),a Sf. Spiridon (Maria Rosetti), a Päcei, a lui Popa Chitu, a Viitorului, a Su-rorilor (Robert de Flers), a Serei, a Lustrului (astäzi Ion Movilà), a

Nordului, a Orientului, a lui Alecu Russo, a lui Despot-Vodä, a lui IonUrsu, a lui Radu dela Afumati, a Vräjitoarei, a Cärutasilor, Leonida, Saul,Dichiului, a Margäritarelor, a Lacului, a Dogarilor, a Bratului, a Ghiocei-lor, a Rdspäntiilor, a Ferarilor, a Marginei, a Tunarilor, a Fecioarei, a Lap-telui, a Telegrafului, a Caimatei, a Arcului, a Sägetei, a Fortunei, a Spe -rantei, a lui Popa Russu, a Inocentei, Termopyle, Licurg, Armeneasck aSpätarului, a Modestiei (Latinä), Aureliu, a Martirului, a Dorului, a Fran-zelarilor, a Cercului, a lui Popa Petre, Solon, a Lipcanului, Rudolf, a Sal-ciamilor, a Venerei, a Olarului, a Sf. Silivestru, a Zidarilor, a Profetului,a Verei, a Toamnei, a Sälcutei, a Suvenirului, a Gemenilor, a Stindardului,a Ocolului, a Räsurilor, a Maidanului, a Coloniei, a Precupetilor-vechi, a Birjarilor, a lui Dragos-Vodä, a Lyrei, a Mäcelarilor, a ni-.narilor, a Cdmpului, a Sf. loan din Mosi, a Vaporului, a lui Ghica-Vodäsi a Viesparilor, zisä mai inainte a Ulierilor (nume dat de popor celor cefac cresc5torie de albine i erau culegätori si vänzdtori de miere).

68) Sträzile din cuprinsul ei erau: calea Cälärasilor (Vergului), stradaStelei, a lui Radu Calomfirescu, a Domnitei (cu bulevardul de azi impreunä),a lui Tudor Vladimirescu, a Sfäntului Mina, a Culmei, a Sborului, a MAn-tulesei, a Negustorilor, a Cernicäi, a lui Paleologu, a lui Romulus, a luiPopa Soare, a Väntului, a Plantelor, a Diminetei, a Furiilor (Stefan Mihäi-leanu), a Sf. Stefan, a Zefirului, a Linistei, a Stupinei, strada Gratioasä (?),

lui Traian, a Olarilor, a Cuviosului, Zece-Mese, a Iancului, Rumeoarä (?),a bisericei Pantelimon, a Putului, a Sträbunilor, a Horei, a Lyrci, a Cälu-seilor, Albisoarä, a Vaselor, a Masinei de päine, a Aprodului Purice, a Flue-rului, a Austrului, a Timpului, a Visinilor, a lui Tepes-Vodd, a lui PopaNan, a Märcutei, Rondà (Matei-Voevod), a Ciresului, Delea-Veche, a Hra-mului, a Gändacilor, a Duzilor, a Frunzei, a Gogosilor a Matilsarului,Orzarilor, Herasca, a Sinagogei, a Corbului, Olteni, Labirint, a Udricanilor,a lui Mircea-Vodä, a Columbelor. a lui Anton Pan, a lui Lucaci, a lui Matet

36 GEORGE COSTESCU

Caloarea de Negru era cuprinsá, ca si azi, intre calea Mosi-lor si calea Dudesti; in jos spre centru pand'n culoarea de Rosu;iar in spre afarál era incliisa de Soseaua Milmi-Bravul").

Iar Culoarea de .Albastru cuprindea restul orasului,din calea Dudestilor la calea Raliovei (fostá a Craiovei) si delamarginea Culoarei de Rosu pfiná la marginea din afará, trasá de-linia fálcutti de S'oseatta Millai-Bravul, de strada Laboratorului

a

a.

Basarab, strada Cotitd, fundatura Faurarilor, a lui Ceaus Radu, a lui Remus,a Gandului, a Vulturilor, a Parfumului, a Fetitelor, str. Gentild (?), stradaScurtä, a Trifoiului, a Pescarilor, a Epurilor, a Filomelei, a Trinitatei delängd bis. Troitei si fundatura Pipdild, a Locotenentului, a Spoitorilor, caleaRaionului, str. Gura Lupului, Turturelelor, a Gditkiarilor si Dela Nouä,

lar cuprinsul ei inchidea strdzile: Bravilor, Bovina, a Särbilor, alui Radu-Vodd, a Oltenilor, a lui Cantemir, a Bradului, a Florilor, a Plu-gului2 a Dobrotesei. a Rdscrucilor, a Splaiului, a Aurorei, a Cerbului, a Babei-Dochia, strada Virginä (?), a Triumfului, a Crucei de piated, a lui Nerva-Traian, a Campoducelui, a Golestilor, a Simionocului, a Micsunelelor, aSmeuratului, strada 0135datd (?), a Mdcelarilor (celor din Abator, spre deo-

.sebire de cea din Negru care era a mdcelarilor din Zalhanaua-Colentineil,a Foisorului, a lui Barbä rasa, a Simboltilui, a Apelor Minerale, a lui Cuza-Vodä, a Pästorului, a .0itelor, si. strada Bucur (cate trele in ainintirea luiBucur Ciobanul a cdrui bisericutd std sub umbra mAndstirei lui Radu-Vodil),a Trofeelor, a lui Leon-Vodä, a Cdlaretilor, a Bardului, a Domnitei Florica,a Irodiadei, a Discordiei, a Concordiei, a Cocosilor, a Poetului (Endchità

-Väcdrescu), a Principatelor Unite, a Muzelor, a Sfintei Ecaterina, strada11 Iunie, a Egalitätei, a Chindiei, str. Emancipatd (?) si strada Mitropoli-tului Nifon. Mai tärziu parceldndu-se si mahalaua Brostenilor si devenindcartierul Gramont, s'a täiat si Bulevardul Regina Maria cu strdzilé lui la-terale (cam prin 1897-98).

Numitd astfel fiindcá la capaul ei, Mara' din oras, se desfdsuraugradinile de zarzavaturi ale cultivatorilor care atunci erau toti de origindsdrbi

BUCURE$TLI VECHIITLUI REGAT 37

pAna la TJzinele lui Lemitre- si de Cheiul Garlei, apoi prin stradaLanAriei, strada Cuza-Vodä, k4oseaua Filaret si strada 11

Itmie 69).

Intre strAzile Capitalei astfel desenatrt si ale crtrei marginierau insemnate de linia circulará a soselelor Bonaparte, Miliai-Bravul stefan ce! mare, Vitanului, a Piscului, a Pandurilor si aBasarabilor, ca drumuri mai 'de seamii erau socotite celeoseapte cái, numite astfel pentruert pornind din miezul orasului11 strrtblíteau ca niste raze si, iesind dincolo de marginile lui, selegau cu cele mai principale drumuri nationale ale fostei Munte-nii. Acele cAi erau: Podul Mogosoaiei ,Podul Targului de-afadi.Calea Dudestilor, Calea SArbilor 7°) (mai Várziu Calea

Podul Beilleului ,Podul Calicilor si Podul de PAmânt.La capatul acestor chi au fost aseazte cele dintii bariere"

adicA posturi de control si de taxare pentru fondul comunal auturor märfurilor si produselor ce intrau pe-acolo taxe euno-scute sub numele de acsize". Ghidul maiorului Papazoglu ne

VacAre-§tilor),

71) In limba francezä Boulevard". dela expresiunea germana Boni-werck" ce inseamnä trecere asterputà Cu /Arne groase de lemn.

38 GEORGE COSTESCU

spune cg., In 1871, numarul posturilor de felul acesta se indoiseprin adilugarea altora intermediare i cä atunci barierile se git-seau in urmAtoarele puncte: la cal:4W' CAlei Mogosoaiei (inPiata Victoriei de-acum), la Mandritu in capatul de sus al still-zei PoIona, la lloata Lumei" din capiitul ulitei Herästraului nu-mità mai tiirziu calea Dorobantilor, la Obor, In capiitul strAzeiIancului (azi bulevardul Pache), la Vergu lAngA biserica Popa-Nan, in Vitan la capiitul calei Dudesti, la Pisc-ul din malialauaFoisorului (de sub dealul VAciirestilor), la Serban-Voda längii.biserica Slobozia, la Milrgineanu In capiitul de sus al cälei Cra-iovei (azi calea Rallovei), la ciirciuma lui Nitä Stere din dealulSpirei pe riisptintia strrizilor Uranus si Caziirmei, la Cotroceniin dreptul podului Gärlei (lela cazarma Malmaison, la Belvedereadicii la fabrica de tutun din calea Plevnei si la capatul poduluiGärei dinspre ulita TArgovistei (mai tärziu numità calea Gri-vitei).

Inlauntrul acelor patrusprezece posturi de paza ale barieri-lor si in cercul soselelor prin care erau legate se desfkura intregcuprinsul Bucurestilor, pe o suprafata de ceva mai putin de :M-inh-late din aceia pe care o ocupà astäzi. Edilii de-atunci ai Capi-talei au avut mult de luptat cu lipsa miiloacelor biinesti de careaveau.nevoie pentru modernizarea ei. Din acea pricin5 orasulnostru rrimiisese cam mult in urma celor de prin finile Apusului.cari mai aveau si podoaba vechilor lor clAdiri monumentale, invreme ce ale noastre, ()rick de modeste ar fi arittat. ne fuses&distruse de cutremure si de marile pfirjoluri ce ne bilntuise delao vreme.

Frumusetea Bucurestilor de-atunci sta deci mai mult In bogä-tia vegetatiei gràdinilor nesfärsite cu cari era inviistmantat. iarfarmecul lui aträgiitor In voia-bunii cu care cetätenii lui duceauo viata de tilina si de belsug.

Piete si artero largi de comunicatie avea prea putine si preamodest impodobite. Ele eran:

Asa-zisul Bulevard ")" lung doar cat o 'Ataje de pusca totdin acea vreme, si cu putin mai larg cleat celelalte strazi, era

BUCURESTII VECHIULUI REGAT 39

irisa inpodobit cu vechia cladire a Universitatei, construita de peplanurile inginerului Alexandru Orascu (fost apoi ministru), peterenul daruit de Grigore-Voda Ghica pe la 1840, si cu statuile :lui Viteazul (inaugurata in ziva de 8 Noembrie 1878)si ale celor doi intemeietori ai seolilor romanesti : ardeleanulG-heorglie Lazar si targovisteanul Ion Heliade Rildulescu acesteafiind asezate mai tarziu.

Calea Mogosoaiei numita dupa rasboitil independenteiCaleaVictoriei ulita boiereasca de pe conacurile ce se insiraupe amandoua partile drumului, pe care isi facuse intrarea trium-fala Oastea ce ne liberase de sub suveranitatea Turcilor. Pana lavremea domniei lui Constantin-Voda Brancoveanu (1690) i-a fostzis Drumul Brasovului, fiindca pe el coborau carele cu eoviltir a-ducatoare de marfuri brasovene si de Lipsca spre Targul-dinaun-tru, de langa Curtea Domneasea cea veche. Voevodul cumparandirisa la acea vreme o mosie de langh Bucuresti, zisa Mogosoaia(pentruca era a vaduvei Vornicului Mogo) a hotarat sa-si facadrum mai scurt intracolo si a facut sa fie asternut cu barne spro

feri de praf si de noroiu de unde apoi denumirea de PodulMogosoaiei. Fiind astfel cale domneasca, ea fu curand strajuitape ambele laturi de caminurile velitilor boieri ai Scaunului siajunse ulita cea mai de seamá. a orasului. Marginea, care panaatunci fusese la Carvasaraua (Vamei) ce se gasea cam pestodrum de Palatul Doninesc de mai apoi, fu impinsa pana la ca-.patul Soselei ramasil tot a Brasovului de-acolo inainte. Stareaei de-atunei a ramas eam aceiasi panà mult tarziu, prin vremeacand Grigore-Voda Ghica, gonit de pustiirile focului din Palatulmic de lama biserica Stelea,isi rosti resedinta in casele tataluisau Banul Dumitrache (Mica Batranul de pe calea Mogosoaiei:ia.r urmasul ski la domnie (dupa ocUpatia ruseasca), AlexandruGhica, statornici resedinta Domnitorilor in casele boierului DinicuGolescu de pe fostele locuri ale boierilor Col festi, unde se aflasi acum Palatul Regal. Cam de pe-atunci Insà vlastarele tineroale familiilor boieresti, sub indemnul Ghiculestilor incepand amerge pela seolile si prin lumea Parisului, si revenind in taracu alte apucaturi si gusturi, pusera sA li-se faca', asezari in feluleelor de pe acolo. Fura astfel construite, an-de-an, mai cu ose-bine dela ulita Targovistei spre Garla, numai case la drum si cudoria randuri de incaperi, jos pentru pravalii iar sus pentru

Miliai-Vodá

a-'l

40 GEORGE COSTESCU

locuinta, avand gang") spre curtile mari cu gradina cu so-proane si grajduri pentru trasurile lor luxoase").

Povestea din trecut t Bulevardului" este mult mai recent&El a ivat fiiñt.à ()data cu cladirea palatului Universitatei petoata portiunea de loe dintre sträzile Coltei si Poloneza (azi str.Academiei") i prin inadirea drumului din fata acestuia cu celce cobora peste calea Mogosoaiei pang, la Cismegiu. Mad Domm-torul Carol I a pornit cladirea unui palat domnesc mai largmai falos decilt cel in care descinsese la suirea lui pe tronultarei si cand a luat resedinta provizorie in chiliile monastireiCotroceni, Primaria orasului a dispus predungirea bulevarduluipanala podul Garlei de laugh' biserica Sfiintului Elefterie pen-.truca, impreuna cu malul de-acolo al G-arlei si cu soseaua largäa Catrocenilor, sa rosteasca un drum mai deosebit inspre Palat.

Vechiul Bulevard si portiunea calei Victoriei dintre el sigradina Episcopiei aveau trotuarele asternute cu lespezi de pia-trA in vreme ce trotuarele 1)546 celei noua a bulevarduluiau fost cele dintai asternute cu asfalt, in Bucuresti. Drumul tra-surilor era pe ambele artere asternut cupiatra cubica de granit.Dupa 1900, intre Bulevard si Palatul Regal á fost o vreme &ands'a facut i incercare cu un pavagiu de lenm, dar acela a duratdoar câtiva ani si a fost inlocuit tot cu asfalt.

Piete larg deschise pe raspfintiile mai de-scarna, in felulcelor ce fac podoabà si aierisesc marile-ingramadiri ale oraselordin strainatate, Bucurestii nu avea atunci. Erau Insá numiteastfel dotia locuri de pe sus-descrisele artere principale: Piatalui Miliai-Viteazul si Piata Teatrului National. Cea cunoscutade bucuresteni si azi cu numele de Nata-Mare, pang la acope-rirea Garlei de-acolo, a fost totdeauna balciu; dar Nata, in in-telesul obisnuit azi al cuvântului, n'a fost niciodata.

Cea dintai din cele dotia piete, alcatuita doar din latimeabulevardului din fata Universitatei si din scobitura scuaruluidin jurul statuilor, era locul obisnuit de adunare a manifestan-

Cuvänt german arätând un loe pe unde se merge sau o intrare.Acest fel de träsuri erau asa-numitele ..Victoria" ale industriet

vieneze si cari aveau de-asemeni mare cäutare la Paris. LaBucuresti trd-surile acestea au fost mai tärziu adoptate si de faimosii muscali" cari auadoptat tot atat de grabnic si cauciucurile pe .roti.

Numele . acesta i-a fost dat dupà ce In Palatul Universitätei semutase si Academia, pe längil Senat si Muzeele ce acaparaserà acel local.

alba,

Vederea scuarului statuei lui Mihai-Viteazul, inainte de crádirea block-urilor de-acum.


tilor ce plecau de pe la intrunirile publice cu caracter na-tionalist-iredentist" iar uneori chiar dela cele cu caracter po-litic intern si unde uneori, urcati pe soclul statuiei lui Miliai-Vi-teazul, rosteau discursurile lor infliicitrate. In ziva de 10 Maia fiecarui an, tot pe plata aceia primea Regele Carol I defilareatrupelor militare, inconjurat de membrii Familiei regale, ai guvernului Tarei si ai corpului diplomatilor acreditati in taranoastrii.

Pe cea (le-a doua Piatil, a Teatrului National, frontul birja-rilor muscali 15) primea in fiecare zi defilarea bucurestenilorplimbareti care fiiceau zilnic promenadii" intre Capa si Palat.Iceasta a doua piatà mai avea caracteristic si faptul ea, atuncicand intrunirile publice erau mai infierbantate i cautau s'Ameargrt sà manifesteze la Palat, erau oprite acolo de &are cor-doanele de jandarmi si de politisti cu care cetätenii obisnuiausà se infrunte provocand inghesueli, scandaluri si uneorirliri cu urniìtri sangeroase.

Dar adevaratele padoabe ale Bucurestilor pe MITAintinderea grAdinilor particulare dintre pomii caxora scan-teiau la rasaritul si la apusul soarelui coperisurile turlelor siclopotnitelor dela cele inai mult de o suta de biserici ale orasu-lui eran cele cateva Parean i sau gradini publice cu care Capi-tala noastra avea de ce se mandri.

Intre acestea col care e si acum fala noastrA, Cismigiul.

Situat chiar din vremurile indepartate tocmai in mijloculorasului, Cismegiul era totusi la inceput doar o parte din padu-ricea care se intindea atunci, legatii. de Livedea Gospod-ului.pand in malul Garlei. Desprirtità candva prin trtierea Podului deparnant (calca Plevnei), partea dinspre Garld a ramas deosebitlicu numele de Giafer, iar cea dinspre oras cu numele Cimedjiamandouà denumiri turcesti (in obiceiul vranei) cari pe romane-ste se talnuicesc :cea dintai in intelesul de dumbrava. iar cea deadoua sipot de isvoare", denumire pe care Cismegiul o legi-tima prin acoja cá mijlocul lui era prins de o billtoacil formatadin rasbirea a o multime de isvoare tasnite din vinele de amisubterand ce coborau pe sub 'dealurile Schitului Miigurean sial Sarindarului. Preschimbarea acelei padurici in parcul de azi afacut-o Gheorghe Bibescu-Voda care a ducand din Austria

75) Locul din fata peronului dela Teatru ,era destinat ca statiune.permanent5 si exclusiv5 a acelor träsuri, cu deosebire curate si luxoase.

76) Din scrisorile ramase maestrului sculptor Emil Becker dela o rudaa sa, artistul strungar Dietrich cunoscut si sub numele de Sion Pieptanarul.aflam cä acesta iesea adesea, in zorii zilei de Duminica, sa vaneze rasesalbatice prin stuful baltei Cismegiului si ca deseori a vazut acolo vánand sipe Bibescu-Voda.

77) Lucrarile de horticultura facute ulterior de catre nu mai putinmerituosul Rebhuhn, ca si cele de decor sugerate de catre Regina Maria,nu au schimbat infatisarea deatunci a Parcului cleat pe aleja primcipalä,atunci data circulatiei celor ce se plimbau acolo. Treptele cascadeide piatra din fundul acelei alele au fost construite cu prilejul organizareiExpozitiei Cooperatorilor, in anul 1886.

78) Denumirea de Batiste a mahalalei si a bisericei venea din aceiaca pe locul de-acolo -Bucurestioara incepea a curge mai plinuta si pe ma-hone ei se adunau femeile din partea locului sa-si bata si sa inalbeascävalurile de panza tesuta de ele la rasboiul casei fiecareia.

44 GEORGE COSTESCU

pe grädinarul Mayer pentru rostirea pajistilor de pe la-turile Soselei Kisselel $i fiind multumit de lucrul lui,i-a dat in grijrt i infrumusetarea Cismegiului, iar acelapuniind toatä priceperca si arta lui a facut din dumbrava aceiamocirloasa ") o gilding din cele mai incantatoare. Opera lui s'adovedit atat de reusita încât insusi eruditul nostru scriitor siprofesor, fost Bey al Samosului si de mai mule ori ministru al

om umblat prin toatá strilindtatea civilizata a vremei, a.scris despre ea: nicAeri nu se poate vedea o gradina mai bine d.ese-natl.. Grupo de arbori, peluse verzi, partere srdältate cu florilecele mai delicate si mai rare asezate in buchete armonioase...Ori incotro te intorci; poti sA admiri peisagiuri demne de pene-lul lui Claude Lorain si al lui Poussin..." De-atunci Cismegiul

fost mereu infrumusetat si a ramas obisnuitul loe de recreareal multor bucuresteni i obiect de sincerd admiratiune al tuturorsträinilor ce ti ce prin capitala noastrg 77).

Grddina Icoanei. sau micul pare de langa biserica Icoaneifaciltoare de minuni (de pe str. Ion Lahovari). Este de ase-ineni un criimpeiu din o alta dumbravA ce se intindea pe vremuripe mele locuri. Dumbrava aceia a fost si ea despiirtitii prin fdie-rea striizei Polonil, iar partea de dincolo de acea strada libraruiIoanid a cumpdrat-o Si a rasadit-o cu pomi roditori, 'Hindcunoscuta sub numele de Parcul Ioanid. Ca si Cismegiul, aceapadurice era in parte acoperitil de un lac adunat din isvoarerdsbatusera acolo si din care lac pornea phrhiasul numitre$tioara. Unie afluent al DAmbovitei, acesta se strecura pelAngrt curtea Mitropolitului Dionisie Lupu, numità si Bati$teade pe numele malialalei de-acolo "), treCea apoi prin locurile mi-

TArei,

a

k

'1

Plata Teatrului National. Pe coltul din stanga vechea casa Török, azi blocul Adriatica".Pe coltul din dreapta casa Vanicu, azi blocul Bancei

.011 ALI/jair

;err leree. ie= r

rr,"

CI

-,

ir, i R

p III 64 4

P.eleee.

rni

BUCURESTII VECHIULTYI .REGAT 47

tohului mongstirei Cernica de 'fined biseiica cu Sfinti si se in-drepta spre Garth', in care se viirsa la locul zis la Roble" ").Dupd secarea lacului, peticele de pildure ramase pe margini aufost cumparate: cel din, sus de &Are loanid, si cel din jos de&are Fortunatu "), iar cel din mijloc a ramas cu copacii lui sia fost preschimbat in acea grading, de raspAntie pe care o avem

azi.

Gradina Cotrocenilor zisá i griidina lui Davila cu-prindea marginea orasului din sus de mahalalele Isvorului siSf. Elefterie, intre Dealul Spirei si cel al Ierbariei (PirotehniaArmatei), oprindu-se in soseaua Panduriloe"), laturile ei fiindstrada Isvorului i oseaua Cotrocenilor. Pe pajistea mijloculuiacestui petec de padure, in dreptul locului pe care mai Varziu afost clAdit Azilul intemeiat de Elena, Doamna lui Cuza, la poa-lele dealului, se afla o frumoag fantiing de marmorg alba con-struith la dorinta Doamnei Maria a lui Constantin-Voda Bran-coveanu, iar in jurul acelei filntAni impodobita cu o icoangPrecistei, se tinca in fiecare an, de ziva Sf. MAni a micA (8 Sep-tembrie), un billciu la care o sAptAmiing intreagg venea lumede la mare depArtare dinprejur. °data cu clAdirea Azilului Dom-nitorul Cuza a daruit, cu hrisov si pe vecie, partea dinspre Dea-lul Spirei celei dintiii asociatii de tragere la tinta,de boierul Dimitrie Racovità in vremea aceia. Dupg venirea petron a Donmitorului Carol, asociatia aceia a luat o desvoltarefrumoasà, numArul membrilor ei sporind prin inscrierea celordin colonia germana bucuresteang. Cu banii adunati din cotiza.rea lor si cu cei luati din china marginei dinspre miaza-noaptea locului, pe care germanul Wastely s'aliseo mare floriirie, aso-ciatia aceia, care a fost cea dinthi adunare sportivii româneascd.a rostit locul fa,mas inteun Poligon de tragere, cu standuri, cutinte fixe si miscgtoare si cu toate cele necesare exercitiilor de

E vorba de rotile moarei ce se afia pe Gàrlä cam in dreptul Morgel.Locul acela al Fortunatului a fost de-asemeni preschimbat in li-

Ale& cu pomi roditori. In 1860, partea dinspre grAdina Icoanei a fost véndutébelgianului Liebrecht, prieten intim al lui Cuza-Vod'd care 11 Meuse directoral Postelor. Acela si-a facut pe fata dinspre strada Dionisie frumoasa caséce, dupg abdicarea Domnitorului si plecarea proprietarului, a fost cumpä-ratä de boierul Ghcorghe Filipescu-Maresalul care, de curAnd decedat, afécut-o danie Eforiei spitalelor civile.

Numire data la retragerea ostilor lui Tudor Vladimirescu de lérigémonAstirea Cotrocenilor. in ale cérei chilii isi luase resedintii Domnul Tudor.

a

intemeiatil

48 GEORGE COSTESCU

tragere. Cu prilejul acelor concursuri si al aniversdrei interne-ierei, se organizau acolo serbdri campenesti in parte costuma-te si care, de pe obiceiul nemtesc, luau caracterul traditiona,lelor -reuniuni ale Freischiitz-ilor din Germania si Austria 82).

Partea rdmasa in jurul si la poalele zidurilor mandstirei(Jotroceni a servit de pare al familiei Domnitorului Carol paná.la terminarea hicrdrilor de reconstruire a palatului din oras. Inacelas timp unica fiicd a lor, Domnita Marioara, sucomband dincauza unei molipsiri de scarlatina', a fost inmormantatà in ame.;

pare, in o capeld funerarä ce se vede si azi, iar grädina a fost des-chisd celor ce veneau de-i impodobeau mormantul cu flori proas-pete 83). Cu refacerea chiliilor si cu construirea noului palat ce aservit de resedintd Regelui Ferdinand I i Reginei Maria, grddinaCotrocenilor a ramas doar ca pare al acelui palat.

Partea rámasd dincolo de soseaua Cotrocenilor a fost apoirostità ca Grddind Botanicii a Universitdtii bucurestene si, dupdinchiderea grAdinei Palatului, a fost ea deschisd si destinatàpreumbldrei cetatenilor si vizitatorilor orasului.

G-rddina lui Filaret cea de sub dealul cu acelas nume --a fost din vremuri vechi un pare cetdtenesc. Incepand de la 1848,el a dobandit si caracter istoric prin aceia crA pe campia dinmarginea lui de sus, s'a adunat, la 11 Iunie a acelui an, poporulcare a proclamat Revolutia pentru obtinerea une Constitutiuniegalitara drept care locul a si fost numit Campia Libertatei.Inconjuratä de podgorii si impodobità cu pajisti bogate in iarbilsi cu batrani copaci umbritori, ea aduna pe bucuresteni si fa-miliile lor in zile nelucrätoare si, in preajma fantiinei de mar-mora duratd acolo de spdtarul Mihai Cantacuzin, aflau prilejde petrecere si de odihnä, la ospaturi intinse pe iarba verde. Inanul 1906, pentru rostirea in acel loc a Expozitiunei generale aproduselor rdrei noastre, grädina aceia a fost preschimbatä inParcul minunat ce poartg de-atunci numele Regelui Carol I.

lar fiindcd am prins a spune cate ceva despre acele parcuri.sá amintim unele date si asupra, vechilor drumuri mari caie

Germanii numind grädina Schiesstadt", bucurestenii au stiut-crsi ei multa vreme de Sistad".

Acestui parc bucurestenii ii mai ziceau si Grädina lui Davila dcpe numele dat stradei de sub ea.


legau orasul cu tot cuprinsul tarei asa cum facuram mai suseu Podul Mogosoaiei.

Drumurile acestea erau :. Podul TArgului de-afara, cel ce duCea la Obor

soseaua nationala spre Moldova. °data cu oficializarea Thrgu-lui Mosilor, el a fost numit Calea Mosilor. Este cel mai vechiudrum al Bucurestilor intruck pe el s'a facut din cele mai vechitimpuri legatura cu rasaritul tare', cu porturile vechi alesi Bráileisi cu Tara Moldovei. Insemnatatea lui urbana s'a afir-mat insa ca drum de leghtura intre Targul-dinauntru, de liingavechia Curte Domneasca, Tilrgul de mijloc sau TArgul Cuculuidin mahalaua Sfintilor. atunci mahala de margine, si Tirgulde-afara.

Podul Beilâcnlui al doilea ca vechime nu era Iainceput decAt un drumeag care ducea spre porturile .dunarene.Rusciuc si Silistra unde erau asezate resedintele Pasilor

Muhafizilor pe care malta Poarta otomana Ii punea acolo cuoaste, gata de-a navali la once semn de nesupunere al Domni-torilor nostri. Tot pe el plecau i veneau atilt alaiurile noilorDomni ce se duceau la Constantinopol sa primeasca cuvenita in-vestitara i veneau cu firmanul de inscaunare, cum si cele alemarilor demnitari ai Sultanului, trimii cu anumite rosturi laBucuresti. Predecesorul lui Constantin-Voda Briincoveanu, Ser-ban-Voda Cantacuzinul, avand o mosie prin partile acelea, a pus

indrepte drumul si sa-1 astearna cu .grinzi de lemn ca sa-ifie cale usoara spre conacul vecin orasului, iar poporul Ii zisede-atunci Podul lui Serban-Voda. Un veac du:pa aceia, Hospodarulfanariot Alexandru Ipsilante hotari construirea la capatul din-spre Garla al acelui drum, a unui Han pentru gazduirea Bey-lorce veneau pe la Curte si a suitariilor lor, iar drumul Il numi PodulBeilâcului."Ctind insa, Hanul fu dariimat iar Constantin-VodaHangherli inaugura intrarea noilor. Domnitori pe Podul Mogo-soaiei drumul acela relua numele de calea lui Serban-Voda, pecare Il pastreaza si azí.

Podul Calicilor mai inainte Drumul Craiovei, iar in aniidin urma Calea Rahovei. Pe acelea se scurgea in zorii zilelor,catre oras, toata tiganimea cersetoare ce-si avea salasurile in cu-prinsul mlastinos si plin de broaste din spatele bisericei Sf. Ni-

4

Chiliei

si

84) Toate .noile denumiri amintind nume ale locurilor unde OstirearomAneaseA cucerise neatArnarea TArei, sau denumiri ale trupelor viteze carismulsese ostilor incercate ale Turcilor izbanzile liberatoare.

50 GEORGE COSTESCU

culae-V1Adica, cuprins cunosctit chiar cu numele de Tigdnia"sau BroscAria". Cum cersetorilor li-se zicea atunci calici"saraci, lumea bucuresteanii a zis drumului acela Podul Calicilor.

Povestea numelui vechiu al acestui drum mai are si altodotfii versuri care au sthrnit candva polemici cu haz pro-vocate de confundarea Jon Asa bundoarà bucurestenii de petot locul care aveau in mare admiratie biserica DomniteiBalasa, unde se. faceau mai toate nuntile boiercsti cu arhiereisi cu corul ce canta si la Opera, aflând la podul Giirlei de-acoloo droaie de cersetorime ce se insiruia pentru pomana boiereased,i-ar fi dat stràzei porecla de Podul Calieilor" ; pe de altà partelocalnicii Ii ziceau si Podul Calitei" de pe numele cArciumareseisotie a vestitului CAnuta, podgorean cu vinuri bine si curate pecare le serveau musteriilor in niste canute sau ulcele de pmântsmAltuit.

Liniile acestor patru drumuri se intretAiau tocmai la vecheaCurtea Domneascii (azi Piata Sf. Anton) unde si atunci era cell-trul orasului. Intre ele, si intre liniile celorlalte strazi mai lungisi mai umblate, cum erau: Ulita Thrgovitsei (calea Grivitei), aHerAstedului (calea Dorobantilor), a Podului de pamânt (caleaPlevnei), a Vergului (calea, CAlarasilor) 84) si a Vitanului (caleaDudesti, adicA spre satul Dudestii-Cioplea) se desrásurauasadar mahalalele orasului.

adica

Cletdirile istoricesi de folos public.

EDIFICIICu o constructiune monumentaiä si de o deosebita artii

arhitectonica, Bucurestii nu a avut drept vorbind panala clädirea Atheneului Roman, .deck pe aceia a Teatrului Na-tional.

A avut insà ckeva clildiri cu caracter istoric, rämase ca prinminune din pustiirile cutremurilor si focurilor mari de care afost bAntuit in ultimele -veacuri. Dintre acestea, la vremea ur-cdrei in Scaunul Tgrei a lui Carol I, mai dAinuiau :

Palatal Regal, fost conac al boierilor Colfesti i apoi casäa boierului Dinicu Golescu, cumpäratä de Stat pe vremea dom-niei lui Alexandru Ghica-Voclä (1839) spre a servi de resedintädomneasca. La acele inceputuri, ea nu era alcatuita deck dincorpul de clädire ce a fost Ong in ultimii ani aripa dinspre bi-serica Cretulestilor. O nepoata a acelui Domnitor, AlexandruGhica, a läsat niste Amintiri" publicate mai thrziu de Vasileloft Ghica 85) si din care, intre alte multe informatiuni, allam sipe aceia ea Palatul de-atunci era impodobit cu mobilier ce apar--tinea Domnitorului Ghica si care, la moartea lui, a fost impartitintre mostenitori. Tot ea ne spune ea peretii erau acoperiti cugobelin"-uri ce infatisau o vizità a unei ambasade Siameze laVersailles prin secolul al VII-lea si cä, acestea au fost apoi cum-Orate de Regele Carol I si readuse in Palatul actual, unde seaflau încá in ultimul timp. Alexandru loan Cuza, primal Domn

85) Vezi lucrarea d-lui Constantin Gane Trecute vieti de DoamneDomnite", vol. III.

52 GEORGE COSTESCU

al Principatelor Romaine unite, a avut si el resedinta in acel conacmodest de pe vremuri. La suirea pe tron a lui Carol I-ul, acestaa dispus insa recladirea si marirea acelei aripe asa cum era lavremea povestirei noastre. Tot el a adaugat apoi vechei clAdiri,mai intai partea cea mare din mijloc in care erau Sala Tronu-lui si Sale festivitatilor, apoi aripa din dreapta, destinatacorpului de garda si care a fost construitA pe locul casei BanuluiConstantin Cantacuzinul, fost si Caimacam al Munteniei, in 1848.An de an Regele Carol I a dobAndit apoi pentru curtea si parcuipalatului sàu i alte proprietati ce-1 inconjurau precum: cele alebas-boerului Iordache Filipescu uncle au fost si birourile ad-ministratiei domneiilor Coroanei, cele din laturile bisericei Ste-jarului si toate cele din strada Ciimpineanului, numita astf el pen-truca una din ele era proprietatea acelui boer.

Palatul lui Voda-Sutu construit in timpul celei de-a douadomnie, in fata asezamintelor Cantacuzinesti dela Coltea si aTurnului cu acelas nume. Acest palat dainuieste inca, ocupatfiind acum de birourile Bancei Crisoveloni. Pe vremea aceia elera locuit de urmasii fostului Domn fanariot, iar gradina sicurtea lui se intindea pe tot locul din spatele statuilor pang inulita Poloneza, cunoscuta apoi sub numele de strada Academiei.Chiar in spatele statuiei Voevodului Mihai-Viteazul se aflauatunci geamlacurile de flori (Sera) ale gradinei palatului acesta.gradina ce era foarte bine ingrijita si populata cu pauni, fazani.pelicani, cocori, berze, cocostarei si alte pasari mari domestice,cari ciuguleau pe pajistile de larba in deplina libertate. Introcele dourt porti ale grilajului de fier din fata palatului portiimpodobite cu elite un scare aurit si cari se vad si astazi erasi un basin cu joc de apà," in care sburdau lebede, lisite si ratesalbatice, in vreme ce ambele intrki erau strajuite, zi si noapte,de doi arnauti. Acestia purtau costumele lor pitoresti: fustanelealbe de panza si mintene lucrate bagat in gaetane de fir de aurcarat, fesuri moi indoite pe stanga si de varful carora atarnaeke un ciucure mare de aur; erau incaltati cu cipici de pielerosie Cu varfurile lung arcuite in sus si impodobiti cu parnatu-f uni. tot de fir de aur; iar in brAul de mAtase zosie sau verdeaveau infipte cate un iatagan si un pistol incrucisati, amandouaarmele avand manerele de abanos incrustat cu aur si argint si

-

'

L.--

Palatul Regal in anii cind aripa corpului de gardá nu era cladità.

4.

EtICURESTII VEcHIULL7.1 REGAT 55

biltute cu ghiuluri colorate irnitánd. pietre nestimate. Fastulacesta al curtii lui Vodil-Sutu starnea curiozitatea si uimireabucurestenilor si constituia un punct de atractie al orasului.

In josul cAlei Victoriei, la capatul ei dinspre Gârlà, pe loculunde au fost puse temeliile unei clâdiri destinate aduniirei Sena-tului, se afla atunci Palatul cel mic" al Brfincoveanului. Curtea$i gradina acestuia cuprindea tot locul dintre Cheiul Dâmbovi-tei, calea Rahovei si sträzile G. Danielopol, Apolodor si Sf-tiiApostoli, el fiind asezat cu fata spre bisericuta ce a fost restauratil aeum. Fostil resedina vremelnicA si a lui ConstantinBrâneoveanu, dupà focul care. distruSese Curtea lui cea mare dinpiata Bibescu-Voa (azi Piata Natiunei), acest palat, ramas Inavutul Maielui Ban Grigore Brâncoveanu, ultimul urmas al Ba-sarabilor Briincoveni se), a fost trecut de acesta in zestrea fiiceisale adoptiva Joita (nAscutä Mavrocordat), nepoatà de sord aSaftei, sotia Marelui Ban Grigore. La casà.toria Joitei cu Gheor-glie Bibescu, Palatul cel mic" a revenit acestuia si i-a servit earesedintii chiar dup6 alegerea lui ca Domn al Munteniei. B'átrâniinostri isi mai amintesc de acea nefericitil Doamna Joita a luiVoa-Bibescu, inbolnavitil la clitiva ani dupá c'ägtoria sa si cumintile ratkite, care umbla zitia intreagg prin gradina palatu-lui investmântata in alb si culegand flori din brazde sau dinmiiinile vreunor trecritori ce isi fAceau inadins drum pe-acolo.Dela Domnitorul Bibeseu, palatul acela a trecut apoi in stápani-rea lui Gheorghe Bibescu-fiul. Acesta era un foarte destoinicmlinuitor de arme si a trait mai mult in Franta. A. luat parte.ca of iter al Frantei, la ràzboaiele pentru linistirea Algeriei derevoltele stiirnite de viteazul emir arab Abd-el-Kader si a luptatCu multá bravura sub ordinele Ducelui d'Aumale. Insurat inFranta Cu Valentina principesit de Caraman-Chimay, el a avutdin aceastii castAorie pe George-Valentin Bibescu, mort de cu-rand, c'áruia a rámas mostenire si Palatul cel mic" al Brânco-

86) Sireaua Iamiliei acestuia era uringtoarea: Dupà màceldrirea, laConstantinopol, a urmasilor lui Constantin-Vodd Briincoveanul, soarta avoit sa r5man6 in viatA doar copilasul fiului col mai mare, pe nume totConstantin, care s'a casatorit apoi cu Maria Coslogeanu si a avut doi copii:PC Nicolae mort fard urmasi si pe Manoil insurat cu Zoe Sturdza. Acestiadin urinfi au fost pârintii lui Grigoredevenit Mare-Ban si mort In 1832.(Vezi Trecute vieti de Doamne si Domnite". vol. III, de Constantin N. Gane).

Boeria Bibestilor se urcd spre sfärsitul veacului al XVII-lea cändtrdia in partile Craiovei Cdpitanul Mihai, dregätor de hotare ce era fiullui Tudor Bibescu iar acesta coboritor din indepdrtatul strdbun, mosneanulBibu dela Gorj (v. N. Iorga: Viata si Domnia lui Barbu D. Stirbey"). Fiulacelui Mihai Cäpitanul, Dumitru Bibescu a fost Ban al Craiovei pe la 1804si a scdpat Craiova de pärjol si de jafurile räsvrdtitului Pazvantoglu, pasäal Vidinului, predändu-se el si ai lui ca ostateci acestuia si jertfind intruaceasta avutul lui. In acea vreme de zdlogire la Vidin el a avut pe cei doifii ai lui: Gheorghe si Barbu-Dumitru cari au domnit amändoi in Muntenia,cel din urmä sub numele de adoptiune al familiei Stirbey. (v. C. Ganeop. cit. vol. III).

Marcie Ban Dumitrache Ghica era fratele lui Grigore AlexandruGhica fost Domn al Moldovei, decapitat de Turci in anul 1777 la Iasi; ia7amändoi acestia erau feciori ai vestitului Ghica, Dragoman al Sublimet-Porti, decapitat si el la Constantinopol, in 1751. Obärsia lor pornea delaGheorghe Vod5 Ghica, de originä albanez si care, cel di täi, a donmit inMuntenia dela Decembrie 1659 la Septembrie 1660. Fiul acestuia, GrigorascuGhica, i-a urmat in domnie pänd la 1665, revenind apoi dupä Radu Leon

Antonie Vodä din Popesti, adicä dela 1672 la 1674; iar un alt fiu al lui,Gheorghe II, a domnit in Moldova cam in acelasi timp cu tatal sdu. (Idem

ibidem).

56 GEORGE COSTESCU

venilor. "). Vandut mai tärziu Statului terenul dinspre caleaRahovei a servit ridicarei pe el a Palatului justitiei de-acum,iar restul impreung, cu vechea cladire a fost dat ca local Institu-tului antirabic, la intemeierea lui de catre profesorul VictorBabes; apoi a fost dariimat pentru a ridica acolo un palat alSenatului, läsat insa din temelii in pardsire, din cauza razboiuluicel mare din 1916. Acum pe locul si pe temeliile acelea este con-struit, in mod provizoriu, un pavilion pentru expozitii.

Intre clàdirile vechi ale orasului se mai aflau la vremea po-vestirei noastre :

Vechiul palat al Banului Dumitrache Ghica. cunoscut submimele de Banul Batranul si care a fost una din cracile prin-eipale ale arborelui genealogic al familiei Ghiculestilor de ma]apoi 83). Palatul acesta, unul din cele mai vechi cuprinsuri doelädiri ale Bucurestilor, se intindea spre fund pe tot locul dintreAcademia de Arhitectura si Bulevard ; iar cu fata dinspre PodulMagosoaiei dela casa Slatineanului (Capa) 'Yana la pasagiulVictoria. Din tot palatul acela a ramas doar corpul principalIn care se afla pang mai deunazi sediul Clubuin i Tinerirnei, iar dinacela s'a mai pastrat doar peronul dela intrare si sala de joswt cum au fost, iar pe peretii scarei ce duce sus in saloanele

si

IWW11197""iraillPilllig. 1tINIP141k.L,

-= `41 11/11/1:'-

- - - -

Palatul lui Vodd-*utu de pe strada Coltei, azi bulevardul Bráncoveanului.

BUCUREVT:1 VECHIULUI P.EGAT 59

casei stau Inca o seamA de decoratiuni murale ale pictoru-lui italian Giacometti, frtcute dupA restaurarea poruncitAde Grigore-Vodrt Ghica al IV-lea in 1822 ") cand el a luat a-colo resedintri,. Inaintea lui, palatul acela mai fusese locuit deIon-VodA Caragea pela 1812 si de Alexandru-VodA Sutil panala moartea lui 1821 "). Urmasii Ghiculestilor au vAndut apoi a-cel palat cu tot cuprinsul lui unuia pe nume Mircus, care pelocul din part,ea stAngii a construit Hanul preschimbat aeumIn Pasagiul Victoria, o alta clAdire alAturatii. lui Grigore EliadCarciumrtrescu, iar restul lui Emanoil Lahovary. Acesta a in-chiriat corpul principal Clubului Tinerimei, anexa lui din mijlocunei pensiuni-garni" care mai apoi ajunsese cu totul altceva,si corpul cel mic dinspre str. Academiei, tipografiei lui Dor. PCucu. Mai tArziu acestea din urrnii au fost dArtimate si in locullor s'a ridicat Teatrul Comoedia de astai.

Tot pe calea Victoriei in sus, la coltul cu strada Banului ")era, ca si acum, Palatul lui Stirbey casA. frumoasrt si impu-/atoare chiar pentru Bucurestii de azi. Aceastil cladire ridicatrtpe vremi de neamul Stirbey-lor, a servit de resedintA MareluiLogofrtt Barbu, frate ;mi Gheorghe Bibescu-Vodrt dar adoptatde Stirbey si care a fost Domn al Munteniei dela 1849 pfinil laocupatiunea ruseascil (1853) si, duprt retragerea acestei, pAnrtla 1856. In acest palat Bibescu-VodA a dat un mare bal spre cin-stirea Printului Albert al Prusiei ,fratele regelui Friederich-Wilhelm, cu prilejul vizitei ce acesta a flicut in vara anului 1843In tara noastrrt 92).

Allituri de acest palat, peste ulita TArgovistei (azi calca Gri-vitei), era si atunci c15.direa ce a fost apoi ocupatA de ministerul fi-nantelor. Amintirea ei aci isi are rostul prin aceea ca, construitA fi-id de bogatul boier Faca, tatAl lui Costake Faca, autorul piesei de

De fapt Grigore-Voda acesta era al optulea din neamul Ghicu-lestilor, care domnca in Tärile Romhnesti; chci aceasth familie a dat intotal unsprezece Domnitori in douh sute de ani, ultimul fiind Alexandru,cel care a fost si Caimacani la 1856-1858.

Parada ingropaciunei acestuia o gasim minunat de precis descrishintr'o carte cu acest titlu, datorith d-lui George Florescu.

Nume dat In amintirea Banului Dumitrache Ghica ce avea sl adto cash in coltul cu str. general Budlsteanu, si care, locuitä fiind de un strä-nepot al lui. Alexandru Scarlat Ghica. a ars in timpul ocupatiei germanedin 1916-1917.

Vezi: Constantin Gane, op. citat.02)

60 GEORGE COSTESCU

teatru Frantuzitele", si yändutit de copiii lui unui grec cunos-cut sub numele de Romanitos, a fost folositä de Grigore-VodäMica, in seara Anului-Nou 1827, pentru un Bal al Curtei ").

Palatul de agrement" al lui Nicolae-Vodä Mavrogheni, deläng5, biserica Mavrogheni din soseaua Kisselef, in care era instalatä Tarapanaua" (Monetfiria Statului) si in locul caruia seridicìi acum clädirea Muzeului Etnografic.

Palatul lui Grigore-Vodä Ghica, din Teiul-Colentinei, con-struit pe acea mosie a lui, milrginasä Bucurestilor, si unde primalui sotie Maria, fiica lui Constantin Hangerli-Vodri, a locuitpang in 1861 cänd avea värsta de 92 de ani, ingropati fiindea si sotul si copiii sài, Ur-10 biserica de-acolo unde mor-mintele lor se vAd si astilzi. Si acest palat, construit foarte f ru-mos, a fost impodobit de Giacometti cu picturi. El a fost datcrindva pentru adäpostirea unui orfelinat combinat cu o Scoalade surdo-muti, de cAtre urmasii epitropi ai diatei Domnitorului,iar acum in urmä este ocupat de o scoala pentru orfane de riizboi.

Palatul din chiliile mänästiréi Cotrocenilor, unde si-a avutDomnitorul Tudor Vladimirescu cartierul general, &and a venitasupra Bucurestilor pentru a goni pe grecii ce impanase tarasub dornnii fanarioti si sub räscoala Eteriei" condusä de Ale-xandru Ipsilanti. Acólo au locuit o vreme si Vodit-Carol I cuDoamna Elisabeta, pima la terminarea reconstruirei PalatuluiRegal din oras. Vechile clädiri au fost preschimbate apoi de Re-gele Ferdinand I Intregitorul de Neam si de Regina Maria inresedinta ce au pästrat pe tot timpul domniei lor.

In sfärsit, Vechiul palat al Adunärei Deputatilor de pe Dea-lul Mitropoliei, azi reconstruit, si cäruia poporul i-a dat denu-mirea Camera".

Mai erau apoi ciiteva c15.diri folosite pentru sediulunora din autoritätile si institutiunile oficiale ale Statului.Astfel erau, dintre ministere : acela al internelor care im-preung cu presedintia consiliului ministrilor, se_ afla, in ve-chiul local din strada Academiei därämat acum doi-trei ani sicare se reclädeste acum; al ministerului finantelor despre caream vorbit mai inainte si al ministerului cultelor si instructiuneipublice, in localul actual din strada Spiru-Haret..Celelalte patruministere càci atunci toate erau numai seapte la numär isi

93) Vezi aceia$i lucrare a lui C. Gane.

---,--...7, k4.4,..-'''

........._._

II ti 1 =.11.;r_i

r__El;'"A

i:

I

-1-----77-i -1 1 0-1i.-.C.:Il. ---......._*..........i

.19 ;,,

' . J..i.r.,.7- 4-Afpf,

_ cu. '.., ;,r1-112,,I,14 ',P ., di''! .. 'F''' '''%161- : fis: ,'. - 1 . ' 'd"J '!I r. 1 'reT -1 !-,,

_IS i;0110.00 4. -, .,_ , ErSids), xi ' .-1243'Adtt&ia'. --,1 V.I.WrIr7SK04

a....ko_i__-.....-.........--11,t,-,----

..,,-.

IV

_

r

- 42,!.°,

, - .

*.--

Vechiul palat al Consiliului ministrilor de pe strada Academiei, unde era si ministerul afacerilor interne.

La inceputul povestei noastre, Primdria isi avea sediul in Plata-Mare, pe locul actualei Hale; iar clàdirea aceasta din str. Coltei a fost dd-ramatä sub primarul Dumitru Dobrescu (Matache) in 1911.

Casele acelea apartinuse pe la 1795 tot Paharnicului loan Hagi-Mosco, care le luase dela Vornicul Ionitä Damarl, iar pela 1800 le trecusefostului Ban, colonelul Dimitrie Racovitä, dela care le inchiriase Domniapentru Agie i pentru Colegiul Militäresc, dupg cum am mai arätat. (VeziIstoricul resedintelor Prefecturei Capitalei" de V. Dasckievici). Agia (Po-Ella) a mai fost irnainte si pe locul actual al Postului Central de pompieri.

BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 63

aveau sediurile prin case de-ale particularilor, si anume: minis-terul afacerilor straine in casa cu gang din strada Dionisie Lupu,uncle se and azi un Caitlin pentru studente infiintat de Clotildageneral Al. Averescu; ministerul lucrarilor publice, in casa pelocal careia soc. Asigurarea Romaneasca" a cladit blocul dinfata strazei Piata Amzei; ministerul justitiei, tot pe calea Victo-riei in casa joasa din fata localului Bibliotecei Academiei Ro-mane; iar ministerul de rdzboiu (caruia la inceputurile organi-zarei ostirei noastre i-se dase ca local cel al Colegiului Milita-resc", fosta rewdint6 a generalului Kisselef la 1829, adica corpulcentral al fostei cladiri a Prefecturei Politiei Capitalei) a fostmutat, la moartea lui Guna Vernescu, in cladirea acestuia, careapartine azi ministerului economiei nationale, si abia mai tarziuIn fostele case ale colonelului Maican, din piata Valter Maraci-neanu, unde se afla si acum, fiindu-i cumparate de Stat ca localdefinitiv.

Primaria Orasului careia i se mai zicea atunci si Ospe-lul Comunal" avea vechiul ei local, bine asezat, in casele ceerau pe terenul de langa statuia lui Ion Bratianu teren rezer-vat pentru recladirea acolo a unui edificiu mai mare si incapa-tor pentru toate serviciile acesteia. Aceste case, care au adapostitPrimaria Capitalei pana prin 1912, erau proprietatea din bar.trani a familiei Hagi-Moscu ").

Prefectura Politiei Capitalei se afla tot unde se gaseste siande, sub prefectura Agai Aleaxndru V. Beldiman (1864-65)ocupa ¿toar aripa veche dinspre cladirea Socec, iar in 1866 lanirea Domnitorului Carol I i-a fost data si cladirea principalaIn care se gasea, cum am vazut, ministerul de razboiu95). La1890, fiind prefect al Capitalei colonelul Ioan Algiu, acestaobtinu fondurile necesare cu cari a recladit corpul principal pen-tru Politie, cele vechi de pe latura ramanand cazarmi ale jan-darmilor pedestri si pompierilor.

64 GEORGE COSTESCU

Casa de Depuneri si Consenmatiuni era tot unde este azi,dar in o clädire asezatä pe latura dinspre strada Marconi (careatunci nu exista), in vreme ce pe latura dinspre strada Mihai-A odá. se afla Curtea Juratilor pentru procesele criminale, iarIn mijlocul terenului un corp in care era Prefectura de Ilfov.Noul palat al Casei de Depuneri a fost ridicat pe tot acel teren.

Dincolo de Vadul Sacagiilor era Palatul Administrativ.Clildirea aceasta fusese conacul Marelui Ban Dumitrache

despre ale ciirui .proprietati de-acolo Ion Ghicaaminteste in Scrisorile sale, cum crt incepeau din capätuldinspre apus de podul Gärlei (adica dela aceasta clädire),mergeau in jos pe malul apei pang in dreptul caselor Vacä-rescului (casa Prager, azi sediul Casei de Economii i Cekuri);de-acolo duceau spre Sfintii Apostoli piing unde sunt Mile Mi-tra$evski, apoi la dreapta pe ulitä inainte, Mau de-acurmezisulstrada Mihai-Voda, treceau Girla mergAnd la vale prin Gor-gani, cuprinzänd toata mahalaua Domnita, Nastasia si incheiiauocolul la podul GArlei dela Zlätari".

Tribunalul-Vechiuera atunci in piata Valter MarAcineanuIn aripa veche din dreapta a caselor lui Maican. In aceasti aripàfusese instalate, pe längd säule Tribunalului si Curtilor careocupau partea din fatá, ce acum este teren viran, Conservatorulde muzica si Artä dramaticil si sediul Societatii Atheneului Ro-mân clirora le-a luat locul. clädirea Teatrului Lyric.

Banca Nationala a Romfiniei din frumosul edificiu actual,construit in vreme ce birourile ei adapostite erau in clädirea Ha-nului Ghermani (din spatele ei) acum de curfind diirtimat si elspre mArirea sediului Bancei.

Posta i Telegraful fost mai intai pe strada Nicolae Go-lescu de azi, eäreia mai Inainte i-se zicea strada Posta-Veche,apoi in casele Bärcänescului de pe strada Doamnei, pe locut ca-rora a fost ridicat palatul Camerei de Comert si Industrie.

Biblioteca Nationalà, in niste case ale Pensionatului ")Central de fete, ce se aflau pe locul aripei drepte a localului mi-nisterului domeniilor si agriculturei.

Palatul Universitar in vedija lui clädire, din faja Statm-lor, construit pela 1840 pe locul däruit de Grigore-Vodsä Ghica $i

96) Dela acela se dase numele str5zei: Pensionatului", nume schim-bat apoi In : .Vasile Boerescu", ale cArui case erau pe locul Mat pentruBulevard.

Ghica-Batranul,

I

n rO,

Vechiul Palit al Universitatei, cladit de inginerul Al. Orascu.

Cladirea cea veche a Facultatii de medicina.5

e

e

IrA

!it JIRO

e

41,4 Ilf

Ili

I I

EUCTIRESTIT VECHIULUI REGAT 67

made au fost apoi ingrruniidite i sediurile Senatului, AcadeinieiRomiine si al celor dintiii Muzeuri bucurestene (cel zoologic, eelde antichitati si cel geologic). Partea centralà a edificiului nouconstruit in locul aceluia, piistreaza inch' urme ale infltisrtreivechei clàdiri care, impreunr. cu aceia a Teatrului National, aufost cele dintiii edificii frooase ridicate in scop cultural, in Bncu-resti.

Tot printre edificiile orasului de-atunci se mai numarau sicIclirileAsezilmintelor Briincovene$ti din Plata Bibescu-Voa siale Eforiei Spitalelor Civile, de pe Bulevardul Elisabeta; aceleale $coalei superioarrt de inedicinh veterinarà si a Labora-torului de Chimie organicrt, de pe Cheiul Garlei; cele ale Socie-tAtilor de Credit funciar urban si rural de pe strada Doamnet;cazArAmile Malmaison din Calea Plevnei, klexandria si Cuza-\ odh de pe Calea 13 Septembrie si urmAtoarele spitale ale Buell-restilor de atunci: Spitalul Coltei, Spitalul Filantropiei era"-

(lit prin 1815, -MIA anexa celui al Maternitätei care se afla ling6biserica Radu Vodii; Spitalul Militar cladit de Alexandru Vodil-Ghica prin 1838-42 pe strada $tirbey Vodà, piing la anul 1885&And a cazut pradA focului si a fost stramutat apoi pe stradaFrancmasonu-ului ; Spitalul Colentina, clàdit in 1858 pe loculalma din mosia lui Grigore-Vodil Ghica si dat folosintei abiaprin 1864; Spitalul pentru nebuni din chiliile mânàstirei War-cuta de liingsá Pantelimon si eáruia bucurestenii Ii ziceau Ba-lamucul"; iar dupà ciltava vreme apoi, Spitalul de Copii din so-seaud Bonaparte. '

Mai erau apoi cele dourt marl vechi: a Turnului Col-tei si a Hanului arttarilor, han rostit in fostele chilli ale bise-ricei cu acelas nume, inc.onjuratii atunci pe trei laturi: dinsprestrada Lipscanilor, Calea Nictoriei si strada Stavropoleos.

Turnul Coltei erb.. asezat peste drum de palatul lui Vodit-Sutu, in fata bisericei cu acelas nume. In spatele amilndoura aufost clridite, de cAtre mesterul Dobre, (asupra cgruia ne vom oprimai mult in alt capitol) asezhinintele spitalicesti pe cari le ve-dem si azi. Despre acel turn se spunea cA fusese inilltat acolode cativa ostasi ai regelui suedezilor Carol XII, rrisletiti depeurma infrangerii ce oastea aceluia .indurase dela aceia a Taruluirus Petru cel Mare, la Pultava, duprtanul 1709. Adevitrul ni-l'aarrttat o inscriptie pe piatrk aflath la ariimarea turnului stdata In phstrarea Muzeului de antichitfiti. Din inscriptia aceia

68 GEORGE COSTESCU

re'zultä cá Turnul a fost ridicat acolo din porunca SpätaruluiMihail Cantacuzinul, ctitorul tuturor acelor asezaminte, i crt.

denumirea Coltea" este datil din hotArirea aceluias, dela numelelui Coltea Doicescu, fostul proprietar de teren pe care au fostridicate acole asezaminte96 bis).

In sfärsit, intre cele peste o sutà de biserici ale orasuluialte vremi, notan' pe cele cateva care prin constructia sau ve-chimea lor aveau o mai deosebitii insemniitate.

Astfel, erau :Mitropolia, construitä la 1654 de catre Constantin-Vodà ser-

ban, reclfidità in urma cutremurului cel mare din 1838 de catre-Salta, sotia Barlului Grigore Briincoveanu, si reinnoitil sub dom-nia Regelui Carol I, asa cum se vede astAzi.

Biserica fosta la inceput o bisericutà cu hraniurSf. Nicolae si clilditit cam prin vreinea Aroevodului Matei Basa--rab, dacä nu chiar mai inainte. Duph isbavirea lui din primejdiade moarte In care il aruncase Alexandru Vodti cel rAu, banuind

de vreme ce se da drept fiu al lui 135trascu cel bun, nifzuia.domnia rärei Romiinesti, Mihai-Vodä Viteazul ajungänd inadeviir Domn; ridica biserica de azi in locul celeilalte, (1594) Iinconjoadi Cu cládiri puternice ca pe o cetate, isi aseazil acolo.toatá Curtea si därui bisericei mosii si odoare de pret, punfind-osub hramul Archanghelilor ocrotitori Mihail si Gavrilii. Cazutá.si ea pradä unui din focurile cele mari, a fost reparan,* i redatiislujbei lui Dumnezeu, iar apoi refilcutii impreura cu cliidirea in-conjurätoare spre a fi destinatA toatii Arliivelor Statului, cume si azi.

Biserica Domnitei Walasa (Bräncoveanu). Despre aceastahrisoavele spun eh ar fi fost clàdità mai inthi din lemn de catre-Vlad-Voda Calugärul 97) atre anul 1492 si apoi ziditä In 1662 decatre Vornicul Nedelcu din neamul Báliicenilor. Ea a fost apoi

96 bis) Pe locurile acestea Coltea Dicescu ctitorise pela 1667 o bise-ricutä de lemn (pe locul celei de azi a Coltei), pentru usurarea sufletului luide apisarea cii, patruzeci de ani mai inainte, implinise cu silä porunca luiMihnea-Vodi cel riu de-a merge la Constantinopol .si indemne pe marele-Vizir si ucidi pe Cantacuzino postelnicul, tata' spitarului Mihail. La moar-tea lui, Dicescu a läsat acele locuri Slintei Mitropolii. Dela aceasta le-a cum-pirat apoi spätarul, pe 800 de talen, si. a ridicat acele awziminte pentrusufletul tatilui siu, ränduind si porte numele lui Coltea, si pentruvirea aceluia.

97) Vezi Istoria Bucurestilor" de lonescu-Gion.

.din

izb5-

Turnul Coltei in anul premergdtor ddramdrei lui.

lurs711

-

MI%

JAW

El

..... .t.:44LE

Infdtisarea bisericei Sf.. Spiridon din calea Serban-Vodft, Cu stilulgotic In care fusese cláditA de Ghiculesti.

98) Coloana aceia a fost mutatd mai Irital pe bulevardul Carol I, undea fost asezata statuia lui C. A Rosetti, iar dupd aceia pe bulevardul Re-ginei Maria. pe rondul Pietei de legume numit5 de bucuresteni Adis-

.Abeba"(?)


recladita la 1831 de Banul Grigore Brancoveanu si daruart euAzilut alnturat ce purta ctitoria Domnitei Balasa. Arsa de focul-cel mare din 1847 a fost refilcuta doi ani dupa aceia, iar in 1884renovata de Asezamintele BrAncovenesti asa cum se vede acum.

Biserica Antim, din malialaua zis atunei a lui Popa Ivascu.fusese cladita de prea invatatul arhimandrit Antim Ivireanul sipusá sub hramul tuturor sfintilor. Despre acest prelat raspan-dindu-se vorba eh era foarte bogat dar tagaduia averea lui, afost gonit din tara de unul din Mavrocordatii ce au avut DoinniaMunteniei si, ajuns la Dunare, a fost ucis si aruncat in alga. Suburgia care-1 pandea, inchiziindu-se in locasul bisericei, el a scris:sápate in piatra coloanelor stiliuri frumoase asupra desertriciu-nilor celor lacomi de putere si de asuprire, si asupra intampla-rilor ce in curand aveau apuna.

Biserica Sfantului Spiridon, de pe Calea Serban-Vocla. ridicati1la inceput in stilul gotic de catre Domnitorii Ghiculesti.

Biserica Stavropoleos, capeta bizantina a Hanului Grecilór.ee fases° alaturi de cel al lui Constantin-Voda, pe locurilecenilor din spatele Palatului de azi al Postei si Telegrafului,care tine hramul Sfantului Haralambie. Aceastil bisericuta, a-junsa o ruina, a fost restauratil de Comisiunea MonumentelorIstorice sub staruinta Profesorului Nicolae Iorga si du destoini--cia arliitectului loan Mincu.

Biserica Sarindari sau a Pomenirei, ridicatá de catre MateiBasarab Voevod pe la 1640 si la a earei tárnosire cucernicul"Voevod a adus pe slaN itul Atacarle al Ierusalimului. Aceasta bi-sericil a fost multa vreme lasata in piírásire, nu stim din ce pri-ina. Refileutil In toatil inipunatoarea ei máxime de catre Domniidin neamul Ghikulestilor, ea a fost redatil credinciosilor, intre.care a fost viizut ani de-arandul si Domnitorul Carol I, la sluj-bele cele mari ale hramului. Lásata iar sil se paragineasca, a fost,daramata in 1893, fara ea macar sA i-se fi Insemnat locul alta-rului, asa cum cer Canoanele eclesiastice.

Mitohul Episcopiei llilmnicului din grildina ce era In fati A-theneului si al cilrui loe de altar era atunci inseninat cu o coloanilde marmortt alba"), iar acum cu un bloc de piatril sculptatii.

si

74 GEORGE COSTESCU

In amintirea acestei vechi ctitorii a Vacilrestilor ne ramaseseGrádina Episcopiei, mult cautat'a de bucuresteni, dar care totusis'a Osa bine sil fie desfiintatiti, si in sffirsit Bisericuta luiBuctir, de Muga miinAstirea lui Radu-Voda, fost sella de ea-lugari (cu liramul Sft. Athanasie) asezat din vremea

ciind pe acolo isi avea stilna ciobanul Bucur .care a trecutpentru multa vreme drept intemeietorul orasului Bucuresti.

Din cele ariitate se poate deslusi cA, M'ara de putine excep-tiuni, mai toate cládirile de seama ale Bucurestilor de atunci, siin tot caitil acelea care adáposteau autoritatile sau institutiunileorasului, erau adunate &are central lui.

. Tot in acel miez de oras roiau : miscarea negustoreascii, pre-cum si aceia a populatiei strilina venitri pentru treburi i pentrud istractii.

Aceasta pare sa fi fost si cauza ce determinase municipalitateasA vadil necesitatea despartirei centrale a culoarei de rosu, careastAzi nu mai ainueste.

O dovadri in aceastá privinta ar putea fi si faptul cA, spredeosebire ciliar de starea de lucruri anterioaril, in acest ocol centralse aflau atunci si toate hotelurile construite in decursul acesteiepoci pentru gazduirea vremelnicä, atlit a strainilor ce veneau sg.ne viziteze tara, clit si a conationalilor provinciali pe care demni-tritile la care erau chemati, sau treburi personale, îi aduceau pen-tru un timp oarecare in capitalà. Numitrul mare al acelor bote-luri, ciliar la inceputul perioadei de timp de care ne ocupám aci.aratia da de vie si de bogatii era viata Bucurestilor inca de peatunci.

In adevifir, In locul Hanurilor dealtridatil, 99) Ghidul"- malo-

99) Hanul Golescului de langä biserica Sffintului lije, de alilturi deDomnita Masa (azi c1diriIe fostului Pasaj Nierescher) Hanul Manukazi Hotel Dacia din Piat5 Hanul Coltei depe locurile spitalului HanulDracului din dosul bisericei Sf. Gheorghe-nou Hanul lui Zamfir dinrAnd Cu Coltea, spre Sf. Gheorghe Hanul Rosu din Caldärari HanuiSerban-Voda de pe locul Palatului Postelor Hanul Grecilor din spatele.mAn5stirei Stavr000leos Hanul ZI5tarilor Ce a fost in jurul bisericei azireclAdin de lang'á PostA Hanul Fränteascrti pe locuriles Palatului luiSturza, azi ocupat de ministerul afácerilor str5ine Hanul Pitisteanulursub care se afla Cafeneaua Zece mese" Hanul Capitanului Niculcea,cel dela Cismeaua Mavrogheni, dinspre spitalul "Filantropiei d2 unde plecau,,olacurile" (diligente) spre Ploesti; (cele dinspra Oltenita dela Herasca-Sf..

indepar-tata

1A

rerrrri" IMP IP

---.111.1110.11.1011.

,Infatiarea bisericei Sirindarului pe locul cdreia se and acum

Cercul Militar.

Vineri. iar cele spre Giurgiu dela Hanul lui Manuel Hanul Suditului delabariera Madritului, Catre spitalul de azi al Colentinei Hanul Caraghio-zoaiei din gropile Neptun ce au fost pe locurile $coalei Italiene i a Scua-rului de acolo din Popa-Tatu Hanul lui Burnaz din Spirea-veche, acolounde azi se vede clädirea scoalei primare Ion Creang6" Hanul FilaretPC locul din calea Victoriei pe care a fost clädit Teatrul National Hanullui Simion Armeanul si Hanul cu Tei din spatele bisericei Sf. Nicole-$elari.

100) Cel dintäi hotel bucurestean inca' de sub domnia lui Cuza si incare a fost gilzduit printul Plonplon (Napoleon, värul Impäratului Napo-leon III) venit in misiune pe längä Domnitorul Carol (1868). Era cel maibun restaurant. Abonamentul p. masä era de 10 galbeni (120 lei) pe luna.-Faima i-a pierit mai ales in urma unui scandal intre ministrul justitiei Voinov

magistratul Edgard Mavrocordat. (1884).

BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 77

rului Papazoglu ne spune chiar in Bucurestii de la 1871 seg,dseau nici mai niult nici mai putin deciit 28 de Hoteluri din cannumai douti in afará, de aceastá despgrtire. Numele si locurile lorerau Hotelul lui Hugues, 100) ea vestal:11 lui restaurant frantuzescpe calca Mogosoaiei cam unde este azi Hotelul Continental ;Hotelul Oteteleseanu cunoscut apoi sub numele directorului sanitalian Frascatti in casa de lângà palatul de-acum al Telefoane-lor ; Hotel de France (Lafayette) dela Zláltari ; HotelulPitisteanului sau Orient" de pe locul de azi al Hotelului Splen-did ; Hotel Concordia din str. Academiei ; HotelulFieschi din Selari ;- Hotelurile Caracas si Patria din PiataMate; Hotel Budisteanu pe str. Carol ; Hotelul Dacia, fostulHan al lui Manuk din nata Sfântului Anton ; Hotelul luiAvram din Bibescu Vodà ; Hotel de Rusia in mahalauaGorganilor ; Hotelul Bien-garni" de langá bis. DomniteiBrdasa ; Hotelul lui Simion din spatele bisericei SI. Ni-volae din Selari ; Hotel Cernica, zis si hotelul lui Cioacg, depe catea Mosilor si str. Radu Calomfirescu, ce a fost numit apoiHotel Athena si azi Hotel Londra ; Hotelurile Transylvania.Bulgaria si Gabroveni de pe strada cu numele celui din urm5.;Hotelul Pescarului din malialaua Herasca (Muga Sf-ta Vineri dinLucaci) ; Hotelul Vasilache din mahalaua Olteni ; HotelulLazAr sau de Nord" din fata ministerului finantelor ; HotelulStadt-Pestli ; Hotel Europa din str. Stavropoleos, ce avea subel vechiul local al Berliriei La Carul cu bere" si Hotelurile Neu-bauer din str. Riiureanu, Moldo-Romiin" din Sfiinti si UberLand und Meer" din strada Politiei, Muga Salvare".

.0 parte din aceste hoteluri au dispgrut insá, cu incetul fiind

:

78 GEORGE COSTESCU

inlocuite de altele mai bine inzestrate si asezate la loc mai bun.Astfel au fost apoi : Mamie Hotel Bulevard, cel dintiii care a fostclridit si intoemit de givaergiul Herdan in felul color din striiinii-tate, Hotelul Continental, Hotelul Capa, Hotelul Metropol (dinfata aripei drepte a Palatului Regal si care a fost ariimat cuprilejul liirgirei pietei aeestuia), Hotelul Imperial darilmat pentruitiuírirea Palatutui Regal, ea si Hotelul Manu dela fostul colt alstrrtzei $tirbei-Voclii, Hotel Splendid &Ada pe locul fostului HotelOrient, Holelul Union si Hotelul Regal (azi Stilnescu), HotelulBristol transformat ulterior in Hotelul Esplanade de acurn, si Ho..telul Colaro de pe strada SmArdan, ce raspundea in ulicioara SftNicolae-Selari si in a cilrui clAdire se aflrt azi sediul Bancei Co-merciale Romtme.

Pentru lumea de pe la farà ce venea la Bucuresti dupricumpliriituri sau cu niscaiva procese, treburi pela autoritAti saude negustorie locul hanurilor Il luase, ()data cu inceperea trafi-cid ni pe càile ferate, niste acliiposturi ce inchiriau camere cu zivasau paturi pentru noapte. Ca acestea erau in afara de cele cese insirau pe Calea Grivitei, dela Gara de Nord Oat la PiafaStan Trtranu (azi Pinta Matache Milcelaru sau Dr. Botescu)si o seaniii de altele ca : FIotelul lui Avram caruia atunci bucu-restenii ii ziceau si .,Hotel Rogojing", ocupat mai ales de misitisi samsari ai miirfurilor Pietei ; si, pe partea opusá Aleiei se suiaspre Mitropolie, la coltul cu strada Poetului (azi str. EnfichitriViidirescu), Hotel Nemtoaica", numit asa din cauza nationali-trttei patroanei si a femeilor de serviciu cärora li-se zicea ma-dame".

t7."

. -

r

7.,

It

_

Hotelul lui Hugues din Plata Teatrului National casa inloculta cuactualul Hotel Continental

Casa diruita de fostul pandur Roca, ce servea de hotel alprecupetilor zarzavagii.

Cdminurile ceteitenilor.

CATREsfarsitul veacului al XVIII-lea, pe ulita cea mare a

Podului Mogosoaei, se rilnduiserà cum am spus. osearná de noi case boieresti de-alungul ambelor ei laturi. Incepiinddela Gárlä din dreptul Palatului cel mic al Brancoveanului, pepartea stangh a drumului, erau : casa lui Enachitg, Vdcarescu-Poetul, casele lui Meitani, pe locul carom, s'a ridicat apoi cládireamarelui Hotel de France (azi Lafayette) si casa lui Dim. Raco-vita, in care a locuit generalul conte Kisselef pe vremea celei diniirmg ocupatiuni rusesti (1829), si unde in 1843 Bibeseu-Voda aadus Scoala Cadetilor pentru incadrarea cu ofiteri romani a osti-rei reorganizatá de el.

Urmau, alAturate, casele lui Pang. Filipescu-Drajneanul, &aril--mate pela 1907 si pe locul carora a fost Ong deunAzi, griidinateatrului Colos" ; ale Cantacuzinilor. vândute lui Milan Obre-novici, fostul Tar al Sarbilor, care dAruindu-le impgrAtiei mos-covite aceasta le-a destinat ea resedint,g, consulilor ei din Bucu-resti, si vechea casa a Corbenilor, trecurá Báleanului, doamneiVitcareasca Venetiana si apoi baronului grec Sachelarios, delacare a fost cumpArará de giuvaergiul Herdan pentru construireamarelui hotel Bulevard.

Casa lui Cocorhscu, dela coltul Sgrindarului, pe locul careiaTörök a clAdit pe aceia ce o avem si azi renovatä i in care seand Cafeneaua Royal" ; casa cu gang a Banului Dinu Cretulescu,In locul dreia a fost crádità aceia ce a servit ca prim sediu BAnceiIlfovului si, alAturi Hotelul Frascatti ; casa Otetele.sanului, pelocul crádirei de acum a palatului Telefoanelor ; casa lui FieraBrezoianu, preschimbatà in Hanul lui Filaret, apoi inteun orfe-linat rAnduit cu danie de &Are Mitropolitul Filaret i in sfiirsitIn edificiul Teatrului National pe care-1 avem si azi ; casele Ca-

82 GEORGE COSTESCV

targiului ce cuprindeau si pe acelea ce erau pe local PasagiuluiRoinan ; Hanul i biserica lui Iordache Cretulescu, cladite pe loedaruit acestuia de catre Ion Mavrocordat in vremea hospodariei"sale ; conacul boierilor Colfestii care, inaintea focului cel mare&idea in marginea orasului si care a trecut mai tarziu in proprie-tatea boierilor Golesti, prefcutii de Domnitorul Carol I in Pa-latal Regal de atunci.

Dupa acestea urmau, la rand : casete boierilor Iordache Fili-pescu, Triisnea, Ballet, a Banului Balaceanu (azi bloc-ul Soc.Mica") apoi locurile virane dela Fantana Boului Oda' la caseleBanului Scarlat Gliica (strada Banului) impreung cu locul de azi.al Palatului Stirbei. Casa cea mare a lui Alexandru Facca (fostiiapoi local al ministerului finantelor) ; casa Niculescului, recla-dita si marità de Monteoru, casa Baleanului data de zestre lui Di-mitrie Moruzi-Kneazul si apoi : casele lui Vereteanu (sediul de azial Academiei Romane) ; a*Campinenilor pe o parte a locului careiaa clridit Vernestii, iar acum Statul pentru ministerul economieinationale, a lui Alecu Filipescu-Vulpache, alaturatá acesteia darazi dAramatA ; a Butculestilor si a Elenchi Filipeasca, de-dincolode strada Frumoasà.

Pe randul de peste drum, incepand tot dela Garla cele dintaieladiri erau : Hanul lui Constantin-Voda (Brâncoveanu), claditdin porunca acestuia pe locurile foste ale lui Aga BAlaceanu 102)si biserica cu Hanul Zlatarilor a carui clàdire inconjura bisericade-a dreapta si de-a stanga clopotnitei, si care a fost daramatA pela 1890. Peste ulita Lipscanilor erau locurile fostului han a Fili-pescului pe care au fost apoi ridicate clàdirile societitei Dacia-Romania ; iar de acolo inainte, prâvAliile doctorilor Serafim si

1(12) Istoria ne spune ca locurile acestula, ce se intindeau pe lAngaHanul Zlätarilor pAnd la Poarta de sus a Curtei Vechi si pAnä in malurileGArlei i-au fost luate de Voda Constantin BrAncoveanul dupA ce acestapusese sa i se taie capul ca pedeapsa pentru ridiCarea impotriva luipentru a da o pilda cat mai strasnica, a tinut capul aceluia timp de malbine de un an, atArnat de imprejmuirea bisericei Sarindarului. La fata locu-rilor acelea dinspre Podul .Mogosoaiei a pus apoi sa se clAdeascA Hanul zisa lui Constantin Voda, care a dAinuit pAnä la vremea focului din 1847, sipe restul de loe, o gradina intocmita pentru Curtea domneasca. Intre timpinsa locul ramas in spatele hanului acela, impreuna cu biserica etitoritä_de el -(Sf. Dtunitru) au fost redate neamului Bfiläcenilor.

cä,

ijijipend- wra4ii11/11/r>

-..... .....

%.11.1/1

'11111;$inilli:7(

Hanul Zlatarilor din jurul bisericei ; clopotnita si aripa dinspre strada Lipscani nedaramate inca.

j

BUCURE$TII VECIVULUI BEGAT 85

Macca 103) si apoi, pana la coltul Ulitei Doamnei,104) casele. Ca--strisoaiei ; apoi Hanul um) G-receanului ce cuprindea atunci si-casele de peste bulevardul actual ce nu era inch,' deschis ; caseleYornicului Slatineanu, pe o parte si pe alta a strazei Noua de-mai-tarziu (azi str. Edgard Quinet) ; clàdirile Banului Dumitra-che Ghica-Batranul ; locurile virane ale lor Panä si StefanCostescu, ce se opreau in casa lui Tache Ghica ; casa Perdicaristrecuta apoi lui Vanicu ; si apoi locuri virane liana la casa luiBarbu Slatineanu, trecuta ca zestre in familia Creteanului. Din-colo de locurile virane din fata Palatului Domnesc Incepea livadametohului Episcopiei, asezat in fostele case ale Vacarestilor, iardincolo de acestea, se insirau curtile intinse ale caselor Desliu,Locusteanu, Babeanu, Manolache Florescu si Faca 106) In care afost Liceul Sf. Gheorghe ; a lui Filipescu-Buzatu, de pe local ca-selor ce apartin acum Legatiunei Germane si a Paleologilor, tre-cuta prin infiare In neamul Vacarestilor. Dincolo de biserica Sf.Nicolae-Tabacu era frumoasa cash,' a lui Iordache Golescu, tre-cutä, apoi in proprietatea lui Aristide Pascal si, in sfarsit, caselemiirunte ale Burchilor si a GrAdisteanului ; iar tocmai dincolode ulicioara Putului de piatra, curtea cea mare si casele lui Mano-lache Florescu si acea a Serifului 107) ce atunci se invecina de-a-dreptul cu padurea prin care Voda Brancoveanul tajase Podul

Infatisarea dobandita de Podul Mogosoaiei in urma acestoranu era, fireste, aceia a unei principale artere de ora 4 mare si eatrebue sa fi dainuit multa vreme astfel, de vreme ce chiar dupamai bine de cincizeci de ani, in 1857, mucalitul pamfletar Nae T.Orasanu, In fascicolele lui intitulate Mistereleinchina stihuri ea acestea :

Pe locul acestora s'a cl5dit pe la 1892 trecerile Villacros si MaccaNumele acesta al ulitei a fost dat cand Brancoveanu a cump5rat

casele Greceanului pentru locuinta Doamnei si a copiilor si mai mici.Denumirea de Han e dat5 aci prin asemuire tuturor caselor

mari cari acopereau o mai mare intindere de loc.Acel Faca, boier moldovean este cel ce vänduse. lui Romahitos

palatul de peste drum, In care a fost apoi ministerul Finantelor.Vezi rostul acestui bogà'tas al vremei In Scrisorile lui Ion Ghica,

trimise lui V. Alecsandri.

Mogosoaiei.

mahalalelor",

86 GEORGE COSTESCU

Are daruri o murvime E podul cel mai faimos; Cel mai mare in lun-gime, Daca nu cel mai frumos.

Aranjat e de minune Ici-colea cate-un palat; Lana niste case buneCate-un bordei daramat.

Cele ce bucuresten.ii de pe la 1870 apucase sa vada mai pe totcuprinsul Capitalei noastre, marturiseau cu prisosinta despreadevarul si dreptatea zeflemelei acesteia asupra Podului Mogo-soaiei, in afara de care doar partea negustoreasert orasului, adicalocurile Thrgului dinauntru" si ale Thrgului de mijloc", erausingurele ce luase infatisare mai buna cu prilejul recladirilor depeurma focului eel mare.

Restul orasului lasa foarte multa deceptie in privinta cladirilorce ar fi trebuit sA aiba.

Cele dinthi case mai de soi au aparut abia pela. 1830, era-dite de arhitecti straini, pentru unele familii boieresti ea : Golestiicu cladirea Palatului Domnesc depe Podul Mogosoaei ; GrigoreBrancoveanu cu Palatul cel Mic" fost pe locul temeliilor parasiteale Senatului proiectat Mihalache Manu cu casa ce se vede inchpeste drum de localul ministerului economiei nationale casalui Alecache Villara de pe strada Bradului, a lui Barbuceanudin SfAntul Ion-Nou, a Vacarestilor de lhnga biserica SI. Nicu-lae-Tabacu si altele.

Restul caminurilor bucurestene erau case scunde cu ogradamare, asa cum pe Calea Victoriei ramasese Oat prin 1890 celeale lui Manolache Gradisteanu dela coltul strazei Romana si inlocul cArora fiul acestuia, fostul ministru Ionas Gradisteanu, afacut sa fie dada palatul ce dupa moartea lui a trecut in familialui Serban Ghica. Asemeni cascioare, chnd apartineau cetatenilotmai putin cuprinsi, Ora pe la 1850 nici nu aveau usile i feres-trele vopsite, iar dusumelele erau de schnduri de brad nevopsite.uleiul fiert fiind atunci adus din Olanda si deci cerhnd prea marecheltuiala.

Indesirea caselor boieresti a inceput mai ales duprt alegereaBucurestilor de Capitala a Tarei, chnd familiile de neam mareau simtit nevoia de a avea si cash' la oras, iar acestora li s'au adau.-gat cele ale fruntasilor politici moldoveni ce deasemeni se stra-mutau aci.

Unele din nouile caminuri ca acestea incepura sA arate chiaroarecare fast occidental, iar altele aveau si porti impunatoare,prinse in arcade de marmora sculptata cum erau cele ale pala-tului lui Grigore-Voda Ghica, amintit mai sus, ale caselor lui

BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 8'T

Gua, Vernescu, Aristid Pascal si Petrovici-Armis, despre carevom serie mai departe.

Pe Podul Mogosoaiei si pe bulevard, ca si pe strdzile Carol,Lipscanilor, SmArdan, Doamnei, Academiei, Regalà, Coltei, Vach-restilor, Mc*.lor, Covacilor, Gabrovenilor si $elarilor adich peacolo pe unde miscarea negustoreasca predomina cu vadurile ei

la vremea suirei pe tron a Regelui Carol I, mai toate caseleerau lipite una de alta, riinduite la unja strazilor si clAdite cu

iar deasupra acestora având un singur rand de inc.&peri pentru locuintg.

Pe celelalte strazi si ulite ale orasului, casele Cu douà rânduriea acestea se amestecau laolaltà cu cele ale mahalagiilor, abiaridicate dela pArnant; ele aphreau la fel cum, prin aceleasi locuri,se riding azi bloc-urile rklete intre casele de moda veche ce ne-aitmai r5mas.

Dupii anul proclamArei Regatului Romiiniei (1881) vldstarede-ale familiilor boieresti au inceput a'si dura, pe locurile mos-tenite sau primite ca zestre, si ease in felul celor de prin straina-tate cu douà porti la grilajurile de fier lucrate, trase putin deladrum, si cu brazde de flori in fat:1. Acestea, care de care mai f ru-mos intocmite, se gaseau mai toate in afara locului vadurilor ne-gustoresti, erau intocmite numai pentru chminul unei singure fa-

avand curti si grAdinite in spatele sau in jurul lor, iar sprefund grajdul si soproanele necesare echipagiilor ce nu lipseau maidela niel una din aceste gospodärii.

Tot in felul acela mai construise o seanià de bancheri sannegustori impliniti. Acestia insä," erau risipiti pe tot cuprinsul ora-sului, in vreme ce gospodAriile boieresti eran aproape toate adu-nate in cuprinsul despArtirei culoarei de galben, adica intre caleaVictoriei, calea Mosilor si centru.

Adunarea aceasta inteanume locuri a gospodariilor lumeimai aleasil nu venea din nAzuinta de a desphrti inadins traiullor de acela al celorlalti cetAteni. Ea a fost determinatà mai intiiide rosturile acelor vremuri, nu prea depgrtate, cand boierimeadetiniind mai taote dregiitoriile ciirmuirei obstesti si-a putut alegepe plac locurile lor de cash'. ; apoi din faptul eh inzestrarea copii-lor cu asemenea locuri o Mceau de cele mai multe ori din chiarintinderea curtilor lor, care erau la inceput foarte mari. Asa cevaa facut numai lumea imboOtità in vremi mai proaspete si ceeste mai ciudat, chiar in toiul curentului democratic atunci

88 GEORGE COSTESCII

&And a cautat sa se trawl in asa zisele parcuri dela marginea deMiaza-noapte a orasului.

Cea mai bung dovada am avut-o dealtfel, in aceia cà in cu-prinsul acelui loc, zis boeresc", s'a desvoltat mai tarziu vadulcelor mai importante negustorii, autoritatile superioare ale Sta-tului au instalat birourile diferitelor lor administratii si totusicalea Victoriei nu si-a pierdut insemnatatea ei. Vechile case boie-resti au fost -- e drept inlocuite, dar numai atunci ciind s'avazut ca era de nevoie din cauza vechimei lor ; iar cele cu care eles'au schimbat, n'au facut decat sA se adapteze gustului vremilor.

Infatisarea aceia vetusta a disparut numai pentruca in local eisa se arate cea pe care o vedem si azi, acolo unde bloc-urile mo-derne nu s'au intins inch*. Noua oranduire a acelui drum, devenitealea Victoriei, implinea casa-de-casa locurile pana atunci viranesi alinia o strada cu aspect in adevar occidental.

Pentru a evoca in amanunt acea infatisare noua, vom face oatta preumblare de-a lungul ei, aratand si de-asta data ambele la-turi ale strazei, cu toate cladirile de pe ele.

Pornind dela cea dintai casa de pe partea stanga a calei Vic-toriei, ce se vede si azi si care a fost apoi proprietatea avocatuluiBarbu Paltineanu. dincolo de strada doctorului Mureanu eranacum casele fost ale batranului Barbu Bellu, din zestrea sotiei luinascuta Pang. Filipescu, case cumparate dela urmasii lui End-chith Vacarescu. Acolo se afl aazi Cassa de economie si cecuri,In o cladire noua ce clateaza, de pe la 1888, ridicatä fiind de Sig-mund Prager pentru atelierele si magazinul lui de bránArie. Ala-turi de aceasta era terenul de pAnä in strada Mihai-Vodà, pe care,In stAnga, cam pe locul luat pentru strada Marconni, era atuncicladirea cea veche a Cassei de Depuneri, la mijloc era localulprefecturei judetului iar spre povArnisul dinspre Marele Hotelde France era localul Curtei cu Jurati ,inteo clàdire de tipulcolor ale Judecittoriilor de Ocoale, din care azi se mai vede doaruna singurA, cea a culoarei de Albastru. de lfingg biserica SfilntaEcaterina din Bibescu-Vodil.

Dincolo de impungtoarea clàdire a Marelui Hotel' de France(pe-atunci cea mai mare si mai faloasii din tot Bucurestii), coltulera ocupat de casa librgriei lui I. V. Socec ce nu avea atunci ate-lierele din jos, ce se \Id azi, terenul de-acolo fiind ocupat de get.

ea,bop, ;lc mil,

moiL_.. ,,,promeriorwrgpt .

Casa lui Eliad Sapunarul, din strada Mircea-Vodd.

. Una din vechile case boieresti, ce se mai afla pe strada Domnitei.

e

Ie-

108) In Inc de: str5mb.

BUCURE$TEE VECHLULUI REGAT 91

dinita restaurantului lui Rusescu (la Trei frunze de vita"). Ur-mau : curtea i localul Politiei Capitalei ; casele dentistului Lem-part in fundul ciirora se aditpostea tipografia lui Weiss unde setipilrea Riízboiul", eel dintuii ziar independent al Bucurestilor(1877); apoi Legatiunea rush' i hotelul Bulevard.

Pe coltul strälzei Silrindar, in locul vechei case a Cocor5s-cului, arhitectul Török construise cládirea cu (loud catan i pentrusediul filialei societrttei vieneze de asigurAri Anker", ale caredincriperi din celelalte caturi erau inchiriate particularilor. Duprt1890, societatea aceia a construit o and en-Wire mare pe coltulstrazei Franclin (dèspre care vom vorbi la locul cuvenit), iarIn Ssárindari fostele ei birouri au. fost date pentru "instalareaMagazinului Louvre", distrus de un incendiu prin 1910; iardui:n-1 restaurare, restaurantului si cafenelei Royal" care si azise allá acolo.

Urmau apoi clrtdirile fostei case a paharnicului Dinu Cretu-lescu si a Hotelului Frascatti, iar pe coltul de liinga Piata Tea-trului erau casele, scunde dar inciipatoare si bine primitoare, aleboierului Alexandru Oteteleseanu, pe local c5.rora se inalta azi in-tr'un pes,108) aproape de-a curmezisul strazei, palatul Tele-foanelor.

Pe celalt colt al Pietei Teatrului, la strada Cfimpineanului.arhitectul Török (acelas care construise pe cea dela coltul Sarin-darilor) ridicase, in locul ca.selor Catargiului, cl5direa cea vechede pe locul pe care se vede blok-ul societAtei Adriatica" si care

filcea atunci un trup cu aceia de pe laturile PasagiuluiRormin. Restul, pang la Palatul Regal, erau casele Eforiei Cre-tulestilor, care 'Ana mai de-unrtzi se vedeau inconjurfind bisericade toate Partile.

Patratul acela de clàdiri, cuprins intre Teatru si Palat si intrecalea Victoriei si strada Ciimpineanului, asezat in centrullumei celei mai alese a orasului, este si unul din colturile celemai vechi ale lui, fiind legat de o seamd de amintiri ce tin deIstoria capitalei noastre. In partea coltului de sus al cl5direilocuitá In mare parte de artistii teatrului, de gazetari si de scrii-tori de tot felul pravriliile de la pämAnt erau aproape toate,spre strada trampineanului, ocupate de cofetaria berrtrie a luiFialkowski mina pela 1890, (And i-a 111.7-lint aceia a lui Andrones-

GEORGE COSTESOU

cu, apoi de BerAria Cooperativil", panA la devastarea ei dato-nth', ciocnirei dintre cetilteni, studentime si jandarmeria orasuluicu prilejul marei manifestatiuni din 13 Martie 1913.

Ceva mai jos de localul acela a fost deschisä. de cAtre marelescriitor I. L. Carageale BerAria Gambrinus" ce lua local vechiu-lui vad al lui Fialkowski, fiind si ea local de intAlnire al celormai de seamil personalitAti intelectuale ale orasului ; iar in coitalde jos, era BerAria lui Oswald, destinatA inai mult membrilor Co-munitatei Evanghelice, dar foarte malt frecuentatA si de ceilalticetAteni.

Local pe care au fost construite toate aceste clAdiri fuseSe-proprietate a lui Constantin Catargiu. Acesta a fost cel dintAi.care se reintorsese in Muntenia de unde pornise neamul lor cuIanache Catargiu, Vel-Ban al Craiovei la 1614-20, si care fusesedisAtorit cu Maria, fiica lui Radu Buzescu. Fratii si urmasii.aceluia fugise in Moldova pela 1632, dupAce luase armele impo-triva lui Matei Basarab Voevod, cu prilejul rAscoalei Seime-nilor. "o)

Cat pentru parteaf dinspre Palat, aceia tecuse de multA vre,me in avutul familiei Cretulestilor, dintre cari, In anii ce ne amin-tim, trhia IncA boierul Niculae Cretulescu, fost de mai multe onministru i prim-ministru in anul abdicArei Domnitorului Alexan-dra Ioan Cuza, cum si unul din intemeietorii si sustinAtorii deseamA ai institutiei culturale a Atheneului RomAn.

Dincolo de Palatal Regal, peste strAduta ce a fost pang maide-unrizi, alrituri de Hotelul Imperial dAriimat si el de lucrAriletele noi, era o cash' albAstruie ridicatA acolo de familia Stelorie-nilor, iar local prinA in jos la catedrala Calvinilor cuprindea pevremuri conacul si curtea Banului Constantin Cantacuzinul.Casele Caimacamului erau se spune legate peste ulitA prin-tr'un geamlAc suspendat cu cele deis coltul din fatä, cumpAratedela Doamna Tarsita, vAduva lui Iordache Filipescu care stA-pfinise toate ecareturile "°) cuprinse atunci ?Titre Podul Mogo-$oaiei, ulita lui Stirbey-VodA si cea zisfi a Modei iar acum purtAndnumele pictorului Niculae Grigorescu. Pe locurile acelea au dill-nuit de-asemeni "Oat mai in ultimii ani o seamA de case rAmasedin vremea Bucurestilor pe cari incercAm noi a-i zugrrivi aci dinvorbe si din amintiri. Asa. erau : la colt, pe locul caselor Fili-

109) Vezi Trecute vieti de Doamne i Domnite", de Const. N. Gane.110) ,Azi generalizate in cuvAntul imobile".

92

Calea Victoriei vAzutâ din coltul dela Ed scopie. Pe dreapta hotelurileManu si Imperial.

Ego- r

It

Tù

Vechea c15.dire a Prefecturei judetului Ilfov, pe locul de azi alCasei de Depuneri.

° -

111) Vermouth-ul de ast5zi.


pescului, cladirea Hotelului Mano $i alaturi casele lui GamutLuminararul in ale caror pravalii era atunci Cofetaria lui GhitaTanasescu-Schiopul 4i a lui Radulescu, iar in ultima vreme ma-gazinul de automobile al soc. Leonida & Co. ; iar dincolo de aces-tea, cladirea cu un singur cat a vechiului Hotel Orient, pe locutcaruia se vede azi Hotelul Splendid si casele din celalt colt.

Peste ulicioara Modei, pand la Cismeaua Rosie (din coltulstrazei Fantanei) veneau la rand : casete soc. de asigurari Da-cia-ROmá'nia" in cari era sediul ei cel vechiu si pe locul carorasta azi blocul soc. Mica", si a-poi casele vechi ce se vad inca sicari fusese zestre sotiei colonelului Botez din Garda &Mare a Re-gelui Carol L

Peste strada Fantanei, la colt (azi loe viran), urinau sine'caselor boieresti ale Filitilor, cu pravalia farmaciei lui Alexan-driu ,cel dintai fabricant de Biter 111) din tara romaneasca ; alecofetariei si fabricei de ciocolata C. Dobriceanu, ale fostului sediual ministerului lucrarilor publice, ale bogatasului craiovean Din]Mihail, ale lui Ghita loan, fost negustor ploiestean si tag' luiTake Ionescu, ale Pitesteanului si, la coltul strazei Banului. caselefamiliei Vlädaienilor, care incheia sirul caselor cu

Urmatorul patrat de loe era al Palatului lui Stirbey, si acum.In fiinta, iar pe celalt colt al crtlei Grivitei, laugh' casa greculuiRomanitos, era casa Colonelului Niculescu, trecuta apoi lui Mon-teoru.

Pe partea opusa a strazei, revenind spre punctul de uncle apornit, .erau: la coltul strrtzei Amzei, casele vechi in care si azise afta farmacia la Ochiul lui Dumnezeu", cea mai veche din chicavea Bucurestii de-atunci, apoi alte case noi cladite pe locurileboieresti ce am numit cu insiruirea de mai inainte.

La coltul strazei Pietei Amzei era o cash a familiei lui Ema-noil Porumbaru, vecina cu aceia a Petrovicioaiei batrana, mamafostului handier Petrovici-ArmiS, si unde acum stau casele fosteale ministrului Toma Stelian. Alaturi de aceasta era locuintabancherului Petrovici-Armis si casele Urlatenitor dela coltul stra.-zei Dorobantilor. In celalt colt de langa biserica Alba, erau caseleparohiei, de trei ori arse si recladite. La coltul strazei Umbrei(azi strada Cretulescu). eran niste case deasemeni foarte vechi,ajunse in proprietatea unui negustor si in care se afla birtul si

96 GEoRGE COSTESCIJ

magazinul de vinuri i lichioruri straine al italianului Bruzzesi,.cu firma sugestiva' a vigurosului Hercule". Acesta avea ca mus-terii obisnuiti pe mai toti gazetarii bucuresteni intre care si peinarele Mihail Eminescu. Cenaclul literar si artistic de acolo s'a.stramutat, cu vrernea, in carnaruta din fund a magazinului Bruz-zesi cand acesta a trecut sub Hotelul Orient, iar de-aci in caseleinginerului Van Zaanen i in ale ministrului C. C. Arion, careau avut pe rand de sotie pe Cucoana Louisa, unica filch' a lurBruzzesi

Paste drum de acele case vechi era casa Printului Calimachide curand daramata si apoi, pirna'n coltul dela Episcopie, caselefamiliei Ralet, 112) conac de gospodarie boiereasca veche ce rama-sese unica in tot Bucurestii pan acum vreo treizeci de ani siunde bucurestenii puteau inca vedea, pe inserat, bivolitile gos-podariei ce veneau dela pascut intrand pe poarta dinspre grä.-dina Episcopiei.

Pe coltul strä'zei Franclin era cladirea (proprietate a Canta-cuzinestilor) in care se adapostea atelierul de fotografie al luiSpirescu, cel dintai fotograf roman in Bucuresti ; apoi un randde case ale aceleiasi proprietati si in pravaliile carora se aflaumagazinul de manuserie al batranului Nowak si libraria lui Hai-unarm, care a adus prima oar% in orasul nostru cartile de litera-tiled i arta ce se tipareau in Franta, Anglia si Germania.

In fata Palatului Domnesc, piing la coltul strazei Varner,erau : la coltul cu strada Clementei, frumoasa cash' a lui Grigore-Paucescu si vechia cash', a lui Ioanid, ambele darâmate pentruconstruirea palatului Fundatiei Universitare Carol I.

In celalt colt al strazei Vamei, din fata, aripei celeilalte a Pa-latului Regal, se gasea casa generalului Alexandru Creteanu, cupravaliile lui Coltescu si Petrache Than, cele dintiii si mai de soiubacanii ale protipendadei bucurestene. Urma apoi, sirul neintre-rupt al cladirilor lipite una de alta si care, afar% de cea a Hote-lului Metropol, erau locuite de familii iar jos aveari pravaliileManuseriei Franceza. a celor trei surori frantuzoaice 113) cu °are-.care faima pentru frumusetea lor deosebitä ; aceia de masini decusut Kepich si apoi Singer; magazinul de cusaturi românesti alsoc. Furnica" de sub patronajul Reginei Elisabeta, pentru care

Pe locul Cárora a fost construit Hotelul Athenée Palace.Cunoscute sub numele de Parfumdresele".

:

RUELIFtE$TII VECHIULUI REGAT 97

lucran cucoanele i domnisoarele color mai bune familii in scopde-a mentine gustul pentru costumele noastre nationale ; opt"cianul Travisani; farmacia cu firma la Cerb" a lui Papini zis

Salvadent" de pe numele unui calmant al lui pentru durerilede masele; bazarul de covoare i obiecteorientale al lui Djaburovsi ceasornicaria lui Popovici-Agemolu.

Pe coltul strazei Regard era casa lui Vanicu in care, sus erasediul partidului conservator si redactia ziarului Timpul" iarjos libraria lui Graeve, trecuta dupa cativa ani fui Carol Storck.

Pe coltul din fata al aceleiasi strazi emu niste case vechi,proprietate fosta a paharnicului Puna Costescii,vecine cu cele alerestaurantului lui.Hugues". In acel colt se vede acum HotelulContinental, cladit cam pe .vreinea incoronarei Regelui Carol I.

De-acolo inainte, OM la coltul Bulevardului, toate caseletimpului acela sunt i azi in fiinta, uncle cam tot asa cum erauatunci, altele refacute la fataa i doar reparate in interior, pre-cum : acoja a lui Riegler eofetarul, English Hotelul" lui Gr.El iii(1-Carciumarescul,114) apoi Hanul lui Mircus (tizi PasagilLiVictoria). In pravaliile acestuia erau : o pl.:Ovalle a Regiei Tutu-nurilor, giuvaergeria lui Rescli, blanaria liii Iscovici si magazinu !de note si de instrumente muzicale al lui Costea Gebauer, unuldin cei dintai impresari de teatru si concerte, care spre fundulpravaliei avea un Salon cu cele mai bune piane si viori, Uncle seadunau iubitorii de muzica, spre a canta sau auzi cantate bucatilemuzicale ce alegeau. Urmau apoi : o alta cash' a lui Eliad-Carciu-marescu, care a ars in iarna anului 1893; palatul Ghiculestilorin care fu Oat mai ieri Clubul Tinerimei ; casa cofetariei, cafe-nelei, restaurantului si hotelului Capa, ufide fusese vechea, Salaa. Slatineanului si Teatrul lui Momulo; peste strada Nouà (azi.Edgar Quinet), cladirea existenta a partidului National-Liberal,iar la coltul Bulevardului, casa .Grecenilor, sub care era maga-zinul Universel".

Dincolo de Bulevard eran vechile case ale hanului Greceanu,foste ale Brancovenilor si Palatul Nifon dela coltul strazei Doan"-

114) Acest Grigore Eliad zis Carciumärescu, fiindcä tatä-säu fusesecärciumar bogat al Pietei, luase in intreprindere de construire un dig dinPortul Galatilor. Digul, se zicea, nu a fost terminat; dar el s'a 'mbogätit si insträinätate se prezinta ca fiind de profesiune meleonar". El a fäcut sd seconstruiasc5 Hotelul English din calea Victoriei.

7

98 GEORGE C0STESCI1

nei, in care se afla sus sediul Societatei Contrale Agricole si Chi-.bul marilor mosieri.

Pe coltul din fata acestuia, casa soc. de asigurari Unirea",casete generalului Macca si locul viran pe care a fost cladit Pa-sagiut Villacros ; in colturile Lipscanilor, deoparte Casa Da-cia-Romania" in care era Banca Agricola si de partea cealalta,Hanul Zlatarilor cu tot sirul de dughene 'Ana la coltul berarietCan't cu here" ce nu avea inca frumosul local actual.

De-acolo in jos, maidanul pe care a fost ridicat (prin 1895)Palatal Postelor si Telegrafelor, iar, peste strada Carol, nistevechi cladiri din care unele se mai Arad si azi, pana la locul pecare se ridica azi bloc-urile.societatilor Edilitatea" i Adriatica".

Spre deosebire de aceasta portiune oarecum negustoreasca acalei Victoriei din spre centrul orasului, toata cealalta parte, delaPalatul lui Stirbey in sus, pastra inca vechile conace, cultic marica gradini si viata obiceiurilor de altadata. Astfel erau, pe parteastanga : curten fosta a batrilnului boier Em. Baleanu, data apoide zestre lui Dimitrie Moruzzi-Kneazul si in care s'a adapostit inanii din .urnia Muzeul Municipiului Bucuresti ; a lui Zaleschiin care a fost candva Ministerul Justitiei, apoi a Campinenilor,vecina cu aceia fosta a lui alma Vernescu si a baronului Wal-burg, pe locul careia s'a clad it de curand i alte corpuri aparti-nand ministerului economiei nationale, iar la coltul strazei, curteafosta a lui Filipescu-Vulpache, pretendent la Domnia Munteniei°data cu Glieorghe Bibescu, casa si curte däramata de curand.Peste drum erau vechile case ale Cantacuzinestilor, apoi curtensi casa generalului Pallade, cea a lui Gheorghe Filipescu-Pomadii(azi Scoala de menaj), a Brailoilor trecuta prin casatorie luiConstantin Cesianu, a Doctorului Polizu i apoi alte cateva mmmarunte, pang. la Palatul Societatei Functionarilor publici dela

Caput Podului.De-acolo, revenind pe partea °pug a strazei, amintim : locu-

rile Serifului, pe cari au fost cu vremea construite : casele luiCotadi, a lui Grigore Olanescu, (trecutg apoi fiilor lui GheorgheGr. Cantacuzino) si casa Serif ului însái, ramasa unor neamuride-ale lui si däramata abia anul trecut. Pang la §trada Putuluide Piatra mai erau : casa lui Mihail Kalenderu, a lui D. Matalisi a Florestilor ; apoi a lui Davila, a generalului Mihail Boteanu,a Camarasescului-Oteteleseanu si, langa biserica Sfantului Vasile,aceia cumparata de Printul Grigore Sturza si pe care, la termi-

t

I

/.4,4,., -

ku,......._......., i c_, _ j

Q

_I , ,

,---t

. 1 1-.^.11 il i 1t , i

i itre.

I

I lug jail.'

P II .1 I 1 l

r

J . , ,1

1

. 4 r

4;..,i

111111V11,11, ip," '' CS_...

_a.,

Palatul Printulm Grigore M. Sturdza (Beizadea Vitel) si tramvaiul Cuun cal, ce ducea la Bufetul dela osea.

_

-d

:

M.:Urea legatlel rusesti, fostà in spatele hotelului Bulevard.

ti.

ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 101

narea Palatului sail. dela Capul Podului, a dat-o avocatului Con-.stantin C. Disescu drept onorariu pentru ducerea procesului demostenire in potriva familiei Printului rus Gorceakif f ). Mai injos, piinà la strada Romana (azi Benito Mussolini), urmau : casalui Capitanovici, a generalului George Manu, a doctorului TomaTomescu si a lui Grigore Gradisteanu, acestea niste case mi-cute si vechi cu o curte piing, de stufuri de liliac si cu brazde deiarba, dar in locul carora fiul lui, lianas Gradisteanu, a durat prin1890 frumusetea de clAdire ce este azi proprietatea lui SerbanGhica. Intre acestea si strada lui Popa Cosma (azi Vitorio Ema-nuele III) se aflu : o casa a Slatinenilor i apoi cea a lui AristidePascal, ramasa sotiei profesorului Nae Bazilescu dela, Facultateade Drept din Bucuresti, care mostenind si pamanturile din preaj-Ina orasului, in susul Soselei ce duce spre Targoviste, i-a venitideia sil le parceleze si sa incerce acolo construirea unui alt Bum-rest in felul neu-stadt"-urilor de prin strainatati, Bucurestii-Noi de azi.

Dineolo de biserica Sf. Niculae-Tabacu, casa ce se mai vedesi acum a Vacarestilor, in care niste negustori evrei au facutdepozit de mobilä fabricata peste munti ; si, dupa aceasta, fostacasil a lui Steftin Sihleanu, reräcuta si adaptata Institutului Mo-teanu, iar la colt, casa 1 ui Tamil Cesianu, ocupata acum de Le-gatiunea Reich-ului German.

In sfarsit, de-aci si pana la strada Amzei, casele altor ceta-teni de mai putina vazá, intre cari cata sil amintim doar pe aceiace era a Liceului particular Sf. Gheorghe" de sub directiuneaeminentului profesor Anghel Demetrescu si pe cea de-alaturi aHotelului de Nord.

Cateva curti boieresti cu case mari si frumoase mai erau sipe bucata din 8oseaua Kisseléf, ce duce pana la Rond (azi Arculde Triumf).

Astfel, pe partea dreapta, era curtea Printului Dimitrie Al.(Mica, pe care bucurestenii, in dragostea ce-i purta, Il mangaiaeu numele de Beisadea Miticá, i in care acum este SanatoriulElisabeta ; apoi niste case mai oase, din parcul vecin, cari erauresedinta bucuresteanil a marelui om de stat Mihalache Kogil-niceanu si la moartea caruia casele acelea au trecut in stapanireaeofetarului Gr. Capa, iar mai incoace asupra Bancei Marmo-

115) Azi Institutul de culturä

102 GEORGE COSTESCU

rose!' si Blank care le-a ddrárnat spre a clddi acolo locuinte pen-tru functionarii ei.

-Pe partea stfingd, incepind de dincolo de Bufet : aceia aGinestilor din coital strdzei Mincu preschimbatd de citdva vre-me ; a Bibescului, care impreund cu vecina ei (ce apartinea luiScarlat Jarca) au alcdtuit resedinta de copildrie a Regelui Miliai;aceia a generalului Theodor Vdcdrescu, fost Sambelan al RegeluiCarol I ; vila pictorului- Mirea i in sfirsit vila res-taurantului Flora".

Celelalte curti si case boieresti, risipite prin alte parti aleorasului, erau :

Pe strada Dorobantilor, allituri de Biserica AM (la numdrul7), casa lui Alexandra Lahovary, fost ministru al afacerilor strdi-ne in guvernele conservatoare si avocat cu mari insusiri oratorice.al canal nume a limas pe strada locuintei lui, ping la rdsphntiacu strada Dionisie, unde i-a fost asezatd i statuia. Pe aceiasistradd, ceva mai sus, laugh Bulevard si pe partea opusd, era casalui Cariadgi, fost Primar al orasului, darhmatà de curánd. Pestrada Episcopiei, acolo unde acum este sediul Jokey-Clubului,era casa lui Tache Gianni, avocat si fost de mai multe ori minis-tru. Aldturi de clddirea de azi a Hotelului Athenée Pallace, casalui Nicolae Blaramberg, membru de seamd al partidului conser-vator si un neinduplecat lupator in Presd si in Parlament ,im-potriva curentului ultra-liberal de dupd, Revolutiá din 1848; 'casaaceia era impodobith cu marele si admirabilul tablou al lui Mirea,inchipuind imaginea simbolicd a muntelui Virful cu dor", sicare azi se vede in Pinacoteca noastrd. Cam in spatele acestora.pe strada .Cordbiei, (care poartd acum numele lui G-eorges Cle-menceau), aproape la rind, era casa bdtrinului Constantin Poroi-neanu, apoi a doctorului emerit ce a fost G-heorglie Stoicescu,fratele ministrului liberal din Batiste ; a lui Galleron, architectulAtheneului; si a lui Constantin C. Arion si acesta avocat distinssi de mai multe ori ministru al conservatorilor.

In fata acesteia din urind, casa ce se vede si azi si care a fostcliiditd cam in aceiasi vreme cu Palatul Atheneului si de acelasiarchitect francez, a Contelui Alexandru de Linche cash cu pro-portii si intocmire destinatd a ingklui mari- receptiuni si care,dacd prin ,stingerea familiei si prin imprejurririle.' din timpui fa's-boiului mondial din 1914-18 nu ar fi fost cumpilratil inginerulVasile 1141dceanu care a decedat si el curand dupti aceia, ar

defi

BUCITRE$TII vEcrarumn REGAT 103

putut fi cumparata de Stat i transformatä inteun Muzeu a cäruiintocmire sa fi pastrat incaperile ei asa cum erau. Casa aceastaare in incaperile de jos, in dreapta celei dela intrare, o spatioasilsaid* de ospete cu estradd anume pentru tarafurile lautarilor ; instfinga un birou in stil arab de twig frumusetea; iar, peste loculscarei ce duce sus, o sala a primirilor de gala si a balurilor, pre-vazutil si cu o mica scena pentru concerte sau spectacole in genulcelor ce se rosteau pe vremuri la Versailles si la Trianon. Primulcat de deasupra acestora este rostit in casa de locuinta obisnuintrta staphnilor, in stilul Ludovic al XV-lea iar catul al doilea $1ultimul, in stil egiptean. Contele Alexandru de Linche, francez depe origina stramosilor lui, tinca de familia lui Barthelemy doLinche de Moissac dela 1460, despre ai carei straluciti urmasivorbesc toate arhivele marilor institutii ale Frantei. Unul dinacestia, Jean Baptiste de Linche, s'a insurat in 1778 cu o româncildin familia Hodivoienilor, traditie ce a fost apoi pastrata si dedescendentii aceluia. Astfel fiul lui, Filip de Lens (prin romd-nizarea numelui), care a fost Mare-Vistier si Mare-Logofat alDreptatei in Tara Romfineasca, s'a insurat si el in 1807 cu Lisa-veta Baloteasca-Carpeniseanca cu care a avut seapte bgieti si ofatg. Aceasta a fost maritata cu Constantin Vacarescu, in vremece patru din fratii ei, cdti s'au insurat, au luat : Constantin,pe Sultana Balaceanu. Alexandru, pe Alexandrina Filipescu

Jean-Baptiste, pe Elena Florescu si Georges, pe Zoo Slab-neanca. Dintre acestia, au lasat urmasi numai : Georges, doi baietidin care unul s'a casgtorit cu Zoo Brailoiu, Vaduva lui GheorgheCostaforu, fost ministru al justitiei si eminent jurisconsultJean-Baptiste, care a avut doug fete : pe Zoe, maritata cu IonFlorescu si pe Ana, maritata cu I. Alexandrescu, si un baiat,Ozar, insurat cu 'Veronica Ddmboviceanu, vaduva profesoruluiMassim dela Academia Romana ; lar Alexandru, doi Valet;din care unul decedat in copilgrie, iar celalt fiind acest Alexandrudespre a cgrui cash' ne ocupam si a cgrui sotie a fost Maria, fiicalui Dimitrie Pascaly.

In apropiere, la coltul strazilor Posta-veche si Mercur (aziNicolae Golescu si Dimitrie A. Sturza) este si azi casa lui TituMaiorescu, marele orator, profesor de filozofie si litere la fa-eultatile din Iasi si Bucuresti, neclintit junimist, de mai multeori ministru al scoalelor si al justitiei si fost sef al guvernuluicare a determinat in 1913 intervenirea pacificatoare a RomA-

101 GEORGE COSTESCU

niei In rrtzboiul balcanic si incheierea la Bucuresti pai:ei carene-a redat cadrilaterul Dobrogei. Tot pe strada Mercur, a douape stanga dela coltul actual al Bulevardului, casa micutrt a luiDimitrie A: Sturza, cel de-al doilea sef al partidului liberal-national; iar, fatii cu ea, in coltul pe care se ridica acum bloc-ulsoc. Asigurarea Romaneasca, era casa lui Alexandru Marghi-loman, neinduplecat conservator, distins om de lume si de stat,si fost sef al guvernului de ocrotire din timpul ocupatiuneigermane ce a urmat intrarei noastre in valtoarea razboiului In1916-18.

In coltul strrtzei Pitar-Mosul cu strada. Dreapta (azi, JulesMichelet), In locul bloc-ului de-acum, era casa lui Costica Ale-xandrescu, poreclit Cafegi-basa 116), iar, pe .strada Mitropolitu-lui Dionisie Lupu, in spre strada Clementei, unde se vede siazi, casa Maresalului George Filipescu, fosta a lui Cesar Lie-brecht 117), amicul lui Voda-Cuza, casa ce are si acum un pareminunat care se intinde pe langa gradina dela Icoana pang Instrada Polona.

Pe strada Coltei, care isi avea capatul in strada Clementei,era, chiar pe coltul bloc-ului Algiu, casa lui Pand Buescu. Larand cu aceasta se insirau apoi: casa Doctorului Boicescu (tit-mash' asa cum era), o casa ell gang a lui Hrisoscoleu, vecina cuea aceia a Doctorului Alexianu, iar dupa aceasta casa familieilui Ion Bratianu, al carei loe se vede azi insemnat cu acel cubde piatra asezat intro pomii Bulevardului ce-i poartrt numele.Ceva mai inainte, adica .dincolo de capatul de-atunci al strazeiMinerva (azi Vasile Conta), era casa lui Dalles dupa care eracasa lui Dumitru Bratianu, frate cu Ion.

Peste drum, incepand cle-alaluri de Biserica Ianei, se insi-rau spre inapoi: casa mule locuia la inceput C. G. Disescu, apoi

Ion Ghica spune despre tat51 aceluia ea ar fi fost cAnt5ret dehiseric5 si avea o voce atat de frumoas5 in cat Ienachit5 Vacarescu il luape capra calescei lui spre a cfinta serenadele ce fficea cucoanelor pe inop-late. Ca r5splat5 ace V5c5rescu l'a fAcut apoi Cafegi-basa la curtea unuiboier de neam domnesc de unde urmasi au r5mas cu porecla.

Acest Liebrecht se bucura de prietenia fostului, Domnitor, inc5de pe vremea pfircill5biei dela Galati. Ca Domn, Cuza il numise directoral Postelor si Telegrafului, atunci 15cut casa aceia care dup5 detronareaDomnului si fuga lui Liebrecht a fost cumpArat5 la licitatie pentru 6000galbeni de Maresalul George Filipescu, care a 15sat-o prin testament Efo-riei Spitalelor Civile.

-

vi-a

Ion Lahovary a fost frate cu Alexandru. cu Jacques si cu EmilLahovary toti fiii cuconului Nicu Lahovary care a fost .cArmuitor"prefect al Giurgiului, pe vremuri.

Acum proprietate a familiei Negroponte.

RUCURESTII REGAT 105

aceia a lui Nae Oasanu-Nichipercea din coltul strazei Regalà,fosta casa a Cornestilor, iar inainte cladirea ce era atuncipata' de cazarrna Jandarmilor carari (Garda Regala), apoi casaavocatului Evglienie Statescit, si aceia a maiorului Grunau.Peste strada Vainei, in colt, casa lui Emil Costinescu, apoi ceaa doctorului Sergiu si in sfiirsit aceia a lui Costescu-Comanea-nul, langá care se intindea maidanul cu balarii al bisericuteide atunci a Boteanului. Spre Palat, pe strada Clementei,urmau : casa lui Alex. Costescu si a pictorului Theodor Amaniar, de cealalta parte a drumuliri, casa lui Constantin BoerescuIn care este azi sediul Clubului Agricol, a lui Nicu Cesianu, iarIn colturile strazei Nicolae Golescu si al Bulevardului, casele Is-voranului si cea a lui Marin Butculescu, trecuta apoi in proprio-tatea lui Monteor a D-rului Const. Anglielescu.

Pe locul blocului Britania" de azi era gradina curtei caselorlui Emanoil Protopopescu-Pache, fostul Primar al Bucurestilor.In spatele cladirei ocupata de Primarie, pe straduta zisa a Pen-sionatului, era casa lui Vasile Boerescu, ale &Ir& grajdurivileau cu spatele lor vechiul Bulevard ce, atunci, acolo se isprAvea.

Pe strada Lustrului, intre strazile Viitorului si Icoanei. eracasa in stil de conac climpenesc a generalului Iacob Lahovari,In care acurn este Spitalul ministerului muncei; iar pe ulita He-rastraului (mai pe arma ealea Dorobantilor) era casa in stil me-dieval a lui Ion Laliovari,m) acel ministril al agriculturei si do-meniilor care incepuse de mult timp sa se ingrijeasca de impro-priefarirea taranilor din mosiile statului.

In sus de ea, pe cealalta parte a clrumului, era casa lui Pe-trache P. Carp, seful .Tunimistilor (lela Iasi, strrimutat de politica.la Bucuresti1"); iar in raspiintia strazilor Povernei si Brutari-lor, (azi, general Badoglio) en rata la rnicul scuar de-acolo, erao cascioara sub al carui frontispiciu triunghiular de pe modavremei, sta scris cu lacre sripate in zid: adagiul latinesc: Parvadomus magna quies" sau pe roniiineste: Casa, mica, filma mare.In casa aceea locuia, la liticuresti, aratosul dar blandir] CuconnToderitii Roseti, fratele Doamnei Elena a lui Cuza-Voda si fireasezata de moldovean cumprinit la vorba si la faptri. CuconuLascar Catargiu, seful conservatorilor de dupri moart,ea tragica

VECHIULUI

ocu-

a

106 GEORGE COSTESCU

lui Barbu Catargiu si al doilea om de temeiu al Domniei atatde chibzuita. a Regelui Carol I, avea locuintA pe strada Amzet.in a dotia cash* de pe partea stinga, venind dinspre strada Pri-maverei (azi,.Nicolae Balcescu).

Pe aceeas stradà a Amzei mai erau: la coltul .strazei Ltuni-nei, laugh' Legatiunea Frantei, casa batranului Iancu Marghilo-man, ramasii fiului sAu Mihai; iar mai jos spre cala Victoriei,chiar laugh' colt, o a doua casa a aceluiasi, dar pe care o dasezestre. fiicei sale Elena, sotia lui Scarlat Pherekyde, primul-presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie din acel timp.Doamna Elena Pherekyde, mult stimata pentru bunatatea, dis-tinctia si osardia ei Intru ocrotirea gracilor si nevoiasilor, afost einstita de cetatenii bucuresteni cu monumentul ce i-a ase-zat pe cea mai frumoasa pajiste de flori si verdeata a ParculuiCismegiu.

Mai erau in sffirsit: casa lui Constantin Stoicescu de langacoltul strazei Batiste, cea a lui Costica L'ecca de pe coltul opusocupat acum de blocul Creditului Minier; a lui Mihail Phere-kyde fostul prim-ministru al Tarei dupa incheierea primuluirazboi mondial, pe strada Gloriei, acolo unde a fost dada bloculce-i poarta numele; a lui Petrache G-radisteanu cu intrare 1.)(

ambele strazi intre care era crádita Si casa lui Nicolae Filipescu, .

dela coltul strazei Batiste cu strada Scaunelor, care azi Ii poartanumele.

itceste gospodarii fiind si ele asezate mai toate in despar-tirea culoarei de Galben, a facut ea si partea aceia de oras saajungil a fi desemnata drept cartier boieresc, denumire cemai tarziu a trecut .asupra Parcurilor Bonaparte si Filipescu,din sus de soseaua Bonaparte.

Cat pentru infatisarea celorlalte troj sectoare, ea era tot asade amestecatil in ce privea cladirile, cum Ghidul dela 1871 nespune cA erau din punctul de vedere al populatiei lor.

Construirea de fabrici, de $coli si de cazarmi prin mai toatecolturile ,Bucurestilor adunase si in jurul acelor, ltune de toatamaim, care acum gasea locuinte pentru toate pungile si care,risipita astf el, inlesnea si mai mult viata aceia de invoire gene-ralg ce a fost caracteristica vremei asupra careia ne-am opritaci. De altfel amestecul acela a contribuit in ce,a mai buna partesi la desvoltarea repede si minunata a Intregului oras asa cumIl vedem acum.

de

120) Holi de pas:Ali i de lucruri de prin curtile oamenilor.

13UCURE5TII VECHIULUI REGAT 107

Pentru a implini eat mai lamuritor acest capitol al urba-nisticei Capitatei noastre, la. vremea inceputului acestui rust alei, vom arata in cele ce urmeaza si ulitele cele mai de seamädin despartirile orasului amintind si edifieiile sau eladirile maide seama ce le impodobeau.

Pastrand deci ordinea in care le-am insirat, avem, in Verde:ulita Thrgovistei sau calea G-rivitei de azi care era drumul Gareicelei mari a orasului, având pe ea $coala de Poduri si Sosele (aziPolitechnica); Atelierele C. F. R.. azi mutate afara din ora,Scoala militara de Aplicatie pentru artilerie, geniu si marinasi Curtea de Compturi la capatul dinspre calea Victoriei undee si azi. Podul de Pämänt sau calea Belvedere. iar mai tärziua Plevnei, in oras marginad mai mult cu locuri virane sau culocurile ramase impadurite cum erau: G-iaferul sau Livada Gos-podi, Gradina cu Cai si Câmpul Procopoaiei de längil cazarmaMalmaison-ului si Manutanta militara, pentru a sfarsi in CâmpulGrant unde se afla Fabrica de tigari Belvedere" a Regiei Mo-nopolurilor Statului. Calea 13 Septembrie ramasa cu aces!nume in amintirea luptei data acolo de Pompierii Bucurestilor,la 1848, impotriva ostilor turcesti ale lui Soliman-Pasa delaRusciuc intrat in tara cu porunca -dela Sultan sa potoleasca mis-carea revolutionara pentru libertate si pentru democratizarenCarmuirei, avea, la capatul din strada Mihai-Voda, ateliereleArsenalului si Inchisoarea militara (Garda-pietei) iar in celaltcapat cazarmile. Alexandria si Cuza-Voda. Calea Craiovei, azinumita calea Rahovei, pe drumul carda se afla Seminarul Mi-tropolitului Nifon iar mai thrziu au fost cladite: Palatul .Tusti-tiei, Seminarul Central, Pensionatul pentru fete al DoamneiPompilian si Zosima, si la eapatul de sus Fabrica de bere a luiD. Marinescu-Bragadiru.

In Albastru", 'Ana a nu fi fost cladit cartierul Gramontsi taiat Bulevardul Maria, drum mai de temeiu nu era dealtcalea lui $erban-Voda, iar populatia era pe aci oarecum foarterara. Aci, locul era mai mult maidane si lumea impanata cumulta tiganime borfasa 120) ce-si ascundea naravurile cu te-miri-ee mestesuguri. Barbatii erau rudari (5,1bieri), lingurari, pieptä-nari sau ursari; femeile: chivute, bidanarese sau ghicitoare cu bobii

108 GEORGE COSTESCU

sau din ghioc; iar copiii puradichiul era invatat la toate,dar facea, cat erau de mici, mai mull cersetorie. Ziva satrele lordn baltoacele Broscariei erau pustii si pazite doar de babe sirnosnegi; restul tiganimei se risipea odata cu zorile peste orassi revenea numai noaptea thrziu cu castigul si cu. ciordelile 120 bis;ce aplicase a face prin raitele lor. G-onirea tiganilor deacolo s'afacut doar Pela 1890 cand s'a cladit noul Cartier Gramont. Sta-vila in sore oras malialalei aceleia tiganeasca o aceau caleaRallovei si strada 11 Iunie. Numele acesteia din 'Irma a fostdat in amintirea zilei din anal 1848, cand pe ea s'a scurs bucu-restenimea spre campul Fila retului uncle au fost atunci procla-mate libertatea si egalitatea tuturor cetatenilor inaintea Legei;

libertate i egalitate in a caror amintire (pasa-mi-te) s'a dataceste nume i celor dotal, stradute laterale de sub Mitropolie,pe care se ingramadise o buna parte din prostituatele orasulutde-atunci.

Abia in 1906, la sfarsitul epocei cuprinsa de aceasta carte,prilejul sarbatorirei celor patruzeci de ani de domnie ai RegeluiCarol I si a unui sfert de veac dela proclamarea Romaniei caRegat, a indemnat guvernarea de atunci sa insufleteasca si aceaparte de oras, cladind pe valea si pe Dealul Filaretului un Parciesit- ca din basme in care a organizat ceadintai expozitie gene-rala a bogatiilor si produselor pamantului romanesc. Pentru ocat mai frumpasa incadrare a acelei Expozitii si a Parcului eis'a deschis tot atunci si micul Bulevard al Neathrnarei (azi Mara-sesti) ce duce pana In strada Cuza-Vodh.

Cea mai de seama artera a séctorului acesta era 'rusk totcalea Serban-Voda careia mai demult i-se ziSese si Podul Bei-lacului. Pe vremuri, sub proteCtoratul stapanirei Turcesti, pedrumul acesta se scurgeau dela Dunare la Bucuresti ostile de jaf,curn si ala iurile Bei-lor si Pasa-lelor dela Silistra si Rusciuk, careaveau supraveglierea color ce se petreceau in Muntenia. Alaiurileacelea, aduceau uneori in scaunul domniei Munteniei pe noiiHospodari (Domnitori) proasprif investiti decatre PadisahulInaltei Porti Otomana ; alteori duceau de-aci -la Constantinopolpe cei dintre acestia care erau maziliti (detronati) de Sultan sipurtati eù mare suitarl4c (cu suita" multa) 121) spre inchisorile

120 bis) Furtisagurile.121) Curios este faptul cum cuviintul de suitariu cu acest inteles a

ajuns i in vocabularul turcesc, $tiut fiind eh el vine dela frantuzesculsuite" adicd ceata curtenilor suveranilor si printilor.

122) Dijmuirile, riisluelile si jafurile gloatelor turcesti, repezite dese-ori atunci Cu prilejul alaiurilor pomenite si pe motiv c veneau si facil

ordine intre ghiauri" acestia fiind ins5si locuitorit de bastinii .ai hucu-restilor.

RUCURkSTII VECHIULIII REGAT 109

de pe malul Bosforului, uncle adeseori li se flew de petreeanie.A fost, se vede, aceastil cale oarecum predestinatit la asa-ceva,crici si azi a rilnias sort it'd acelora care suie dealul pentrtt ma dinitrm'd

Drumul acesta si cuprinsul din jurul lui Oat spre malul(lela Radu-Vodil al Ditmbovitei, erau cele ce aveau mai putineasekrtri de oat-11mi gospodari. poate tot din teama cea vechede-a sta in calea iuresiurilor turcesti Cu toate crt cuprinsul&awl° al orasultti impreuna cu DeaItil Filaretului este partealiti cea mai ridicatil si cu aerul eel mai sliatos. Peste toatrt intin-derea aceia de oras nu au fost, part târziu incoace, deck grrtdiniintinse si ulite mici si intortochiate pe care abia de se zilreauici-si-colo.chteva crtscioare mai arritoase, si acelea apartinfind maimalt unor familii de greci, turci slat armcn. dintt%;coi rìhttaiacolo din vremurile &Ind se Indeletniceau cu inviirteli din mere-met-urile1") Pasalelor turcesti si ale ()stilt)]. lor. Curtile si gos-podAriile localnicilor se pierdeau pe sub copaeii maidanelor, iarpe cele mai 'mine loeuri si nuti ales pe Deal fusese slid itli vititde struguri ea re la timpul culesului atrilgea lumea ora*ului I;,

petreceri.Edificii publico insemnate erau pe-aci doar: Asezilmintele

Brilncovenesti, Mitropolia Cu Camera Deputa,tilot de-alaturi,Judeciltoria de °col, Biserica Domnitei Billasa despre care ammai vorbit, falnica bisericil a Sf. Spiridon, InAniistirea lui Radu-Vodil si, Mngui acettsta, Bisericuta lui Bucur Ciobanul desprecare se spunea cA ar fi fost aseziltorul dint ru Inceput al acestuioras crtruia Ii dase si namely sau.

Daert acest sector a fost apoi printre cele mai bine construitesi populate acesta se datora faptului crt a fost aproapein intregime elrulit prin 1885-90, eiind Creditul funciar urban

filcut mari inlesniri in acest scop color ce posedau terenuriacolo.

Nu tot astfel au stat insrt lucrurile cu pa rtea acestui sector care.se intindea dincolo de albia Wirlei. In acea parte se ingrilmildisede timpurin populatia evreiasca ce pe-atunci se indeletnicea mai

oara.

a

110 0E0ItOE CosTESct

ales eu negotul cu amAnuntul si cu zarafia12) de tArg.mildirea aceia se Intindea pe tot acel cuprins de-a laturileVadirestilor pfinil in calea Dudestilor iar spre margine pangpela asa-zisele Apele Minerale", ciare locul fabricelor metalur-gice ale lui Lemaitre. Printre acesti evrei se mai aflau In aceaparte de oras si diferiti alti mestesugari ruarunti: háiánari, cis-mari, abagii si cojocari, cum si o colonie mica de slovaci dirora ma-lralagii le ziceau ungureni si care se indeletniceau In deosebi cumeseria de geanigii sau de cursan i adicrt impletitori de salinadin care faceau griltare pentru fript carne si peste,.cosulete pen-tru prtstrat otra $i curse pentru prins soarecii. Fajina cea maimare, dar si cea mai rea, a acestei parti de oras a fileut-o irisarnalialaua Crucei de piatril care adApostea cea mai vasta colonic

femeilor prostituate.pe cari strádaniile tuturor localnicilor nua isbutit nici azi sil le smulgil de-acolo.

Culoarea de Negru a avut, In scltimb, totdeauna earacte-ristica de a cuprinde partea de populatie bucurestettnil coa maineaosrt adicà alerttuitrt aproape numai din oarneni al locultri, debasting. Cu inaltalitle care fuses° de multri vreme lntrupate ora-

populatia de-acolo (In mare parte trtrani ('are prinsese ase Indeletnici Cu negotul de merinde, cereal°, lemne si nutreturi):hind si vecina tiirgului aproape permanent al Oborului, a de-venit pe nesimtite si vad negustoresc pentru desfacerea milrfu-rilor mestesugarilor manuali a tot felul de efecto de imbriícil-minte, a carelor si cArutelor si animalelor de tras si mai ales aeailor, atunci de mare trebuintil intruck mai toatit miscareacirculatiei se filma numai Cu tractiune animalä. Oborul, Zalha-naua 124) Colentinei si Vitanul unde se adunan si se tistrguiativitele sortite consumatiei de carne erau stâlpii care Impreuraicu Tfirgul anual al Mosilor sustineau mersul afacerilor aceluiOcol.

PATA la vremea eiind s'au ivit meseriasii nemti si italienicare au provocat in Bucuresti Injgliebarea temeinica a nriceiindustrii", toatrt marfa lucratil in tara, ea si toate productele na-

Vánzarea de bani de aur" táranilor in schimbul máruntisuluice acestia prindeau in tárgul Pietei pe merindele, lemnele si ordtániile coaducau zilnic la oras. Táranii fáceau cu acesti bani de aursalbe pentrufemeile si fetele lor, care le purtau la gfit in zile de sárbátori.

Vechiul abator primitiv uncle se tAiau vitele a cáror carne eramaría mAcelarllor.

$ului,

irteinuLUI AgOAT 111

tionale ce se arritau pe Piatrt, veneau din aceastri parte a ora*u-lui. Aci gilseai de toate: cereale, nutreturi, cherestea sau lenmede foc, vite de tot soiul ,ou6, si brilnzeturi, fructe si le-gume, vinuri si rachiuri, straie i opinci, cai, hamuri si trrisuriori crtrute, in sfiirsit ()rice lucruri de care lumea orasului, nuproa instArità, avea atunci trebuintri. °bona, care oficial tincabillciu doar Martea i Vinerea, functiona de fapt toatá sgptri-!mina deoarece, pe Uìngá Vitanul geambasilor i malialatm Or-%ardor, toatil cala Mosilor era phyla numai de prAvillioarelerneseriasilor manuali de tot felul, in care gaseai orisice avea,ide crtutat ceiace Ii dase si vechea denumire de Podul Tar-gului de afaril".

Negustorimea si mestesitgarimea maruntA adunatrt acolo deeerintele tiirgului acela permanent, determinase in populatiaacesiiii sector o striinsii, solidaritate. Aceleasi. eauze îns frteeattca rivalitalea de prestigiu sa stilrneascri, Intre tineretul calfelorsi bilietilor de priivrtlie o atmosferii, de antagonism ce izbilenecIn zilele de Dumineeri,_ si sarbrttori in necurmate scandaluri siMali cana lucru ciudat nu aveau nici o alta urinare rea.Maltalalele acestora se intindeau part in marginile de afarä" ale

,Bucurestilor; inspre oras insrt era limitatà de o altA asezare delume, mai instrtritil si mai tihnitä, cu care ceilalti nu voiau cunici un chip sh se amestece. Suburbiile Dobroteasa, Miintuleasa,Sfilnta Vineri, Stelea, Si. Mina si Lucaci incepuse a arrtta deatunci locuinte niai chipese, uncle chiar foarte frumoase si binegospodarite toate proprietki ale negustorilor impliniti si carelitsau s se simtrt invecinarea lor cu partea cea simandicoasiia Urbei.

Partea cu adevarat neagrii a culoarei acesteia tinca insrt

mortis ea, pe lângà faima negustoreascA *i mestesugrtreascrt,srt-si mentiml si pe ce mitocAneascil i inch' in asa fel cA, pevremea copilEtriei noastre, cu greu se incumeta sA calce pe-acolobucurestean de prin alte parti ale Orasului si mai cu osebiredintre cei mai cu fason. Cine avea anumite treburi insemnateprin pArtile acelea, se ducea doar cu birja sau trimetea alti oa-meni de-ai lor sil fad, ce aveau ei de fAcut.

Dar de-atunci lucrurile ca si locurile au primit altA fatrt, iarhimea s'a amestecat Intr'atka crt nici nu se mai cunoaste. Prinunificarea rnoravurilor si prin generalizarea indeletnicirilor petorah intinderea orasului s'a ajuns la starea de lucruri in care

,lapturi

112 GEORGE COSTESCU

nici acolo, nici in tot restul Thrgului, o impiirtire pe malialalede bresle situ de negustori nu ar inai fi acum Cu

Totusi cu infätisarea accia \recite si cu lumea, veche si ea,care locuia orasul acesta si II Indrilgise asa de mult impresiuneagenerala, pe care el reusea sA o lase ciliar acelor strilini ce veneaupe la noi din cele mai falnice si mal modernizate centre ale striii-niltritii, era destul de milgulitoare.

Alai toti musafirii cari veneau la noi In treacilt, dar irisansil treac multA 'reme pana ce se indurau sil se desparta deBucuresti, au litudat entuziast si sincer exotica" dar primitoa-rea noastril Urbe de atunci. JatA, bungoarg, inipresiunile unuiadin acestia, pictorul francez Edouard Marbeau, care cercetlin-du-ne orasul pe la 1879, a scris ca doi ani mai tfirziu In ziarulCorrespondent" din Paris, cele ce urmeaztl:

Situat intre Orient si Occident, Bucur. estii imprumutà asezärei lui ofizionomie specialà i once calator, flea ajunge acolo pe calea Dundrei saupe aceia a Märei Negre, allá un oras cu totul deosebit de ceiace cunoastedin Viena si din Budapesta. sau de cele ce i-au rärnas in minte dela Con-stantinopol.

Bucurestii numärä vreo douä-sute-de mii de locuitori din care ceamal mare parte sunt, fireste, de neam romänes.c. Dar alaturi de acestia maitoate neamurile vecine, au si ele importante colonii care fac din acest orasun Babylon in care Greci, Albanezi, Germani, Armeni, Särbi, Rusi, Tigani,Unguri i Evrei spanioli .sau levi (poloni) se amestecil pe tot locul. Nu aidecfit &ti privesti cniar de-departe orasul acesta i vei avea, M'A nicio altaprevenire, adevärul acesta. Turnurile cu umfläturi ca de turbane ale biseri-cilor de rit oriental amesteca culorile lor vioaie Cu dom-urile i cu värfurileIficaselor similare catolice,sau armenesti, .ale templelor protestante si a vreozece sinagogi.

Orasul cuprinde o mare intindere. In jurul monumentelor publice alePalatului Domnitorului, muzeului, teatrului si ale diferitelor autoritäti, seintinde orasul cel vechiu in care populatia este foarte deasä. Dar in toatecelelalte mahalale, mai fiecare familie locueste un &Amin ale ei, Cu curteagrädina fiecäruia.

Frumoasa Aleie de tei, care se aseamänä mult Cu Prado"-ul dinMarsilia si care continufi cea mai de seamä stradä a orasului, se prelun-geste la nesfärsit marginità de vile si de parcuri, ldsänd pe laturi nenu-milrate aleje ce duc spre boschete, spre restaurante si alte locuri de petxe-cere. Departe, clädirea mare a scoalei de agriculturä, singuril in rnijloculunui cAmp, inseamnä capatul Bucurestilor inteacolo.

Cu totul altfel este insä infätisarea acestui. oras spre miaza-zi; acicele din urmä case ale mahalalelor se amestecri aproape cu ográzile satelorvecine. Inspre colina pe care o incununä frumoasele clädiri ale AziluluiElena Doamna nu se vfid decät pajisti si grädini. In mijlocul acestor deseumbrare, printul Carol si-a ales resedinta de val*

BUCURESTH VECRIMAn REGAT 113

Orasul se intinde totusi dela o zi la alta. Sc ddramd mercu vechilecase subrede, si pe locul lor sunt readdite.altele din cdrdmidd; fata caseloreste acum acoperita Cu un strat gros de tencuiald in care se prinde inflori-turile tuturor soiurilor de arhitecturi. Tiganii, *care la %aril se indeletniceseCu .meseria de Idutari sau de fierari si potcovari, aci fac treabd de zidarisau de salahori. Pe schelele binalelor se vdd tigancile cu chipul lor coachescare le sporeste albeata dintilor si cu pdrul lor ca de abanos rdsfirat peumerii goi; imbrdcate doar cu o cdmasd de panzd i incinse pe solduri Cuun brau de land rosie. Ele framantä de zor tencuiala i mort:rul din var-nite, in vreme ce copiii lor le ajuta umpland gdletile pe care altele le poartape cobilite sus pe schele, de unde harbatii ce ziddres1 Cu ozardie le indeamniisau le ocardsc Cu haz, sd s grabeascd la treabd

Ici si colo, pela casele boieresti, slugi arnaute cu mustdtile pe ()aid,in vestmintele lor pitoresti: Les Cu ciucurele atarnand pe umii.r, vesta cugditane de fir auriu si fustaneld fac serviciul de portan i sau paznici aicur. tei; acestia sunt rämdsitele idzlete ale acelor mercenari din care le pia-ceau hospodarilor fanarioti sä-si alcdtuiasca -garda personalä, de pe cumnobilii medieval* faceau cu elvetienif halebardieri"; Cu deosebireacateodata, arnautii aceia erau indltati la rangu. I de intendenti i apoi abuzaude nesdbuinta stdpanilor lor spre a oprima tdranimea si chiar spre a punasd biciuiascd slugile din rfindul carora

Interioarele caselor sunt mai peste tot mobilate europeneste, dar prinpdrtile celor mai bogati multe case mai pästreazd cel putin o incapere impo-dobitä Cu scoarte sau cu covoare turcesti asternute pe podele sau pe diva-nurile joase si largi pe care isi petrec ceasurile de tihnd ale zilei, inteosemi-obscu.ritate orientald.

La ceasurile de preumblare ale dupd-amiezelor, lumea aceasta obisnuie-$te a iesi de acasd. Podul Mogosoaiei, cdruia decand cu izbanda rdzboiultddin Bulgaria ii zic Calea Victoriei, este deodatd plin de. trasuri si de birji,un fel de victoria" cu perne de catifea cu felinare si hamuri impodobitacu ardmuri. Birjarii rusi (muscalii)-cu tichia lor scundd pe cap si stransi inanteriurile lor de postav albastru, stand tepeni pe capra trdsurei si Orlandhaturile cu bratele intinse, maná in goana mare caii lor frumosi. In aceleasieeasuri, trotuarele din fata cafenelelor si cofetarillor sunt pline de mase lacare consumatorii iau prdjituri si -dulceturi. Romania este prin excelentdtara dulciurilor". Numai in Bucuresti sunt mai bine de optzeci de cofetaxiiIn care gdsesti toate felurile de dulceturi si de serbeturi, de peltele si pastede fructe cu zahär. Trebuiesc gustate mai cu osebire dulceturile de tranda-fir' (rodozahar) si de violete ale caror. petale pästreazd tot parfumul lor.

Seara orasul se insufleteste nou, rnultimea se adund prin cafe-nelele sau grädinile cu muzicd unde se 'atid can:ate mai toate ariile opere-telor sau eantonetelor ce fac valva la .Paris... In multimea aceia pot LI vazutitinerii ofiteri ai armatei romanesti Cu piefiftrrile impodobite Cu decoratii simedalii, ca ale unor veterani..."

aci,

;din

Binefacerile Comuneitraiul gospodaresc.

ODATAcu multumirea pe Care in mod firesc ne-o &it apre-

, eierile binevoitoa re ale oaspelui francez pe care id cita-ram, nouä, ne ränihne indatorirea sa ardthin in aindnunt cum a-rätau si toate celelalte pe care el nu le-a putut vedea decht in&meat sau pe care nici nu le-a vhzut.

Privit într'o cuprindere intinsd si generalä sau numai dinpunctul de vedere al locurilor pe unde el trecuse in riistimpul.sederei lui ,la noi Bucurestii fdcea in adevär acea frurnoasä,i nip resiune.

.i

Väzut lush de-ariindul, stradd cu stradä, si in oate unglie-role lui, orasul avea pe vremea aceia foarte multe lipsuri, maieu 6Sebire in domeniul lucrdrilor edilitare despre care fuseseproa putind vorbd pAnd atunci.

Cercetarea lui amdnuntitd läsa chiar sh se vadá, unele ciu-date contraste in normele de pe care se porneau lucedrile ince-pute, fa% de nevoia urgentd a color pentru a cdror indeplinireimprejurdrile vitrege nu ne (Muse ragazul si mijloacele necesare.

In afard de regularea cursului DAmbovitei, de ingrijireadestul de restränsä a sträzilor, de rhnduirea unui corp de gar-dieni pentru paza orasului ziva si noaptea si de o luminare maiefectivii, a cuprinsului orasului destul de . intins, nici o altdlucrare mai temeinica nu fusese inceputd.

Cu privire la, pietruirea drumului strAiilor, cea mai mareparte a acestora erau asternute cu caldarhm de piatril- de rhu,asezatd in riinduri apropiate, ale cdror goluri erau umplute doar.Cu nisip. Pavdrile cu piatrd cubidi de granit au inceput a seardta abia In 1884, sub primariatul lui Niculae Fleva, lucrarile.f iind siiviirsite de intreprinderea .mai bine alciltuità a lui Lazu-reanu: Inceputul zis de ,probil." a fost facut cit .micuta stradd

GEORGE COSTESCU

Pensionatului (azi str. Vasile Boerescu). Pana la descoperireacarierelor dobrogene dela Turcoaia, piatra de granit se aduceadin Belgia. Pentru asternutul trotoarelor inginerul Nicu Zaneintemeiase pe soseaua Pandurilor, cu capital belgian, o fabricade bazalt artificial si de carainizi avand 15 cm. patrati.

Patru ani inai tarziu. sub primariatul lui Emanoil Proto-popescu-Pche, fui% pornite si o searná de alte lucrari care aucontribuit in bulla mrisura la modernizarea Bucurestilor. Astfel['tira executate: lucrarile de completare a alimentarei orasului

apa potabila si distribuirea conductelor ei pe mai mult dejumatatea numitrului strázilor, canal izarea subterana peal% co-lectaren si indrumarea spre Garth' a .apelor de ploaie si a laturi-lor adunate pe la gospodariile oamenilor. imbunatatirea si ge-.neralizarea luminatului strazilor; Jar, ca incoronare a _strada-niilor lui, prelungirea Bulevardului si inspre rasarit prina la ca-plitul de acolo al orasului. Largit, pavat si plantat in intregime,ceiace Il schimbase kite() frumoasa artera*ce strabatea Bucurestiidiametral, Bulevardul fu inzestrat si cu o linie dubla de tram-way electric, ceeace i-a dat putinta sa fie si luminat cu -lampielectrice cu arc si in globuri mari, a caror instalare pe stalpiinalt isi frumosi de fonta sporea infatisarea lui cu adevarat oc-cidentala. Partea lui cea noua fu numita Bulevardul Carolwind la rondul din capatul de sus al strazei Olarilor, si Bule-vardul Orientului de acolo pana la capatul lui din soseaua Mi-hai-Bravul.

Pentru producerea curentului electric necesar luminarei sitractiunei, acelasi primar fácil sa fie cladita in mahalaua Groza-ve*ti, langa un nou stavilar metalic al Dambovitei ce fu adancititpana in acel punct, o Uzina generatoare de electricitate, care, mg-

si desavirsita, este si azi una din principalele uzine de acestfel.

Pe masura infaptuirei lucrarilor telinice de salubritate pu-blica si de infrumusetare a strazilor, au urmat si alte lucrande sistematizare .a orasului, precum: deschiderea, dupii 1893, abulevardului Ferdinand ce duce. dela rondul statuiei lui PaellaProtopopescu la Gara de Est sau a Oborului, cum si pe aceia a bu.-levardului Maria, pe locurile parcelate i asanate din cartierulGrarnont (fosta mahala tiganeascii a Broscariei) si care duceaca si acum .din gura Pietei-Mari in sus, la fabricile lui D.: Ma-rinescu-Bragadiru si la Vama-Intrepozitului de marfuri; iar in

116

u

BlICURE$TII VECHMLITI REGAT 117

1895 fälerea bulevardului Lascar Catargiu, debt Piata(unde a fost asezata statuia acelui venerat fost prim-ministrual Tarei) $i piina la piata din capatul Soselei Kisselef.

Intinderea orasului sporea mereu pentrucii. populatia luísporea si ea, dela o zi la alta. Totusi traiul ei de toatepastra ritmul acela tihnit al vremurilor ce apucase, neadopthnddecal obiceiuri la care o indrumau treptat $i eu oarecare metodainSasi prefacerile Urbei lor. Lumea. bucuresteaml afla atunciputinta de-a convietui in conditiuni le cele rnultumitoare. Traiulei se prefira in cea mai deplina intelegere omeneasca, fieearone.dorind dedit ceiace Ii ingaduia rosturile, mijloacele $i aviitullui. Vecinii se sprijineau cu voie-buna in toate nevoile lor gos-podaresti, apropiindu-se cu mult mai multa omenie decal, o facazi, dud totusi se face atiita valva de mull slavitul democra-tism".

in afara .de caminurile gospodarite boiereste, pe care le-ammai amintit, cuprinsul orasului se implinise in .buna parte cli.locuinte, acum frumos intretinute, mai toate avand si un petecde grading, cu cladiri de inchiriat ale negustorilor impliniti oriale unor cetateni instariti $i- chiar cu pràvàlii, chnd erau da-dite pe drumuri cu vad pentru mestesugurile sau pentru negotu-rile cu care lumea se indeletnicea. O mare parte dintre cele din'Irma erau prevazute cu ganguri de intrare spre curtile spatioaseunde negustorii pravaliilor respective aveau magazii de lemnsau zidite in care isi depozitau marfurile lor, cum si grajdurilesi soproanele cailor si vehiculelor ce foloseau, si care nu lipseaude pe la casele celor cu Oarecare avere, cum nu lipsesc astazitrasurile automobile.

Restul caminurilor, cele ale oamenilor nevoiasi, de prinmahalalele mai marginase, pastrau totusi in mare parte aseza-rile fail rost in cari se pomenisera. Cele mai multe curti de-acestea ingramAdeau fàrà nici o norma chte cinci-sease corpuride cash', toate subrede si pipernicite, totdeauna rau ori mai debeintretinute si in cari locuiau, inteo promiseuitate vinovata, multmai multe suflete decht s'ar fi cuvenit.

Abia prin 1890, societatea Creditului funciar urban dorindsa ajute municipalitatei bucurestene in opera ei de sistematizaresi sa puna la indemhna cetatenilor locuinte mai potrivite train-lui pe care Il doreau, a inceput o intensa activitate constructivitfie imprumuthnd pe cei ce ar fi voit sa o faca dar nu aveau

Romang

zilele

125) In locul frantuzescului entrée".

118 GEORGE COSTESCU

banii necesari, fie räscumparAnd terenurile celor ce nu erau lazi cu plata ratelor unor imprumuturi ciirora le clase altil destina-tiune si reviinzhndu,le celor ce voiatt sil cliideascil in conditiu-nile impuse de Creditul funciar in intelegere cu Primaria ora-sului. Noile clàdiri erau astfel construite de pe chteva modeleanume intocmite, si obligatoriu aliniate la marginea trotoarelorstrilzei.. In locul cocioabelor scunde, umede $i f Ara nicio rân-duialä mahalalele s'au implinit de-atunci cu OA-dirile poreclite Wagon". S'a Neut astfel pe-o scar% intinsä par-celarea acelor maidane de gunoaie si çonstruirea caselor decuit pentru multimea de oameni ce locuiau cu chirie si se mutan&Lute() maliala in alta la fiecare Sf. Gheorghe sau Sf. Dwnitru.Case de-acestea, din care foarte multe se vad i acum mai petot locul in Bucuresti, erau construite cu o incilpere sau douttla stradil si despilrtite printr'un antret 12) ingust de restul inc5,-perilor ce dau din-una intealta prima la dependinte. and easel('ea acestea nu erau ciilite spate'n spate, gradina ion, era rostitilPC partea de loe dinspre calcanul caselor vecine si preväzute .cuo perdea de vitil americanil .ce se Mara pe acele calcanuri for-milnd un fundal" de verdeatä, aveau säditi unul sau doi ar-busti de soc sau de liliac spre drum si un gutui, corcodus, dud,cais sau chiar simplii salchmi. sau otetari spre fundul curtei.Sub pomi locul umbrit era bätut cu nitel pietris, pentru sufra-geria de varä; iar restul impärtit in brazde de iarbil cu stufuride muscate, de chrciumärese, de micsandre, busuioc sau gura-leului, pentru decor si pentru priclidirea mirosurilor ce se iteau,eänd dela buertfärie, child dela cotetul päsärilor curtei, cAnd insfiirsit de pe la celelalie dependinte ale fundului curtei.

, Cine avea mai mare patimä, de flori si se indernhna srt le poartede grijrt, mai punea in mijlocul fiecrirei brazde din acestea si

, eke un trandafir inalt, cu tulpina sprijinitä pe un wit verdein viirful cärui punea si chte un glob de sticlä argintie sau dediferite alte culori. Unde nu proa era loe, sau gologani de.prisos,In loe de vita canadianä si de flori, semilnau zorele cätilrate pesfori sau pe uluci si doug trei stufiiri de pelin. Alte ori loculsufrageriei dela aier era inpodobit cu un chiosculet de schnduri,ea sií poatä servi si pe vreme de ploaie, chnd zgauful din casa'era prea de nesuferit.

gospodrireascil,

,

II

of

,

- e

el

"z

c'.1.e .

'

Vederea uneia din mahalalele reconstruite prin 1890, Cu c15.diri In felul celor zise vagon".

A fi mai rostite.Capac cu doua usi ce acoperea gura pivnitel.Niste sticle albe si subtiri cu gatul foarte scurt si care aveau

capacitate exacta de un litru.Amestecate i fritirite sau indulcite.Mai mult deck prefAcute, adicä aproape fabricate din alto

esente.PAsarile de curte.

BIJCURE5TII VECHIULUI REGAT 121

Cum-necum. mahalalele incepurà s in si ele alt fason,mai curatel, ce-a contribuit deasemeni la infrumusetarea margi-nilor orasului, iar gospodilriile incepuril a se mai dichisi 128).

Buchtrtriile eran puse tot spre fundul curtei, dar aveau ma ibate afarri, sub fereastrii, cliepengul1"), unor pivnicioare, maispatioase deck cele de azi, bine adiincite deci destul de caldeiarna si rhicoroase vara, pentru a putea adhposti merindelelemnele in primul caz sau bhuturile si miinchrile in col de-aldoilea. Laolalth cu legurnaria ingropath in paturi de nisip,mai vedeau si chte-ceva sticle sau clondire 128) cu tuich de prunesau cu vinisor de thinaioash, de care chrciumile depela colt destradh nu prea tineau, dar care, la zile mari, dupil mesele maiimbelsugate se prezintau" de minune...

In asth privinth gospodariile nu duceau lipsurile de-acum.deoarece bämturile se griseau pretutindeni bune si ceiace can-threa in deosebi in gustul aeelor bucuresteni erau neasemAnatmai ieftine ca azi si nu erau debe drese 129) si mai ales falsi-ficate Carnea vitelor thiate la zalhanaua Colentinei, iarmai apoi la Abatoriul comunal, o desfeiceau mrtcelarii care isiasezau scaunul sau butucul, la inceput in dreptul caselor lorIângà poarth, iar mai thrziu in pravhlioarele mici din mahala.Viinzarea chrnei se fhcea numai dearindul. Alegerea si deose-birea diverselor calithti din carnea unei vite nu era inch obis-nuith, deck pentru musterii de seamh si cu mai multh dare de

mama sau in hathrul oamenilor Stàpânirei. Grasimea se vindeacrudh ca si carnea, fiecare topindu-si-o acasá la el. Untura asacum o cumparam azi a fost push in comert mai thrziu dechtromezelgii cari se indeletniceau cu preghtirea crirnurilor de-phstratsi cu fabricarea carnatilor si a mezelurilor.

LegumAria, ouhle si brânzeturile, fructele de tot felul, lap-turile sub toate formele, untul, pestele, carbunii de mangal si

grhuntele pentru hrana orhthniilor131) se vindeau si in Piatä la

se

12 GEORGE COSTESCTJHale, dar si deciitre oltenii zarzavagii care le strigau pe strázisi le aduceau fiecdrora la indemiinä, cum se mai face si astázi.Atunci oltenii acestia vindeau pe inserat si untdelemn sau gaz(petrol) din garnite de tinichea pe care le purtau tot pe cobilitil.

Pentru cUmpáráturi .mai mari, fácute in nata, cei ce nitveneau cu siuga lor de-acasá foloseau hamalii, oameni care soin(jeletniceau cu carátura aceasta ca si cu oricare altá meserie,umblau cu o funie si cu o papornitd pe mana' si fáceau oncetransport pe jos, liana la capittul orasului, pentru chtiVa gol-.gani. Cam pela 1900, i-a názárit unui fost Comisar, pe numeLesviodax, sil adune cativa oameni de teapa Astora, dar maieurátei si mai destepti, i statornicindu-le ea semn distinctiv unl'el de chipiu rosu cu numere pe el, i-a asezat prin diferite locuri

.rrtspfintii ale orasului, numindu-i Comisionari de stradá" i

le-a fixat ca tarif: o bancuta de cincizeci de bani pentru purtate scrisoare san ün pachet si un Leu in caz di avea de ,adus sirdspuns.

Greul eel mai mare al gospodáriilor de-atunci era Insá,apa.

Asezat in plind eiuupie, Bucurestii a avut multa vreme desuferit in aceastá privinta. Inca de prin anul 1800, alimentareaeu apá a gospodáriilor se fácea doar din trei asa-zise vaduri 182)insirate de-alungul cursului Dambovitei, vaduri ce adunauapa din isvoarele subpiimántene ale ritului, dar cari nu erau intrunimic ferite de norii prafului murdar ce se ridica de pe uliti,nici de miresmele ce'pluteau pe oras din attutea alte isvoare. AbiaIn 1848, Gheorghe Bibescu Voclá hotártt s'a puná in lucrare unproiect al inginerului francez .Marsillon pentru aducerea prineonducte a unei ape, filtratá din aceia a Gttrlei din sus de oras,si pentru construirea a vreo cincizeci de cismele (fantáni) printot cuprinsul orasului. Pe ráspAntia din dosul Agiei, unde azi eVama-Postei, a fost construitil si o Casa a apei" pusá sub conducerea tehnicá a Inginerului Gilbert. Se intámplii irisa cá baniipe cari Vistieria Ii putea cheltui atunci, fácurh ca nurnárul fân-ttmilor sá fie redus la (loulizeci care fuserá insirate doar pepodul Mogcrsoaiei si pe aláturi. Cev-a mai thrziu conducta fuintinsii si pe alte strázi mai de seamk trecand si pe sub calma

132) Niste basinuri cu fundul liber spre a 'Asa scurgerea isvoarelor,dar cu marginile sprijinite Cu zid de dirämizi, si din care se incätTa apa cudonitile in sacale.

Putul Cu zale din rdspAntia de sus a stilzei Annul.

1.

Pompa de apä." construita apoi pe aceiasi rdspantie, dupd asezareaconductelor subterane.

r

133) Inaintea acelor lucedri, scurgerea apelor provenite din ploi si

din zdpezi era inlesnitd oarecum prin .,Hasnalele" despre care am scris maila inceput. Pe la 1830 incepuse croirea unor canale semi-subterane, cdptu-site Cu traverse de lemn, dar Cu totul nepractice. Cel dintAi din acesteatrecea dela locul de azi al Camerei de Come.rt prin str. $elari si se stArseain malul GArlei la locul zis la Roaile" din dreptul strdzei Negru-Vodd(1fingd Mora); cel dealdoilea, cdptusit Cu zidärie, trecea pe sub calea Mosi-lor pAnd la Biserica cu Sfinti si era legat cu cel dela Coltea, tot din lemadar care in 1845' a fost si el zidit.

1.34) Instalatiunile fdcute atungi aveau trei basInuri la Arcuda (lAngdBucuresti, in susul Dfimbovitei) cdptusite cu traverse de lemn si in mdrimede .50 in. late pe 10 m lungime. In aceste basiriuri apa ce le umplea era tinutd3-4 zile spre a se limpezi, apoi i-se da cirumul pe canalul distribuitor careera fAcut din cArdmidd si ciment, avAnd din loe in loc guri de aerisire,

SUCUREsTII vECHIIMUI RgGAT 125

Ora la Biserica cu Sfinti, calea Grivitei IAA la Bise-rica Sfintilor Voevozi, cum.si pe ulita FrancezA (str. Carol);pe ulita Domunei si pe ulita Polonez5 (str. Academiei). In 1856au fost puse i cele dintâi patru guri-de-aprt pentru cazurile deinCendii, si anurne: una in Piata Teatrului National, a douaspatele acestuia la biserica Sflintului Ionick a treia la grAdinaklpiscopiei si a patra la coltul cAlei Grivita, .15ngit Palatul luiStirbey. Un an dupA aceia PrimAria, spre a inlesni adunareabanilor necesari intinderei lucrrtrilor, stabili pentru prima oar%un, tarif de contributiune a cetAtenilor, prin plata apei ce se dis-tribuia din conductele instalate. In felul acesta si cu adaosultutor alocatiuni anuale in bugetul Comunei se ajunse crt, prin1879, Bucurestii incropise vreo zece kilometri de conductil dincare se' alimentau cam 190 de gospodArii, 260 de guri-de-apilpentru stropit si pentru cazuri de foc, basinurile a vreo 40 deavuzuri asezate pentru infrumusetare la di ferife ràspântii, curn

basinurile dela Rondul I al Soselei Kisselef, (lela grAdinaEpiscopiei si al lacului din parcul

O canalizare a subsolului pentru scurgerea apelor nu a fostcu putintii pAnit ce nu s'a putut face mai inttti ad5ncirea cursului(fin oras al DAmbovitei. Proiectul acesta fusese votat sub dont-ilia lui Cuza-Vodk prin legea din Martie 1865, dar lucrririle nu

fost incepute si efectuate deck dup5 1871 si numai la- strt-ruinta Domnitorului Carol, 133) iar complectarea canalizArei petoate drumurile previlzute cu conducte de apA nu s'a fAcut decaí(lela inceperea campaniei de lucrrtri edilitare a Primarului. Em.Protop9pescu-Pache, adicil pela 1888 14).

Mosilor

$iCismigiului.

12G (IEORGF. COSTESCII

Pan tunci,Bucurestenii fäceau si ei cum puteau mai .bine.Astfel. o parte a curtilor avea cke o. ci$mea cu pompa'," si scoteauapa 'curatà din vinele izvoarelor de sub pämhnt, in locuriledela adâncimile unde dau de ele. Apa aceia era in deobste foartelimpede si rece, dar calitätile'ei potabile erau adesea viitätnatede infiltratiunile de prin vecinätate. i acest fel de cismele erainsä proa putin la indemilna orieui si mai ales a oamenilor nevo-iasi care a.lcatuiau m ultimen nm re si care erau siliti sá foloseascatipa din comed.

. Din cele vgzute pana aei se desluseste bine c5, negotul cu apaera atunci negot din nevoie". Din izvoarele cari alimentau Va-durile acelea de apl.' de bilut, ne-au rmas numai cele cAteva ipoteeu teavá de -fier de pe malul de jos al Wirlei. Apa acoja este unadin cele mai curate -ce se. poate afla in orawl nostru; e rece, .cutotul limpede si are, dela tevile prin care se scUrge, un iz algustului ruginei, fapt pentru care biltriinii nastri Ii i ziceau apáferuginoasä".

Apa cumparatä dela sacagii, dupii umplerea putinilor tre-buia sà fie mai intai batutá cu fAcAletul si Cu puting piaträ-acrá(alun) spre a fi limpezità.

Pentru rdcirea apei de bäut, vara, se foloseau bulgäri deghiatà cumpäratä din cea striinsa de-cu-iarnä de pe apele deprin jurul oraplui. In .unele case apa era trecuta prin nisteconuri de piateä poroasä, ce se vindeau asezate-gata in nisteduläpioare. Altele se multumeau numai cu riicoarea pivnitelorlor, in care tineau apa in urcioare de pämiint sau in doniti delemn acoperite cu cateo ciirpä

Pentru spälatul pe cap sau al rufelor, gospodinele timpuluiacela.obisnuiau sA striing6 si apa dela ploaie in vase pe cari lepunea din vreme la burlando de scurgere ale apei depe casä.

Cât.pentru imMierea trupului, rosturile. gospodäresti seintreceau in ingeniozitate, mai cu osebire dupä ce se fäcuse in-stalara conduetelor de prin 'Oras. Mara; de cei ckiva ce se du-

pe unde putea fi si verificat sau curAtit. Ra'suflatorile apelea erau un felde puturi Cu capac de lemn si cu lacAte. Din acel canal, apa venea intr unrezervor delling6 Palatul Cotrocenilor si care era prevgzut,cu un gratarce .trebuia s'a mai retin5 ceiace ar fi putut scapa si veni pe canaluldintai. De-aci apa pornea prin conductele tubulare de ciment in oras. (VeziAmintirile" d-rului C. Severeanu, fgst consilier comunal peritru cele sa-nitare). ..

j

L.%

t I'v"."....51111N r,

.

rt.

C-

u

5 , :. -

. ,oN I; 14

ono , . -

Arc

" rI,

-,

4.

t13111,101r T111

il''.'41 011 1,

Serviciul laptelui la domiciliu. In fund casa veche a lui AlexandruOrdscu, din coltul de jos al strazei

o

Cap5.tul de jos al str. Lazureanu, din Dealul Spirei. La stb.nga o sacade apà lar la dreapta un felinar cu gizoaie".

o

BUCURESTII VECHTULUI REGAT 129

eeau pe la rarile stabilimente de &Ai publico (si asta numai laeel mult cloud saptamani o data), mai toata lumea bucuresteanäfacea baie la ea acasa, fie in cazi speciale de tinichea de zinc sauIn hardaie scunde i largi cu doage de lemn incercuite cu fier,fie in albiile de lemn, de pluta sau de plop pe care le scobeauanume si le vindeau tiganii rudari. Vara, multi se multumeaunumai 'cu un dus, instalatie proprie, facutd prin fundul eurtilorsau pe-dupa cash' si prin magazine de scänduri ale gospodariei.Dusurile acestea erau alcatuite din o ingraditura stramta derogojini, deasupra careia se atarna o stropitoare de tinicheaplina cu apa, pe care si-o desertau pe cap tragand de o sfoaralegata de piirghiuta ce tinca un capacel de pe fundul ei. De bine-facerea unei asemeni instalatiuni ingenioasa foloseau pe randtoti ai casei, ha uneori chiar unii dintre vecinii, ce nu erau pliro-forisiti cu asa... confort".

Cum vedem, dei foarte iubitori de ballicealg, bucuresteniiau fost vreme indelungata lipsiti de rostul necesar unor indes-tulatoare bái corporale. Ghidul lui Papazoglu ne spune in acea-std privinta ea, pela 1070, Bucure$tii nu aveau decht patrupublico: Baia turceasca (hamam, cu aer uscat) din strada Se-lar, Baia Ruseasca (cu aburi) dela Jignita, pe str. Negru-Vodä,reconstruita apoi de Meltzer; Baia din mahalaua Dudescului(Sfintii Apostoli) azi Baia Mitraschewski si Baia cu pucioasa adoctorului Lucaci, din dosul Palatului Regal. Dupa multi ani,Baia turceasca si cea de pucioasa au fost desfiintate si inlocuitecu Báile Eforiei, cele dintai mai bogat si mai larg instalate, sicu Bàile Doctorului Erdreich, cari la inceput erau in stradaVestei, la spatele statuiei lui Mihai-Viteazul, apoi au fost mutatepe strada Italiana langa Biserica Armeneasca unde sunt $i

acum, dar sub alta directiune. In afara de acestea, PrimarulProtopopescu-Pache a pus sa fie construita lâ,'ngä, Plata Legu-melor, dela Bibescu-Voda, si o Baie Populara destinata mai alesprecupetimei si hamalilor Pietei-Mari. Aci tariful era potrivitscopului; 10 bani pentru spalare sub dusuri si 20 de bani pentruo baie in basin cu ara caldà. Dupa cativa ani de utila functio-nare, aceasta Baie publica a fost totu$i lasata in parasire si incele din urna chiar darâmata. Intre timp, o societate particu-lard a construit pe strada, Bisericei Enei, o instalatiune in totalmodernä si de pe legile higienei, numind-o Baia Cenrala, careeste si acum in perfecta stare de functionare. Cam in aceiasi

Bdi

Mai bine.Cali Muse mult.BO

130 GEORGE COSTESCU

vreme au inceput a folosi deasemeni Baia Solacolu, dela capAtulde-afara al calei Mosilor, si Baia Grivitei, de langa bisericaSfintii Voevozi. CatA sA marturisim insa, in frica lui Dumnezeu,cA pópulatiunea cea mare a orasului nu se lasa usor imbiata sase spele prin asemeni locuri publice. Ea facea asa-ceva mai cudrag In stramtorarea ei de-acasa, asa cum arataram mai sus.

Apoi, pentru bAtranii nostri spalatura peste-tot avea anu-mite soroace precum : ajunul Sarbatorilor mari, a doua zi dupaniscaiva petreceri cu treabd multa si cu halai de sbucium, la vre-mea deretecatului intregei case si, in once caz, de ziva SfantuluiToader cAnd, in loe de alte mirodenii, se fierbea apa de spalatcu radacini de Iarbä-mare.

Vara insh, cand lumea buna pleca la bAi" prin statiunile devilegiatura, bucurestenii se scaldau si ei de-zor In garla Dambo-vitei, cat este ea de lunga, sau in scAldatorile marginase careerau lacurile: HerastrAului, al Floreascäi, al Teiului *i al Plä-cintei" de sub zidurile conacului lui Gherase din Fundeni, cum$i panglica de apa a Colentinei ce chendruia orasul in parteadinspre miaza-noapte si rAsarit, si care tinea pline cu apä toatelacurile pecan i le pomenirArn.

Prilejurile astea de scaldatura mai aveau si un alt rost, peacela ca dau ocazii i la alte ciiteVa präCute distractii..Unii vanaupotarnichi de 'prin miristile sau fanetele locului, altii culegeaucastraveti i pepeni de pe bostdndriile din malurile lacurilor, iaraltii, de era cumva si vreo morn% pe-aproape, se dau $i pelacarciuma morei, imde, cu peste viu si cu niscaiva raci fierti oripastrama frtpta si cu vinisor Ilea la ghetarie, se spalau oameniimai abitir," pe dinlauntru cleat pe din afarA. Uneori scAlda-turi ca astea erau si pricinA de nenorociri, cu inecul celor maiputin prevazatori si... prea bauti. Ho,.) CA, de ! una e sa ti-seinvarteasca pAmantul sub picioare, si alta e apa... Lacurile .ace-lea aveau si vdltori, iar unde nu erau de-astea, se gaseau pe fundtot soiul de buruieni ale caror fire incalcite indrageau grozavpe cei cu coraj 137). Mach' foarte de,seori lumea bucuresteanacitea... la Universul" in rubrica Intamplarilor din Capitala"si cazuri de-astea, petrecute in afarA de ea.

Pentru tineretul cu veleitati atletice inca din acele vremuri

BuouRzsma vEcHrumn BEGAT 131

când bucurestenii n'aveau habar de Sport, societatea de gimna-stied si tragere la tintii, de pe cheiul Gill.lei de lingd SfintiiApostoli, (Tirul", cum i-s'a zis totdeauna) avea *i un Bazin cuplata unde se putea chiar invdta. innotul.

Dintre toate scaldritorile astea, Diimbovita ramdsese trigtot cea mai populard simai distractivd. Pe tot timpul cu vremebund din cursul anului, incepAnd de pe la al doilea ceas al dupd-amiezei pând pe-inserat si chiar in zorii zilei, trecdtorii pestepodurile Gârlei ca si cei de pe ambele maluri, se amuzau grozavprivind MlAceala sgomotoasd din josul malurilor adfinci i bo-gat inverzite de iarba mdtAsoasa cu grija cositd. Chiotele debucurie si de joacd ale scaldgtorilor i atmosfera aceia de cama-raderie ocazionald, de nimic stingheritA, in care apa 011.16 con-topea simtimintele .de pudoare si de build dispozitie ale lumeiaceleia din toate straturile Urbei, alcdtuia ceva in totul specificCapitalei noastre din vremea aceia. Pornea lumea de-acasd, cumic cu mare, tot neamul, impreund Cu vecinii, sd se rdcoreascdo leach' de zriduful zilelor de arsitd ale verei, in apele galbui *iincropite de soare ale Dambovitei, in care cucoanele intrau cucdmäsile de zi pe ele iar barbatii avAnd, in locul tricourilor azide rigoare pe la Stranduri, costumul strdmosului Adam maiputin -frunza de vita.

Dupd baie, spre satisfacerea bunei-dispozitii dolAndità,unii trimeteau pe copii acasa sa-si urmeze jocurile, iar ei seopreau nitel pe sub leandrii cfirciumilor cu gratar sau intre pretiide stuh de papurd ai cabinelor" vreunei mustdrii apropiathlocului. Altii, cei mai multi si cu mai putind putere a pungei,umpleau cu apd feruginoasd ulcioarele cu care venise si le du-ceau acasd, unde, pe scdunelele din curte, faceau tratatie cu dul-ceticd noud" *i cu cafelutd turceascd. Mai erau apoi si altii carenu aveau, nici obiceiul, nici mijloacele cu care sd facd asemeneaprimire", aceia inlocuiau totul cu o felie zdravdra de pepeneverde, rdcorit si el pe sghiabul cismelei dela Ghrld in timpul ciitdurase sedinta de hydro-therapie, si, cu o simpld sindrofie incurte, la lumina Lunei, pe scdunele, cu pisicile in poald si cutoatd ilota cdteilor plini de purici pe lfinga ei.

Si sa nu se creadd cumva ea o asemeni indeletnicire, rdco-ritoare si in acelas timp recreatoare. cu tot hazul ei, era numaIn obiceiul oamenilor din pdtura sfiracd a populatiei bucures-tene. Diimbovita era atunci foarte cautatri de toad lumea dé prin

132 GEORGE COSTESCU

preajma ei. De-cum insera iesea lumea de prin toate curtile, ingrupuri mai mari sau mai mici, cu sapunul inf Asurat in sterga-rele si cearceafurile ce purtau la subsuoarA, si cobora in sirurivesele scarile de piaträ, ce duceau jos la marginea apei... Cel ceinseamnd aceste amintiri, nu a uitat nici azi, cum, °data pe sAp-

titinAna, trecea prin fata portei sale de pe locul Bulevardului netàiat inca atunci, si un grup de persoane foarte simandicoasodin floarea elitei bucurestene. In acel grup, de pe spusa celormai bäträ,ni, erau cAteva boieroaice intre care mandra DoamnäElenca Oteteleseanu si o Slätineanca, ruda a ei, insotite de tine-ret barbatesc din rubedeniile cele mai apropiate si din rAndulcilruia era nelipsit cbitanul din cavalerie Sasa Blaranberg siunul din Câmpineni. Pornit dela Teatrul National, lâng5, careera casa bogath a lui Alexandru Otetelesanu, grupul acela o

lua prin grdina Cismegiului, apoi, prin asa-zisa Gräding-cu-cai", ajungea la cheiu si se rasa tocmai la podul de lemn al ve-chiului stavilar dela SI. Elefterie. Se scAldau acolo pentrued apeera mai curatà si mai adâncA; iar dup5, scgldat suiau scara depiaträ, aruncatä, pe malul inierbat si treceau peste drum la grit-dina birtului lui Zdrafeu, un fost bucAtar de pe la curtile boie-resti. Acolo se rânduiau in jurul unei mese asezatä, intre f run-zarul arbustilor, primeau niste läutari din cei ce forfoteau pringrading neasteptAnd dealt asa noroc, iar apoi, cu patricieni,cu mititei aromiti si cu o leach' de vin bun racit in hiirdaiele cughiatà naturala, cinau pâná aproape de miezul noptei, chnd

porneau, tot pe jos dar pe räcoare, la curtea Otetelesanului de-unde fiecare se indrepta spre locuinta lui.

.'.i,

y. ..

2f -:."'-.."'"""'"......"......"---"..:77:-....' e . ::::."-.....-1"."-.7"."4..'.... ......,.. `!. l' .,..1,

, Y..,,, 7.,........

- ..-..

,, .

...., ..,*...= - .4,...:,. ... - .p...,,, ,,,, ....-

.:, ; '.t..: ,i

...,- u , . ' --, ..-'- - .. -.7..

.4 - . - 4.: " ,, .....1,11 s % , .4i 7./...;; ,77 ...... , ,, - . ,W'7. '7'.': r, 1 .,), i, .P.P,," " P ..,'5',:70:31e.: 4-. 4 .: , . - . 1 712

.111... 7,7Th 7... . ---) r) 4 r .

' r E- 0.1,wo e

. 1"Lat) : 7 11 ,I ' °...: ..., 1...

.. . . .....................01

,,

I. -I,. '

r

, 4..A\ .

k rt . ,.,,,n- :..-A,

., 14 C V'

cli.. L; t(1 -, f . .- =

"_-, ,f , ... 111_ t.,... .. -,

.I 11 - ./ j ,,le.:. i

v,.$ I 1+ i 't.,

: 'll iii .e

1 it.

1 4

1 t. 4.

A',.L

1

- ..11/1

W

- 44...

ManAstirea Stavropoleos, a Hanului Grecilor, in vechea ei infati*are.

In loe de cei dela 1848"sese ideile revolutionare de egalitateniser5 revolutia de-atunci.

Expresiune frantuzeasc5

Categoriile sociale.

CELEpovestite aci nu trebuie sa mire pe nimeni si nici sa-1

facA a crede c5, principiile egalitare ale Pasoptistilor" 138)ar fi pus atunci Cu totul stapanire pe sufletele tihnite ale bucure-.3tenilor. Departe de-asa ceva, boierii ramasesera tot boieri, si lu-mea continua sä, le dea consideratiunea si respectul ce li se cuvenea.Ei erau recunoscuti ca clash' de elità lume aleas6 sau Iumeamare", cum i-se mai zicea. Liberii profesionisti, functionarii,negustorii instariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu oare-care avere, aleatuiau clasa oamenilor de conditie"; iar lumeace mai rAmanea, era desemnatd de clasele superioare ea starea oamenilor de rand". Notiunea de Oita' a vremurilor despre carepovestim aci, devenise insa oare cum generalà, si avea mai muttun caracter mondain" "°1-

Dovada acelor stari sociale ne-o aduce tot Gliidul dela 1871al lui Papazoglu care s'a tinut nevoit sh insemne si niste listeale rangurilor de boierie luate in seam5, in aeea vreme, atilt ince privea rilndul la cinstire cat si vechimea familiilor din caredeschideau. De pe listele acelea mai erau deci in Bucuresti :

boierii din familiile Domnitoare pamantene, ca : Basara-besti (1290) Danestii (1333) Dragoietii (1352) Raletii(1527) L'Acustenii (1533) Lrpusneni (1538) Movilestii(1607) Barnoschi (1626) Ghiculestii din sireaua BanuluiDumitrache Ghica-Batranul (1630) Briincovenii (1654)Dabija (1662) Cantacuzinii (1679) Rosetti (1676) Raco-

- porecrá ticluitä pentru cei cari adu-fraternitate, pe temeiul cgrora por-

rezumand pe aceia de homme dumonde" sau pe românete om de lume". adicA de lume aleas5.

136 GEORGE COSTESCU

vitestii (1741) Sturzestii (1828) Bibestii (1843) Stirbey(1850) si Cuzestii (1859).

boierii din familiile Domnilor fanarioti, ca : Mavrocordatii(1716) Calmachii (1766) Ipsilantii (174) Moruzzi (1783)

Mavroghenii (1786) si Sutulestii (1791):boierii pamhnteni de mana intAia : Vachrestii,

Cretulestii, Filipestii, Negri, Cornatoii, Glogovenii, Dudestii,Cornestii, Balacenii, Beldimanii, Herastii, Rosnovanii, Miclestii,Pascanii, Golestii, Florestii, Vlàdàienii, Filisenii, Slatinenii,Greceni, Falcoienii, Cocorastii, Canta, Obedenii, Dragodinestii,Otetelesanii, Murgasenii, Varnavii, Câmpinenii, Socolestii, Voi-nestii, Lehlii, Rudenii, Manestii, Costestii, Barcanestii, Millo.Cioranii, Calotestii, Caplestii, Toplicenii, Clincenii, Ghiculestii,Druganestii, e11u, Chinezii, Farcasenii, Racotestii, Giurgii,Stefanestii si Lupu:

boierii parniIntenii de mana a doua : Poenarii, Budistenii,Bratienii, Jienii, Bratasenii, Mainestii, Paclenii,Varzarii; Contestii, Perietenii, Corlatestii, Capelenii., Marghi-lomanii, Isvoranii, Porumbarestii, Ciupagea, Ciculestii, .Bros-tenii, Barutii, Orasanii, Poroinenii, Golfinenii, Riosenii, Toci-lestii, Cotofeanii, Butculestii, Camaräsestii, Costiestii, Babenii,Urlatenii, Gardestii, Barca, Lupestii, Zaganestii, Dascalestii,Maicanii, Gälasesti, Arionii, Macestii, Lamotestii, Stolojanii,Bucsanestii, Bunestii, Pastia, Colfestii, Ciochrlan, Magherii,Robestii, Baldovinii, Catunenii, Chirculestii, Urdarenii, Crete-nii, Condiestii, Ratestii, B1tenii, Balotestii, Lerestii, Paucestiisi

Tot In randurile Elitei mai erau socotiti si nnii hoieri derang, dar de origina greack cum erau: Arghiropolii, Blehanii,Candiano, Conduratii, Calinestii, Cerkezii, Coressi, Aslanii,Aman, Formac, G-ianoglu, Gianni, Giurgiu, Fotino, Hrisoveloni,Lahovary, Manos, Mavros, Paleologii, Plagino, Polizu, Perti-cari, Stefanopolii, Steriadi si Titopoli 140)

Dar neeste ranguri de boerie nu se margineau aci.

140) Listele acestea nu cuprind, fireste, deck numele familiilor ceaveau resedintd stabild In Capitald si din ele probabil mai lipsesc si cele

le fostilor dreadtori cu vitae domnesc de pe vremea RegulamentuluiOrganic

Mihaiestii,

Ciirlovii.

DUCURE$TII VECHIULLTI AEGAT 137

O categorisire pe if osuri" de rang exista atunei chiar introlocuitorii mahalalelor, care se deosebeau in doua cate-gorii: una a celor ce aveau casele lor i erau edecuri" ai maim-lalei adica din .neam-in-neam nascuti si crescuti acolo, si altaa celor ce îi mutau boarfele la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf.Dumitru si lucrau cu ziva pe la altii. Diferentierea asta isi avearostul mai mult din punct de- vedere electoral, cei dintai fiindcensitari deci avand in ale Politicei o anumita cautare careIi facea sa nu se tina de-o seamä nici cu cei dela Centru care seintoleau numai cu haine nemtesti 141) si faceau pe fandositii 142),

nici cu cei din categoria si mahalaua lOr, dar pe care Ii socoteauinferiori lor. Fata de lumea mai aleasa ei pastrau o atitudinerezervata" ocolirid once contact mai de aproape cu ea ; fati decei din lumea de jos, aratau insa o trufie intrunimic justificata

plina de un fel de spirit autoritar. Intr'un cuvant oameniiaceia se deosebeau de coneetatenii lor i ca fire, si ea vorbaea port. Firea lor tantosa i vorba lor de sus" faceau pe ceide-o seama cu .ei, dar Mai putin instariti i mai putin ifo-sosi" 143) sa Ii socoteasea un fel de asupritori, iar pe cei dinlumea blind sa-i priveasca drept niste prosti increzuti, poreclin-du-i mitocani" 144) vorba al &ANA rost in graiul bucuresteannu-e bine deslusit; aceasta cu atat mai mult cu cat intelesulei pejorativ se va fi generalizat cu vremea, dar mitocani de soiulcelor pe care ii identificam noi aci nu stim sa se mai fi aflatpe-undeva.

Portul lor pe ei, cum si fati de lume Ii facea sa sedeosebeasca mult de toti ceilalti coneetateni. Barbatii, buniloara,

Or5senimea bucuresteanri ce apartinea claselor culte sau boie-resti adoptase portul hainelor facute pe eroiala vienez5.

Erau numiti astfel cei cari, adatà. Cu imbr5c5mintea oecidenta15,deprinseser5 si felul amabil si politicos de-a purta cele haine si de-a se

puna cu cei cu cari aveau de-a face.Care Isi. dau aiere de grozavi".D. Mihail Negru, kite° not5 a sa din zlarul Universul" sale

c5 origina acestei denumiri ar fi cuvântul mitoc, sau metoh" din greceste,cu care se arat5 schiturile de gazdà din oras ale c5luggrilor de pe la manä-stirile din tar5. Mitocani s'ar fi numit astfel argatii mahalagii ai acestormitocuri". Noi credem tns ca poate etimologla d-sale s5 fie oarecumacceptabilà; dar deductiunea, nu. La stiinta noastr5, mahalalele mitocanilorpur-sänge erau tocmai acele In care nu se gAseau asemenea Mitochuri.

ei-insisi

si

Dela maintien" sau soubreveste" cum numesc francezii hai-nele scurte, asta tot asa cum dela maintenant" se zice pe la noi: min-tena0, adic5 numaidecat, îndatã sau acusica.

Postav gros tesut din länd sc5moasä de coloane bleu marine".Dela frantuzescul : camisole".Gum5 elasticä.Orgsean cu straie nemtesti.Sil se plimbe intro-doarä dup5 niscaiva fete sau femeiObservat.

138 GEORGE COSTESCU

purtau tot anul chciuld de bland de oaie, un f el de mintean 145)farà milneci peste chmasa de panza thrdneasch lucratii cu ar-niciu rosu si negru, pantaloni creti de aba blemarè 146), largitrup ca salvarii si la glesne stranati, ghete cu bizeturi de gumi-lastic 148) si cu tocurile inalte, iar peste mijloc se infaisurau depatru-cinci ori cu un briu de land rosie sau verde, la fel cu legh-tura ce'si inodau la gilt.

Femeile se legau la cap cu tistimelul (un tulpan de pfinzhalba cusut pe margini cu mdrgele colorate), purtau camizon 147)de pichet alb sau de piinzh, subtire, marginit la gat, la maneci sipe poale cu horbotich" de aceiasi coloare, fuste largi si lucre-tite de stambh infloratd, ciorapi de bumbac alb sau de Una colo-rath, fhcuti in cash pe chrlige, si papuci de piele, f di% *taif layate. lama bdrbatii puneau cojoc sau bundh imblhnith cuoaie, iar femeile niste scurteici de plus colorat viu si chptusitecu bland moale de iepuri de cash sau de pisici.

Prin oras si mai ales prin centru, nu le placea sa iasd decalIn zile de paradd, despre care discutau apoi tot in mahala, insindrofiile ce tineau pe la portile caselor lor sau la chrciumi, laun phharel de vin. Nu le pldcea insh nici ca nemtestii" sh for-fote fàrà rost prin mahalaua lor; rost nefiind pentru ei decaltreburi in leghturd cu meseriile sau cu negoturile lor, ori niscaidaraveri electorale pentru cari eeL interesati aveau prevedereash nu se clued decht in grup mai numeros si cu toath grijacuvenith.

Saietandrii lor aveau, si ei orgoliul mahalalei foarte des-voltat. Dach vreun surtucar 140) de seama lor venea sh, se furlan-diseasch1") pe-acolo, nu se putea sh, nu-i iasä in cale doi-treilocalnici care, trecându-i peaproape, sh nu-i fach cu umhrul'(de'l da grAmadh in uluci) si sa nu-i strige in ; Hart !nemtesc cá te'nchlzesc... Inchlzeala, consta deobiceiu in aceia&Rh cel ginit 151) incerca sa protesteze se putea pomeni, si mar-

pe

.UUCURE$T1I V E CHI U LIJI REGAT 139

die") de-abinelea, si Cu toata mahalaua inconjurandu-I amenrn-t'atoare sub pretextul ca el se legase de oameni pe drum.

,,Domnisoarele" in schimb sau gagiicile", cum le ziceauei nu aveau obiceiul sa se incaiere deck intre ele, si numaipentru a apara prestigiul lor si al familiei de barfelile ce leajungeau la urechi.

Altfel, mitocanimea asta se avea foarte bine si se intelegeade minune sindrofisind sau petrecand impreuna, chiar daca dinaceste raporturi se isca uneori si vreo încáierare, dupa careoamenii se impacau pe loc, iar femeile prelungeau ocarile zileintregi din pragul usilor casei sau carate pe uluci.

Cealaltá, categorie a populatiei de jos era aceia a muncito-rilor din fabrici sau pe apncate", cand si undo se simtea nevoiede ei. Acestia erau: unii zidari, dulgheri, rotar, potcovari, do-gari, lacatusi, brutari sau de once alte meserii, iar altii se toc-meau cu ziva la munca de argati. Ei erau mai toti din lumeaaceia de zestre boiereasca, ce, ()data cu noile legiuiri democrate,fusese sloboziti din starea lor, dar ne mai putandu-se inapoiala urma lor, de unde lipsise dela imparteala pamanturilor, setrasese la marginile orasului durandu-si acolo cate-o gospoda-rie asa cum d'adiase Dumnezeu. Laolaltil insa, amandoua acelecategorii de mahalagii. si cu inca ceva taranime pripasit5," deprin satele vecine cu locurile lor, alcatuiau toata populatia asa-zisei stari a treia" ce umplea mahalalele propriu-zise, intrecare cele mai cu Mima erau: Tirchilestii, Jarcaletii, Tabacii,Oborul, Vitanul si Troita, cum si locurile de langá, bariera Mo-gosoaiei spre Floreasca, unde, pana aproape de 1890, salasluiainca bulibasia tiganeasca a vestitului vataf Patanghel, cu pot-covariile, rotilriile si murdariile ei.

fe

Asa cum era de amestecata, lumen aceia, deba boierul deneam pana, la cel din urma argat si dela dregatorii cei rnai desus pana la negustorasii cei mai parliti 153), la muncitorii cei

Lovit cu palmele sau Cu pumnii,Calificativ dat celor ce vlind pe stradà te miri-ce, prin o asemuire

sugestirv5 cu negustorii de altädatà carora focurile cele mari le distrugeau totavutul 01' fi aruncau pe druansuri cu astfel de umilA indeletnichre, pentru a-siputea c4tiga einstit o bucatà de pAine

154) Legauri de rudenie ce mi aunt de sAnge ci de afinitate adkA painbotez (cumetrii) sau prin cdsatorii (cuscrenii).

140 GEORGE COSTESCU

mai nevoiasi sau la mitocanii cei mai darzi ducea toatil, inBucurestii de-atunci, o viata randuita i tilmita ce va ramanevecinic .un exemplu de solidaritate sociala.

Luinea de astazi desconsidera in mod cu totul vinovat in-semnatatea rosturilor acelora, iar ideile sanatoase de-atuncisunt luate 'n ras ca unele ale caror cerinti ar calca pare-sedemnitatea generatiilor proaspete ce nu se sfiesc de-a pretindesus si tare dreptul de-a putea fi de capul lor.

Nu sta. -nicidecum in intentiunea noastra sa facem aci pro-cesul moral al unor vremuri ce nu sunt ale povestirei noastre.Nu facem deck sa reflectam. Va fi fost poate tineretul de-atuncimai infranat deck asa cum Ii place sa fie astazi, dar asta nudovedeste cu nimic Ca e mai bine asa cum este, ci dimpo-triva. Nu trebuie sa se treaca cu vederea mati ales ca, in vre-murile acelea, nu numai batranii dar chiar cei maturi respectancu toatà smerenia atat legile tarii cum si obiceiurile noastredin stramosi si cá. daca celor de-acum nu prea le place cu-vantul smerenie", apoi nici nu-1 pot .inlatura dintre ale noas-tre, deck inlocuindu-1 macar cu acela de cuviinta", pe care'nu este .si nici n'a fost Natie pe lume sa nu o cunoasca si sanu o practice. Numai cuviinta aceia a dat cetatenilor de-atunciai Bucurestilor putinta sA aiba o viata tilmita, adica in rostu-rile ei firesti.

Familia, cu rubedeniile 154) si cu avutul ei. Politica, cu le-gaturile, nazuintele si procopselile ei periodice dar modeste.Prietesugul, cu distractile si cu petrecerile lui.

Toate astea dainuiesc si astazi, oarecum in acelasi fe!;numai cA cerintele ce le determinau atunci, normele depe cari.ele erau urmarite si infaptuite, cum si caracterul civic-colectivcu care ele se manifestau, sunt azi cu totul prefacute.

In gall de aceste apropien i spre Mina intelegere, mai erasi aceia de vecinatate intre cei ce aveau locuintele alaturate saupe aceiasi strada. Vecinii se apropiau intre ei, si in trebile caseisi in cazuri de nevoie sau de board; iar petrecerile se laceantot intre ei. Punerea la cale a acestor petreceri la casele unoradin ei sau impreuna, pe afara, undeva la iarba verde, era ocontribute voioasa a tuturor. Unii aduceau merindel, altii se

Veche casd boiereascii pe strada Spdtarului ; restaurata denegustorul Melic si ddruiti bisericei Armeneascd.

A'

,

.,

`s

Casa din mahalaua Spirea noud, pe la 1880

;. e

' .) ,"

4': .

sseI

BUOURE$T1I VECHIULUI REGAT 143

Insarcinau Cu prepararea mancarilor, altii cu grija bauturilor,mijloacelor de transport sau chiar a lautarilor, f ail de care

nu se prea faces, asa ceva.Mai pe scurt, lumea bucuretseana de-atunci se cunostea mai

bine si mai Cu folos din convietuirea, in felul sus aratal, decatdin promiscuitatea silita a democratismului atilt de rAu intelesIn zilele noastre. Experienta unei asemeni convietuiri mai aveasi darul de a generaliza acea educatie Intemeiata pe cuviintasi bunAvointa pe care astazi fiindca am vazut ca ne lipseste

o cautam in rezultatele organizarei a tot felul de institutiuni,,eare mai de care insä mai nepotrivite cu firea noastrA roma-neasca

In familie, in aceiasi curte sau in vecinatate, toata lumeabogat sau sarac, ruda sau strain, proprietar sau chirias, in

sfarsit chiar creditor sau debitor se aveau bine. Certuri, candse iscau, erau doar din neastamparul copiilor, pentru nAravu-rile cainilor sau pentru alte fleacuri i toate se impAcau peloe, nu prin costisitoare si nesfarsite procese, ea acum.

In diferitele cartiere si malialale a caror cuprindere si fin-pArtire le-am aratat, bucurestenii traiau fie cA erau oamenimai cu dare de mAnA ori mai putin instariti, proprietari saunuinai chiriasi cam in aeeiasi amestecatura ea si azi.

Deosebirea era mai intai aceia ca in atunci asezarile gospo-daresti bine intocmite cautau sa se depArteze de centrul negus-toresc, prea sgomotos si prea intesat, spre mahalalele cu o popu-latie mai risipita, cu loc mai larg si cu o vegetatie mai bogata;in vreme ce acum populatia periferica, lacoma mai mult de,,confortur tehnic deck de cel natural, se imbulzeste in zaduful

vacarmul blocurilor" dinspre centru. O alta deosebire maieste cA, din desfasurarea moravurilor noi, s'a starnit intre pro-prietari si chiriasi un antagonism care nu numai cA a racit.considerabil buna lor intelegere de altadatA, dar a indrumatspre o vrAsmasie permanentä ce a ajuns sadeformeze pana sinormele principiale ale raporturilor juridice i sA provoaceaducerea de legi cu caracter vexatoriu EA pentru unii si pentruceilalti.

Concluziunea aceasta poate sa para unora prea tare", to-tusi ea poate fi usor deslusita.

Oamenii de-atunci stau locului. daca aveau dela parintilocuinta de zestre saii din mostenire; se asebau, daca puteau

a

si

144 GEORGE COSTESCU

aduna banisorii cu cari sa-si dureze o casa penttu ei i pentruai lor; lar, daca nu intra in randul niciunora din acestia, i*iluau casa cu chirie dela cei ce aveau de inchiriat. Asemeni casese gaseau, fie intocmite astfel ca sà poatil servi pe de-a'ntreguluncí singure familii, adica singuri in curte", cum se ziceaatunci; fie inteun grup de case sau apartamente, in aceiasicurte cu proprietarul sau chiar cu mai multi chiriasi. °dataintrat in o asemenea locuinta, data fiind buna invoire ce dom-

,nea, greu se mai hotara omul sa se mute. Venit acolo dela cash"-torie, acolo i*i 'cre*tea copiii pana Ii trimetea si pe ei la casele

*i ramaneau tot acolo Omit cine *tie &And. Nomazi, ca astazi,erau doar militarii *i unii functionari ai Statului; dar aceianumai de nevoie, fiindca Stapanirea Ii purta din ora* in ora*.

Unde se nemereau sa viná i oameni _de natie straina, seinvoiau *i ei cu ai no*tri; iar cei fara natie se adunau ei insisicum se putea mai laolalta. Si a*a, toate mergeau de minune !

Astazi, insa, lucrurile s'au schimbat cu totul. Bucurestii deacum au poate de cinci-ase ori mai multe proprietati locuibile,dar au desigur de zeci de ori mai multa lume ca atunci.

lor,

3 2 oj _

Fa... 71 4te °

N.

41

-."t , r,.. .,.1

.1%0 ' 0.-

111/P/ l' 0r3 i. o i

vt, r 4

Fosta 1ocu1nt5. a ministrului profesor Gh. Dem. Teodorescu din strada Mircea-Vodb..

z ,

°

Mestesugurile primaredesvoltarea industriei.

Q;rn.n. este de oricine ea cele mai puternice mijloace intrupropasirea marilor orase sunt imbunatatirile si bogatia pe

cari le aduc desvoltarea industriei si a comertului. Bucurestiul.nostru a fost si el printre cele ce au adus cea mai netagaduita do-vaca In aceasta privintä. Prefacerea lui, atat de repede si te-meinica este datoritil aproape numai infaptuirilor pe acest

La inceputul vremei de care ne ocupam, cea mai mare partea meseriilor ce alciltuesc mica industrie atat de necesara des-voltarei unei economii Incepatoare ne lipsea aproape cu totul.Seolile dementare de meserii, deasemenea. In Bucuresti, nuaveam dedil Scoala superioara de arte si meserii, care nu ajun-sese a ne da numiirul de meseriasi specializati de care tonta' taraavea nevoie. Tinerii bucuresteni care luau atunci calca sträina-tatei pentru invatatura, se duceau numai pentru studiile prole-siunilor libere superioare si doar cu gandul sil ajunga toti oa-meni mari". Cei care ramaneau la Invatatura din tara, de cumapucau un certificat de absolvire a gitnnaziului, cautau sa iavreo slujba la Stat. Aceasta a determinat pe iscusitul nostru°in de stat Petre Carp sa spuna ca mult haz, ca: Romanul senaste bursier, traieste functional. si moare pensionar".

Singurele meserii ce bucurestenii practicau din vremurivechi si din straintoarea nevoilor de toata ziva erau: abageria,cavii.fia si cusatoria, pentru cele necesare investmantarei; bla-liarla si cojocaria pentru infruntarea frigului si viscolelor ier-nei; zidaria, dulgheria si dogaria pentru ale caminului si gos-podariei, rachieria pentru potolirea necazurilor si brutaria pen-tru painea noastra cea de toate zilele. Denumirea de brutarie"

tarim.

155) Printre dregátorille de Curte ale Domnitcalilor de p5n5 atunci, eraaceia a botierului .c..5ruia se da in searnä indestularea cu si cu paine a

mesei si a Curtei Domnului. Acel dregator era mimit si el Pitar

148 GEORGE COtTESCti

era mai nouà i ne venea dela vorba nemteasca Brot" (plane).Noi zisesem painei pita, iar pe cei ce o friceau Ii numeam pi-tari1").

-Ctun planea era cea mai de trebuintrt tuturora, mai toateinahalalele orasului aveau pitarii lor. Astfel, la vremea intro-nrtrei. Domnitorului Carol I, ,erau: pitarul Milialache PulgarIn inalialaua Fântânei Boalui, pe strada lui Popa Tatu; Pitar-Mosul de Muga marele maidan al Postei celei vechi in malta-laua lui Popa Diavas, pe strada Dreaptrt (azi str. Jules Mi-chelet); %inca Pitrireasa in maltalaua Bradul Boteanului; pita-rul Hristache Thltancu, in Beilâc, peste Garla, Muga bisericaSfintei Eeaterina; pitarul Mitache Coadd in rilspantia uliteiTiirgovistei cu cea dela Omul de piatrrt"; pitarul Petrache Zo-tovici, in Lucaci; pitarul Milialache Piron, in Olteni; pitarulManolache LAzarescu, in Popa Soare; pitarul Matache Teisanula biserica Sf. Stefan si pitarul lonità Rosianu, in Mântuleasa.

Mai pe urniii, si in local unora din acestia, s'au ivit: Ma-nea Brutarul, urmasul lui Mitache Coadri; Babic cel dela Cui-bul cu bara a carta dugheanit este azi modernizatrt in... phi-eintarie; Kir lani Brutarul din Visarion; Radu Brutarul delaSchitul Darvari, din Icoana; Gheorghe Damalidi de pe coltiilstrilzei Sfintilor, peste drum de spitalul Coltei; Nicola dela Sf.Glieorghe Nou; Anastasie Brutarul dela Sfintii Voevozi, iacelapreschimbat azi in placintar, Niculescu-Lungu cel dela PodulBeiliicului din portiunea ce azi poartrt numele de strada Carol

Ionitrt Cociitorul din ulita Franzelarilor, botezatit astfel depe urma lui, el aviind acolo si cea dintAi franzelrtrie. Pe la 1870aveau deasemeni mare faimA de brutari buni si DumitracheOochi-Albi, din calea Viicarestilor, dar mai ales Sache Constan-tinescu, tatrtl fostului ministru literal Alecu Constantinescu careisi avea brutäria peo ulicioara a strrizi Cazgrmei, desfundatil apoisi numità strada Bateriilor. Aiesta adusese si niste luerMori nom-ti dintre cari.unul, pe nume Bleschek. a preluat brutiiria si a fa-cul-o franzelArie

Cam in aceiasi vreme se arMase si celelalte dourt bruariinerntesti sau franzelarii si anume:. a lui Alois Miiller din Rada-Vodà si a lui Otto Gagel care a inceput inteo casi veche de pe

$i

BIICUIVESTII VECHIULUI REGAT 149

strada Doamnei, s'a stramutat apoi in alta de la Schitul Mai-cilor si in cele din urma pe strada Putului ea alza rece din lila-halaua Isvorului unde a durat acea fabricá mare ce lucreazaii azi.

Painea Bucurestilor se facea la inceput numai din graulmosiilor de prin jurul orasului, care era macinat pe la morilecu apa de pe Garla Dambovitei, iar mai tarziu la morile dinmalialaua Fainarilor dinspre Campul Mosilor sau la cele de pelanga Obor..Pretul painei era 2 gologani (20 de bani) chnd eradin Mina' integralä, si Ii zicea paine neagra, si 25 de bani pentruo jimbla sau paine albà, toate in forma de pita' rotunda. Greu-tatea painei era de un .kilogram, rara gres, si regula asta erastrict pazita deoarece abia trecuse vremea cand Agia, daca prin-dea pe vreun brutar ea Meca phinea cu lipsá la cantar, puneape Capitanul Costache '58), Zapciul Agiei plimbe prin Piatacu painea atarnata de gat i manat cu garbaciul de la spate.Pentru salahori si pentru saracime se mai fama, la pretul de10 si 15 bani, o paine ceva mai mica, de secara i lipie din Minamai bunisoara si mai putin dospitil, in forma de azima sau tarta.

Dintre celelalte meserii printre enumOrarte mai sus abagiiincepuse a se trage pe la tara, caci la oras lumea prinsese a seintoli cu haine din stofe aduse dela Viena si taiate de pe croialanemteasca, Cavafii rama$i se indeleiniceau mai mult cu negotulde piei si de talph. Rachierii, odata cu inmultirea carciumilor, semargineau numai la facerea rachiurilor si erau numiti povarna-gii, pentruca aveau livezile si povernele lor, precum: CostacheMoraitu care tinuse rachieria dela Sf. Tonicà., la povarna ce aveala Gheboaia, pe mosia Brailoiu; Caprita la Bolintinu-din-vale;Paxino ranga Ploesti; Tancu Dobroici la Clucereasa si eeilalti.prin diferite alte locuri.

Caldararii se adunará In jurul catorva din cei mai cu starecare puteau tine pravaliile sub legile cele noi si care erau :Raducanu Simionescu ; lonitá Iancu, Tanase Dumitrescu sialti cativa toti cu vadul pe strada Baratiei i Calea Mosilor,In preajma Hanului Rosu.

Cusatoria de arbituri rufaria a mers din ce in ce mai bine si

156) Dela o vreme se vede scris sa) se aude la Radio de Chitan Cos-tache-Chiorul. Zapciul Agiei de pe atunci era schiop, dar chior n'a fost°data de pe cele ce stim noi.

nici-

157) Colonel de ota0e, eu War de boles.

150 GEORGE COSTESCU

orasul se unipluse de cusatorese cari primeau pänzeturi le ce leaduceau musterii ca sa le lucreze fiecaruia de pe placul lui.

Intre toate acole mestesuguri blanarii au avut soartacea mai vitriga. Din vremuri vechi, faima blanarilor bucures-teni, pentru indeinfinarea si onestitatea lor in meseria asta siIn negotul ei, era pretuita pang in marile orase ale tarilor ve-cine si chiar la Moscova, Kiew, Lemberg si Varsovia de penude se aduceau atunci blanurile cele mai de pret. HrisoaveleCarmuirei de la 1831 ne spun ca, mahalaua acestor mestesugarise intindea pe tot cuprinsul strazilor ; Blanari (ramasa azi (loarcu numele), Selarilor, Sfintilor si pe la spatele bisericii Sfän-tului Glieorglie Nou, Oda in calea Mosilor la biseriea Sf.Gheorglie Vechiu si in Piata Sfântului Anton, iar dughenileblanarilor si ale grosilor" (cojocarii) se insirau pe acolo cash.-de-casa. Condicile vremei ne aratä ca in mahalaua aceia se O-scan 145 de blanari patentan, ce aveau ca staroste pe vestitulVasile Hristea, din neam de polcovnic cu caftan "7), din inhi-nile caruia iesise coi mai destoinici mesteri ai timpului acela.Astäzi pe aceleasi locuri vadul blanarilor stá inca marturie acolor ce au fost ; dar blanarii romani, ne mai avand capitalurisi credit, au ajuns lucratori ori s'au dus sá faca cojocarile latara, iar negotul acestei meserii, aleasa si banoasa, a inc'äputpe de-a'intregul in mainile strainilor.

Cum se vede mestesugaria bueuresteana se desvoltase des-tul de frumos in pasul trebuintelor si al obiceiurilor color de-atunci. Ea nu ,se potrivea insa vremurilor: noi, care eereau sichiar impuneau o alta viata care sa dea neamului nostru pu-tinta ridieärei in rândul celorlalte natiuni din Europa..

Aveam o tara manoasa si bogatä Oda la belsug in tot soiulde materiale care ne-ar fi putut pune curänd chiar de-asupraacelora.

Aveam si un popor ale carui insusiri spre tektite mestesugu-rile aratau o deosebita indemanare, a carui ravna de civilizarenu era intru nimic mai prejos si a carui perspicacitate a mintei,chiar la copii inca nevärstnici, uiTnea pe oricine se.apropia de eicu sfaturi in spre atari indeletniciri.


Nu aveam insh o ,,industrie mica" propriu zish, ¡teema imbrhamintei, a luctiirilor i uneltelor casnice, a rostuluimai omenesc, a podoabelor cladirilor si a atator alte nex oi carecereau priceperea unor mesteri specializati, scule potrivite simai ales putinta de a creste, de a hatni si de a inviita pe uce-nicii ce urmau sh primeascil pregatirea mestesugrtreasch si con-stiinta onestitätei cu care once meserie trebuia sit' fie exercitath.

Acel care a inteles cel dintrti acest lucru a fost Bogota CarolI-ul care, pe längh tmarile lui insusiri de om de Stat si de militaremerit, a avut si acest simt gospocläresc al arnanuntelor, si care,secandat de Ion C. Brritianu si de Laschr Catargiu, a frtcutse schimbe acea stare de lucruri, cat mai in folosul threi intregi.

Atunci au fost adusi in Bucuresti un mare numrir de strainiin majoritate nemti.1") si italieni, toti mesteri iscusiti in celemai felurite meserii si care au indemnat pe ai nostri la mesie-sugurile lor, dovedindu-le cu faptä i cu ajutor cá mestesugul,la om, e bratarh de aur". Ei au venit aci cu nevestele si cu copiilor; au riimas si se contopeaseit Cu noi Meg niciun fel de Lilleganduri si s'au Malt in adevär una-cu-noi invätandu-ne si srtmestesughrim si sh hm oamenii de omenie.

Nu trebuie uitat cui dach bucurestenii clasei de mijloc de-atunci si orAsenii in genere au adoptat atat de iute si de fru-mos acea tinuth europeanh cu care ne fäuim astrizi, aceasta o da-torim mad ales acelor musafiri strhini pe care i-am chemat noi shse aseze aci in Urbea noastra si care, drept recunostinth a ospita-

. omenesti ce le-am asigurat, ne-au dat tot ce au avut. Delaacesti oameni, si Cu invatritura meseriilor lor am putut noitemeia aeea mich industrie" ce a fost apoi temelia valorifich-rei materiilor prime ale tArei noastre, cat si a insusirilor firestide iscusintrt Si destoinicie cu care am fost blagosloviti de Dum-nezeu si cu care am clädit o bunä parte din prophsirea noastrrt.

Strhinilor aceia, care n'au venit la noi cu gandul si cu sco-purilor altora din cei ce s'au mai oplosit pe meleagurile acestea.romanii li s'au alriturat dela inceput cu tragere de mimi. nu nu-mai la lucrul ce invhtau dela ei, dar si in viata lor intimrt. Norm-inaratii copii ai mahalalelor bucurestene, pe cari phrintii lor

trimisese ca ucenici, cu istetimea lor inascutri, au prins-

158) Denurnirea de nemir ramariii o dau atunci tuturor strainilorde originä germanä.

lititei

152 GEORGE COSTESCU

foarte usor si repede meseriile ale cgror rosturi li se ardtatt siau devenit curand ei-insisi calfe, apoi mesteri pe seama lor.Thmplarii, croitorii, tipografii, tapiterii, cismarii, lgatusii sautnecanicii si toti ciracii meseriilor nemtesti fosti ucemci ca ace-tia si toti romhni neaosi s'au inmultit de-atunci mereu, inpg-nand orasnl si curand apoi toatd tara. Cui îi trebuie o dovadg laindemang despre aceasta, sd ia doar seama la nomenclatura scu-lelor asa cum au invAtat-o si o pgstreazii, Inca meseriasii nostrisi va vedea cd e pling de numiri nemtesti ce le au rdmas si autransmis apoi celor pe cari i-au invätat la randul lor. Chtevaexemple socotim cg sunt deajuns, precum: f oraibdr, slefuit, bank,nut-si-f eder, etc. in ale thmpldriei; ghevint, surup, bor-masind, etc.in ale fierdriei ; raspel, staif, brant, bizet, rihtuiald, etc. in alecismgriei; dursus, ainfas, vingalac, in ale tipografiei; slit, untdr-lag, fular §. a. in ale croitoriei.

O altd dovadd std in aceia cd multi din cei mai vrednici ciraciai acestor ,maistori"nemti au fost insurati Cu fetele juphnilorlor, au fost inzestrati de aceia cu sculele necesare practicdrei mes-tesugurilor invatate deba ei si chiar inlesniti cu credite de-afardpentru mdrirea si desgvar$irea atelierelor lor. In aceasth privintgcondicile Oficiului nostru de stare civilg stau gatti sA dovedeascdmulte celor ce ar voi sA be cerceteze.

In epoca de care ne .ocupdm aci, bucurestenii convietuiau cuacei strgini foarte cu drag si intrò invoialg din cele mai fericite,atit prin voiosia cht si prin roadele ei.

Prin voiosia ei fiindcg munca aceia se Mcea cu o constiinthOita de rhvng de mai bine, cu onestitatea cuvenitg si intrò ca-maraderie spontand ce se deosebea Cu totul de tovdrdsia" teoriilorPocialiste, niei astgzi inch' bine deslusite; iar prin roadele cea dat, pentrued in chtiva ani Bucurestiisi dupg, el Tara intreagg

a avut o sumedenie de oameni bine preggtiti si ager priceputiin exercitarea a numeroase mestesuguri care au asigurat apoinecurmat progresul nostru economic in aceastg ramurg de munch,.

Datoritg acelui sistem de initiare, care dela patronii strginia trecut si la mesterii romhni ce-si Meuse ucenicia la ei, orasula fost curiind impgnat cu nenumgrate ateliere la domicilia si cuinstalatiuni industriale deosebite dar modeste, ceàu adus acearepede schimbare a Bucurestilor, si in infgtisarea lui ordseneascg,si in traiul de pang atunci al tuturor cetdtenilor lui. E destul &itamintim pentrucg nu este aci locul sd facem un istoric amgnun-

BUCURESTII VECHLULUI REGAT 153

tit al desvoltirei noastre industriale crt la serbarile incoro-mirei primului nostru Rege, in 1881, cortegiul carelor alegoricecare .simbolizau mestesugurile i industriile romanesti erau atat

numeroase hick defilarea lor a durat ceasuri intregi.Vom enumara aci, din aducerea aminte si oarecum in ordinea

inseninatiitei lor, doar pe cele mai de seanfii si pe cci mai cunos-cuti atunci dintre intemeietorii lor.

Aveam buntuoara, in afara de Arsonalul Armatei. deIerbarie (Pirotechnia), de Uzina de Gaz si de Atelierelorferate pentru montarea si repararea materialului rulant, care erauale Statului mai multe asemeni intreprinderi particulare pre-cum: turnatoriile Lemaitre dela Apele minerale (in josul Garlei,MI-1ga Abatorul comunal);-metalurgiile E. Wolff de pe DealulFilaretului; morile cu aburi ale lor: Assan, Olmazu, -Andrei Po-povici cu fabrica de spirt dela Floreasca, Stancovici de peCampul Mosilor, Masina de Nine (manutanta). din mahalaua fil-inarilor, Belvedere" din Grant pentru prepararea tutunuluisi manufacturarea tigarilor, fabricele de bere Ziepzer din Negru-Vodit, Carol H. Oppler din capiltul strazei Isvor, Erhardt Lutherde laugh' Pódul garei dela capatul ale& Plevnei, fabrica de con-serve al lui Dumitrache Staicovici dela jntrepoziteleunde citrand a fost instalatA si a patra fabrica de bere si spirta lui D. Marinescu-Bragadiru, fabrica de tamplarie $i chiristi-genie a lui Lesselide pe valea Plevnei, cele de fierärie: a lui Haugpe strada Isvor si a lui Weigel pe strada Sfintii Apostoli, fa-brica de ciocolata a lui G. DobriceAnu din Calea Victoriei si dis-tileria lui E. Bresson.

In domeniul industriei mici, atelierele mai restranse, pentrucelelalte meserii, erau insa mult mai numeroase.

Din acestea insemnam: postavaria si piituraria lui D. Simioncare sistematizase abageria de panà atunci preschimband-o inpaslarie perfectionata. Strungaria lui Dietrich cunoscut si subnumele de Sion Pieptanarul, care trecuse fratilor O. H. Milnersi mesterului I. Brang din Pasagiul Roman. Atelierile pentru ma-sini de cusut. Ressel, Frantz Kepich si Singer, cele pentru instru-mente chirurgicale si proteze ale lui Frantz Brtihm si Otto Ran-ger; cele pentru mobilier de lux ale lui Olbrich (str. Sf.si E. Pranger (Str. Banului);. cele de caretArie si träsuri ale luiF. Jean dela Cismeaua Ro$ie peste drum de biserica Alba, siFrantz Hintz din str. Clopotarii Vechi; eel de motoare si repara-

Vämei,

Ionieä)

154 GEORGE COSTESCU

rea masinilor agricole si pompelor a lui Neubauer, din str. Isvorsi eel de pillarier al lui!stater din pinta de sus a bisericii St.Cheorghe Nou, Thbachriile lui Stefan Mincu, unchiul lui Mateisi 0 rigore Alexandrescu (azi Soc. anon. Gralex"), a liii DumitruBerceanu, Mandrea, Ch. Trandafirescu, Chita. VAleu si TheodorSapatino. Curelhria lui Beckmann pentru harnosaimente si ha-.muri si cea a lui Paul Milcker pentru articole de chlAtorie, cum sicele atilt de numeroase de pe cala Mosilor, lAngä, mahalaua bir-*ease& Blhnhriile lui Iordache Toneovici, Hagi Vasile, Pragers. al. Ceaprazari -sau gilitanari ea: Dumitrache Gaitlinarul dela

Nicu Mincovici, starostele breslei ale chrui prAvAlie siatelier erau pe ealea Victoriei peste drum de Pasagiul Roman, siurmasul lui, C. Georgescu care a flcut in chtiva ani prisos de ave-re eu care a eu_mphrat minunata asezare boiereasch elhdith de ar-hitectul francez Galleron pentru mAndra familie a lui Al. Lenes,de pe strada Corhbiei Nr. 6 rárh sit mai numhrhm toate atelie-role cu prhvillii de pe strada Bhrhtiei si de sub Hotelul de France.Aceasth meserie care ea si acoja a blAnarilor trecuse toath inmâinile strhinilor, a revenit din nou in cele ale romAnilor, inultima vreme.

Croitori pentru haine bArbatesti erau: Melic, Francke, José,Luca, Jean, Vladimir (Olsewski), Karnbach, Walter, Pangl sialtii care in vremea mai apropiath au fost toti inlocuiti de mes-terii lor romAni, abilitati apoi de o Academie a breslei lor. Inramura vestmintelor femeesti, cum moda" era numai pentruceiace se purta la Paris, cele dinthi croitorese cu faimh au fostde nationalitate franceza, precum: celebra madame Briol alechrei saloane se aflau in etajul caselor Eforiei Cretulescu si ch-reia i-a urmat in ramura croitoriei D-na Pantazi care îi estenepoath; si apoi saloanele de croitorie cu firma la Ville deFrance" a lui Sache Dumitrescu, conduse de premiera" Ma-dame Paul, acesteia urmAndu-i Madame Martin, in etajul case-lor Lempart de laugh Politia Capitalei.

Modiste erau: doamnele Beslegeanu la Biserica Albá, Ju-lie Vogt pe calm Vietoriei in fata Palatului Regal si Olympiape strada Regalh.

Saloanele acestor maestre-artiste indestulau numai nevoilefamiliilor din Oita orasului; pentru lumea cealalth Bucurestiierau plini de ateliere la domiciliu ale croitorilor si croitorese-lor, de haine si rufgrie.

BArAtie;

BUC1JRE$T11, VECHIULUI BEGAT 155

Aveiasi stare de Meru ri era pentru eismrtrie panto-1'5,6e.îu raiuura carom I i mole mid de seam5, eau cele ale lor: Brandde sub Palatul Nifon din Calea Victoriei, care era si eel inn iNeellill, C. Statesett din casele de eurand drtramate ale printuliiiCalimachi de Wawa Athenée Palace Hotel, Costache(Jlieorgliiiidin Pasagitil Roman, S'tefilneseu-Progresul" (trecuta de ea-rand eiracului s'Au Costica Baraitaru) si Vasileseu-Boreea, fostemai intai sub Hotelul Metropol, I. Stoiceseu din strada Dottmneisi Dumitru Raftópol care a inceput in strada Sfintilor si asfarsit in calea Victoriei, lângä Teatrul National, dupil ce inanii din lima intemeiase si o fabriert, de ealapoade.

Erau apoi eelelalte meserii din care unele s'au presehimbatIn Saloane", iar allele in mar. industrii cu fabriei. Dintreacelea insemnam: Frizerii" sau Coaforii" pentru doamne cumau .fost: Pepi Makhauer si Luis Beer care au pregatit inflori-toarea desvoltare de azi a aeestei meserii, si biirbierii cari, pelíìngà calitatea de mesteri ai asa ziselor Saloane de ras, tunssi frezat" adilugau si pe acoja de sufirurgi" (sub-chirurgi)pentru faptul cà, in afar% de arta de-a ferchezui pe musterii inale ficzionomiei", se indeletniceau si cu scosul mAselelor sau cupusul ventuzelor, cu pabare san cu lipitori, de pe cum proscriptia medicului era pentru ventuze use,ate sau cu sflnge. Saloanele de felul acestora, avand doar musterii din lumea bunà, emu:acela al lui I. Moisescu Oiseau", porecla aceasta fiindu-i datade un francez de aci, client al lui, pe nume d'Arthéne, pentru eaIn scopul de a face sh cante mereu un eanar pe care-I avea In fe-reastra priivaliei din casele 'Nit& uncle era si cofetaria luicowski, Il atata Cu o muzicutrt pe care o tinca merensub limbà. Aoest bgrbier, care avea cinstea sit serveascrt si. peRegele, Carol I. a ,avut si norocul sit fie unicul castigator in Ro-mania al lotului col mare (80.000 marci) al lnteriei Hamburgheze.Dintre ciracii lui: Popovici a ajuns si el coaforul Curtii Regale,Misu avea pravalie sub Hotel Boulevard, Gabrilescu peste drumde, Hotel Orient, laugh Episcopie, iar altii pe alte strAzi de prineentrul orasului. Mai pe la margine eran barbierii de mana a douadin cari numai unii erau si subeltirurgi, dar toti aveau agAtat lapragul de sus al pravaliei elite .un eiur in caro canta saltand ekeun pitpalac i cei mai multi isi asteptau musterii cantand dinchitara pe scaunul de laugh' use, sub adierea falfaierei stergaru-lui ce, Impreunn cu lighenaul de arama, le serveau de firma.

156 GEORGE COSTESCU

Fiindca veni vorba de sapuneala barbiereasca, sa amintimsi pe säpuliarii din vremea aceia: Stere Anastasiu cel dintai fa-bricant al sapunului de rufe, in care a fost urmat i depasit deTilnasache Eliad caruia i-a i ramas porecla de Sapunarul"

Zamfirescu, dela care avem fabrica Stella" ce, cu instada-tiunile ei technice din ce in ce mai moderne, a trecut si la sa-punul de toaleta, la cel de glicerina si la tot felul de cosmeticepe care fabrica lui le pune in comert, de mai bine de o suta de ani.

Alaturi de acestia pot fi amintiti lumanararii, intre caretinca f runtea Nae Dumitrescu-Fabricantul, porecla ce i-a ramastocmai pentru faptul ca el a fost cel dintai care a intocmit in-dustria lui pe sisteme technice; avea pravalie la Sft. Glieorghe-Nou. Dupa el, sau cu marfa produsa de el, au lucrat apoi: Gan-ciu din Piata Sf. Anton; Fundanescu de pe str. Carol, Marti-nescu din calea Victoriei i alti cAtiva risipiti prin restul ora-

Productia uleiurilor o facea, in vremea povestirei noastre,o seama de industriasi primitivi intre care amintim pe unul,Sandia Uleierul, din Soseaua Herästraului (cadea Dorobanti-lor) 159) care, desi lucra cu mijloaee oarecum empirice, reusisesa faca concurenta chiar fabricilor cu instalatiuni technice cumerau cele ale lui Assan, Olmazolu, Popovici si altele. Unt-de-leannul de masline se aducea atunci de prin Turcia si Grecia, inburdufe mari de pide, cu caicele de pe Dudare si Marea Nea-gral. Vänzarea o faceau bäcanii toptangii de prin nata impreunacu acesti aleje ri care aveau si oameni ce purtau marfa prin ma-halale, in douä gamite de tabla atarnate de-o cobilita, asacum s'a vändut apoi si gazul (petrol).

Pe länga aceste mestesuguri de folosinta gospodareasca eraualtele cu insemnatate si mai mare, precum erau: Tipografiilepentru inlesnirea desvoltarei culturale a obstei si despre carevom aminti in capitolul aeelor desvoltari. Ospatariile, al carorrost Il vom gasi deasemeni inteun alt capitol urmator si in sflr-

159) Uleierl de feluil acestuia mai fusese in Bucure§ti, (pe vrernea candnu aveam inca fabritile morilor), ca : Ghtta Uleierul, dela Omul dePiatr i vaduva Tudora Oleangioalloa dn mahalaua lui Popa Petre. Ca si ve-chii rachieri Hristea din Popa Tatu, Dumitrica din Troita Dudestilor, Russed'ab Serban Vod5, Costache Moraitu din Sf. Ionic i altii, faima lar a tinutvreme indelungatà, si pentru multa lume bucuresteanä, locurile asezàrilor1or erau folosite ca puncte de orientare pe cuprinsul Bucurestilor de atunci.

altii

sului.

BUCUÑETR VECHIULLII itEdAt 157

it acela al constructorilor de clAdiri, al grAdinarilor si al can't-midarilor, cAror.a le datordm in burirt parte chiar infAtisarea ceamai bund de-atunci a orasului nostru.

Vom aminti astfel cá in afaril de cliscioarele mahalagiilor ne-voiasi care aveau peretii din chirpici (gard de nuele sau de sipci,tencuit cu primAnt galben ininuiat) si din care multe se mai vridinert prin cartierele marginase cele dintAi clAdiri bucuresteneau fost construite cu cárämizile galbene ce erau ¡Acute in cup-toarele de prin gropile uncle se aflase straturile de argilli sinisip necesare fabricArei. Gropi ca acestea erau atunci, inafarg de cele din jogul 5i din susul MHO, dela care au $i

denumirile locale: CArrimidarii de Jos *i de Sus", celeale lui Costache Gheorghiu din Tunari si ale lui Mitricri dinTirchilesti (Dichiu), crirora li s'au adriugat, sau cu care Wau.contopit, instalatiunile mai noui ale Colonelului Ghergliel si D.Hagi Tudorache din HerästrAu, ale lui Popeseu Si Gaillac delaFloreasca, ale Contesei Montesquieu dela Brineasa si cele alelui Georg Hernian care a introdus tiparele cu presA ce dau eä-rrimida zisA de masinA", i eriruia i-a urmat marea Intreprin-dere a lui Maximilian Tonolla.

In ramura constructiilor urbane cu infritisare chipesil si in-tocmite depe normele civilizate ale acestei ineserii, Bucurestiiau avut din vremuri mai vechi o seamA de foarte buni mesterizidari si dulgheri care friceau cinste breslei lor. Multi din oiajunsese a se pricepe chiar la intocmirea planurilor, firnd aju-tati la aCeasta, cu !Milt folos, de cAtre mesteri italieni, pe vre-mea aceia foarte multi prin Bucuresti. Pentru edificiile publico.

cAminurile mai distinse ale bogritasilor, ale cAror planuri deconstruetie erau intoemite de arhitecti strrtini ea: Alfred Gotte-reau, Török, Böllacker, Galleron, Burelli, Louis Blank, Lipi-mi. 160)i altii ca ei, si de câtiva arhitecti romAni diplomati InstrAinritate, ea: Rosnovanu, Alexandru .Orriscu, 'MaimarolUm1)$i altii. Casete particularilor de prin colturile orasului erau insrtconstruite de mesteri bucuresteni care isi Menu scoala in lucrul

Acesta este autocull clädiriier n st:11 erenelat cum stint: cea a Ma-resalului George Filipescu din str. Dionisie Lupu, a lui Laptev din str.zo'anu, langa Opera Romänä, casa in care a fost efind.va i sediul Conserva-toruluf de Muze j Arta Dramatica i aceia a lui, din strada Stelea

Numele acestuia din wrmä a fost facut din denumirea maimar-basa", in limba turca' constructor".

mas

$i

Bre-

158 GEORGE COSTESCLT

pentru care erau tocmiti ca supraveghetori la asemeni cladiri.Din practica" aceia si cu staruinta celor dintai arhitecti romanidiplomati in strainatate pentru aceasta profesiune artistica, s'aajuns, inainte de intemeierea Scoalei noastre de arhitectura, laintocruirea unei scoli elementara a societatei constructorilor ro-mani. Aceasta Scoala, creiata din initiativa particular* a fostcondusa de marele nostru arhitect. Ion Mincu, principalul ei in-drumator, si de osardia altora ca: Stefan Petricu, renovatorulbisericii Sf. Silvestru si fost sef al serviciului cladirior mu-nicipale si de Tanase Dobrescu, fiul rnesterului Dobre dela Cui-bul cu Bar* care a fost staroste a celor dintai eä,ditori aiorasului. Mesterul Dobre a fost si cel mai priceput sobar alacestor .timpuri, cand si Palatul Regal folosea incalzirea culemne, deoareee nu fusese inca nascocite instalatiunile pentruincalzirea contralti, prin calori fere. El prinsese insa si pricepereaconstructiilor in intregimea lor, caci Eforia Spitalelor Civile i-aincredintat ,lui construirea cladirilor Spitalului Coltei. Cu inde-manarile si ca averea ce agonisise, el cumpara locurile viranesi construia pe ele locuinte bine cladite i rostite, populand ast-fel cea mai mare parte din locurile ce adaposteau doar cainiifarà stapan, in vreme ce lumea orasului se inmultea si se in-ghesuia. Exemplul acela al mesterului Dobre a fost apoi urmatchiar de arhitectii straini de aci, in fclosul populatiei mai delacentru. Astfel Török a construit ciádirile cu trei-patru caturidela colturile calei Viitoriei cu strazile Sarindari si Campi-neanu, Pasagiul Roman, cum si pe cele ce au alcatuit asa-zisaIntrare 11 Februarie de sub Dcalul Schitului Magureanu; Bii-hacker a construit intreaga Alee Carmen Sylva, pe locul fosteiG-radini a lui Schlatter din Nordul Cismigiului si mai toata par-tea dreapta a strazei Umbrei (azi str. Cretulescu); iar LouisBlank a parcelat locurile virane dela Patanghel (azi Pareul Bo-naparte) pe care a dada casele ce s'au randuit in Aleea -Blank,sistemul fiind apoi urmat de numeroasele parcelari si cladiri ceau acoperit tot cuprinsul orasului. ()data cu furia aceia de con-struiri de case s'a desvoltat si industria accesorie a fabriearerpodoabelor din teracota, in care cei nrai de seamil au fost:Spathe, F. Stork si Hahn, si a podoabelor de marmora datoritesculptorilor italieni: Oliva, Michelli si altii. Dela acestia ne-aumai ramas doar mausoleul lui Grigore-Voda Mica dela bisericarreiuI Doamnei (paraclis al fostului lui palat alaturat), o mare

O.

131..iCIIRE$TIL VECRIULIn REGAT 159

parte din monumentele funerare de prin cimitirele Serban-Voda(Be11u) si Manta Vineri, cum si urmele Fantilnei lui SerbanCantacuzinul dela Filaret, refacuta si inglobata acum PamirluiCarol I.

Col aboratori dintru inceputai infrumusetarei Bucurestilorau fost deasemeni gradinarii eari au rilnduit si modernizat par-eurile paduroase ale orasului. In fruntea acestora au stat Lud-wig Mayer care a infiintat cea dintâi sera (geamlac de flori)pentru producerea rasadurilor de flori din feluritele varietaticu care a impodobit gradinile orasului nostru sera ce se aflala spatele statuiei lui Miliai Viteazul si care azi poate fi' vazutiiIn Gradina Botanica dela Cotroceni. Dupa Mayer am avut peWenzel Knechtel, care era originar din Bohemia, dela pnalelemuntelui Urias, si fin -al fostei doici a primului nostru Rego.Ca gradinar-sef al Glutei el a proiectat si executat intocmireagradinei Palatultti Regal din Bucuresti cum si Parcul Castele-lor din Sinaia1"). Dupa el a mai venit si alti inaestrii horticul-tori ea: :Lacroix, Filaret Levras, lohann WasteIly, Montinni SiCharles Fitraudo a crtrui florarie bine ctinoscuta este vecinrt Ci-mitirului Bellu, si in sfttrsit erneritul maestrn, Rebliiin, fostOita mai eri director al Societatei Gradinilor bucutestene.

Meseria propriu zisa, acee bratarrt de aur" atilt de fru-mos cinstita de proverbul romilnesc, bucurestenii de-atunciau deprins-o dela inesterii de prin malialale.

An de an, inaestrii romani ajungeau curand atilt de cautatincât abia puteau sa pridideasch cornenzile ce primeau. Unii in-f iripau repecle oareeare stare si atunci se lama mai la centruuncle au deschis si právàlii, inflorind mereu meseria pe care oonorau. In seurta vreme faima romanilor in blanarie, cismarie

'si pantorarie, tipografie, cotetarie si altele, ajunsese sa treacasi dincolo de hotarele tarei. In anii 1885 1900 se gaseau la Pa-ris cativa cisniari, coafori si blanari -romani, porniti de aici sicare isi sustineau teminic faima cliiar In róiul acelei metropole amodel, unde se dusese cu prilejul Expozitiei, apoi ramasese iteo!o,aveau pravalii foarte cautate si faceau treburi din cele mai }mine.

Toti acesti industriasi intreprinzatori, din acea epoca linis-

162) Fink lui Wentzel Kneehtel este azi, si el, un distins profesor al Aca-demiei noastre de Hortleultur5.

180 GEORGE COSTESCU

titä, au lucrat numai cu români de-ai nostri care la rilndul lorau devenit patroni; si buna-invoire cu care au filcut-o era exem-

&lei pe atunci despre dusmanii sau grove nu era nici po-nnmeald !...

Scoala Superioaril de Arte si Mesern (cea de liingii, Poli-technica bucuresteána) avea si ea ateliere, atilt pentru partizaniai sculpturei in lemn si forjiirei fierului, cilt si pentru mese-ride minore pe cari le-am amintit mai sus ; dar absolventii a-eesteia erau iinpärtiti mai cu seama ca profesori si maestrii laseolile elementare ce se infiintau prin tara peste tot locul.

Drumul pe care l'a apucat atunci mica industrie" bucu-resteand a fost tinut cu stäruintà si cu mult drag de meseriede catre romiinii nostrii ! El le-a fost insä täiat, in vremuriie conu urmat, mai intAi de ngvala strilinilor pe care i-au manatnoi alte giinduri deck cele cu care venise eel ce ne-au indem-zutt la aceste mestesuguri, si apoi de desvoltarea pe care a luat-o

. ulterior negotul care, precum vom vedea, a avut si el aceleasi.hecazuri.

Se pare insa crt zorile vremurilor din urmä" si ale color ceau sä vind, cu toate greutAtile lor de altit specie, au luminat sideschis din nou acele drumuri, si cá bucurestenii, ea si toti

romilni, au hotArit sá le urmeze iarä"si cu teeth" &amnialor si Cu mult mai multil grije.

plarg,

la

Captitul cälei Mo*ilor din Plata SI. Anton. In fund, Bar4ia catolicA.

,

4

411-- A.

'

L.

i."/..

,

.-

Propasirea si dec6dereanegotului bucurestean.

NEGUSTORIAromaneasca a tinut si ea pasul allturi de des-

voltarea industriialä. De pe ardtdrile amdnuntite ale re-grdtatului profesor Nicola° Iorga163), legaturile negotuluiromanese cu pietile cele mai marl ale tdrilor streine dainuiau

de vremuri, mai cu deosebi-re cu targurile venetiene, cu cele dinLipsca si cu tArile baltic,e. Vremile pe care le bäsmuHm noi aeiau prins si ele acea stare de inflorire ; ele au ajutat chiar lapropäsirea negotului de-atunci, mai intai prin desvoltarea luiinläuntrul Tärei, datorità intemeierii nouilor industrii, si apoiprin legAturile pe care Romania libera a stiut sa le prindd cumai toate Wile din jurul ei.

Pe la anul 1870, in afar% de granele, lana, lemnul, sarea sialte cateva produse dela noi, Romania nu trimitea mare lu-cru tarilor straine ; in schimb piata noastrd negustoreascd eraImplinitá cu multe märfuri de pe afarà.

Profesorul G. Ionescu-Gion ne spune c'd inainte de unireatärilor romano, la Bucuresti, negotul cel mare era mai tot inmâinile unora ea.: Baltäretu, Hagi-Stoica, Pipolo, Hagi-Tudor,Iordachitd Toncovici, Hiagi-Pandele si altii ald cdror capita-luri, in lázi, ajungea panà la milion, in banii de atunci, adicäIn Sfanti (a caror valoare a timpului era de 80 de bani), si a-ceasta in afara de giuvaericalele de pret mare ce agonisise si dehainele portului de atunci, a cäror valoare pentru fiecare omde seamd trecea de 10.000 de sfanti. Datoritd legdturilor vechisi bine tinute cu targurile anuale dela Lipsca, creditele aeelornegustori erau nelimitate si in alte täri, pentrucä temeiul nego-tului a fost totde,auna : onestitatea si respectarea cuvantului dat.

163) V. Isbaria Cornell-1SM din Tkile Rornane#1, de N. larga.

164)-V. D. Hagi Tudonache. Arnintri astipra trecustului, negustordlor,meserie§ilor.qi prafesioni.,tilocr liberal din Tara de sub Milcatt, 1927.

165) In loe de hanVumescua comptoir". Aci era vorba de un birou deagenlie comercialà.

166) Vezii D: Hagi-Tuxlorache op. cit.

164 GEORGE COSTESCU

Din neamul acelor .negustori, D-1 Dumitru Hagi-Tudora-che, fost el insusi mare industria i presedinte *IA acum inurmii al Camerei bucurestene de Comert si Industrie a scris inniste amintiri :ale, sale') : Tot ce se cumpära atunci era asacum spunea negustorul cà este. Cuvantul era cuvAnt, nu ca azi,cand cu toate inserisurile, politele. si tratele to judeci ani de-a-randul ea sA intri In dreptul tau, iar la sfarsit vezi cA, si efts-tigand (procesele), banii tai s'au dus pe timbre, pe plata avoeatilor si-cate altele ; asa ca din ce aveai de primit, te alegi siCu- alti bani proaspeti cheltuiti".

Ceva care catA sa fie deawmeni amintit este cA, panä la1848, tagma negustoreascA era privitA cam piezis de lumea cea-laltA; iar apucäturile IngAduite unui CApitan .Costache 'dove-dise cA autoritAtile insäsi vedeau cam la fel. Cativa ani. ins&dupA aceia, partida liberalilor ce cAutau sä-si feed o lume a lorpe care sh se poatà bizui, incopu prin a ocroti negustorimea.

.Costache A. Rosetti, care a fost sufletul revolutiei aceleia .

care rAmAsese un democrat radical, dei fu.sese ministru, se a-plica el-insusi de' negustorie si, pe lAngA tipografia ce-si fäcuspre a sustine si aparitia ziarului sAu Romiinul", deschisese olibrärie in care se vindea si qlte lucruri asa cum sunt azilibrAriile Socec" si Cartea Romaneascr ; iar In 1861 acceptächiar alegerea lui ea staroste a negustorilor bucuresteni.

Dintre negustorii acelor vremuri amintim in treacAt peTudor Hagiul, 'din care se trage Hagi-Tudorachedela care au pornit ciracii lui : lmt Eliad Ronainul, de fel dinFilipestii de Virg ; Costache. PAuleseu, deja RAmnicul-Siirat,tatàl regretatului medic erudit Paulescu ; Ion Barka, delaPloesti ; Costache *Georgescu i Ilie Zamfirescu toti ajunsisi ei negustori de frunte ai Bucurestilor, cum si acel NieolaeVoicoviei care, la indemnul jupanului san., s'a dus la Vienaande a deschis un ,,cantor" 165), de comert prin care mijloceaeumpArarea partidelor de milrfuri strAine pentru negustorimeabucuresteanä 166).

Aceleasi Amintiri' citate inseamnä spre a devedi cat

4

Biserica SI. Anton si vechea Piatà a florilor.

"'rm.

'Vja.If IIt,

1 ,

117.-

e -

Piata Si. Anton, Cu tarabele greinareselor..

lve?' '_

BUGURE$T11 VECRIULU1 REGAT 167

de pretuitä. incepuse a fi apoi negustorimea ea Ion EliadRomanul era. un om foarte harnic i priceput ale carui dotalfiice au fost luate in casatorie de Costicd Cire$eanu si de Va-sile Arvanezu, fost magistrat si cenzof la .Banca Nationala ;iar fiul lui The Zamfirescu, ajunsese procuror general al Curteide Casatie si Justitie. D-1 D. Hagi-Tudorache adauga in sprijinul aceleasi preocupdri.: Se zice despre comertul romaneseeh a pornit dela mittura" ; lucrul e oaly.lcum adevarat caci uce-nictii malualalelor, la rand cit copii jupanultri,"milturau pravalia sicarau marfa la musterii ; dar fiecare din ei au ajuns stäpani larandul lo r".

O trecere in revista, intemeiata aci doar pe aducere a-minte, a negustorilor' de atunci, va sprijini pe deplin atestarileacelea. In$iruirea o vom face cam in ordinea vechimei bransei"lor si a insemnatatei comertului cu care se indeletniceau. A-veam asfel :

C;erealistii sau granarii, cum li se zicea atunci, cari vindeauparticle considerabile in strainatate, erau : Rodoconachi, MihailXantho, Zerlendi, Sechiari si Derussi greci, afara de eel dinarma care era roman neaos, fiul Polcovnicului Niculae Rusul").

Afacerile de grandrie au avut mai tarziu si alti oamenipriceputi ca : Hristu Athanasiu, Amira, si mai in urmil fratiiMan i ssal ian.

Brasovenii, preschimbati apoi in Lipseani, cum au fost :Ion Manu dela Sf. Glieorghe Nou, Vasile Stefan, Orgliidanii,Draghiceanu (care impreuna cu unul pe nume Cristescu, aucumparat casele maiorului Frtnuta din suseaua Bonaparte si aufacut acolo si o fabrich de franglii), Stancu Becheanu,Pencovici, Luca P. Niculescu, Dimitrie Petrescu, Ilie Dumi-

trescu $. a.Marchitanii. ;(magazine de fierrtrie) cum au fost Niculae

Hagi-Stoica ce a avut de ciraci pe Dumitraehe Boranescu, peRada Gologan, pe Boros si pe Mirea ; Ion Theodora, Simion

167) Acesta era proprietor al rmosiei Row (ce tinea de comuna care eazi o suburband a Capitalei). La moafrtea lui, Costache Rusa, fiul polcovni-cuati, care era coasociat al rrmei Seohiari, a gäsit cu cale adauge unde" la =male tal, pe care deaserneni 1-a prefäcut, si a -ajuus Drussi, Copiiiacestuia cu fost: unul Vesicle, secretar general al Bäncei Natonale ; tarce1dIalt George, in Dip1orna4ie, ajungänd Ministru plenipotentiar..

Ionica

P5rintele fostului ministru, Virgil Magearu.Nume prefäcut din poredla $oriciu.

168 GEORGE COSTESCU

Milfäilescu; Ion Olteanu din mahalaua Sfintilor cAruia i-a ur-mat Mäjeru in, Ion Ionesca si Demetrescu-Mirea din SmArdan.

Parfurigii (vAsitrie $i porcelArie) au fast : Para Far furigiul,pe nume Mihalovici ; Petre Dancovici, a cArui cash* din stradaDomnitei dAinueste si ale &Ark ferestre are ochinrile dela gett-mini. din cristal si concave, comandate Immune in strAinätateRäducanu-Dumitriu care avea case mari in malialaua Radu-Vodä;Saya Vasiliu din Lipscani, a cArui firma a trecut apoi asupraGiuris *i Oprescú.

Negustoriile materialelor de constructie si in deosebi a leinnului, in care, pe Yana cliiristigii de seamä ca : Soare Oprea,cel cu palatul de casii in stil *romAnesc dela coltul strAzei Sfin-tilor Apostoli cu strada Apolodor,, Nicolau dela bis. Sf. Spri-diron ; Ilie Stoenescu din Filantropia, Berevoianu i fratii Do-robin din Obor, si Inca multi alti se mai numärau si ceiphduri in tiliere pentru lemnele de foe, precum : Ghità Pencu,

Niculeseu, Ghitä Trifu, Ghità Hagi-Tudorache, Chita' Pro-topopescu si Ghitä Dorojan, purtAnd toti cu acelasi noroc numelelor de botez si fiind tx;ti oameni cu milltA stare .45i Cu mare greu-tate in negotul lor.

Mai erau apoi Cirezarii, care aduceau Arbartorului si Zalha-halei dela Colentina vitele pentru Were si dintre care amintimdintre cei mai vechi pe : Ion Durnitru-Sureciu 169) din Obor ;Procopie din Silivestru, tatiil fostului Primar al Bucurestilorin 1901 si 1912; Economu ; Visarion ; Nicu, Tache si AlecuGogu ; Matei Dorojan *i altii cari le-au urmat negotul. Apoipescarii ce pe vremea child nu era administratia de Stat, du-ceau a.proape tot negotul Bucurestilor si cum au fost: Lan-ghie Pescarul '(pe nume Haralambie Glieorghiu), Alecu.Duduc,Costache Neamtu, Dibici, GhitA Staicu *i Enache Barosanu.

Ca sä incheiem rAndul tuturor catA sà mai amintim peCaiangii si pe Telali.

Caiangii", adunan, pregAteau .$i vindeau tutunul, inaintede infiintarea Regiei Monopolurilor Statului. La vá.'nzare, careciliar la particulari se fäcea pentru provizie pe un an intreg,ei tAiau foile in fire de grosimea pe placul fiecarta 5i-1 dan inhesele sub al crtrui capac puneau o felioarA de morcov care sAtind umezeala necesarA.

;

lor:

Ghitä,

-

r-

v.. 4..0,1

4

j

ipt4 L.

jY 1j1.

n1111::

tt".:44 ;. '

-

- _

sift

--

S;i1

4f1.11

16

Strada Lipscanilor, vazut5. din Plata Sf. Gheorghe-Nou. La dreapta,unul din vechile avuzuri" de raspäntii.

Fid.a

Strada Lipscanilor, v5.zutä dela ilspb.ntia Bincei Nationale.

BUCURE$TH VECHIULIJI REGAT 171

Telalii" adunau tot soiul de lucruri ,socotite ca vechituri,iar ei le vindeau ahora care le mai puteau folosi. Operatia a-ceasta se facea, totdeauna cu o diferentä de pret ce le aduceaucastiguri foarte bune. Gel mai vechi telal al epocei acelem afost renumitul Miliale, din mahalaua lui Ceaus-Radu. Acela astarnit apoi pe multi la aseine.nea indeletnicire, asa incat, pen-tru ca rsh se poath exercita, un control sanitar si chiar politienescal acestui fel de negot, Primaria a statornicit o anumitá stradelá.(strada. Patriei, dinre strada Sfanta Vineri si Piata Sf t. Anton),unde i-a adunat pe toti acesti negutátori asa cum prooedase siCu anticarii, despre cari vom serie la local potrivit. In frunteaacestui vad oficial a fost apei ca un fe! de :staroste, evreul chruiaclientela si confratii Ii ziceau Tata Meahám. Cand comertul aces-ta s'a extins si la diferite obiecte de uz gospodaresc, Primaria aconstruit in apropiere (pe locul liber, acum, de langa fosta ScoaláPrimará General Adrian" de pe Cala Vácárestilor) o Halàanumità pentru expunem acelor obiecte, Halá, ce a fost d'ara-matá de curand, cand in loealul acelei scoli a fost instalatá Pri-maria Sectorului II Negru.

Intr'o categorie mixtAadica si de industrie si de comert-intrau: cofetáriile, restaurantele, birturile si carciumile desprecari insá ne vom ocupa In alta parte a povestirei noastre.

Ceiace trebuie totusi sa stráduim a aminti aci, este o altafatá a negotului bucurestean, adicá, aceia privitá, din punctulde vedere al propásirei Pietei in genere, cum si din acela al se-lectiunei cetátenilor cari foloseau de ea.

Lunaea inmultindu-se si márfurile deasemeni, práváliile audevenit din ce in ce mai arátoase si s'au intins pe toate strazilevecino Pietei-Mari si chiar pe Podul Mogosoaiei ajungánd panadincolo de Biserica Alba rara sa mal socotim pe cele insi-rate de-alungur crtlei Mosilor si cálei Grivitei paná, in piata GA-rei de Nord.

Pe calea Victoriei se adunase o seama de magazine cu fe-¡tirite specialitáti, toate mai la indemana elitei orasului.

Ga acestia erau : giuvaergii"o) :Carapatti 'din easele Vechicu gang ce se mai vád incá pe strada Ac,ademiei in fata Pasa-giului ; Teodor Riadivon din easele Eforiei, G. Nicolau

170) Negustor!1 de ,giuvaeruri adic,6 de podoabe seumpe egror li-semal zicea i bijuterii, dele franIuzeseu1 bijou".

Majestic

Saloanele de croitorie barbateasch, civilä i : al luiFrantz Jean din fata Bisericei Albe §i al lui Wladimir Olsevscliistrada Regalä, ; jar pentru articole de galanterie si cosmeticuri

172 GEORGE COSTESCU

din fata Politiei, Castriseanu din Antim i Resch, cel din vecheaeladire de pe calea Victoriei, in fata Toatrului National. Maga-zinul de instrumente de precizie i optica al lui Menu & 0o. (fostIn local soc. Leonida-Auto.) din fata, Episcopiei, magtazinul dE.vinuri si lichioruri straine al lui Bruzzesi i acel vestit magazinUniversal" (al fratilor Bortolli in care gaseai once eautai, *inumai lucruri de cea mai WWI, calitate. Aceasta din Iiirma sodeschisese in coital Bulevardului cu calea Victoriei in diagonalaHotelului Bulevard i cuprindea toate pravaliile aceleide pe ambele strazi, dar prin 1890 s'a mutat lalaturi de legatiuneaRusa in easele vechi ale lui Pana Filipescu Vornicul, cele depe locul mide &emu e Gradina Colos" ;

Magazinul de jucarii pentru copii Santa, unicul din Bucu-resti atunci, deschis mai intai in fata Palatului Regal si stia-mutat apoi in una din pravaliile lasate de inagazinul universaldin Bulevard. Salonul de Mode al Madamei Martin ramas apoirenumitei Madame Paul, unde si lucra palarii, rochii, mantale

rufarie, mai tot cuconetul de frunte al Capitalei, ea si cel dope tot cuprinsul färei Aci veneau bate modelele ce se PurtauIn acelas timp" la Paris si Londra, tesaturile de matasa, lanä saubumbac ce serveau la confectionarea modelelor acelea, erau dincele mai. alese i aveau o trainicie ce nu se desminte nici azi laurma*ele carer le-au ramas din f muffle &Ate cerva de-atunci. Deaceia poate ca Madame Paul nici n'a reusit sa faca milioane sinici .sa exhibeze Galerii" cu marfa de Weill si cu preturi debijuterii. -

Peste drum de Palat era marele magazin Aux-Quatre Sai-sons" tot cu lucruri de moda,pariziana mnsä confectionate-gata,care se afla in 'coital dinspre strada Vamei al caselor ce se aflaupe locul de-acum al statuiei Regelui Carol I-ul. Acest magazinera concha de acelasi Hertz care, ceva mÒ.i tiirziu, a deschis ma-ga.zinul Old England" de sub fostul Hotel .Metropol, pentrulucruri de moda pariziana i londoneza destinate barbatilor.

Pentru modele femenine mai era si magazinul lui MaximoViei, de sub Palatul Nifon in coital calei Victoriei cu stnada Doa-mnei.

clädiri

*i

militárO

BUCURE*TIE VECRIULUI FtEGAT 173

bärbáteti miagazinele : Jobin si Fain, unul in casete bisericeiCretulescu i celalt sub Clubul Tinerimei din cala Victoriei ;Parfumeria francez5, i Manuseria franceza de sub Hotel Me-tropol si marea droguerie a lui I. Ovessa din. strada Academiei.Expozitiunile de mobile de styl, aduse de afarii sau lucrate intarA, ale lui Olbrich (laugh' Paliat in fostul cot al strazei SI.Ionica) si a lui Pranger de laugh' palatul lui Voda Stirbey, pecalea Victoriei.

Mamie magazin pentru pálárii biírbiitesti .,a1 lui GeorgesBecker, dela coltul Hotelului Continental, care a initiat pe ceimai-de-seam5 psalarieri romani ai timpului cum erau: NiculaeLupan, Iancu Constantinescu, Nae Simionescu, C. Duca si altii.

Tot ea práválii destinate In deosebi elitei bucurestene tre-buie sii socotim si marile bAcAnii ce au inceput a se ivi pe la1870 pe cele mai principiale strIzi ale orasului si cari vindeau,cu amanuntul in aftarg de- articole coloniale si asa-zisele deli-catese" sau trufandale aduse anume pentru lumea cu dare de

Intre cele dintili si in ordinea vechimei lor, amintim: peaceia a lui Cotadi (deschisA inainte de 1864), a lui Tabacovici,a lui Simonide si a lui Martinovici, aceasta cu firma la Cruceade aur" in coltul stràzei Lipscani cu istrada SmArdan si in ace-la$ rand ca Banca NationalA. Acest Martinovici a avut de ciracipe toti marii negustori din aceasta brana", de mai tiirziu, pre-cum au fost: C. Fundescu de sub Hotelul de France, PetracheIoan, Angelescu si Ion Coltescu din fata Palatului Regal, Mo-ceanu Teisani din fata Teatrului National, D. Staicovicidin strada Regalä, Patin Popescu din Lipscani si Gustav Ritz,cu firma la Steagul Alb" de pe strada Carol; iar acestora le-aurmat: I. Ovessa si Tzetzu din Lipscani (firma la Ciiinele Ne-gru""1), Ilie Caciulescu (apoi Rknoveanu si Babes) in fataministerului finantelor, Petre Amsárristeanti pe sträzile Coltei si

Dancu Velcescu (firma la Mielul alb") in str. Stirbey-Voda colt cu Popa Tatu si apoi pe calea Mosilor; Al. Bediteanuin cala Calgrasilor, la Sf. Mina si Ioanin pe strada Mihai-VodA. Felul acela de bacanii s'au generalizat cu timpul si,adAugAnd delicateselor" mixturile asa-ziselor aperitive", audevenit Consumurile" sau Bodegile" de mi.

Dar atunci negotul se facea in Bucuresti nu numai cu top-

, 171) pespre acel caine, d. Rack& D. Rosetti ne spune in aanintirile sale,cá ar fi avut celebritatea lui pe vremea aceia.

Dela

Blanari;

174 GEORGE COSTESCU

tanul sau 'cu ridicata (en gros) ori cu paraua sau cu amanuntul(en detail) si numai prin pravalii sau clugheane; se faecal si pe'strade si pe la curtile fiecaruia. Negustorasii ce se indeletniceaucu. aceSt tel de comed pe care-1 faceau. din cos side pe cobilità,erau nwniti comersanti ambulanti"- si negotuf lor asisderea.

lul acela de negustorie dainuieste si astázi, deoarece cuvremea el nu afacut deck sa se preschimbe, fara sa dispara cutotul. Astazi insa el se deosebeste 'carte mull de ceeace a fost.

Negustoria ambulantil de atunci avea rosturi felurite siconstituia prin aceasta chiar o curiozitate a Bucurestilor, cu uncaracter exotic foarte interesant. Ea se facea mai cu osebire inramura marfurilor de uz casnie si in aceia a merindelor, pu-mind la indemana oricui serviciile magazinelor si consumuri-lor" din ziva de azi.

Dela 1868 si Oa la 1885 Bucurestii nu aveau deck doug.Piete in intelesul acesta si anume:

Piata-Mare, zish astfel- nu numai íiindcà avea constructiunimai than si mai fakes° adica o Halá de carne, o Halá depeste si un targ de legume, toate cu-mari cantitati de marfil; darsi pentruch targul ei se intindea si pe strazile laterale para. inPiafa Sfantului Anton unde erau tarabele granareselor care, pelângà graul necesar colivelor vindeau i lucraturi taranesti decash', ceara, lumanari si preseuri pentru parastase si PiafaMica, cu o singura Hará, mai putin incapatoare, lângà BisericaAmzei, si cu targul restrains aproape numai la cartierul boierescal coloarei de galben.

Si, cum nu toata lumea bucuresteana avea atunci una saucloud slugi la casele ei, ori bani de dat hamalilor ca sa le carecumparaturile acasä ; cum nu avea nici vreme de asa ceva, tre-burile gospodariei fiind multe &find stai sa le faci cu mana talumea aceia nu avea nici cum, nici de uncle thrgui cele de careavea nevoie dela o zi la alta.

G-loata de negustorime marunta, ce-si purta pravalia peumeri sau pe brate, devenise a$adar o .mare usurare in desfä-surarea negotului cel mare al orasului; iar gospodariilor le adu-cea marea inlesnire, pentru care era atilt de bine vazuta, cu toateea din zorii zilei Bucurestii liáu.ia atunci de svoana sprecupetilorce goneau pe toate ulitele, cu cosurie sciirtiiincl de incarcate ceerau si isi strigau maría cat Ii tinea gurea de tare.


Felul acesta de negustorie a dainuit si mai tärziu cänd Ha-lele si Pietele mai mici s'au inmultit cu: una la Matache Mace-larul si alta, la raspantia str. Traian cu strada Calarasilor, nu--mita Hala Traian; ba, dainuieste si azi pentru unele lucruri.

Dar felul acesta de a negustori avea atunci alte rosturi.Pentru, fiecare ,,bransä," se alegea anume f el de oameni saucum se zicea atunci anume natii. de oameni. Astfel pentru.carnuri, branzeturi, pasari, peste, fructe si legume, erau Olteniizisi precupeti din pricina obiceiului lor de-ta se tocmi pentru ni-mica toatA; pentru cocaturi si placinte erau greci sau inacedo-neni ; pentru dulciuri si bauturi racoritoare sau incalzitoare,turci sau bulgari ; -pentru haine sau pentru maruntisurile incari intrau : ata, acele, nasturii, sireturile si multe altele erauovreii; iar tiganii i tigancile, pentru alte lucruri pe cari le vomvedea. lar negotul merge,a de-mama-focului, de-cum Ise iveauzorile zilei si -pana noaptea tärziu, lar gospodinelor le veneau detoate la usa casei.

Oltenii-precupeti aduceau, in afarä de carnea de vacä,, deporc, sau de berliec, si tot felul de legume, oua, lapturi si bran-zeturi. Din apropierea Pastilor si. pana pe la San-Pietru, ei vin-deau si miei taiati si jupuiti care Ii lagatau de sgarciul glesnelordin spate pe niste coblite drepte, cate cinci de ficare parte, inva-liti cu pânze albe. Mieiii Ii vindeau intregi, jumatati sau in cios-varte (sferturi); unele cu cap pentru ciorba de bors, altele cu ma-runtaie pentru placinta de drob, iar partile dinapoi numai, cu ri-nichi, pentru pus la captor. Pkärile le vindeau in cosuri cu plasasi numai vii., ele urmand la fi: sau taiate si jumulite la bucatarie,sau pastrate pentru ouat si puse la clocit.

Laptele dulce era adus orkenilor de prin satele marginaseIn garnite de tabla alba, fie incarcate in faitoanele pe dota rotisi trase de un calut, fie purtate cu cobilita pe umeri. Pretul cucare era vändut, era 20-30 de bani ocaua174). Laptele biltut (a-cru) cu 10-20 de bani ocaua, iar Untul in turte mici cat podulpalmei peintru 10 bani o turta sian chiar trei turte pentru 20 debani. Acel unt era nestors, ba cbiar era tinut in galetile cu laptebatut. CAnd, dupa 1880, cofetaria lui Capa a inceput a face untpresat (stors de zer) si 1'1 vindea boerimei in blocuri de sfert sau

172) Ocaua era egailá cu un kilogram si o Mea. Ea se ImpArtea in 400de dramuri. Litra era deci de 100 de dramurl, ial jumätatea el de 50 dedrarnurri era nurnitá cinzeacA".

173) 0 zeiam'a de 2neiu umezit pentru inaorire §i apoi Induleità cuznlar pm!.

176 GEORGE COSTESCU

jumatate de kilogram, pe pretul de 5. Lei kilogramul, toate zia-rele protestiau pentruca oostul acela era socotit ea... speculatoriu.Ciobani dinspre marginea orasului vindeau deasemeni lapte dulcede oaie sau ca s de ofaie in &Mile celdintdi 15-20 de bani ocaua.Tot de pela margine venea,u si cu capre in oras. Laptele de caprase vindea 'hash muls atunci, cu litra (sfert de oca) si la pretul de10 bani, adica 40 de bani ocaua. Bucurestenii cumparau laptelede cam% pentru copiii mai slabuti, ca sa-i fereasch- de off tic&oamenii stiind cà animalele acestea nu oontactau tuberculooa.

Branzeturile, de ca s dulce sau sarat, de burduf de oi si devaci", ca si casoavalul de Pentelefu, presat in roat,e groase detrei degete si cu frunze de visin ori de piersic intre ele, se vin-deau toate infasurate in foi de vita. Iaurtul si laptele covasit,din harddiase legate de cobilitä, se vindea cu lingura, randuitca solzii de peste in farfuriile casei; ar foile de caimac, pe carelaptele de-atunci il da si la a treia fierturd, se cumparau inva-latite in felul clatitelor si faceau deliciul copilasilor lacomi de-aprinde putere. Tot oltenii vindeau, cu cosurile, si grauntele pen-tru brana orataniilor curtei, cum si carbunii de mangal pentrucdlcatul rufelor si pentru gratar.

Negustorii umblareti ce erau de 'obarsie balcanica aveaucum am mai spus specialitatea dulciurilor si a bauturilor,

racoritoare vara si infierbintate iarna. Cei mai cautati si maicu dever erau bragagii si limonagii. Primi erau in mare parteturco-bulgari (Rumelioti) pripasiti ,pela, dugenelle-bragageriirisipite prin unele mabalale, si care erau adevarate laboratoare decofetarie in care se fabrica in cantitati destul de mari: rahat, al-vita, tot felul de nuga-le cu nuei, Cu naut, cu susan sau cu alune,si bidji-bidji", ea un fel de lumanari groase din coca de rahat,inchegatd cu zandr legat i prinsa pe sferturi de nuci insirate pesfoard. Cu portal lor turcesc (mintean colorat cu flori de gaitaneuegre, salvari de aba, pe cap cu fesuri rosii cu ciucure negru, iarIn picioare purtand cipici de opined, varfuiti in sus) lacesti ne-gustori duceau pe bratul stang un cos pe gura cäruia sta o tava cumulte despartituri pentru fiecare din zaharioalele ce vindea; iareu mina dreapta purtau o dorinta curata batuta in semi-lune de¡AMA de alanik donita in care tineau braga 173) racita de un bul-

Un vänzAtor de ziare.(Desen de C. Jiquidi).

12.

RUCURESTII VECHIULATI REGAT 179

gare de ghiata ce platea in ea. Fin i blande, ca toatrt natia lor, sioameni f carte cum-secade, bragagii erau patima copiilor care..cu un gologan de cinci parade, putea cumpara dela ei. o mat debraga, ori doted feluri de zaharicale, ori chiar numai un rahati:oJuinate de braga. pe cum le pof tea inima.

Limonagii erau uneori si rumani oachesi. Acestia parfait Cateuna sau doug doniti, de -pe cartierul in care se departau sau de pedeverul cc faceau. Donitile lor erau vapsite ca verde iar cercurilenegre, aveau capacul grturit atat eat sa traca prin gaura o sticlade cele lungurete i iosii, care fiind si ea gaurith in fund si ba-gatii in limonata din donitil, se umplea si rasa apoi limonada.- sáurga cu presiune, ca din sifon, in paharele in care era servita,

niste 14/glare de sticla cioplita, de coloare verde-sidefie, intoc-mai ea acele cari se.vand azi nrin magazinele fabricei ',Rosenthal"si se pretind a fi sticlarie de mare .pret. Limonada era fabrilatala ei acasa, din apä inacrita ca lamae stoarsa si colorata cu mbarars, apoi racità cu bulgarul de ghiata aruncat in donita.

Bautura acceasta se vindea : doug pahare pentru cinci pa-rale, si, pe caldurile mari, se desf Acea de zor in strigatele ne-gustorului : arnpania rece !.. doug la cinci !.. numai zeama .delamaie o Vaud sa nu mai ramaie.. si multe de-astea cu carostrangea liimea in jurul lor.

Simitg-ii.174) sau covrigarii se indeletnicisau cu viinzarea co-mari si mici, cu susan sau fara cum si a placintelor

cu carne, cu branza. ori humai ca. 'simplu bogaciu,"5). Prava-lia lor era tot un cos; de cele mai mari, pe care Il atarnau ca o.curca Data peste umar. In fundul cosului puneau un lighenasriijaratec de mangal, iar deasupra sta o sinie"o) eu placintele ce.se tineau calde in felul acesta, ca si cum ar fi fost scoase atune,idin cuptor ; iar pe marginea cosului de nuiele erau infipte beteDe cari stau insirati covrigii de tot felul. Placinta era vanduigpe cinci parale o bucata cat podul palmei, bogaciul acelas pretpentru o bucata cat palma intreaga, iar covrigii zece bani ceimari, cu susan sau fArá, si ceilalti cinci parade unul sau doi laeinci, de pe marime.

Cam in aceiasi categoric de negustori intrau si franzelariice dintr'un cos adanc pe care Il purtau pe spate ca pe-o ranita,

Dela simit" cum se mai zicea semintelor de susan.PlamadA grasà' de covrigl uscati.

176)'TavA de aLamA, mare qi cu margine ingustA.

:

177) HArrn. Aleia strigatelor.

180 GEORGE COSTESCU

vindeau 1'..anzele lungi, pitinisoare Cu cartofi, chifle, cornuricu lapte, sau presitrate Cu boabe de chimion, strigAnd cAt Ii luagura:. Paaa.tri corni d'un ban!.. Firianzelaaal..

Toti acestia îi ificeau negustoria in timpul dimineteitre seal% îns, i chiar noaptea panä, dupà esirea lumei deprin teatre sau alte localuri, se iveau- alto ne,gustorii. Astf el.vara, in ceasurile ciind mai prin toate curtile lumeade truda caldurilor si a treburilor casei, iesea in umbra caseisau a pomilor srt bea, la ajen, o cafelutsä, cu dulceticii si curece dela pivnitil, strazile riisunau iar de clamoarea177) altora.

CofetArii eran pe-atunci prea putine, pentrucrtbaclavalele si sarailiile erau priljiturile predilecte ale bucureste-nilor, iar cofeturile (bomboane) erau mai mult pentru.copii. Lasindrofiile caselor, amfitrioanele ofereau musafirilor, °datä cucafeaua turceasca, .dulceturi" Matte de ele din tot felul de fructe,cu care se filleau si de care aveau amarile pline. Fierturile dedulceturi isi aveau locul ion, aproape nelipsit, intre tingirile sicrdttitilo de pe masina dela bucatitrie. deoarece- ele mergeau inpas cu aparitia fructelor in tot timpul anului. Cazitnelele de ala-ma emisf erice ineepeau a clocoti One de zahgrul legat,de când caisele erau verzi si nu 0,pueau sà 'si intilreascalsfimburii ; odatà cu ele veneau cuípunile 5i fragii, apoi : foile detrandafiri si de violete, ciresile albe sau negre si amare, visinileturcesti (cele cu coade scurte), coadizele i agrisele, caisele coaptesi piersicile, smeura. coarnele si murele, nucile cu coajit' fragedasau chiar cu învàliul lor verde si imprmate cu fire din coji deportocale,prunele verzi sau coapte dar jupuite ; iar spre toamna,,gutuile, portocalele buditi ori melci" din coajii si chitra ce nevenea dela .Constantinopol acesteal din arm& trebuind fierte, fie inbucati, fie in firisoare trase pe razgtoare.

O specialitate a gospodinelor mai erau si serbeturile" facutedin zahrtr legat, aromit cu zemuri de fructe sau seminte, si careera apoi frecat la rece phut' la zaharisirea" lui. in pastit, nu preaIntaritil, ce semana cu aceia a invelisului bonboanelor fantuzesti,zise fondante". $erbeturi de-acestea erau rácute cu sucuri defoi de trandafir sau de violete (petale), de mai toate soiurile defructe zilmoase, de portocalà sau ; cu 'mama fierturei dealune, migdale, fisticuri sau chiar a porumbului fiert in stuleti.

--

odihnit5,

ap5,

BUCURE$TIL VECHTULUI REGAT 181

din zeama de cafea sau de ciocolatil, si chiar din zaharul arsPkg. niciun alt amestec.

Cat pretuia lumea de-atunci dulceturile acelea, am Vazut dinscrisele oaspetelui francez, pictorul Marbeau, pe care l'ani citatla inceputul povestirei acesteia. Ne vom da mai bine seama a-ruintind, despre patima cu care boieroaicele noastre de-atuncicinsteau aceasta indeletnicire gospodareasca, pe destoinicapalcovnieea.sa Anca Toporanca, opera faimosului 'umorist sipolemist politic Nae T. Orrtsanu, care pecetluia sforile tiplelorce acopereau borcanele cu dulceturi facute de mana ei, cu ceariirosie si cu sigiliul inerului ei de profir, sapat cu stema Oltenieisi -pecare Il mostenise dela unchiul ei, Tudor Vladimirescu, coldintai Domnitor. de pana atunci, care fusese proclamat in Mun-tenia de-ad reptulprin glasul poporului. -

Se mai aratau atunci, pe la toate colturile de stradii, and unilcu niste borcane mari de sticla la subsuoara, pline cu zaharache-bastonache 78), cu alune curatate i prajite sau cu nuci noi cu-ratate si tinute in aprt ; and altii cu niste tablale de scandurape cari stau insirate glasele" facute din mere, pere, smochine,curmale ori boabe de razachie mare 1") date putin in fiert siapoi infipte pe cate un betisor si inmuiate in zahar bine legat.

Prin mahalalele de pe la margine apareau, pela aceleasi cea-suri si tiganci Cu fusta zuvelcata in beau si purtand unele, pecap, cate-o copaita cu porumb heft inräsurat in folostinelecalde si apoi in carpe albe curate ; allele, cate douri borcane depilmant pliná cu ciorba de burth de vacii, vanduta en portiain castroanele celor ce asteptau pela portile curtilor ; iar altelecu co$uri pline cu floricele" facute din boabe" de porumb in-cinse pe foc inteun ceaun cu sare, panace plesneau si infloreau.

lama in locul bragei, turcii porneau cu samovarele cu ceaiusau cu salep 180, ;) altii vindeau, din sobite de tabla, Crenvirsti41erti peeari Ii strigau: Varnaviici 181)! iar altii eastane coaptafierbinti.

Cum. insa pomeniram si de indeletnicirile tiganesti, trebuiesa ne oprim putin si nsupra altor feluri de negoturi al lor, din care

Ni* ciubuce de spruma de zahar colorati cu sirop.uri de flumece le da difer'te gusturi.

Struguri cu boabe maxi gi lunguiete.Un fel de ceaiu vascos.In loe de nemtescul Warme-wurst" carnati calzi.

Celace vänd cu ridicata.Cea dintaikt várizaze a z:lei.

182 GEORGE CC_,STESCU

cea mai mare parte au incetat de mult. Asa, uncle tigAnci carinu aveau de lucru pela binale sau din cele ale cAror bArbati eraurudari, ursari ori pieptAnari, se indeletniceau cu indoitul negotal vASAriei si al hainelor vechi, fiind denumite chivute". Eletarguiau, pe nimica toatA, vasArie de cash si de bucAtArie des.-perechiatA sau 'rAmasA nevandutA de pela depozitele angrasisti-lor 182), le ingrAmildeau lute° papornith mare pe care o luau peumAr si porneau pe stAzi strigand: Paliare, flax furil..castroane... lighiane... tucale....aveeem ! Vindem pà vechituri..:Paaaharie... cieeesti ! si, pe unde nu erau chemate, intrau incurte, se indreptau spre bucAtArii, si, cum dau de gospodine, in-cepeau sporovii:ala lor caracteristicA: SArut mana, manca-te-asi... laca vinii sa-ti mai dau cevasilea vase... eh stilt tre-buie, frumoaso,.. CA tare vrenicA mai esti !

Cucoanele aveau sau nu aveau nevoie de cev.a, se dau invorbil :

Da'ce-ai acolo ?...Da'ce n'am, mancate-asi !... Jaca, toate cele da tribuintA,

uí d'aia m'am betejit cArandu-le 'n spinare turnan de unde-a'ntArcat Dracu copiii... SA-ti dau niscai farfurii ori pahari, cAalea sA sparg mereu... Tacá, maicA, zAu asal... c'A eu nu cer pa-rail pa ele. DA-mi, acolo, c fustA, o treantA... ceavasilea. ca sanu mai $tie Domnu cA s'a spart... SA-ti dau o pomiarA" d'a-stea... sit se bucure boiaru cand Ai pune fructili ph ea la mask..PA' asta poci sA'rni dai si o hantal de pantaloni rupti de-ai Dum-nealui... cA mi-a rAmas gol prapaditu mien de bArbat...

Si o tnea asa panAce gospodina care, ca toate, avea tot-deauna ce face cu dealde-alea, se imbia pentru cate-ceva si, sec,-tocind prin cuierele de-dupA usi sau prin boccelele cu boarfe,alegea : mai un camizon, mai o fustA ori o cArna$6, in sfarsitCe se gAsea de dat ; dupá care incepea targui.ala, Cu tocmeal6, ca-rat tigAneascA, din care chivuta pleca cu hAingret in lege, iargospodina rAminea cu ceva cioburi din care abia mai tarziu ve-dea CA. nit preá ave e.dlege.

'Odatrt negustoria inceputg, la a treia 'sail- la a patra sal-tea 183), and tiganca nu mai avea unde indesa toalele In papor-nitä, se oprea pe eke un Ice viran sau maidan,cu bàlàrii i

Hala Vechiturilor, dela SfAnta Vineri.

,

Ceasornicul municipal ce se afla in Piata-Mare, Ulna. Hale.

ANTICHITATImagmaCb IC A1.2LIIIE.

CAL VACAREVI 1

PAlArie tare, bärbAteascd.Hala ce fu.sese construltà." pe calea VAcdrestilor, lângA biserica

Sf. Vineri. si care a fost desfiintatA de vreo câtiva ani.Casa unui melc de mare, de märimea une! 15mai, lustruit i tAr-

cat frumos, i cape din trecerea aerului prin el läsa se audA un suiarat usos.Bobii erau 41 de boabe de porumb sau de fasole, din asezarea

cArora, cänd Ii arunca pe fundul unui ciur, se fAceau a citi anumite nAseoceli

La o micA in'tarziere, cát adicA e loc intre douà boabe.

BUCURESTIL VECHIULUI REGAT 185

incerca sh mai faca loc. Peste &amasa ei, stränsa cu un snurpeste mijloc ,tragea una sau douä, fuste din cele negustorite ;peste aloa o rochie de stofà si inca o fusta de stamba sau demath'sica, apoi punea o bluzulith de barchet peste care innua-neca un camizon ; peste tulpanul ei de pe cap punea o palariede pisla si pe deasupra ei un ciupag 184), mai pe sprinceand,smulgea si o muscata sau vreo garoará de pe la ferestrele des-ehise la stradá infigAnd-o deasupra urechei, si asa, ca papornitausurata pe umar, o intindea iar la drum prin mahalale, racnindmereu ; Paliaaarie... cieeesti !... Apoi când schimba toatamarfa, se indrepta spre Hala Paduchilor 185) la dugheana luiTata-Meaham din strada Patriei si acolo rasa toate vechiturilece prinsese, pe ce bruma gologani putea scoate dela acela ;cáci nu trebuie uitat cumva cA negotul hainelor era cu preca-dere apanajul evreilor care Il mai conserva si astazi, cu taicaLazar.

Dar intre aceste tiganci negustorese, cu hazul lor, se stre-curau si altele ale caror infatisare sau siretlicuri era cam ace-leasi, dar care a vea si unele apucaturi in sensul cel mai propriual cuvtintului. Alea puneau inteun cosulet niscaiva linguri, sa-tare, facalete si vergele de lemn sau chteva bidinele de spoit si,strecurändu-se prin curtile oamenilor, se miloi,-,eau sa vandä pecativa gologani asemeni scule de gospodarie. Daca era sau nuchip de vandut ceva, ele nu'si pirdeau vremea de geaba, se

asezau pe pragul bucatariei sau in fata usei pe parniint si luce-peau sA bombane femeilor ce se aflau acolo, cerand sa le ghi-ceasca cu Ghiocul 186), in bobi 187) sau in carti pasurile inimei,necazurile vietei si bucuriile viitorului, adica ce li se intamplaselor sau barbatilor lor, in.viata sau la asternut, si ce avea sa li-seintämple pa-curand, mai thrziu sau numai... la un bob za-baya 188). Tariful lor varia dela cat te l'Asa mima" in sus ; dar,de plecat nu plecau 011a nu ciupeau si altele: o treanta de fusta

184)185)

(Inchipuiri).

:

CântArea.Cuvânt turcese Itrilas de pe vremuri.

186 GEORGE COSTESCU

veche, niscaiva ghete rupte sau macar un codru de pane si o lin-gura de .fiertura ramasä din ajun saw dela masa deatunci a zilei.Negotul se incheia deci mai Inuit sau mai putin pe placul baragla-dinei. Mai putin" e doar o vorba, caci dupace tiganca dispa-rea pe poarta, abia atunci lua searna gospodina ca Ii lipsea :te-miri-ce, sau din cash*, sau de prin curte. Si asta inca n'ar filost cine-stie ce mare lucru; dar de cele niai multe ori tigancilede soiul acestora ochiau si alte ispravi Cu putinta. Asa, nu rare-ori se pomeneau oamenii ea, in aceiasi noapte sau in alta urrna-toare, ramaneau cu cotetul gol de pasarile pe cari le ochise ti-ganca si pe cari pilrlitul de omul ei, pentru care cersise vechi-turi, venise inainte de zorii zilei, cand era somnul tuturor maiwhine, si le &chase cu sacul inpreuna cu vreo albie, cazan sau

. mai stie Durnnezeu ce, de prin curte.Alte nogoturi ambulante, care azi nu se mai fac, erau cele

cu lemnele de foc sr cu apa.Lemnele de foc se vindedu din carutele in care le adu-

ceau taranii de pe la padurile din preajma Bucurestilor. Caru-tele lor erau incarcate cu slerturi de stinjen carora li-se maiziceau si cioace", de lemne sau de buturugi, caci multe case alevremei aceleia aveau sobe oarbe" (rusesti) aviind trupul inteoincapere si gura sau usa in ineaperea.vecina. Usile acestor sobeerau asa de largi inca incapeau prin ele si buturugi ne sparte.Taiatul si spartul lemnelor era treaba unora ce purtau pe u.-mar o capra, herastraul si toporul necesare lucrului, si care setineau pe drum in urma sirului carelor taränesti, ca sa-si aflede lucru. O cioaca de lemne descarcatä tragea, 189) cam trei-sate de kilogramo si se platea intre ease si zece lei fiecare, depe soiul lemnelor; iar pentru tbiat se platea cam doi lei de stall-jen, afar% de un brat de bucatele taiate pentru capra" si cite-tova tuici cu care Il cinstea oamenii ca sä-le mai dea putere, infrigul din curt& uncle isi facea lucrul, si pentru ca sa care apoilemnele si sa le aseze in pivnita.

Apa se vindea si ea pe strada, pänä la desavarsirea lucra-rilor de instalare a conductelor de aducerea apei in oras si dedistribuire prin curtile oamenilor. Vänzarea se facea cu sa-caua 190) sau chiar cu Clonita. Sacalele erau niste butoiase de

BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 187

vreo doudzeci de vedre, legate cu cercuri de fier pe un gherghefde burumaci 101) cu douá, roate si cu hulube la cari trdgea ogloabd de cal, firav ca vai de capul lui" si pe care doar hulu-bele il mai tineau .pe picioaren. Sacalele erau umplute la in-ceput la cele douá, Vaduri ale sacagiilor, din care unul se aflala spotele Casei de depuneri si consemnatiuni. Aceste basinurierau continuu alimentate de cateva isvoare de apä subterand.limpede, provenind din vinele care in preajma DAmbovitei e-rau foarte aproape de suprafata solului. Dupá, ce s'au ilcut in-stalarea conductelor, adurile au fost asiturjate iar sacaleIorli-se da apä, la pompele" speciale ce fuseserà construite inchteva raspfintii ale orasului. Pretul apei dintr'o saca era decinci-zeci de bani, cdratä," cu donitele in putina casei.

Pe vremeia aceia mai era obiceiul ca, la sorocul parasta-selor 103), s'A se impartä, si apä,, celor lipsiti. In scopul acestaoamenii plateau sacagiului pretul apei, puneau o luminare a-prinsil pe fundid donicioarei de la gura de sus a butoiului si'ltrimetea apoi prin mahala, sit imparta' apa pe la curtile sáxaci-lor cari alergau fiecare cu chte o donitä, la strigátul sacagiului:Are aop' !... Apà de pompà, aaop' !...194).

Spre marea pagaba a orasului nostru, ca si a T'ami intregi,.iosturile binecuvantate ale mestesugilriei si ale .negotului de-atunci, atat de bine incropite, nu numai ea nu s'au perpetuat ininflorirea la care ajunseserA, dar, in ce privea elementul natio-nal, au dat foarte mult inapoi. Pricina de c5,petenie a acesteipagube a fost lipsa din aceste activitäti a capitalului nat'onal

apoi defectiunea clasei de mijloc si de sus. Capitalurile cenutreau sporul acelor .afaceri, afarä, de cele ale negustorilorromâni instgriti, erau in mâinile doar a catorva bancheri,inii romani, altii greci de origin6 si procopsiti aci de pe urmastápânirei vremelnice a fanariotilor. Pe lang5, Nedelcovici, Chi-

Un cadru sau, cum zicem azi sasiu dela chassis" al francezilor,construit din stilpi de lemn emplit cu barda.

De unde a-ea.'mas i vorba: cal de saca.Skijbele pentru cei morti i omenirile sau pornenle dela so-

roacele statornicite de Biserica.Fiecare primea cucernic si spunea: Bodaproste, Dumnezeu s5-1

ierte !...",

188 GEORGE COSTESCU

rilov, Nieu Hristu, Hagi-Moscu, Meitani $i Mehedinteanu, carelucrau cu bani rornAne$ti, grosul afacerilor erau pe mAna al-tora ca : Nicolae Xantho, Mondas Ghermani, Hristo Zerlendi,Vanghele Zappa, Nicola Hrissoveloni cu ginerele lui Icomonosdela Triest, Gudju, Vlasto, Evloghie Gheorghief, Negropontes $i

Pacostea ne-a venit apoi cu Silnicia CO ne-a facut-o Con-gresul din Berlin (1878) care, in schimbul recunoasterei nea-tArnarei noastre de Turci, de care noi ne liberasem cu armele inmaini pe campiile Bulkariei, ne-a impus incetatenirea in ma-sh a evreilor pripa$iti aci din prigoana rusilor. Ace$tia, sprijinitiin mod nelimitat de bancile lor de prin capitalele marilor Pu-ten i cari îi ocroteau, au infiintat in Bucure$ti o multime de Bancicare, 'de la o. zi la 'alta, au inabusit puterea financiara a Piete7lor noastre si au acaparat aproape intregul negot. Noile ele-mente romAnesti -cum au fost apoi : C. Steriu, Eftimiu, TomaTaciu, fratii Stanescu $i Indulescu $. a., s'au straduit sa fernascAmacar negotut hucurestean al afacerilor mai marunte:dar aufost curand impin$i in afacerile de Bursa ale celor catevacietati infiripate de Ai no$tri, ea sa lucreze nevoit tot in intere-sul

Ambitiunile nesabuite ale multora unite cu nazuinti neso-cotite scornite de Politica noastril launtrica, ne-au adus apoi shtragem pacatele in care Staruim si azi, far% ca, dupa toate ekele-am indurat, sa ne pocaim macar acum.

Caci mai sunt doar popoare care au rAvnit $i straduiescmereu pe Mlle civilizatiei moderne, dar acelea nu a facut ca.noi, ci $i-au pastrat cu sfintenie datinele si asezamintele lorvechi.

Omul luat cu ce are el mai deosebit de celelalte vietaticata sa fie mai intAi Omul lui Dumnezeu", in al doilea rAnd$tie a fi Om intre oameni" $i in sfAr$it trebuie neaparat sa fieOm intro ai lui". Cele cuprinse In intelesul acestor cuvinte, suntsi yor ramAne de-apururi i pretutindeni adevarul cel mai lu-minat far% de care o buna judecata omeneascil nu se allá nicai-rea pe fata pAmantului.

Ele ne invata, mai 16,murit chiar cleat Biblia $i decal °ri-ce filozofie, ea temelia vietei noastre a tuturora si mn deosebi avietei de bastina a unui popor ce nazueste cu tot sufletul sprebinele lui, nu se cauta in imprejurarile schimbatoare ale colordin afar% de el, ci ramAn mereu in pastrarea acelor porniri sau

lor.';

Strada Academiei vazuta dela grádina Blanduzia". Pe coltul din stângafosta Banca Poumé si Xanto, unde a fost apoi Cinema Lux".

*vs,

Capatul de afara al calei Mosilor.

'

.

..;

".

BUCUREETII VECHMLUT REGAT 191

inclingri Fauntrice cari sunt : inaltarea sufletului, constiinta na-tiei lui i imbierea inimei catre cei ce îi sunt mai aproape. Nu-mai sfärile acestea sunt normale si sunt cu deosebire sVarile mo-rale ; ele nu 'si afià indeplinirea decht in asezAniintele ce oniulinsasi si-a cfaruit dela inceputul vremurilor si pe care le-anumit : credintärtationalitate--familie. Treimea aceasta pg.m'an-teasch a familiei, a marturisirei sufletesti si a neamului, treimecgreia a fost dat sà aibh totdeauna acelas inteles cuprinzAtor,

facut, ea -singura, minunefa acelei convetuiri pasnicg si im-belsugatà de care au avut parte localnicii bucuresteni pang maiantarti si pe care ar fi putut sà o trdiascA, 'Ara la sfarsitul vre-murilor.

Pentru aceasta ins5, ei ar fi trebuit sá ia seama ea traiullor sà se desfasoare alhturi de acela al strainilor îngàduiti, cuaceiasi bunA invoire si blandete ce au mostenit dela bàtrânii lor,Mfg ssá se lase ademeniti de felul lor de-a trgi asa; cumfac dela o vreme bucurestenii nostri, dar nu si f àrá a haaminte cg straini aceia nu fac ca noi. Crici aceia urmeaza ci-vilizatia lumei numai in cele ce au de-aface cu lumea ; darpristreazg neclintite toate cele ale lor, mostenite din striimosisi poruncite de credintele lor intime.

Noi am cauta sá depAsim inainte dea o cunoaste In amanunt si, pang, sa o ajungem din urn* negrabim a ne lepgda de toate cate sunt cu adevrtrat ale noastre...

Administratia édilitaretsi Politia,

CARMUIRHABucurestilor era atunei, ca si acum In seama Ca-

lor cloud autoritati municipale : Primaria si Politia care isiexercitau atkibutiunile lor sub .grija si snpravegherea guvernelorce se succedau la &Arma Statului.

Sediul Primariei care mal inainte se afla laolalta cu ¿t-ecla -al Politiei (Agia) in Piata Mare, in niste cladiri pe loculcarora au fost apoi construite Halele Centrale a fost curtmdasezat deosebit, in casele bancherului Elagi-Moscu dela capatulde atunci al Bule.vardului, acolo unde acum a fost construit pro-.vizoriu Pavilionul de expozitie al Transnistriei, si care au fostdaramate sub primariatul lui Matache Dobrescu, in 1911, sprea ridica pe acel loe un alt Ospel comunal" 15) mai potrivit cuprestigiul Capitalei.

Atributiunile lor erau si ele aceleasi, cu deosebire ca inda-plinirea lor era facuta de pe norme si mai ales cu raijloace pa-trivite moravurilor de atunci ale populatiei orasului si fondu-rilor bugetare pe cari le puteau procura veniturile Urbei. Acea-stà deosebire determina dealtfel si acele rosturi caracteristiceepocei asupra carora vom avea de staruit mai mult.

Cele mai de capetenie intre acele atributiuni erau si atunci:salubritatela ',publica, adich sltarea sanitara a orasului si alocuitprilor ; luminatul strazilor si parcurilor ; 'ma impo-triva incendiilor care altadata biintuise amarnic acest oras ;asistenta sociala a cetatenilor si intocmirea aparatului fiscalpentru incasarea, darilor comunale care alcatuiau temeiul financiaral bugetului acestui oras. Fiecare din aceste servicii munid-

195) Asa ziceau bucttre$tenii de atunci palatului PrimZiriet lor,printeun fel de analogic voità cu .acele Hotel de Ville" ale Parisulaialtor orase franceze

1$

194 GEORGE COSTESCV

pale" avea curiozitati si uneori chiar ciudatenii ce socotim eätrebuesc amintite si insemnate ad i pentru cea mai buna cunoas-tere a vietei bucurestene ce a precedat pe aceia a zilelor de acum.

Incepand dar cu sanatatea publica, trebue sa marturi-sim dela inceput ca ea era din cele mai excelente, cu toateintocmirea serviciului municipal in acest domeniu era cea maiiluzorie dintre toate.

Pentru a lamuri acest parado:: trebuie sà amintim cate cevadin inceputurile starei noastre sanitare in genere.

Organizatia noastra sanitara îi avea inceputul pe vremeadomniei lui Barbu Stirbey caruia consulul francez Béclard, gi-nerele lui Barbu Catargiu, Ii recomandase in acest scop pe doc-toral in medicina Carol Davilla. Dr. Constantin Severeanu nespume, in Amintirile" sale, ca la inceput organizarea serviciu-lui nostru sanitar a fost facuta cu cativa felceri" de originastraina ce se aflau pe la noi prin tara, si apoi cu cativa baietimai de familie, ceruti unitatilor militare dintre cei ce isi faceaustagiul serviciulu militar. Regretatul profesor ne mai lamuresteca acestia din tiring au fost atunci vreo opt la numar, care audevenit buni practicieni, unii din ei trecand si pe la facultätilestraine, precum : excelentul profesor Ghita Tanasescu care fu-sekse trimis de Corpul Pompierilor, D. Theodorescu - Tunarulcare venise din regimentul de artilerie, D. Nicolaides care a fostapoi diplomat la Torino, Alexandru Vladescu devenit doctordela Torino si Paris, iar D. N'.colau, licentiat in medicinä, caMino. Ionescu si Grigore Mano.

Cu acestia a fost organizatd o $coala de Medicina, in felulcelor secundare din Franta, inaugurata in Decembrie 1855, cascoala de mica, chirurgie, pe langa Spitalul Militar, ce era atunciinstalat in chiliile Manastirei Mihai-Voda din poala DealuluiSpirei. Din corpul profesoral al acelei scoli faceau parte si alticativa medici 'straini cum si Dr. Niculae Turnescu, iar In 1857si Dr. Emil Severin-Buznagea, venit din coala dela Con-stantinopol. EleVii urmau in acelas timp cursurile gimnaziuluidela Sf. Saya. Disectiile se faceau pe cadavrele soldatilor mortiIn acel spital. Directorul scoalei era dr. Carol Davilla, iar sub-director botanistul ungur Brust. Regimul era militar, studentiipurtand uniforma. Intre cei dintai din studenti, au fost : Ver-cescu, C. Severeanu si D. Grecescu.

De un serviciu sanitar al Bucurestilor, aproape nici nu se

ca


stia pe vremea aceia. Pricina era vesnic aceiasi, lipsa fondurilorbugetare necesare. Lucrurile nu s'au schimbat deca cu numireaca medic sef al orasului sa. doctorului Iacob Felix, ,ramas intrupomenire prin numele strazei ce s'a pIstrat pang astäzi.

In Bucurestii dela 1870 incoace, lumea, care traia atuncimai putin higienic dar inai risipita, se credea feria de onceboli si era chiar mai saniitoasa ca acum. Din cele scrise si dinspusele celor ce au trait aci acele vremuri, lumea aceia stia ea,pima pe la 1848, Bucure*tii fusese bAntuit doar de ateva ori delIolera pe care o aduceau °stile de strAnsura ale Turcilor sauMuscalilor, and li se facea sA ne mai cutreiere tara.

Dacii scoborkim &are vremurile mai apropiate, adica celeale inceputului povestirei acesteia, stim iarasi cA cele ciltevasporadice molime de Tifos, de Scarlatina, de Angina, de In-fluenta" si Gripe spaniole sau de alta obârie, nu s'au ivitaici deck tot aduse, de data aceia de bulgarimea si rusnacii cariveneau la vremea prielnica sa cultive zarzavaturi in jurul ora-selor sau sa pescuiasca prin baltile Dunarei.

Altfel bolle bucurestenilor puteau fi numarate pe degete sinu aveau niciodata caracter endemic. Asa erau : Troalina (gu-turaiul) si Tusea magareasca (convulsiva), Pojarul (Rujeola)sau Spuzeala si GAlcile (Amigdalita) toate contractate maimult de copii, din joaca prea multa sau din promis.mitate.La cei mari nu se pomenea deck de vreun Junghiu care tre-cea LTA o trasatura blind (masaj) sau de niscai friguri de sto-mac ori malarice. Aceste afectiuni erau Insá lipsite de oncegravitate si medicii de-atunci putini, dar buni le vindecaumai mult de picioare cu ceaiuri de diferite buruieni sau cupa hare aplieate and ca ventuze, and sorbite cu drojdioara, vi-nisor sau tuicä fiarta. Medicamente se lnau foarte rar si, in oncecaz, numai : Chinina, Antipirina sau purgative. Si era bine !...

In once alte cazuri mai grele", molipsitoare, de betesu-guri sau schilodiri accidentale, ingrijirea se facea acasa. Vizi:-tele" medicilor erau ieftine si foarte eficace ; ele erau Chiarpreferate, de oarece bucure*tenii nu se duceau usor si cubuna la spitale cari, in credinta, lor ciudatA, enaiu socotite a fidestinate numai oamenilor lipsiti de mijloace. A fi spus cuiva-:

vezi pe pernele spitalului, insemna un indoit blestem. Azitocmai lumea instarita se imbulzeste la ele, pentruca acum le

inimä

196 GEORGE COSTESCII

zice... Sanatorii si te vindeca numai la gandul cat ai de cheltuitpe acolo.

Medici sau doftori", cum le zice lumea saraca aveam,slava Domnului, prea destui si pe vremea aia. G-hidul Bucure-stilor dela 1871 ne aratd cà toate eke s'au scris si s'au vorbitcandva pe seama stdrilor acestea, erau sau din curatd nestiintasau din rautate. Bucurestii avea chiar de pe ortunci pe laugh' E-foria Spitalelor civile si un Comitet central doctoricesc" al-cdtuit din medicii romani : Ion Varlaam, Dumitru Teodorescu,Emil Severin, Stefan Capa, Alexandra IVIarcovici, C. Dumitre-scu si Nicolae Turnescu, alaturi de altii straini ea : Trandaflidis, Zicos, Pazeldt, Glack, Maier, Marsilie, Moor, Kremintz,Cagliari si Iacob Felix pomenind nuniai pe cei mai reputatidintre medicii profesionisti a primilor ani. Dupd, acestia, Cole-giul Medical s'a imbogatit curand cu 77 de practiciani romanide toate specialitatile, din care 18 venisera atwaci cu .doctora-tul" dela Paris si carora li s'a addagat alti 40 din generatia ur-matoare. Numele celor mai distinsi dintre acestia erau : Asachi,Alexianu, Caracas, Gilita Athanasovici, Capa care a fost unmamo s excelent si intemeietorul celei dintai Scoli de moase lanoi, Niculae Kalinderu, N. Kretulescu, Obedenaru, Sergiu,Sache Stefanescu, Alexandra Sutil, Ramniceanu, Argeseanu, N.Nichita Adriteanu, Niculae Mdldaresca, Constantin Severeanu,Draghescu, St. Biucliu, generalul Demostene, bacteriologulVictor Babes, Leonte, Thoma Ionescu, Racoviceanu, Theodorimedical Curtei Regale, N. Manolescu si Zaharia Petrescu ocu-listi, Obreja si legistii Mina, Stefan i Niculae Minovici dintrecare cel dintai a fost intemeietorul si organizatorul InstitutuluiMedico legal (Morga) iar cel din urma,' a infiintat institutia deasistenta publica a societatei Salvarea" cu spitalul ei de ur-gentà si scoala de 'reeducare profesionaJa a infirmilor ce ajun-sese cersetori insemnand astfel doar pe cei ce au profesat depe catedrele universitare sau care, in afara de celebritatea ca-ricrei lor, au contribuit si la propasirea organizatiei noastresani tare.

In domeniul Farmaciei procesul de desvoltare s'a desfd-surat tot cam in acelasi fel. Inceputul l'au Meat o seama de far-macisti de origing germand, adu,si °data cu infiinstarea scoalei demedicina dela Mihai-Vodk precum au fost: Schuster, cu farma-cia La ochiul lui Dumnezeu" dela coltul strazei bisericei Amza,

-

BUCURESTIr VECHIULUI REGAT 197

unde se allá si azi ; Rissdorfer, eel de langa Piata Sft. Anton,pe strada Carol ; Nierescher, fondatorul farmaciei dela bisericaSfintilor, stramutat apoi pe calea Rahovei langa Asezamintele,Brancovenesti unde a dada un sir de case ce si azi pastreazamiracle de Pasajul Nierescher; Bruss, cel din Calea Victoriei,peste drum de biserica Sarindari; Schmettau; Eitel, de pestedrum de gradina Episcopiei; apoi Franck, Thoiss, Witting siThiiringer, alaturi de care s'au ivit cu vremea si cei dintai far-macisti romani ca: Alexandriti, cu farmacia la Cismeaua-Rosie(la coltul calei Victoriei cu strada Fantanei); Mazarini cu far-macia de pe .calea Grivitei, langa raspantia dda Stan Tirana(azi Matache Macelaru) si a carei farmacie bine reputata purtafirma la Galen" l") fiind furnizorul preferat al amploiatilord:ela Chile ferats ; Niculae Row, cel de pe calea Mosilor, delabiserica Rásvan ; Popini cu farmOcia La Cerb"197) pe caleaVictoriei peste drum de Pasagiul Roman, $. a. In afarä, de scoalaelementargt de farmacie a lui Carol Davila si de practica asis-tentei prin farmaciile strainilor pe cari i-am numit, profesiuneaaceasta datoreste propa.sirea ei si Institutui de chimie ce seintemeiase cam in aceeasi vreme. Acel institut esise din initia-tiva chimistului elvetian Bernard Landwey los), venit la noi intara °data' cu Davila, si a fost apoi desavarsit de specialisti ro-mani in fruntea carora stau Dr. Grecescu si Dr. ConstantinIstrate, amandoi profesori univérsitari.

In acele inceputuri bucurestenii se faleau si cu vreo 3 den-tisti Si 3 medici veterinari acestia tot de origina straina,amandougt aceste profesiuni fiind abia mai tarziu imbratisate

-de &are romani.Cand am zis se Mean", ne-am gandit doar la bucurestenii

din lumea mai aleasa. caci lumea mahalalelor avea in aceastaprivinta o mentalitate foarte ciudata. Daca dela o vreme ince-

. puse si ea sa cerceteze pe doftori, nu se ducea totusi dead laaltii deck cei la cari ar fi trebuit sa mearga. Bunaoara, lumeaaceia nu credea, deck in fait= celor ale caror merite stiintifice

E vorba de de emblema CAilor ferate (o meta' inaripat5).Ca seam distinctly, ce azi a dispArut, toate tarmac:Ile bucurestcne

aveau In vitrina lor un glob mare de stitlg. verde sau rosie, pe un piedestalde lemn.

Autorul involuntar al nenoracirei ce a provocat decesul d-netAna Davila. A rnurit n stoma de dementrA in care-I adusese acea nenorocire.

198 GEORGE COSTESCU

si clinice erau tocmai in opunere cu valva ce se ram in jurullor. In felul acestora, eel mai renumit era doftorul Drasch, unfelcer neamt, Para titluri academice si cu sisteme foarte nepo-trivite adeväratei therapeutice. Din Amintirile" d-lui DumitruHagi-Tudorache $tim ch pe o fatä care+ sufereta de obsesiuneacá ar avea sticleti in schfarlia capului, Drasch ar fi vindecat-oprefilcandu-se eh Ii d dreptate i fAgAduind ch ar avea el unmijloc de a-i -scoate de acolo. I-a spus sO, stea douà zile si dourinopti inteun fotoliu, iar child a venit duph aceia avea in buzu-narul hainei o batisth in care pusese trei sticleti cumparati dinPiata pashrilor dela Sft. Anton, si pe care scothnduji Meg, deveste le-a dat drumul prin odaie, zichnd cà ei erau cei din teastaei. Unei doamne care din pricina unor atacuri de nervi ajunsesea se crede cu amandoud bratele imobilizate, i-a spus sà stea toatàziva aceia in pat, desbrkath complect si cu fata in sus pfinii ceva ve.ni el, si i-a dat ni$te hapuri. Venind ditn nou in acea mar&se prefacu ea stà de vorbh cu cineva din cash*, la picioarele pa-tului bolnavei, si cand aceasta era mai cu luare aminte la sopo-teala aceia, se intoarse brusc si trase cearceaful cu care era invh-lith. Surprinsh de faptul ch a rämas goalà de fatA cu cei de acolo,femeia a Intins mainile sit ting cearceaful pe ea, si... astfel s'avindecat. Profesorului Stefan Vellescu,. directorn1 Conservatoru-lui din Bucuresti, care suferea de duren i atroce in stomac, i-aprescris un regim de doug luni in care sh nu manance deck meresi sh nu bea cleat apá caldh, suprimhndu-i astfel suferinta aceiapentru totdeauna. Pe clientela de oameni mai simpli, care era dealtfel foarte numeroash, o vindeca de once boli sau afectiuni nu-mai cu niste hapuri fAcute din rii$ina de Jalapa si ruginäfier 199) pe care le vindea cu 3 lei o cutioarfi, si numai la farma-cia dela biserica Sfintilor. Alt doftor, foarte popular, era Hirsch.

un evreu tare sarlatan care trecea zilnic pe la ferestrele oame-nilor, MI% sä intre vreodatä in casa lor; Ii intreba de shndtate sile vindea doftoiii din cele de care avea vesnic buzunarele pline.Mai amintim si pe doftorul Ceaph, cunoscut sub numele Asta dincauzA cA medicamentul panaceu al lui era ceapa, 8.dministrata siintern" si extern", pentru once boalh sau betesug. Si, in sfarsit.renumita MAthreasa, care purta deasemeni porecla medicamen-telor ce intrau in terapeutica ei special&

199) Retetà" stabiliti de Dr. C. Severeanu., In Amintirile" saie.

de

200) Articolasele acelea au fost apoi roun'Ae intr'un volum intitulatVerzi i Uscate" ce se mai gdseste .1t-icA pe la anticari.

UCURESTIL VECHIULEI REGAT 119

Predilectiunea vechilor bucuresteni pentru mestesugurileacestor empirici" sarlatani, nu era de altfel deck o denaturaroexagerata a prejudecatei batranilor nostri in credinta tamadui-loare ce dau, din vremuri vechi, leacurilor babesti si descantece-lor de tot felul, atat de mult folosite inca pe la tara, si in a caroreficacitate credeau chiar unii dintre medicii cu inalta cultura' dospecialitate.

Alai cu osebire in specialitatea dentisticei erau foarte putinibucuresteni care ajunsese s. renunte la traditionalul tratamentunic, al clestelui celor mai voinici barbieri. Aceia insa nu credeaudeciit in renumitul doctor Kibrick care se instalase pe stradaCiimpineanului, alaturi de Teatrul National, si a carui publici-tate de reclama, din Universul" nu era intrecutii decht doar deaceia a hapurilor de Ciatramina si a pilulelor Pink, ce aveau re-putatia de a vindeca toate bolle si toate metelinele. Faima aces-tora din urma a fost rapusa atunci de glumele foarte spiritualeasupra lor si publicate prin ziare si reviste de regretatul medichigienist Alceu Urechia."°).

Cu vremea însä i in deosebi datorith organizarei data deDr. Felix, seful de atunci al serviciului sanitar al orasutui,

incepilnd cu instituirea medicilor comunali pe despartirile de cu-lori, s'a ajuns la Dispensarele sanitare inzestrate cu policlinicisi in sfiirsit la centrele sanitare din ziva. de lazi ; iar bucuresteniiau ajuns si ei sa foloseasca cu multa buna-voie aceasta asisten-ta" stanitara care i-a initiat de-atunci, chiar in medicina terapeu-tica cea mai complicata.

Cele dintál servicii comunale auxiliare ale asigurärei salu-britatei, erau cele ale asa zisului Ecarisaj" ce cuprindea: sthr-pirca cilinilor de prisos, adunarea si ridicarea gunoaielor si or-duri1or casnice si publice, aducerea apei si canalizarea orasului.

Ecarisajul cAinilor vagabonzi" .a fost, pana la intemeiereasocietatei pentru proteguirea animalelor, o indeletnicire edilitara(lamia cetiltenii Bucurestilor nu a voit sa-i zica altfel deck Hin-gherie" si pe drept cuvlint. Dei stfirpirea chinilor farà staphn,pripasiti pe strazile orasului rara sa aibe cine le purta de grija,

201) Marche erau clovada deolarartiumei stäpänilor, davedind cä anima-lele nu erau far% stapän.

200 GEORGE COSTESCTJ

este un serviciu al cdrui rost Il recunoaste toata lumea, el fiindsi astäzi in vigoare, pe vretrnea aceia era foarte räu vAzut debucuresteni din cauza felului neomenos si brutal in care era in-deplinit, dar mai eu osebire din pricinile pe care le iscau matra-paslâcurile tiganilor de pripas si ei cari erau folositi cahingheri. Cum restituirea cAinilor care aveau stäpiini se puteaface atunci si pe loe, indatä dupà prinderea lor, in schimbul uneitaxe de 2-5 lei, tiganii se dedau la smecherii. In zilele lor libere,umbländ prin mahalale cu ursul, cu álbii sau cu linguri si ciu-ruri de vänzare, si stärnind cainii care se tineau liotä dup5, ei,ochiau pe cei cu marci 201) pe sgardd, Ii potoleau, Ii milngäiau sile scoteau mareile, iar and venea ziva de slujbd ca hinglieri, tre-ceau iaräsi pe-acolo si le puneau latul de gilt, ca sä ja bani pen-tru ei.

Gunoaiele si praful sträzilor, tot din cauza lipsei fonduriloredilitare, erau läsate in voia Doninului sou in a Sfântului, Ilie.Acesta avea vara grig sA dea din &And in ciind eke o ploaie dele facea... una cu pàmântul, cäruia ii erau däruite in lipsä decanalizave, si läturile gospodinelor ce erau värsate sub marginiletrotuarelor unde zäceau infectänd orasul cu mireasma lor. Cele-lalte gungaie, adunate prin hasnalele gheretelor ascunse prin fun-dul curtilor, erau lasate in grija proprietarilor imobilelor respec-tive, cari eran obligati ca, la un an odatä cel putin, sä le... eva-cueze. Procedura evacugrei lor era facuta prin mijlocirea unuiserviciu auxiliar", in intreprindere particularä, ce purta numele

pe Cat de pompos, pe atilt de nelämurit de Barometric6".Din fericire, indeplinirea acestei procedan i se putea face numaiIn timpul noptei, asa c5, de ea nu aveau sä, se plängä cleat cetä-tenii cari intarziau notiptea prin oras, sau cei care se incume-tau sa doarmä cu ferestrele desehise.

Starea acoja a lucrurilor a durat panä la generalizarea ca-nalizarei si introducerea obligativitätei instalatiunilor tot lacanal" despre cari am spus tot ce era de spus in capitolele pre-precedente.

O grije mare a municipalitätei Bucurestilor de atunci. erainsä aceia a luminärei orasului.

Panä la Noembrie 1871, ciind au fost aprinse pe ciiteva din

-

117

FFvf.,-.23620-t^n.[21Vechiul sediu al Prima- if

riel BucureWlor. in casadin strada Coltel a lui

Hagi-Moscu..1.

=

u

;

I :1

Hanul Cu Tei", de pe strada Lipscanilor.

a, . ,

40

BUCURE$TI1 VECHTULUI BEGAT 203

strazile cele mai centrale si mai mult umblate felinarele cude gaz aerian"29, toate ulitile bucurestene erau luminate

Cu gazoaie, adica niste lampi du fitil si cu rezervoriu de tablace avea capacitatea de o jumatate de litru de petrol 203). La dataaratata mai sus a fost incheiat de catre C. Panaiot, al doileaPrimar al Capitalei, cel dintai contract cu o societate englezape actiuni (The British and Foregin Water and Gas CompanyLimited204), pentru instalarea si functionarea Uzinei de gazaerian", sub directiunea inginerului Alfred Gotterati. Aceasta so-cietate a asezat intr'un an conducte pentru alimentarea a vreo4000 de felinare pe sträzile cele mai principale, iar pana la 1880toate strazile coloarei de rosu cum si drumurile ce duceau afaradin oras 'Ana la bariere erau luminate cu lumina ce o dau nistebecuri zise in fluture", de pe forma pe care o avea, luminaflacarei ce iesea cu presiune prin o crestatura a cartusului delacapatul din felinar al conductei. Uzina se vede si azi sub poaleleDealului Filaret. la stanga fantanei Zodiacului din Piata Par-cului Carol I. De aceiasi lumina in fluture se foloseau si prä-väliile orasului. Casele purticularilor ramasese Irish' tot la folo-sinta lampilor cu petrol, ale caror exemplare de lux aveau atuncimasini cu fitilul circular si dau astfel o lumina destul de bunaincaperilor casei. Generalizarea luminatului cu gaz aerian s'afacut abia prin 1886, dupa nascocirea de catre germanul Dr.Auer von Welsbach a sitei" incandescenta care a transformatlumina slaba a fluturelui inteo lumina all* mai placuta chiareck a multora din becurile electrice de-acum. Generalizareaasta a durat totusi cativa ani de zile deoarece la 1901 Bucurestiimai aveau 'Inca vreo 112 kilometri de strazi cu peste 3000 de fe-linare cu lampi de petrol sau de ulei. Luminatul cu gaz aeriana mai durat catva, apoi a fost inlaturat si el de lumina electric-O.Aceasta din urma a fost introdusa prima oat% in Bucuresti In

202)Vezi buletintd societfrtei Politehnica Istoricul inStalatiunilortehnice ale unicipiului Bucuresti, datorit d-lor Ingineri D. Leonida siN. Caranfil (1935). Inaugurarea lurninatului cu gaz aerf.an, desccperit deWilliam Murdoc, a fost tiouta in Anglia in anul 1813; a fost adoptat5 laBerlin si Hanovra in 1826, iar la Viena si la Paris in 1830.

Petrolul, adus din America In Franta prin 1863, a apärut si la noicfitiva ani mi t5A-ziu.

In anul 1980 contraetul concesiunei acesteia a fost trecut unei altesociet541 franCez.5 Companie du Gaz de, Bucarest", cea &TAM combinatie decointeresare au PrimAria si care a lucrat pánA In anul 1906.

Corteesiune. cu contract.0 fonm5 romAneasca tipic5 a frantuzescului de jour".

204 GEORGE COSTESCU

edificii particulare si anume, din stäruinta Regelui Carol I,pentru sala si (peronul Teatrului National inanul 1882, iar inanul urmator la Palatul Regal din oras si la cela dela Cotroceni.apoi pentru luminarea gradinei Cismegiului. ,Motoarele genera-toare ale curentului necesar acestora erau instalate: unul 'jute°braca de lemn din curtea caselor Regelui, din strada Vamei.case pe locul carora a facut sa se cladeasca mai tfirziu Funda-.tiunea Universitara ce Ii poartil numele; iar. cealalta la CasaApelor" care se afla exact pe terenul pe care azi se ridica Varna-Postei. Cam in aceiasi vreme Gara de Nord a fost si ea lumi-natä electric dela un motor de electricitate instalat la Atelierele'Garei din vecinätate. Orasul insa a dobindit aceasta luminaabia in anul 1891, pentru marele Bulevard tiliat sub primariatullui Em. Protopopescu Pache si anume dela Obor la Podulbovitei dela biserica Sf. Elefterie,,avand curentul necesar delaUzina electricii ce fusese claditii lingrt stävilarul cel nou alGarlei dela podul Grozavesti.

Cum vedem Capitala noastra a adoptat cu grabil toate noilesisteme de luminare; dar generalizarea si unificarea intirziaumereu, pe deoparte chiar din cauza schimbarilor repezi ale siste-melor noi, iar pe dealta pentruca restul orasului ce se intindeanevoie mare inert pe taitunci, sa poati ràmâne cat mai mult lavechile gazoaie. Felinarele acestea. din urmrt, daca erau aprinse,se vedeau Intrucitva dela distantä; aveau insa marele cusurnu prea lasau sa se vada bine in preajma lor. Dar la urma-urmei, ce erau ele de vinal.. Gazul-petrol era si pe vremea aiafoarte prost, mai ales cfind era luat in antipriza" 205), deci incantitati mai marl. Apoi, controlul numrtrului de felinarele ase-zate pe sträzi era usor de fäcut, ca pe alea nu le lua nimeneade-acolo; dar cum sa controlezi daca toate erau aprinse noaptea;si, chiar de-ar fi fost, daca ardeau toate atitea ceasuri cite erade nevoie? Totusi Cu o asemenea treabil erau insarcinati bietiiipistati ai Politiei comunale, cari f5ceau dii-jurnii"2") in fie-care noapte. Fiece subcomisar avea In grija lui cite un sectorde oras, de inspectat i eke un vraf de procese-verbale de con-statare, de scris.

Lampagq, oamenii andiprinorului", veneau ziva cu scara,

Diim-

BUCUREVTII VECHIULUI REGAT 205

din stalp in stalp, se catarau pe ea la felinar, Il tergeau pe gea-muri cu carpa ce li-se da in fiecare a-n; abureau si curateau de-asemeni sticla dela lampa, Ii potrivea fitilul cu o foarfeca spe-ciala, apoi, cand venea seara, o pornea. din nou, din lampa 'n

sa le aprinda. Pe unele le mai uita din goana, pe altelele aprindeau dar nu ardeau ele din pricina gazului, apoi, altelenu erau la numar de aprins in seara aceia, si cate si mai cate...Caci tampagii nu aveau vai ! de capul lor numai grija aia.In aceiasi noapte ei trebuiau sa mai dea o mita, dupa ce treceainspectia, ca sa le stinga, din doua 'n dona sau din trei in trei,de pe cum era situatin locului. Bietii ipistati nu aveau nici eicum prididi asa control, mai cu seama ea aveau si ziva de alergatde colo pana colo cu alto troburi. Ca sa-si faca deci datoria inconstiintá recurgeau la tot, felul de ingeniozitati. Bunaoara, soopreau pe undo erau carcitunile mai pline, insemnau ce ,brumafelinrare stinse afla pana acolo, apoi danduse in vorba cu mus-terii mai auzea de pe la unii si altii .daca pe strazile lor erausau nu toate folinarele aprinse. Pe urma se tragea la o masamai retrasa si se asternea pe scris foile de constatare" a contra-ventiilor concesiunei la luminat. Uneori treaba mergea in rostulei, i atunci se pomenea contracgiul" cu niste amenzi, de-i mergeafulgii. De cele mai multe ori irisa ipistatii nu mrai rasbeau cu indo-plinirea misiunei lor si himinatul stritzilor ramanea pe seama La-nei sau chiar numai a stelelor de pe cer.

Dar fiinddi ne aflàm, cu povestea noastril, asupra aprinsu-lui si stinsului pe taramul edilitar sA aratam si in ce fel afost atunci intocinit. serviciul Pompierilor si cum s'a desvoltatel ulterior in misiunea de-a suprima incendiile, care eran insasiratiunea existentei lui. Caci organizarea i propasirea acestuiaa fost unul din marile opere ale acelui vechiu regim.

Pe timpul focurilor celor de pornina 207) ce cu zeci de aniinainte bantuise Bucurestii 5i-1 pustiise -de cinci-sease ori, ma-suri de paza oficiala impotriva acestui flagel aproape nu se cu-nosteau. Zicem aproape" ca sa nu trecem in anii povestireinoastre ara a aminti macar de asa-zisii Tulumbagii, mune si-milar etimologiceste cu cel de azi, numai c era luat din turceste

207) Focuri mari, ce nu pat fi uitate, dela 1718 i 1847.

lampa,

206 GE'RGE COSTESCU

in loe de' frantuzeste. Tulumbagii aceia alergau la locurile si-nistrelor pe jos, carändu si pe umerf tulumbele (pompele) demârìt cu cari lucrau. Despre apa, nadejdea era la ce aduceausacagii adunati de prin mahalale i la ce prididea sa care iumeavecina, cu donitele *i cu galetile ei; asa ea cu tot venitul tulum-bagiilor, focurile se stingeau atunci &And nu mai avea ce arde.adicrt mai mult cu ajutorul borfasilor care, la asa prilejuri, fu-rail, de... stingeau

Dupa suirea pe tron a Domnitorului Carol I, corpul Pom-pierilor a fost intocmit din ostasi ai armatei permanente carefaceau trei ani de serviciu militar: dar era intretinut *i inzestratdin bugetul comunal. Atunci s'au biicurat ai nostri de un ser-viciu atilt de necesar si hied de unul inzestrat cu pompe de mangsi cu aburi, cu scan mecanice si cu sacale incapatoare procu-rate toate dela fabrica lui Knaust din Germania. Comandaacelor pompieri a avut-o multa .vreine capitanul Barbu Stan,provenit din randurile sub-oficerilor reangajati, dar care a con-dus si ridicat acel corp la un stadiu de organizare ce nu se deo-sebea mult de cel actual, daca avem in vedere mijloacele de careputea dispune Primäria atunci. El a organizat cum a putut maibine postul Central ce atunci isi avea sediul in curtea din dosa Politiei, laolalta cu Jandarmii pedestri, aPoi a facut sa fiecladite sau inchiriate case pentru ctazarmile posturilor de sec-toare care, .atätea eke sunt i astazi, de capitanul Barbu Stanau fost infiintate. Cel dintai post de sector a fost ce! dela Foi-sorul de foc din Bulevarlul Ferdinand pe care primarul Em.Protopopescu-Pache a pus sa-1 construiasca, a*a cum este, lastaruinta acelui destoinic comandant care pe-atunci a stäruitsi pentru construirea postului de la biserica Radu-Voda spre aservi cetatenilor din Coloarea de Albastru. Postul pompierilordirt Culoarea de Galben era adapostit in casele fostului Set dePortärei Donescu, din strada Amzei spre coltul cu strada Pri-maverei (azi strada Nicolae Balcescu). Tot capitanul BarbuStan s'a straduit atunci pentru construirea unei cazarmi spe-ciale pentru acel post, si care a fost facutii acolo unde este aziPostul Cometa; iiar odatä cu acosta, Primaria .0, construit pe Bu-levardul Elisabeta si- cazarma postului destinat Coloarei deVerde. Acelag comandant a cenit si statornicit ca la fieoare in-cendiu anuntat sa mearga si o grupa de jandarmi pedestrii caresa asigure ordinea ce ingä'duie pompierilor sa lucreze prompt

o

Turnul Coltei impreundcu clAdirile laterale, vizutdin curtea Palatului

inainte de 1880.

'

Vederea Tribunalului vechiu, dupd construirea Teatrului Liric.

', ti r

__t.

Prri 111 121.! ,

utu,


pentru loealizarea i stingerea lui, cum si pentru a pAzi lucru-rile scoase din cladirile ineendiate de jaful la care erau expusedin partea borfasilor ce obicinuiau a provoca paniell si inghe-suialá, spre a putea fura ce putea din avutul salvat al celor si-.nistrati.

-Dintre focurile cele mai mari, cu care au avut de luptat poni.pierii vremei aceleia sub destoinicul lar comandant, ne amintim:pe acola dela Spitalul Militar cánd acesta era instalat in mareacládire din strada tirbey-Voda in Pare azi sunt adápostite bi-rourile Marelui Stat Major al Armatei, in iarna anului 1883-84;cele care- doi ani dupg acesta, au distrus .Circul lui Hiittermanasezat in iarna anului 1885 pe loeul atunei viran din coltul bu-levardului Elisabeta cu strada Brezoianu si. eel dela Hotel Bule-yard isbucnit in aceiasi noapte cu altul care a distills easel() pare-hilale ale Bisericei Albe din calm Victoriei.

In 1892 cAnd au ars easele marnei bancherului Petrovici-Armis, focul fiind provocat de cáderea unei lumánári pe cata-falcul decedatei batráne, un fruntas de pompieri s'a urcat pescárile aprinse, ce se surpau in urma lui, a pátruns prin valva-taia flácárilor, a luat in brate cadavrul ce ardea ca o torta si depe balcon 1-a aruncat in plasa intinstt in stradii de camaraziisárind si el tot astfel din casA. De amintit mai sunt : focul carea distrus casele de locuintá ale lui Eliad CArciumarescu, fosteale curtei Ghiculestilor) lipite de cele ale Hanului lui Mircus, aziPasagiul Victoria). In locul acestora a fost upoi construit palatal

L'Independance Roumaine", care ,avea in fata geamuri.-lor catului de sus o statuie in bronz a Dorobantului románcucerise neatárnarea Tarei, iar la acoperis un cea.sornic ce lafiecare orá pe care o anunta, intona dintr'un grup de chipote,aria belgianái La Pampolaise". Incediul acela a- isbucnit dinpriivitlia de lámpi a lui Litman, prin 'anuario 1893, chiar innoaptea .cAnd la Teatrul National se desfásura reprezentatia degalá a sárbátorirei cásátoriei Principelui mostenitor Ferdinandcu Principesa Maria de Edimburg, prin reprezintarea piesei luiSchakespeare Visul unei nopti de vara'. G-erul era asa de nh-flraznic,' incát apa din furtunurile pompierilor ce lucrau in focingheta pe hainele lor. Au mai fost in anii mai apropiati si altefocuri mari, ca acele : dela Pirotehnia Armatei, eel din TárgulMosilor si miai cu osehi re aeela care a fost de douli ori stins si

14

%iaruluice

210 GEORGE COSTESCU

care a distrus localul Teatrului Lyric din fostele case ale colO-nelului Maican de pe Plata \Taller Maracineanu, teatru recons-struit rapoi si in care s'a instalat apoi Opera Românii.

Cu privire la asistenta sociald municipala, e foarte putinde spus asupra vremei aceleia. Primaria nu avea fonduri pri-sositoare pentru creiarea si intretinerea unor asemeni opere de.caritate publica, iar rolul initiativei particulare era atuncifoarte sters. Boerirnea de bastina era alcatuita din farniliile cti-torilor asezamintelor spitalicesti ale Brancovenilor, ale' Can-tacuzinilor si Ghicule$tilor si socoteau ca o traditie sa se preo-cope numai de acelea.

Totusi Emanoil Protopopescu-Pache, acel destoinic Primaral guvernului conservator ce a carmuit dela 1888 la 1895, careIn mai putin de troj ani de earmuire municipala a rausit saschirnbe atat de mult drumul Bucurestilor inspre adevarata pro-pasire a gasit rnijloacele cu cari sa faca a se infiinta si ca-teva asemeni institutiuni, ce au disparut dar cari au servit demodel celor de mai tiirziu. El a fost intemeietorul Ospatdrieicomunale si al Azilului de noapte, pe cari 16 cladise si intoc-*wise pe Cheiul Diimbovitei, larva podul Pietei de azi zisa a Se-natului si cari, impreuna cu Baia popular% de langa Piatategumelor, au fost cele dintai asezarninte municipale pentru aju-torarea populatiei &dram si a celor ce nu aveau niel adapost.

Dupa vreo zece ani a urimat infiintarea unui mic Azil pentrucopiii pe cari paznicii de noapte ai orasului ii gaseau parasitiin pragul portilor de pe, la casele din oras. Acest Azil a fostopera lui Alexandru Canttaeuzino, om cu suflet foarte milos, cunervii putin earn sdruncinati, dar care purta copiilor o dra,gosteriernärginita. Pentru ingrijirca iacelor copii .aruncati si .pentruadapostul lor, , el daruise Comunci njste lease ale lui dinstrada Buzestilor cum si o parte din venitul averei lui, pen-tru plata doileilor necosare, restul de intreti-nere si functionare Azilului ramaniind p seama Prima-riel. La cAtiva ani dupg, moartea lui, doamna Ec,aterina. Can-tacuzino, sotia fostului prim-ministru George` Gr. Cantacu-zino si hid"' a marelui boier Baleanu, a staruit pentru fuziona-rea aeelui Azil cu un altul numit Tibisoi", intemeiat in acelas

,cheltuiehlor


scop, $i a f gent sa seelkleaseä," si sa, se organizeze marele azilLeaganul SfAnta Ecaterina" de pe Soseaua Kisselef.

O institutiune cu earacter social administnativ a fost si a-eeia a notabililor". Aceasta institutie civica era distinctiuneade notabilitate ce se aeorda celor mai cu vaza si mai stimati ce-tateni, prin ealitaten de Delegat al mahalalei" in care locuia.Atributiunile, de natura gratioasa si onorifica, ale acestor De-legati erau aeelea de-a fi consultati de autoritatea munieipiului,In mod prealabil si inseris, oridecateori vreun cetiitean oarecaredin suburbia i.esedintei lor avea nevoie, pentru implinirea vre-unor formalitati legale, de atestate" care sa confirme fie lipsamijloacelor de existenta, fie buna-purtare, ori nationalitatea deobiirsie. Se fileea o Dovada scrish pe care trebuia sa o atestesemnalurile a cinci propician i sau oameni cunoseuti, impreunacu Parohul bisericei locale, si sit fie confirmata, atat pentrucontinut eta si pentru autenticitatea senniaturilor, de acei De-legati ai mahalalelor. Valoarea si putere,a acelor atestate sta ineertitudinea de netagaduibila corectitudine eivica a semnatari-lor (cei mai in masura dealtfel sa cunoasea deaproape pe soli-citatori) si tinea Ice de once alta ancheta a prepusilor altor au-toritati, care se stie cum le au Meat mai tárziu când acea insti-tutie a fost desmintata.

Uneori valoarea testimoniala a aeelor atestate mergea pangacolo ea era recunoscuta si luata in considerare &ajar de instan-

.- tele judeeatoresti, inaintea carora ele serveau adeseori dreptonce alta eautiune morala seu materiala clind era \Tuba de pu-nere in libertate provizorie a acelor cetateni ce se vedaau impli-cati fArà rost in afaceri cu caracter penal si se gaseau sub sta-rea de detinuti preventiv.

Cum vedern, probabilitatea si demnitatea cetáteneaseä erauatunci oarecum inaltate in rândul investiturilor cu autoritate,prin increderea ce toed lumea avea in controlel $i stima reci-procit a comahalagiilor. Oprobriul public, cal:id era cazul, sevedea tot asa de sigur confirmat prin refuzul unor asemeni ate-state. Cine nu indraznea sA ceara concetatenilor lui astfel inve-stiti asemeni atestate, sau cine era ref uzat dad. le cerca, aeela,()rick ar fi staruit sa induplece autoritatea, nu putea sA obtinao alta calificare deck pe aceia la care avea cadere, adicä pe careo merita in adevar.

Era asadar in fondul civico-moral al acelei institutii,- curat

208) Dela frantuzescul ceinturon".

212 . GEORGE COSTESCU

cetrtteneascil, un principiu de inaltit conceptitine a democratic',surprinzritor pentru vremurile de cart-Finite atitoritara de-a-lurid ; dar care, ca. o supreing ironie a lucrurilor, nu a mai pu-tut drtinui sub regimurile ultra-democnate de Omit' mai de-unrtzi,toemai din lipsa probabilti a garantiilor morale ce presedeaula temelta ei ! Desfiintatà azi, ea a rilinas doar ca o curiozi-tate" a timpurilor acelea.

Rostul ei in vremea aceia at putea fi explicatrt. dacil nucliiar justificatii, numai prin aceia ca bucuresteni de-atunci, pelanga crt nu erati coplesiti ea acum de numrtrul prea mare si depurtarea nestrtpanitii a strrtinilor ce conlocuiau in acest oras,dar si se comportau In toate ale lor, cu multIn frica, lui Duninezeu. Rusinea de pileate infrana atunci maibine peck se pare atilt incliniirile cele role cat si pornirilespre infruntarea color neingaduite de lege, de cat toate pedep-sele proa inliiturabile ale nentmairatelor Ordonante municipalesan politienqti din zilele noastre, si deck proa vinovata onteniiicu cari asemeni piicate au Yost apoi supravegliiate, constatate,dar mai ales... urmririte si sanctionate.

lt serviciu municipal al vremei, am spus crt era acelaal supraveglierei ineasarei acsizelor cum se zicea atunci taxe-lor comunale pe tarfuri si care a fost desfiintat din stifiruintaininistrului finantelor (lela 1902. Acest serviciu pentru contro-lul efectiv at marfurilor ce se aduceau cu carele de-afaril dinoras, nu numai cA 1M-bit pitorescul lui, dar insilsi indeplinirealui era prilej de multe nostimade.

Posturile de control ale acestui serviciu eat% de cel alfunctionarilor din oras erau cele de la Barierele orasului, iaragentii executori ai controlului de ad i erau guarzii acoja pe caripoporul Ii numea spirtari" fiindeii grija lor cea mai mare erash nu se strecoare prin contraband'á, mai ales häuturile spir-toase pe care erau puse cele mai mari taxe. Acesti guarzi, childn'aveau ce face, sedeau cu tigara'n gurrt pe banca de lemn dinumbra gheretei lor de paznici. Erau imbriicati cu o uniformii

si tunicg. de infanteristi, pantalbni si cisme dectilfirasi, saino lungá in( insit pe(linafaril pe un centiron 2°8) lat

traiau ei-in*i*i mai

chipiu

BUCURESTII VECHIULUI BEGAT 213

de .piele de care era ataniat un toe cu livorver 200) ineareat sinelipsitul tignal 210) ; iar, ca scula principala, o rangä de fieraseutita la un capat iar la ceialt prevazuta cu o bratarä de care eratinuta in timpul manevrarei ei. Manevra acelei rangi sta in a-ceia cA, pentru control, atunci cand avea de-aface cu care blear-cate cu paie sau cu fan, ea sa nu le descarce, guardul infigearanga in inearditura lor de mai multe ori si din mai multe parti,spre a descoperi ceiace ar fi fost ascuns.

Atributiile aeestea aveau in mod normal un canacter de pc).-litie fiscalà, dar intâmplator facean ajar politie judiciara $i

jata cum. ()data, in urma unor crime de natura politica ale unorbulgari asupra unor coneetateni de-ai lor refugiki pe Oman-tul tarei noastre, faptasii au fost prinsi, dupa infructuoase cer-cetari ale Politiei, tocmai de niste spirtari de-acestia, la barieraFilaretului pe unde voiau sA fuga. in Bulgaria, Ei au fost di-buiti" intre niste poloboace goale de tuica, dintr'o caruta ce seintorilea spre Vidra. Altadata, cand banditul dobrogoan Licin-ski sau un tovara* de-ai lui fusese prins impuseat si a.dus ranitla un spital din Bucuresti, un alt bandit de-al lor, venit acisa-i inlesneasea fuga, a fost prins tot de niste guarzi al Pri-mariei . Ca sa poata intra in oras necercetat, banditul se aseun-sese in fanul din carul unui Oran din Cioplea, ce aducea nu-tret pentru caii unui boier dirt oras. La bariera Dudestilor, spir-tarul, tot infigand ranga lui ascutita In Mull din car, auzi deo-data un raenet si apoi geanete de durere, Punand se descarce

gäsi in fan pe bandit strapuns prin cosul pieptului si tra-gandu-si ultima rasuflare.

Comandant al acestor guarzi comunali era, si ramanea subtoate guvernele, maiorul Luchide, -tetras. din Ostire si pus inacea slujbä ea unul ce era un foarte bun organizator si foartestra$nic administrator. El rasplati atunci pe spirtarul constiin-cios si starui sa fie inaintat la grad ofiteresc, luandu-1 ea ajii-tor la comandamentul sau. Omul acela, pe nume Silaghi, deciungurean de obarsie, avea o staturä uriasa si niste mustatiroseate si stufoase ea niste cozi de veverith, lungi de cate-o

In loe de revolver.Nume dat fluierului cu care trebuia sá dea semnal de oprire

de alarm.a. cAnd vreun delicvent Outa sA fugä sau il ataca.

ml,

si

Cfit Intre varfurile degetului cel mare si cel mic. cAnd epalma Intinsd si degetele resfirate.

ImbrAcati cu haine civile.Iubitor de b5utur5.BlAnd.

214 GEORGE COSTESCU

seltioapA.211). Ca ofiter de guarzi' comunali el. a fost multä, vremestApiinul "mahalalelor and, in. timpul alegerilor pentru Conti-hui." eomüa1, pornea in fruntea spirtarilor lui pusi la Ovil" 212)si trecea dela o seetie de vot la alta spre.a-i pune sil voteze .euguvernul. Cum era si sugaciu 213) din fire si avea suflet bla-j in 214,,) el a rAmas unul din cele mai cunoscutc tipuri ale Bu-curestikir de-atunci. .murit bAtrân in spitalul de la Panteli-

_mon, paralizat

In indeplinirea tuturor acestor a,tributiuni si a celorlalt.vor mai fi fost, Primrtria Urbei noastre era atunci ajutatrt si deun serviciu politenesc municipal. Politia aceia comunalA aveainsArcinAri in totul deosebite de cele ale Politiei dela prefecturaorasului: Ea avea sA poarte grija aducerei la indeplinire numaia mrisurilor legislative- Cu referire la autoritatea si atributiu-nile de administrare ale Primariei, Astfel elau, ea insArcindrispeciale date Politiei comunale : grija de a impune pastrareaeurAteniei orasului, a intocmirei listelor electorale pentru alege-rile Primarului si ale consilierilor lui, aceia a supraveghereiindeplinirei .Intocmai" a contractelor de lucrAri edilitare- si deluminate a orasului, de respectare a obligatiunilor impuse laclAdirea noilor construtii prin autorizatiunile date de Primrtrie,de supraveghere a exercitArei negotului in prAvAlii sau pe strA-zile.orasului, cum-si pe aceia a controlului si executArei impli-nireide &are toti cetAtenii a dArilor comunale impuse prin legisi ale cAror venituri aleátuiau fondurile de administrare si deInzestrare.a orasului cu cele necesare modernizArei si infrumu-setArei lui.

Organele acelei Politii erau, in ordinea ierarhicrt : &Ate uninspector -pentru fiecare de.spArtimitnt de culoare; ate un co-misar cu ipistatii" (sub comisarii) lui, de fiecare circumscrip-tie din acele culori ; apoi aceleasi organe pentru supraveghereaPietelor, a Abatoarelor, a grAdinilor publice, a easelor de prosti-

.

e

mon,

ce

BUCURE$TIT VECRITJLUI REGAT 215

futie si a cimitirelor ; i in sfarsit guarzii eomunali (spirtarii)pentru supravegherea barierelor.

Cum vedem o intreagn legiune de functionari, o droaie deatributiuni municipale costisitoare si, peste toate acestea, mi-siunea de-a face sa se execute cat ni grabnic acele nenumaratelucrari edilitare de intretinere, de sistematizare si de infrumu-setare pe eari le cerca imperios marirea si civilizarea Bucures-tilor, pentru a ajunge la infatisarea marilor orase din ApusulEuropei. Si toate acestela fafa alte mijloace Muesli deal celepe care le lasa dlsponibile un buget atilt de incarcat.

Un adagiu strain spune ea : Primarii sunt parintii orase-lor pe cari sunt chemati sa le gospodareasea.

Credem ca la noi, mai mult ca oriunde, vorba asta se potrivea de minune Cu vremurile acelea. Ceia ce insa nu se preapotrivea erau mijloacele ce se puneau la dispozitiunea oameni-lor alesi pentru asta si mi au fost toti insufletiti de cele maibune intentiuni. Politica partidelor politice ni caror membriimarcanti" îi paraduiau atunci propria lor avere in loe sacaute a o spori, nu avea cum face fa ta la toate die se cereau ;veniturile bugetare ale celor institutii erau foarte mici, iar ne-voile Wei prea multe si proa mari fata de ce procluceau im-pozitele ce puteau fi afectate creditelor ce li se destinau. Im-prumuturile marilor bancheri ai strainatatei ne afland in acelebugete nici macar garantia dobitnzilor ce urmau sa ne ia, nu seimbulzeau nici ele, asa cum au facut ceva mai thrziu &And auinceput chiar a se trece cu firea. Si apoi, caruia din Primariiaceia i-a dat pas Politica sa aplic,e teaneinic programul pentruimplinirea caruia cereau sau primeau ei aceastrt demnitate

In cei patruzeci de ani trecuti sub domnia Regelui Carol Ipan& la capatul povestirei acesteia, in scaunul acelei dregatoriiau stat nu mai putin de dourtzeci si trei de Primari ; dar ciliavreme au fost lásati sa lucreze ? Dumitru Bratianu, un an --Costache Panait, notia luni, Dr. Panait IatroPol cinci luniGeorge Gr. Cantacuzino, seapte luni Eftimie Diamandescu,opt luni generalul Cristian Tell, cincisprezece luni ScarlatCretulescu, un an si opt luni generalul B. Vladaianu, *easeluni Costache Brailoiu, un an si patru luni colonelul Con-stantin Manu, doi ani si opt luni C. A. Rosetti, patru luniD. Cariagdi, patru ani si cinci luni Nicolae Fleva, doi anipa tru luni Dr. Nieulae Manoleseu, trei 1nìì -- D. Muni-

216 . GEORGE COSTESCU

neanu,- un an si einci hin i Einanoil Protopopescu-PacheNtreiani si seapte luni Dimitrie Orbescu, seapte luni GrigoreTriandafil, opt luni Nicolae Filipeseti, doi ani si opt luniC. F. Robescu, trei ani i Jumatate la prima -venire iar apoi altidoi ani si iclocia luni intre anii 1902 si 1904 Barbu Stefanescu-Delavrancea, un an si opt luni Ion Procopie Dumitrescu vreodoi ani; in dona randuri, si Mihail Cantacuzina dela Decembrie4904 pana la Aprilie. 1907. Dintre toti acestia, asadar singurii:Niculae Filipescu si Em. Protopopescu-Pache dela conservatori,iar D. Caragiali, Niculae lleva si C. F. Robescu, sub guvernariliberale, au putut face cevia temeinie si schimba, oarecum infati-sarea vetusta a Bucurestilor, In ceiace, de bine de ran, ajunseseIn pragul anului jubiliar 190G.

In noianul acela de schinibilri ale edililor, cine ar fi pututasigura o opera de continuitate in urbanistica unui oras ca alnostru ? Chiverniseala" politica facuse ca intreprinzatorii deasemeni lucrari sa se. imparta si ei celor dona particle, in eatcontractele de lucrari se suprapune'au si se anulau intre ele.Uneori erau i lucriiri mai de seama cari de pe urnia schimba-rilor de regim Se intrerupeau doar pentru a fi reluate la reve-nirea la guvern a partidului ce le revindeca. Dar intre timp,cate nu se schimbau si inai ales cAte nu se prapadiau impuniindapoi sporuri de cheltuieli pentru refacerea lor ! Asa ca schim-baffle schimbau i pierderile pagubeau, iar lucrarile intilrziaumereu ; si nici nu se puteau altfel de vreme ce numai in rils-timpul dela proclamarea Regatului &la la anul rascoalelor ta-ranesti, am avut cincisprezece formatiuni de guverne Cu patru-zeci si trei de rernanieri ministeriale, si in care chiar lunge gu-vernare a lui Ion Bratianu a inregistrat douazeci si una ,de re-manieri2").

Cu aceste reflectiuni noi voim sà larnurim doar ca, fata deatinosfera primitoare i simpatica a Bucurestilor de-atunci, in-

215) Ion C. Brátianu a apárut intre carmuitorii trebilor Statului 'ea

11 Martie 1866 in cel dintái guvern inscAunat dupri retragerea Locotenen-tei Domnesti care proclamase Dinastia actuará. In ace1 guvern el a avutministrul finantelor, sub sena lui Lascr Catargiu. Lunga guvernare delaIulie 1876 la Martie 1888 a fost i cea din urm5, ea provocând in tabriraconservatoare o furie nestkiánitd, Cu toate cd nu dela el venea acea std-ruintä de a rámáne la conducerea trebilor Tdrei.


tarzierea lui pe calea infaptuirilor ce trebuiau sà-1 punti, in ran-dul altor orase mari, nu era numai vina autorithtilor superi-oare rnunicipale, si eh' din potrivg ele trebuiau, eilinate 216).,

Tat% cu deosebire prielnica civilizatiei prin belsugul bogii-tiilor ei de tot felul. România a fost nevoitil ea, dupil sacrifeiile grele ale rAzboiului care ii asigurase libertatea de-a dis-pune cum se cuvenea mai bine de acele mijloace, sà indreptetoate strAdaniile ei catre o eat mai grabnicä, propilsire generalit

216) Adie5 sd fie compätimite.

Miscarea culturalamarile ei infaptuiri.

ACA pe tarinnul economic si social felurite piedici de ordinpolitic si pecuniar :au intarziat poporul nostru in traiul

rnai .inapoiat si in unele inoraN un i In care fusese tinut de im-prejurgri neprielnice pe tart-mill cultural silintele lui- au fostmai putin incritusate si propgsirea i-a fost cu adevgrat Verb.-ginoasg. Miscarea noastrg culturalà a .fost mai înti bine suSti-mail 'in locurile de peste munti, unde oainenii aveau mai la in-defining putintA de inviorare la isvoarele culturei. De acolo eas'a strecurat la noi odatg eu carturarii si patriotii prigoniti caGlieorglie Lazar, Gheorghe Barit, Cesar Boliac, Ion si Tituiorescu, Titnotei Cipariu, Aron Pumnul, toti oameni ce nunumai eh, au deschis, sub sprijinul Domnitorilor si boerilor nos-tri, scoli pentru luminarea poporului, dar au colaborat la 'hail-tarea nivelului cultural al nostru Mfg, de natiunile ce ne intre-cuse demult i intr'o mare ingsurri. Stimiinta push de ei in o-gorul insusirilor noastre. intelectuale 'a prins si a dat mai multchiar de cgt se asteptau serngngtorii. Scolile in care aceia si-auindeplinit misiunea" erau .0 drept mai putine decgt ar fifost necesare ; dar rfivna si puterile lon au fost cu atat maimari si mai rodnice.

Bucurestii n'au avut la vremea acelor inceputuri deck$coala dela Sf. Saya, intemeiala cu sprijinul 'Banuluiceanu si push sub conducerea lui Gheorghe Lazar si ajutoruluisgu, moahul Eufrosin Poteca dela Gura /vlotrului; dar in foartescurt timp ea a dat o pleiadg de profesori care au pus tot en-tusiasmul nilzuintelor Ong atunci ingbusite, in slujba cgs-tiggrei timpului pierdut. Valoarea didactica si. educatoare a a-celor indriungtori pe chile invgtaturei carturgresti, valoare

lor,

220 GEORGE COSTESCU

ce in mod obisnuit este exprimatá prin cuvantul eruditiune",--dep5sea la (oarnenii aceia intelesul acestei notiuni, el fiind spo-rit si prin infrátirea cu ceiace noi numim destoinicie".

Mijloacele folositoare au fost fireste aceleasi ca pretutin-deni : Scoala, Presa si Teatrul mai inthi, apoi toate celelaltefeluri de institutiuni menite sa desvolte gustul pentru educaresi pentru cultiVarea intelectualá, precum : Muzica, sub manifes-tarde ei cele mai alese, cum si cele1alte Arte plastice, ,sersesau vorbite in scopul de a asigura o cht mai mare si maigrabnicá prop6sire generará.

In amintirile ce am incadrat capitolului acesta ne vom silisá adueem o cat mai depliná si mai precisii informare despremochil cu deosebire .satisfäcátor si despre timpul atat de scurtIn care orásenimea, si mai ales bucurestenii, au ráusit in-suseasc6 si sá adapteze vietei romfinesti, mai toate comorile u-nei asemenk culturi. Vom deslusi cht vom, putea mai binesilintele puse de inaintasii nostri in toate acele.ramuri de acti-vitate silinti pe care masa cea mare a poporului nu le-a pre-tuit totdeauna ea atari si nici tocinai la adevärata lor valoare.

SCOALAin notiunea ei a-tot-cuprinzátoare -- era, ea si

acum, intocmitá tot pe trei grade de inväTäinant.Din anii 1870-75, Bucurestii infiripase vreo 35 scoli pri-

mare,....impártite pe culorile orasului si pe nevoile populatiei lo-cale. Erau astfel in coloarea de rosu scoala General Adrian"dela Sfhnta Vineri, a lui Petrache Poenaru" rángil bisericaLuteraná, a lui Nicolae Golescu" in -Sfintii .A.postoli, si cea deliingli grádina SI. Gheorghe unde acum in maná era instalatOficial stárii civile; in culoarea de verde: cea dela AzilulElena Doainna", din Cotroceni, scoala dela Cuibul cu tiara"de pe str. Stirbey-VocIA, cea dela Sf. Elefterie de lâng6 vecheabisericá, cele de pe str. Mihai-Vodá, : una la coltul str. Isvor sicealaltä, lhrig6 Arsenal, cea din str. Polizu lAngh Pialta Buzelt,i,"cea, din eapátul str. Cfimpineanului, a lui Petrache Poenáre-scu" din Antim si a lui Ion Creanga" din Uranus ; in co-l carea de galben: cele (lela biserica Mavrogheni de 'pe SoseauaKisselef hingri Monetárie, dela biserica Precupetii-noi, delabiserica. Sf. Ion din Mosi, dela biserica ' Popia-Rusu, dela bise-ricuta Caimatei din mahalaua cu acelasi nume, cea din coltul.

sa-si

*

IESUCURE$T1r VE`CHIULUI REGAD 221

strilzilor iitorului si Sälcutei, cea dela Clementa si oca din str.Tunari colt cu Romaná, in culoarea de negra, scolile:Lueaci, din Mtintuleasa, din str. Parfumului, dela Masilla depaine a Prinariei (str. Vaselor), scoala Iancului, cea din Delea-noui1 si cele de peIhng6, bisericile 'rroitei, Popa-Nan.si Popa-Soare; iar in coloarea de albastru: scoala dela Maidanul Du-lapului pe codea Serban-Vodá si cele din Tabaci. Radu-Nroclii siLanárie.

kseziinclu-le pe colori si pe ltingii biserici, edilii bucuresteni dinacea vreme fAceau o Intreitil socoteald. Pe Muga potrivirea lortlesimei populatiei locurilor, ei dan profesorilor putinta de-a tinepruncii in (latina strilmoseascrt a cuviosiei aduntindu-i la bise-rica Cu prilejul sárbátorilor Donmului, iar in perioada alegerilorpentru Parlament si Consiliul comunal, localurile lor putear'servi si ca localuri de vot.

Pentru inviltiiintintul secundar aveamatunci, la inceput, pea-tru bilieti : dona gimnazii en cate patru clase de curs inferiorMihai-Viteazul" si Cantemir-Vodii" si trei lieeie cu curscomplect: Sf. Saya" in marginea Cimigiului, Matei Basarab"In Lucaci si ceva mai ttirziu ,,Gheorghe- Lazar" pe BulevardulElisabetlia tot l'iingA Cisinegiu. Dintre acestea cele dona dintaiaveau si interna-te in care erau adápostiti elevii bursieri" adicilcoi ce eran tinuti in scoalii pe cheltuiala Statului. Cu vremeacele douil gimnazii au fost sporite cu InCA unul al lui Gheor-glie Sincai" si apoi impreunil ridicate la rangul de liceie.Pentru fete, in atará de scoala normalrt dela Azilul 'ElenaDoarnna" si de Scoala Centralii, mai erau: un Externat pe stradaPopa-Tatu colt cu Kinttmei, acolo unde este acum localul Ad-ministratiei financiare de Verdi si o Scoalá profesionalti avandsi o sectie de gospodiírie casnick in sus pe catea RoIlovei, cumsi scoala profesionalii de fete a Protopoputui .Tudor, din calea

In arará' de aceste $coli, cuisurile secundare de inviitánnIntmai puteatt fi urmate si in asa zisele Fensioane" seoli in-toemite itinute de profesori saiu profesoare Statului, dar Inparticular" si cu plata, atat pentru intretinerea elevilor in in-ternatele lor, cAt i pentru invátátura ce li se da. Pe N reinuri'eacolen nu existau taxele *colare de-acinn, Legea decretrind crtinviitilmtintill public in seolile Statului era gratuit. Asenienipensioane erau la inceput: pentru bileti, cele ale Comunitiltilor

din

Calarasilor.

222 /GEORGE COSTESCU

evanghelice si catolice de pe lá'nga bisericile Luterana, si Si.Iosif; jar pentru fete, cele dela Institutul Diaconeselor, delaSfanta. Maria din Pitar-Mos si dela Notre-Dame de Sion. Cu-rand apoi, de pe exemplul acestora, au fost infiintate: licen Si.Gheorghe din fata Ministerului Finantelor, cel al lui Novian derang& Legatiunea germana txecut apoi sub ,direetiunea doctoru-lui Branza, cel al profesorilor Clinciu i Popa-Lizeanu din calcaPlevnei, al lui Schewitz-Thierin din strada Seaunelor; si pe caleaMosilor cele al lui Eniu Balteanu si al lui Ion Manliu; iar pentrufete : Pensionatul Central de langa Spitalul Coltei, al d-nei Bolin-tineanu de lAnga palatul lui Grigore Sturdza dela Capul-Podu-lui Mogosoaiei, al lui Blaremberg pe str. Primavelei, ale luiLolliot si Cristu Negoescu pe str. Fa,ntanei, al lui Gadsthdterin calea Rahovei, acesta trecând mai tarziu sub directiuneadoamnelor Pompilian si Zossima, cum i i.3l al doamnei Borckin Bulevardul Ferdinand. In aceste pensioane fetele aveau pu-tinta s'a-si desavhrseasca atAt cunostintele de carte necesare catsi insusirile pentru a prinde uzul graiului francez, german sichiar englez, practica muzicei la pian, cum si pe aceia a lucruluimanual pentru ale imbracamintei si pentru treburile gospoda-resti. In afara de aceste indemánari si cunostinte ele nu aveau.nevoie de altceva intrucat, atunci, femeile nu eran admise niciIn Profesiunile libere, nici in slujbe la Stat, cu exceptiunea doara celor ce ar fi imbratisat cariera de profesoare la scolile defete, ori daca' practican mositul. Ele nu eran primite nici ca stu-dente la Universitate.

Invatamantul universitar, &lid", superior, euprindea in pri-inul rand cele cinci Facultati pentru studiul Dreptului, Litere-for si Filosofiei, Stiintelor matematice, fizico-chimice si natu-rale, al Medicinei si Farmaciei si al Theologiei. Mara de acesteFacultati, alte scoli superioare mai eran: Scoala de Poduri siS'osele (azi Politehnica) pentru pregatirea inginerilor, Scoalapentru invatatura poporului roman care era pepiniera profeso-rilor pentru toate colile de, gradul I si al II-lea, SeminariileNifon" si Central pentru initiarea viitorilor preoti, Scoala deAgricultura,' si Silvicultura, 5coala superioard de Arte si Me-serii, cea de Medicina veterinara depe Cheiul Diimbovitei,*coala ofiterilor de Infanterie, cea de Aplicatie pentru armelespeciale si Scoala superioara de Rázboi. Dintre acestea din urma

BUCURESTII VECHIMUI REGAT 223

unele erau in fUnctiune ehiar la inceputul epocei de mire neocupain aci. Astfel o scoalá de conductori fusese infiintata la1850, iar cele ale pro fesorilor i preotilor ca si scolile de medi-cina umana i veterinara in cei zece ani urmatori. Scoala de con-ductori de-atunci fusese intemeiata de un inginer francez La-land, mai malt pentru ingrijirea soselelor si santurilor de cana-lizare; mai tárziu a fost schimbata In Scalia de poduri si so-sele, cài ferate, constructii si mine. Cei dintai ingineri au fost:Hartel si Burelli, apoi au venit, cu studii din strainatate: IanéuCantacuzino, G-h. Duca, C. Mironescu, Carcalechi, Padadopol,Iorecanu, D. Urcu, Tárusianu, Zauceanu, Gafeneu, Kirilov sialtii.

In afara de acestea, mai eran socotite ca Wind parte .dininvatamantul superior: Scoala de Bele-Arte pentru indeledni-cirile de arta pictura si sculptura, si Conservatorul de MuzicaArta dramatica pentru-acelea de muzicanti si de actori de teatru,caruia s'a adaugat prin anul 1897-98 si o Academie particularapentru aceleasi studii. Aceasta, Academia de Muzica si de Artadramatica si oratori a fost intemeiata i conclusa de Tli. M. Stoe-nescu, directorul Revistei Merara".

Corpul profesorilor tuturor acestor scoli -superioare nu eraatunci prea numeros dar era alcatuit numai din dascali de manaintaia", a caror eruditiune so formase prin cele -mai vestite scoliale lumei si se desavarsise prin mulled noostoita si prin com-plectarea ei ciliar la catedrele ce li-se incredintase la venirea loriii tara. Pentru aceasta multi din ei, pe lAnga sprijinul baneseal avutului lor, au avut si pe acela al Domnitorilor de inainteaUnirei si dupa aceia. Dintre ei insemnam doar din :aducere amin-te, pe : Ioan Ghica, Mihail Cogalniceanu, Glieorghe Assaky, PetrePoenaru, Barbu Constantinescu, Enaanoil Bacaloglu, August'Preboniu Laurian si alti vreo cativa, caror le-a urmat la cate-Arele Universitatei romano o ,a dona pleiada de invatati'dintrecare amintim pe: Dumitru Laurian, I. C. Massim, Bogdan Pe-triceicu Hajdeu, Burlá, Philipide, Titu Maiorescu, Vasile Conta.Gheorghe Danielopol,,fratii Longinoscu, Nicollae Coculoscu, Dr.Stefah Hepites croatorul Institutul nostru de Meteorologic, Co.co-Dimitreseu Iasi, Vasile Alexandroscu-Ureche, Grigore Toei-lescu, Nicolae Iorga, Ion Bogdan, Dimitrie Onciul, acestia dinurma cinci putand fi socotiti drept fauritori.ai adevaratei Istoriia neamului., romanese; apoi matematicianii emeriti ca: Spiru Ha-

224 GEORGE COSTESCV

yet Kirilov, Titeica, Voinov, David Emaniol, Ion lonescu i DaN i-doglu; geologii Cobalcescu, Grigore lefanescu, Mrazec si Saba

tefilneseu; geografi ea 'Stefan Miltailescu, eolonelul Gorjan siSimeon Meliedinti; naturalisti ca: Dimitrie Grece,scu, Dr. C.'strati si (Jr. Antipa; fiziologi bacteriologi cum au fost Dr. Vic-tor Babes si Dr. Pauleseu; juristi impartitori ai dreptittei ea :Nicolache Ghera.ssi, Searlat Pherekyde, Glieorghe Bagdat, Cor-"Lelia llanolescu-liamniceanu, Scarlat Pop escu, Mihail /Paleo-gu, Ciru Oeconomu, Nieulae Schina, Glieorghe Buzdugan, OscarNiculescu, Andrei liaduleseu, I. Ioneseu-Dolj, George Slatinea-nu munind doar pe eei ce au fost apoi cheirjati la cele maiinalte dregatorii ale magistraturei si avoca,ti jurisconsulti, ceimai multi profesori ai Universitatei sau ministri ai Taei ea:Constantin Boereseu, Iorgu Vernescu, Constantin Boziau, Gheor7glie Costaforu, Vasile Boere,scu, stefan Plierekyde i fiul su Mi-liai I, Ion Tanoviceanu, Constantin Nacu, Gheorghe Toeileseu,N ihail Cornea, Valerian Ursianu.si Thoma Stelian; econornistica : Ion Ionescu (lela rad, P. S. Aurelian, Nieolae Bazilescu,-.Mihail Sauleseu, Glieorglie 'Tasca si Sandu Aldea, cum si cei a-tatia alti huninatori ai nenumaratelor generatii de tineret roman.de eri si de azi, care au profesat de pe catedrele tuturor scolilornoastre secundare ori primare toti niste pedagogi ininunati,deveniti univrsitari prin inaltimea capacitated lor de cultura sieari, ea niste adevarati apostoli, au indemnat si au ajutat pe tine-refill destoinic, pregatind pentru viata cea nouri a societatei ro-miinesti acele falange de profesionisti si de specialisti care ne-auridicat Tara la puterile ei de-acum.

Acestora cata s mai adaugam, din campul artelor, si peprofesorii-maestri, artisti ei insisi, ce se straduiau pentru des-voltarea gustului acelor indeletniciri 5i pentru initiarea si in-drumarea celor care dovedeau inclinare si insusiri vadite pentruarta. Numele lor, ce se pot citi pe atatea lucrari ramase sá im-bogateasert comoara de arta a poporului nostril si cari impodo-besc atat Pinacoteca bucuresteana si Muzeele orasului nostru cat

incaperile caselor atator iubitori de asemeni lucrari. stint aziincii pe buzele tuttu-or. Noi vom aminti aci doar eateva si anilinepc acelea a caror fainfa este bine cunoscuta. Asa au fost, intropictori: Lecca si Obedeanu, cei mad vechi ; Theodor Aman, acarui casa si atelier este azi muzeu public; C. Tiltarfiscu alcarui&Amin. din strada.Domnitei Anastasia nr. 7 dainuieste inca; Ni-_

si

BUCURESTII VECHIULIJI REGAT .225

volae Simonide, asezat o vreme in casele parinte*ti de pe stradadin Isvor ce-i poarta numele si amintirea; Nicolae Grigoreseu,neintrecutul infatisator al farmecelor tinuturilor si ale vietelnoastre dela tara si al vitejiei ostasilor nostri din razboiul pen-tru Independenta, mesterul fara pereche al zugravirei atatorbiserici si manastiri; Ion Andreescu, fost elev al lui TheodorA.man si coleg al lui N. G-rigorescu la Barbizon in Franta; Con-stantin Stancescu, fost director al Scoalei de Bele-Arte dinBucuresti, al &anti camin si atelier de-asemeni dainueste pe col-tul strazei Armeneasca cu straduta Raphael; Carol Satmary alearui atelier de pe strada Bisericei Ienei la nr. 5, l-a folosit *iregretatul salt fiu, Alexandru Satmary, pictor eminent *i el;Stefan Luchian care a trait i a lucrat in casele rudei sale dinstrada Nicolae Balcescu nr. 29; Potro Alexandrescu, elev al ma-relui maestru francez Leon Cognet si coleg la Paris al pictori-lor Carolus Duran, Jules Lefare si Emile Bayard, fiind acolotrimis cu bursa', dela Voda-Bibescu si care, reintors in tara, azugravit biserica Antim din Bucuresti si biserica Sf. Nicolaedin Braila; Serafim, Eugen Voinescu. neintrecut infatisator alMarei noastre in toata frumusetea si maretia ei; G-. Mirea, fostsi el multi ani director al Academiei noastre de arta picturala;Stefan Popescu, peisagist de mare patrundere a acestei arte;G-h. Petrascu a carei opera magistrala este inca in curs de im-plinire; N. Angelescu-A.nge; Constantin Aricescu, artist de undeosebit rafinament ce a imprinaat peisajelor 'lui un stil deose-bit ; apoi Kimon Loghi, Verona, Ludovic Basarab, Jean Ste-riade, Bunescu si multi altii mai tineri pentru epoca aceia si aearor opere s'au desävarsit in timp. Dintre sculptori amintim,ea apartinand acelor inceputuri, pe: Constantin Georgescu care,mort de timpuriu, abia a apucat sa lase cateva lucrari minunatece se allá in Pinacoteca noastra; Fritz Storck si Oscar Spathe;Emil Berker, artist convins al scoalei clasice pe ciare a reprezinta-t-o cu mare cinste, atat prin statuia Avantul Tarei, din fata Mi-nisterului apararei nationale, Nit si prin ,frumoasele medalii cei s'a cerut sä infaptuiasca, Marin Filip, Horia Boamba si in$farsit Paciurea, cel mai din urma ca varsta al acelei generatii,si cel dintai laureat al Premiului National infiintat mai tarziu.In sfarsit, in campul artelor Muzicei si Scenei despre earlvom vorbi la Ice mai nimerit cei care au pregatit pleiadaactori, cantAreti si muzicanti c<2. au facia de-atunci fala Tareinoastre.

15

226 GEORGE COSTESCU

Progresele isvorite si raspandite din toate aceste $coli,unii inceputurilor lor, $i de toti cei ale caror nume sau infar)-tuiri le-am amintit mai sus, au fost fireste de mare insemnatatepentru vremurile acelea, totusi au fost oarecum limitate pentruunii din cauza lipsei obiceiului de a citi, iar pentru altii dinaceia a lipsei cartilor de citit

Cartea Mina", cartea pentru luminarea rnintei si pentru po-doaba casei, nu era atunci decht proa putin tiparita si mai deberaspAndita in masele poporului romilnesc.

Bibliotecile publice cari sa puna la indemiinä cártile ne-cesare lipseau de-asemenea. Unica institutie de-acest fe! in Bucu-rest de-atunci, Biblioteca Nationald, era foarte putin deschisapublicului cercetator din dorinta de-a se instrui $i cultiva, siCoarte putin inzestrata in felul cum ar fi trebuit s'a fie. Asezatalute° casa veche cu un cat, ce se a,fla alaturi de Spitalul Coltea,cam pe locul aripei drepte a clddirei ministerului agriculturei sidomeniilor Statului, ea cuprindea, ingrgmadite f ara nici-o norma:o destul de bogata colectie de hrisoave $i manuscrise vechi, odestul de saraca adunare de lucräri tiparite in romfineste si... oCoarte numeroasa familie a bibliotecarului din acea vreme. CumIn asemeni conditiuni ea se dovedea foarte anevoie de folositchiar pentru lumea scolareasca a orasului, acea unica bibliotecapublica a fost prin 1890 stramutata la Academia Romfina care,In cladirea de pe bulevard a Universitatei (unde se afla atuncisi Muzeele si sediul Senatului) abia avea loe pentru nevoile eicele mai stricte. Ad i ea nu putea fi folosita nici cat pânä atunci.

Neindeajuns slavitul Rege Carol I, socotind cu drept cuviintea ace,asta era o lipsà de neindurat, $i pentru a da el cel dintaiexemplul unor asemeni ctitorii, a 110.11.11 sa intemeieze din pro-pria lui avere o alta biblioteca destinata a inlesni deocamdatastudentilor putinta unor studii al mai desavhrsite. CumparaIn acest scop casele lui C. Ioanid, i la 3 Mai 1891 Regele comuni-ca primului sau ministru Lascar Catargiu scrisoarea sa cuprin-zrind dorinta intemeierei acestei Biblioteci universitara si funda-tiunea de sprijin material a studentimei merituoasa dar lipsitade mijloace. La 27 Iunie 1891 ea a fost decretará ca institutiune deStat sub dependinta ministerului invatámântului public, cu nu-,Fundatiunea Universitard Carol I".

in

mole

ii, .

, --7.---

,..., 1:, .,4,_., ,__ ____ ,,,_-..,,,-. :-tT---_,t , . t__.______ __...

__, . ; .. __I .1É '_ -' - $

------...c--,...#,-.'-'-z'-'77'. ...... . r. .. tr.. ,..,

w tisont- ,

. _ ..... . . - . ,

Irr,,,,-.,.,..

a,.,_........., . 11. ,,.. ........ .....- ,...,,.,

. ' 7-... mr _ t--, .

.

. .,,,tpolfyn, q TY: !I/f. . .

"4-"

- = "

-7,1

, "

Fundatia universitara a Regelui Carol I, in 1nfdt4area ei din anii 1895-1914.

......-v------ F-1-&-F-,7-4= . ''''Z'N ...." " '- 1. .!!' '4A,%.,,, ' r.

1kt+F-- i,; '

\II ,..

4

BUCURE$TIP VETRITTL17r BEGAT 229

In August acelas an cliidirea cea, veche era push,* in construi-re si la 14 Martie 1895, fu inaugurartii.

Primul ei comitet a fost alcAtuit din : Titu Maiorescu, ca rec-tor al UniversitAtei bucurestene ; N. Culianu, ca rector al .Uni-versitAtei iesene si Ion Kalinderu ca delegat al Ctitorului ; iardirector a fost numit Gh. Dem. Teodorescu, profesor si fost mi-nistru al invAtAmântului, si bibliotecar d. C. RAduleseu-Motru,abia inapoiat ca Doctor de la studiile ce Meuse in strAinAtate. A-cestuia i-a urmat d. Al. Tigara-Samurcas diruia apoi a fost in-credintatA directiunea fundatiunei Ong acum. In local Comiteta-lui de trei, conducerea superioarA si privigherea activitAtei ei afost data profesorului Coca Dumitrescu-Iasi, clit a fost rector alUniversitiltei din Bucuresti. In euviintarea lui din 9 Alai 1906(anal jubileului de patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I)Rectorul spunea : Fundatia ace,asta este un focar de educatie

SA lam pe Majestatea Sa drept pildA si s'A ne gandimcontinuu sA avem un ideal national bine desfAsurat, bine lilmuritsi sA avem depriderea de-a munci cinstit pentru urmArirea rea-lizArei lui, si atunci vom sti cA bine-meritAm dela TarA."

Biblioteca acelei Fumlatiuni a fost deschisii, in 1895, cu 3.400de volume si avAnd 48 de scaune in sAlile ei de citire. DupA zeceani (1906) numgrul cArtilor ei se urcase la peste 20.000 de volu-me, cel al cititorilor din ac,e1 an a fost de de 62.364 care consul-tase 89.874 de volume, iar acela al scaunelor ajunsese la 128, maxi-mul ce putea incApea Ín &Arne de-atunci.

In 1911, Fundatia cumpArA si locul alAturat al casei fostuluiministru Grigore Peucescu si porni construirea localului mAritpe care 1'1 avem si acum, si care a fost inaugurat in ziva, de 9Mai a anului 1914. In discursul rostit atunci Regele Carol I aamintit, foarte inspirat, cuvintele lui Miron Costtin, din predos-lovia cronicelor lui : cA nu este altA mai frumoash si mai de folos,zAbavA, in toatA viata omului, decht aceia pentru c,etitul chrtilor,

ceiace s'a dovedit si de-atunci ca unul din cele mai de seamAadevAruri.

Exemplul regesc a fost curAnd urmat. Academia RorniinA,de indatA ce se strAmutA in eltidirea ce are acum pe calea Vie-toriei, cu materialul fostei Biblioteci Nationale, cu ce mai adu-nase ea, en luerArile ce se adunau mereu potrivit prevederilornouei legi asupra tipAriturilor.românesti, si cu donatiunile ce-imai venirA, intocmi si ea Biblioteca ei de azi pe care a deschis-o

230 GEORGE COSTESCU

permanent oricaror cercetari. °datá cu mostenirea, cartilorapatinuse bibliotescilor particulare Sale lui Constantin Essarcu,Nicsolae Cretulescu si altii, Atheneul Roman deschise si el o bib-lioteca publica in incaperile din aripa stânga a palatului lui.

Totusi, ceiace numim noi azi bibliofilie" adica dragul cartelde citit si de pastrat ca podoaba a casei fiecaruia, .era atunciceva inca prea putin cunoscut la noi.

Oameni carturari nu putem spune cA nu aveam destui pevrernea acoja. In lucrarea citata a lui George Bengescu gasim cadela Petre Demanega (1820) si Dumitru Filipescu (1833) sin-gurii si ei dintai romiini ce obtinuse doctorate la Universitateadin Paris, in primii ani ai domniei fericita a Regelui Carol IBtivure,4ti i numarau nu mai putin de 101 doctori ai acelei Uni-versitati, in diferite specialitki de studii, fara a mai socotipe cei cari, desi nu urmase deck cursurile Universitatei noastre.isi desavarsise totusi eruditiunea pang la a intocmi lucrari ceerau pomenite si folosite chiar in scolile mari ale Apusului sipretuite de Academiile de pe-acolo.

In afara insa de acestia dita orasului, chiar daca se maida uneori cititului, nu cite,a deck cart: cu romane frantuzesti,rareori vreunele in alte limbi si mai niciodata romanesti. Catpentru cealaltil. lume oraseneasca. ei nu-i ramanea, ca isvoarede cultura deck ce pieura din cand in cand din rarile conferintepublico sau din discursurile de educatie civich ale politieianilor

discursuri ce erau apoi eomentate mai in amanunt prin ziarele,si revistele ce incepuse a se inmulti ca destul folos.

Crtrtile romanesti erau totusi .prea putine atunci si maiales proa necunscute lumei, din pricina ea' lipseau chiar de prin

Scrisul romanesc se manifesta doar prin 011'0 de spe-cializare care in mod firesc aveau o raspandire foarte limitatrt.

In lucrrtri susceptibile de-a fi cautate si citite de masele po-porului, bibliografia noastra era tare saracuta. Ea se compuneadoar din cilteva traducen ale unor lucrari franceze cumare, incercate timid, cu ani in urrna. Beldiman, cel dintfii,dusese prin 1820 pe Oreste" al lui Voltaire si pe Numa Porn-piliu" al lui Florian; in anul urmator Ion Asaky traduseseCrtminul indian" al lui Bernardin de Saint-Pierre, in 1829 Ple-soianu traduse pe Anette et Lubin" a lui Marmontel, iar in1831 Avehturile lui Telemac", pe cari le tradusese si PetruMaior Inca din 1807 dar de pe un text in italieneste. Intre 1831-

ce

tra-

BUCURERTII VECHIULUI REGAT 231

1834 au mai aparut, si numai prin revistele vremei, alte tradu-ceri si anurne: Meditations" a lui Lamartine si Amphytrion"al lui Molière, facute de Ion Heliade Radulescu; Considera-tions sur la grandeur et la academe des Romains" a lui Mon-tesquieu si Zaclig" a lui -Voltaire, facute de Capatineanu; He-radius" al lui Corneille, de Than Rosetti si Alzire" a lui Vol-taire, de Grigore Alexandrescu.

Lucrarile originale rornanesti au inceput sa se iveasca tibiadupg vreo douazeci de ani, &and, in afara de ceeace fusese pu-blicat in periodicele saptamanale ale lui Heliade Radulescu, Ce-sar Boliac si alti cativa ce tineau mai mult de lupta politicapotriva nazuintelor rusesti si, de tineretu venit din straingtate infrunte cu Mihail Cogalniceanu, Vasile Alecsandri si Than Ghicaincepu sa serie pentru lumea din toate clasele poporului. Atunciau apgrut o searna de lucrar ca acele ale lui Constantin siNegrutzi, B. P. Hasdeu, Alexandru Odobescu si Niculae Gane;iar, din cele mai eunoscute si mai räspandite: poeziile lui VasileAlecsandri in volumul Doine si Lacramioare", ale lui GrigoreAlexandrescu, Florile Bosforului" ala lui Dimitrie Bolinti-neanu care ne-a dat si cel dintai roman intitulat Elena", cumki ale lui Mihail Eminescu, publicate mai ales in revista Juni-,_mei" dela Iasi. Scrierile acestea au fost cele dinfai cari ince-puse a ajunge si In mâinile adolescentilor prin mijlocirea ear-tilor scolare sau a revistelor literare din cari s'au si adurtatmai tarziu cele mai multe culegeri i prin care inceputurile noas-tre literare au putut ajunge sg, atraga luarea aminte chiar a strai-natgtei. Cu privire la aceasta ggsim loeul sA amintim o lucrare

lui Xavier Marmier, din 1854, cu titlul Du Danube au Cau-cas" in care se gasesc urmatoarele notan:

Mai mult ca in alte state europene, in România literatura popularda dAinuit in stare de traditiune oralâ. Abia de cativa ani ea a fost in parteadunatil in dou'd luceári speciale. Una este .culegerea de basme publicatain limba germand de M. Schott (Walachische Marchen, Stuttgart, 1845),iar cealaltà este un ma'nunchiu de poezii muntene si moldovene, Doine".publicat de Vasile Alexandri.

Doinele sale sunt o tulpinä de flori crescute pe pärmantul rornAnPsc.Este vorba de o culegere de dintece care au esit chiar din Mima popo-rului sub stApiinirea unor impulsiuni puternice, asa cum apa isvoradin stalled sub lovirea toiagului lui Moise; c'aci cântecele acestea nu le-ascris nici un poet si niciun autor nu ravneste a lace sa se creadä cá ar

a

tAsnit

232 GEORGE COSTESCU

fi ale lui. Ele s'au näscut nu se stie unde, niel cand, au vibrat in vAzduhtot asa ca suierdturile ciocärliilor sau ca suspinele privighetorilor ; eleapartin tuturor celor ce le aud, ca i tuturor celor ce regäsesc sau ghicescin ele vreuna din impresiunile dragostei, ale bucuriei sau le durerii lor".

Aceste sfioase dar frumoase inceputuri au fost apoi urmatesi de chteva traducen, de-astddata de pe lucrari de alta putereculturala si care aveau cu ce sa imbie pe doritorii de-a citi. Asaau fost : in 1868 traducerea de &are P. P. Carp a pieselor Othelo"

Machbect" de W. Schakespeare, in 1871 Willierm Meister"al lui Goethe, tradus de B. V. Vermort si publicat in foiletonulziarului Presa", apoi Aforismele" si Lumea ca vointa sireprezintare" ale lui Schopenhauer, in traducerea lui TAUMaiorescu, Istoria Romilnilor" de Titus Livius In traducereaemeritului profesor Anghel Dernetrescu, sub auspiciile Acade-miei Roinhne; Odele, Epodele si Carmen Secularae" ale poetuluilatin Horatiu. traduse tot in versuri de Dumitru Olanescu-As-canio; Infernul" si Purgatoriul" lui Dante Alighieri in tra-ducere (cu textul original alaturat) de doamna Maria G. Chillidela Craiova, si alte chteva carti de-acestea dar care au fostdeasemeni tiparite in conditiuni de editura prea scumpa si innurnar prea restrans de exemplare pentru a putea fi cu folosraspandite pentru cultura generala a Poporului.

Peutru dorinta arziitoare de-a citi a tineretului si a lumeimahalalelor erau in Bucuresti si niste libran i care umblau cuun cos On de anumite carti pe care le insirau pe soclurile gardu-rilor dela casele de prin centrul negustoresc al orasului sau delágradinile publice, spre a imbia pe trecatori sa se opreasca si saaleaga chte ceva. María acestora era insa alcatuita numai dintiparituri populare ca: Alixandria" sau Istorisirea ispravilorsi a rdzboaielor lui Alexandru Machedon, Povestile si Fabu-lele inteleptului Isop", Nasdravaniile lui Nastratin Hogea" siPovestea Vorbei" ale lui Anton Pan, Basmele" lui Petre Ispi-rescu si Povestile" lui Ion Creanga, ispravile haiducilor:Jranu, Mihu, Corbea si Codreanu povestite de N. D. Popescu,sau in sfarsit: Cheia Viselor", Visul Maicii Domnului", MiculDor" cu cantecele lautaresti sau Zodiacul" cu Calendar si curostul mersului stelelor, Soarelui si Lunei, acesta din urmaintocmit mai apoi sub forma de Calendar popular cu diferitecolinde, sfaturi agricole si gospodaresti cum si insemnari defapt,e deiosebite, pe ani si pe zile, si care au fost de bun folos

*i


deschideau dorinta, de a citi, cum si insusirea de-amemord.

Tiparnite" sau tipografii erau Kitt aseineni prea putitne inBucuresti. Cele. dintdi fusese: acoja a boerilor clinceni, dala bise-rica Alba, despre care Nicolae Filimon spune cà tipdrea la 1814 si.si afisele teatrului infiripat de Domnita Ralu, fiica lui Ion vodaCaragea; a lui Winterhalter, a lui Ion Heliade Radulescu la Scoalade la Sf. Saya si a lui Costache Roseti, inainte de 1848 217).

In 1851. Mitropolitul Nifon a adus una, pe care a inzes-trat-o cu masini si material adus din Wiena, impreunä cu unmeserias iscusit in ale tipacrului, pe nume Frantz Gal, Si cu

care lucra atunci numai ea Imprimerie a Statului si pentru car-tile de scoald si cele bisericesti. Alai tdrziu acel Göbl a cumpd-rat tipografia lui C. Petrescu-Conduratu si a mdrit-o stramu-Adiad-o in str. Doamnei, unde lucra cu ginerele lui, Ion St. Rasi-descu. Iosef Gobi deschise apoi alta pe aceiasi stradd, in case obisericei Glieorma Banul, iar Carol Göbl in Pasagiul Romtm-si apoi pe strada Regard. Pe calea Victoriei, in curtea easelor-dentistului Lempart de ldriga Politie, mai era o tipografie roe

care o gdsim smintitrt si de Ghidul" dela 1870, cu firma C. Pe-trescu i I. G. Costescu, trecutd apoi asupra lor Ion Weiss siThiel si stedinutatd mai iiirziu in curtea cascor Soc. Dacia-Ro-mtmia dinspre Episcopie.

Cu vremea au mai fost infiintate tipografiile : Dor.-P. Cucu din strada Academiei, Ignatz- Hertz de sub Hotelul deFrance, I. V. Socec si Teclu ale cdror ateliere erau pe stradaBerzei acolo unde au fost apoi Grajdurile comunale, iar maiapoi Toma Bazilescu si alte cliteva intocmite la deosebi pentrua asigura aparitia ziarelor politice de partid.

LibrArii de asemenea nu prea erau, dici nici nu aveau cuce sd, fie. In ordinea vechimei erau : a lui C. Ioanid si ginerelelui Spirescu, pe str. Lipscani, trecutd apoi lui Ion V. Socec care:a intemeiat si casa de editurd unde au fosC tipdrite toate celedintâi ciirti ale invdtatilor i literatilor nostri ; a lui Ha,imann

In fate, Palatului Domnesc (cea dintai librdrie care a introdusla noi càrtile strdine in depozit permanent), a lui Leon Alcalay,

217) Altele erau ale unor ntrnti, pe nume . 'Waldbaum, Ferdinand.Ohm, Compainig, Zah *i Ulrich.

teititorilor

234 GEORGE COSTESCU

de sub Hotelul Boulevard : a lui lidnisteanu, sub Clubul Tine--rimei din calea Victoriei cea dela Cartea de aur" (Gabaysi Penchas) sub Hotel Orient : a lui Theodosiu Ioanitiu pestrada Selari ; a lui G. Sfetea pe a dou.a piata"." dela Sf. Gheorghe%si a lui Pinath, in calea Vdcdrestilor lfingd Hala Vechiturilor,briirie care si aceia a lui H. Steinberg erau depozitul de aprovizio-nare al acelor libran i ambulanti despre cari am scris ceva maisus. Mai tarziu ceva, dar tot prin acele vremuri, au fost des-chise Librária Francezd a lui Leon (inlocuind pe a lui Hai-mann care fusese desfiintatd) si laceia a lui Carol Storck careinlocuia pe a lui .Graeve, din casele lui Vanicu ce erau acolounde e acum badinia lui Dragomir Niculescw.

Cele mai la indemând cdrti erau insd cele pe care le vin-dean asa zisii anticari" 218) ce isi aveau dulapurile insirate pebulevardul PAcademiei, acolo uncle azi e cliidirea Cfarteal Ro-milneascd, si uncle vreo cinci-sase negustori de-acestia isizase dulapurile lor.

Anticarii aceia bucuresteni, indeplineau rostul buchinisti-lor" 810) de prin =rile orase ale Frantei. Ei cumparau cartilede prin bibliotecile celor cari rdposau cum si pe ale oricui aveaedit de vindut si le revindeau Mor ce aveau nevoie de ele, madales atunci dud nici librdrii nu prea av,eam, nici &Ai nu se preatipareau. CAtiva din tre aceia (din cari amintim in treacdt pePoli!, pe Pach si pe Eskenasy) erau niste adevdrati doctori" ainegotului acesta. Ei stiau pedinafard toed bibliografia colormai edutate si pe aceia a programelor analitice ate tuturor facul-tailor universitare si ale scolilor superoare de specialitate, cumsi mai toate operele literare si stiintifice cunoscute din litera-tura universald. Pe lângsd toate.acestea, unii din ei devenise ex-*perti in- alegerea, descifrarea si clasarea oriehror documentestrdine sau hrisoave de-ale noastre, din vremurile ciind actele o-ficiale românesti se scriau greceste iar pe romfineste numai cuscrierea cirilicd. Negustorii aceia devenise cei mai apropiati simai.priceputi auxilian i ai marilor nostri profesori de-atunci, carele pdstrau o consideratiune deosebitA si chiar. simtdminte ami-cale. Caracteristic in aceastä privintd este faptul eh' atunci Child

Nume luat dela cei ce vAnd lucruri 0 mobile vechi de artä.Dela cuvântul francez bouquin" carte veche.

li-

BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 235,

local pe care eran ei asezati urma sà fie clädit si ei s'au väzut ne-voiti sh' se risipeasca pe cheiurile GAT.lei ( de pe exemplul seme-nilor lor din Paris) sa.0 pe unde ar fi putut, marii nostri das-&Ali, in frunte cu neasemuitul si de toti regretatul Nicolae Iorga,au cerut Primarului Bucurestilor sil le cladeascä in miezul ora-sului un pavilion cu mai multe compartimente intocmite pentrurostul negotului lor si atunci a fast construit pavil'onul dinspatele Hotelului de France, in fata Palatului Vama-Postei".

Presa bucuresteana.

RESA romtmeasca era si ea pe atunci in epoca inceputurilor ei.Dupa incetarea aparitiei Foilor" lui Ion Helide Radu-

lescu, a Reformei" lui Ion S. Valentineanu si a Epocei" luiNae T. Oraseanu singurele ziare bucurestene ramasese Ro-manul" lui C. A. Rosetti (continuat de fiul lui Vintila Rosettipana la 1890), care avea colaboratori pe Ion Bibicescu, EugeniuCarada si Emil Costinescu ; si Timpul" la care colaborau, sipenele maiastre ale unor scriitori emeriti ca : Mihail Eminescu,Ion L. Caragiale, Grigore Ventura, Gh. Radulescu-Archibal $. a.Acestea erau insa ziare de propaganda politick al caror folospentru cultivarea cititorilor era prea restrans.

In zilele razboiului nostru pentru cucerirea independenteipolitice a Romtiniei, a aparut, din initiativa tipografilor Thiel siI. Weiss si cu colaborarea redactionalà a lui Grigore Grandea,ziarul Razboiul", cel dintâi ziar romAn care a instituit un ser-viciu d2 reportaj in felul celor de la ziarele din strainatate si aavut corespundenti permanenti pe campul luptelor

Regretatul fost decan al ziaristicei noastre Constantin Ba-calbasa, inteo lucrare anexa la Istoria Presei romane, scrisaprofesorul Nicolae Iorga, ocupandu-se si el de acele inceputuri,le precizeaza astfel :

Panà la sfarsitul razboiului din 1877-78 ziarele din Romii-nia" vorbesc de Principatul liber aveau o factura uni-forma. Alai multe ziare politice, cultivand polemica dela par-tid la partid si &And o deosebita luare aminte numai politiceisi faptelor din afara. Serviciul Informatiunilor" din tara erafoarte putin desvoltat. Interwiev-ul" politic nu era cunoscutsi, in Owl de reportagiul desbaterilor parlamentare si de ar-ticole politice, ziarele nu tipareau deck articolase si telegrame

:

de

238 GEORGE COSTESCTJ

traduse de prin ziarele dela Pasta i Wiena, si o rubricá de stiridiverse toate traduse deasemenea din ziarele strrtine. Cateodatil., o cronica teatrala si foiletonul", totdeauna traduceredin limbi straine".

Cel dintai ziar romanese care a dat cititorilor si articoleoriginale romanesti cum si lucräri sau comentarii stiintifice afost, cam tot in acea epocü, ziarul Romania Libera" al lui Du-mitru Laurian.

Tot atunci la 2 Lillie 1877 francezul Emile Gall, afacut sa apard un ziar roman scris in limba f ranee* numitL'Orient" si care in luna Septembrie a aceluias an si-a schim-bat titlul cu acela de L'Indépendence roumaine" Amandouäerau intocmite pe normele ziaristice occidentale, avand i cateo rublica a reportajului mondain" in care iscusitul Mihail Va-carescu-Claymoor facea recenziunile tuturor receptiunilor poli-tice si diplomatice, ale reuniunilor artistice si ale balurilor, con-certelor, serbärilor si nuntilor la care luau parte familiile elite!bucurestene.

Anul 1885 a fost ¡MA un an de adevarata afirmare a zia-risticei bucurestene. Inceputul l'a facut ziarul Drepturile omu-lui", editat de tanarul Constantin A. Filitti si avand un comi-tet redactional alcatuit din : C. Bacalbasa, Alexandru Braescu,Emilian Frunzescu, C. A. Filitti, Constantin Mille, Ion Na-dejde, Alexandru G. Radovici si Paul Scorteanu (o intreagapleiada de fruntasi ai gazetariei de atunci!); dar care a duratdoar cateva luni, cu mari sacrificii materiale. Concomitent auaparut insd : Epoca" lui Nicolae Filipescu si ,Universul" luiLuiggi Cazavillan, acesta in format occidental si la pretul de5 bani exemplarul, ca sa fie citit de toata lumea, cum de alt-fel a si fost, ramanand paná astazi cel mai mare, mai impar-tial si mai popular ziar romanesc.

Universul". luat cativa ani de-a randul cam in zeflemeade cercurile gazetaresti si cam neluat in seama de cititorii obis-nuiti ai ziarelor politice, a rasbit prin ideia de-a cobora pretulziarului dela 10 bani la 5 parale (cinci bani) si a ajuns cel mairaspandit ziar ale vremei, tirajul" lui depasind, inca de pe-atunci, cifra de 80.000 de foi zilnic.

Desvoltarea Presei prin inmultirea ziarelor a provocat siinfiintarea unei Societati a Presei, in 1888, din initiativa si subpresidentia lui Dumitru Laurian, directorul ziarului RomaniaLiberä".

BLICURESTII VECHIULUI REGAT 239

In acelasi an Alexandru V. Beldiman. venit din Mol-dova, scoa.se ziarul Adevarul" Ziarul acela avea un pro-gram ,republican si de ,un nationalism mai .mult antidinas tic,ceiace l'a impiedicat de-a deveni prea popular, deoarece .pepo-rul nu era republican si iubea sincer pe Regele Carol I. Dupdmoartea lui Beldiman, and Adevdrul" a pirdsit atitudineaaceia, ramâniincl doar in cadrul criticei politice a diverselor par--tide, publica!, a carei opinie incepuse a se forma, a inceput a-1-citi si, in Bucuresti mai a-les. devenise mult rnai eer-cetat. Incurajati de succe-sul acola. cei dela, directialui: au voit sá cucereasca si.cititorii Universului" si i-auopus ziairul Dimineata" cucare au lupta,t mult in seo-

.pul ardtat, fard sh reuseascd' rks-t.",

insä deoarece ziarul lui Ca- , -1!zavilan, condus cu mull tactsi cu deosebitä pricepere devrednicul Iancu Popescu.primal lui redactor, a in-fruntat cu vitejie si izbiinditlupta la care fusese pro-vocat.

Dintre ziarele ca ca-directorul-proprietar al ziarului Universul".meter politic, in al ara de

-cele pomenite mai sus, aumai apdrut in r5stimpul dela 1880 la 1906: Vointa Nato-na.15," (1884), dupit desprixtirea lui Ion Brdtianu de Cos-tache Rosseti, (and ziarul acestuia din urinii, Romfinul", a in-cetat de a mai ,,combate" pentru nationali-liberali); ',Demo-cratia", tot liberal, (1888) la care a colaborat si bdtdiosul ma-estru al penei gazetdresti Barbu Delavrancea ; Tara", ziar-conservator, al lui Panait Christodulo, care a apdrut doar piindin 1903,si care a continuat mai thrziu sub directiunea lui Papa-mihalopol; Gazeta Poporului" liberará, a hfi Glieorglie Pal-lade (1895) ; Constitutionalul" al. conservatorilor junimisti ;Lumea Noud", intemeiat de Ion NAdejde cu colaborarea color;mai bune pene de 'propaganda a ideilor social-democrate ;

Portret-sarji al lui Luiggi Cazavillan,

(Desen de C. Jiquid1).

240 GEORGE COSTESCU

Lupta" a lui Gheorghe Panu Dreptatea", sub directiunealui Niculae Fleva si cu sprijinul entuziastului sail partizan ti-pograful Torna Bazilescu (1896) /care a facut apoi sa aparaCronica" si ,,Patriotul" care avea de redactor-sef pe Constan-tin Bacalbasa (1900).

In campul publicatiunilor necesare indrumarei si informa-rei economice, primul organ de propagare Curierul financiar"care aparuse inca din 1876 sub conducerea lui Mina Minovici,s'a vazut urmat si apoi inlocuit de revista Bursa", a lui I.Hussar, iar dui:4 extensiunea industriei de exploataie a terenu-rilor perolifere, de Monitorul Petrolului" intemeiat de N.Mancas in 1900. In 1904 au aparut : Revista economica si fi-nanciara" de sub directiunea lui Pictorian si Le MouvementEconomige" a lui Nicu Xenopol, iar la cativa ani dupa ace-stea, ziarul Argus", sub directiunea lui Christache Staicovici.ziar care a avut reusita pe care i-o cunoastem si acum.

Cu toate acestea, adevarata propagare a culturei cat mai ge-nerala a fost opera acelor publicatiuni care, fie ca urmareaudoar incurajarea la scrisul literar propriu-zis, fie ea inserau incoloanele lor si recenziuni de lucrar sau chiar incercari de vul-garizare a stiintelor, s'au straduit temeinic intru aceasta si aurausit sa atraga lujar ea aminte si interesul maselor asupra foioa--selor lor. Acestor publicatiuni li s'a zis la noi, in mod generic,Reviste.

Revistele din vremea acelor inceputuri nu erau insa facutepe anume specialitati ca acum, ele erau brosuri indeobste peformat maricel si cuprindeau relatar istorice inedite, chiarnele lucrar succinte in domeniul filozofiei, dar mai ales pro-ductiuni literare romiine$ti si studii critice asupra tuturor a-cestora. Ele au fost deci la inceput singurile depozitare ale seri-sului alor nostri, caci mai mult din colectiile lor au fost adu-Date mai tarziu acele opere si au fost rinduite in volume ce auconsacrat valoarea lot% Cu timpul, si °data, ca sportul mij-loacelor noastre de editura, felul acesta de publicatiuni s'a de-savarsit. Revistele au inceput a lua o infatisare mult mai atra-gatoare, ba, au atins chiar conditiuni mult superioare dinpunctul de vedere al tipArirei !or.

Dintre acelea amintim tot in ordinea vechimei lor : Drep-tul" pentru studiile juridice si pentru pastrarea jurisprudente-lor stabilite de instantele judecatoreSti, apäruta inca din 1862si reluata in 1871 de care Grigore Peucescu dela care s'a trans--

BUCURE$T1I VECHIULUI BEGAT 241

mis Si a continuat sit aparA panren zilele noastre ;EconontiaNatiOnalA" a lui P. S. Aurelian (1875), continuatA mai tamiusub titlul Campul" si destinan numai economiei rurale, decAtre harnicul i eruditul agronom G. P. Radian ; RomaniaMedicaid", intemeiatii tot in anul 1875 de medicii : Al. Marco-vici, Iacob Felix, N. Kalinderu si Fiala, dublan mai tarziu derevista Spitalul",-. sintocrnin prin sarguinta unor studenti(1881; Romania Liberé" care a apArtit in mud 1877 subdirectiunea lui Damara Laurian si a lui Stefan MiliAilescu sila care incepuse a colabora cei mai cunoscuti scriitori literariai viemei, ea : Dimitrie RacovitA, Alexandra VlAhutri, BarbuStellnescu-Delavrancea, Duiliu Zamphirescu s. a. ; Litera-torul" care a aprtrut In 1880 din initiativa lui Theodor Stoenescusi la a citrei conducere s'au succedat profesorul Bonifaciu Flo-rescu i in cele din audit' Alexandra Macedonski, RevistaLiterarA", apdrutrt mai tarziu sub directiunea lui Th. M. Stoe-nescu ; Revista Armatei" (1883) ; Revista pentru Isto-rie, Arheologie i Filologie" a lui Grigore Tocilescu (dela 1882incoace) ; Revista Nouit" a lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu,(1887), editan de Ion V. Socec inteun gen de tipAriturrt si ilu-strare pe care nici una din publicatiunile literare de acest f elnu l'a mai ajuns atunci si care a numArat Intre colaboratorii eiobisnuiti pe : Iordache Goleseu, Ion Ghica, Costache Negri,Alexandra !Allan, Grigore Tocilescu, Barba Delavrancea,Petre Ispirescu, Gheorghe din Moldova (Kernbach), VirgilCosinovici, Potro Dulfu, Ion Bianu, Ionescu-Gion, HaralambLecca, Niculae Tine, Theodor SperantA, Victor Bilciurescu s. a.revista pedagogicA Lumina pentru toti" a profesorului EniuBAlteamt (1885-95); Revista RomanA" a lui C. Riidulescu-Motru, Vatra" (1894) datoritA colaborArei permanentA a luiCarageale, Slavici si Cosbuc, intòcmitrt de minunatul povesti-tor Dumitru C. Strtncescu si editatA de librAria Sfetea ; Via-ta Nouri" a lui Alexandra Vliihutg ; Foaia pentru toti" alui D. StAncescu si in care mai tot tineretul cu veleitAti literarea debutat atunci in publicisti; ,,Literaturrt si Arta rorraing" aprofesorului Necula'e Petrascu, propovAduitoare Cu deosebirepentru arta noastrA nationalA ..Floarea AlbastrA" a lui I.N. Constantinescu-Stans (1898-900) unde colaborau : DimitrieAnghel, St. O. Iosif si bAtrtiosul critic Ilarie ChendimAnAtorul" (1889) pornit din preocupArile nationaliste ale mini-

16

;

..Se-

Adicd in afará de pleiada Junimei in fruntea cdreia stau . TituMaiorescu, Vdsile Alexandri si Mihail Eminescu, scriitorii eruditi ca :Matei B. Cantacuzino, Teohari Antonesct.. Ion Cantacuzino, Petre MissirSimeon Mehedinti, Petre P. Negulescu si Mihail Sdulescu.

Inadins a fost lásatá la urrnd, pentrucd este cea mai veche dar,d5inueste si astázi.

242 GEORGE COSTESCL1

strului Spiru Haret si ale profesorului Nicolae Iorga si la care,pe Muga floarea scriitorilor de atunci. se alaturase si AlexandruVlahuta, cu Gheorghe Cujbuc; Convorbiri entice" a profesora-lui Mihail Dragomirescu si revista Convorbiri Literare" a careioriginal cum spuneau parintii ei deja Junimea" din Iasi sepierdea in noaptea timpurilor (a,dica pela anual 1867). Acesta aj'Arana chiar dela primii ani ai intemeicrei e colaborarea celormai mari fruntasi ai scrisului romanesc de atwaci22°) pentru catinand neconlenit fruntea si duna ce si-a stiamutat sediul la Bucu-curesti, sa 'Imana si astazi Decanà a publicatiunilor noastre cul-turale de cea mai inafta tinut6,229.

Toate aceste publicatiuni urmareau cu multa stradanie sieu eel mai frumos entuziasm luminarea poporului romanesc siindrumarea lui snre acea munch spiritualä care este de-apuranisi pretutindeni titlul de nobletä al oricarei natiuni.

In paginile lor, cercetatorul aplicat care ar voi sA rasfoiascacolectille pastrate de Academia Romana, poate fla oricand nu-mele tuturor celor ce s'au afirmat ca cei mai de seama literatiai nostri si poate urmari larnurit evolutia productiunilor noa-stre literare dela inceput.

Alaturi de acestea, si pentru a implini oarecumtilor la indemana oricu, au aparut catre 1890 pe la geamurilelibrariilor si niste eartulii denumite biblioteci de populari-zare. In cuprinsul lor, de 64-96 pagini din formatul cartilormici, ce puneau sub ochii celor dornici. pe pretul de 30-50 dobani, culegeri de luerari mai mici sau lucrari complecte in unasau (load brosuri de-acelea, fie de-ale scriitorilor nostri, fie tra-ducen i din cei mai cunoscuti si reputati scriitori ai lumei. Ceadintai cl:ntre ele a pornit din initiativa librarilor Rallan si Sa-mitca dela Craiova. Bucurestii nu au voit sà ramana mai prejos. Din initiativa si cu manca a doi studenti : Nicolae Badule-scu si George Costescu a aparut atunci si la Bucuresti o publicatios'Inflara, cu numele Cartea Luinei", in format ceva mai maresi tiparita In teascurile tipografiei lui Iacob T'arana din strada

*.lips'a car-

BUCURETII VECHIULUI REGAT 243

Vestei ; din necia au aparut numai vreo seapte brosuri sapta-manale, din cauza lipsei mijloacelor de sustinere. In 1895 libra-rul Carol Stork incepu el tiparirea unei Biblioteci, atilt de ne-cesara tineretului scolar. Numele aceleia a fost Biblioteca pen-tru toti" si a aparut in format mic de tot, identic cu La Biblio-thèque Nationale" dela Paris, cu pretul de 30 bani exemplarul.Storck fiind insa constriins sa paräsesca, in intregime negusto-ria lui, a cedat si editura Bibliotecei pentru toti" vechiului li-brar Leon Alcalay. Cu ajutorul lui Dumitru Stancescu si apoi allui V. Dometrius, Alcalay a fäcut din ea o adevarata bi-blioteca pentru $colarime, tiparind si desfacand in decursul vre-mei peste 20 de milioane de exemplare. Biblioteca pentru toti"continua sa aparà si azi in editura Remus Cioflec caruia apar-tine acum fosta librarie a lui Alcalay.

Toate acestea au fost publicatiuni cu fond cultural ales stpretuit, cari au contribuit inteo nebanuita masura la fonnareagustului pentru citit tot ce trebuia cunoscut si pentru cunoaste-rea si admirarea tuturor capo-d'operilor literare consacratelumea intreaga.

Teatrul.

TEATRULa tiA, ut, dupa Swath', cea mai puternica si mai

larga inraurire asupra indrumarei spre cultura si mai alesspre o educatie aleasa a poporului bucurestean, nepregatitInca pentru lectura recreativa. Trebuie sA marturistm dela ince-put ca. si incropirea acestui mijloc de cultivare in forma si eninijloacele cele mai prielnice rausitei, a fost la noi tot camtttrzie 222).

intemeierea Teatrului National bucurestean a venit abiaanul 1853, din dorinta de luminare a poporului si din putereadomneasca a lui Glieorghe Biibescu VodA, i anume in urmatoa-rele imprejurari.

Pe vremea domniei de scurta durata a acestui Domnitor seWise un oarecare Ieronim Momulo, care in scopul dea face o ne-gustorie rodnica cu dorinta bucurestenilor de a avea un teatru,

Inchiriat cunoscuta Sala a Slatineanului, ce se gasea in eladi-rile de pe strada Noua de-atunci si din care azi nu a mai ramasdeck aceia a Hotelului Capsa. Acolo lute° sala .mai spatioasa

, ce era claditA cam inspre strada. Academiei de ak, a rostit el unfel de sala de spectacole si de serate sau baluri, destinate lumeimai aleasti a orasului,.si ia zis Teatrul Mic".

Cam in aceiasi vreme a aparut si s'a gAzduit in Bucuresti, ne-

222) Inceputurile incercarilor de-a intocmi in Bucuresti, mai inainte,oarecari xeprezentari de ucrari si spectacole de teatru cele adica scor-nite de tineretul boieresc pe vremea carmuirilor fanoriote, prin saloaneleconacelor Ghiculestilor sau chiar cele injghebate cu actoci de meseriestraini, la dorinta ficei lui Raluca, de catre Ion Caragea Vocra) nu lemai insemnam aci deoarece nu sunt niel ale timpului asupra caruia arhinteles a serie, nici pe potriva straduintelor culturale ce ne face sa pfisimIn acest domeniu de artä numai .din dorinta de a informa cat mai binepe cititori cartel 'acesteia

a

246 GEORGE COSTESCU

semAnatul Matei Millo care pArgsea Iasii, orasul lui natal, ca.poatá face aci nesuparat de nimeni un Teatru pentru luminareapoporului, asa cum vazuse la Paris, unde fusese trimis cu bursaa Domnitorului Mihail Sturza spre a se face carturar mare. Decum a descAlecat in Bucurestii nostri, Millo a pus ochii pe salaTeatrului Mic a lui Momulo si a hotArilt sg, intemeieze aci un felde scoalil actoriceasca din care s'd scoatg dintre tinerii bucurestenipe acei ce aveau sti fie ctitorii celui dintad teatru românesc. Inacest scop el juca, cu cei pe cari li convertise la acea indeletnicire,mai tot reportorial pieselor lui Vasile Alexandri si altele, base apuciase chiar sà serie si el unele, de pe nevoile programuluilui de invatAmiint, pAng.ce ajunse sit poati monta. la TeatrulMic spectaeole la care bucurestenii alergau cu multà voiosie si cumult simt de pricepere. La sfäruintele boierului moldovean, actor,se raliara, cu incetul si o seana de boieri bucuresteni siVodà Gheorghe Bibescu. Domnitorul fAcu sa se intocmeascà o co-misie care sA se ocupe cu alegerea locùlui i cu studierea feluluicum s'ar putea ajunge, cu sprijinul Chrmuirei, la ridicareaBucuresti a unui edificiu anume destinat teatrului asa cumal-Ata Matei Millo eh ar trebui sA fie. Sufletul acelei comisiuniera boierul Ion Samurcas care dupil multh diiscutiune rgusidecidà pe toti asupra locului unde se alb,' astazi Teatral Nationalal Bucurestilor. Pe local acela erau atunci in stânga, uncle azi epalatal Telefoanelor, terenul ce apartinea Comisului Barba Mg-nescu, cumparat del un anume Stan Taie-cuie ce'l stApiinea depe la 1700; alaturi de acela era fostul HOT' al lui Filaret in a c5.-rui cladire aproape ruinata se adApostea de la o vreme un Orfe-linat; jar mai la dreapta spre strada Ciimpineanului era localMerisestilor, mostenit dela un wain al lor pe nume Stroe Sei-meanul amAndoub." aceste din urmA mArginindu-se spre fundCu intinsele locuri din vale ale lui Fiera Brezoianu. Pe acestea ho-tarA comisiunea sa fach sA. se ridice cadirea ce se plAnuia, tgindsi cele doug strazi laterale. Lucrul pentru asezarefa, fundatiilor fude inclatà inceput, de pe planurile arhitectului Heft dela Vienasi cu bani pusi deocamdat'd la indemAnA din averea lui Vod5,-Bibescu. Dupà doi ani clàdirea fu terminata siinzestratA cu toatecele de nevoie.

Cel dintai toatru bucurestean institutie de culturg sub gri-

chiar

223) Tatdl minunatei actrit5 de mai tärziu, Aristita Romanescu.

BUCURE$TII VECHIULin REGAT 247

ja Statului" numit Teatrul National, a fost inaugurat astfel inseam zilei de Miercuri 31 Decembrie 1852.

Programul acelel seri inauguraiä, if &Ham, din gazetele timpu-lui, astfel intocmit: in partea intAla a spectacolului a fost jucatAin romaneste piesa Zoe sau Amantul imprumutat", un vodevilCu un act, tradus din frantzeste si cu muzica cupletelor scrisA deprofesorul Eduard Wa-climan: iar in partea a doua, teatru de°peril in care se cuprindea o arie din opera Masnadieri" (Ban-ditii) ciintat& de Mustani, trio din ,,Lucretia Borgia" ciintat desoprana Marziali cu Finochi si Pellegrini si un quartet din Lu-cia de Larnermoor" cantat de domnisoara Lesniewsha cu Mustard,Finochi si Carol toti din trupa de opera a lui Papa Nicola. Ac-torii romani din partea prima' ia programului erau: CostacheCaragiale, Cost,ache si Rana MihAileanu, Niny Vallery,- MarutaBlonda, Catinca MihAiescu i Raluca Stavrescu.

Luminarea teatrului si a seenei se fileea atunci en lamilnAride seu, tot ea pe vrernea lui Caragea; dar dupA doi ani, unnea,mt, Carol Knappe, care ayes o asemPni negustorie sub casabrancoveneascA ce era in locul Palatului Nifon din strada Doa-mnei, fu pus sA aseze peste tot lAmpi cu ulei de rapità.

Cu aceastg intocmire Teatrul Bucurestilor a fuactionat vreo20 de ani fiind dat de pe voia Domniiorului in arendrt,mai inthi. lui Matei Millo egruia i se l'Asase voia do a intocmirepertoriul si de a-si administra trupa cum Ii convenea mai bine.

Teatrul aeela se bucura ins6 si de-o subventie, mai intili dincaseta Domnitorului apoi din bugetul Statului. Peripetiile teatra-licesti ale acelor vremuri sunt arAtate in aniAnunt in luceárilepublicate de eAtre Dumitru 015.nescu-Ascanio 5i Ioan Massa,cum si in amintirile läisatte de Artist% Romanescu si de CostantinNottara

Ceiace priveste in deosebi povestirea &pasta este cui la 1877,sub guvernarea lui Ion C. Brgteanu, 'ministru fiind GheorgheChitu, si la stAruinta lui Costache Demetriad (223), atunci actorexcelent si cu mare trecere, CArmuirea a propus si Parlamen-tul a votat incetarea arendArilor Teatrului, intemeierea Socie-tAtei Dramatice si ineredintarea conducerei lui unui dolegnt

si unui comitet, care impreunA cu artistii dramatici so-mi-

nistrktial

248 GEORGE CCSTESCU

cietari, sit asigure functionarea Teatrului National de pe normecare sd contribue in at mai maro milsurd la propäsirea cul-t:11mM a poporului romanesc. Duupg, votarea acelei legi, ca di-rector al Teatrului a fost numit printul loan Ghica si acestasi-a alcaluit un eomitet din Vasile Alexandri, C. A. Rosetti, Va-sile Alexandrescu-Urechia, Gh. Sion, Titu Maiorescu, ,Con-slantin Stänescu, Petre Grädisteanu, Eduard Wachmann si

AlexandraSocietatea Artistilor Dramatici" intocinità cam de pe mo-

delul celei dela teatrul Comedic Francaise" dela Paris, a fostalektuitä, in sedinta acelui Comitet din 23 Tube 1877 si aniline din-urmätorii: Matei Millo, Costache Dom et riad, Mihail Pascaly,Stefan Iulian, Ion Panu, Mihail Mateescu, Ion Cri.stoscu, StefanVelloscu, Eufrosina .Popescu, Frosa Sarandi, Amelia Weliner.Raluca Stavrescu, Maria Vasiluscu, Ana Popescu, si MariaFleclitenniaclier, ca societari clasa ; Ana DaneseuTeodora Pätrascu, Ana Cipagea, Aristita Romanescu, IrinaPoenaru si Ana Florescu, societare elasa a doua ; Nieulae llagi-escu, N. Durnitriu, CampeFinu, Alexandra G Nottara, -VictorFriewald, Petre Ionescu si Nicu Petreanu, gagisti, adich anga-jati de societate ca actori iar ca. elevi practicanti:Constantin C. Nottára, Niculae Gärdeseu, Nae Bmiaa-abeanu(fost apoi toatA viata biblioteear al Teatrului National bucu-restean), Luca Manovici, Stefan'Grigoreseu, Agatha Barsescu.Euaterina Dimaneua, Gh. Dumitriu, Petn2 Sfetescu, Al. Cato-poi, Constantin Costescu, Ion Ionescu, Alexandrina Gavale.Elena StAnescu, Aneta Nicolau si Alexandrina Alexandrescu:

ihr la cele dintai vacante: Maria Constantinescu si GrigoreManolescu, venit in Miartie., 1878 dela Teatrul National din Iasi.

Ca regizor in aceastä nouä alcAtuire a fost angajat francezulGattineau ; dela Iasi iar cea dintai reprezentare a fost aceia apiesei Visul Dochiei" de Frederic Damé si Dumitru Olänescu-Asean i

La vreniea ineoronärei primulai nostru rege, Teatrul Natio-nal avea deci o existenta de aproapetreizeci de ani. Trecutdirectivele pc ciare i-le clase otameni ea Matei Milo, Costache Ca-

ragiale, Ion Ghica i altii, si ajutat de strädaniik color CA eäutau

sit scoatä, din Conservator elemente din ce in ce mai pregatite el

ajunsese sa. aibd un prestigiu de adevärat teatru occidental. Fu

Bilicotanu.

auxilitari;

AUCURESTII VECHIULUI REGAT 249

laminat ca electricitate, mobilat cu un lux deosebit i inzestratcu aparate, costume si o recuzita care ii ingacluilau sa montezeonce lucrare de acest gen si ajar uncle feerii din genul celorce se jamu la teatral Chatelet din Paris. DispunAnd de actori ad-rnirabili ea: Grigore Manolescu, Stefan Iulian, Mihai Mateescu,Constantin Nottara, Aristita Romanescu, Fros,a Sarandi si altii,si incurajat de solicitudinea si de entuziasmul publicului, Tea-trul National bucurestean a ajuns un templu cultural in felul ce-ion subventionate prin trile Apusului si, totodatä, eel mai ray-nit local de recreatie aleasa al poporului din toate elmsele sociale.Locurile spectatorilor erau rostite, de pe ierarhia claselor acesteasi anume: logile din intaiul si al dciilea rand (beignoir si bel-etage) costaa 20 de lei, cele din al troika rand 10 lei, statul deorchestra 4 lei; al doilea si ai trailea still 3 si 2 lei, local la ga-lerie 1 leu.

In 1883, director al Teatrului era Grigore (Grigri) Canta-cuzino, care a fost initiatorul coneertelor orchestrale, intre acte,conducator al orchestrei fiind la inceput ;Alexandra Flechten-macher-

In ,acel timp, murind Pascaly, cale fusése eel mai de f muteactor al Teatrului si detinator al celor mai de ,searna si mai mul-tor roluri din piesele repertoriului de-pana-atunci 224), IOCUI lui afost solicitat de Grigore Manolescu. 0 parte din societari opunan-du-se la aceasta numire, Grigore Manolescu a demisionat, alcatu-ind o trupä a lui, care a trecut sà joace po scena din sala HoteluluiDacia de pe strada Carol. Directorul Teatrului National a numitatunci pe Constantin Nottala in local lui Manolescu.

Programele stagiunilor erau anuntate cu o luna inainte dedeschidere. Repertorul, imbogatit in anii din u rmg, In-seria lucrari din literatura universala, precum : Baizit si Fe-dora, de Racine; Cidul, Horatiu si Mincinosul de Pierre .Cornei-lle; Avarul, Tartuffe, Georges Dandin, Doctoral far% voie, Vi-eleniile lui Scapin si Burghezul gentilom, de Moliere; RegeleLear, Hamlet, Machbet si Visul unei nopti de vara, ale lui Wi-liam Schakespeare; Don Carlos si Hotii, de Schiller, Ruy-Blas

224) In timpul verei, Pascaly Cu gag*ii Nationalului" jucaurepertoriu pe scene gràdinei Orfeu" a lui Guichard, din strada Ciimpineanu,

uncle a debutat atunci, In teatru, Paul Gusti eminentul regisor de mai tArziu.

acelasi

si

250 GEORGE COSTESCU

de Victor Hugo; Patria, de Victorien Sardou; ITagda si Onoarea,.de Suderman; Hero si Leandru, de Grilpartzer si ehiar Oedip-liege, a lui Sophocle toate traduse de cei mai de seamd inte-lectuali ai timpului si jucate magistral pe prima noastrd scend.Acestora le-au fost laddugate curdnd si piese originale romd-nesti. Ambitiuncia si insusirile scriitorilor romdni au datmulte luerdri bine primite de porsonalul artistic al teatrului no-stru si din ce in ce mad. apreciate de lumea noastrd cultä. Acostalucrdri urmdreau la inceput s'd faed euroseute poporului mariteepisoade ale Istoriei nationald, in tragedii cdrora ele se adap-tan de minune si in comedil in earl se urmAreau ridiculizarea siinläturarea moravurilor perimate ce däinuiau inch" in viata noas-trd pubicd si particulard, cum si pregatirea cerutd pentru 'cum-panirea si adaptarea noului fel de vigil ce se introna atunci inlumea intreagd.

Dintre aceae luerdri notdm doar din aducere aminte 115.svansi Vidra, a lui B. P. Hasdeu ; Despot-Vodd. Ovidiu, FantanaBlanduziei225) si Lipitorile satelor, de Vasile Alexandri; Curcanii,

lui Grigore Ventura: Serisoarea pierdutd, O noapte furtunoasa,Conu Leonida fatd en reactiunea si De-ale Carnavalului, cumsi Ndpastea, ale lui Ion L. Caragiale ; Ah-Baba, de Mircea De-metriade ; Tadesul si Saul, de Al. Macedonski ; Pe malul Ghrlei,de Dem. Oldnescu-Ascanio ; Beizadea Flutur de Al. Polizu-Mic-

225) Fantana Blanduziei" a fost citit5 in public de Vasile Alexandriin ziva de 22 Martie 1883, in casa profesorului Titu Maiorescu, apoi, de pesfatul acestuia, i la Atheneul Roman pentru adunarea unui fond de susti-nere a cautdrei san5tatei poetului Mihail Eminescu ce atunci se afla inter-nat in Casa de Sandtate a Dr. Alex. Sutzu.

Prima reprezintare a iacestei piese a lost data in seara zilei de 23Martie 1884, rolurile fiind distribuite de insasi autorul, precum urmeazilpentru Horatiu, Constantin Nottara pentru Getta, Aristita Romanescupentru Scaur, Ion Petrescu iar pentru Postumiu, Stefan Iulian batranul. Ast-fel a fost jucatä zece seri de-arandul, ceiace era cu totul exceptional in acoletimpuri, iar la 31 Martie 1884 a avut loc un banchet dat in cinstea autoruluila Hotelul Bulevard, la care au luat loc : Ion Ghica ce era atunci ministru,B. P. Ha$deu, Titu Maiorescu, Ion C. Br5tianu, C. A. Rosetti, Nicolae Cre-tulescu, Constantin Essarcu. V. A. Ureche, fratii Negrutii, Costäche Negri,Duiliul Zamphirescu, Dem. 0115nescu-Ascanio si interpretii rolurilor princi-pale ale piesei

In seara premierei, MM. LL. Regele Carol I si Regina Elisabeta au a-vut tot timpul reprezentatiei pe Vasile Alexandri araturi de ei, in loja regald.

a

:

226) Lojile de lAnga ambele laturi ale seenei.

BUCGRE$TII VECHIULUI REGAT 251

$unesti ; Traian si Andrada, lueratà in colaborare de Gr. Venturasi V. Leonescu, acesta fiind actor al Teatrului ; Pygmalion siAmilcar Barca, ale Jui G. Bengescu-Dabija, Craiu dede V. Le013E',Sell $i I. Duteseu-Dutu; Casta-Diva, Suprema forth'si Juektorit de eiirti, ale lui Haralamb Lecea Sanda. de (1. A.Floreseu si atatea altele cari au venit mai tarzia

Acestora si celor mai inainte numite, li-se intereaLau, cu deo-sebire in ajunul si zilele sarbatorilor, si unele spectacole de me-lodrame sau de feerii, ca,; Roza Magied, Fata Aeralui, Doi Ser-gent, Moartea civilá, Dona orfeline, Copidi pargsiti, O crime).eelebrk Sinziana si Pepelea, Dama de Caro si altele ea acesteaeari multumeau setea de senzational a claselor poputare, prile-juind si artistilor teatrului creatii din cele mai frumoase. Numult timp dup5, acestea, si tot din nazuinta educarii maselor printeatru, directorii acetei institutii, secundati inch' de-atunei depostal pe care Paul Gusti, noul regisor eare detin.e, si azi,onorific, l-a ilustrat cu atata destoinicie, au egatat sit im-bogatea.scd repertorral cu spectacole menite sit atragá cat maiMulth lume. Asa erau diferitele comedii strkine de satir5 a. mo-ravurilor invechite. pe cari le localizau, cum si o seamg de luer5riorig;nale precum : La treizeci de ani, a lui Poliza-Miesunesti,

O &suede, a capianului Ursache. Regulus Codoveanu Ju-deatorul de instructie ale lui Lupaseu si Mort fArá lumá,'nare, alui Ion Bacalbasa. Protagonistilor acelor reprezentatii ce au 15,-sat pe veci numele lor inserise in cartea de aur a teatrului ro-mânese, sau adaugat si alte talente ce au cunoscut o frumoasii,celebritiate, ca : Vasile Hasnas, Ion Jianu, Petre Veleseu, VasileLeonescu, Ion Brezeanu, Ion Niculescu, Vasile Tone.anu, PetraLiciu, Tony Balandra, G. Carussi, V. Maximilian si N. Ciucurete.cum si dintre femei : Constanta GArteseu-Demetriad, Miarioara

Marioara Giurgea, Tina Barbu, Lucia Sturza-Bu-landra $. a. toti laolaJtä notati in ordinea aparitiei lor pescena te,atrului, si numai Oa, la anal cam] se opreste povestireascena tetrului.

Lumea Bueurestilor, ca i marele numar de provinciali, veneaatunci la Teatru ea la o solemnitate mu ca la o importantà se-dint5, academia In afarä, de cei din lojile de rândul intAi, delocurile din .avant-seen,226`, si din primele rAnduri ale stalurilor

;

Glikorghiu,

252 GEORGE COSTESCU

ce incepeau dela balustrada orchestrei (locuri prinse mai tot-deauna de oameni iunblati", eari prin educatia lor familiaträerau preghtiti a socoti teatrul ea pe o distractie aleasá,), resta'lumei- ce umplea sala considera liaptul de-a putea veni ia spec.tacolele acelui teatru unic, ca la ceva cu caracter deosebit de sal.-bátoresc, fie cá, era seará, de dramA sau de opera. Pentru marelepublic, asistarea la acele ,s1pectiaoole oferea un indoit interes :acela al scenei cu rostul i valoarea. pieselor ce erau jucate. darsi cel al fastului lumei Cu care sala era impodobità.

Sub focurile luminei uriasului candelabru electric din 1161-timea tavanului sAlet si ale celor de pe marginile lojilor, compar-timentele acestora sciinteia.0 de reflectarea boghtiei de giu-vearicale pe cari boerodicele noastre le purtau in asemeni oca-ziuni. In afará de acea strálucire, ceiace impwaea indeosebi si datetrului un prestigia ce-i sedea de minune, era tinuta foartedemná, si taleasá a celor ce veneau sa--si petreacá seara acolo. Larampele lojilor. apáreau doanmele si domnisoarele bucurestene,toate frumoase si totdeauna distinse, inflorind din toaletele lotcare mai de ctare mai elegante si mai de pret. In saptele lor, inpenumbra lojilor, se vedeau siluetele de sobra elegantá ale bar-batilor insotitori, in redingote sau jachete negre de obiceiu, larla primele reprezentári ale pieselor noi, numai in fracuri si smo-kinguri. In staluri cucoanele veneau in tinuta de vizitil si bar-batii in haing, neagrá si pantaloni cenusii várgati.

Pentru a accentua si mai bine caracterul oarecum solemnsi in acelasi tinip distractiv al acelor spectaeole, orchestra exe-cuta bucáti de muzica aleasá, din repertoriul uverturilor si fante-ziilor inspirate al color mai de searná compozitori. Orchestrade-atunci. alcátuitá numai din muzica.nti in cea mai mare parteprofesori, ena condusá, de maiorul Hiibsch, inspector al muzieilormilitare si autorul Imnului Regal roman, de maestrul CostacheDumitrescu, profesor de violoncell la Oonservatorul nostru si. com-pozitor ale enrui luerdri se anta si azi, san de cátre maestrulGeorge ,Steráneseu, lost director al Operei Romílne a infiin-tarea ei.

-

Opera si Opereta.

TEATRULmuzical sau Opera", duph numele ce i-a fost dat

in lumea Apusului, s'a *hin areehiat a noi dintru inceputCu reprezentàriil.e teatrului vorbit. inca din anii de dupiìl re-volutia de la 1848, un Serghiade a facut o asociatie Cu PapaNicola si folosind mai intai vechea salä, delia biserica Alba,.apoi sala lui Bossel de lana Hanul lui Mircus de pe cala Mo-gosoaiei, incepuse a intocmi reprezentArt de Opere din repertoriulitalian. Cel dintái se indeletnicea cu atributia de impresur, co-lindand prin strAinatate si aleatuind trupe de cantAreti celde al doilea indeplinind pe aceia do adrninistrator al teatrului dinBucuresti.

Reprezintarile teatrului de Opera citan sporadiee si destinatedeosebi lumei aleasa a Bucurestilor de-atunci. Ele au dilinuit

tctusi panà dupa ereiarea si alcátuirea societatei noastre de artädramatica, cu a carei precAdere In rata publicului bucurestean nua moi putut insá, lupta.

Gustul acelui public pentru teatrul de Opera stáruia, asaea incetarea manifestarilor lui se simtea din. ce in ce maii mult.-

Inca din primii ani ai folosirei noului teatru, la dorintaelite" bucurestene, eativa amatori pasionati de muziert intreprin-será sil angajeze din Italia cate-o trupa de cantAreti buni, cariaadrtugand concursul corurilor romanesti ce aveau eAntareti destulde priceputi si cu material scenic al Teatrului National. Moya-

sera stagiuni in cari teatrul dramatic se imbina (lela o searàla alta, alternativ, cu reprezintatiile de Opera. Sistemul acesta1-am datorit in deosebi intelegerei si dorintei sincere a directo-rului Grrigore Gr. Cantaeuzino de-a ridica nivelul culturei teatrale(lela noi si de a da in acelasi timp cantAretilor romani, ce seilustrase prin tarile striiine unde isi t'Acuse cultura artisticá,

254 GEORGE COSTESCU

prilej sa poata veni si canta pe scena unui teatru romanesc, intara lor.

Asa s'a facut c in acele vremuri .cand tara masted aveadoar un singur tqatru in stare de a lucra de pe toate cerintPleartei. Bucurestii oferea. atat alor nostri cat si strainilor ce nevizitau, pe langa un teatru stralucit, si reprezentatii de Operadin cele mai multumitoare ; iar acestea dese-ori cu cantareti ro-mani celebrii in rolurile cele mai dP seama. Intre acele marltalente expatriate, ca care astfel ne puteam mandri si aci la noi.erau : tenorii C. Gavrilescu si Ion Dnmitrescu; celebna cantäreataMaria Assan care a dafil.surat in Franta o cariera de scena dincele inai stralucite fiind alintata de popor cu numele de Dom-uisoara Sani" si care si-a incheiat viata ca distinsa profesoara

Conservatorului nostru iar mai tarziu : Serena.. Matilda Bod-narescu. Novina. Zina de Non i (Zoe Niculescu, fosta sotie a a-vocatului Grigore Chrissenglii), Onoria. -Popovici, Elena Tf.,,o-dorini, craiovoanca de origina, care a facut valva, in toata lumeamuzicala europeana cu creatiile ei in rolurile Carmen si Aida,

cum si celebra Hariclia Darclee, maritata la Braila cu capi-ta.nul Hartular. Cu aceasta din urma, mtarele compozitor italianPuccini a tinut sà inaugureze opera lui Tosca" la Scala" din

iar cu prilejul unuia din trecerile ei pe la noi in tara Sila Constantinopol, ea a hut ea. partener" pe tenorul bucures-tean Bajenaru cu care a cantat si in fata Sultanuliii Abdul Harnid.

Cu insufletirea patriotica, a unor asemeni artisti si cu mij-loacele de care se puteá dispune atunci, scena Teatrului nostrucel mare" a reusit,inaintea intemeierei Operei NatIonale deazi, sa dea romanilor si in special bucurestenilor, inca de-acumpatruzeci de ani, spectacole de Opera Cu mai toate partitiunile coeompuneau atunci repertoriul general al acestui gen, intern]eadru si cu trupe de .cantAreti italieni din cei mai buni. Introacestia au fost si celebritati sraine, de felul si renumeleunor: Batistini, Tita Rufo si Giov,achinni, baritoni ; ErnestoColli, 'Francesco Sneltrinni si Alessandro Bonci, tenori ; DeLuca, Lucenti, Sabelco si Beltramo. lyasi ; Tetrazzini, AdelaBorghi, Giulietta Vermez. Yvonne de Treville, -Yvonne Dubel,soprane, si multi altii pe care nu ni-i mai amintim. Corurile ace-stei Opere erau Dregatite si conduse de maestrii spéciali aipelor italiene angajate. Intre acestia a fost candva si celebnilde mai apoi Ruggiero Leoncavallo, sarbatoritul si popularul

a ;

-Milano,

-

UCURE$T11 VECHIULTA REGAT 255

autor al operelor Zam." si Paiate". Cativa din protagonistiiacelor coruri romane, ca : tenorul Bajenaru i basii Theoderscu,Catopol, Alexiu si G. Niculescu-Basu, au devenit ei-insisicantareti ai partitiunlior principale (ale operelor jucate act.iar apoi fruntasi ai scenei &la Opera Roman'a".

Dar in privinta prestigiului artistic al scenei romanesti, sigenul dramatic recitat s'a bucurat atunci de aceiasi sti-ma si afectiune din partea strainatatei. In afarä de re- .

petatele turnemi ale celebrei Agatha Barsescu, ce era :angajatitaproape permanent la teatrele din Wiena si Berlin si care incele din uriaitt s'a devotat scenei romanesti, bucurestenii deatunci au avut plitcerea sa admire *i celebritati de seaxna unormari actori ca : doamnele Judie, Sarah Bernardt, Bartet, R6-jane si Eleonora Duse, iar dintre barbati: Silvain, MounetScully, Feraudy, Baron fiul, Enrico Rossi, Ermette Novelli siZacconi socotind, bine-inteles, numai pe cei veniti in perioadade timp ce urmarim aci.

Din rastimpul acela de educatie artistica aleasa, bucuresteniicarora se adauga si multa luine ce venea inadins din pro-

vincie si de pe mosiile unde locuiau, au prins nu numai gustulacestor distractiuni culturale, dar au devenit i buni pretuitorial lor. Publicul bucurestean incepuse sa cearä ce sa i se canto,si ajunsese ajar sil arate ca stia, cum intelege sa i se &trite-Pentru o cat mai Mina caracterizare a stadiului acela de price-pere a bucurestenilor nostri in ale niuzicei de scena si a tea-trului, si pentru a, ilustra cat mai bine cadrul vremei ce ne-ampropus aci sa cercettun si stt prezintam generatiilor mai finery.vom rtiscoli si unele precizari asupra stagiunei de Opera a1905, inprospatate de hicrarea deosebit de interesanta a d-liiiG. Niculescu-Basu. In anul acela, spune d-sa, au fost cantate pescena l`eatrului nostril. intre allele, operele : Puritanii, Un balmascat si Mefistofele al lui Arrigo Boito, cu basul Lucenti, cutenorii Ernesto Colli si M. Umberto si cu baritonul Giuseppela Puma ; apoi operele : Carmen si Barbierul din Sevila cu Ni-culescu - Basu in comprimar". Romeo si Juliata si Mireille,pentru prima meà la noi, cu minunata Yvonne de Tréville delaOpera franceza din Pnris ; iar mai spre sfarsitul stagiunei, Iti-goletto cu baritonul TIta Rufo si cu tenorul Armunini. Acestadin urma, avand in duetul cu Gilda .din al doilea act cateva lip-suri de voce si ezitari. a fost fluerat la seem, deschisa si apoi

(anului

256 GEORGE COSTESCU

chemat la finele spectacolului spre a fi huiduit, ea sil. tina minteea a cAntat prost in Bucuresti. Aceasta, si ancle mai putin grave,au facut pe italieni sa ducá vorba pretutindeni ca Bucurestiiera unul din cele mai. teribile orase din lume".

Dar daca pentru orasanime aceste speetacole erau o comoarade invataminte laclalta cu cea mai aleas& dintre distractiuni,pentru lumea ce alcatuila grosul mahalalelor, ele nu eran tocmaiaccesibile si nici ciliar potrivite. Lumea aceia nu stia inca sáaleaga si, la dreptul vorbind, nici nu voia s'o faca. Ea, cumetriemare cu cei grozavi" nu se prea indesa sA duca. Si, la urma-urmei teatrul cu atatea pretentii cerea o cheltuiala pe care ea nuo intelegea si care nu i-ar fi dat deplina multumire. Cele ce sespunea si se canta pe scena Teatrului Al mare, nu se prea impacacu placerile si cu mintea ei. De-aceia i actorime,a, care nu malavea loe acolo, ca s'A nu stea degeaba si filiada cunostea bineslabiciunile vulgului, filma ce t'ami si pe unde se putea pringradinile mai raporoase ale orasului, vara, sau prin salile maimici, lama, injgheba ate o scena mica si cate nitel teatrumai pe potriva lumei aceleia. Teatrul acestora se putea priviasculta mai in Mina, la o masa, fiecare cu ai lui, eu &Ate Mipahar de bere si un punin de alune prajite pe masa, toate peun pret mai potrivit pungilor lor. Caci aci e local s'o spunem

de vreme ce atunci toate se puteau avea pe foarte_, putine parale.bucurestenii: erau mult mai lacomi ca azi.

Asemeni teatro se deschideau vara in grildina Rasca, de pelocal de "in al strazei din spatele palatului Universitatei ;la Stavri" Care era 'rinde e acum cladirea Liedertaffel ; laOasincul Austro-Ungar", gradina ce se gasea pe locul pe carese construeste acum palatul ministerului afacerilor interne; laOrfeu" pe str. Campineanu, la spatele bisericei Si. Tenia,; la.,Union", despre care aminteste asa de spiritual Caragialepiesa lui O noapte furtunoas. A", peste drum de Orfeu in grá-dina lui Matei Salcianu; la Bufetul din Cisinigiu sau in salasi gradina teatrului Jignitit" din strada Negru-Voda.

Acel fel de teatru a fost la Inceput, cum era si firesc, cea maisimpla expresie a acestui gen de spectacol. Indraseala initiati-vei lui dimane daca' dam Cesarului ce este al lui unor actoricarora li se zicea cabotini" pentru ca nu aveau loe in Teatruf

BUCURE$TII VECHIITLIII REGAT 257

oficios de-atunci; numéle lor erau insá: Zaharia Burienescu,un popularizator al acestei arte ; Vladicescu. care la Craoiva. siprin alte locuri a putut dovedi ea era un talevarat artist ; Leo-nescu-Vampiru, un excelent .impresar al acelor vremuri si pro-videnta actorilor cu talent dar fara angajament, si valorosulTon Anestin. Se juca acolo, pe o sunà de cea mult de dourizecide metri patrati, piesele mai mici ale lui V. Alexandri ori alto,.scenete" serse inadins pentru acele. trupe, de multe oriimprovizate. Lumea bucuresteana de-atunci si mai de pe la mar-ginea orasului se delectà de minune cu Reel treatru. fiindea eramai ....comod si lase loc la petrecere in Plin aier....

Bun sau rail, un rapt ramane totusi bine stabilit si anumecà teatrul acela, intocmit si practieat in marginea adevarateiarte, a fost totusi auxiliarul cel Tnai de &myna al Teatrului celmare In indeplinirea men i rel. pe care i-o vazuse indrasnetulboier si actor Matei Millo, pe vremea cand facea si el teatru depropaganda.

Ridicarea mestesugului teatralicesc la inaltimea la care nebucuram ea Il avem azi, este opera Teatrului National din Capi-tala Wei ; dar indrumarea la teatru a tuturor claselor deoameni ai societatei romiinesti se .datoreste in deosebi propaga-rei grele si neobosita pentru care s'au straduit ..actorii-boemi"ai acelor trudnice incenuturi..

Pentru a ne convinge pe deplin de acest lucru. trebuie sane intoarcem cu gandul la momentul din acea epoch* de cultura-lizare prin teatru. in care pe scena dela Teatrul National se ju-cau piesele de arta pentru: cultura ce erau impuse de statute e So-cietatei Dramatice si de menirea of iciala a acelei institutii, daren sala aproape goalà, in vremo ce trupa lui Marinescu dingradina Rasca si a lui Nicu Poenani (lela Stavri dau reprezen-tatii la cari publicul platea bilete pentru Ice pe scaun, staruind,daca nu se mai gaseau, sA stea si irl picioare;

Cu predilectiunea bucurestenilor pentru spectacolele intoc-mite de trupe ca aceastea din urma, intra'm Insu inteo perioada,de progres al acestui mijloc de cultivare a maselor asupra ca-ruja de-asemeni catd sa staruim ceva mai mult, caci tocmai in.acea vreme s'a produsin lumea bucuresteana acel fenomen de pe.urma caruia am ajuns la avantul de azi al acestei iamuri decultura.

Sustinute de ineurajarea publicului bucurestean, trupele ce17

227) 0 preluorare a comediei lui Alfred de Musset, Le Chendelier".

258 GEORGE COSTESCÚ

am numit mai sus incepura a diuta mijloace cu care sA prelun-geascil turneurile" lor varatice, in stagiuni si pentru pesteiarnA.lile dela Eforie, dela Dacia si dela Hugo furilgàsiteoarecum proprii pentru asta. Pentru spectacole in local inchis,începur sá joace unele din comediile-farse" si din vodevilu-rile" ce li se traduceau din repertoriile teatrelor strAine ; iar celecare aveau cântàreti buni, cum eran: Nora Marinescu, Pepi Moor,Nicu Poenaru s. a., jucau repertoriul operelor bufe frantuzestisi al operetelor in gentil vienez.

Acole repertorii, care erau si cele mai preferate de public,cuprindeau .atunoii fluceäri ca: Mica Tanibur-majurului;" sauMica Mamei Angot", de Le Cocci ; Ma'mzelle Nytouche" alui Hervé ; Pericola" lui Offenbach si Pilpusa" lui Audran,din repertoriul francez; Voevodul Tiganilor" de Ioliann Stra-uss, SArmanul Iolinatan" 5i Studentul cersetor" de Millökei

.si ViInziltorul de pilsäri" al lui Zeller, din productia geniuluivienez. Distributia rolurilor de frunte o tineau : Biljenaru, Con-stantin Grigoriu, Alecu Bilrcanescu, Nicu Poenaru, CostichMurgeanu, Ella Keiser, Wivi Roth, Pepi Moor 5i admirabilaNora Marinescu, cgrora se adaugau, pentru rolurile cornice: A-nestin, Hagiescu, Ilie Alexandrescu, domnisoarele DAnescu sineinlocuibila Alexandrina Alexandrescu, excelenta dueng" delaTeatrul National.

Noul curent creat prin aetivitatea acestor trupe care pen-tru a atrage lumea urmgreau de-aproape desvoltarea 5i varieta-tea spectacolelor teatrale ce se iveau in acest gen, au sfilrsit prina pune pe giinduri directiunea generaili a teatrelor si a InfrAngecerbicia societarilor dela Teatrul National din Bueuresti. Sem-nele acestei infriingeri s'au aratat atunci ciind, printre pieseleclas.ice, a aparut in repertoriul stagiunei primei noastre sceneCanteen' lui Fortunio" 227), un act ce servea de lever du ri-deau" alAturi de lucrAri a caror desfäsurare nu implinea orelede spectacol obisnuite. Ele au fost in sfiirsit confirmate &Andprin 1902-1904 s'a admis ca, in alternare cu serile de reprezen-tali de lucriiri dramatice, sa se joaee, ca pe vremea operei ita-liene, reprezentatii cu cele mai cunoscute opere-bufe, cu per-.sonal românesc ales dintre gagistii" de curfind veniti dela Con-servator cu asemeni inclinhri si cari nu proa &au alesi in dis-I ri buirea rolurilor altor piese.

228) Rol in care avusese o str5lucit5 creatie si tat51 lui, pe vremuri.

13HCURESTII VECHIULUI REGAT 259

Cea dintai .reprezentatie de felul acesta pe marea noastrii.scenh a fost aceia a operei Voevodul Tiganilor, cu distributiaurmatoare : -Bajenaru in rolul lui Sandor Barinkay, AlexandruCatopol in cel al lui Carnero, Vasile Hasnas juca pe Contele Ho-monay, Constan tin Grigoriu pe Ottokar, Stefan Iulian-fiul pe.jupan porcarul 22s), tragedianul ion Petre.scu pe Bulibasa al tiga-nilor, Ion Jianu, Vasil° Toneanu si Iancu Brezeanu pe cei treiviltafi ai iganilor, iar dintre femei : "term Vladaia dela Cra-iova in tofu' Cyprei, Virginia Miciora in cel al vrajitoarei Sa-pho, Mara Demetrescu d'Asty in rolul Arsenei si AlexandrinaAlexandrescu in cel al Mirabelei. Asa dar o distributie in careintrase chiar unii din cei mai buni artisti societari de mai târ-ziu a fat categoric si aceasta primA incercare a tinutafisul dousá-trei sApthmani cu sala piing pang la refuz. Gestulcamaraderesc al artistilor consacrati ai marelui nostru teatrua starnit un éntuziasm de nestapanit in randurile color tincricari lancezeau in roluri episodice ale repertoriului oficial. Aces-tia se puserit pe studiat roluri de seama din acel gen de teatrusi, inlocuind uneori lipsurile vocal° cu alte ingenipzithti ale jo-cului, ajunserh sh alchtuiascá impreunh cu cantAretii" buni, unamsamblu" din cele mai desavarsite pentru reprezentarea si aaltor lucrari din genul acesta, ca : Bocaccio" al lui Frantz' vonSuppé, Mascotte" a lui Audran, Lumpatius Vagabondus" si al-tele in distributia carora apàrurá apoi. si Gogu Carussy, N. So-reanu, Nae Ciucurete, V. Maximilian, Marieta Ionascu si Lini-vier dintre elementele mai tinere, atunci.

Cum proiectul intocmirei unei Opere Romano, sustinut cutata sarguinth in aceiasi vreme de chtre maestrul George Start-nescu, nu putea rhsbi dificulthtile cc se ridicau de pretutindeni,

canthretii adunati in jurul maestrului se alhturarii si ei mareiscene, pentru a putea oferi bucurestenilor i alte lucrari ale ge-nului, cu partitiuni mai serioase, precum erau: De asi fi Rege"de Alphonse Adam, Zana Alba" a lui Boieldieu, Clopotele dinCornevillo" a lui Planquette, Dragonii din Villars" de Maillart,Liliacul" de Ioliann Strauss si, odath cu consacrarea noului gen

Opereth vienea Vagabonzii" (Im lauschiger Nacht).S'a ajuns astfel ca toath lumea sa fie impacath, mai ales ch

aproape in fiecare searh, locurile marelui teatru incepuse a fi-

Succesul

de

20 GEORGE COSTESCU

putine pentru lurnea care se imbulzea la casa biletelor. Totusi,pentru cei cu respectul sever al menirei oficiale a Teatrului Na-tional, solutia nu luase un caracter definitiv. Aceastä solutiuneavea sA se impuna doar pe calea evolutiunei normale care nuintiirzie sa se deslu*easca in cur:and.

In vara anului 1902, Alexandru Andronescu, seeretarul-ge-neral al Teatrului National *i om cu un desvoltat spirit de a-facori, inchiria dela impresarul Mihalovici gradina numita E-dison" din strada Doainnei, unde aceasta injghebase un teatrude varietal. Andronescu dispuse implinirea acelei gradini cu oscena spatioasa, prevazuta cu cabinele necesare, se invoi cu oseama de tineri dela National", care sburdau *i ei in eurentulcol nou, *i astfel intemeia aci o Companie de Teatru de Opereta*i de Comedic" ce avea sr, lucreze vara, in vaeanta stagiuneioficialo,*i pe care ,o numira Blanduzia", spre cinstirea mareluipoet Vasile Alexandri, precursor la noi al teatrului cu ciIntece.Personalul artistic al ,acestei trupe era format din : Gogu Ca-russi, V. Maximilian *i .Nae Ciucurete dela Teatrul National.tenorii Ion Biljenaru, Alecu Barcanescu *i Costica Murgeanu :Margareta Dan ea soprana, Leontina Ioanid dela Craiova ea su-!meta *i 'altii necosari diStribuirei rolurilor mai marunte si no-voilor tehnice ale scenei. Repertoriul Conipaniei era eel schitatpana atunci la Teatrul National, ramlinand sA fie ulterior sporitcu ultimele noutilti ale genului.

Mande succes pe care l-a asigurat straduinta *i talenteleadunate in aceastil prima. intreprindere de teatru particular asporit apoi, prin concurshl si competinta emeritului om de tea-

ce a fost *i este inca Paul Gusty.In aceia*i vreme, colonehil Maican fiind silit sa daraine (7

parte din casele vechi ce, avea in jurul Pietei Valter Maraci-neanu, refricu bucata ce era inca solida *i reconstruindu-o, fact'aeolo o noua Sala de. Teatru, cu instalatiuni compleete pentruasa ceva, pc Care destinand-o spectacolelor muzicale o numiTeatrul Lyric". El a inaugurat acel teatru cu reprezentatii aleunei Companii germane In frunte cu Betty Stoyan, artista deMare fa ima a genului Operclei la Wiena, atunci. Intro auto re-prezentatii a fost si Geisha", o lucrare cu sgbiect japonez acarei partitura muzicala- e scrisa de englezul Johnsohn *i careobtinuse un frumos succes, intrilnd in repertoriul universal.Noutittea vremei in acest doineniu a fost însà noul styl de ope-

tru

BUCURESTII VEGHIULUI REGAT 261

retil pur vienez pe care 1-au inaugurat coMpozitorii dinpleiada neasemanatrt in care figurau, cu atkea succese : Iosefsi Oscar Strauss, Paul Linke, apoi Leo Fall, Kalmann si FrantzLehar. Genul acesta de Operetà, care a grtsit si la noi interpreticu cele mai frumoase insusiri, a insemnat se she o epocrtIn Istoria muzicei universale. La noi, ea a determina't si o a-levAratä a moravurilor bucurestene de piing atunci si

adus im nou fel de a petrece si de a se distra; in masa poporirlui. In clasele mijlocii a Wilms un avant de culturrt muzicalacare a flcut ca in acel rästimp Bucurestii sh se imboggeascrtde-odatà ca numeroase piane, cumprtrate de familiile cu copiipe care îi pusera sA urmeze lectiuni de muzicit spre a folosi a-cele instrumente in petrecerile lor

Vadul filcut la Teatrul Lyric pentru spectacolele rnuzicale siisbfinda dela grAdina Blanduzia indemnii pe unul din cei de-acolo, pe Costantin Grigoriu, care putea dispune de ceva capi-tal liiinesc, sa se gandeascti sA inchirieze scena din Plata ValterMilrAcineanu pentru a continua, cu colegii lui, stagiunea ince-putrt in varrt cu Andronescu. Cu ce putuse asigura el, si cu spri-jinul entuziastului amator si mosier de pe Ialomita, Leon Po-pescu, Teatrul Lyric fu asigurat grupului dela Blanduzia si iniarna aceia a anului 1902 noua Companie de Operetà a lui Gri-goriu a facut o bogattt stagiune, numai cu sAli plinc. Hotilrâtde aceste isbânzi sA incerce permanentizarea teatrului acela,Grigoriu se ingriji din vreme si, pentru vara urrnAloare, obtinu(lela Academia Romka, legatarà a fostei proprietali a boieruluiAlexandru Otetelesanu, inchirierea grAdi nei acelor case boerestipentru teatrul s'Au de vara, care in Aprilie anul urnator eraperfect intocmit. Stag,iunea de vara a fost deschisà, la ParculOtetelesanu, in seara zilei de 23 Iunie 1903 Cu opereta Printesade Canaris", care insA nu a proa placut, Pentru ca, douii zilemai tiirziu, cu Vint de primavarà" a lui Oscar StrausS, WAseascrt de-odatit pe calea triumfurilor ce au ilustrat pânà la ce-lebritate acea companie de minunati artisti. Intruchipiirile de-atunci lui Gogu Carussi, in batrânelul craidon"22°) Knie-kebein, a lui V. Maximilian in ciracul de avocat, a lui-Niculescu-Buzau in chelnerul Moritz, a Leontinei Ioanid in subreta delaZiererthal, a ilariantei dueunii Ana Grant, cum si ale lui

229) 0 expresie echivalentà Cu Don Juan"-adic5 curtezan al remellor.

reforma

acasa.

pa-

262 GEORGE COSTESCU

Popescu si d-ra Ionescu-Hui in alte roluri, au ificut din acelspectacol o capo-d'operil ce, chiar de pe declaratiunea mareluicomic Steinberger dela Volks-Theater din Wiena, ce veniseel cu un turneu in Bucuresti a depit cu mutt interpretareavieneztt care juca aeeiasi operetii. A urmat apoi -seria marilorsuccese ale Companiei, la care a contribuit apoi si neintrecutulNae Ciucurele ; iar eilnd dela Wiena au inceput sit vira ope-retele moderniste" ale pleiadei de compozitori inspirati pe earii-am numit mai sus, adicK : Viiduva veselii., Fire de artist, Sa-zana, Farmecul unui Vals, Divortata, Eva, Contele de Luxem-burg, Mostenitorii veseli si celelalte buchetul artistilor ace-lei companii s'a imbogiltit si el cu noi elemente ca : Elena Teo-dorescu. fiica basului Teodorescu, Elena Jipa, Florica Florescu,Annie Aurian, Florica Cristoforeanu care a devenit apoi mareacilrittireatil de Opera eu renume mondial, si rasfAtatul Nicu Leo-nard.

Impulsul acesta pentru admirarea spectacolelor realizate incele mai desaviirsite conditiuni, adoptarea dela ele a anumitor noifeluri de a fi, de-a gandi si de-a vorbi si pasiunea creseilna pen-tru cant, muzicási dans, molipsittt dela avantul cueeritor al artis-tilor Operetei, sfiirsise prin a face sg, nu mai fie casti in Bucu-resti in care sit nu fi väzut si -auzit tineretul invatilnd si repe-tând retinute dela teatru si chiar alte bucati de mu-ziett aleasà.

Toate acestea au Meta asa dar ea moravurile poporuluibucurestean sit' se preschimbe si se deschidtt gustul chiarpentru alte preocupAri ce tineau de ridicarea nivelului cultural,pe care alte institutii cultural° se grilbiril si ele sa-1 insufleteaseit

melodiile

ssg-i

.,.

'-1 417,40r YLO

, e-w, iártr, e"C,

A'4 *. . " ,frail

- 4 , '' ' :',- :... , . ,,,---

.' ' ' ° 1,1,4 t 1 ,,. . 1,....'-, t. ' . .

'1,-. -i-,- . aea,..

E.. ' 2

.,,,, if,a 1 I t 9(11-

tEl

. ,.4,.P...,'_ . .

. r--Im. -° _-. . -,=..-,:. , - , ,.._.

r--f° - ,,a0-4.7. - ,,--,-",r 'r

v. .....". .. I '"',!..

nt,

. ,

,

. - . 4 ,r * '-;

3 L s- -1.4 Cab c.a. -Lt 1 :ca. e.. .,

Ags.,--Lits--)11111.

.V-

e ,, o E

7 " ° a

-' -

,5 /AU. 0,10 ..ft.p.

r

t'er;id r

. fr -e

"1. ,

-

55C:1

,L

0.-1.."1i;517.7 , ,

1,04 OP .11, -, A tr., -.". F... .1 . '

Seena si locurile Teatrului de yard din grklina caselo.r.Otetelesanului.

-

Z.

41111114

4

Alte institutii de cultura.

INTRE aceste institutiuni de culturà mai vechi se cuvine sa damAcademiei Romaine" locul de cinste ce i-se cuvine, ca uneia

ce trebuie sA rgmang, adevarata alma mater a indrumArei sprecaile luminei culturale a poporului romanesc in general, avaind sifocarul ei de activitate permanentà aci in Bucuresti.

0 institutie modestà, foarte modestà chiar" cum spunead. Alexandru Lepadatu, secretarul general al ei de-acum cu pri-lejul anivergrei a 73 de ani dela intemeiere (sArbgtoriti in lunaMai a anului 1941) a,ceasta adunare de fruntasi intelectuali aiTarei a fost inteineiata imediat dupil suirea pe Tronul Romilnieia Domnitorului Carol I, pentru aducerea la indeplinire cAt maigrabnica a unui Decret al Locotenentei Domnesti a PrincipatelorUnite Romano, din 1 Aprilie 1866. Prin acel decret se infiintao Societate literal-A Romilna" stabilindu-i-se normele de consti-tuire si menirea, enuntatii atunci in trei mari deziderate: stabi-I i rea ortograf iei, in tocm iiea, unei gramatici * i alciltuirea un i i iDictionar al limbei romhne.

Creiata inteun moment istoric ciind striiduintele oamenilorm.ari de atunci ai Neamului rorminesc razuiau la o intregire 'apoporului RomAn risipit de vitregia vremurilor in care el nu-siputuse afirma origina si unitatea lui de veacuri phstratà princredinta, prin limba si prin obiceiurile ce mostenise din strii.-buni, programul de atunci era temeiul principial al unei ac-tiviati ce putea chezilsui infaptuirea acelor razuinti. De-aceia,la constituirea acestei institutii academice, membrii ei intemeie-tori au fost alesi dintre carturarii romilni din toate tinuturileromânesti. La ineeput emu numai 21, pa nume: Ion HoliadeIiii,dulescu, August Treboniu Laurian, C. A. Rosetti si Ion C.Massim, din Muntenia Vasile Alecsandri, Costache Negrutzi

266 GEORGE COSTESCU

si Vasile Alexandrescu-Urechia, din Moldova AlexandruHasdeu, Constantin Starnati si loan Strajescu, din Basarabia --Timoteiu Cipariu, Gabriel Munteanu si Gheorghe Baritiu, dinTransilvania Ion Caragiani si Dimitrie Cozacovici, din Ma-cedonia Alexandru Hurmuzachi si Ambrosiu Dimitrovici, dinBucovina Andrei Mocioni si Vincentiu Babes, din BanatIosif Hodos si Alexandru Roman, din Maramures.

Inaugurarea activitätei ei fusese fàcut. cu mare solenmi-tate publica la 1 August 1867 in sala de festivitilti a Universi:-tätei bucurestene, sub presedintia canonicului Timoteiu Cipa-riu. Cele trei lucrari preväzute in programul dela intemeiere aufost cu grabil, dar cu multà competinta, infäptuite prin stator-nicirea ortografiei de pe proiectul etimologico-fonetic al lui Ti-.moteiu Cipariu (1867), prin intocmirea gramaticei de &are ace-las erudit presedinte al ei (1869) si prin intocmirea Dictionaru-lui limbei romane, lucrare incheiatil in 1876 de &are toti membriiei sub directivele date de August-Treboniu Laurian si Ion C.Massim.

Printr'o lege din 29 'garlic 1879 s'a con ferit acelei societalacademice caracterul de institut national si denumirea de Aca-demia Romanä", persoanä, morala si autonomil in lucrärile eionce fel, asigurandu-i sprijinul Statului si primind cinstea pre-sedintiei de onoare a gloriosului Domnitor intemeietor. Subaceastä notiä, ipostasä si cu sprijinurile morale si materiale che-zäsuite de lege, programul restrans enuntat de generatia inte-meietorilor ei fu largit spre aspiratiuni de infäptuiri cultural°de-acum nelimitate si institutia cea veche inträ, astf el in randulmarilor Academii ale lumei.

Cat de justificate au fost nädejdile puse astfel in osardiaacestui Areopag de cärturari, a dovedit-o cu prisosintä activi-tateia si infAptuirile lui de mad apoi, and numärul membrilor s'aridicat la 137, din cari 97 si-au sfarsit viata lucrand cu tot de-votamentul lor pentru inältarea ei, iar restul sunt in via% cuaceiasi neclintitä näzuintil. In afarä de aceia, au fost adusi apoimembrii de onoare si membrii corespondenti, intro care au fosttrecute si personalitätile stain° ce au sprijinit-o sau a conlu-crat cu ea in diferitele ramuri de activitate culturalä.

Instalatà dela 1890 in frumosul imobil ce i-a fost däruit deStat in calea Victoriei si sustinutà de devotamentul si sträidanialui Dimitrie A. Sturdza ca secretar general si a lui Ion Bianu

--

de

BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 267

ca bibliotecar timp de peste treizeci de ani de-mill-1(U, AcademiaRomani'', a cucerit, pe drept cuvant, insemnatatea suprema inrandul celorlalte institutiuni eulturale ale Wei noastre, prinuriasa activitate ce a desfasurat si pe care sfatuim pe oricaredintre cititorii acestor amintiri sa o cerceteze mai in amanuntIn lucrarile si in expunerile ce stau la indemana oricui, la can-celaria si in admirabila Biblioteca pe care aceasta, institutie aadunat-o, a intoemit-o si o tine deschisa si primitoare pentruonce minte ce cauta a se imbogati de toate cunostintele ce auridicat poporul nostru la gradul de cultura cu care se falesteastazi.

Dar sub egida acestui templu oficial de culturil din Buell-resti au mai inflorit si alte institutiuni ca nazuinti similare, indiferite alte directiuni. Din acestea, nu putine la numar si careau fost rasadite din initiative cu total particulare, ne vom oprimai ales asupral celui de-al doilea templu de culturg, ce stil si aziea o podoaba veche pe pieptul orasulni nostru, in fosta gradinaa Episcopiei, de laugh' Palatul Regal.

Atheneul Roman" luase nastere in anul 1865, sub numelede Asociatia de cultura generala, de literatura si de arta". Asu-pra intemeierei lui kasim numeroase date si informatiuni incuvantarea din 1890 a profesorului V. A. Urechia, tinuta cuprilejul sarbatorirei unui sfert de veac dela intemeiere. Insem-ram aci doar cA denumirea acestei institutii vine dela titlul uneireviste intocmita de profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia, laIasi, in anul 1860; ea dupg, mai putin de douà luni dela infiin-tarea acesteia, sub indemnul inarelui om de Stat Mihail Cogal-niceanu, cercul redactor al acelei reviste a devenit o numeroasaasociatie de cultura literal% si ca, spre sfarsitul anului urmator,asociatia s'a disolvat totusi din pricina stramutarei la Bucurestia mai tuturor membrilor. La Bucuresti gandul si nazuinteleacelui grup de oameni nu au ramas neluate in seama caci depe cum spune cuvintatorul de-atunci era dat iubirei de culturaromana a onoratului domn Nicolae Cretulescu, pe la 1864 eraministru al invatamantului public si cultelor, era dat neobo-sitului si admira.bilului devotament pentru instructiunea si edu-catiunea nationala al d-lui Constantin Essarcu, ca societateaAtheneul Roman", disolvata la Iasi in 1861, sA reinvie in 1865la Bucuresti"...

Aci. actiunea a pornit dela acesta din urma care, de curand

268 GEORGE COSTESCU

revenit din Franta uncle isi Meuse studiile i obtinuse doctora-tul in litere si filosofie, a propus numitului ministru si a oferitsit Vita o serie de cursuri publico, cum se fac pretutindeni sinude se propagrt in popor instructiunea si educatiunea". A douazi. ministrul instructiunei publico a afi$at pe toate zidurile ora-sului si prin ziare curand se vor deschide in Capitalanoastril cursuri de s'eark astfel cum se obisnuieste in Englitera,Elvetia, Francia, Germania si se vor face la o oara si inteunmod astfel hick toatà lumea, oricare i-ar fi ocupatiile si oricatdo putin ar fi pregAtit, sA poatà sa le asculte si sh' tragii din eleoarecare profit si oarecare placere".

In seara de Joi 28 Iartuarie 1865, in sala cea mare a caselorlui Beizadea Costache Ghica salg desairtg aVapd doar vreodouiizeci de scaune si la lumina slabd a ciitorva 16mpi de pe-rol, un auditor pc cat de ales pe atilt de numeros, saluta apari-tia, la o masutii de brad, a primului conferentiar C. Essarcu ceinaugura acele cursuri serale pentru adulti vorbind despre Na-turA si regnurile ei".Ind la 18 Aprilie acelas an au urmat apoio intreagä serie 'de conferinti fAcute de V. A. Urechirt, NicuRacovitza, Constantin Stiincescu, B. P. Ha sdeu, Ernanoil Baca-loglu, Ulysse de. Marsillac, Radu Ionescu, Alexandru Petreseudela Curtea de Casatie, P. S. Aurelian, Emanoil Cretulescu, Spi-nazzola $i Than Milcoianu, toate fiind lucrilri de deosebitg, va-loare culturalg, si care au fost sincer ovationate de auditorul cesporea mereu la nuniär.

Au urmat constituirea Comitet:ului de pe Statute si insta-larea asociatiei Atheneul Roman" in vechea emit a lui Maican.din Piata Valter Maracineanu, unde era atunci Conservatorulde Muzia. si ArtA dramatia Col dintili presedinte a fost P. S.Aurelian, secundat de Constantin Essarcu si de V. A. Urechiàea Vice-presedinti si de Te.odor Vacarescu si Emanoil Cretu-lescu ca secretan. Cu Striiduintele unor oameni ca acestia si cuajutorul asigurat numai de membrii ei activi, toti buni patriotsi oameni de inalta culturA, asociatia Atheneul Roman a creiatapoi, ca anexe ale Ci, si alte institutiuni de cultura dela caream avut de primit, noi cele dintâi, indemnuri si cunostinti Tutu'Infgptuirea progreselor de care no bucurAin azi pe acest tAritm.

In anul 1868, un cerc dintre membrii necia, cunoscAtori siiubitori de muzicA, au intemeiat Societatea Filarmonice pen-tru propagaren gustului i culturei muzicale si Societatea ami-

Atheneul Lornán, .asa cum se infatisa Cu grädina Episcopiei in fata lui.

!,a-.r.

r

, -

RUCURESTII VECHIULIII REGAT 271

caor artelor frionoase" Intocmita tot in acel an, °data cu ceadintai Expozitie artistica universala Despre aceasta expozitieau scris si multe ziare de prin straintitate, unele cu elogii ma-gulitoare, dar altele cu oarecare amaraciune nestapanitil fata debogatia si. frumusetea ei, atat in domeniul colectiunilor particu-tare de mare valoare ce se gaseau deatunci la noi in tail, cat siin eel al lucrarilor romanesti originale ale artistilor nostri si.cari fusese acolo expuse spre cumparare sau numai spre simplaetinoastere a lor. Au mai fost apoi creiate : Athenerle provin-cial°, asociatia pentru invatatura poporului roman, muzeulEssarcu, Pinacoteca si Universitatea populara, iar acum in 'Irmasi o biblioteca publica, instalata in aripa stangil a palatului aso-t:iatiei si deschisa zilnic celor ce doresc BA o cerceteze.

Demn de amintit este si felul in care acea modesta asocia-tie a ajuns sa poata construi frumosul palat in care isi are sediulsi care este si azi apreciat ca o adevarata podoaba a Bucurestilor.

In 1883, Constantin Essarcu reintors din Grecia uncle ocu-pase cativa ani demnitatea de ministru plenipotentiar, nascociideia unei loterii populara, cu bilete de 1 leu. Loteria aceiadeveni atat de populara in cat biletele ei erau difuzate si cum-Orate de toatii lumea, iar lautarii însái Ii faceau o propagandaminunata cantand pretutindeni, pe aria Am un leu si vreauski-1 bou, di...r nici Ala nui al meu", lozinca: Am un leu, dar nu-1mai bou c'o sa-1 dau la Atheneu...". Cu fondul adunat deaceasta loterie i cu donatiunile ce Veneau de pretutindeni laindemnul Comitetului patronal pus sub malta ocrotire a Regelutsi Reginei si alcatuit din fruntea oamenilor mari ai vremei, aso-ciatia de carturari, care incepuse opera lor *jute° incapere micaun cateva scaune, inaugura la 16 Februarie 1888 minunatul edi-ficiu al palatului sail actual, cu o conferinta a lui Alexandru

.0dobescu asupra edificiilor circulare si cu discursul lui C. Es-marcu, acoperit de nesfarsitele aplauze ale publicului imens ceNpnise sa le arate toata gratitudinea lui. La catedra AtheneuluiRoman s'au perindat, dela intemeiere pang, la stramutarea inlocalul actual, peste 100 de conferentiari din cei pe care Taraii avea mai culti, care au .desvoltat pang la 1904 peste cinci-stitede prelegeri, iar astazi ele se socotesc cu miile.

Dintre anexe Atheneului Roman, aceia care aavut o des\ oltare proprie unei cat mai intense propagar in

institutiile

272 GEORGE COSTESCU

mase .a elementelor de progres general, a fost cea care imbra-tisase yaspandirea culturei muzicale.

Filarmonia", inceputa cu concursul personal al catorvaluzicanti ainatori", a avut mari greutati in opera pe care

a infilptuit-o si de care ne folosini i .ne bucarain ileum. Pen-tru regretatul dirijor al prinielor concerto ineetreate atunci, E-duard Wachniann, care era si director al Conservatorului,fost un adevarat canon adunarea elementelor necesare pupitre-lor unei orchestre normalade ma mai redusa proporti . De foartemulte ori la acele pupitre apareau,- chiar in concertele publice,personagii din lumea bucuresteana cea mai aleasa, cum erau:a.vocatul si marele tribun al salilor de intruniri politice NicolaeFleva care canta ininunat Cu vioara; Alexandru Vladoianu, de-asenieni un bun iolonist si unul din promotorii institutiei, simAia acestuia care era o pianista admirabila si ca excelente stu-dii in strainatate. Aetiunea de propagare a gustului pentru mu-zica inalta nu s'a oprit totusi din cauza aeelor greutati, deoareceea a fost efectix sprijinita, din forurf 43 cele mai de sus ale so-cietatii bucurestene.

Regina Elisabeta a fost mereu in fruntea acelora. Pe langainsusirile de valoroasa scriitoare a operelor pe care le-a semnatcu numele poetic Carmen Sylva, ea avea si pe acelea ale unei mu-zicante pasionata. La Palatul Regal erau in fiecare, saptamanasedinte de muzica de camera.. Conducerea acelor coneerte regaleo avea Dumitru A. Dinicu ce tocmai terminase stralucite studiila .Wiena si se afirmase acolo ca,unul din cei mai admirati vir-tuosi ai violoncelului. Aleatuirea pe care acesta o dase grupu-lui palatin de muzieanti era: Edgard d'Allorso, secretarul par-ticular al Reginei, la pupitrul primei viori; la eel al vioarei adotal, Glieorghe A. Dinicu, frate mai mare al lui Dumitru siprofesor de vioara la Conservator; Loebel, la viola si DumitruDinicu, la violoncel. Uneori insasi Regina si, in mod obisnuit,Doamna Baicoianu executau partitiunile pianului, la care maitarziu s'au succedat: Thedor Fuchs, George Boscof, domnisoaraTheodori. him medicului Curtei si Nicolae A. Dinicu. eel maimic din frati, recent absolvent al Conservatorului din Wiena cudeosbita distinctiune. Sedintelor acestora la cari se adaugase maitarziu si George Enescu, pe-atunci copil IncA. au`datorit bucu-restenii intemeierea Quartetului Carmen Sylva", cea dintaiformatiune de muzica clasica ce a inaugurat la noi concertele

IS

BUCURESTI1 VECHMLIJI REGA'r 273

publice. Primul concert al acestui quartet a fost dat in 1890 insala cea mare a Conservatorului bucure$tean. In anul urmatorconcertele lui fura trecute in Sala Liedertafel, iar dupa succe-sele obtinute prin atragerea unui public din ce in ce mai numeros,la Atheneul Roman, unde ele devenira publice in adevaratul In-teles al cuvantului si wade curand ajunsera, sa fie tinute cu casainchisa", deoarece toate biletele erau vandute cu ciiteva zileinainte.

Bucurestenii incepura astfel sa inteleaga frumusetea muziceialese si de inalta inspiratiune a color mai mari compozitori aigenului acela; iar curand apoi aparura in programele acelor con-certe si lucrati compuse de muziciani români, - precum guar-tetele regretatului maestru Constantin Dumitrescu, un quartetCu piano a lui Eduard Ca,udella dela Conservaturul din Iasi sichiar un trio" pentru vioarä, violá i violoncel al lui GeorgeEnescu. Conservatorul de Muzica luä atunci hotarirea

unei catedre de muzia de camera, care fu incredintata luiDumitru A. Dinicu. Acesta, dupa ce forma cateva elemente binepregatite si starui pentru completarea cu ceilalti instrumentistidin complexul orchestral, propuse prin 1903 Eforiei SpitalelorCivile sit formeze o orchestra romfineasca care sa fie angajatasit tin'a, vara, in Parcul din Sinaia, concertei de promenada"pentru vizitatorii acelei statiuni de vilegiaturk Propunereaacceptata si programele intocmite. Orchestra romana, alcatuitadin vreo patruzeci de pupitre, isi incepu opera de popularizarecu cele mai frumoase lucrari orchestrale cunoscute prin strai-natate, mai intiti sub baglieta dirijorului Costache Dumitrescudela Teatrul National, apoi sub aceia a lui Gheorghe Dinicwcare, stimulat de fratele sàu Dumitru, incepu sIt ataco cu acelasimare suecos si alte lucrari ce se apropiau de programul adeva-ra,talor concerto cimphonice. Nu cu mult dupa acestea, DumitruDinicu, cu aceia$i orchestra ceva mai marita, organiza tot la Si-naia auditiuni matinale cu lucfari pur simfonice si reusi, chiarcu plata locurilor, sr], obtina acelas succes, ha, sit atraga chiarlume dela Bucure$ti, care se repezea Duminicile si sarbatorilela Sinaia spre a asculta acele concerto. In toamnk cand lumeadela statiunile de pe Valea Prahovei se reintorse la Bucuresti,Dumitru Dinicu spori orchestra la numarul de pupitre necesarexecutrirei multimitoare a lucrarilor mai mari din muzica cla-sick si la 21 Noembrie 1904, inaugura in Sala cea mare de sub

rei

fu

274 GEORGE COSTESCU

cupola Atheneului Roman cyclurile de Concerte Symphonice.anuale avand dela cel dintai concert, din cele patru anuntatepentru acel an; o salsa arhiplina cu un public sincér entuziasmatcare ovationa dupa fiecare bucata a programului. Cel de-aldoilea concert din. 6 Decembrie s'a dat cu profesorul Karl Prilldela Wiena, ca solist; iar in cel de-al patrulea, din 20 Decembrie,a fost ciintat Poemul simfonic Ziva" (11 Giorno), compozitie aprofesorului Alfons Castaldi dela Conservatorul din Bucuresti.Acestea au fost cele din Lima concert?, simfonice, publico, alevechei societati Filarmonica Romana".

In cursul anului urmator, 1905, ministnil Mihail Vladescuinscris in bugetul ministerului inbtructiunei public% aloca.

thine de 70.CCO lei destinati inEntarei unei Orchestre Perm-nenta a Ministerului" care cu activitatea ei neintrerupta, avandea director pe Dumitru A. Dinicu, a reusit sa dea concertelornoastre simfonice si o reputatiune mondial, prin mijlocirea maiales a marilor maestri straini cari, ea solisti sau ca diriginti.onorau muzica romaneascrt eland concursul lor mai la fieeareconcert.

Intre muzicianii biicuresteni din vremea aceia erau si cativacompozitori din ale caror lucrari uncle au si astazi faimrt uni-versalà. Intre acestia unii erau profesori ai Conservatorului,precum : violonistul Iulius Wiest, autor intre altele si al celeidintai rapsodii de muzica popularà romaneasca intitulata Nuntatilraneascrt" ce a servit apoi de imbold genialului copil GeorgeEneseu la inffiptuirea celor doua minunate rapsodii azi cunoscutode toata lumen; Geoege Steffinescu, pianist, autorul canteculuiMandrulità dela munte" s. a. si mai farziu promotor al Opereiromane ; violonistul Costache Dumitrescu, dirijorul orchestreiTeatrului National, autor al Dansului taranesc" si al mai mul-tor partitii pentru quartet si trio ; apoi pianistul Ochi-Albi,autorul delicatelor compozitii : Un tour de vals si Petite- causeriece fac si azi farmecul programelor mai tuturor orchestrelornoastre ; cum si Margarltescu, Kratocwill, Namian i Ivano-vici, sefi ai muzicilor militare cari au scris nuineroase bucrtti demuzica vai iata si de dans pentru vremurile acelea. Fajina luiIvanovici a avut norocul sà depaseasca pe a tuturor colegilor luicitati mai sus. ValSul lui intitulat Valurile Dunarei", pe langrt

BUCURESTII VLZIIULUI REGAT 275

faima ce a starnit in vremea lui, so bucura si azi, dupa o juma-tate de veac, de pretuirea muzicianilor lumei in toate emisiunilede Radio. 0 buná parte din aceasta fainitt a fost datorita pelanga faptul cA, venind dupa An der sch6nne blaue Donnau."al lui Ioban Strauss, aducea, pe langa o frumoash inspiratie ingenul vremei si o melodizare originala care, a ramas de-atunciea un ,stil propriu-romanesc al valsurilor sneastre in gentilvienez si succasului obtinut de autorul liii. la Paris in timplExpozit universale din .1889. Ivanoviici aflandu-se atunciacolo a participat la ooncursul internafkmal instituit pen-

tru conapunerea unui Mars de defiliare destinat marei revistemilitare ce s'a desfIsurat inaintea Tarului Alexandru al 111-leaal Rusiei care a vizitat acea expozitie. Laureatul acelui concurs.la care au participat 116 muzicani din toate colturile lumei, afost compozitorul nostru Ivanocici, cu Marsul lui Alexandru111" care a ramas pana azi unul din cele mai martial° marsuride defilare.

In afara de compozitorii mentionati ai acelei Vremi, cata saamint'm si pe diletantii" compozitori ai Romantclor cu vorbe"ce au de,slectat pe cei de atunci staruind a dele,cta si pe bucures-tenii deacum precum au fost George Cavadia, Grigore Ven-tura autor al romantei ,.Doi oehi" si I. Moisescu, al romantei Subvisinu'nflorit" pe care o asculta'm si azi mai in fiecare zi.

Dar desvoltarea culturii muzicale la noi a cenit, pe langàimpusul inalt al acc,lei institutiuni of icioase si in afara de aeelape care i l-a dat infloritoarea epoch' a teatrului muzioal desprecare am povestit mai inainte si o ala fatà, mai populara, pecare, de vreme ce ne aflana in acest domeniu, nu putem trece färiia o insenma aci.

Este un lucru de multe ori afirmat cu convingere la noi, cilRomanul de pretutindeni, se naste poet un poet al doruriioral voiosiei lui, pläcandu-i sa-si chute, cum s'a priceput el maifrumos, aleanurile si bucuriile ce i-au framantat sufletul sausvanturat mintea.

Cantecele acelea, puse in Doine, llore, Sarbe, Invartite sia1te felurite jocuri cu eari el s'a indeletnicit din multá voie-buna, au fost trecute din tata", in fiu generatiilor ce s'au succedatIn timp, fiind prinse din arcus si purtate, dela sate la orase petoate meleagurile tarei, de catre Lautari". Acesti trubaduri, ca-

276 GEORDE CCSTEECU

chesi prin traditie si hoinari din obiceiu, au fost si au ramasrnuzicantii de cari Romanul nu s'a putut lipsi oridecateoritimpul, predispozitia i prisosul de gologani i-au Ingaduit sa-simai uite necazurile la joc sau la un pahar cu vin.

Denumirea de Lautari, dei din intAesul vorbei ar fi trebuits ie data numai celor cari canta din Pauta, adica din vioarala noi a fost pretutindeni intrebuintata spre a desemna tarafit-

rile acestui fel de mu-zicanti. In vremurilemai vechi taraful delautari cuprindea doarun scripcar sau viorist,un cobzar si un sufla-tor In Naiu. Prin a-ceasta denumire gene-rica si mai ales din

Papa Grigori Ventura, de pe teoria transformismului.

(Desen de C. Jiquid1).

el instrument muzical fu-cea din vremea mai noua.decat fiindca ac

ordinea insirarei celorce alcatuiau un taraf,s'ar crede ca vioristular fi fost vataful gru-purilor acestea de lau-taxi ; vom vedeaea nu era totdeaunaastf el.

Un scriitor fran-cèz care prin 1854 s'aocupat cu mult inte-res de lautarii nostri.,sustine ea prima vioaráau mostenit-o dela stra-mosii din India si canu ar fi adoptat pe

sese mult perfectionat. O asemeni parere a aflat sustinere si la Phi-limon al nostru, care, In ziarul Buciumul" tot de pe la 1850, afirmaaceiasi ipoteza adaugand ca unii tigani batrani, lautari de meserie,numeau si pe vremea lui coardele marginale vioarei (cea desol" si cea de mi") neva", iar pe cele dela mijloc (re" si la")saba", amandoua aceste numiri fiind cuvinte ce apartin limbeisancriste. Cobza ne era decat un fel de mandola" rudimentara

230) Azi ii zicem Dizeur", pocind cuvAntul frantuzesc corespunzAtor.

BUCURE5TII VECHIULUI REGA.T 277

ce servea ntunai pentru acompaniament, având zece coarde dubledin care patru perechi.eu aceleasi tonuri si ca aceleasi numiri casi cele ale vioarei. Vestitul nostru Barbu Lautarul, pe care VasileAlexandri 1-a cântat la rândul lui, era un neintrecut cobzar si inacelas timp un gurist" 230) plin de .haz si cu =Rd psihologie ladibuirea toane:or" in cari se gaseau cheflii cdrora el le chum.In sfârsit, Naiul nu este alt deciit legeitdarul flaut pe Mai multetevi, al zeului Pan din mitologia greaeä. Prezenta naiului in ta-rafurile din vremile de pana acum, ar putea constitui un subiectinteresant de cercetat.pentru o 'mina Istorie a Muzicei la noi. Amavut minunati virtuosi" ai acestui instryment clasic; dar azi eiarnenintii sa disparil cu totuI, ceiace ar fi mare paeat si o marevinA pentru cei ce pretind ca se ocupa, si IncA in mod oficial, dosoarta românesti.

OdatA cu inceputul modernizarilor" tarafului (a cdruimologie este curat tiganeaseil i deci, prin origina acestora, totindianit) i-:s'a zis bandà" CO, in deosebi deckind numärul instru-mentelor ce Il aleatueste a fost sporit.

Trecând Irish* prin toate aceste prefaeeri, ca si prin aceia carea preschirnbat vechiul taraf inteun sextet", tarafurilenostri care s'au dovedit capabile de adaptare tuturor schimbdrilorde repertorii la care .au fost suite de asa-zisele progrese, si-aupâstrat totdeauna faima bine legitimatä de culegatori si transmi-Mtori ai acelei muzici autolitona ce constitue folklore-ul românescs'au ridicat prin insusirile lor de virtuozitate muzicalri la culmice au surprins adesea De muzicianii eruditi stritini ce i-au ascul-tat, si au pristrat cilt ail putut mai bine chiar traditia de a in-demna pe cei de o rasA cu ei sâ se Oat mortis de meseria astape care atâti de-ai lor au ilustrat-o cu atâta farmec si talent. Laaceasta, insil nu le-a lipsit ce e dreptnici sprijinul necurmatal românilor nostri care, stiid si ei din biltriini ce se chiming un,,chef in lege", nu 1-a vrut niciodata decât cu lautari. Pentru asaceva romanul mai ales la Bucuresti, era mull pAng, ce se prindea,6'1 de-aldsat nu se mai lasa. deck lâsa balamalele.

Numai in imprejurAri ea acele pe cari le aratam, breaslalArease6 a putut proprisi deci la noi inteatât ea sa doblindeasea,In vremurile &are cari se indreaptil amintirile noastre, o des-voltare atilt de .pretuità ea nurrar, dar m-ai ales ca valoare at-listich a protagonistilor ei de-atunci.

mitzieeieti-

lautarilor

cand...läu-

278 GEORGE COSTESCU

Bucurestii ajunsese si au ramas multa vreme orasul acade-mic al lautariei. Sediul academiei" lor era celebra cafenea lau-tareasca dela raspantia strazilor Bolintneanu, Poteovari si Sfin-tilor, local tinut de un batran, fost lautar si el, pe nume Panait.Acolo isi petreceau pe vremuri cei mai strasn'.ci lautari bucures-teni timpul lor liber, in fata unui paliar de ceaiu sau a unei cafeleturcesti si in asteptarea sa le pice... o cantare, cum ziceau ei.Dealtfel, mai tot' lautarii nostri cu faima loeuiau in mahalauaacoja, cunoscuta ca atare, si care cuprindea partea de ora, delabiserica Potcovan (din spatele Spitalului Coltea) spre Caimata

Sf. Gheorghe; iar mai incolo, pe strazile: Sfintilor, Melodiei(nume dat par'ert inadins) si Sperantei, pana la biserica lui PopaChitu.

Dintre aceia, cata sa insemnam la locul cel mai de frunte peneuitatul i neintrecutul cantaret din naiu, pe Anghelus Dinicu,fatal celor trei Diniei deveniti mari muzciani ai Wei noastre,socru al flautistului profesor Elinescu si bunic de pe mama alneasernanatului Grigoras, singurul care a pastrat locul de frunteIn breasla lautareasca a orasului nostru, fiind in aceas timp unexcelent si virtuos muzicant in ini,elesul eel mai savant si rnaimodern al acestui cuvant. Locuinta batraneasca a acestora, dinstrada Sperantei Nr. 4, dilinueste si azi asa cum era atunci, si nune putem opri de-a exprima sperantà noastra ea onorata corni-siune pentru nomenclatura strazilor acestui oras isi va amintieand-va de aceasta, spre bucuria celor ce poarta Bucurestilor odragoste adevarata.

Anghelus Dinicu fost col mai inzestrat si mai desavarsitcantator din naiu pe care ha avut tara noastra si breasla ei lau-tareasca. Faimciasa Cioehrlie", coca rda muzioei romanesti intoate manifestarile ei din afara de hotare sau fata de marile per-sonalitati ce ne vin dinteacolo, a carei melodie a fost sehitataInca de pe 'vremea lui Barbu Lautarul, a fost adaugita si deg-varsita de acest nenitrecut depozitar artistic al stilului curat aladevaratului cantec romanesc. Cand scotea Anghelus, din buzu-narul din dreapta al vestei lui, boabele de fasole sau de 'ma-zare uscata, si le imparta in tevile naiului sau ea si zica o

toata lumea adunata in localul unde canta tarafullui incremenea cu paharul la gull, pentru ea apoi, la trilurilesfarsitului, si isbucneasea in aplauze ce deveneau adevarate oyn,

231) Cdrciuma romaneascd are darul de-a infdtisa intocmai o partedin viga romfineascd in asa fel inctit publicul se credo in adevdr strdmu-tat pe malurile Dundrei la trei mii de kilometri de Paris. Totul contribuiesd lase aceasta impresiune : mai intdi clintecele ..1dutarilor" Cu o muzicd ceinmfirmtreste prin virtuozitatea artistilor din ndscare ce o interpreteazd cuatfita simtimint si duiosie..."

BUCURESTI1 VECHRILUI REGAT 279

jiuni. Iar cand se mata el in toane bune si pentru muzica deOpera, si incepea, cu aeompaniamentul tarafului in surdina, sadea drumul vreunei Fantezii" din Traviata, Rigoletto ori Tro-vatore sau Valsului din Faust inmarmurea litera:mente lu-mea cu simtul lui nmzical si Cu preciziunea cu care le canta numaide pc ureche, deoarece el nu invatase sA citeasca notele muzicale.Anghel Dmicu staPoste a lautarilor bucurteni din vremealui, a fost (ca si nepotul lui, Grigoras, dare i-a urmat la aceastademnitate de breasla.) desfatatorul nelipsit al ospkurilor Dom-nesti si al boierimei bucurestene. Deaceia el a fost ales sa for-meze si sa conduca orchestra romaneasca ce a aleatuit impreunaCu Saya Padureanu si cu Dinica Ciolacu, acel celebru taraf incostume nationale ce atragea la Pavilionul Roman toata lurneace a vizitat Expozitia Universa,la dela Paris in anal 1889,fapt inregistrat si de revista franceza L'Illustration" din Oc-tombrie acelas an, care seria intre altele: Le -cabaret roumaina cette particularité qu'il reproduit fidèlement une partie de lavie nationale roumaine et que le public s'y croit vraiament tran-sporté sur les bords du Danube, a trois mile kilometres de Paris.Tout concourt a donner cette illusion; la musique des lautari"d'abord, a cause de a virtucsité des artistes naturels qui l'inter-pretent avec autant de sentiment et de douceur...2").

Amint'rea reintrocutului musealagiu" Anghelus Dinica nestarneste parerea de rail nestapanita ca acel artist desavarsit alnaiului nu ne-a läsat mai multi ciraci de-ai lui si mai ales pe cinesa continue traditia acestei podoabe eminamente artistica a tarafu-rilor noastre de datina, cari incep de-asemeni sa dispara. In¿recua privinta Academia noastra de muzich ar putea sa se gin-deasca din vreme la infiintarea unui curs liber intemeiat pe aceascoala tradit'onala. Ar fi mai bine ()riera de tarziu, decat nieio-data. Folosul unei asemeni initiative ar fi si mai mare dach." vomsocoti si faptul de netagaduit cA numai acelor lautari ai nostrile datorim pastrarea temelor duiose sau voioase ale Doinelor,Horelor si altor jocuri pamantene pe cari compozitori romani

280 GEORGE COSTESCU

ca : George Enescu, Ciprian Porumbescu, Muresenii, Flondor,Iuliu Wiest, Gheorghe Dinicu, Elinescu si cei de mai pe ulna,le-au folosit in compozitiile ion, ca sh impodobeasca cu ele, ca siCu niste pietre nestimate, rapsodiile, poemele si alte literati alelor ce sunt podoabA a. muzicei noastre national°. De ce nu s'arbucura ei. mAear de-atilta cinste; iar tara de darul ion muzicalce poartA asa de statornic amintire,a datinelor noastre din biltrAni 7

Dar sa revenim la cei cari, °data ca mestesugitul Angheluss.a.0 upa el, au cinstit breasla acestor chnthreti; cad fruntaside searnA au lost si lautarii pe cari Ii voila mai numi.

insemna asadar: pe vioristul Nastase Ochi-Albi; pe MarinBuzatu. vestitul chitarist care cu vocea lui de bariton ajunsesesh." uimeasca si pe parizieni ale caror chntece le invatase si le..zicea" inteun mod desAvhrsit; pe Rada Ciolac, muscalagiu defaima si pe Saya Padureanu, lAutarul Tarilor Rusiei pravoslav-nice, unde a petrecut o mare parte din eariera lui si de uncle ve-nea chncl si chnd pe-acash, incArcat de ruble, de dubli-poli de aursi de giuvaericalele cu cari Il rasplateau Imphratii, printii simarii-duci ale cAror serbbari si petreceri le insufletea cu Mäestriaarcusului sàu, erudit in muzica usoarA a tuturor neamurilorpamiintului; Iorgu Ochi-Albi, elev.al batranului Iulius Wiest dela Conservatorul bucurestean. Acesta a invatat la vhrsta de 30de ani sa chute cu vioara si apoi, alcatuind o orchestra, a plecatIn Rusia pe urmele mai marelui sau si chntat la Curtea TaruluiNicolae al II-lea, leghnd o stransh prietenie cu cei mai mari mu-ziciani rusi ca: Rimsky-Korsacov, Glazunof, Rachmaninov si al-tu. Dela el ne-a rAmas chteva compozitiuni cum sunt : PetiteCauserie", Tour de Valse" s. a., ce fac parte si azi din repertoriulmultor orchestre de localuri, nu numai dela noi, ci si din straina-tate. Copiii lui Radii Ciolac au fost si ei lhutari cu rename. Colmai mare, DincA, era viorist si am aratat ca a fost ales in tarafulExpozitieidela Paris; mijlociul, Fotache, era chitarist excelent sipurta porecla de Printul" din cauzh, ca umbla foarte elegant in-bracat si se purta intre breslasii lui cu o foarte mare distinctiune;iar cel mai mic, Christache Ciolac, a fest, in epoca dintre cea. alAtrhnului Anghelus Dinicu si aceia a neputului sau Grigoras,fruntea lAutarilor bucuresteni. A chntat, cu taraful sau, la Berg-ria CooperativA de lhnga Teatrul National si la restaurantele'Elyseu" si Continental", unde se aduna pentru el toata elita

a

EUCURE$TII VECHIULUI REGAT 281

ora$ului, *i nu era nuntä *au petrecere pela casele mari, deunde sä fi lipsit taraful lui.

Dar aceasta breaslà räufäreasca dela noi a dat pe-atunci,a farit de maestrii de talia aoestora, si alte elemnte, rdzlete dar dedeosebitä valoare, cum au fost de pildà: muscalagiul Ciuciu,zaplan urilt cu chip de gealat (cdläu) turc, dar care sufla in naiude-se auzea cale de-o postä (adicg la douäzeci de kilometri) si erafama grädinilor noastre cu gratar; rafinatul lonicà Bärau, ornsimpatic si excelent viorist care cänta la griidina lui Stavri dinUlita PolonezA (str. Academiei) si, din taraful acestuia, Gliinà Fi-lipescu, chitarist de pominä, cu o voce admirabil lucratä pentruromantele, doinele si toate cantecele noastre en of! su cu ah! Vestamai cu osebire pentru virtuozitatea lui la chitara, avea un reper-toriu de canzone si de tarantele spaniole si italiene, pe cari le in-vätase la fata locului", si in cari spunea el, and il punea pemate" cateva phlihrute de rom Meuse martz" pe toti chitaristiide pe-acolo si din lagunele Venetiei. Acest G-hing era vecin in ma-bala cu alt vestit sef de taraf, Costache Pompieru, dela care avemsi azi bine curoscuta Särbä a lui Pompieru. Alt chitarist minunata fost cântäretul poreclit Gura de ciline" gurii, din care soînälta insä un glas de tenor liric, ce fäcea pe cucoanele bucures-tilor sh-1 asculte cu ochii inchisi.

Mai aproape de zilele neastre s'a ivit un alt läutar inäscut,Nicu Buicä, viorist näzdrrivan care -Meuse studii complecto laConservatorul nostril dar care, prin complexitatea atat a firei luicâtsi a talentului ce poseda, a tinut sà rämärti in breasla Mug.-reascA, unde evolua cu o frenezie uimitoare, dela neastämpäruljocurilor noastre repezi dela tail si al chilabalelor tigänesti phnhIn cele mai complexe partitiuni ale vräjitului Nicolo Paganini.Pentrrt acestea din urma awn o pasiune si o intelegere unitä cu oprecepere de executare, earl au uimit pe multi muzicanti de, seamilce Pau auzit. Duph ce a cântat vreo doi ani la restaurantul luiTordache din Covaci, BuicA a plecat la Paris cu un taraf costumaträmäneste si a obtinut foarte frumoase succese in vreo douà lo-caluri de-acolo, pänäce trite° bunii-zi a schimbat straiele täräne$ticu fracul si a trecut la Teatrul Mane, uncle concertele lui de en-tre-actes", cu repertorirt din cele mai alese si mai dificile" com-pozitii, au delectat multà vreme publicul parizian.

Generatiile acelor neasemAnati läutari romäni s'au incheatcu strälucita carierä a tambalagiului Lich' Stefänescu, clou-

un

282 GEORGE COSTESCU

ul" celor mai de seamil localuri din Petersburg si Londra undese intitula timbalist" si unde obtinut succese cu adevärat rä-suntitoare executänd ca solist, cu acompaniament de piano, ade-värate concerte de virtuos, pe un instrument ca trei pedale, decea mai nouji constructie in acea vreme. La noi, a cäntat in tara-fui lui Nicu Buieä la Iordache, apoi in tate marile centre euro-pene, culegänd peste tot faima unui mare artist, si murit la Ros-tov, in refugiu pe vremea celuilalt räzboi, la o värstä când, ca siMika, ar fi putut sä mai desffisoare multd vreme gama insusi--rilor lui exceptionale.

Incheiàrn elogiile acestor adevärati artisti ai breslei noastre.lfiutAresti cu adanca pärere de räu ca inclinarea tineretului spresachismele" muzicei barbare made temehile desvoltArei normalea acestei bresle care once s'ar spune a fost si va rämäne oinstitutie, intre mijloaceie cele mai apropiate cu cari poporulnostru a 'Asa atilt de voios.si atät de bine pe tärlimul adevärateicuturi muzicale, de care ne arAtam ca.5a de volnici in ziva de azi.

el

a

Educatia si moralitateabucurestenilor de-atunci.

GRIJAinvataturei si a educarei prin cultura nu era atunci

o precupare obsteasca a bucurestenilor asa cum pare safie astazi. Viata fiind mult mal simpla si mai wail ca acum, fiecare categorie de copii primea educatiunea, cultura si indelet-nicirile mediului social caruia apartinea.

Copiii de boieri, daea nu erau inscrisi sau chiar internati invreunul din Pensioanele orasului, invatau cartea cursului pri-mar si gimnazial la ei acasa. sub grija si priceperca vreunuiasa-zis meditator". Fara viata de sward' si deci Para camara-deria ce acolo se deprinde mai inai, copiii aceia fiind de micimustruluiti 232) de &are guvernantele" lor. cresteau far% sa, fieunoscut bucuria libertatei de joaca laolalta cu ceilalti copii deviirsta lor.

Odraslele familiilor hurgheze erau aproape singurile ce ur-mau cursurile scolilor publice.

Copiii mestesugarilor si ai oamenilor mai de jos erau in ceamai mare parte dati din vreme la deprinderea uneia din meserii.

Acestia duceau la stapan" cum se zicea atunci o viatade ucenici, potrivith mai ales intereselor jupanilor" lor. flee-nicia aceia dura panace erau scosi calf e spre a putea lucra sila alti mesteri, ori mesteri spre a putea lucra pe seama lor. Aniide copilarie ai acestora nu erau lasati libertatei sau haimana-lacului, care ramanea numai pe seama celor ce alcatuiau posi-dicul mahalalelor si cu care toti ceilalti so cam fereau sá albade-af ace.

232) Expresiunea deformatà a notiunei mesteräluit" adicd educat de:cei mesteri in aceast5 indeletnicire.

-

284 GEORGE COSTESCU

In felul acesta copildria tuturor bucurestenilor se petreceamai mult pehingá gospodttria fanailiilor lor 5i deci numai incontactul cefor de-o seamd cu ei.

De-aci venea diferentiarea ce rezulta pnn deosebirea fie-chreia din ele, si tot astf el se ajungea si la lipsa aceleiberräti, in voia ctireia sunt 15,sati de phrintii din zilele noastresi de care copiii de acum se folosesc numai in paguba educa-tiunei lor.

Cum vedem. atunci, pentru sburalnicia copilgriei propriu-ni,manea doar Joaca" intre ei.

Jocurile copiilor in lipsa sporturilor de azt erau de-stul de variate si atunci ; dar erau mai naive si in niciun cazatilt de colectivizate ca cele de acum. Ele se mai deosebeauprin aceia ea unele eran oarecum educative pentru trup ca sipentru suflet, deci cam in felul sporturilor actuale ; iar alteleera numai recreative.

Intre cele dintili insemnttm, din ale iernei : datul pe ghiatd,MIA patine si pe oriunde se gasea loe bun pentru o mica 'Artie;

datul cu tarlia pe derdelus, pe povarnisurile naturale ale ora-sului sau pe delusoare ridicate din zäpada anume ingrtimgditaprin unele curti sau maidane ale mahalalei, si acestea farb,costumele speciale si atat de costisitoare si fall plecatul lamunte, cum este moda in ziva de azi. Ceice f Aceau patinaj se-rios, pe patine speciale de fier, erau mai putini la numgr si de-ovArsta ceva mai maricica ; asta probabil fiindca cheltuialaechiparei in acest scop cântArea ceva mai greu de cat azi, cu-toateca atunci toate erau cu mult mai ef tine ca acum. In timpulverei, copiii se jucau in plina libertat2 : Leapsa, Barul si So-dronul ; iar in mod reglementar, Oina. Cei de pela mahalaobisnuind s. joace si Turca ori Poarca 2").

233) Leapsa" era fuga, pe ferealä de a nu fi atins Cu mana dreaptäde cel care, atins la randul lui, trebuia si o treaeä altuia. Barul", joc inteundreptunghiu tras pe pdmant cu creta sau pe iarbd Cu sfoard si in care seinsemna anumite posturi ce trebuia impdrtite pe cei cativa parteneri, iarapoi schimbate prin destoinicia cucerirei lor, de pe insemndtatea ce aveau.Acesta era un joc colectiv, pe echipe, oarecum asemändtor cu foot-ballul".5odronul" (nume francez chaudron" care inseanind cAlddrusd, darcaruia nu-i stim rostul analogiei) se juca tot intr'un dreptunghiu inscrispe pdmant cu creta, dar consta din impingerea Cu virful piciorului a unuicaldp de piatrd in fiecare compartiment al careului de joc si jucätorul era

zisa,

obligat s'A faca aceasta sarind numai pe un picior greseli fiind : punereajos a celuilalt picior sau schimbarea lor In cursa', scoaterea calapului dinconturul dreptunghiului sau oprirea lui pe liniile despartitoare.

Oina" jocul din batrani al Hoinarilor despre care se pomene-'te in piesa Vlaicu-Vocrá cä ar fi fost jucatä si de Voevodul 11.1ircea cel Mare

'in copilaria lui este un joc, in douä echipe pentru baterea unei mingii cuo dopata lunga din lemn cioplit. Oina a fost decretata. prin 1897, ca joccolar oficializat ; se mai practica si acum in sanul asociatiilor sportive

scolare. -Turca", un exercitiu de dexteritate constand In a lovi din sbor si a

trimite cat mai departe cu un ciomagel scurt, o bucata de lemn ascutitil la am-bebe capete si pe care atingerea cu acel ciornagel pe capetele ascutite o ridicaIn aier unde trebuie poi lovita spre trimitere.

Poarca", joc predilect numai la mahala si pe la tara, era leit nobiluljoc de azi ce se chiarna Golf" Cu deosebire ea ai-nostri de-atunci se sei,veau de-o bata si un ciolan de bou, dela genunchi; In vreme ce azi unelteles'au schimbat in crosä" si o mingie de celuloid plina si nu mai mare ca unou de bibilic5.

234) Smeurile erau de doufi feluri : cu speteze, cari se inaltau cusfoara din papusoaie cat mai mari ca sa poata fi urcat cal mai sus, si celeturcesti, pentru pustii micuti, acestea facute usor din o bucatica de .hartiede caiet si din un crfimpeiu de coada din siret de carpa, si putand fi inaltatcu atá de patru-cinci metri lungime, ele nesuindu-se prea sus.

Arsicele" erau rotulele genuchilor din spate ale mieilor si li-semai ziceau si gioale" in mod generic ,iar ca valoare erau deosebite in :miele, cele provenite dela miei, si soalbe cele provenite dela capre, acesteafiind ceva mai mari, mai lucioase si mai consistente. Miza de arsice se ase-za in doua randuri pe pamant si trebuia lovit in acele randuri cu un Ichiu,adicä o soalba plumbuità si pilitä spre mai indemanateca la ma-wire. Cese rasturna din siruri in acea lovire dela distanta, pe depäsire aleasa, eracastigul jucatorului al edrui rand era sa traga. Furtul lor din joc, si prin fuga,se numea Pui de giol".

EUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 285

Ca jocuri recreative, copiii din familiile boieresti cuno-steau doar Croquet-ul, Tennis-ul si asa-zisele jocuri de socie-tate, imprumutate dela francezi ; iar ceilalti : Smeul si Ar-sicele 234).

Smeurile erau patima cea mare a tuturor copiilor. Elese mai va si azi prin vilzduhul periferiilor orasului, dar nuca atunci cand umpleau cerul cu vàjjiitul lor si ciind erau po-doaba siirmelor. de telegraf de-alungul tuturor strilzilor. In pri-ceperea confectionilrei lor, smeurile aveau mesterii lor ; iar caindemAnare in mfinuirea lor la inaltat sau la incurcare", aveausi campioni cu Lima, cunoscuti dela o maliala la alta.

Toate jocurile astea erau niste indeletniciri nevinovate si

235) Toat5 bataia consta In aceia ca se trageau de par.

2E6 GEORGE COSTESCU

necostisitoare, pentru chnd se ghseau mai multi copii laolalth sipentru ca s treach vrernea, ce a lor era, de dimineatil, pawlseara. Erau jocuri din care nu se putea isca niciun ndravci doar, din dud in child chteo mica päruiald 235) pentru te-miri-ce sfada esith din semetia cu care se intreceau intreApuchturi mai rele si care i-ar fi putut impinge la saviirsireavreunor blestemhtii" lipseau cu totul din mintea copilandriloracelor timpuri, denumirea aceia de blestemiltii" fiind ea, in-silsi o indicatiune de oroare cu care ar fi fost priviti cei ce s'arfi incumetat la asaceva. Micile ndravuri prinse din promiscui-tatea intiimplatoare ou niscai anciuci de neam tighnesc pre-cum erau furtisagul fructelor si florilor de prin grhdinile oa-menilor sau aruncatul ca pietre unii pe lhrigh eh nuconverteau pe ceilalti copii, dat erau si dirAnd lecuite de nuie-ile de Salchm cu care aveau de-a face faptuitorii, chnd eran

prinsi de care paznicii sau proprietarii grAdinilor astfel in-calcate.

Intre fete, nici de-asaceva nu era vorbh. Ele nici nu a-.veau ingaduinth sh se amestice intre bäieti, si erau de timpuriulipite de gospodhria casei unele pentru a invata sh, lucrezela ciorapi, la broderii, la cusut albituri, iar altele mai cu ose-biro la arta ghtitului manchrilor si fAcutului prájiturilor i dul-ceturilor, la sphlatul si chlcatul rufelor si la scuturatul si dere-tecatul casei. Scuturatul acesta general trebuia filcut ne-apiiratcu prilejul mutatului dintr'o cash intealta, si apoi cel putinla Pasti adich in preajma Shrbgtorilor, in postal Sfintei-Mariisi spre sfhrsitul Toamnei cat mai aproape de Crhciun, dach nuse strica vremea mai de timpuriu. ()And femei mai vrednice seindeletniceau cu scuturatul prea des peste an, celelalte ziceauch'si milturh norocul din cash. Tot pe seama fetelor &Idea sigrija cresterei fratilor si surorilor mai mici.

In felul acesta, mai cu una, mai cu alta copilhlria lortrecea pe-nestiute, phrace, devenite codane" (child adich le cre-steau cozile phrului mari de trebuiau sh le incolAceasch pecap), incepea sa roiasch svonul prin mahala pentru chphtui-rea fiechreia la casa ei ceiace se facea fie prin cunostinte, fiecu ajutorul petitoarelor speciale sau de meserie care ingrijaush se fach vorb5, de mhritisul lor i sh se punh la cale vede-

urat,

:

ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 287

rile" pentru ca sd se poatd cunoa$te viitorii insurätei. In aceaperioadd pregatitoare fetele abia clack cosiind la trusourile"lor, puteau prinde doar din auzite eke doud-trei cdntece pe cari,dud aveau glas bun le cdntau lucränd sau ciind veneau mo-safiri, de pe cuvintele pe cari le inviltau una-dela-alta sau dincartuliile Micului Dor".

Cdnd tinerii" ajungeau le schimbatul inel(lor ceace sefacea cu logodnd in temeiu, cu popd, cu mash' mare, cu cadouri,insd numai intre ai familiilor educatia lor era de-abineleafacutd. Tändrul inceta de-a se mai aduna cu haidamacii 236) cucari bdtuse sträzile pang atunci si intra in rândul oamenilorcumsecade ; iar tfindra, era si ea admisti intre cu:coane unde i-sefácea pregdtirea teoretied despre toate eke aveau sit mai fie sidespre cum aveau sd fie, de pe ränduiala lasatd dela Diunne-zeu si de pe normele stiute doar de cele dela casa lor.

Cu mici deosebiri. acestea se petreceau cam la fel in toatestraturile societatei bucurestene ; micile deosebiri tinfinddoar de zieala : _cite bordeie. atalea obiceie". Si dacd bordeielenu proa erau toate la fel, in schimb obiceiele" se loveau 237) alDracului !...

Cu jocurile copildriei, cu tinerea strictä a poruncilor Bise-ricei. cu deprinderea unei meserii sau slujbe, cu prinderea in-vdtilturei de carte sau a treburilor casei. cu driValdseniile pla-tonisMului dragostelor lor inocente" si cu toate celelalte dichi-suri ale cdpiituirei lui tineretul din vremea aceia nu aveanici dorinta nici grija de-a bate drumurile la toate soiurile deintillniri ea acum, nu avea nici pas sd se dedea altor ndravurisau apuedturi urAte.

Cum se fäcea asta ? Foarte simplu.Legea cea mai temeinich a cresterei copiilor si a educatiei

lor pânàla vremea child aveau sà ja in mama haturile cdsniciei,era : Copiilor, nu trebuie sà li-se dea bani pe mând, pfinacenu i-ai vdzut la casa lor".

Numai asa se fAcea cg, atunci, odata" intrati in randul lu-:mei, de era vorba de barbati sau de femei, fieeare isi ve-deau de treburile si de rosturile caselor lor. Treburile erau :pentru bärbati, grija primânturilor sau a ,ecareturilor ce aveau

236) Cei cari hoinareau in voia lor..237) Adicil se potriveau.

288 GEORGE COSTESCLI

din al-lor sau pe cari le primise ca zestre, si indeplinirea Inda-toririlor ce le puneau ocupatiunile lor fie cd era vorba defunctionari, de rentieri sau de simplii muncitori.

Familiile de-atunci, ndunate cat mai laolaltd, In deplind&dnatate de trup ca si de minte erau rasadurile ce asiguraucu fiecare nourt generatie, copacii sdraveni, bine inradricinati, cutrunchiuri tari i firesc crescute si cu frunzis bogat si adapo-stitor, din care se alcdtuia ca intr'o pildure frumoasd po-pulatia de felurite obArsii a Bucurestilor de-acum saizeci-seap-tezeci de ani. In pddurea aceia, virgind -de once nriscociri vdtd-matoare, yegetatia cea mai bund,a familiei era ocrotitd de Dum-nezeu si de Fire, oamenii se aveau bine intre ei, iar faptele relesi farddelegile rrunAneau doar pe seama firilor blestemate,foarte arareori cazilnd si pe capul celor cu fried de osiinda le-gilor si de muncile Iadului.

Din cand in când, pentruca tfilcul zicalei Oamenisuntem" ! sri nu rdmiind de rusine se mai ivea pe ici pecolo si ciite unul mai slab de inger care se rasa prins in mreajavreunui pdcat. Dar aceste pdcate nu erau din, cele grele, si nicimdcat din cele de nemdrturisit.

Cine ajungea sa agoniseascd pentru a spori avutul fami-liei lui, acela era socotit om mai vrednic intre ceilalti si exem-plul lui, chiar dacd nu era de toti urmat, era Irish* admirat cumse cuvine, fiinded toata lumea stia de unde venea prisosul. acelasi se bucura cd instririrea cat mai multora aducea folos tuturora.

Cine, din potrivd, se rasa ademenit de unele din acole nara-vuri usoare cari II aducea, si pe el si pe-ai lui, la lipsuri ,si lastrdintoare, acela era privit cu dojand dar totusi cu ingilduintacare se da celui dela care astepti sd, se pocriiascd. De-acestia seiveau Insá totdeauna nurnai intre oamenii ajunsi la maturitate,cdnd adicrt fie care se simtea stilpdn pe munca si pe banul lui.Numai atunci se incumetau sd ja asuprd-le greseala voitil de-ase 'Asa imbiat : mai, la ndravul bduturei depdsitil ca milsurdmai, la patima unor foite" (cfirti de joc) mdnuite cu nenoroc,sau in sfârsit la mai stim noi ce, din cele cari pe vremea aceiacu greu si numai la intâmplare deosebitri se putea and.

nicatelor din tagma asta, nici nu li-se da` atunci preamultd Insemnatate ; ele erau socotite mai mult ca niste metehne,usor de lecuit sub apdserea nevoiei de ceiace se numea consi--

BUCURE$TEE VECHIULIII REGYer 289

deratia"..de care oricine trebuia sá se bucure in fata semenilorsi a concetitenilor

Pe consideratia aceasta toatd lumea de-atunci punea celmai mare pret. Ea era legatura cea mai puternicd ce apropiape cei de-o seamit si care putea ridica pe cei mici si mai lipsitiIn rAndurile celor mari si instAriti ; si tot ea departa pe toticei Cu minte sdniltoasd, de cei molipsiti.

Inteun mediu ca acela nu se prea afla deci putintd de vreopornire oarbd .spre farddelegile care ne lAntuie astdzi pe totlocul si la tot pasul. In lumea de-atunci se Stia bine despre f ie-care, ce face si ce poate. Chip de-a arunca praf in ochii lumei,nu era. Iar cine se incumeta sá incerce asaceva, se fricea de po-miná in asa fel cd urma se 'Asa.

. Legea poruncea ; iar paznicii ei ardtau ritos final-ilia cese cuvenea sà Leg si ce nu. Rosturi de inseldciune si de excro-cherii nu se prea stiveau si nici nu incdpeau in cugetul nimd-nuia cdci, ca sd spunem vorba pe sleau, oamenii aceia aveau,toti, simtul rusinei. -

A 'Tunas celebrd in aceastd privintO demostratiunea fAcutOde marele avocat Alexandru Djuvara inteo sedintd publictidela palatul Justitiei si care ardta minunat de frumos ce seintelegea atunci prin meritul de a se putea cineva bucura deAcea consideratiune" social& Era in procesul penal al unui cu-noscut arhitect bucurestean care, dupd ce cliidise o casä pentruel pe bulevardul Carol I, striimtorat si indatorat baneste, i-adat foc pentru a se descurca din suma destul de mare pentrucare isi asigurase casa. Curtea cu Jurati, in urma unei pledoa-rii admirabil mestesugitd de Bark' Stefilnescu-Delavrancea, aadus un verdict de. achitare. Inainte de ridicarea sedintei, unlitdin avocatii pArtei civile a cerut Curtei sti se pronunte si asupradespdgubirilor civile ; dar dintre avocatii apdrdrei s'a ridicatunul care a obiectat &A, de vreme ce inculpatul fusese achitatde &Ore Juriu. verdictul de achitare a snillat definitiv peacuzat de erice f el de urmdriri ale acelui proces. La accastd ar-gumentare, Alexandru Djuvara, un eminent jurist si fost mi-nistru al Justitiei, a rdspuns cum nu se putea mai stralucit zi-cand : Verdictul, domnilor Jurati", a putut spdla pe invinuitdar nu ca apa botezului, de once pdcate, ci doar cum spald a-pele mdrei hoiturile pe cari le aruncil pe tärm !" si dreptateaa rdmas de partea acestuia, deoarece inculpatul de-atunci nu

D

lui.

pan'la

290 GEORGE COSTESCU

s'a mai putut reabilita niciodatà, ramânând pe veci exclus dinbuna consideratiune a societätei bucurestene.

Afarà de acestea, si spre marea lor deosebire de cei de-acum,bucurestenii vremei aceleia aveau o repulsiune, nedesmintitädecat de nevoie, pentru umblatul cu procese pe la Tribunal".Ei priveau pe cel pedepsit candva penaliceste, ea pe un om scosdin rändul lumei ; iar pe puscariasi, ca pe niste molipsiti deciumä.

Sarcina de-a apara pe cetäteni de asemenea näpaste, caaceia de-a'i urmäri si trimite Judecatei atunci când eildeau inea, o avea Prefectura Politiei Capitalei si Parchetul judecilto-toresc, ca si acum.

Sediul Politiei bucurestene 'care fusese cändva in Piata-mare, laolaltà cu Primaria, si i-se zicea atunci Agie, deoareceera conclusa' de un Agá (Prefect) a fost apoi asezata pe cheiulGarlei dela Mihai-Vodä (unde e acum cazarma postului centralal pompierilor) si, dupä ridicarea ocupatiunei rusesti dela 1834,trecuta in clädirea cea veche a locului unde se ridicA acum nouledificiul al Prefecturei municipiului. Clädirea cea veche aveaun singur cat si nu ocupa decat centrul terenului pe care stä*azi. Lipit de calcanul fostei librarii a lui Socec, mai era un sirde clädiri ce serveau de cazarmä jandarmilor si pompierilor. Incurte, spre strada Domnita Anastasia, erau grajdurile i remi-zele ; iar la fatä, spre calea Victoriei, in locul grilajului de fierde acum, erau cktiva stilpi scunzi de piaträ, legati de vilrfuri cuniste lanturi grele de fier ce atArna ca ghirlande si erau sin-gura lor podoabä.

DregAtoria prefectoriceasca era, chiai la inceputul domnieiRegelui Carol I, incredintatil unor aleSi dintre fruntasii parti-delor politice, cari dovedise mai mare destoinicie in manuireamaselor electorale cu prilejul perinarei pela Putere a partidu-lui respectiv. Cel mai cu faimd din seria acestora a fost vestitulRadu Mihai, omul Vizirului" Ion Brätianu, si care a prefec-torit in toti cei doisprezece ani ai lungei guvernari a sefului säupolitic (1876-86). Din seria ce a urmat si care incepuse a se o-cupa mai mult si mai cu väditä competinth de organizarea Po-litiei noastre pe temeiuri mai potrivite rostului ei, insemnämin treacät numele colonelului Ion Algiu, al colonelului-print Di-:

Biserica veche a Sfantului E'efterie si campul care o inconjurapanä, la 1894.

Un vardist" (gar-dist ) in prima uni-formä. a acestor gar-

;

dieni ai Bucurestilor.

In loe de 4i mai mult".Dela frantuzescul patrouille".

BUCURESTII VECHIUUTI REGAT 293.

initrie Moruzzi cunoscut de popor sub porecla Kneazul si al avo-catului Ion G. Saita care trecea atunci drept eel -mai destoinicref ormator.

Intocmirea vechei administratii politienesti semana aidomacu cea comunalä., cu singurele deosebiri ea Politia avea si unserviciu zis de Siguranta pentru dovedirea si prinderea delicuen-tilor si criminalilor; iar, ca ultim grad ierarhic avea, in loculguarzilor-spirtari, pe gardienii-vardisti". Sediurile politiei dedespartiri din oras poporul le zicea la Sectie" sau la Comisie"fiindca aveau ca sef un Comisar. D.ela aceste Comisii porneaucontrolul si urmaririle fiecarui raion", si tot acolo se face°,izicutia" primei instructii a tuturor afacerilor cu caracter penal.

Nurnarul gardienilor publici era atunci Cu mult mai redus;iar pregatirea lor in. a-si exercita atributiunile si a-si impuneautoritatea... si mai i 238).

Bucurestenii traiau basil atunci in mai mare siguranta silumea isi puteau face glugile de lemne si cotetele cu tot felul deoratariii in curte; iar vara dormeau fdra grija cu geamurile des-chise chiar jos si la strada, fara sa se teamä ca acum de-a cadeaprada gerului sau de-a ramane in pielea goala si de rasul tuturor

In anii dintâi ai ciclului ce imbratisam ac comandant alvardistilor era tot un fost militar, capitanul Solómonescu, unom atat de corpolent incat nu putea umbla mai debe pe pi-cioare si de-ceia isi indeplinea slujba circuländ lute() trasura alecarei arcuri, dei erau bine intärite, se lasau spre partea undese aseza el, de credeai ca la tot pasul sta sa-I verse in strada.Dar' asa cum era el, capitanul Solommiescu a fost nu numai unpolitist de rasa, dar si un foarte simpatic tip al Bucurestilorde-atunci, atat prin modul constiincios in care isi indeplineafunctiunea, cat si din pricina conformatiei lui robusta si volu-minoasa. Se poate spune chiar ca el a fost adevaratul organiza-tor al corpului Gardienilor publici cu care au fost inlocuite a-tunci patraulele 2") si caraulele cetatenesti, de cari pomeneaprofesorul Ionescu-Gion in conferinta din care am citat la in-ceputul acestei povestiri.

La serviciul de siguranta al Politie-i noastre de atunci,

294 GEORGE COSTESCU

de antopometrie, de fise, de amprente"24°) digitale si de apli-carea teoriilor de criminologie ale lui Lombrozo sau ale lui Ber:tillon, nu era nici 'pomenealà. Abia pela 1880, un roman caredeprinsese arta de a fotografia, pe nume Ion Niculescu, obtinuingtiduinta de a instala in curtea din dos a Politiei o barach alui in care isi avea atelierul si unde i*i luase obligatia s. faca,pe un pret modic, &Ate o &Ala imagine a celor ce avea de-a facecu aceastrt autoritate. Cu acele fotografii, din Ltd si din pro-fil 241,,) se incepu intocmirea unui registru similar cu cel al fise-lor actuale.

Politia bucuresteand avea de altfel prea putin de lucru inmijlocul unei populatiuni pacinice de oameni linistiti i pumpretentiosi cum erau cetatenii vremei aceleia. La Siguranta ei,cercetärile marilor crime sau delicte erau lAsate in seama des-toinicului de buna amintire, vestitul Puiu Alexandrescu, si a a-jutorului si. ciracului242) sau Willy Georgescu, a.mg.doi selectio-nati numai pe criterii de pricepere si de vechime ca simpli

Abia dupà 1900 a fost adus in fruntea ac.elui organpolitienesc. fostul judecator de intructie Romulus Voinescu.

Si totusi, sub conducerea empiricti a acelora si cu devota-mentul sincer si onest al subalternilor lor, vechea noastrritie h *tut a dobandi lauri de frumoase isbanzi in diferitele ca-zuri celebre ivite atunci si ramase de pomina pe multà vreme,cum au fost: furtul Clofcei Cu pui de aur 243), dela muzeul deantichitilti din bulevardul Academiei, de cAtre un anatec Cunumele de 'Pantazescu ; excrocheriile si falsurile preschimbh-rilor de bani cu apa de aur" a lui Andronic; falsificärile debancnote ale Bancei Nationale, atat de artistic saviir*ite de iscu-situl desenator Sache Botez 244), ttilhariiie baniei Zdrelea siruntelu, ale lui Pipa si ale tiganului Lache B6heanu. Inaintea ace-lor isprävi sporadice, pentru vremea indelungatà in care s'au.

Imaginea incretiturilor pielei degetelor spre palmä, luata prinapäsarea pe .hartie a degetelor masijite cu cerneala oarecare.

Vazut dintr'o parte.Elev si initiat al lui.

243) Obiecte din tezaurul gasit in sapaturile dela Pietroisa (Buzau) siramase in Rusia dupa Revolutia Bo4evicilor din 1917.

244) Cate si trei acesti oameni de oarecare stare social, cel de aldoilea inrudindu_se chiar aproape cu familia unui dintre fostii oameni deStat ai vremei.

po-litisti.

Poli-

Ma-

BUCURE$T1I VECRIULUI REGAT 295

petrecut rdnidsese de pomind si de groazd doud crime: cea dincalea Mosilor, fiiptuita de un bulgar impotriva unui brutar deacelas neam cu el, si oribilul caz de criminalitate inniiscutd alui Stefan Venescu ce ucisese inteo noapte tooth familia direc-torului scoalei primare din Tabaci, unchiul si gilzduitorul neno-rocitului fdptas.

Toate cele enumdrate aci se petrecuse insd in rdstimpul apeste treizeci de ani!

In mod obisnuit, rubricele Intimpldrilor din Capitald"sau ale Curierului Judiciar" de prin ziarele timpului, erau maitotdeauna searbede, neavând de relatat deck heinsemnate is-prIvi de-ale borfasilor de ogräzi sau unele incdierdri iscate pela cfirciumi intre cei ce beau prea mult sau nu duceau de-loc laMuturd.

Si bucurestenii se mfindreau atunci pe drept cuvânt cu ra-ritatea intdmpldrilor" astea, cdrora le. si ziceau astfel pentrucdde-asa-ceva nu se auzea deck din an in Paste" cum obisnuestea spune rominul.

La decdderile si la coruptiunea ce au urmat In vremurile dedupli aceia si despre cari poate ne vom ocupa inteun volum vii-

. tor bucurestenii nu au ajuns, deck datoritd, destradldreila care au contribuit in deosebi moravurile nestdpilnite ale Po-liticei... asa cum ea a fost fricutd in anii de dupd Cei prin carehoindresc amintirile noastre de-aci.

Moda vremei aceleia.

PEla inceputul domniei Regelui. Carol I, portul bucuresteni-

lor adoptase imbracamintea croita din stofe aduse deafarasi intocmita de pe moda asa-zish nemteasca", in care se aratautoti icei din clasele de sus ale orasenimei. Deosebire, la bar-bati, era aceia ea cei din tagma boiereasca staruiau inca in modasi croiala frantuzesch pe care o adusese bonjuristii" pela 1848.Moda aceia impunea, chiar pentru tinuta zilelor de lucru re-dingotte"-a neagra sau albastra inchis, cu pantalonul de cuba-rea oului de rata si cu jiletca (gilet) din stof à de matasabuie cu floricele rare de culoare mai inchisa. Cravatele din ma-tag neagra fara, lustru, inodate gata in nod de funda, de plas-tron sau de regard ; unii cu gusturi si pretentii de artisti ori in-telectuali purtau fttsii zise La Vallière", pe care le inodau infunda mare si moale, in jurul gulerelor albe, tari i inalte, ne-rasfrânte nici la colturi si cari le tineau gâtul intepenit. Pe cappurtau numai jobenul (tilindru) sau melon-ul (cipag) palarietare in forma rotunda emisferica, uneori de culoare cenusie ; iar,ca incaltaminte ghetele moi, f Ara vâxfuri adause, fArá deschiza-tura pe nasturi sau pe sireturi, ei numai cu bizeturi" (besezen)laterale de ptinza elastica pentru a inlesni tragerea pe picior.Rufaria se purta numai alba, cu pieptul si mânecutele camaseiintarite in scrobeala si lustruite acestea din urma despartite,pentru a fi schimbate °data cu gulerele, si f Acute sul ca burla-nele masinilor de gala. Ciorapii, ca si manusile, de culoarebuie afara de tinuta de gala la care ciorapii erau numai negritar manusile glacée", albe ca zapada. Din tinuta domnilor maif rtceau parte : ceasornicul cu capace care se purta in buzunarulvestei si cu li-intisor petrecut prin chiotoarea nasturilor de pepiept, ranala buzunarul opus uncle la capatul lantului se punea

gal-

298 GEORGE COSTESCU

un creion mecanic, un medalion ca vreo fotografie dragii si une-ori cutiuta cu tabac de tras pe nas ; apoi tabachera cu tutunsi tigaretul" de tilde*, de chililibar, de abanos sau de sidef *)$i in sfarsit, bastonul, neincovoiat si cu mailer de aur, de argint,de tildes, de baga **) ori de sidef, &Ica nu chiar de vreun cram-peiu de corn de cerb. Uneori manerul nu era fixat de baston cise prelungea inlauntrul lui cu o lama, de stilet, pentru eventualanevoie de aparare atunci cand lumea nu umbla cu arme de foeasupra ei. In acel caz. era baston cu sis". Oehelarii se purtauprinsi doar de spinarea nasului si aveau la dreapta un iret cese prindea de chiotoarea hainei pentruca, daca s'ar fi desprins,sa nu cada sa se sparga. Ca amanunte ale tinutei barbatesti, a-mintim de-asemeni umbrela de soare, imbracata cu borangicchinezesc (shantung) captusit cu pe dedesubt cu matasa verdespre a apara si ochii de lumina prea tare a soarelui de vara.

Cucoanele aveau, si ele, portul mult mai complicat. Rocliiilenu erau dintr'o bucata ca acum, iar costumul simili-barbatesc

tailleur"-urile de azi nu se vedea pe nicaieri. Costumelefemenine erau aleatuite din talie" (corsaj sau bluza) pang pestebrau, $i din jupa" (toile sau fusta) dela brau in jos ; iar josulajungea panala varfurile pantofilor. Taietura sau croiala ro-chiilor (faqon"-u1) se pastra ani-dearandul ; variatiunile searätau numai din tesaturile stofelor sau culoarea lor si din gar-niturile ?,e le impodobeau ; iar acestea variau doar ea style", nudin once scorneala ca In zilele noastre.

Schimbarile, rare cum erau, veneau doar dupa ce le statorni-cea Moda dela Paris.

Astfel pela 1866 dainuia inca, la cucoanele mai varstnicejupele cu malakof adica imbracate peste Tin fel de schelet debalon ticluit din fasiute de oase de balena si anume in asa felca sa tina fusta hainei infoiata. Cucoanele mai tinere ineepuseinsa a inlocui acel desous" cu fustele de paned scrobite, pusedoua-trei una peste alta, in felul cum se purtau tarancile dinunele provincii ale Frantei i Olandei. Mille treceau putinpeste cingatoare, aveau manecile lungi si largi, si la gat se in-

PAnd la inzestrarea fabricei Belvedere cu masinile necesare manu-facturei tigaretelor cu si filed carton, fiecare isi rasucea singur tigarea si ofuma din tigaretele" aceasta..

**) Carapacea de broasc'd testoas6 (écaille) din care se rácea si momea"-ua narghilclelor sau b5g5"-ul tigaretelor de abanos de uncdo si aceast5denumire cunoscutg doar la not.

n

La stanga :Portul cucoanelor invarstä," pe la inceputul

povestirei noastre.

La dreaptaPortul barbitesc, cuelegant% aceloras vre-

mull.

:

zUCURE$T1I NECHIULUI FtEGAT 201

cheiau pana sus Cu un rand de nasturi ; la gat si la maned erauchenarite cu (kilted ingusta

Pela 1878, fustele scrobite au fost reduse la una singura,imbracata peste coapsa corsetului rigid, pe care'l mostenise delabunicile cu crinoline si malakoafe si la care nu s'a hotarat sa re-nunte deck catre sfarsitul vremurilor pe care le basirmim aci,iar jupele rochiilor au fost si ele restranse din croiala, la atiltcat cereau deschizaturile pasilor in mersul intins. In schimb, in-foiala a fost Malta pe-afarry prin doua sorturi de stofa la fe]cu a fustei, drapate in fata si in spate si printr'un volan de dougpalme, incretit si cusut peste marginea din jos a fustei. Scobi-tura din jurul gatului a fost sporita putin, manecile stramtatePC brate. iar peste incheietura taliei, cand ca un fel de cravat°,cand Cu .adevarate pieptare, se prindeau siruri spumoase de dan-tela latà sau de mousselina plisatà. podoaba ce se numea ja-bot" de pe nurnele dat cravatelor similar° ce le purtau barbatiide neam nobil din veacurile trecute, prin tärile Apusului.

Pe la 1885, sorturile de pe,jupe au disparut dar in locul lors'a adaugat un al doilea volan cusut dela cel vechiu in sus. Nuse 'ndurau cucoanele sá renunte nici la silueta infoiatà a vre-milor de mare luxurie, nici la distanta aceia respectuoasa pecare forma toaletelor lor o impunea inca galanteriei barbatilor.Täliile sau corsajele au fost si 'ele lungite cu o basca" ce inva-luea soldurile ajungand piina aproape de noul volan.

Iar dupá alti vreo zece ani, vblanele aplicate au -,...amas nu-mai rochiile de seara ; taietura costumului femenin s'a lipit simai mult de trup, garniturile adause au disparut si ele, iar poa-lele fustelor au inceput a fi croite in felul floarei zisa Rochitarandunicei" sau a Zorelelor, croiala cunoscutuí sub denumirea.volant en forme", si dupa disparitia careia Toile fustei s'aucroit drepte si scurtate doar paná la glesne.

Rufaria femenina se facea numai alba, din panzeturi cit define (linon, mélinos, batiste) ori din Olanda sau chiar Mado-polan in once caz insa migalita in garnituri de broderii, decerculete si impodobita Cu o profuzie de dantele si de hor-both' lucrata cu multh fineta, la iglitä sau cu ciocanele (frivo-lités) ori cu acul (points à l'aiguille si points de Venise). Gin-rapii se purtau la Inceput doar pang la genunclii, apoi deasuprasi sustinuti cu jaretiere elastice, festonate in frou-frou" si im-podobite cu ghirlantele" (gliirlande mici) de flori de camp lu-

302 F.0 R GE CO 8' r EL C:1;

crate in mätäsuri culorate sau cu ate un trandafir de catif eaori un chou" de panglicA.

IncAltämintea era, in afarà de pantofi escarpins" (sco-biti) cari erau purtati mai mult la toaletele de seal% sau in cu-prinsul caminului ghetele Cu cariimb inalt având 16-20 denasturi i cu tocurile de lemn invälit in piele (Louis XV), inaltedoar .de 5 cm.

Gatelilor imbracAmintei se adauga si atunci aceia a pieptii-nAturei, cu deosebirea cä atunci aCeasta"indeletnicire era o artäla indemana fiecAreia, nu ca acum and femeile sunt victime intot felul, ale masinäriilor si masinatiunilor nenumäratelor sa-loane de coifeurs"-i si institute sau uzini de -frumusete anexe.Pam' se purta cu lungmea la care ajunsese din urea lui; iarasezarea lui se f Acea: sau prin simpla räsucire si .aducerea luiincoldcitä la ceafil ca torsadit, pe craniu in coc sau spre crestetIn chip de creastä sau impletit in douà cosite stränse in jurulcapului ca o coronitä ale carei impletiri dau minunate reflectäride bucle, inlesneau cresterea si pästrarea parului si Il unduiauFarb, alte mijloace, pentru.and avea sä, slujeasca unei pieptänäturide gall Doamnele cu vtirsta mai maturä preferau pieptánaturazisä di la belle femme' cu curare la mijlocul capului, lipit,desfäcut si putin' ondulat pe tämple i cu cositele fäcute coc incoal Domnisoarelor li-se indoia torsada pe ceaftt si o inodauhate° fundä de panglica latä de taffetas pieptAnaturtt numitAKatogan". Despre schimbatul culorei pärului nit era nici po-menealä pe vremea acoja, tot asa cum nici despre maquillage"-ulobrazului. Desbdrate de sulimanurile la care se dedaserà pnnimitarea obiceiului adus de fanarioti de prin haremurile Cons-tantinopolului femeile noaste. primise en mult folosexemplul de-atunci al lumei alese din %rile Apusului civilizat;

däruite cum erau din plin cu frumusetea rasei lor, redobfin-diserä curänd faima gratiilor lor firesti. Cine si-ar fi putut in-chipui cA, mai apoi, sporind acea inältare, ele avea sä* cadä totusidin non in abuzul cu care par di se Men acum?

Bucurestencile rästimpului acela au avut marele merit dea riu fi folosit alte accesorii ale gatelei, afarä de cele mai suavepar fumuri din esentä curata de flori si pudra" de orez parfu-matà la fel. Cu acele daruri si cu gustul si elegánta ingscute cucare ele purtau toate costumele timpului acela, romäncele noas-

G

-

si,

i

4 4"ALr It

(

VI .

La stanga :Costumul de oras aldoamnelor din Ecelasi

epoca.

La dreapta :Uniforma ofiterllor din

cavalerie, inainteadomnlei lui Carol I.

" o

'

tam..

-N4

La stangaUniforma ofiterilordin infanterie inain-

... tea domniei RegeluiCarol I.

r

N

411.

.1

La dreaptaCostum al doamnelor

din aceiasi vreme.

c _


tre au imparthsit pe drept prestigiul pe care semenele lor dinFranta Il cucerise in acel fin de siècle", inceput cu bon goût"-ulinaugurat in atmosfera Curtilor si saloanelor de sub al doileaimperiu.

Teaturile folosite atunci pentru imbrilehmintea cucoanelorerau ca si acum cele fiicute din mhtash, lanh si bumbac, cu deo-sebirea eh amestecurile nu existau deck acolo unde le impuneaufabricatiunea inshsi, nu si socotelile negustoresti speculative.Varietatea lor era insh mult mai mare, mai frumoash' si maiprielnich Intre matasuri se cunoa$teau Satin-ul, moale, lucios

atilt de decorativ; Rips-ul, mai putin moale, nu atat de lucios$1 tesut in fibre milrunte verticale ; Faille-ul, mai groscior si cufibre mai maxi (gros grains); Otoman-ul cam de aceia$i struc-turd, dar tesut in ite vizibil $i regulat suprapuse; Serge-ul, maisuplu deck precedentul si tesut in fibre piezise; Taffetas-ua,asprh si math, tesuth bätut ca panza de bumbac; Catifeaua,turd i cea moale si mai rara in phi., numith Velours paon";Moire-ul (moar) cu tesut dens $i mat, dar cu ape lucioase infelul vinelor lemnului si Passementeria, tesatura pe fire groase,impletite mai slab si &Ind stofe din care se facea mai cu osebiremanteaux-uni si hainele lungi, imblhnite pe de-a'ntregul inlhun-tru; iar pe din afarh doar impodobite la gilt, la maneci $i pepoale cu blAnuri mai de pret (Chinchilla, Skongs, Herminh, Sa-mur, Jderi $. a. *) si cu aplicatii de flori din ceaprazuri negremhestrit impletite cu jais"-uri si cu margele de sticlil neagrh.

Pentru pàlàrii erau folosite garnituri de panglich din ace-lea$i teshturi de matash, catarame de anr sau argint cu pietrede pret, pene de phshri exotice si chiar phshrici intregi cu pendefrumos colorate. Phldriile de paslh (feutre) nu le purtau nicicucoanele nici domnii. Formele pentru coafarea cucoanelor erauMatte din satin, taffetas sau tulle intinse pe schelete de sannh(leton). In zilele insorite ale verei purtau Venetianele sau Ber-gères-ele de paiu mare sau mdrunt ; iar pentru zilele viforoasuale iernei, chciulite de blanh, de acela$i fel cu gulerul si garni-tura hainelor.

Cateva curente trechtoare au sthrnit o vreme $i anumithmoat la intoemirea chipului barbatilor prin forma ce se da piep-

*j Bldnile de Astrahan, Loutre si Lupi serveau gulerelor la hal-nele bdrbatilor i edeiulelor lor.

si

de

308 GEORGE COSTESCII

taniiturei pArului, barbei, favoritelor si musfätilor. Acestea eraudoar ni$te imitatiuni, din simpatie, a unora din personagiile ea-lebre ale timpului, precum: Napoleon III, Tarii Nicolae I siAlexandru III ai Rusiei, Gambetta, Thiers, Guizot, Alfred deMusset $. a.

Cu anii însá, toate acele capricii s'au potolit, lumea lua dince in ce o infatisare cat inai asernAngtoare ca port orhsenese,ceiace a fAcut ca tinutele bbirbAtesti sa se statorniceasca: pentrucele oficiale si de vizith ziva, redingotte-a si jaquette-a; iar pen-tru toate zilele veston-ul sau sacoul in costum complèt"tot din aceiasi stag, in timpul verei putiind fi si acesta combinat.

De retinut, din acole timpuri, riimAne calitatea exceptionalde bunA a stofelor, mAtasurilor si pilnzeturilor ce se aflau atunciIn comert. In deosebi rochiile cucoanelor durau o viatd intreagA,iar cele mai multe erau 16sate urma$elor care le prelucrau $i lemai purtau o viath...

adicri

La stáng a :Alte costume de oras

ale doamnelor(1880-90).

La dreapta

Tinuta or'aseneascä.din aceiasi vreme.

* .; 4

.

ci-

-4

z :

Imbrac5.mintea de vara a doamnelor, lavremea incoronarei Regelui Carol I.

t

Politica"...

IN VREMEA basinuita de aceasta carte, se facea Politica, poatemai multa ea oricand; dar felul cum era facuta si mai ales

seopurile pe cari ea se intemeia, ,se deosebeau foarte mult.Bucurestenii de piinä acum vreo patruzeci de ani faceau

Politica mai mull in gluma si pentru ca sa-le treaca vremea sausa aila despre. ce vorbi. Naivitatea cu care ei intelegeau sa ofaca era asemenea celei a jocurilor copiilor micuti; avea foartemare haz !...

Cum partidele politice ale acelei vremi nu erau decal doug,poporul suveran era si el impartit in doua tabere cari comba-teau 24), fiecare pentru printipurile" partidului cu care mer-geau in alegeri.

Un partid era al boierilor, rentierilor si bogatasilor cu re-putatie stabilita pe sireaua 246) familiilor din cari se trageau :celalalt partid era aleatuit din functionarime, mestesugarime sinegustorirne toate alcatuind acea stare de mijloc. numitrielasa burgheza, al carui rost, de pe practica de-atunci a siste-mului, era: mai intiii sa cumpaneasch si apoi sa precumpaneasciiechilibrul politic al maselor alegatoare.

Restul, adica golanimea" si prostimea" cum obisnuia, euatat pacat, sa numeasca cei mari pe cei farà avere si fara, sti-inta de carte era sortita sa %ink in operatiunile electorale, ro-lul lichidului din experienta fizica a vaselor comunicante..

Mijea, pasami-te, de pe atunci mugurii unei organizari cor-porative vor zice poate cei ce azi cugeta cu nadejde la foloa-sele unor astfel de intocmiri. Va fi fost poate ceva, dar nu toe-

Sau se cam bateau" intre ele.Arborele genealogic - exprimat insä cu vorba tureeascä,

ramasinobiceiu de prin vremea and stApsanirea era fanariota".

314 GEORGE COSTESCU

mai; raspundem noi. Caci pe vremea aceia, doar conducatori ipartidelor erau bine deosebiti in cele dona tabere. Masa poporu-1 ui, mai toata spalacita, prindea culoare numai dupa ce Car-muirea se schimba, si atunci, deveneau ai-nostri" doar cei cemnblau dupa intolea,la si care erau adoptati ori unde ar fi venit,numai sa fi mers in alegeri cu unii sau cu altii. Masa ace-lora nu avea inca un sufragiu universal"; fiecare adasta ceavea sa cada dela masa sefilor, adica dela cei ce asezau tacamu-rile cand un partid sau altul venea de-rand la Putero. Intere-sele acelea erau insa foarte marunte si se margineau doar laata.

Tintarul electoral era intocmit pentru corpurile legiui-toare, adica pentru rcprezentanta nationalá, ca si pentru Con-siliile de judete si cornunale pe trei colegii censitare din care,pentru Senat votau doar primele doua colegii cari cuprindeaunumai pe alegatorii cu dare de mana". Acestia pe vremea aceiadau cu adevarat din al lor pentruca s'a sustina rosturile politi-cei pe care o urmau din deplina convingere toata viata lor. Ce-lalalt, al treilea colegiu, era al belor oarecum cu dare dinmaini", carora apoi trebuia sa li-se dea" neaparat si cari setineau ea sunt ai unora sau ai altora, incepand deba bumasca 247)ce li se da ciliar atunci in mana si cu cinstea ce li-se facea... lacarciuma. Catagrafia 248) tuturora, dar mai ales aceia a com-batantilor, era tinuta de oamenii celor doua politii ale orasului.Acestia impreuna cu vardistii si cu spirtarii, pusi la tivil, ani-mau apoi si lucrau masele. Animarea" se facea in corpore si...cu vadra ; lucratura" insa nu mergea decht individual. Cei re-crutati de ocazie" trebuiau mai ales supravegheati. Acelorase da, cand porneau la vot, (loar cate o jumatate din bumasca,pe cealalta ne avand sá o primeasca decía dupace se dovedea cavotase bine. Asa daca' se intampla de iesea cumva din loca-lul de vot cu crucea de tibisir 240) pe spinare, atunci se chernaca umblá cu fofarliga" si, in loe de restul bumascei, Ii scuturaude cruce de-i inmuiau oasele, Ii opreau sangele din nas cu caciulapa chinoroz 250) de-1 faceau negru, ca sa nu mai *tie nimeni cu

Bacnotà de 20 sau de 100 de Lei.Listele electorale ce erau intocmite la anii recensämântului, dar

cari erau revizuite cu prilejul fiecarei campanii de alegeri.Creta alba'.Praf de grafit, Cu care bdtAusii isi presarau cAciulile.

li-

BUCURE*TH VECHIULUI REGA'e 315

ce culoare tinca in politicá, i, dad, nu reusea el singur sa Scstrecoare afara din raza", Ii faceau ei onoru" sa-1 dud, la

at sau cu targa Ora la poarta domitilului respectiv"..Toate astea se petreceau 'jug pe un plan normal, ele flind

cu grija puse la cale de mai 'nainte si bine stiute de cei care in-tram de voia lor la masing". Toata lumea vota deci in linistesi cu o seninatate mai dihai deck a raposatilor care, nici ei, nulipseau de la o asemeni indatorire cetateneasca ; In vreme ceazi, legea obliga pang si pe cucoane sA voteze si par'ca-i unfacut mai toatä lumea nici nu se sichiseste. -

Ne aducem aminte din toate campaniile electorale la cariam asistat ca o singura data, un alegator pe nume Mischiusi de fel din mahalaua Podului-de-parnhnt, nu a putut rezistaacelor ingerinte blhnde si... a sucombat in timpul operatiei"electorale... L-au dus acasa pe 'nserat, ca pe once partizan cuchef ; au mhi cinstit un paharel ca mortul, inainte de-al baga incash', si tinhndu-1 de subsuori ; apoi 1-au dat in primirea fami-liei". I-au facut si cinstea pung vardist la poarta, ca °rich"-ail cetatean &alit pe chmpul de onoare, si, pentruca mi cumvafamilia sa ixagereze", 1-au ridicat pe la miezul noptei, chndtoata lumea dormea tun si, impreuna cu toata familia, fail

far% niciun alaiu, 1-au carat spre Giurgiu, la o mosie acandidatului "°bi) uncle, pe el 1-au Ingropat In cimitirul satului.jar pe familie a tinut-o in vilegiatura, ca mhncare si bautura pagratis", panà ce s'a hotarit lumea dela Bucuresti sa-si cate detreaba. CA, la Bucuresti s'a vorbit vre-o troj patru ani dechestia asta n'are aface ! Vorba Romhnului zice : Gura lu-mei n'o astupa deck

In felul acesta alegerile bucurestene ramiineaujn viata. ceta--tenilor Urbei ca evenimente pracute, cum erau bunaoarasi parada dela 10 Mai, vizita Imparatului Frantz Iosef sau serba-rile populare ale socialistilor, care porneau cu muzica maredela Sotir din Piatal si nemereau pe tacute in beciurile politiei,f ArA sástie nici ei cum.

Socialistii" aia erau si ei, lartunei toti Romani de-ai nostri,adica de-ai liberalilor, de vrezne ce aveau pe Lancu Nadejcle devataf, iar pe Constantin Mille numai de chibit. Lor, li-se zicea

250 bis) Cel pentru care s'ar fi cuvenit s voteze, asa cum faggcluise.

lu-minAri,

pAmAntul...

niste..:.

316 GEORGE COSTESCU

ca-s din partida catainizie", asta de pe armele ca cari combateauclind Ti inghesuiau pe undeva jandarii" guvernului, ca ocaziavreunei manifestatii..

Dar, pentruca veni vorba de prupaganda", cata, sà lamu-rim (lela inceput ca, pe vremurile acelea noi eram carmuiti de pevechea Constitute dela 66" (1866) e,are glasuia ritos ea dreptulde intrunire in public era liber absolut". Este drept iarasi,asemeni intruniri nu se faceau deck in preajma alegerilor sinumai in vederea lor. Cum insa partidele ce asteptau perioada lorde guvernare eran numai doug., si cum roata o manuia Suvera-nul care cauta, pe cat era cu putinta, sa ting fiecaye partid la gu-vern numai cate-o legislatura, adica patru ani, toate schimba-rile veneau pe-stiute si deci erau oare cum pregatite de mai 'na-inte. Daca mai tinem seama si ca coi mari nu'si prea bateau capu s5se inteleaga deck ca acei fruntasi cari aveau sa, intre in Parla-ment, nu mai avem de ce ne mira ca atunci mergeau lucrurileasa de minunat. Ba, uneori minunea se ispravia chiar cu petre-ceri in lege intre combatanti, petreceri cari nu ajungeau decatseara t5,rziu si... la bataie. Si la urma-urmei, ce bataiel.. Maimult un fleac asa cum yearn si acorn mai la orisicare reuni-une de Fott-ball sau de Box. Deosebire ar fi doar in ce privea pecampionii de-atunci, fiindeA aceia cand cucereau titlul il detineaupe viata. Dintre acesti campioni amintim aci doar pe cei mai dese,ania si a carer reputatie :era bine cnnoscuta de toata lumea, pre-cum : Manafu, Scofita, rang, de bou, Fala, de magar siLungu, cumnatul lui Popa Tache col din Dealul Spirei, in cu-lorea de verde ; Diaconescu Barbosu si ica Talianu, la galbenState Scorteanu si Mita Carpa'n nas, in albastru ; Ilie Tabacu,Tranca Temelie si Jean dela Obor in culoarea de negru, si inafara de acestia cativa sefi" ca G-rigore Serurie, Nita Store,Nita Berechet si altii ejusdem farinae. In culoarea de rosu,central, concurau cu totii ca la finala", si, tot ca la finalelede-azi, de cele mai multe ori faceau numai... exhibitie" ;nu stiau insa ce e aia macht nul" !... Ca antrenor, aveau pevalorosul avocat Iancu Brateseu zis si Nenea Iancu Decalitru,de pe metoda cu care lucra prin toate colorile orasului. Portulnumitilor campioni, ca si al tuturor atletior alegatori de-atunci,era insa, mull mai decent deck al sportman-ilor de ,azi. Ei purtaucostumul br obisnuit de jarcaleti" sau de mardeiasi" la caremai adaugau ca gätealä, niste inele groase, nu d'alea batute cu

Un ceatean alegator.(pesen de C. Jiquidi).


pietre nestimate, dar unele potrivite oarecum pe dantura 251) ad-versarilor intiimpatori; iar, ea bratar5,, la mama dreaptit, ciiteocurelu$6 de care atiirna asa, de flason cAteo Wit de lemn decorn noduros si care nu se rupee nici dind nimerea poste tur-loaie252):

Dealtminteri, oamenii aceia, era toti, ;,la o adiciitelea", nistebaieti foarte... de treabli. Ei se cinsteau si chiar se hisaustiti ca oricare altii, ori-unde $i de cdtre ori-cine, numai sa fiayut grijii sa le respecti grantul 253), sa nu-i fi luat cumva inperiplizon 254) si mai ales sa nu te fi luat cu ei la contradictiepa chestia Politicei. PArerile lor in aceastii privintà erau binestabilite, $i ind de-acasà, de uncle ieseau mai totdeauna dinconsideratii pe care le cumpaneau In pririi rand consoartele 253)dumnealor 2"). BunAoarA, omul" lor mergea in deosebi cu aceidintre boieri cari ii dau cel mai bun os de ros 257) Si chiar din-tre acoja, mai mult cu cei care crind veneau la dumnealor inpropaganda, era mai respectabili".cu cucoanele : le pupa manaciiiar dad, le nemerea cu camizonul ph ele si sumes dela albieori dela vase 258) sau le lua tot posidicul 259) In brate,$i ceva iiiirtioare2") sa le cumpere cofeturi.

Mahalalelelor erau vestite 261) si erau totdeauna ocolite cutemrttoare grija. Ele aveau denumiri ca : Jarcaletii, in susulDealului Spirei, Tirchiletii, cea din preajma bisericei Di-eliiu, Parlagii, din spre Abator si dela Zalhanaua Colentinei,

Mardeiasii, din jurul bisericei Troita din Dudesti, TAM-carii, din cartierul tàbacariilor din sus de Serban-Vodrt, Bro-stenii, din sus de biserica Sf. Niculae din Prund si 5.i din(ìrant" adicli din cartierul Gdrei si al Regiei.

Perioada obisnuità a activitatei normale a acestor cet4.-

Dintii din gurd.Oasele lungi ale picioarelor.Importanta adic5 insemnAtatea lor politic6 i socialii.In tataie de joc sau in zeflemea.Nevestele lor.In loe de Domniile-lor.Once post sau afacere din care sä-le iasii ceva parale.Adic5 de pe cum le nemerea spälfind rufele sau vasele dela bu-

ditArie.Copilasii lor.Hûrtii de banc6.Renumite.

dandu-le

320 GEORGE coSTEscu

teni constienti" era aceia din timpul child veneau scliimbarile deguvern si anume dela ceasul depunerei juramfintului noilor mi-nistrii, chnd se fhceau si instaldrile"2), cht durau intrunirile depropaganda pentru-suecesul in alegeri al noului guvern, si phnhla sfarsitul alegerilor.

Mai eran insä, cilteodath si perioade extraordinare pe carele aduceau uncle evenimente mai grave. Asa erau, bundoarii,chnd cetatenii soeoteau eh trebuia sprijinith" vreo actiune pa-triotich a studentimei, pe care guvernul orieare era el nuputea o lase Melt* de cap; sau atunci chnd corpurile le-giurtoare aveau de votat veo lege cu noi impozite ce loveau innegustorime sau in ale lumei cu dare din mâini. A rhmas ast-fel de pominh cele intamplate chnd Cu .votarea Legei Maximu-lui" sau Legea Tuicei" care, in scopul sporirei fondurilor bu-getare pentru noile luerhri de edilitate, a mAxit taxele comunalece se percepeau pentru dif elite articole de eonsumatie. Cu acelprilej macelarii Halelor si preeupetii Pietei se adunase sh jaCamera eu asalt", In 'reme ce Testul poporului se. imbulzea pePlata Teatrului ca de-acolo sh se dueä la Palat, care.era po-toul" tuturor manifestatiilor de- stradii. Aci a fost insä opritcum tocmai trecea cupeul lui Nicolae Fleva care plecase delaCamera, lumea l'a oprit si i-a scos rotile ca sh rhmiir,h intre ei,

fereased de surja Jandarmilor càlàri. Acestia sosind cu oparte din escadron in frunte cu vestitul pe-atunci maior Fhnutil,all $arjat multimea lovind cu latul shbiilor sá ,o risipeasch si,a urrnArit-o cu caii piinh si pe schrile Pasagiului Romhn.Restul esca(lronului, care fusese trimis la Plata, aviind infratite pe etipitanul Botez-Sarsailii, 203) a 1161/Alit in multimeacolor de-acolo care inchisese podul Ghrlei spre Camerh si a im-briincit-o pe malurile adhnci ale apei de unde arunca in soldaticu pietrele pe care le scosese din caldarhmul Pietei, rhnind grayP e chiva din ei. O astfel de manifestatie gravii a mai vazutbucurestenii de-atunci si cu prilejul .protestului colectiv fAcutguvernului liberal a lui Conu Mitith Sturdza care Meuse gre-sala de a cere sh fie decorat un ministru ungur, po nuMe Iesent-zki, tocmai in timpul amArkiunei ce toath romanimea suferiso

Cand se devastau birourile CircumscriOilor de Politie i dePerceutie.

Porecla data de istetul Nae Or4anu, fiindca era negru si patat,din cauza boalei de ficat.

sii-si

sä-i

BUCUREST11 VECHWLUI REGAT 321

de pe urma solutiunei pe cari cei de-acolo o das e Mernoranduluirratilor asupriti de peste munti.

Altfel, razmiritile color ce n'a veau alta treabii erau mai midicornice, ea bundoara cele puse la cale de mitre asa-zisiiSocialisti ce tineau mortis sit aibit de-a face cu paturile de puscrtale jandarruilor, numai ea sa a ibrt de co tipa la gazetele lor depropaganda, care abia mai tarziu s'a vazut ce scopuri aveau.

La urma-urmei, Bucurestenii de-atunei, cant' ieseau pedrum sa filed' politica, nu ieseau nici cu gandul sd faca ei o Taramai buna deck era, nici ca sa faca, moarte de am. Ei deprin-sesera aceastrt indeletnicire mai mult pentru micile invarteli cepretindeau de pe urma ei ; dar cu toata expresiunea, eurekaatunci, de Politica militanta", ei nu ajunsese pand la a se or-ganiza militareste si nici nu tinca sa tart de-a lace ea armataci doar asa, din cand In cand cal mult cu... gardienii ordi-nei publice.

Alegato. rii, cum spuseram, aveau oamenii lor pentru carivotau toed* lista pe care ii gaseau inscrisi; iar acestia, ()data

aveau grija multumeasca cu cate ceva. Acel ceva"nu consta insä, &cat intr'un ciòlanas sau, cum i-se mai zicea,un rnizilic" de pe urma caruia fiecare incropea: mai o zestrisoarapentru fete sau o slujbulita pentru baieti, mai cu ce sa cluedomul un trai mai larg, ba, uneori, chiar ea ce sá durezecascioara de pe tirma careia sporea si valoarea lui , electorala,trecand astfel intr'un colegiu superior. Dar astea se film nu-mai pentru cei care se dovedise fideli pang la moa'rte" parti-dului, sau color cu merite exceptidnale care erau de-obiceiu le-gitimate si de cate o mica dicoratie" asta pentru ea toate saaibà aierul ea veneau cu hotafire dela cel... de sus.

Ciolanasele", erau numarate, si se distribuiau prin statelepersonalului comisariatelor sau perceptiilor cu locuri de undefiecare putea fi de mai mult.folos la o alta alegere; unele eranchiar posturile de Itidenti" ai azilurilor coniunale sau ai cinii-tirelor ; átia, pasa-mi-te, ca sa Una mai bine catagrafia ra-posatilor care aveau sa voteze si ei, la revoie.

Mizilicurile" erau insd numeroase. Ele aveau pe deoparteun caracter mai provizoriu, iar pe dealt:a.' parte mai erau si md-runte: posturi de vatafi de pavagii care lucrau caldariimurilestrazilor, de lampagii sau de controlori de Piete, (cum ajunseseii bietul Christache Ciolac lautarul, cand .se inbolnavise si nu

21

alesi, sa-i

o

322 GEORGE COSTESCU

mai putea canta); iar dad se nemerea ea omul sA aiba si cevastiinta de carte, atunci Il punea practicant" pe la vreo Judeca-torie sau jaibar pela diferitele autoritati 264).

Fiecare avea astf el, ca rasplata meritata a fidelitatei luipolitice, o chiverniseala oarecare, totdeauna insa tinandu-seseama si de conditia" lui socialà. Deosebirea aeeasta din unaera atunci observata cu foarte mare grija si numai dela stric-teta aplicarei ei s'au ales Bucurestii vremurilor acelea cu ordi-nea social)," si cu spiritul de iinduiala si respectul banului public.

Pentru masele poporului de-atunei, .stindardul luptelor poI i tice era Constitutia sau, cum i-se mai zicea, Pactul fundamental.Program"-urile existau si atunci dar discutarea lor nu erade nasul" sau de mutra" oricarui alegator; dici asta era treabanumai a gazetelor si a acelora care aveau sA guverneze. Numaiasa s'a facut ea, sub regimul iutacilor" 265), retardatarii" aumentinut politica populara numai la preocupan i de ordin prac-tic si gospodaresc. Luptele politice se reduceau doar la aceasfada, destul de pasnica, ce se isca numai pe inthietatea de-a(lori mai cu râvnà binele cat mai mare al Tarei, si numai in ca-drul prevederilor constitutionale. .De-aceia, chiar cand din aceasfada se ajungea uneori si la incaierare, cei dinprejur stau linis-titi de-o-parte, eonvinsi fiind ca nu era vorba deck de... aplicareaConstitutiei. Asa ea, alaturi de toate aceste consideratiuni, lu-mea Bueurestilor se avea atunci foarte bine. Fiecare isi cunos-tea lungul nasului; sefi" erau numai sefii ior adevarati, iareasatie" era numai malta Curte de Cassatie si Justitie care,ca si azi, nu se afla dedit la Bueuresti...

Oamenii mari", cari duceau PolitiCa Tarei, erau socotiti depe datini ca sfetniei ai Tronului, in felul si de pe regulele cucare Suveranul le haladuia aceasta invrednicire, iar popularita-tea lor decurgea numai din faptele ion bune sau rele, pentrufolosul poporului.

Atunci majoritatea acelora (ba, chiar unanimitatea) erauoameni cu prestigiul dobiindit de in alai% de luptele politice, sia vutul lor asisderea 2"). Din acel avut, al lor,,ei faceau sacri-

Cari fáceau petitii, celor ce un stiau s'A scrie.Cei cari se gräbeau, adica liberalii si socialistii.In loe de la fe!" sau de asemenea".

iat tt c it REeTir vtainnAti Rt9At

ficii personale foarte mari pentru politica Pe care o urmau,ajungand uneori piina la a-1 slei cu desavArsire, dar intelegândsa nu se atinga in nici un fel de banul public, pentru fol9aselelor sau ale familiei i partidului lor. Este adevrtrat crt atuncierau putint la numar, dar erau inteadevar numai cei ce se cu-venea sa fie alesi". Cu acestia eran, la Conservatori: BarbuCatargiu, Lascar Catargiu, generalul Gheorghe Manu, Gheor-Ole Gr. Cantacuzino-Nababul, Tudorita Rosetti, Petre P. Carp,Titu Maiorescu, Alexandru si Ion Lahovary cunt si generalulJack Laliovary, Alexandru Marghiloman, Nicolae Blararnberg,Grigore Trianda NI, Constantin 016nescu, Grigore Paucescu, Al.Vericeanu, profesorul Gli. Dem. Teodorescu, profesorul Dr. C.Istrati, Ionas Gradiseanu, Constantin C. Arion, Nicolaepescu, Dimitrie Greceanu si altii; iar la Liberali: C. A. Ro-setti, Ion Campineanu, Mihail Plierekyde, generalul Stefan Fill-coianu, Eugenia Stätescu, V. A. Urechia, Constantin Nacu,Anastase Stolojan, Emil .Costinescu, Eugenia. Carada, interne-ietorul i conducatorul timp de 30 de ani neintrerupti al BanceiNationale a Romaniei, Gogu C.. Cantacuzino, Guild Vernescu,Constantin si Vasile Boerescu, P. S. Aurelian, Toma Stelian,generalul Constantin Budisteanu, Gheorghe D. Pallade, VasileLascar, Emanoil Porumbaru, Alexandru Djuvara, Spiru Haretsi toti cei din neamul Bratienilor numind cu acestia -numaibucuresteni si numai pe aceia caror li s'a incredintat in vremu-rile acelea conducerea diferitelor departamente ministeriale simiinuirea fondurilor bugetare si extra-bugetare ale Statului.

Acei oameni politici au fost cu totii patrioti" in adevara-tul si cel mai bun inteles al cuviintului, au fost destoinici i pri-ceputi indrumatori ai trebilor publice, si toata strridania lor afost indreptata numai la sporirea binelui obstesc. Pentru acelevirtuti ale lor, nu numai bucurestenii contimporani ion, ci sitoata suflarea romaneascii de pretutindeni i-a stimat cu vene-ratiune, ca pe unii ce, alaturi de marele Domnitor si RegeCarol I, si-au dat toate silintele si l-au ajutat cu bate puterilelor srt tinA, far% sovaire cumprina dreptei chrmuiri a poporuluinostru pe calea infaptuirilor ce au impodobit glorioasa si niultbinefacritoarea lui domnie.

Tipurile bucurestene.

DARdub,' oamenii aceia luminati erau in mod firesc constienti

pe depl in de menirea si de rostul stradaniilor lor, masapoporului ram, Politica, asa cum. fat copiii cand vor sa se aflein treaba. Ca si in viata lor de ordin familial, in care pe cat eraude cucernici pe atAt erau de dispusi si la petreceri oarecum naive,tot astfel si in viata lor politica bucurestenii imbinau, cu oadorabila voiosie, respectul pe care il purtau conducatorilor simai-marilor lor. cu zemefleaua la care se dedau cu privire lafelul lor de-a fi sau de a se manifesta in ale Politicei. Fat% alasa sa, se banuiasca macar cat de putin urma vrelinei un i saua fatarniciei, bucurestenii de-atunci adorau Nina la sacrificiu peacesti indrumatori politici, dar o faceau si cu acel spirit ironicpe care acum 11 mai aflam doar la taranii nostrii varstnici.

In adunarea oraseneasca, de-atunci, toti traiau laolalta si sepretuiau cum se cuvine, fara a se dusmani sau a se invidiacatusi-de-putin.

Minunea ce tinea dreapta cumpana acestei star de lucruri,sta in firea inascuta a tuturora de-a se multumi cu ce-i daduseDumnezeu, si care inlocuia invidia cu surasul zeflemelei pe careo cultivau si o gustau cu pasiune, dar si cu nelipsitul bun-simtal poporului nostru.

In ale Politicei, pasiunea era fireste ,a maselor popular;iar masura o tineau cei ce cultivau felul acela de-a combat?numai cu ascutiumea condeiului lor adica Gazetarii".

In fruntea gazetarilor ghidusari",. si in ordinea cursuluivremei, amintim de-atunci pe neastamparatul Nae Orasanu-Nichipercea ale carui glume usturAtoare atrageau mereu supri-marea foilor lui de satirg politica, dar care urmau totusi saapara sub diferite alte nume cum au fost : Tantarul" (1859)

Una din denumirile ce impreunä cu : Aghiutá, Nichidutà, SarsailA,l' ecuratul s. a., inlocuiau pe acele de Drac sau Diavol.

Porecrá italiand .a celor nAsosi.

326 GEORGE COSTESCU

In colaborare cu C. A. Rosetti, Nichipercea"2") (1865) la careseria din cand in clind si inviltatul B. P. Hasdeu, iar dela 1879:Sarsailä", Urziciitorul" .Gliimpele" si Viespea". Introacestui gen de gazetärie avem inch' de insemnat: pe avocatul IonAtanasiu care a fäcut sä aparit Scaiul" si Ciulinul" in 1882;pe C. Stamatin-Nazone 268) a cärui foaie saptiimanala Tocila" aapärut cativa ani in tipttritura aleasä si ilustratä bogat de ta-lentul neintrecutului desenator-caricaturist Constantin Jiquidepe Marin Ionescu-Marion care, in Veselia" (intemeiatA si edi-tea* la tipografia ziarului Universul" de &Are inimosul LuiggiCazzavillan), a creiat satira literara a mahalalei bucurestenepe Radu Tandgrä (Constantin Bacalbasa) cu Ghitä, Berbecul"pe la 1888; I. L. Caragiale cu Moftul Roman" (1893)Anton Bacalbasa cu Mos Teaca" si in sfiirsit George Ranetticu Zeflemeaua" si apoi cu faimoasa Furnica" (1904) in cola-borare cu amicul lui, Nae Täranu, si cu concursul desenatorilorAry Murnu si F. Sirato si care a apärut pfinri cAtre ajunul tre-cutului razboi mondial.

Din glumele acelea .ale penelor lor .zeflemiste, pe seama p)-liticianilor inversunati, a reactionarilor" prea cumpätati, oria mitocanilor infumurati a esit formarea, aproape pe nesim-tite, a unei opinii publice cum era cea de atunci, cum si simti-Mintele de omenie cu care ea privea chiar metehnele unora din-tre ei, ca si pe ale altora ajunsi cunoscuti din di ferite alte came.

Personalitätilor distinse ce ajungeau sä aibe vremelnic oasemenea celebritate, gazetäria aceia glumeatA le dase denumi-rea de tipuri"; iar poporul bucurestean facea mare haz de ele.In afarä de foile politico-satirice sau umoristice pe cari le-amamintit, ca documente pentru pastrarea de-apururi a acelorfrumoase aducen i aminte, au fämas doar cele douà stampe, alelui Constantin Jiquidy a &Ater. reproducere am aliiturat-o acesteipovestiri, numeroasele desenuri colorate ale prea curand uita.-tului caricaturist N. Petrescu-Grtinä, ale egrui opere sunt inch*risipite pe la familiile celor ce i le-au cumpArat atunci. Pe lfing6ilusträrile prin desenuri caricaturale mai eran insä poreclele",cum si vorbä" ce se scotea pe seama unora din peele per-sonalitAti ce erau denumite i Oamenii zilei".

emulii

cate-o

BUCUHETII VECHIULUI REGAT 327

Astfel, ca porecle, amintim ca: lui Ion C. Bratianu i se ziceade unii Firfirica" pentru ca era maruntel de statura, iar dealtii Vizirul", pentru strasnicia cu care guvernase doisprezeceani de-arandul trecand drept sfetnicul caruia Regele Carol Ifacea toate voile; fratelui aceluia, lui Dumitru Bratianuziceau Catarul" din cauza indaratniciei statornice cu care isimentinea parerile lui; lui Costache Rosetti Ii ziceau Berli-coco", porecla data de colegii lui Inch' din vremea cand erau stu-denti la Paris ; lui Alexandru Golescu Ii ziceau Sfantul",pentru. atitudinea lui linitità, i spre deosebire de un var al lui,tot Alexandra Golescu, caruia. ii ziceau ,Arapila", Pentruera foarte °aches; lui Ion Ghica Ii ziceau: Cotosila",era cam adus de spate ; lui Eugen Statescu Sfinx"-ul siOmul verde" din cauza culoarei obrazului, datorita unei bolide fiere si pentru ca era si cam inaccicu 260); generaluluiG-heorghe Manu, Curcanul" fiindca fusese comandant al uriuiregiment de dorobanti (curcani) in vreméa rasboiului indepen-dentei, si pentru ca- din firea lui avea o tinutii tanto sa si

cu toate ca in fapta era un om foarte kin si drept; luiC. F. RobescuiCatarama" (nu stim pentrn ce); generaluliiiCristian Tell, Tremarici" fiindca avea ticul tremurarei capu-lui; lui Petre Carp, Gogornanul" fiindc4 dei el &klugeaceastil porecla .altor politicieni ale carcir idei sau principii nu-4placeau, avea el insusi 'nazarea de a se purta cu monoclu (saucu ochiu de sticla, cum ziceau mahalagii) iar, pe vreme de iarn.cu un manson de astraban pe care-1 avea legat Cu un nur.negrupetrecut pe dupa` gat; lui George Gr. Cantacuzino, Nababul"fiindca era ntunci omul cel mai bogat din tara; printului G ri-gore M: Sturdza, Beizadea Vitel", pe mina ponosului ce aveasi de care vom aminti mai departe; printului DimitrieGhica, Beizadea 270) Mitica"; lui Tache IoneScu, ;Rapte pan-taloni", fiindca taica-sau avuSese candva la Ploesti o abageriepe pridvorul càreia. drept once firma, Marna pe o sfoara $eapteperechi de pantaloni de alit; cu creturi ; tot lui, i-se mai zieea :Gufitit de aur", porecla data de partizanii lui politici pentru

Adicg ursuz sau posac.Sau bezdadea", pentrucà' erau fii de Domnitori ziceau

Printi". In limba turc5 cuvfintul pare a fi din bey sade" = neam curat deprint.

fiindca,

man-

Al.

271) Fost si candidat ic Scaunul Moldovei la 1859.

328 GEORGE COSTESCU

(larul ce avea de a tine discursuri care mai de care mai fritmoase.In Parlament, la intrunirile politice, sau la bara Justitiei eaavocat ; iar avocatului Iancu Bratescu, mare elector al Con-servatorilor din Capital, ii ziceau Nenea Iancu Decalitru", pen-truca era de felul lui tare chefliu si, in alegeri, dadea de bautcu vadra alegatorilor care erau oamenii lui.

Cat despre ponoasele, adiert vorbele" ce se spuneau pe so-cöteala lor, acelea erau si mai de haz. Se spunea astfel: despreCantacuzino-Nababul ea, dei dormea pe pungi de am% vechiliinumeroaselor lui mosii aveau poruncrt sO nu primeasea dijmade oar dela tarani pana nu le masurau trecandu-le printr'o ve-riga ce statornicea marimea pe care trebuia s'o aibe. Conu Mi-tag, Sturdza, care urmase lui Ion Bratianu la sefia partiduluiliberal, era inchipuit cand ea un monah cu cerc de -lumina flea-supra capului pentru prea marea lui cuviosie in ale credinteireligioase, eand cu trup de maimuta, pentru miscarile lui scurtesi iuti si pentru avaritia de care se zicea cA ar fi stOpanit. Ale-xandru Marghiloman era infati$at In costurn de jockeu si &glarePe. o sea, din pricina pasiunei lui pentru caii de. rasa, el insusifiind un mare crescatori de cai. Mihail Pherekyde era infatisatin frac si având drept plastron un as de pica, simbolurilamureau obiceinl ce avea 'de a umbla pe-afara in frac si pegerul Bobotezei cand asista la acea scilemnitate fiind-pe dede-subt captusit u hartie de ziare, si pentru eh Ii placea grozavsa joace ca,"rti. Iar porecla Beizadea Vitel", data printrtlui Gri-gore Sturdza, venea din vorba ce esise despre deosebita lui pu-tere muschiulara. Se spunea ea, de tanar, incepuse prin a facegimnastica si ridica de mai multeori pe zi un vitel care cu vre-mea ajunsese cogeamite plavanul, dar pe care Beizadeauaridica mereu en aceea$i usurinta. Ponosul acesta avea $i oare-care urnià de adevar. Dime destula din Bucuresti era in situatiade a sti cA in adevar Beizadea Grigore Sturdza 271) faPeazilnide Ate doua ori pe zi gimnastica si ridicari de greutati pe eariputini atleti se puteau incumeta sa le facá. lama, ca suplimental acelui program, facea lupte greco-romane cu un amic al lui,George San-Marin, cunoscut ea atlet de seama, iar vara, la Con-stanta, pornea cu alt prieten, capitanul de calarasi Alecu Vasi-liu, dela torasa palatului lui de laugh' Hotel Carol'si se ducean

ce

PLANSA I-a

Pe partea stanga a plansei, in rânduri dela stcinga spre dreapta

I : (?) Grigore Ventura (la pian) Dr. G. Asaki Nicolae VelescuRoco Em. Protopopescu-Pache si Iancu Bratescu-Decalitru

(pe butoi).II. Dr. George Stoicescu Matei Millo Mihail Cogalniceanu (cunoan)

Ion C. BrAtianu Titu Maiorescu.III Aristila Romanescu Ciru Economu (?) Dumitru C. Bra-

tianu (?) Hitrovo.IV: (?) Gh. din Moldova (Kerembach) Principele Bibescu (clopot)

Andrei Popovici (fabrica de spirt) Dr. Victor Babes Nae

Ulmeanu (seful bAtäti,ilor electorali ai liberalilor)C. A. Rosetti.

: Generalul George Manu ,Stefan Bellu Dr. Petrini Paul Prin-cipele Dimitrie A. Ghica Beizadea Miticd (pe un dovleac)Ion L. Caragiale Constantin Nacu Alexandru Lahovarybanditul Licisnski si Dr. Petrini-Galati.

Vi. Petrache Grädisteanu Theodor Sperantia Grigore Manolescu(in Hamlet) Dr. N. Kalenderu arhitect Ion Mincu GrigoroBrgtianu Radu Mihai si G. Costaforu (Adevarul").

VII : Simeon Mihailescu Tudorità Rosetti generalul Ion Em. Flo-rescu (floare'n ghiveciu) general Dr. Demostene (Cu trombonul)tipograful Iosef Göbl Alexandru Marghlloman (pe cl delemn) Dr. C. Severeanu (meter lacatus) Grigore Peucescusi I. Popovici-RäCáciune.

VIII: Tache Gianni Ionicä Falcoianu (cobzar) Laurian (?)

Constantin Nottara si Dr. Felix (esind din canal).

Semnele de intrebare sunt personagii dc cart nu se vorbeste in carte.

Vintil5

Pe parted dreaptii a plansei, in randitri dela stiinga spre dreapta

I: Constantin Jicquidi (autorul planselor) Gr. Alexandrescu(?) Gheorghe Mdrzescu.

TI: Niculache Gherassy prim-presedinte la Casatie, cu fustaneld) Dr.N Mdlddrescu Niculae Camdrasescu Stefan Iulian tatd1 (inJupan din Voevodul Tiganilor") Sculptorul C. GeorgescuLar, pe paleta, piotorii : B. Panaiteanu Dumitru Mirea Theo-

dor Aman si Nicolae Grigorescu.Al. V. Beldiman (Cu pana si Adevdrul") B. P. Hasdeu {?)

Vasile Aleesandrl (cu lyra).Ion Ghica Luiggi Cazavillan (Universul") Ion Creangd Ion

Slavici si Dr. Ramniceanu.$tefan Sihleanu (in fluture) Papamihalopol LascAr Ca-

targiu (in rae) Georges Cosman (ca sticld de vin) si Petre PoniPetre P. Carp (in Don Quichotte) Nicu Metz Al. Cantacuzino(cel cu Azilul copiilor gasiti) C. Olmazoglu (moard de vânt)

Popa Tache (seful bätdusilor electorali ai conservatorilor)Claymoor (Mihail Vdcdrescu) (?) (?) si V. A. Urechiä.

III : ;1V:

PLAN$A II-a

Pe parted stänga a plansei, in rdnduri dela stdnga spre dreapta

I: C. Dobrogeanu-Gherea Dimitrie Alexandrescu To101°1 (juris-consultul) George Gr. Cantacuzino-Nababul Costica Bobeicasi Mihail Paleologu (cu lanterna).

Il . Gheorghe Sion (fabulistul) Capitan Creana Eugeniu StAtescuI. Valentineanu (decanul Presei) si Ion Niculescu (in rolul Bolna-vului inchipuit).

III. A. C. Caza (Cu pene incrucisate) &mid' Vernescu N. Steriadeprof. Gh. Dem. Teodorescu (Ghiuden) generalul Barozi si

Menelas Ghermani (ca zeul Mercur).IV . Leautey (dala Agentia telegrafia) Pictorul Stefan Luchian si

l3azil Epurescu (in iepuras).V Buncherul Zerlendi Dr. Mina Minovici George Duca (directo-

rul C. F. R.) ,Constantin 015nescu si Al. Ciculescu (ziarist).

Pe partea dreaptit a plarefei, In ränduri dela stiinga spre dreapta

1. Colonelul Rosnovanu Constantin Mille (socialist, Cu 8 ore demuncd) Alexandru Odobescu (arheolog) si Nicolae Blaremberg.

: Ghiea Comänesteanu (in cocos) Gheorghe Palladi Barbu Ste-fänescu-Delavrancea Constantin Esarcu (Cu macheta Athe-

neului roman) si G. Gheorghian (Program).Fit C'corm lancu Marghiloman -- Al. D. Holban Eduard Wachinan

si Stefan Velescu.IV: Nicu Ceaur-Aslan artistul Jianu (in rolul lui Nuhäm din

,.Lipitorile Satului") (?).

V.: Ilariu lsvoranu (in päun) Vasile Toneanu (in rolul lui Crispin)farmacistul Papini-Salvadent" (cu lyra sl binoclul).

VI: Delettre (Anuarul Rom5niei) Dimitrie Racovità (in potcoavä)Theodor Radivon (ceasornicar) si Dumitru A. Dinicu (violoncelistul)

.

Un parfon de teiu te 'mbata,n'am vAzut asacevasi !te-ameteste, Dom'le 'ndatApar'c'ar fi taman mismas.

Atunci nu se purtau ochelarii fixati cu bare de urechiGlumetul.Suferea de obezitate.Tram-carul lui Toma Blándu.Agent electoral liberal.In alar& de" cuvAnt turcesc.Ultim.BAile dela Karlesbad.

BUCURE*TIT VEGR.R.TLUI REGAT 329

Innot la plaja ce era atunci sub viile dinspre Agigea; acolo fu-inau o tigara, pe nisip, si reveneau tot innot acasa, capitanulchiar Cu ochelarii neclintiti pe has 272) si la dus si la inton.

Dar ponosul cel mai neadevgrat, si de care totusi fama haztoata tara romaneasca, era cel pe care mucalitul 273) ziaristG.00rge Ranetti II scosese, prin revistele Zeflemeaua si Fur-ruca, eoriteului" liberal, avocatul Gh. D. P.allade, un om de osevera seriozitate, cu deosebire cumpatat, dar care avea cusurulde a se bucura de o conformatie cam corpolenta 274). Folosindacest cusur si speculand prin antiteza asupra calitatilor ce ara-tam ed, avea, George Ranetti i-a scos ponosul ca era un marechefliu, cam mitocanos, adorator al femeiloi tot atat de patimasca si in Politica si ca fama chiar... poezii.

Versurile pe care i-le atribuia Ranetti Domn' Paladu"au fost mai tiirziu adunate si Inteun volumas intitulat De inima-albastra". In acest volumas, plin de scanteieri spirituale, suntleva parodien i ce pot fi socotite ca adevarate capo-d'opere" .alegeniului. Buna-oara, aceasta evocaré a frumusetei parcului nostrildela Sosea. la vremea dind inflore$te teiul

Tiii ! ce extra e NaturaLa Soseaua KiselefTe crucesti, parol! casci guraSi ¡ti vine gust de Chef.

IVTe apucA idialu Basca 277) de parfonu-acestacAnd te plimbi pA la Bufet e rAcoare ca 'ntrun beciun' m'A duce 'n zbor Tramcalu 275) de'ti desbraci pana si vesta.Cu Nea Nitá Berechet 276). SA' te taie nu mai pleci !

VO Natur asa de fainä,pAn'la cel mai oltem 278) gradca s5 stai M'A' de hainä,nu e nici la Karlisbad !... 2791

ca-

330 GEORGE COSTESCU

...sau acest buchet de melancolie a oprelistilor Toamnei side nostaigie a zilelor de voie-buna si de inima-largil cu cari ro-manul bucurestean era, de felul aui, atat de obisnuit :

M'apuca toti Dracii cand vine Sictembre !... -Cu dame-asi vrea iarasi amor sa tratez.Nu d'alea èe 'n Clubul lui Gherea sunt membre, 280)ci dame vivante si Cu chichirez 281).

Pardon ! ca pe fata imi dau azi arama,dar toamna transforma al meu naturel ;cand frunza paleste si iese pastrama,Cu mamilliguta cu turburel.

Asi da nu s'ce'n lume sá vad Zalhanaua..Serban, la ureche, sa'mi cante-un romant.Din oala cea noua sa'i torn cu ocaua...Dar, vai ! imposibil, caci azi ;tint finan.!

...ori acest Sonet dedicat amicului sau, careitimarul electorNita Berechet :

Of dom'le ce e viata... i zilele cum trec...Mai iute ca tramcalu! Ti-mai amintesti ,Nea Nita,De seara aia 'n care am ba'tut noi halvita ?Era numaru aint Lasatu'ala de sec I

Bre ! scurt e firul vietel vremei jurubita,Imi vine-ades, cumetre, sà plang ca un zevzec.'OM mai manca noi °Ore, stii d'alea de berbec,mai fragede ca trupul de juna copilita ?

Imbäteanim, nea Nita ! Par'ca ma vaz, ca'rnaine,cu dricu Primäriei ducándu-rna la Bellu.Nu-i de glumit : Destinul e mare porc-de-cliine !...

In fata mortii, nene, sOldatul, colonelultaranul si ciocoiul nu au deosebire...Asa seria un. -Ala In Cartea de citire.

Felurile ea aeestea, de-a fi si de-a se exprima, erau specif iceacelei populatii periferice pe care noi am eitutat BA o de,seriemcat am putut mai bine in cursid aoestei povesti. Si daeg, cu

Bocialistele.Cu nuri, simpatice.

$i-a

EUCURE$TII VECIINLUI REGAT 331

vremea, ele s'au schimbat Para ea oamenii aceia sa fi p'iirasit lo-eurile lor si Para sa fi urmat niscai scoli de educartiune, asta sedatoreste indeosebi acelei literaturi zefleuaiste de care, ei cei-dintai faceau mare haz.

Portal vetust si venetic al mitocanilor" a pierit cu incetul;vorba lor aiurita si Oita de nenumarate metafore sui generis,s'a mai schimbat ; dar acea susceptibilitate cu careei intampinau contactul cu lumea obisnuita, a ramas si azi apa-najul unor anumite cercuri de mahalagii, mai moderni" si decicu atilt mai de mirat la niste cetateni ce se pretind civilizati pan'àsi in cele mai departate sub-urbane. 0 apropiere f ärà urrna deexagerare, ca sa nu zicem ehiar o dovada, ne-o confirmafaptul crt i azi unii din scriitorii nostri cu spirit de observatiemai subtil,. afla Inca destul material pentru asemeni white demoravuri in cuprinsul acestui oras. Ceiace I. L. Caragiale, D.Teleor, Marion, Sarmanua Klopstock, V. Demetrius, O. Ara-leanu, Dumitru Patrascanu si altii au creionat cu atata mfiestriedin ale vremurilor de-atunci, vechiul si bunul nostru amic si co-leg, Cosco, inzestratul urmas al lui Marion la Veselia" si laUniversul", a mai putut sà afle si intre cetatenii bucuresteni dinvremuri mai apropiate, pentru a ne da volumele celebrului sauNita Pitpalac". Ca acest Tartarin", bucurestean si ea pretinullui, Mica Itidentul, n'or mai fi multi prin Bucurestii de-acum;dar nici prea departe de ei nu sunt toti cei cu mania de-a intre-buinta cuvinte si oxpresiuni a caror pronuntare nu o cunoscdeajuns, sau acei care, in ce priveste portul, s'au schimbat doarprin aceia crt in Ice sa mai staruie in pastrarea celui al mahala-giilor de altadata, acum exagereaza insasi portul orasenesc, adoptaMI% niciun bun-simt toate inovatiile interesate ale negustorimeicare abuzeazil de lipsa lor de pricepere si de seriozitate, sio tinuta cu totul nesabuita. Iar pe langa toate astea &and

,auzi cum au prins variile denumiri ce negustorimea dà stofe-lor si straielor cu cari se impopotoneaza, apoi atunci, curatca... te strâmbi de ras.

Bucurestii de'nainte de 190G au mai avut insa si altf el detipuri care isi datorau celebritatea altor pricini.

Intre aceste tipuri, cel mai interesant si care se bucura de

ultra-sensibila,

in-

Vezi amintirile din vechiul Bucuresti al d. Rad-. D. Posetti.figetasii strengari de pe la mahalaCelor din lumea mare.Moneda de 50 de bani

332 GEORGE COSTESCLI

unaninie simpatii, a fost faimosul Nicu Metz. Copil de oamenifoarte cum-se-ca(Ie de prin partile Oltului si fin, prin botez, alRegelui Carol :1282), prinziind dela o vreme a se ticni, riimasesoerr mania unui erotism exagerat, care Il impingea la tot soiul'de raizdrrtviinii. Cu cartea ce apuease 85, invete, el traducea dinfrantuzeste si tipArea in fascicule pe cari le vindea cu 10 baniexemplarul, nuvelele cele mai frivole din opera liii Paul de Coccisi din Decaineron"-ul lui Bocaccio, localiziindu-le uneori si prinaceasta faciindu-le si mai insinuanto pentru tineretul ciirtria leimphrtea. Avea inai ales o mare siinpatie pentru pustii 283) dernahala, in care vedea, cu o bucurie nestiipiinitii., tot atiltia viitoriDon-Juani ca el. Din inclinarea asta, dese-ori lumea Il vedeaamesteciindu-se intre copii, sh se joace cu ei in arsice, sau siíhare nepoftit prir, curtilo oamenilor si oprindu-se pe strAzibath turca.

Un alt tip" de felul acestuia a fost Costieg Albulescu, untràsnit", plin de-o surprinziitoare seriozitate si de un humor rececare dezarma pe oricine. Lume:a de toate clasele bucurestenestia ca nu era in toate mintile lui, ciar nu intelegea demnitateasi seriozitatea cu care se manifesta tâcneala lui si de aceia, fAràsA-si dea seama, Il privea cu oarecare stim6. Fusese profesor sifiind indepgrtat de scoalg, scotea un jurnal nurnit de. el TurnulBabilonului" in care aduna, odatg pe lung., bate ciudgeniile ad-ministrative si politice, cu o luciSitate in metod6 care nu desvg-lnia starea lui mintal6 de cat prin felul nedeshisit al criticilorsale. Sub titlul gazetei, enunta profesiunca lui de credint5, inteuncuvânt-frazA" eompus din o serie de vorbe legate cu oarecareinteles, dar cu nu mai putin de 93 de litere. Ceva mai 5os, dreptindicare a pretului, seria: Un poi" celor din protocol" 234); unLeu, dela once derbedeu; o BA.'neuth" 285, ) cui n'are cal si cArutti:zece bani, pentru golani si gratuit, cui stie ca e smintit", jarsub aceste indicAri : Toate astea le rostesc, ea sa nu ma maitocmesc". Cine socotea ca si asta era o dovadsä, de nebunia lui,se insela. DovadA st6 o intiimplare in care a avut de-a face ehiar

BUCURE$T11 VEGRIGLGI REGAT 333

eu un prim-ministru al uostru. Conu Mitita Sturdza, .fiind la gu-vern, se ducea bate() zi la Sinaia s supuna Regelui decretele sap-truninale din consiliul rninistrilor. In Garà, dind sa se urceragon, este retinut de Costica Albulescu care *tia cine este, *i pecare Premierul Il cunostea de-asemenea. Albulescu Ii oferit ulti-mut numar din Turnul Babilonului". Conu Mititrt, care nu preaera manil spartil", vara trei degete in buzunarul vestei si nugaseste decat un napoleon'. de aur, (era un simbol al banilor debuzunar, deoarece *eful de-atunci al liberalilor, ea si Voda, nuumbla cu bani la el). Grabit de plecarea trenului si ne-avand ceface, Il pune in palma lui Albulescu si Ii zice, tinand mina in-tinsa: Cusurul... (adica: astept restul).

Dar Albulescu, auzind clopotul de pornire a trenului, se In-clinà ca un muschetar, p.lria lui de pasla cu bor-duri mari *i Ii rrispunde, in vreme ce trenul se si pusese innii*care :

Toatii lumen stie crt Primul ministru de azi al Tarei, nuare niciun... cusur".

Albulescu da astfel cuvintului cusur" intelesul de defect.Tipuri de-acestea, fiecare. in felul lui, mai aveau Bucurestii

de-atunci: pe fo*tii profesori de matematici Fane Dumitrescu siBondreanu eel dintii un maniac al clecoratiilor, care, la oraschimbarei garzei dela Palat, se strecura printre cei adunati infata portei, imbracat intr'o jachetrt veche si cu pieptul incarcatde stele si cruci de hartie poleitil pe care le cumpara din compar-timentul judiriilor dele Magazinul Universal; iar eel dealdoileaavand mania sa =hip, si pe arsitele din luna lui Cuptor, im-brawl cu trei pardesiuri peste bailie, cu criciula de blana, casalulde lama infasurat pe gilt si cu umbrela de ploaie la subtioara.

Mai erau in sfar*it: Apostolica, Singe-rece si tiganul cobzarDulu*, fiecare cu metealina lui, si care facea pe copii sA se Oradroaie dupa ei prin mahala.

- Dar, ce nu avea Bucurestii atunci i!...Alai avea bunaoaril, si pe Piticul de pe Bulevard" un °mu-

let mic dar gros, care era gatit cu un ciupag enorm pe capul luimare; avea niste mustati ca vrabia si i$i avea resedinta perma-nenta la scara de intrare a Muzeelor, asezat pe un scaunel deleran i sprijinit intr'un baston gros cu carlig la capiltul de sus

-leganiindu-si,

GEORGE COSTESCti

a$a cum nu purta nimeni pe vremea aceia. Piticul acela aveadrept tovards de sedere. ea tinA de urât, pe Ghitil Berbecul,un berbec in eoarne si 'Yank pe care-1 hranea cu alune prajite totimusterii dela mesele bodegei lui Kosman, cum si toatà lumeacare trecca pe acolo; dar care, cilnd nu mai aveai ce-i da, repozeape nestiute niste imbriinceli Cu eapul, ce foarte adeseori lungeaupe trotuar pe eel ataeat, in hazul color ce asistau intampiltor laasemeni $cono cornice_

334

Mitropolia, inainte de cladirea Camerei Deputatilor si a Patriarhiei.

Fostele colcane-portal aleMitropoliei, la capätul din

vale al aleiei.

0

r

286) Revolutia greceascà a Eteriei dela 1821.

Evlavia bisericoasa.

HARuLacesta,al unei firi totdeauna voioasa, 1-au avid bucu-

restenii de-attinci pentruca sufletul lor candid avea o deose-bah' inclinare spre cel mai strasnic optimism. Mara de asta, tot cefaceau era pornit doar de la ei, iar nu din spirit de imitate saude Mod& ea acum. Credeau fara sa cerceteze, in obiceiurilelasate de stramosi. si Oman toate sarbatorile calendarului bise-ricesc respectand datinele lor. Isi iubeau Tara si Neamul asa cumMeuse toti ai lor, pang, in negura vremilor cele mai vechi, si deaceia se veseleau la bate sarbatorile noastre nationale ea si lacele ale lor, familiare. Toate sarbatorile si Duminicile, ei le ini-parteau intre credinta sufletului si bucuria inimei lor.

In Bucuresti erau ca si astAzi peste o suta de bisericiintre care si cateva manilstiri de ctitorie domneasca, precum :cea a lui Radu-Voda, din veacul al XV-lea a Domnitei Balasasi cm dela Sf. Gheorghe-Nou, ridicate de neamul Brancovenilorin veacul al XVI-le a Sfiintului Spiridon, zidita la inceput instilul gotic, din avutul Donmitorilor Ghiculesti cea dela Curtea-vale, a sfantului Anton, ctitorita de Voevodul Mircea cel batraninca din al XIV-lea veac si unde era datina sa fie un4i tot Dom-nitorii Tarei, aceia a Sarindarului '(san Pomenirei) ridieatil deMatei-Basarab pela 1634 si pentru a carei sfintire la deschidereVoevodul a chemat sa slujeasca pe Mitropolitul Macarie din An-tiochia, biserica Dobrotesei, veche cat orasul acesta bisericaOltenilor ctitorita si chiar zidith cu mainile enoriasilor ei, si in a ea-rei clopotnita s'au inchis pe vremea Zaverei286) vreo patruzecide greci Prigoniti, care au fost mgcelariti de turcii lui Mehmet-Pasa al Silistrei chiar in euprinsul sfantului lacas ; apoi bise-

22

338 GEOI1GE: COSTESCI1

ricile Sfintei Ecatherina, a Sifintului Niculae din ,5elari, cefu recläditä de Regele Carol I a Sfäntului Dumitru de MITAPoltá i .care atunci era metoli al episcopiei Buzilului, a SfintetVineri din Lucaci, a Zlátarilor si aceia a ,lui Antim Ivireanul(rnitropolit ucis prin innec in Dunáre din porunca Dornnului fa-nariot Nicolae Mavrocordat), bisericá, ce serveste si azi ea meto])al episcopiei dela Arges.

Mai in toate aeeste lácasuri ale lui Dumnezeu slujba eracutí, la zile mari, de catre Vládici 287) si de aceia erau foarte multcitutate de lumea aleasá, laotaltá cu enoria*ii respeetivi de onceclasá sa.0

Evlavia cucernicilor lor inaintasi fusese pe vremuri affit detemeinica încât cei-ce aveau conace boieresti de frunte, isiserá chiar inlduntrul inprejmuirei curtilor lor paraclise (mici ca-pele de inchinaciune) inzestrate cu toate odoarele cre*tine*ti si incare veneau sä, slujeased preotii parohiei lor. Asa erau: cel alBanului Ditnitrie Gbica-Bdtrtmul ce se vede si azi in curtea pa-latului administrativ 'de Casa de Depuneri ; cel al pri-mului Mitropolit-Primat al Romaniei Dionisie Lupu, ce se aflala resedinta Inalt Prea-Sfäntului Prelat din mahalaua Batistei ;

cel al Cretulescului, preschimbat apoi -de Eforia asezámitelorneamlui säu in biscrieg parohialh si restauratá acum in urniä. (in.eoasta Palatului Regal); cele ale familiei Bellu, din cari unulse afla cam pe loeul strázei Marconni din fata palatului Postei siTelegrafelor, iar altul e si acurn pe Soseaua (ì-iurgiului, avand hra-n'u' in ziva de Buna Vestire", cel al Marelui-Ban GrigoreBriincoveanu din fosta curte a ,.Palatului .cel mic" si aviindItram in ziva Sfäntului Spirilon ; eel al familiei lui NieolaeBritiacoveanu din eurtea Spitalului Bri-incovenesc; eel al Dom-nitei Masa Brancovearm de hIngá Azilul (lela biserica ctitorithde aceiasi DOmnitä; cel al lui Matache Racovitá ce didea pe lo-cul de azi al sediului Politiei Capitalei; cel al Episeopului 'osa,dada pela 1800 in curtea bisericei lui Antim Ivireanu; cel dincurtea fostei resedinte a Sfântului SinOd (pe .stada Sapientei, submiinástirea Miltai-Yoda), si astrizi in fiiintä, si cel din curtea in&nästirei Väcárestilor, eládit de Doamna lui Nicolac Mavrocordatcare, in vremea goanei si prilphdului ce asmutise asupra.boierilorpárnanteni, isi fäcuse acolo resedinta si privea ,orasul dintru cer-dac innalt al chiliilor acelui paraclis.

287) Mari prelati ai Bisericei.

:

obaryie.

cládi-

.

Clopotnita si chiliile bi-sericei Mihai-Vodà in carier au Arhivele Statului

inainte de 1890.

Biserica Sf. Gheorghe-Nouvechea $i frumoasa ctito-

rie a Brancovenilor.

BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 341

. Sirul sarbritorilor se desväsura tot ca actin ineephnd cu Anu I_nou, adieg întâia zi a anului.

Natia romAneseg a tinut totdeauna soroeul Anului-nou in acel:zi a Sffintului .Vasile, potrivit pomelnieului Bisericei rgsgritului.

De pe datini mult inai vechi însà, anul se incepea odata cusgrbatorirea nasterei Domnului nostru Isus Cristos, and se por-neau si colindele eu jocurile lor rituale ce nu eonteneau cleat laivirea stelelor din seara zilei Sfantului Botez.

Rânduiala asta a dat in timpuri indepgrta,te, loe la multi,sfadg orideehteori inteleptii lumei s'au adunat in Sinoadele lorecumenice si s'au strgcluit a o deslusi de pe litera Sfintei Seripturia proorocilor si a sfintilor apostoli, de pe eanoanele conciliilorarhieresti, precum si de pe eanonul fieegruia dintre oameni, casg-si asigure o tiling eht mai lungg dupg munca lor din zilele delueru.

Din ate mai $tim si noi, din cele invgtate prin arti, se pare,ea strgmosii Romani, earl au locuit prin tinuturile Daciei camtocmai pe and se implinea primul veac dela nasterea lui Isus Na-zarineanul, serbau Anul-nou °chart cu Crriciunul, adicg in a treiadecadg a lunei Decernyrie, and cade noaptea cea mai mare a anu-lui si de-când Soarele pgseste iar pe calm lui suitoare. Ei numeausgrbgtorea aceasta dies natalis inviati solis adieg ziva nastereiSoarelui a-toate biruitor. Prgznuirea o fgceau timp de seapte zilela rand prin colinde cu chntece si joeuri numite de ei f estum ca-lendarium ¿lela cari calende" pare a ne fi rgmas si noug de-nutnirea colindelor. Cum Soarele, eel mai mare binefgcgtor al lor,era personifieat de ei in zeul Apolon, sgrbgtoarea cresti-neascg de mai thrziu a nasterei Donmului Isus Cristos a rgmascam aeeiaasi, cu deosebirea eg a fost prelungitg pang, la ziva po-gorârei Sfantului Duh asupra, botezului din apa Iordanului, asacum le fusese dat proorocilor sg vesteascg.

'Dar bucurestenii au adus zilei Anului-Non si onorurile publiceale urgrilor ce se face Suveranului si intregei Sale Familiidecgtre toti demnitarii Statului, incepand cu Malt proa sfeintulMitropolit Primat si Patriarch al Ortodoxiei noastre, la slujbace oficiazg in SfAnta, Mitropolie, si and inceperea zilei nouluian este vestitg de danggtul elopotului eel mare si de bubuiturilecelor dougzeci si una de lovituri de tun. Prin asta noi ne tinemoarecum si de ¿latina crestinilor apu.seni cari serbeazg arm' ce]nou in miezul acelei nopt,i (la ei, a SfAntului Silivestru) serhare

342 GEORGE COS"TESCV

ce se urmeazä acasa printr'un ospdt numit de ei Revellion",obiceiu pe care Il avem si noi.

In Bucurestii povestirei noastre mai era obiceiul, ce a pierit.odatg, cu Regele Carol I, ea in seara zilei Anului-Nou sg aibg loein palatul regal un mare Bal al Curtei la care erau invitati totioamenii de seaniä ce se aflau in Capita16, impreung cu sotiile sicu unii din membrii familiilor lor. Traditia acestui bal, care sesuia destul de departe in sirul Domnitorilor nostri pgmanteni, afost reluatä, de primul nostru Rege ina, din anul urmgtor urareisale pe Tronul Romfiniei, si iatg cum si de ce. In anul 1867 Dom-nitorul Carol fiind îneà neinsurat si cum in Bucuresti teeth.' lu-mea in seara aceia de An-Nou petrecea in sanuL familiei, el sin-gur neputand implini datina, a fost invitat la balul de reveillon"dat de egtre boierul i doamna Otetelesanu in casele atilt de pri-mitoare ale lor de lfinga piata Teatrului National. Marele Dom-nitor, petrecand foarte pläcut in noaptea aceia si deslusind ehiara un asemeni obiceiu frumos i-a-r îngàdui lui, strginul .infrgtitpe totdeauna ca Tara, sg-si apropie cat inai malt pe membrii celormai de seamg familii ale Neamului pe care era ehemat sg-i car-muiascg, hotara de-atunci sg rosteascg si el un asemenea bal laCurtea lui.

La inceput, Balul Curtei s'a facut in seara zilei de 24 Ianuarie,zi in care intregul popor sgrbgtorea aniversarea Unirei princi-patelor romane prin alegerea unui aceluiasi Domnitor ; dupgcativa ani insä in seara zilei de 1 Ianuarie.

Acest Bal al Curtei avea si o altg, insemngtate pentru sta.-rile de-atunci, intrucat el a inaugurat .petrecerile oarecuni pu-Mice de felul acesta, in deosebire de soarele" ce adunau pangatunci numai pe boierime, numai prin casele lor, si la cari nuerau invitate de cat familiile inrudite sau amical mai mult a-propiate de amfitrioni. Mai da apoi prilej pentru consacrareapublicg a .distinctiunilor pe care Suveranul ggsea cu cale sh* leconfere slujitorilor Tgrei si of iterilor armatei, decoratiunile ceinsoteau acele distinctiuni fiind de obiceiu inmanate cu prilejulAnului Nou, iar fericitii lor dobanditori fiind in cea, mai mareparte si ei invitatii Suveranilor la acel bal.

Asupra acestei petreceri domneascg afl. n o notita,' foartelrimuritoare chiar in Memoriile primului nostru Rego, la datade 31 Decemvrie 1969, and a fost celebrata casätoria Domnito-

BIJCURESTII VECHIULUI REGAT 343

rului Carol ca Principesa Elisabetha, buna ilustra Regina Car-men Sylva,. Aceastä notita .spune: Seara retragere Cu torte;apoi Balul de Anul.Nou la Palat. Printesa prin vioiciuncia si gin-gasia ei stie sa, dea un farmec cu totul nou serbarei. Ca si barbatulsan, ea a luat parte cateodata, la dant. La miezul noptei s'a datsampanie; iar,la unu, inaintea supe-ului la care iau parte vreoseapte sute de persoane, Printesa se retrage".

Poporul bucurestean se bucura si el de aceasta sarbatoarea Curtei ca de un eveniment periodic cc intregea rosturile ofi-ciale ale vietii lui. Manifestarea simtamintelor acestea el o arataesind Cu drag, pe vreme ()rick de rea, sa se insiruiasea pe mar-ginile strazilor pe unde trecea cortegiul regal spre mitropolie,si in drumul demnitarilor ce veneau sau plecau dela. palat. Seara,s aduna in piata Palattilui si. privea multumit spre ferestrelestralucind de lumina ale Caminului Domnesc si, la calescile,si cupe-urile ce veneau cu invitatii regescului bal.

Parazilor acestora, poporul bucurestean mai adauga si bu-curia colindelor si a jocurilor nationale ce forfoteau pe toate stra-zile orasului ; iar din voiosia lor prindea el-insusi buna-voia cucare se °s'Ata apoi si petrecea ca la zile -mari.

Dintre colindele i jocurile acelea, uncle: Sorcova, VasilcaPlugusorul, emu numai ate zilei Anului Non; celelalte: Stea,ua,

Vicleimul (Betleentirl) i Brezaia incepeau ()data cu Craciunul siineeta,-u abia in seara Sfantului loan Botezatorul.

Sorcova" era colinda de urare a copila,silor, carora li-se cum-para din vreme cate jerba de flori din hartie colorata cu care eisorcoveau pana'n ziva pe pärintii si rudele lor din casa, pornindapoi si pela vecinii si cunoscutii din mahala. Ca rasplata pentrubundle lor urari copilaii primeau covrigi, prajituri, cozonac,mere si portocale.

Urarile M'elite la o zi ca aceia prin graiul dragalas al co-piilor si pornite din veselia lor sufleteasca pentru rostul acelordatini, erau pline de atiita duiosie in &At cei mai multi treca-tori Ii opreau si le corean sorcoveasca si pe ei, dandu-le a-poi cativa gologani ca sa-si cumpere cofeturi sau aeadele, cumerau numite atunci zaharicalele in genere. Oricat de frumosera insä acest gest prin spontaneitatea lui respeetoasa, pentrudatini, el a avut totusi si o parte rea prin aceia ca a provocatdegenerarea acestor colinde inteo adevaratá cersetorie generalä

guide

si

344 GEORGE COSTESCU

Urarile pe cari acei copilasi le spuneau color pe caresorcoveau erau ast f el ticluite

Sorcova veselasa traiesti, sa 'nbatranestica un mar, ca un parca un fir de trandafir ;tare ca fierul, iute ca otelultalle ca piatra, iute ca sageatala anta si la multi ani !

Prin mahalale circula si o alta varianta, specifica graiuluipopular de-acolo, si care suna asa:

Sorcova, morcovada-mi, jupane, roscovaitele, momitele si Cu fudulitelesac ! fastac !...da-mi paraua sà md duc 2").

Vasilca" era urarea tiganilor de pela margine in amin-tirea vremei de robie a lor i prilej de adunat de pela curtiloboieresti ckteceva de-ale mancarei sau ceva gologani pentrutuicuiala. Pentru asta ei pastrau sau cumprtrau rnai-pe-nimico capatana de porc afumat la Ignatu1289) Craciunului, o puneaupe o farfurie mare, o Impodobeau cu margele si cu flori, o aco-pereau cu un stergar curat si porneau din curte in curte, misma,asa curn apucase si ei bälTâni, cu aceasta colinda:

In aiasta zi frumoasa, Domnili din cer venial si la voi acasa, Dom-nili din cer cá la munti m'am urcat ghindä si fragi am mancat ....la vali m'am scoborat pe livezi verzi am pascut apa rece am batapa noroiu m'am noroiut Rumanii cá m'au väzut si au s'Ara Cu topo-rosu i tiganii cu barosu pa mine m'au omorat carni grasa m'afacut Rumanii au luat slanina si tiganii capatina si frumos m'a'n-podobit s'aci la voi am vinit s'o vedeti si s'o priviti frumos dar sa'idäruiti cu trei galbeni infloriti c'asa'i legea din batrani din bätrani,din oamani buni Sanatate si multi bani, cu noroc si la multi ani "

Colinda asta venea dela obiceiul macelarilor i parlagiilor (tale-tori de vite) care trirnitea rudelor si musteriilor de seamä, prin odras!elelor, cate-o farfurie de maruntaie proaspete ale vitelor ca un fel deplocon".

Ziva Sfantului Igual, de lnaintea Craciunului, cfind la noi se °bis-uueste a taia i rosti porcii gospoddriilor dela margine.

stdiate,

:

dela

BUCURESTII VECHTULTJI REGAT 345

sporovgiau colinda asta repe*and dupg fiecare f rânturgde vers Doamnili din cer" si asteptand darul de gologani cu care(zicea datina) aveau sa-si cupere purcelul de crescut pentru era-iunul In cele din urma si colinda asta a rgmas doar un

ngrav tiggnesc de-a cersi cu Vasilca pe de-arândul 2").Plugu*orul" era Ilusa colinda rgmasg, de mii de ani, a ta-

ranilor. Mgrgina*ii Capitalei intrau pe fiecare barierg cu ca-te un plug gata cu crgcute de brad, cu stegulete din stergare, cucoarnele boilor aurite si legate cu funde de panglici cu diferitecolori, si porneau prin ora*, oprind din loe in loc sprea ura anbogat in bucate, invremece doi-trei flacgi pocneau ,napraznicdin bice, iar unul imita din buhaiu 291) un muget ce vreaadicg si urarea vitelor injugate la plug. Colinda Plugu*oruluiera un f el de balada in care se proslgvea asezarea strgmo*ilornostrii Romani pe aceste rneleaguri, cum *i diversele munci alepgmantului si se fgeea urare de recoltg de mare boggtie. Lumeade pe drum si de prin curtile mahalalelor se bucura foarte detrecerea alaiului acola si ie*ea al vadh si sal asculte cu o va-dita plgcere.

Dupg cinci zile dela praznuirea Anului Non, veneau zileleBobotezei si ziva Sfantului Ioan Botezgtorul, cu cari se in-cheiau sarbatorile iernei. Ziva Bobotezei 292) sau a botezuluiDomnului Isus Cristos era mai ales legata de o suma de datintsi de obiceiuri ale poporenilor. Cea mai de cgpetenie din acesteaera, fireste, aceia bisericeascg a sfintirei apelor, care era sgr-bgtoritg cu un deosebit serviciu religios dupg care se desfasurao frumoasa paradg militara. La sfar*itul slujbei Inalt ProaSfantul Mitropolit cobora din pavilionul dela capgtul cglei Vic-toriei pe cheiul G-Arlei, la malul de jos al apei, insotit de mem-

Un obiceiu tigänesc era si acela al Paparudelor". Douä-trei ti-gdricuse infäsurate In girlande de buruieni, jucau spunänd o colindä abr prin care cereau lui Dumnezeu sa dea ploaie cand era vreme de secetii.Bucurestenii le udau cu apd asvarlit5 asupura lor si le dat: cate un gologan,Cu credinta ca aceasta va aduce p,oaia doritä.

Buhaiul era fäcut din o putinicä de brad pe gura careia era in-tinsä o pielel de bou sau de oaie, sträpunsd de o fume uns5 Cu sacäz si caretrasä fiind dintr'o parte sau alta, fama un sgomot ce seamänä mult cu almugetul vacilor.

Denumire in ruseste a zilei Botezului lui Istis.

viitor.

fie

346 GEORGE COSTESCU

brii Familiei Regale, arwaca in apa Darnbovitei SfantaCruce pe care apoi o prindeau o ceata de biirbati de prin maha-lalele orasului ce se aruncau In apa aproape inghetata in ea-mäsile lor lucrate taraneste. De atunci insä, asta e tot ce ne-amai Minas ; celelalte obieeiuri au disparut sau stint pe cale BA

dispara cu totul.Cei batrani mai cinsteau ziva ajunului Bobotezei cu post

mare, ceiace insemna eh nu bagau- nimicuta in gura lor, toatäziulica, pana la ivirea stelelor pe cer. Fetele la varsta mariti-sului asteptau ajunite iniezill noptei cand aveau sa'si afle ur-situ]." tidied pe viitorul lar sot, fie in oglinda casei In carese aratau la ceasul acela despuiate, fie In vis dad, se culcau va-rand sub perm lor firele de busuioc pe cari le lasase de-cu-zim:preotii ce le eautase casa pentru botezul cu agliiazma. Se mai.o-hisnuia de-semeni cercetarea viitaarelor intamplari din viata inniste figurine ce se intruchipau din o lingura de cositor topit lagura sobei si aruncat inteun castron cu apa rece luata din o donitaneinceputa, adica din care nu bause nimeni in ziva aceia. Deslu-sirea acelor figuri se Men, proiectiind umbra bucatilor de cositor,incliegate astfel pe peretii casei si la lumina unei lumanari. Pre-zicerea era cu atat mai bung in general, cu cat calirea si inche-rea in apa a cositorului se faceá inteo bucatil si nu lash farami,turi, caci acestea, si mai cu osebire cele avand forma de cuie, nuvesteau lucran i bune, ci Oarecari boli si necazuri nedorite.

Aceste doua sarbatori Incheiau petrecerile de data aleCraciunului, dar nu si pe cele ale Carnavalului nostru, care in-cepea °data cu Craciunul dar nu se incheia decal in seara celeide-a doua Duminici a Lasatului-de-sec, cand se "punea 'capatnuntilor, balurilor si oricaror petreceri ce erau oprite in timpulPost ului mare.

Balurile" erau in vremea aceia cele mai gustate petrecericolective ale bucurestenilor. Niculae Filimon, in lucrarea luiCiocoii vechi si noi", aratil ca, cele dintai baluri publice in Bu-curesti au lost intocinite prin 1814 cand Domnita Raiu, fiicalui Ion Caragea-Voda, a facut sa fie construitti, pe locul zis laCismeaua Rosie de, langa. biserica Alba din cala Mogosoaiei,o sala in care se adunau boierii si cueoanele lor >,de petreceaunoptile cele lungi ale iernei".

Dupä revolutia dela 1848 Ieronim Momulo inchiriase easel°foste ale Slatineanului i rostise acolo pe laugh' resturantul

.si


eafeneaua dela inceput $i o Sala ce servea pentru adunan i sibaluri publice. Oamenii timpului no-au lásat unele insemnari 203),din care aflám ca, dupä vreo zece ani, numárul si unorasemeni sáli sporise. Astfel mai erau : sala lui Bossel, salaOrfeu" $i Sala lui Schlatter din grádina dela poarta dinspremiazá-noapte a Ci$megiului. In aceia$i vreme se desehisese $i alte&Ali de acestea pentru primirile" :nuntilor $i pentru balurileintocmite de populatia stairei mai de mijloc. Politia le deosebisepe categorii, socotind pe cele de mai sus in cea dinthi categorie,jar in a doua : sala dela Pomul verde" a lui Hagi Tomitu de pestrada Sf-ta Vineri si cea dela Hanul Rosu, sala Herasca depeste drum de Hala Vechiturilor $i cea zisá la Eisenbahn" 2")a unui fost functionar neamt dela atelierele Cäilor ferate $i care seafla in mahalaua centrará a Dudescului, peste drum de biserica Sf.Apostoli. Intr'o a treia categoric erau clasate cele pentru adunárilede petreeere ale tineretului lumei de jos. Acestea erau : balul lui[ano, jute() milt' a caselor lui Tiirök din strada Schitului Mágu-reanu, acolo unde e azi Intra rea 11 Februarie $i unde pela 1885 i$iavea $coala de dans eminentul profesor Schmidt, diplomat alunei $coli de coreografie dela Dresda $i care era maestrul oficialpentru intoemirea balurilor $i conducerea cotilioanelor la Pala-tul Regal ; sala lui Ziepzer, din coltul Bulevardului cu stradaSf. Constantin, $i cea de pe Podul Beilhcului, langa bisericaFámiinda, cu firma la Salcia pletoasil", nume dat de la co-pacul pe care II avea la intrare. Mai era in sfhr$it, bile() cate-goric deosebitil, sala lui Wileek zis 5 a balurilor de societate",care se afla peste drum de Politic, in fostul Han al DoctoruluiSerafim, aláturi de cafeneaua Pesta".

Cárticelele lui N. T. Org$anu ne spun $i ce fel de balurierau cele de prim' acelea. La Bossel, bungoará, ca $i laSlátineanu, chnta orchestra bátrAnului Iulius Wiest, profesorde vioará al Conservatorului de muzicä si autorul celei dinthirapsodii romitná cunoscutá sub titlul de Nunta táráneascsa".Balurile de-acolo era u frecuentate" de lumea mai aleasá a Bueu-re$tilor de-atunci si au dáinuit vreozece ani din timpul domnieilui Carol I. Uneori ele erau costumate si atunei li se zicea pie-

V. Misterele Mahalalelor" de N. T. Oräsanu.Pe romaneste la Drumul de fier", firma reprezintà insa desenul

unui tren.,

sal&

348 GEORGE- COSTESCII

nicuri" (pique-niques). Ordseanu inseamnd numai pentru anal1858, dotasprezece asemeni baluri din cari trei nobile", orga-nizate de agentul comercial francez Carissy ; trei, de societateaFilarmonica ; trei, de fratii G-eorgescu ; cloud, de farmacistulZeides, pentru fruntea negustorilor bucuresteni si unul, de cA-tre colonia francezA a orasului i numit le Grand Bal paré"(costunaat).

La Wilcek ciinta o capelii" nemteascii, iar societatea de-a-colo era alatuitg mai ales ,din modiste, eroitorese, negustorisi baieti de pravillie, multi din ei nemti si unguri,. care dansauvalsul de pe aria O ! du lieber Augustin". Acolo se duceaupetreacil si multi tineri feciori de bani-gata" cari, dedati la obi-ceiurile pariziene, veneau pentru grisettes-le" cu cari se aflauin tratare de amor".

La Pomul Verde, sala era inteun fund de curte dela capil-tul unui gang. Acolo ciintau doisprezece muzicanti din bandamilitará" a Stabului, impreung cu un taraf de lautari dinSomme. Garderoba balului era inteo pravalie a unui brubierde la stradà, iar la intrarea gangului era push' o piatrg, marepe care vizitatorii isi spalau ine5,1tAmintea de noroiul cu careveneau de prin plirtile lor, sau isi schimbau ghetele murdarepantofi pe cari îi aduceau sub brat infAsurati in carpe sau injurnale. Cam adeseori balurile de-acolo, ea mai toate cele din

treia categorie, se incheiau cu scandaluri cari degenerauin incgierari.

Cu vremea lucrurile sau mai schimbat. Lumea bunä, obis-nuità cu soarele" (soirées) pe cari inainte le fAcea prin caselelor, a inceput a da si balurilor public* o intocmire din co in comai aleask iar reuniunile br puteau fi vizitate chiar de doam-nele si domnisoarele elitei bucurestene, devenind uneori ocaziuni deintocmire a unor noi familii. Asemeni balan i selecte" se f.ticeaumai ales in säule teatrelor si erau, .fie mascate, fie deschise"adicá numai costumate. Acestea dan prilej societgtilor de bini!-facere, care le prinea de obieeiu la cale, sá strângii fondurinesti necesare ajutorgrei s5Acimei orasului, a chrei grijg si-nlua pe seamà". Astfel de Societgti eran Obolul". de sub Thaliapresidentiie a Reginei ; Tibi$oi"-ul, pentru erestekea

,orfanilor sou a copiilor pArgsiti, !care isi luase numeledela cel dintki pensionar al ei si era condusg de PrincipesaMostenitoare ; Pumice, ce da de lucru femeilor sgrma.ne en-

EUCURE$T11 VECHTULUI REGAT 349

saturi i tesaturi românesti artistice care erau vindute pentrusporirea fondului de ajutorare, incurajiind si pastrarea obi-eeiului de a purta costumele .noastre nationale, si Crucea Rosie"a Romániei, a earei inenire. este cunoscutil

Baluri ca aeelea mai eran cele ale Operei si Teatrului National,balul Preseil (al gazetarilor) cum si balul ,societatei Politeli-nica". Toate aceste baluri se desfasurau in sala Teatrului Nationalunde, in acest scop, se asternea pe de-asupra scaunelor de josun podium din bucati de parchete de stejar ce se imbina cucel al scenei, uncle erau asezate : o Tombola' cu toate numerileeAstigatoare pentru artieole de parfumerie si mici obiecte dearta daruite in acel scop de negustorimea bucw:esteana, chtevajocuri distractive cu miza de ,un leu, si eel mai de semi-a tararde lautari ce cânta pentru dans, alternând cu o muzica militaráce se afla aseunsa in baleonul Galeriei. Cele ale societatilor debinefacere si 'al Politechnicei erau cu invitatiuni personale dayplatite ; celelalte erau deschise oricui avea bilet de intrare. Fe-yers"-urile .de mai sus si de jos ale Teatrului erau rostito eabufeturi. Balurile incepeau pela oree 10 seara si tineau Oraldupá ora 1 din noapte, fiind astfel singurile prilejuri in caretineretul putea petreee si el Cu eei marl. laolalta. Cad insa ba-lurile eran maseate, fetelor nu le era ingáduit sa meargA, cbiarde ar fi fost de varsta

Alte baluri, similare dar eitrora li se zicea Serate (soirées) e-ratt organizate, °data sau de douà ori pe iarna, de dare Legatiu-nile straine sau Cluburi (Cercuri inchise), dar acolo nu se veneadeck cu invitatiune personala si nu se pram, pentru intrare.Asemeni Cercuri inchise erau : jockey-Clubul infiintat in anul1875, pus sub presidentia Regelui Carol I si având doi vice-pre-sedinti pentru condueerea .rosturilor lui intre cari in prim randera incurajarea inibunatatirei rasei cailor, Clubul Regal, in-fiintat in 1881 in fosta casa, a boerului Otetelesanu de lâniga, Tea-.trul National clubul Tinerimei, infiintat la 1870 si care si-aavut inulta, vreine sediul in eladirea centrala a fostului palat allui Grigore-Vocla Ghica de pe calm Victoriei Clubul A-gricol (al Societatei central° agricole) din Palatul Nifon siapoi in casa lui Costica Boerescu unde se allá si azi, pe piatapalatului regal Cereul Militar, atunci in alta °Wire de pe

350 GEORGE cosTEscu

e,alea Victoriei si eel al asoeiatiei germane Liedertafel" dinstrada Academia.'

Pentru clasa de sus a societatei bucurestene acesteniuni de distraetie eran singurele prilejuri de apropiere si docunoastere In vederea imor ra,porturi mai strAnse, in aftara decele obisnuite intre rude mu ?rite priefenii farniliei fiecilrora.

infiitisarea balurilor si seratelor epocei aceleia era cu tutti'alta deck aceia a reuniunilnr pentru dans din zilek noastre. Deo-sebirea este chiar mai mare decal a fost fatä de aceia a saloa-nelor nobilimei franceze si habsburgice din cele trei veacuri pro.-cedenle (1500-1800) in cari dansurile si baleturile introduse deEcaterina de Medicis ajunsese cele mai distinse distractiuni laCurtile regilor si apoi pi-in saloanele rudelor sau nobililor clern-nitari ai acelor curti.

Dansurile acelor vreniuri de fajinA : Ciaccona italianil,si Gavotta francezii, Farandola si Rigoclontil provansal

cari se jucau in hore, Gigue-a"si Scotisch-ul engleze, Sarabandasi Pavanele spaniole, au fost, dupà restaurarea regalitateiFranta, mai toate inlocuite treptat, mai inttii cu Valsul si con-tradansurile si apoi cu altele adoptate de pe la alte popoare,proem : Polka dela unguri, Mazurka dela polonezi si Tarim delarusi, si in sftirsit Cotilion-ul, in tempo de Galop en care eraobiceiul sh se termine lc:0e balurile mari.

Tinuta dansatorilor si a tuturor celor ce vizitau acole balurise schimbase si ea, trecAnd (lela pieptiinAturile cu caturi inbu-elate (dar nu buclarisite" ea acum), corsetele de viespi ce sugr-mau trupul si fustele crinoline' In chip de poloboace, la cucoane,

dela costumele bältate de catifea ori nfátasii incarcate de dan-tele, ale barbatilor cari atunci purtau i ei peruci cu etirlionti ce leatArnau pe umeri, si pantaloni scurti cu ciorapi lungi la piep-trintitura anticA zisä à la belle femme" si la rochiile croite Informa de teach (fourreau) cu platea deschisg si cu mäneeiscurte dar cu bratele innanusate Nub: peste coate ; iar la bar-bati, redingotte-ele de start in culoare inchisri albastrA, 'verde oricastanie, pantalonii lungi in tonuri deschise ale acelorasi culoricari au fost piistrate, in tinuta do galä, Ora in ariiisfârituluicelui de-al nou6-spre-zecilea veae and a venit moda fracurilorcu clack ; iar pArul lilsat inai mare si pieptiinat cu dirare spre

ron-

nuet-ul

hGCURESTÙ VECHIGEW REGAT 351

lirechia stänga, mustätile lungi, favorite" tunse ori stufoase sanbarbi mici ascutite.

La Curtile noastre domnesti din trecut nu se faceau baluriiar dintre dansuri nu se cunostea deck Hora noastra din batriini,iar pe vremea fanariotiior se adäugase doar giamparalele turcesti$i Kindia palicareasca pe cari boierimea caftanita de ei le mai-muthrea in tactul meterhanelelor barbare, ca sa le fie pé plac.

Cele dintiii soarele" cu muzica si dans au inceput la noi camlu aceiasi vreme chnd Restauratia din Franta a adus schimbä-rile revolutionare de cari am scris mai sus. Dintre dansurile a-celor vremi unele ne-au fost aduse de tineretul care Meuse stu-dii pe-acolo si acestea erau : Parola" un fel de Gavota mai putincomplicatä, Scolisch"-ul sau Ecossaise"-a poloneza .adieä Mazurka si Valsul". care la noi se dansa de pe aria tiroleza O !du lieber Augustin", chiar la balurile domnesti, cum ne spuneIon Ghica eh a fost si la balul dat de .Grigore-Voda Ghica inanal 1827, in casele Romanit-ului. Faptul acesta se datorestepare-se imprejurarei cà atunci noi nu aveam incri muzieantide scoala europeana cari sä alcatuiasea orchestre pentru asa-ceva.Cele dintili bande" de muzicanti de-acestia, ce s.'au vrizut la noiau fost cele aduse la balul domnesc al lui. Grigore G-hica, si a-nume muzica" clucerului Aleeu Nieulescu dela Rilmnic, pecare o intocmise maestrul de gratii" Cocoratu i in care easetigani chnta pe cincisprezece instrumente Si orchestra de doi-sprezece instrumentisti formata la scoala din Golesti, de iscusitulboier Dinieu, de pe rostrtl color pe earl le vrizuse prin strainata-tile pe uncle umblase el.

°data cu venirea vremilor pe eari le povestiin ci, toate a-stea trecuserg insä, in stolul amintirilor. Muzicilor acelea le luaselocal fanfarele si orcliestrele militare rostite de maiorul Hiibselipe care \Todd Carol I il Meuse inspector al tututor muzicilor mi-litare, acestea fiind conduse de maestrii ea: Bittner, Kratokvil siWiest ; iar in local tarafului de lautari al lui Dumitrache Cio-rap care nu infra la rand decât dupit spartul balurilor childse porneau boierii pe chef", balurile Curtei regale si cele pu-buce, de Oita, intoemite pe acelasi model, aveau vestitele tara-furi ale unor mesteri cu faima peste hotare ca Anghelus Di-picu, Saya Padureanu, Christache Ciolac si Nicu Buick ale ca-ror programe erau impletite cu cele ale nmzicilor militare.

;

:

:

*) Cadrilul (Quadrille) se dansa in cloud randuri de perechi asezatefala'n fata, domnii stand la stanga partenerelor lor si conducandu-lemana dreapta sau stanga de pe cum cerea executarea figurilor ce alcatuiauacest dans in diferitele lui faze. Figuri erau miscarile dansatorilor, cu-noscute sub denumirile de: chaine anglaise, chaine d2s dames et de cava-liers, balance-ul, tour de main ; queue de chat, en avaht deux, en avanttrois, en avant quatre, en avant" al unui rand, en avant" general, travel--&Arne, ronde (hora) si moulinet-ul (morisca). Din combinarea lor sunt al-.catuite cele cinci faze ale Cadrilului cari sunt raimite, pe temeiuri de ca-

352 GEORGE COSTESCO

Balurile de pe vremea lui Voda-Carol I erau tichrite ca repre-zentatiile dela, teatru si se desfasurau aproape de pe reguli a-semenea. °and erau mascate 'sari numai costumate, lumea toatiivenea la cele dintili in diferite costume ca la teatru pe scena saltcel putin cate-un domino" o hainii lunga si larga de ma-tasa, in felul raselor chlugaresti, ca gluga pentru cap. La cele-lalte, conditiunea aceasta era impusa numai femeilor care, lanoi, veneau mai mult in costume bògate de frumusete ale Oran-cilor noastre de prin toate tinuturile Wei ; iar domnii, numaiIn frac. In afar% de tachinariile" obisnuite intre cunostin-tele celor casatoriti, regula cerca ea fiecare doamna sa, fie inso-WA de sotul ei sau de vreo ruda de-aproape, daca era vadana ;itir de era domnisoark de parintii sau de fratii ei, si ca niciopersoana straina sa nu fi solicitat vreun dans sau sà infiripeconvorbire ca ele inainte de-a fi cautat sà cunoascil pe insoti-tori si sa le ceara a le fi prezintat. Chiar intre cunoscuti, aces-tia aveau grija de a solicita dansurile serei inainte de inceperea balului i erau inscrisi pe rand in carnetelul cochet ce fie-care dansatoare primen la intrarea in bal. Cererile ulterioare nupirteau fi satisfacute deck daca vreunul din dansuri era ne acor-dat dawn, solicitatorul avea in mod prealabil consim-timantul vreunuia din cei inscrisi.

Aceasta din 'ulna regula era oarecurn respectata chiar in ba-lurile mahalalelor. O abatere era privitil acolo ca un afront"adus celor in drept afront ce era pedepsit pe loe de acestia,.fie la bufet, fie la plecare, unde conflictele de felul acesta se sfar-*(au de foarte multe ori eu îneäieräri i batai ca urmari regre-ta hile.

Dansurile ce se vedeau inscrise pe earnetele sexului frumoserau combinate alternativ dintre cele .ce erau la moda": gavota,valsul, polka, mazurka (intr'un timp si : pas-de-quatre, pas dopatineurs, polka en croix)., Cadrilul, Lancier-ul si Cotillon-ul *)

cu

tUCURESTII VECHIULIII RECAT 353

aceste din urmá, trei alcatuind grupa contra-dansurilor, adicaa dansurilor de promenada, convorbire si recreare.

Vantul de asa-zisa democratizare a vietei orasenesti,starnitde prefacerile de dupa 190G, a uscat gradina de veselie firesc

randuita pe rostul si puterile claselor populare de atunci, iar pelocurile ei au crescut nestavilite buruienile exotice ale Jazz-uriloramericane, cu balurile lor injghebate oricand, oriunde i cu °ri-cine, Dancing-urile si ceaiurile dansante, cari ar fi putut fimai nimerit denumite Coktail-uri" dansante, data fiind a-mestecatura de oameni, de cantece si de dansuri, lipsite de once

frumusete, gratie si cuviinta.In lumea orasancasca de mijloc, asemeni petreceri erau or

ganizate de asociatiunile profesionale sau de asigurare mu-tuala, si numai prin sìulilo publice ale coloniilor de straini sauale teatrelor particulare, precurn eran : aceita a lui Bossel, ri lu i

Broft, Coloseum-ul lui Oppler, cele ale societatilor Eintracht".si Turnverein", Orfeu, Eforia, Dacia i Jignicta_

Populatia inalialalelor marginase foloseau, cum am vazut,sane mai mici de prin partea locului, in cari faceau si asazisele nunti la Salon si cari erau : cea dela Pomul Verde", a luiSchlater, a*lui %enea, dela Hala Traian, sau a lui Solacolu (lelaBariera Mo$ilor. Aceia$i lume se mai aduna pentru ca sa danseze

pricii pe cari nu le putem larnuri aci: Pantalon, Eté, Poule, PastourelleFinal care poate fi executat si el, dupa vointa, prin una din alte cinci fazenumite: Chassé croisé, la Boulangère, la Corbeille, le Moulinet, si la Saint-Simonienne sau Galop-ul, cu care de altfel once final de cadril trebuiesfarsit.

Lanciers-ul sau Cadrilul lancierilor se dansa in grupuri de catepatru perechi asezate tata 'n fatä, dar in cruce, prin alta' combinare a ace-lorasi figuri ca si ale Cadrilului si tot in cinci faze, numite in ordine:Tiroirs, Lignei, le Moulinet, les Visites si Lanciers (sau ianu1 Lan-cierilor).

Amandoua aceste contra-dansuri sunt anuntate de orchestra prin douasemnale executand primele opt masuri din partit'a primei faze. Pentru Ca-drill, orchestra trebuia sà cante de doua ori partitia fazei I-a si de cate patruori pe a celorlalte. Pentru Lancier muzica executa de cate patru ori primeleparti si de opt ori pe cea din urma.

Cotillon-ul era o continuare a balului numai cu vals sau cu polkain grupuri fixate prin mijlocirea unor jocuri de societate" (13 dupa unii,peste 100 dupa autorii francezi) si care se termina cu un Galop general.

'23

nit

les

354 GEORGE COSTESCU

si la complet"-uri asa cum tineretul de azi se aduna la (tea-iurile dansante.

Faima acestora, cand ele au dispArut, a fost mostenitiialto s'Ah Inehiriate cu seara cum erau ce! deja Vrtraru dinmaltalaua Sf. Niculae din Prund (In Gramond) ; al lui. MarinRotaru, zis si la Silleioarrt" din strada Fratilor si cel dela Le-metru" In preajma uzinelor de metalurgie dela Apele Minerale"despre cari ne aminteste asa de pitoresc confratele Cosco in po-vestile lui de Cand era bunica l'ata" cum si altele cate vor mai.fi fost la fel, dar pe cari nu le mai stim noi.

Epoca anuala a acestor petreceri publice se incheia cu cateun Bal zis de ingropare a Carnavalului si care se tinca in searaLit'satului-de-see. Tinerea posturilor in ee priven ale manclireisi ale.chefurilor, vi-o .potrivea lumen de-atunci de pe cum o triiacapul, si o lisa mima sau bilierile pungei. Ea impunea totusimai tuturora un traiu oareeum retinut si, in once caz, o tinutàmai rezervatr de cat se obisnueste astAzi.

Lumea de-atunci batea mai des pragul Bisericei, isi aminteacu mai larga milostenie de cei siiraci pe care îi dAruiau fieaedo, fie aceza, prin vecini cu ce aveau mai din helsug, Intruproslrtvirea patimilor lui Isus i pentru pregatirea obstesteivoiesii la care avea di ept ()rice crestin de sarbAtorirea inviereieelui ce prin martiriul lui a rrtscumparat pkatele lumei i i-anrtzuit fericirea. In asteptarea Pastilor oamenii se fereau sasu(luie ,au sA pAgubeascA pe semenii lor, se duceau la slu.ibeleDeniilor, ?ti floreau mormintele räposatilor familiei din cimitireleora$ului in zitia Vinerei-Mari, cand duceau si pe eopiii lor srttreacrt pe sub Domnul Christos" si In seara aceia participau cutotii la Sfarna Ocolire, se spovedeau295) ferindu-se de spur-care2"6) si se grijeau primind cu evlavie Sfanta Cumenicriturrt.

Pe copii Ti inoittu207) la acele siírliátori si, luandu-i la BiSdl'iert in noaptea Invierei, Ii fficeau sA se prttrunda de rostul im-pártiísirei Luminei la cari toti isi aprindeau fAcliile de ceará,eum si de rostul veseliei si belsugului ertutate in zilele sfintelorSarbiltori.

M5rturisirea d'Are duhovnIc a p5catelor s5vArgite peste an.Mancarea celor oprite de BisericA.Le cump5rau sau le f5ceau haine i ghete noi.

de


Pregatirea aceasta sufleteasca era atunci sporita. *i de stá.ruinta Cu care seurma preceptele Sfintei Scripturi, cu prilejulserbarei Duminicei Floriilor *i sfintelor Pa*ti. Nu. erau atuncicopii ajun*i la o minte intelegatoare, care chiar deal nu price-peau indeajuns poruncile, Postului, sa nu fi fost totu*i impre-sionati *i cuceriti suflete*te de misticismul patimilor lui Isus.Ei ascultau eitia Sfintei Scripturi in Taca*urile Domnuluise patrundeau de snierenia cu care Miintuitorul a putut induratoate umilirile Calvarului pentru rascumpararca pacatelorale omenirei *i pentru aducerea ei pe calea dreptatei, care e *ilacia a fericirei de pe Parnant. Copiii prindeau astfel *i intuitiaacelei discipline pe care azi parintii inward," zadarnic s'a o. maiinsufle odraslelor lor, in sufletele carora Credinta abia mai alláun colti*or prielnic pentru rasadirea ei. Ba, se simteau demulte ori i atra*i sa marturiseasca cuvio*ia lor prematura, fieciintiind in corurile biserice*ti, fie ajutiind preotilor la .savar-sirea ritualului mariler slujbe, ingrijind de lumanarile sfe*-nicele imparate*ti, de tamiiia cadelnitelor aromitoare sau chiara*ezand, cu miinutele lor nevinovate, a*ternutul de flori de pesfantului Prapur 298) Cei viirstnici dau *i ei aceia*i., pilda fru-nioasa, urmarind cu evlaN ie desfa*urarea serviciului *i uniicautiind sá obtina chiar ingaduirea de a cuvanta .ei-in*i*i, lasffinta Liturgliie, slova Evanglieliei in mijlocul enoria*ilor. Lae*irea dela slujba bucure*tenii semanau in palmele scorojite alesaracimei adunata acolo, milostenia cre*tineasca a restuluimarunti* lamas din eel pregatit pentru Discul bisericei *i pentruSI. Mir.

Cucernicia aceasta a vecliilor bucure*teni se dovedea aceia*iin tot cursul anutui, presarat de celelalte sarbatori sobornice*tica ziva Izvorului Tamaduirei, and toate bisericile inalta ru-gaciuni pentru izbaVirea celor bolnavi i infirmi ; mareaDuminica a Rusaliilor amintind pogoriirea Sfiintului Dull .asu-pra apostolilor cre*tinatatei *i in Sambata ,careia se f acea adoua pomenire a mortilor la biserici i prin toate cimitirele ora-ului ; cum *i ziva Sfinte Treimi din Lunea Rusa-

liilor i Duminica tuturor Sfintilor dupa care se intra In Postuleel de noua zile al Siin-Pietrului ; Duminica a *aptea

298) Näframa pe care este inchipuitä u ma fetei lui Isus din timpulingropäciunei lui.

vechi

de

:

(parastasele)

356 GEORGE COSTESOU

Rusalii and se rasa sec pentru postul de dou'a. sAptsämhni al Sfin-tei Marii; Preobrajenia sau ziva Schimbarei la fatà, deciindse aia copiilor ingriduirea de a se mai a:Aida la (}ârlä pentru ea'ar fi spurcat cerbii apa, dar de fapt pentruch de-a,tunci ineepe ase schimba vremea spre inceput de toamta i apa pierde cdldurasoarelui; Duminica Sfintei Theodora, cea dintâi inaintea zi-lei de Inillta,re a Sfintei Cruel, and drept-credinciosii ajunauZiva intreagh; ziva cuvioasei Parascheva, zisA, si Vinerea-mare desi calendarul bisericei nu i:-a fixat aceastà zi, si and selace slujbri mare de hram la biserica. Sf. Vineri din Lucaci ;ziva Sfintei Filoftéa ale cArei moaste sunt in paza si cinstea Mi-tropoliei din Tirgoviste; ziva Sifintului Dimitrie (Basarabof)deasemeni cu slujbà deosebità pentru moastele a.cestuia din ra-cla adapostità de sfilnta noastrà Patriarhie si in sfarsit ziva In-trArei in bisericd a Prea Curatei Maria (la 21 Noemvrie), fail amai pomeni aei si celelalte prAznuiri ale hramurilor tuturor 15.-casurilor inchinate lui Dumnezeu prin sfintirea artoselor297)cum si altele ca ziva celor patruzeci de Muceniei (9 Martie), asiinZienelor DrAgaicei din ziva tglerei capului Sfantului loan(29 August), a Armimlenului sau a Mai-ului din prima zi a aces-tei luni si a Ciirstovului 299 bis) Viilor din ziva Inalfdrei Sf. Cruel(14 Septemvrie), child incepe a se face culesul strugurilor toatelaolaltA tinând sufletul oamenilor indreptat spre puterea si slavaZiditorului si aleAtuind impreuna viata lor duliovniceascA.

299) Un fel de azime groase f5cute din coc5 Cu lapte i cu mirodeniede anason.

299 bis) CuvAnt slavonesc intelegAnd culesul".

:

Petrecerile incleitinate.

DESPREpartea petrecerilor Cu masa si Cu veselie, ele se deose-

beau in cele ce urmau (latina acestor sarbatori si cele cariurniau doar pornirea inimei sau feluritele bucurii pe cari rostu-rle vietei le aduce la casa omului.

In general petrecerile acelea aduceau multumire tuturor in-truca eran intocmite in comunitate, pe buna-intdegere si pegustul fiecarui, dar mai ales Metí preocuparile de--acum asupracolor ce te vad, te judeca si te bartese.

Ele mai aveau si ecel dar al varietatei pe care o iMpuneauanumitele datini sau obiceiuri, de cari atunci toata lumea tincaswing.. Se mergea astfel de fiecare data in anumite locuri, sem'Anca anumite mancari, se facea anumite cocaturi si placinte,si asa mai departe.

Cánd venea, bunaoara, Craciunul toatá lumen, dela micla mare, intra inteun sbucium de bucurie neaistamparata, andu-se cu totul pregatirilor cat mai vremelnice si mai bogate tale celorca care aveau a se indeletniei. Bunicile si bunicii lu.au do manápe pruncii familiilor lor si porneau cu ei s'a colinde toata Pintaspre a alego si compara bradul cel mai chipes, betelele si pangli-cele cele mai sclipitoare, destile si lumanarile colorate, jucarioa-rele cele mai liazlii si pachete cu tot felul de cofeturi300) pentruinzestrarea si impodobirea Pomului de Cráciun; precum si Sor-

300) Cofeturi" era pe vremea aceia denumirea ce se da bomboanelorce se fabricau cam in felul celor numite azi fondante" pentru cd se topescin gura si al drajelelor" ce acoperd cu zaharul lor ctlte un sdmbure demigdald, o alund sau un bob de cafea prdjità. Dela acestea a t'Amas si de-numirea obisnuitd de cofetArie. Zaharicalelor fAcute cu zandr legat, li sezicea acadele".

358 GEORGE COSTESCU

cova cea mai invoalta si mai mestesuguita in podoabele ei deflori facute din foita de hartie.

Gospodarii ravaseau toate pravaliile cu merinde si se incar-cau cu pachete cu tot felul de carnuri, de vinuri, de mezeluri, defructe si de elite alte buniitati. Gospodinele trebaluiau din vretneinfkuraitul sarmalelor, umplutul caltabosilor, fiertul suncilor sial limbilor afumate, tocatul si aromatul carnatilor toate asteaIn naduful masinelor infierbantate ca niste locomotive sub pre-siune si In harmalaia pe care o faceau pocnetul spartului nuci-lor si tacaneala piulitelor in oari pisau miezurile de nuci si zaha-rul pentru cozonaci si pentru cearceafurile de foi de coca ale de-licioaselor placinte, baclavale si sarailii ce aveau sale impodo-beasca praznicele. .Copii se faceau roata pe dusumelele casei,jurul eke unui maldar de hartie c.oloratil $i.a unui borcan ea li-pici de filing si se trudeau sa incondeieze si sa impodobeasca maiiscusit, unii Steaua cu care aveau sa colinde in noptile Craciu-nului, straiele si chivarele Vicleimului mahalalei lor, iaraltii cei mai multi cantau repetitia corurilor de bung. di-.mineata la Mos-...A.jun" cu care aveau sa umple vazdultul noptilorde vifor.sau de ger in cari colindau in seara ajunului zilei denastere a Dorm-m.1M si apoi In cele ce urmau din prima zi aCraciunului.

MoslAjuniul" era semnalul general al intrarei bucure$tet-tenilor in roiul sarbatorilor Craciunului. Inceputul Il Well co-rurile de barbati ale Mitropoliei, Domnita Bala$a si al Operei"Teatrului National 301) care porneau colinda lor incepand, Careora 8 seara, Cu Palatul Regal.

Aci, la dorinta Regelui Carol I si din bunatatea i dra-gostea de popor a Reginei Elisabeta, se pregatea din vreme insala de a$teptare din josul aripei stangi a palatului o mash"mare cu ceaiuri, covrigi, mere, portocale si nuci poleite, cumsi cu prajituri de tot felul. Mad corurile se randuiau in fata sea-rei Palatului $i atacau primele masuri ale cantecului de colinda,Majestatile Lor apareau impreuna cu principii mostenitori si Cucopiii lor la ferestrele de jos din stanga intrarei si ascultau Cu*o vadità placere tot programul colindelor si urarilor populare ;

301) In anii aceia Opera cdnta in alternare cu piesele de teatru. Dis-tributia rolurilor o aveau artisti italieni, dar corul era compus numai dinromani.

altii

BUCURE$T1I VECHTULUI BEGAT 359

porunceau apoi sh se deschida usile si si .pofteasch pe colindh-tori la ceaiurile preghtite, la care asistau tot timpul si duph careimphrteau darurile urhndu-le shratate $i voie-bunh de Shrbatori,la plecare. Dela palatul Suveranilor corurile se duceau la rese-dinta limit Prea Sfiintului Mitropolit. Un ems mai thrziu, deprin toate curtile orasului se inaltau, printre fulgii mari de zrt-padä sau peste asternutul argintiu al zdpezei poleite de razele Lu-nei ea o chemare a ingerilor din thriile ceriului glasurile co-pilasilor bucuresteni, ridich,ndu-se de pretutindeni, pe diferite to-nuri si acoperindu-se unele pe altele din diferite locuri, zvon dincare se deslusea urarea voioash cu Bung 'diminelata la Mos-Ajun" i rughmintea Ion semeath ne dati, ori nu ne dati"...

Pe toate ulitele se vedeau grupuri de cite patru-cincipusti, cu piciorusele ingreunate de cismulite sau de sosoni, cu pal-tonasele aproape Ong la glesne, infofoliti cu saluri depeste nasuri, cu chciuli tuguiate de oaie infundate pe ceafii sipe sprancene, cu asagile de covrigi pe unar si cu miinutele in-mhnusate in ling i infundate in buzurari, lupthnd din greu cuzhpada moale ce cadea fara contenire din vhzduli sou alunecandpe urmele inglietate de ger si inghesuindu-se unu-'ntraltul ca shtiná piept mai bine viscolului ce-i purta dintr'o curte intealtape tot cuprinsul mahalalei lor.

Prin curtile oamenilor, erau asteptati peste tot cu portillede covrigi, de mere si de nuci poleite, gata-pregatite, ce li sedhruiau de chtre gospodari si de copilasii lor inch prea mici, careascultau colindele si Ii priveau prin ochiurile. de geam inghe-tate si topite de rhsuflarea lor caldh si nerhbatoare..

Esiti iarasi la drum, cei mai multi trechtori le puneau inphlmute ate un gologan, cu care ei dau nhvala la celdinthi ceinar(lela coltul strAzei. Acela zgribulit si el de frig, le da pe gologaniiaceia chte-o ceasch de salep sau de ceaiu fiert cu scortisoarh,duph care ei isi reluau colinda mai inviorati.

Scenele acestea ale micilor colindhtori prin viscolul iernei,cu toath simplitatea din decorul in care se desfhsurau, suntpoate cele mai frumoase viziuni al trecutului acela, pentru ceice au apucat toiul acelor traditii in infhtisarea Bucurestilorde-atunci !

Pentru cei mari ca si pentru cei mici, in mijlocul eolindelorsi meselor vacantei Crhciunului, sosea apoi ziva Anului-Nou,chnd dela masa nianhnui nu lipsea traditionala placinth cu

302) Niste biletele r5sucite pe ca.ri erau tiparite mici strofe cu carac-ter epigramatic i Cu aluziuni ce chiar prin nepotrivirea lor Cu cei chrorle-au fost impartite 'odatA cu bucata de plAcintà, produceau totusi mare hazfiltre meseni.

303) Un fel de nuga de zahar alb . amestecat cu sferturi de miez denuca.

360 GEORGE COSTESCU

vase302) -- o nitscocire filcutá doar sa insuflete,asçA pornirea tu-turor de a petrece, veselindu-se ch,l mai mult.

Toatil vremea cuprinsil intre Cráciun si BoboteazA, malta-lalele orasului rásunau pana pe la miezul noptii de cântecelebilietandrilor Cine primeste Steaua, frunioasil si luminoasill"...intovArásit de clinclietul argintiu al unui clopot legat de bAtulstelei lor de hártie, luminatA de o lumánAricA din lAuntrul ei.La rástirnpuri chntul lor era intretAiat de tipritul vreunui cla-naret (clarinet) ce vestea trecerea unui Vicleim. Vestirea astaa apropierei Vicleimului avea pe lángá rostul de-a face lumeas4 prindà de veste despre trecerea lui, spre a-1 cherna sa joaceprin case patuda lui Irod ImpArat, i pe aceia de a da de vestealtor Vicleimuri sau Stele sá se abatA, din drumul lui. Dad, sicu aceastA vestire, ele se intámpla de se intálneau Uta 'n fatA,atunci Steaua trebuia 'sá 'Se inchinatrt Vicicimului pentru easa-si poatA urma cala, fárá, de care Mutul VicIeimulu ar fifilent-o tándAri en ciomagul lui ; iar Vicleimurile de se intal-neau, se opreau la luptá, in acelas scop. Lupta luptà dreaptáse da intre Mutii arnbelor Vicleimuri pánA la tránta nutria dinei in zApadA, dupri care Vicleimul invingáto. r isi urma drumul, iarcel invins fAcea cale intoarsil, pe tAcute, Orla la prima ras-Oribe si de-acolo era obligat s'A stingá lumina din cutia pApusilorsi sil se abata spre casá, pentru noaptea aceia, cAci de era intálnita doua (rara se fAcea incAerare generará si de pagubA amándorora.

Dela praznicele si petrecerile acestea se trecea la balurilenuntile Carnavalului, al cárui capAt era in ultima Duminicil

a Triodului bisericesc, eánd se l'Asa lumea de mâncatul cArnu-rilor, iar in 'Duminica urmätoarei si de al brânzeturi1or si al

pentru a intra in Postul Pastilor.LAsatul de carne" se fAcea prin riinduirea unor ospete in-

cArcate cu tot felul de máncAri si de fripturi si cu bAuturA dinbelsug ca scoatA lumea din capte. Copiilor li se rostea pe-trecerea cu bAtaia Halvitei 303) din care un bulgAr, ea de unkilogram, era legat cu sfoarA si atarnat de cfirligul tavanului

:

*i

lapturilor,

sa-si

BUCURE$TH VECHIULUI REGAT 361

casei de-asupra mesei, lungimea sfoarei fiind potrivita asa eabulgarul de halvitii, legänat Spre tot incojurul mesei, sa poata, fiajuns cu gura si ea fiecare comesean sa-si poata infige dintii inel spre a musca o imbucatura. Obiceiul coma sa se lipeasea ici-eolope halvita si monede de argint de eke doi lei, un leu sau de cinci-zeci de bani, peitru a spori interesul color ce luau parte la joc.Hazul jocului era ea toti convivii, mici si mari, se alegeau cunasul i cu obrajii inaclaiti de zaharul inmuiat al halvitei, daeilnu chiar cu cate un dinte zaticnit dela local lui.

Caracteristica ..menu"-ului unor asemeni praznice era : pe-carie conservata in untdelemn sau numai grata si afumata, purceide lapte, curcani sau gaste fripte, cu coaja rumenita la cuptorsi servite in tavi maxi de anima, pe un asternut bogat de varzaacid taiatä subtire ca fideaua i With' in suvite de slaning a fu-mall la cari se adaugau euvenitele eastroane cu muraturi in sa-ramura sau castraveciori si gogosari in otet de vin, apoi placintelecu carne .(felul zilei) din foi framantate si intinSe la bucätäriacasei, coapte gras si rumen, de se topeau in .gura, laolalta cu vini-sorul din care se boa vartos la tot rtIndul mesei ; iar la urma,°data, cu leganatul halvitei, veneau siniile cu nelipsitele baclavalesi sarailii facute, n treacat fie zis, mai ales pentru cocoanesi eopii.

La saptamand,, adica in Duminica urmatoare, se facea si La-satul de branza care era inchiderea art-u1ui304) si dupà care urmaoprelistea..stricta de-a mai manca ceva de dulce"305) in tot timpulPostului. Acksta era deci prilejul ultirnului praznie, pana laceasul Invierei Domnului. Ospatul lui se rezuma la cele inga-duite in cursul saptamanei de pang atunci,' dar cu temeilul inplaeintele cu branza coapte In unt proaspat si in vinisorul ce leera de ajutor.

Un popas 'al Postului cel mare, ingaduit si in ce privea clie-furile, era cel al Blagovesteniei sau al zilei de Buna-Vestire (25:Martie), pentru and datina spline ea : in ziva de Blagoveste, tottiganul mama peste" vorbd pe care pravoslavnicii bucure.;-teni nu lipseau de-a o respecta cu sfintenie, fiind dela voia Dom-nului ingaduinta de petreckre, cum si -Hided,' o vorba batraneascaspunea: Pestele mort Win aria putrezeste"; iar bietii oameni, de

Slobozenia in ale mancdrei.Adica oua, lApturi, carne sau grasimi.

0 frigare de bat cioplit.Raci fieri inmuiati intfun sos de' nuci si untdelemn

362 GEC:MOE COSTESCU

team& Il sropeau Cu vin, urmand prin asta *i sfaturilecesti de pe cari : stomacului nu-i prieste, child bei apa dupa peste.

Batranii nostrii aveau si vin bun la asa ceva, dar si rostin ale bauturei : o tuiculitii sau o drojdioara la aperitivul" icrelorbatute cu undelemn de masline ; un pahar-dourt de profiriudupa pana de somn, altele de vin alb dupa plachia sau ialinia denisetru ori inorun, fierte in undelemn, cu boabe de piper si fe-lioare de lamitie, in cuptorul descliis ; iar de cumva gospodineleuascoceau i vreun crap mai marisor, pe varza sau pe orez, orichiar asa semplu" si la protap"°) atunci Il cinsteau *i pe acela...hindeä n'aveau incotro.

Dar oamenii aceia aveau *i cu ce sa implineascit toate dati-nele astea, caci pe vremurile acolen le ducea grija însái Sta..pfinirea. Ce fame ea, ce dregea dar in ajunul i in dimineataBlagovesteniei putea" Bucurestii de fel de fel de peste. Atiltpietele orasului cAt si macelariile de peste tot gemeau de pesteproaspitt, asa cum se intelegea atunci ce-i proaspat, *i la un pretnici pe jumatate ea era in zilele obi*nuite. Si, nu era casa in-destulatil sau cort tiganesc unde sa .nu fi ghicit, de pe droaiapisicilor adunate miorláind, ca acolo 'se curata peste de zor pentrumasa zilei de Blagove*tenie.

Postul era totusi post. Unii aveau i cateo pofta, de lucrurice nu se gaseau pe Piatil decilt In acole zile ale anului, precumerau : un pilaf sau o scordolea307) de raci, o iahnie ori un pilafde caracatita.. Dar ce nu gaseai pe vremea ceia, dad. aveai poftitde raine,are *i daca tineai sa poste*ti de-a binelea

Bucataria posturilor, la noi, avea slava Donmului fe-luri si iar feluri de minciiri destul de hranitoare.*i cari inergeaude minune cu un vin bine potrivit, potrivit, bine 'nteles,manearea. ; nu potrivit de negustori. Caci atunci vinul ora vandutdela caneaua butoiului din pivnità i in vas de-a.casit ; nu eaacum, in sticle cu capsule colorate, ca. sit le ziert InfOndate"pasa-mi-te fiindcil mai totdeauna infundii alui de le bea pene-gustate...

Tot in postal cel mare, calendarul bisericesc a sorocit si zivacolor 40 de Mucenici (9 Martie) un fe! de Eroi necunoscuti" aiCrestinratei zi cure avea de-asemeni datinele ei. Astfel, cum

dortori-

i-se

Board molipsitoare.0 invdrtiturd pand la ameteara a cdinilor legati de picioarcle

dinapoi.

BUCUREETII VECHIULUI REGAT 363

ea era socotith si ca inceputul Primäverei, copiii adunau dinii-neata cu tArnurile de nuiele toate .aschiile si gunoaiele curtei smul-geau si buruienile uscate si le fäceau maldär in spre poarta apoile dau foc. Peste flacAra Si fumul vreascurilor acelea aprinse, eisäreau apoi ca sá se curete de duhurile rele si sà nu-ipeste an nici un fel de molima308). In acelas timp gospodinele f va-rnAntau aluatul de Ming alb'ä din care fáceau sute de coläceisubtiri si Ii fierbeau intr'o °arà mare, cu ap5, indulciVä de zahärpfina ce se ingrosea.. Fiertura aceia era impärtitä in farfuriiadAnci sau castronase si presärata cu nuci färAmate si cu pralde scortisoarä Datina ei, a clirei origina se pierde in vremea fa-raonilor Egiptului si a colivei de grAu), se lacea de Catre ainostri intru cinste-a, si pomenirea celor patruzeci de martiri, ne$tiuti pe nume dar care au pätimit cfindva pentru credinta lorin Iisus Christos. Num itA din aceastä cauzä Mucenicii" fierturaaceia era impartitä, pela vecini si cunoscuti, pe tävi care se in-torceau mai totdeauna, tot pline, pentrucá gospodinele se intre-ceau in a-i face cat mai gustosi si deaceia replicau cu produsultalentului lor. Schimburile acestea de mucenici" si cu ceiace ra-manea pentru ai-casei. le mAntuiau copiii cari aproape numai Cud'Ala se indopau toatá ziva.

SAmbäta ce urma zilei Mucenicilor, sorocitä in calendarsffintului Toader, era rostitä, de obiceiul vremei de-atunci unoralto datini. Copilandrii incurau eaii pe maidane, bärbati maturidin mahalalele märginase dau cAini in Tarbaca 300) spre a-i laceimuni la Jigodie sau Turbare, iar femeile se spalau pe cap cuapä in care. fierbeau si radácing de Iarbä-mare, pentru ca silnu le scada pärul cozilor de pe cap

Cu zile de-astea cu datinile lor, se ajungea pe nesimtite Inpragul Särbiltorilor Pastelui, adicà Duminica Floriilor, de cAndse incepeau virtual pregatirile cu plämäditul si coptul cozonacilor.cu strAnsul, alesul i inrositul ouälor care mai trebuia si incon-deiate, si cAte altele ce se mai cerca in zile ca ácelea.

Datina cea mare, pe care bucurestenii tineau mult sa o res-pecte, era ca,.. de pe obiceiul ciobänesc al strämosilor nostri sipotrivit ciliar slovei .Sfintei Scripturi, podoaba mesei sa fiemielul pascal". Acea dating hotära cA, de Pasti trebuia sà se

atingg

0 altä dating de pe care se dgruia fetelo- cae un bgnut deaur, de argint sau altfel, pätruns de trei fire rgsucite de arniciu, Cu urareaca pänä la an sg se mdrite Cu noroc.

Legenda spune cg, pe vremea Dacilor, Baba Dochia pgstorindniste oi pe culmile Carpatilor, se intolise cu noug cojoace ca sä Infrunteputerea viscolelor si cg, incepand cu prima zi a lunei Martie, a lepgdatfiecare zi cgte un cojoc iar cele noug zile au fost numite ale Babei sauBabele".

Vinului rosu i-a fost zis totdeauna la noi : s'angele Domnului.Dela frantuzescul dame-jeanne", nume dat unor ulicioare

sticlg, incäpgtoare i invelite cu impletitura de rgchitg.Vin plamadit cu frunze de pelin,

364 GEORGE COSTESCU

mäntmce mielul pentru prima oarä, de vreme ce Postul cel maronu inghduia sä o facem mai de vreme si nici ciobanii nu dauatunci mieii la thrg inainte de luna Mártisorului "°) si anumedupál ce treceau Babele 311) iar Pocha isi lepäda si cel din urmilcojoc al ei.

Obisnuit cea dinta pritznuire a Invierei se fäcea chiarla intoarcerea celor ai-casei dela Sfânta Slujbä, la masa intinsäIn curte, dacä vremea ingäduia, sau in grädinita casei. De pemasa aceia nu lipsea nici la casa celui mai s'Ame : feliile dePaseA impodobitä cu oug rosii, tava cu melul fript la cuptor,insotitá de un castron de salatä verde si carafele cu vin pro-firiu.

Comesenii ciocneau, mancau ouäle ciocnite pentru märturisi-rea credintei lor, ca,: Christos a inviat !, si beau pentru impArtä-sania cu siingele Domnului Mântuitor 312).

A doua zi, (lupa slujba celei de-a doua Invieri (al-Atarea luiIsus Mariei din Magdala), cei vhrstnici se intorceau pela caselolor sä, mai ciupeascä o 01.6 de somn" din cel pierdut cu masade noapte, si, in asteptarea praznicului de zi, in vreme cecopiii si tineretul alergau in bâlciul mahalalei sA se de,a In Dulap(scrânciob) sau CAlusei, ori sà cutreiere panoramele btticiului..

Prilej de ospät traditional mai era si Armindenul sau Majal,In ziva intaia a lunei Alai, chnd lumea bucuresteanä obisnuiasä iasä, la iarbä verde. Cei ce se invoiau intre ei sä facr Maiul,se ingrijeau din vreme de o damigeanä 313) de pelinas su) i ho_tärau din timp cam in ce parte de loc aveau sA meargäl pentruasta. Loeurile potrivite pentru asemeni praznice in abra do

de

Carciumi Cu bucatarie dela care se putea manca Loarte binetotul fiind pregatit mai totdeauna de insasi patroana localului.

Un fel de diligente" incapatoare, acoperite cu piele si care segaseau in oras, in mahalaua Herasca de langa Sf. Vineri.

Carne de capra sau de vaca svantata la soare dupa ce era maiintai tinuta la sare si care, la iarba verde, inlocuia minunat alte mezeluri.

Niste sticlute speciale acestei bauturi.

RUCURE$TII VECHIULLTI REGAT 65

uncle gradini cu birt315) de prin oras si de cele cdteva manas-tiri mai apropiate cum erau : Cernioa, Pasdrea, Ciorogdrla, Ti-gdnesti, Snag ovul si Cdlddrusani care aveau si lacurile loreran pajistile impAdurite din Báneasa-Herdstráului si Mogo-.*Gala, cele de pe apa Colentinei si dela trei lulele" din Ciurel(pe apa DAmbovitei in sus) sau, mai apropiate, cele din preajrnafântânei 13rancovenesei de sub Cotroceni si a lui Cantacuzinode sub dealul Filaretului. Aceste doud din urmá, an dispärutacum cea dintiii fiind desfiintatä ()data cu parcelaren si con,struirea eartierului ,nou de-acolo, lar cealaltil Yiind inglobatd,cum se vede azi, in Parcul Carol I creat pentru Expozitia Jo-biliard din 1906.

In acele locuri, bucurestenii se adunau pe grupuri, venindunii cu trásurile de Herasca316), altii cu trasuri de piata sau cu

niscai brisci cu leagan tocmite cu o zi-doug, mai inainte, iar altiipe jos ,5 i purtänd fiecare cae ceva de-ale mancarei si de-ale lidu-turei. Ajunsi la locul ales, intindeau pe iarbá, pitturi sau rogi-jini, scoteau merindele de prin boccele si papornite, priponeausticlele si damigenele in racoarea apei vecine, apoi, in vreme cecopiii se jucau prin pajistea infloritA ia,r cucoanele si fetele rosteau tacknurile si asezau farfuriile si távile cu bunlitati, bar-batii porneau prin imprejurimi dupd specialitátile locului. EiUmhlau, eare-incotro, ca sa dibuiasch ceva raci vii pentru fiertori niscai peste viu pentru ticluitul a la minut" al unei saramuribine ardeiatd, de caraeudd, biban, albisoarä sau rosioará, gus-thri cari, imprund Cu pastrama8") de briceag si cu o leaed debränzá, nouä, cu ceapd si usturoiu verde, aveau sa insoteased toiurile cu tuicd') la inchindrile de indemn la masd. Masa era

cu o fripturd de miel rece si citiva pui, fripti lafrigare ciliar atunci in timp ce oaspetii se infruptau din celelalte.Cand praznicul era in toiu, si pelinasul pe jumdtate consumat,se iveau de obiceiu de prin tufisurile pgduricei, ca niste duhuri

Unul, din atätea denumiri populare ale Diavolului.Egrasia, echivalent din grece§te al r9:4itmei de umezealä.

366 dtORGE COSTESCIi

de-ale lui Agliiuta'19), si cate doi-trei lautari de-ai dela tara,adica : un scripcar, o cobza si. un tambal, si, din pitlphiala aiaunei mese tilinita, se aprindea un chef, de-i prindea pe toti LunaIn- padure i nu-i mai gonea acasa decta: pe cucoane, igrasia;'2")ierbei umezita de roua si motaiala copiilor, iar pe barbati stic-lele golite.

Pentru cei veniti mai de pe aproape si mai aprinsi la chef,intoarcerea acasa se fricea cu oareeare schimbari in ordinea pro-tocolara a convoiului. In trasurile din fa tá porneau cucoanele cueopiii adormiti, ea s'ajung6, mai de graba sa-i calce; dupa, elevenea brisca slugilor cu vásaria, Cu tacannirile murdare si cu sti-dele goale; iar la urmii, boierii cu taraful intro ei, ca sa nu seintrerupa petrecerea si ca sa mai afle, din drum, o leaca de vini-sor cu care sa poata duce, acasa, 'cheful la bun sfarsit. CO nude geaba era Maiul cel din lima praznic din vara scrisealindar" !... Mai erau ele si Stinzianele Dragaicei, dar alea maimult pentru nespalatii" de pe la mahala, cari gaseau atunci prilejde scaldatoare ea si pe acela de a fi uneori scosi vineti si umflatide prin ierburile lacurilor Herastraului, Teiului si Floreasca.

Mai era. apoi, in pragul Rusaliilor, Sambata Mortilor" incare ca si la Vinerea mare, se duce,au raposatilor la cimitire flori,eolive i luman'ari, iar acasa se facea de pe datiná, pomanacu vase, bine'nteles pline cu mancari, cu castraveti noi, cu meredulei, cu couvA i cu un paliar de vin, toate pentru ,sufletulposatilor a caror pioasá, aducere aminte era sarbatorita cum sipentru sufletelul color cari faceau impateala.

De-aci'ncolo, pi aznic pe zile de sarbateiri bisericesti nu ma.iera de cat de Ziva Crucei (14 Septemvrie) si atunci numai pen-truca din ziva aceia se incepea si Ciirstovul viilor sau culesulIon si pentruca, in rândul bauturei, intrau si m.ustul, cu tulbu-relul" lui.

Alte petreceri ale bu-cure*tenilor de atunci.

pEI.:NGX sarbätorile bisericesti Si .nationale, datinele strAmo-

sesti rAnduise in viata a lor nostri si cAteva sArbátori fami-hale cari, pAná mai deunAzi, erau tinute cu multá grijA si Cumare voie-bunrt si dintre cari unele Isi aveau sorocul lor stator-nicit, iar altele cAdeau la intAmplare.. Ca acestea din u' rmrt erau cele ale nuntilor si botezurilor, saueum se zicea atunci ale incuscririlor si ale cumetrièi.

Dintre celelalte aveau preciidere zilele de pomenire a celorráposati (parastasele), precum si zilele numelui fiecrtruia din ceimai viirstnici ai casei (onomastica) sau zilele de nastere" ale celormal tineri. Caracteristica principaláa acestor feluri de sarbátorierau darurile. Pentru cei ráposati darurile erau numite po-maná" (de la pomenire") si erau fácute rudelor sárace si prie-tenilor celor decedati, ele constAnd, in albituri, tistimeluri saucurnase de rochii ori de 'mine pentru cei dintai, si in obiecte detiz zilnic (tabachere, tigarete, de abanos si de chihlibar, tutun,portofele s. a.) pentru ceilalti.

Celor ce serbau ziva onomasticit li se aduceau flori, giuvae-ricale, cesti de cafea, vase pentru flori, iar celor mai bataini fetele le lucrau fete de papuci, pe canava, impodobite cuflori de Mira coloratil, tunse in relief ca o deosebitá mAiestrie sicari stistrneau mare bucurie celor dáruiti. Pruncilor micuti ledAruiau rufsoare lucrate cu broderii, pusculite cu bani de aursi de argint sau iconite pe lántisoare, pe cari aveau s'A le poartepara cresteau mai márisori.

Péntru pomenirea - celor raposa ti se intocmeau daruri decrtni si farfurii,, doniti si ulcioare de prtmánt cari eraii impArtitepline cu vin, cu mAncrtruri, cu colivrt si cu ala de isvor, acestea

368 GEORGE COSTESCU

fiind impodobite si cu cate o batista sau un tistimel si cu cateo lumanare aprinsa.

Ospetele ce insoteau aceste sarbatoriri erau imbelsugate cade- obiceiu; numai color inchinate zilelor de nastere ale prun-cilor li se adauga o solemnitate deosebita ; acelora, pana laal seaptelea an, li se frangea turta'n cap". Aceasta se facea,catre sfarsitul mesei. Copilul era asezat pe o donita plina cuapa, i-se da inteo mana un ban de aur si in cealalta o prajitura,iar nasii lui rupeau in douà deasupra capului lui o turta impo-dobita cu dulciri care era apoi impartita tuturor oaspetilor ceinchinau cate un paliar cu vin pentru bineI i sanatatea copi-lului a parintilor si a rudelor lui.

Toate petreeerile astea, ea si cele pe care le ' Tom veden maideparte, sunt astazi aproape ca totul date uitarei.

Prefacerile, de cele mai multe ori nesabuite, venite din im-prumutul altor apucaturi straine, pretinse mai civilizate" pecanile-am deprins numai ea sa ne aflarn in treabil de lume mai spa-lata", adica la fel cu cea din Wile Apusului, au scliimbat nu nu-mai fata lucruiilor ci pana si strafundul firei noastre s-afletesti.

Dovada ne este la indemank daca treeem si la celelalte dis-tractii" ale lumei de atunci distractii tot colective pe care insa,comparandu-le cu cele de azi, deslusim cum nu se poate mai binenerostul inoirilor la eari ne-am incumetat.

Amintim bunaoara plimbarile din oras, preumblari facutedoar ea sa mai vada oamenii si alta lume, sa mai privasca pe lagalantarele (vitrinile) prävaliilor .spre a vedea ce se mai poarta"si pentru a mai intalni vreun cunoscut si a mai sta la o mash'cu carf ea, o prajitura sau un mezelic (aperitiv). Pentru asa lucrubucurestenii aveau obiceiul ;sa, iasa, cand aveau pas si dispozitie,fie la $osea", fie pe calea Victoriei, pe Bulevard sau in Cisme-giu.

$oseaua" fusese rostita ea loe pentru preumblarea bucures-tenilor inca de prin anul 1830. Guvernatorul pe care ni-1 daseprotectoratul de atunei al Rusiei, generalul Kisselef, ca sa, deatrecerei calescilor boieresti, la iesirea din oras, ,o cale mai fru-moasa, prin padurea care'l marginea in partea aceia

., a pus sa, se

rosteasca pe laturile drumului ce-i poarta numele ami, un Parefrumos cu aleie pentru umblat calare si pe jos. Druraul rostitastfel ducea dela Capul Podului Mogosoaiei pang la al doilea

1

Li ,-,, ,

, ..1 IIC 1 a -

. ,....,..,. c,..., "r' -.4

î.s.

N.. Art 'ta

lie, f1 i 1

,.S

- jiki4E 6.,1,....1.....,.

i."\.. I .

11 t^V

O vedere a strizei Coltei, azi Bulevardul Bratianu. La dreaptaPanorama Grivitei".

'

1:;111111111?

1

Bulevardul. Lascar Catargiu in cei dintai ani dela deschiderea lui.24

321) Denumire dat5 rusilor din despartimantul Moscovei. Muscalii nostri nu era de-acolo, ci o sect& din josul Rusiei alcdtuità din oameni foart.4,blianzi dar aviAnd anumite obiceiuri ale lor, intre cari si pe aceea de un co-pil de fiecare familie si pentru respcctarea cärei reguli bArbatii sufereau ope-ratia castrilrei, fapt pentru care bucurestenii le mai ziceau si scopiti".

IkUCURESTII VECHIULLTI REGAT 371

Rond, unde e acum Arcul de Triumf. Primul Rond .era atuncice! de Varga fosta Monetrtrie a Statultti, langrt locul de pare uncleeste asezatd, acum statuia Regolui Ferdinand I, iar celalt fusesefleut pentru ea srt poata intioarce tritsurile cenu ieseau la Soseadeck pentru preumblare si deci nu mergeau mai departe. Cuvremea, si de pe nevoile tirnpului, Soseaua a fost apoi prelungitit,mai Infili pan& la Hipodrom, °data' cu infiintarea acestuia de eh%tre Jockey-Clubul bueurestean; iar apoi Nina la malul Lacultii(lela Brtneasa.

Bucurestenii. indragise pe vremea aia Soseaua" pentrucii;In earl de racoarea aicrului curat al dumbravei, mai avea, 4iprilej sà vada lumea aleasA a orasului si &Asiatic ei, care maide care mai frumoase si mai de pret, la cari erau inhamati totsoiul de cal de rasrt adUsi de prin Ungaria, si din alte strrtiniitati.cum si s5, admire tr5surile Muscalilor de piata, cu cai adusi dinstepa ruseascA, negri sau vineti rotati, cu eozi lungi *i coamebogate fillfaind in vant cand goneau, de par'cil macau non, de-a1 u ngul

Atunci ca si acum. Bucurestii au stat totdeauna in frunteaoraselor de seam& din lume in ce priveste vehiculele tarifate cestau la dispozitiunea publicului pentru circularea in oras. Atunci,echipajale particulare cal si cele ale muscalilor, (Tau tot ce puteafi mai ales. tot asa cum sunt acum automobilele. Deosebireeste eh' automobilele gonesc intrecandu-se unele pe altele, farrtrasa putintA sä." vezi pe cei dinlauntru, in vreme ce atunci mersultriisurilor la Soma era reglernentat: la ducere in trap intins, cash se vada pretul cailor, iar la intoarcere la pas. Pan& la o vreme,nici de bieiclete nici de automobile nu se pomenea. Erau ins5echipajele celor avuti" ; cu lacheu in livrea pe capra, lang& vi-zitiul la fel inbracat, cu interiorul tritssurei crtptusit cu catifea,miltasit sou postav din cel mai fin si cu pernele de stat ea sicele dela picioare, si infvelitoarea picioarelor brodate cu mono-gramul strtpanului. Pentru admiratiunea color ce se preumblau pejos, erau si trasurile largi si legangtoare ale musealilor121), spani

Soselei...

a

372 GEORGE COSTESCU

grasi si infoiati in anteriurile lor lungi din catifea dungatd."'),cm sepci rusesti pe cap si incinsi cu esarfe de pa.nglica latá. demAtasil, in diferite Colori. Muscalii acestia ale caror träsuri eranpasiunea celor ce nu aveau echipaj propriu, isi aveau locul destationare pe plata Teatrului National. Unii .aveau si cupe-unisau carete, cum li-se zieea atunci. Acelea erau insä numai pentrununti, pentru insatirea räposatilor la locul de veci si uneorielliar pentru preurnlari täinuite, in dei, dad era vremea peploaie sau pe.viscol mare. Tariful rouscalilor era indoitul celuial träsurilor de piatà obisnuite adica: doi lei cursa ce nu treceade o jumAtate de ord si cinci lei pe orä, pentru cazurile când erautinute la dispozitiunea conasului" care le angajase.

Ca popasuri ale preumblärilor acestea, pe jos sau in träsuri,popasuri pentru contemplhre si sau pentru recreare si

ritenrire se gäseau acolo pe Sosea ciiteva localuri deschise ina-dins pentru lumea aceia, ce iesea la aier. Erau un fe! de làptii-rii", la care se gäseau si alte bauturi si chiar unele lucruri alesede-ale inâncärei. Ele emu cunciscute sub numele urrnatoare :Flora cea de liinga Ronda' II, Bu fetal cel de längA Rondul I,dada in stilul romiinesc de pe planurile intocmite de &are ma-rele nostru arbitect Ion Mincu; in fata Bufettilui, Vila Roza siIn spatele lui (unde acum e Sanatoriul Saint-Vincent de Paul)Vila Regard. Pe-aci se opreau sau veneau inadins perechile demusterii bine dispusi sau amorezati de cinau cu mancAri alese,cu vinuri strain° si en sampanie, având i läutari slefuiti", alcAror repertoriu era compus, pe längä cäntecele noastre roma-nesti si. din cantonete pariziene. Se .petrecea astfel, fie afarà inboschete eilnd vremea era frumoasti si serile cu Luna, fie inchambre séparée" iarna sau pe vreme uratá-

Iarna dad, in vremuri.le acelea, ninsorile eran foarte dese sidin belsug din cauza pädurilor ce impresuraur orasul, iarpada nu se riinea823) dealt de pe trotuare de unde era aruncatiltwin.' in strada, birjarii" Inhämau caii la niste sänii Cu treaptäla spate, Ii gAteau Cu cozi de vulpe la urechi si cu zurgalAi pespinare sau pe gast, si Ii acopereau cu un valtrap mare de plasiide sfoarä impletitä in Culori si chenäruitit cu horbotä lucratä

Tesuta in dungi inguste si dese.Curata.Denumire generala data celor Cu trasuri de piata.

odihna

, 4;IF 4:

4Isik,.. .

,.. 07....zr

...... Vvil , 4.7..i; I- Crvt..

*--.4";--7 Lit4W it- 141?'.1- 1,n .- ,... ...

0 _

t,

Vechea Tribuna" a Hipodromului Baneasa (Jockey-Club).

j

f, ,Ltzt.'" r.

-*we. ,ki

A

I.

I3UCURESTII VECHIULUI REGAT 375

din bumbae pescarese. Cdnd goneau apoi prin pulberea de zd-padd, al cdrui strat de-alungul tuturor strdzilor era inalt de-uncot325) dela marginea trotuarelor, nor de mitt se ridica de subcopitele cailor. Lumea privea cu mare pldcere la perechile dobucuresteni veseli, infofoliti in bldnuri frumoase si de pret,caii cei ndzdrdvani si la vizitii lor cu subele gros inbldnite sicu cáciuli de bland mare 'n pal, ce se Incruciseau pe toatil ealeaVictoriei si la osea in sgomotul sunetelor argintii ale zurgd-'Anon Era in toate astea o infrtti$are de oras pitoresc, cum maierau putine altele pe lume si a cdrui iamintire, cei ce au vilzut-oatunci nu o vor uita eke zile-or mai avea. Din scrierile si scri-kerile strdinilor bogdtasi, diplomati sau artisti ce veneaupe-aci pe la noi, se vede cd de cele mud multe ori nu se Maiindurau sä plece de dragul bucurestenilor si de al orasului lor ;lar dacil totusi plecau, nu stiau cum sd revindi ea sd petreaciIn Urbea noastrd sau sa viineze pe mosiile intinse si mdrioaseale boierilor nostrii, cu care ei cdutau inadins prietenie. AmintimIn.treacat pe Edouard Toudouze, marele peisagist socotit printrecei mai de seaniä pictori ai Frantei, care a fost ani de-a rdnduloaspe al familiei pictorului nostru Teodor Aman, si ale cdruitablouri infdtisdnd Iarna la Bucuresti" si prin imprejurimii-au adus o blind parte din celebritatea de care s'a bucurat. Unalt mare .artist francez, pictorul Bellet, prieten bun al familiciprintului Alexandru Scarlat Ghica, a stat de-asemenivreme ad i la noi, si a pictat numeroase tablouri cu tipuri" sicapete de studiu", lrisdndu-ne si admirabila pfinzd mare aDiimbovitei la izvoarele ei" tablou ce acum face parte dincolectiunea Pinacotecei bucurestene.

Alta preumblare obisnuità a bucurestenilor era pe caleaVictoriei, intre Capa si Palat, pe unde lumea ie$ea spre a in-tdIni vreun prieten sau cunoscut cu care srt se opreascit la me-sole vreunei cofetArii sau cafenele, sd mai lege o leacd de vorbddespre una si despre alta..

Cam in acelas scop era folositA si bueätica de bulevard cese afla intre calea Victoriei si strada Coltei, sau In jos pad lagrAdina Cismigiului.

Pe aceastd portiune de preumblare publicá, vad deera bet-Aria si bodega lui Georges Kosman, cea dintdi in genul

325) Unitate. mAsurd popularà, egald Cu 0,65 cm.

multd

326) Ceilalti doi erau economistul P. S. Aurelian, fost ministru alagriculturei si domenillor Statului si etern presedinte al Maturului Corp(Senatul) si avocatul-profesor Thoma Stellan distins dialectician politic sisufletul ziarului dizident Drapelul".

Cea dintâi dizidenta a liberalilor fusese aceia declarata chiar sub se-.fia lui Ion Bratianu, cu cativa ani mai inainte, si chiar de catre fratele sazDumitru Bratianu.

376 EORGE COSTESC U

atesta in Bucuresti $i in locul ertreia strt azi firma lid IgnatMircea. La mesele de-afarà ale aeelei bodegi, la umbra mistandoi.mari ce strrtjuiau atunci marginen trotuarului, se adunau zilnico seamil, de personagii. Cu reputatie dintre bucuresteni,. in-afar4de lumea ce se oprea întâmplátor. Intre acei obi*nuiti amintimpe Coco Dimitrescu tinul din triumvirii celei de-a douadenla a liberalilor 320); pe magistratul consilier Algiu dela Guacade Apel, perechea de masa a glumetului judeciltor Florian,ve$nic in completul" bleu marine la dourt riinduri" si cu ne-lipsita earnelie alba la butonierrt ; pe conu Manolache Culoglu,primul socru al lui Aristide Blank; pe Costic5 StAnceseu, di-rectorul Atheneului, al Teatrului National si al Scoalei Bele-Arte, cu jobenul i redingota lui de moda din vremea Revolutieifranceze si pe care nu le-a schimbat toatit viaja lui,celebru prin caricat u rile lui Jiquidi $i ale lui Nae Petrescu-(Iiiinii; pe fostul ciipitan din artilerie Stefan Cristeseu,entera mateuratician, dar cam original" in felul lui de-a se ma-nifesta ; si pe eleg-antul pritn-procuror al Parchettului Costi&IParaschivescu, si acesta cu tirilla de predilectie : jaelietii si demi-joben cenusii, pantofi de lac in once ora din zi sau din noapte$i nelipsitul monoclu deasupra unei perechi de mustati ea mrt-taSea porurnbului, groase $i areuite spre urechi ; totioameni pentru care dacri voiai sA aibi admiratiunea ce li secuvenea, trebuia neaprtrat fi cunoscut mai de-aproape.

Pe liângri lumea care, In anumite ceasuri ale zilei, iesea de-acasrt pentru preumblare si aerisire, aleátuitìl in cea mai maroparte din cucoane si tineret mal era lumea biirbatilor maturieari se duceztu de-a dreptul la cafenelele si beriíriile de prin ;iceleasi parti ale orasului, pentru a se intfilni cu cei de-o soma cu ei

pentru a privi la lumea care se plimba.Intre localurile cele mai predilecte acelora cele mai cunos-

cute erau la capraul dinspre grrtdina Episcopiei, cafeneaua High

fileandu-1

sa-i


Life" din col tul strazei Franklin, si cafeneaua lui Kiibler dela col-tul stradutei Imperialä de liing5. Palatul Regal. Patronul methteia din urinii era Un fost inginer de originä .austriac, din perso-naltil al cAilor ferate adus pentru lucràrile concesiunei rä-inastt de poininii a lui. ..:;trusberg. Acolo se adunau pensionarii ceiniai Cu azà si luine din colonia germanä a orasului; mai pe urmils'a injghebat si un cerc de intelectuali ce cuprindea pe unii scrii-tori, muzicanti si maestrii in artele plastice, cum de pila eran:Mircea Demetriade, Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel siStefan O. Iosif, Ilarie Chendi, Iuliu C. Kävescu, Stefan Petica sialtii, dintre cei profesorul de violoncel si dirijor al or-c.hestrei -Teatrului National Costache Dumitrescu, mae,strul Al-fons Castaldi, George Stefiinescu dirijorul orchestrei Opereinuastre, si decterul 'Tempea distins muzician amator; pictorilStefan Luchan, Killion Loghi si Eugen Voinescu; sculptorii C.G-eorgescu, D. Paciurea, Fritz Storck si Oscar Sphtlie, cum sicâtiva actori cu faimä cum erau: Ion Anestin, N: Hagiescu, Va-sile Leonescu, Vasile Toneanu i Niculae Soreanu. Cenaclul acestaera sub presedintia de vechime a lui Mircea Demetriade si sesea instalat la un sir de patru mese ahlturate din fundul localu-lui, la geamurile din spre corpul de gardà al Palatului Regal,unde nu se putea a.seza nimeni eat% doar de Kiibler-insusi, sin-gurul Cu care cei de-acolo se invoiau de minune.

Pe Plata Te.atrului eran: cafeneaua cofetäriei lui Fialcowskiuncle se aduna un cerc mai mult al actorilor si al gazetarilor.Acolo erau de gäsit in fiecare zi dupà amiazil: papa Gri-gore Ventura redactor la ziarul Timpul" si ta.tAl marei noastreartiste Marioara Ventura, Nicu Caludescu dela aceias redactie,Dumitru Rosseti-Max tatäl lui Radu D. Rosseti, Alex. Polizu-Micsunesti autor dramatic al acelor vremi, cäpitanul Ursache au-torul piesei O cea dintâi comedie modernä jucatil pescena Teatrului National *i altii toti fiind prezidati de CareIon L. Carageale.

Dincolo de Teatru, la Terasä, era un alt cerc, acesta insä alrecrutilor escadronului de Paranseni i al ciracilor condeiuluiaazetärese, laolaltA cu muzicanti si cu grupul actorioesc ereticdela Opereta din grädina Terasei, toti cafegii" pätima*i siadmiratOri) entuziasti ai capel-maistraritei nemtoaicä dela or-chestra ce, in toate dupä-amiezele si seara, cänta concerte depromenadä" pentru bucuresteni.

tehnic

crisnicie",

mirtsese porecla ce pur.ta ; pe Victor Ionescu,clirectorul-proprietar al

s's 15, ziarului Actiunea" cual lui alter ego, deli.catul dar impetuosulCostica Nicolau ;Thstaforu si pe Gri-gore Ventura insotit

nelipsitul san to-varäs, cainele Leandra,pe Timoleon Pisani sipe Ghitil

/.krilibald dela Epoca",pe Misu Väeilreseu-Claymoor, cronicarulmondial" si pe Mauri-

eiti Colien-Linaru, cronicarul muzical al ziarului francez de maisus, pe Dumitru Ordnescu-Ascanio, tradue'ätorul in versuri al luiHoratiu; pe elegantul poet romantic Duiliu Zamphirescu; pe D. Ro-seti-Max,.cel mai fin- ironist al condeiului in acele vremuri; peConst. Stamatin-Nazone directoral foaiei satirico-politica säptil-manalä .,Tocila" impreunä Cu neuitatul artist caricaturist Cons-tantin Jiquidi, pretiosul colaborator al lui ea si al lui Oräsanu in

'

Portretlarj5 al lui .Claymoor.(Desen de C. Jiquid».

327).Pentruca pe fiecare le suprima Cenzura, Ceiace il silea sd le schim-be numele.

S78 GEORGE COSTESCU

Gel mai cu fainiä cenaclu buctirestean era irisa eel dela cafe-neaua Capa. Acolo era cercul exclasivist al seriitorilor si ga-zetarilor politicei militante si unde gäseai oricând pe: Niculipescu, directorul-proprietar al ziarului Epoca"; pe George En,.Laliovary, directoral-proprietar al ziarului L'IndependanceRoumaine ; pe bratiosul bAträn Nicá Valentineanu, fost amieintitn al lui Vodil Alexandru Ion Caza i apoi director al ziarului

Reforma ; pe Nae T.Orasanu - Nichipercea,directoral nenumitra-

,..

tele foi de satira poli-6 i'.19 tieä 327) intre cari si

accia dela cari

lui

de

RAdulescu-

4,773, " r - -

- -

p,T

?;.)' r.% 44..

-..0;:;t4" I

4; .

Cafeneaua Terasa" de ling& Teatrul National, unde se ridicd azi Palatul Telefoanelor.

- c_ -.

-_

BUCURESTII VECHIULGI REGAT 381

sarjarea" politicianilor timpului; pe fratii Constantin, Ion siTony Bacalbasa, minunatul trio al gazetarilor politici inai tinerisi din care cel din 'Irma a fost colaborator si al lui Caragiale laredacta,rea Moftului Roman"; iar pe langa toti acestia, pleia-da tinerilor talentati ca; poetii Cincinat Pavelescu si DimitreNaum, pictorii Nicolae Grant si Alecu Satmary si atatia altii pecari nu ni-i mai amintim, dar eari erau toti oarneni de spirit sipescuitori de... noutati. Cafenelele, berariile si cofetariile din con-triLl de-atunci erau ca si cele ale Vienei sau Pari-sului pe langa niste localuri de adunare si de siesta" ale ceta-tenilor cu traiu mai deosebit, si adevarate focare de viata maia.leasa pentru patura intelectualli a concetatenilor nostri. Acestefocare, insufleteau mai. liber activitatea culturalii in genere sierau ca niste seminarii din care se desprindeau apoi initiatii sa-cerdotiului artei litera re, alcatuind contingentele saloanelor ma-estrilor sau ale nlecenatilor timpului. Asemeni reuniuni" erancele (lela Titu Maiorescu, dela Hasdeu, dela Grigore Paucescu,(lela Alexandru Macedonski si altele carora s'a datorit inmod aproape exclusiv avantul productor al color mai trainieoopere literare, cu cari tara noastra se mandrea atunci si pe carile pretuieste si astazi ca pe o comoara nationalá de mare valoarecultu-rala. Din nefericire, urma acelor cenueluri libere a pierit°data cu Terasa dela Otetelesanu, iar ce a reuniunilor din sa-loanele literare", cu moartea recentä a prof.esorului Eugen Lovi-neSeU.

Portiunea de prelungire in jos a Bu.levardului, avand la ca-patul ei gradina Cismegiului, luase si ea oarecum caracteristicileunui f el de Corso 328) pe care se gasea deoparte beraria-cafeneacu gradina a Hotelului Bulevard, iar pe cealalta parte buna si re-numita cofetärie a lui Bazili.u, din pravaliile vecine eu Cinernato-graful Trianon" de-acum.

Alta lume isi facea de preumblare si pe crampeiul din ca-lea ce tinea dela Bulevard pang la strada Carol, darI-Apia era a obisnuitilor Tablelor si Domino-ului dela Cafe-ul deFrance, ai Schwartz-urilor" si Carolinelor" cofetariei celei mieia lui Frederik de langa Legatia ruseasca, s.aiu ai Kriegel-milorsi Halbelor dela vechiul Carul cu here" din coital Zlatarilor

328) Aceasta denumire data strilzei celei mai frecuentata a Romei, afost de multe ori atribuita si veselei noastre calea Victoriei

Bucurestilor

Victoriei

82 GEORGE COSTESCII

lialbe ce, tocmai prin anii aceia si din initiativa beráriei Capita-nului, dela statuia lui Gheorglie Lazar, au fost intrecute de nouaunitate de m'Asura' a Tapilor" ce au castigat curiind pentru con-sumatie si pe cucoanele eari Orla atunci nu beau bere decat dinpaliare de apg.3")

Megiesii cursului de apg al Diimboviitei din oras si lumea coera mai greoaie la iesitul din casa, luase obiceiut de-a a se pre-umbla si pe minunatele bulevarde ale celor doug, cheiuri ale

care, cu trotuarele lor destul de largi si curate, cu umbrasi rácoarea pomilor crescuti pe ai-nbele laturi ale fiecáruda, i cuadierea ce se ridica dintre inalurile adkncite si inierbate ale apei,

erau un foarte nimerit loe pentru asaiceva.Loc de atractie, scornit din preocupárile patriotice si artis-

tice ale bucurestenilor vechiului regat si care a fgcut mula vtdvgin vreme.a lui, a fost catva i acee expozitie de lángá fostul sediual Primáriei orasului (pe strada Coltei), cunoseutá sub denumi-rea de Panorama Grivitei. Clgdirea ei avea Inatisarea unui Oirc,iar in interior era fixatá, pe toatá lungimea ciculará a peretilor,o fresa' pricturalá amintind cele mai insemnate episoade ale is-toiei rásboiului nostru pentru cucerire,a, independentei de subsuveranitatea Tureilor, din 1877. Fresca aceia era opera unuipictor al cárui nume nu ni-1 mai amintim si era executata' in asafel cit luptg,torii de pe planurile din fatá, apareau privitoriloraproape in mgrime naturalà. Valoarea picturalg, -a ei era apre-ciabilg, farg." sg li fost exceptionalá ; a avut insg, meritul doa prilejui,' dupg trecerea unui sfert de veac, o reinviorare pa-triotich loarte utilg noilor generatiuni de-atunci.

Locurile de preumblare pe cani aminti.t piing aci Crallmnsá folosite mai mult in timpul zilei.

Pentru ceasurile serei, adicg tunci ciind unii se gitseau pola teatre sau se multumeau sä"-si treacg vremea In sindrofiiledela ei de-acasá, coi carona totusi le ardea de altfel de distrae-

329) Origina denurnirei ,,Tapului" de bere este numele celui mai re-numit berar din Munchen, Bock, (care in nemteste insearrinä tap" si carenume a trecut la Paris sub forma un bock da bière" justificând ea e vorbade o bere bun5 ca din fabrica lui Bock.

le:arn

bUCtiRE$TII VECHIULIII REGAT 883

tiuni, puteau sä, le .gilseascà prin unele grádini ale orasului oriale celor douà (mai tilrziu, troj) fabrici de bere, sou la reprezen-.tatiiile Circului si ale Varieteurilor" dela Hugo (salá con-struitá prin 1895 in spatele Báncei Nationale) si din sala BrtilorEforiei, de pe Bulevardul Elisabeta. Genul de spectacole caacestea din urmri cari atunci tdneau, dar cu mai multri decentrt,local Cinematografelor de-ecum, aran premergátoareleciliar auxiliarele formiireii gustului publtic ,pentru teatrul pro-:priu-zis.

Pentru prilejuirea si a preumblárei in aer curat" era maiales mica scená. dela Bufetul din gradina Cismegiului, unde multadmiratul cupletist George Ionescu a fácut o destul do frumoasilcarierá distdind lumea cu cupletele si cu monoloagele lui.

Distractia muzicalrt populará 6 faceau atunci cele trei muzicimilitare. Despre aceste muzici care ciintau, plátite de Primárie,Diminicile dimineata si dup5, amiazá si Joile numai dupáIn Cismigiu si la Sosea" aláturi de bufetele respective, se poatespune, cu drept cuviint, ca ele au invátat pe bucuresteni buchilemuzicei mai aleasd a ,ompozitorilor straini Cu reputatio

Cismegiul" a fost In aceasta peivintA parcul-scoalrt al ce-,t'Acudo'. Capitalei spre multe din inclinárile frumoase si utileale unui traiu public mai ales. In acest Pare, in mijlocul unei ve-getatii naturale din cele mai frumoase, bucurestenii si-au petro-cut ceasurile lor libere adinirkind guija pomilor si a florilor siinvittiind 4, le iubeascá, ascultand muzicri bung si incepAndo inteleagri, and copiilor lor loe de »acà sanAtoasá. si aleasá,lar adultilor prilej de exercitii fizice de viislire si patinaj si obis-nuind familiile cu petrecerile câmpenesti. Tot el a fost raiulcelei dintAiu Expozitii a Bucurestilor, care a fost organizatrt invara anuului 1886. Initiativa acelei expoZitii o datorám ini-mosului boier Dumitru Butculeseu, Intemeietorul miScrtrei co-operatiste intre bucuresteni. El a pus la cale atunci intnánun,cheierea diferitelor meserii pe asemeni principii si, spre a le im-bia mai mult la intelegerea foloaselor lor, a pornit sá adune pro-dusele exceptionale prin iscusinta si frumusetea lor, ale tuturotmeseriilor manual° din toate ramuri le, ceriind apoi PrimaruluiBucurestilor ingaduirea de-a intocini expunerea lor vederei pu-blicului in acel pare al orasului. Cismigiul a luat atunci infriti-sarea modernizatri" ce a fost apoi neintrerupt urmatri. La-

amiazá

uni-versalá.

sá

384 GEORGE COgTESCti

cul a fost sleit, asternut pe fund cu ciment, canalizat pentruprimenirea apei si marginit la maluri Cu pereti de earamidrtde bazalt. Pavilionul muzicei (uncle este acunt eel al apelortninerale) a fost reeonstruit in fier, iar fundul aleiei celei mari,cale oferea perspectiva dealului Schitului Mrtgureanu, a fost in-podobit cu verdeatrt si flori si ca o caseadrt artificialrt ale ca-rei ape ca si acele ale lacului,.pravrtleau sau'tau seara buchetode 110. 'unlined. in ,diverse culori, (land totului o infrtti$are lee-rica. Atunci a fost cxmstruitri ?Main. °ara clädirea din insula zistiapoi Monte Carlo" ea fiind unicul pavilion al lucrurilor ex-puse de meseriasii cooperatisti ; tar prin toate coluturile aleieiprincipale erau presrirate chioscuri inbramte in panze tricolor()In care doamnele si domnisoarele vindeau vizitatorilor cuSà-turi romanesti, präjituri, tigrtri si ,tutun, bauturi rilcoritoarc sijucrtrioare de lemn pentru oopii.

Acolo au väzut bucurestenii, pentru prima data inältarivazdult cu balonul, sub nacela eitruia acrobata Leona Daré se'Malta panii la 1000 de metri, tinandu-se doar Cu dintii de un Fan-tisor fixat pe bara unui trapez, Cu ajutorul ciruia apoi se suia in

Balonul era apoi putin-cate-putin dezumflat si coboritprin imprejurimile Capitalei, unde lumea alerga facA ovatiisi si o acopere cu flori.

Tot pentru muzica si pentru petrecere se mai ducea lumeacartierelor mrtrginase la gradinile fabricilor de bere Luther siOppler iar ceva rnai tarziu, si la aceia a lui D. Marinescu-Bra-gadiru atilt de frumos rostiti. pe inilltimea locului ei din capà-tu1 calei Rahovei. Lumea asculta si acolo concertele acelorasi mu-zici, cu bore proaspätii, Cu krenwursti, cu uncá, unt si ridichi.Tineretul dansa in jurul pavilioanelor muzicei, iar copii se dauin leagine, trägeau la semn in figurine mecanice si isi incereauputerea pumnilor in Mee umflate ale unor manechine amino)facute pentru asta. Din anii de dupit 1900, in grrulinile Otetele-sanu, Bragadiru si aceea a cafene1ei dela Hotelul Bulvard, inlocul muzicilor militare, incepuse si cante orchestre in felul co-lor din Praterul vienez si conduse de dirijorii ca Peters sauEduard Strauss, adusi inadins dula Viena.

lama, acelas public se ingrronadea la spectacolele Circ"-u-rilor ce ne veneau spre sarbatorile Cräniunului, cu nesfarsitecaravane de tot soiul de animale, si ca cai fruntos inhämati,care Circuri se asezau pe nmidanele din coltul Brezoianului sau

;..

Localul Circului Sidoli, inainte de clädirea pe locul lui a Casei Rural:a" din strada Sapientei.

a

BUCLTRETII VECHIULUI REGAT 387

din cel de la palatal Postelor &Ind reprezentatii de doudori pezi. Asa au fost Circul lui Hiatern-iann (care a ars cu total.in anul 1883), al lui Schull, al lui Selmehmann si in sfArsitcol al lui Sidoli care s'a stahilit la noi clddindu-si un local spe-cial (ddrâmat abia in anii de dupd rdzboiul din 1916) si care seafla in coltul strdzilor Politiei i Sapientei, lângä sediul socie-tdtei Salvarea". In Circa! lui Sidoli au debutat si s'au desit-vArsit, pang. la celebritate mondiald, multi ronalni cu insusirideosebite pentru gy-mnastica la aparate. Notam din aducen' a-'Mute doar pe neintrecuta zburdtoare.hi. trapeze" Stela Petrescu,o nepoatd a profesorului Glioorghe Moceanu; pe fratii Vasileseit,minunati baristi (la bard, fix5,) ce au uimit si pe eei din Ame-rica cu figurile" lor neasemuite, cum si pe fratii Dumaresou,tot zburdtori la trapeze, cari nu aveau rivali in toatd humea.

Cu vreniea buturestenii, cari in ale spectacolelor erau atuncimai pretentiosi i mai cusurgii ea acum, au preferat altfel dedistractii si, Hind (lela Circuri nu mai numerele senzationale alesepe gustul lui, Meat sa fie aduse in sdlile de pria oras sprea alcdtui, cu ele si cu santezele de pe la Pesta si Constantinopol,asa zisele Teatre de variete. In vremea apogeului lui, genul aces-ta de teatru s'a ad-dpostit in Wile cu reputatie fdeutd din centralorasului, cum erau: Aide Eforia" si Orfeu" iar mai pe urnalin frumoasa said anume construitii de un anume Hugo in spateleBAncei Nationale, si care 'a devenit mai trziu Teatrul Modern".In trupele dela Eforie, bucurestenii au avitt prilejul de a admiraartisti cu rename mondial, precum pe faimosul jongleur-clownLeo Bilward, pe renumitii transformisti" Bosco si Frizz° Freg-Ili, pe Motofozzo sau omul de loran" si pe multi alti mari ar-tisti ai geniului acesta ; iar la sala lui Hugo, celebrerete (diseases) cum au fost: bdtdioasa Polaire dela Moulin Ro-uge" din Paris; delicioasa Cléo de Merode (despre care se spuneaed era protejata Regelui Leopold II al- Belgiei), diva Lina Ca-valieri de la -Teatrul Olympia. din Paris; Blanche Lescaut; ado-rabila Fauvette de la Bouffes-Parisiennes si celebra Jvette Gail-bert pe care o mai vedem si azi, imbatrilnitd, prin unele filmefranceze. Dintre diseuri" parisieni am avut de-asemeni aci pe :Mayo', pe Manuel, pe Darius, pe Dranem, pe vienezul Varadysi pe belgianul Mony care imita cu oca mai desavdrsità -artil pecele mai maxi artiste ale timpului, travestindu-se si grimilndu-sepiing la cea mai perfectä asonidnare cu

:

le-a

antd-

ele.

330) Cina" din spre miezul noptei, obisnuità mai ales de artistii sispectatorii de seam5 ai teatrelor.

388 ÒEORGE COSTESCLt

Alt gen de a petrece al bueurestenilor, era atunci si acela dea lua masa in oras. Cu deosebire citadin` si mai ales mondain"

felul acesta de petrecere era insa. in vremutile de cari amintim.aci. rezervat mai mutt barbatilor, intrucat atimei cucoanele obis-nuiau sâ primeasea musafirii la masa lor sau sä lid invitaterude sau la cunostinte de ale familiei. In lumea bucuresteanamai aleasa, la restaurante se mergea in familie numai child eravorba de invitatiuni ale barbatilòr holtei sau provinciali, carinu gaseau alt mijloc de a raspundò deselor gazduiri sau invita-.tiuni al caror obieet erau.

Cele alai cu fa,ima restaurante bueurestene din acea vremenu se deosebeau aproape intru nimie de modelele lor de pela Pa-ris si Viena.

Eran .astfel: restaurantul lui Hugues din fostul local al co-fetariei lui Riegler, care pe vremea lui Cuza .Voda serveamasa Palatului ce nu avea inca instalatiunile intregei gospoda-rii ; al lui Capa ; al lui Fraseatti si 'eel dela Grand Hotel duBoulevard" (cum i se spunea atunci).

La ace,stea erau abonati mai toti parlamentarii reprezintantiai provinciilor, burlacii elitei bucurestene si strainii de 'seamace ne vizitatt tara. Seara saloanele lor erau pline de familiileboierilor orasului, cari veneau sa supeze"-0) dupa terminareaeoncertelor .sau a reprezentatiilor teatrale la cari asistase.

Alta restaurante cu fajina eran cele ale chefliilor, arnatoricu precadere ai buclitariei noastre nationala si in care grataruli*i avea rostul lui de capetenie. Acestora li se zicea atunci bir-turi" si faima lor a fost consacrata cu more izbandä chiar instrainatate, cum a fost bunaoara la pavilionul roman al Expo-zitiei universale din Paris in 1889. Birturi de acestea noi axonalInca cu multi ani in urnia si reputatia lor era facuta, chiar pen-tru toatii lumen aleasa a provincial, care nu lo ocoleaIn trecere.a.ei prin Capitala. Cele rnai bine cunoscute si mai pre-tuite fusese la inceput : Birtul lui Cristodor dela capatul &alaiVietoriei dinspre °aria i care mai ,apoi s'a mutat la eoltul stritizeiSarindari, peste drum de Capa; al lui Petrovici care atrecut apoi asupra lui Enescu si Andreescu, in cotul strazei Sf.

al lui Colaro in gradina hotelului pare da in Piata Sf.

ra

niciodata,

de

BLICURESTII VECIMILUI REGAT 389

Nicolae-Selari ; al lui Stavri de liInga Biserica diritijo zi chi)strada Academiei uncle azi e sediut societatii Liedertafel ; atlui Lazar, fost buciitar al lui Beizadea Mitica, trecut apoi sub coil-ducerea lui Andrei Dumitrescu si in cele din urma al lui Epu.ream si care se afla in coltul strazei Regala cu strada Academiei;

al lui Grigore Stefrinescu de .sub hotelul Continental ; allui Enache din actuala cladire a hotelului Paris de pe stradaAcadeiniei si 'al fratilor Constantin si Iordache Ionescu lin stradaCovaci. Acesta din Lima, Cu toate crt era asezat la inceput Trite°carciumioara ce avea alaturi doar un umbrar acoperit cu rogo-jini, se bucura de mare fauna in Bucuresti si avea.o lurne deobisnuiti alcatuita din personalitati de seama ale orasului deatunci, precum erau : Costache A. Rosetti, ministrul republicanal guvernelor liberale ; Manolache Culoglu ; Emil CostinescuNae T. Orasanu, directorul Monitorului Oficial si fost director alfoilor de satira politica pe care le-arn numit la locul cuvenit.Acosta din lima, care era un spirit plin de verva umoristica-luat atunci initiativa botezarei." anumitor consumatii inteunchip mai simbolic i stablise ca, baietii ce serveau sa transmtacomenzile In noua lor nomenclatura si cu glas tare. Se ziceaastfel: sticlei pu apa rece, o naturala" ; tuicei, o ideie" ; ar-deiului, un ,,focos"; carnatilor din carne de vaca mititei" sipatricieni" celor cu piele ; vinul cu borvis3") la glriata eranumit baterie cu lustre; cafeaua tureens* un taifas"; ca-feaua Cu rom, un marghiloman" ; iar scobitorilor li se ziceau,,baionete". In legaturti cu acestea se povestea ca printultrio Ghica cu numele de Beizadea Miticil de po-porul bucurestean care-1 avea in mare dragoste, fiindca fuseseun sincer sprijinitor al Unirei, era grascean si Ii placea sa-siarate spiritul lui democrat), auzind de atmosfera ce se creiaselafordache din Covaci, s'a dus 'jute° zi sA dejuneze acolo. Cerilndsa fie servit cu o portie de dovlecei umpluti, chelnerul, surprinsde acel neprevazut" trecu pe llinga Nae Orasanu, la masa unclese afla cu amicii lui, Il intreba cum sa-i zica mancarei coman-date, apoi fu auzit strigiind : Un democrat cu fustanelà! pentruMaria saaal.... Printul imbufnat se scula, plati ce avea deplatit si plea

Tordache, asociat ceva mai tarziu cu Radu care era un vi-

331) In Umpul acela nu aveam Inc& fabric.ile de apä gazoasä (sifon).

(inangaiat

390 GEORGE COSTESCU

nar Cu mare pricepere, a avut ca ciraci pe : Tache Rusescu alcrtrui birt La troj frunze de vita" era pe delusorui din spatelelibrriei lui Socec (atelierele de acum nu erau ,atunci aeolo); pe.Spiridon, care era *eful birtului lui Lazar si al lui Andrei Du-mitnescu si pe Pandele, care deschisese birtul de laugh' hotelullui Kiriazi (in Sf. Nicolae Selari) cu firma la Troj Sammie".Tot pe atunci mai erau birturile cu bucatArie vieneza : al luiStrobel, in spatele hanului Zlatarilor chiar pe locul hoteluluiCarol de-aeum, si eel cu firma La seapte Svabi" din str. Aca-demiei.

Birturile In genul celui al lui Iordache, erau 'lush' mai multla indemAna rafinatilor in ale specialitatilor artei noastre culi-nare, contbAtutA cu altele rAmase dela turci si dela greci, pre-cum : ciorbe acre (cu bors, cu potroace, ori batute cu ou), pacea,schimbeA, si tuslamit de burta de vacuta sau de picioare de vitel,piftii de puree], iahnii de peste mare, ciulamale cu ciuperei,scoici umplute, scordoleA de raci *. a. Asemeni specialitati, lao-lalta Cu altele, se gaseau mai ales pe la birturile retrase", dintrecari se envine sa amintim : pe col dela Harm] Rosu din Ma-rari, si al lui Toboc din coltul strazei Carol dela spatele bisericei Sf.Dumitru strAmutat apoi pe strada Decebal; al lui Costica Marinescu

Purcel din cotul strAzei Campineanu, ialaturi de Teatrul Na-tional ; cl cu firma .GhitA Berbecul", dela. Vadul Sacagiilorde laugh Casa de Depuneri ; cele ale lor Zissu din Silivestru siSotir din strada PolonA colt cu Scaune, astazi pe coltul opussi cu firma Bucurestii de altrt data"; cel al lui Zdrafcu, de lapodul de langa biserica Sf. Elefterie ; cele dela Suzana", Pari-ziana" si Leul i CArnatul" de pe strada 11 Iunie numitastfel pentrucii numai acolo patricenii costau doar 1 leu bu-cata ; cel dela Roata Lumei" din bariera HerAstraului si celdela Trei ochi sub plapuira" din calea Mosilor, la coltul de pedreapta bulevardului porecht asa pentruca sotia ciirciuma-rului, care sta la tejghea, era chioara de ochiul stâng.

Birturile ca acestea aveau pe orasenii de la centru musteriide ocazie", iar ea obisnuiti pe cei de prin mahalalele vec;ne. A-cestia insa child o porneau inteacolo, nu ziceau ca se due sá iaumasa in eras ci sa traga un pui de chef".

Pentru populatia mahalalelor care nu se proa indeparta depäsele ei, ca si pentru alti cetateni cunoscAtori", mai erau si o

332) Nume dat de mahalagii pdlAriilor tari cArora francezii le zicmelon". Muzicantii aceia le furnizau dela Hala Vechiturilor unde le adunautigancile chivute despre cari am scris mai la inceput.


seama de alte earciumi cu gratar si cu viri adus dela obarsia luiunde lume bucuresteana nu lipsea nici vara, nici iarna.Din .acelea amintini in treacat pe a lui Mos Pascale din Di-

chiu, Hagi Gliita Frigadau de pe RomanaTeilor, al lui Cantillide pe Mosilor si din Batiste, a lui Glierghiceanu din Zece Mesesi a lui Nita Berecliet din Popa Nan, ea acestea, marturisindinsa ca raposatul nostru coleg de gazetarie, Ghita Radulescu-Arhibald, cunostea si proslavise pana la vreo treizeci, iar malta-laiele Bucurestilor trtinuiau inca vreo o suta pe cari le vizitau"numai cei de prin partea locului.

Bucurestenii din vremea aceia nu erau, ca acum, toatá zivasi noaptea pe Cale" sau prin cinematografe ; ei plecau de-acasa numai cand aveau de umblat dopa treburi sau cand aveaurost" de petrecere.

Pe-atunci mai era si obiceiul ea, vara, in zilele Duminicilorsau altor sarbatori, unele asociatii mestesugrtresti sau de ajutormutual" sa-si convoace mernbrii la serbilri campenesti organizate,cu plata de un leu la intrare, in gradinele pe unde se adunau.Gradini de acestea erau : Bordeiul", prtdurice ce se gasea la ca-patul soselei Herastraului, cam pe unde s'a parcelat si eonstruitacum parcul Jianu; Trocadero", in viile ce se aflau atunci pelocul de azi al Crematoriului ; Gradina lui Bilicoianu, pe lo-curile careia s'a cladit apoi latura dreaptá a strrtzei Dr. Istratide langá parcul Carol I; cea dela Sapte Nuci" din calea Ser-ban-Vodii; a lui Hagi-Ilie din calea Vkarestilor; a lui Schlat-ter de langa Cismigiu, si cea a lui Wladmann, de pe calea Du-clesti. La asemeni serbrtri, adunarile membrilor si comitetuluifacea la SI. Gheorglie in gradina de unde pornea cortegiui"avand in frunte steagul cu emblema societatii brodatá in fir deaur si argint pe tricolorul de m'atase, si o muzica oriori tivila", din cele ale unor muzicanti de-adunatura` ce aveauea uniforma doar ciupagul 332) si care obisnuiau sa cante ciliarnechemate, pela casele oamenilor, la zile onomastice.

Prilejuri asemanatoare se ivea si la balciurile traditionale cese tineau : la ziva Stantului Toader, in dumbrava Giaferului(tosta Livedea Gospod-ului) de pe bulevardul Elisabeta in

militará

392 GEORGE COSTESCU

ziva Sf. Mrtria a mate (Adormirea Maicei Doiiinului) la finitiinaBrAncovenesei din poalele dealului Cotr.ocenilor si, in toiul luneiMai, la Tiirgul Mosilor"" clela capatul Podului Tiirgului de-afará.

La acele billciuri se adunan oamenii In numele traditiei, eash faca plricere copiilor, si ca sá poatrt da si in inintea lor.Se dau in Dulap si in CAluei, intrau si prin toate panoramele,menajariile i panoptic-urile ; griseau acolo si Circuri, cu cai sicu ciiini dresati, cu clovni si acrobati, si la care reprezentatiile7ncepeau la fiecare jumritate de ceas, si se sflirsea mereu cu tea-trul de pApui ai luiVasilache".

'La Mosi" gasea luinea, ce prin minte nu-i trecea : tot felulde panorame, berarii cu muzici turcesti si cu cadAne ce-si s'altaupiihtecele si sánii In dansurile br orientale cantate pe melodii degiamparale; corturi cu poloboace de zaprtcealil` (tujcá nou6) sicu gratare pentru pastraina i kebap de berbec, birturi in felulmustaiiilor.de toamnii, tarabe cu tinta-dulce si gurite" din cocride miere dospitrt bine si inpodobite cu jumatriti de inigdale, rogo-jini incat.cate cu poame uscate, tigAnci cu flori sau cu floricele",turci cafegii A la minut", fotografi la fel si cíite alte bazaconii!...Cea mai mare atractie a Mosilor si cea traditionalá era insá aceiaa CAlusarilor o duzina de olteni cu vrttaful lor si cari jucau incostumele lor tarrinesti, inzorzonate cu panglici de toate culorile sicu pinteni zorn'aitori la opinci ; jocurile lor fiind 'incluirte de peun scenariu de datinli rrtinasri dela stramosii Romani 233) .

333) Istoria ne spune cá Numa Pompiliu, al doilea Rege al Romei dinvremea dela intemeierea ei, pentru a särblitori rapirea Sabinelor cu careRomulus imperechiase pe ostasii lui spre a coloniza cetatea ce creia, In_fiintase un fel de casta' de doisprezece sacerdoti, prizitori ai celor dou5sprezecescuturi sacre, si care alcAtuia un.cortegiu dansant ce fu numit chiar Saliis,adicA sältáretii. Denumirea rominiesc5 ar veni deci dela acel colis salii"al latinilor, preschimbat in alusarii. Seful acelor Salieni fiind atuncinumit yates", cel al cAlusarilor nostri a devenit vitaf. Dintre .calusari, u-nul poartà mascA si face pe mutul, anignunt al aceleiasi traditii deoarecereprezintd simbolizarea tainei sub care se fäcuse isprava r5pirei femeilorsabine. Chiar miscgrile jocurilor si cäteva gesturi din cursul lor, precumbatele si pintenii surfátori cari vor sá amintescA gladiurile soldatilor romanisi zdngdnitul lor in luptA, figura in care .c5.1u.siri din goana jocului,smulg o fatfi dintre privitori si o amestecA in dansul acela, apoi regimulalimentar prealabil la care se supun oltenii nostri In pregAtirea cetei lor,mAnc5nd numai mkriáliga Cu usturoi dou'á saptArnani inainte, cum si ski-turne peste cei ce se culc5 In drumul lor toate märturisese vechimea se-culara a acestei datini.

ái-mari

_

r_.7.

,

r74

"".4C el0" 4. 4,0

Un 'pillar muscal", Cu trasura pe roate Cu cauciuc, rang& scuarulfostei biserici a Sarinciatului,

I

...

O laturà a TArgului Mosilor. Tigancile Cu floricele" si in fundcorturile Cu zdpacea16." (tuica nou5.).

BUCURESTII VECHIULUI REGA'r 395

Vizitatorii Targului Mo$ilor se adunau stand ore intregi sapriveasea jocurile calusarilor i Ii rasplateau cu daruri de bani

tutun. Pe copii Ii duceau pela panorame, apoi le targuiau lorjucarii, iar cucoanelor si fetelor bratari de margele. Pentru acasa,eumparau doniti si vase de pamant, de sticla sau de faianta pen-tru impartit la pomenile zilei mortilor din ajunul Rusaliilor.La sfar$it, se opreau in -jurul meselor dela birturile amintitese inglindiseau" cu fripturi la grätar i cu bauturica Oat seamtarziu.

Cand sirul balciurilor calendaristice bucurestene se inclieio,venea Ziva Crucei (14 Septembrie) si, cu ea, venea culesul vii-lor i vremea mustariilor de prin viisoarele risipite prin orassail pe la margine.

Rostul dcestor locuri de petrecere, cari azi au disparut cutotul, cere in prealabil anumite lamuriri pentru intelegerea luideplina $i a celor ce tineau de el.

Asezarea si structura solului tarei ncastn au facut pe pod-gorenii dela noi &A nu porneasca culesul strugurilor si facereavinurilor deck In pragul toamnei, pentru viile dela $es si spre-Vinerea-mare (Sfanta Parascheva) pentru cele de la deal. Lases, vita de vie se cultiva pana'n erestele de nisip ale Dunarei sipanä'n.colinele malurilor Tisei si Nistrului. Bucurestii, in vr3muffle pe eari le amintim aci, era si el imprejurat mai peste totde culturi de vita de vie carora parnanturile de-aci le priau deminim° atunci &and, dincolo de acele culturi, orasul era incer-cuit de paduri. Acele paduri erau : incepand dela miaza-noapteBäneasa, Mogosoaia si Tunarii ; spre rasarit Pantelimonul, GA-neasa, Piteasca, Tanganu si Cernica, adapostindu-ne toate deviforele Baräganului si Bueeagului basarabean ; iar spremiaza-zi, Balaceanca, Paroaia, Batoneasa, Otetele*anca si Mano-basa, din cari azi au mai rams doar cate un snop de copaci, darcari atunci eran unite si apropiate pierzandu-se apoi in codri iComanei si alcatuind acea fortareatii naturalä care, cu veacuri inurrna, era paza acestui oras de navalirile Turcilor ce amarau lu-mea cu jafurile lor.

La suirea pe tronul Tarei noastre a Domnitorului Carol,multe din desisurile padurilor acelea se rarise ; dar viile din mar-ginea Ion dinspre oras ramilsese Inca in putere de rodire. Ele erauinsä risipite, unele dineolo de barierile orasului precum erau :cea .dela Ciurel pe Dambovita, cele de pe dealul Filaretului pepartile soselei Viilor de acum, cele de pe mägurile Plumbuitei si

334) Un trepied primitiv de fier pe care se aseazd cazanele de-asuprafocului fäcut pe pgmänt.

396 GEORGE COSTESCU

Fundenilor cari eran proprietatea lui Glierase Vinarul, cumcea a lui ionità Cismarul dela Salcia traznita" si careia bucu-restenii ii ziceau Vi isoara" dei se intin(lea din piata de azi a.Buzestilor pana dincolo de terenurile de cultura' ale scoaleiagricultura din Soseaua Kisselef ; altele se aflau chiar inlaun-trul orasului.

Aceste din urinä, .intinse doar pe cateva pogoane fiecare,erau : una pe dealul de sub Schitul Magurean pana prin preaj-nut malialalei Cuibul cu barza" ; alta pe dealul 'Cotrocenilorpana in apropierea Schiesstadt-ului ; alta care se intindeadela gradina lui Waldmann din Dudesti, pela spatele bisericeiTroita, pana, 'n Isvorul-nou dinspre satul Cioplea; alta dincolode Obor peste easele.si gradina lui Eliad, pana, pe sub zidurileconacului lui Glierase din loundeni, si in sfarsit cea care seafla la spatele bisericei Dichiului si se intindea pana spre Tunari,pe lana inahalaua Madritului. Vine acestea si zeama roduluilor, stoarsa si inasprita sub ocliii musteriilor, si fArá niciodasie cu apa chiora", sunt singurele vinovate de-a fi naravitpe bucuresteni sa manance la gradina si sa se sprituiasca" man-cand. Gradilla le era via, iar turburelul", le era spritul &del

trebuie retinut ca pe vremea aceia bucurestenii nu stiau inca cee sifonul.

Cum caldurile de-aci era mai aprige ca spre deal, viile in-cepeau a da in copt ciliar mai inainte de Ziva Crucei si deci cu-lesul lor se facea mai de timpuriu. Cele din oras nici nu faceauculesul dintr'o data, ci pe'ndelete adica, pe masura consumareimustului sau tulburelului. Pe marginea dela strada a viei, sco-teau uluca pe o deschizatura, de vreo zece metri pe cari îi incadracu stalpii unui cort de papuris pentru adapost de soare si deploaie. Sub cortul acela puneau deoparte, un tease cu hardaulla scursoare, un butoias cu tuica de .prune noua si o masa custruguri alesi ; de cealalta parte, douà mese lungi incarcate cupescarle rece si cu mititei, patriceni, momite si uger de vaca,fudulii de berbec, colace de &liuden si sferturi de pastrama decapra toate proaspete si afumate doar putintel de fumul, totde friptura, de la gratarul incins de-alaturi si care sfaraia submangaierile Praftoritei de seu cu care era uns neincetat, ea sanu arda, fripturile.

Mai la o parte, pe niste pirostrii 334), clocotea un cazan mare

*de

car-

:

BUCUEESTII VECHICLUI RE-6AT 397

cu ciorba de burtá. Mesele consumatorilor erau risipite prin ra-zoarele viei. Duprt pusul soarelui, pe sub felinarele cuce licureau noaptea ca niste lumini de sonde, incepeau s. misunesi nelipsitii lAutari. Si asa, bucurestenii srtrbiltoreau Cfirstovul,In oras !

Cilnd, in sfArsit, trecea si vremea acestora, le rAnirtnea buctt-restenilor prea nrirAviti la asemenea petreceri, diferite alte locuricari se cherna ea erau rizerv6", pentru asa-ceva, si a crtrorfainta mergea datoritii si numelor lor : Ograda lui Fierea" delaZallianaua Colentinei ; Trei inicie" pe malul Gârici in sus spreGrozrivesti si carciuma zisA la Trei Chiftele" in jos, lngà Aba-torul comunal fárri a mai pune la socoteahl escapadele" depe Arges si Sabar 335), la M5gurele si GrKdistea, locurile de pe-trecere si de rAsuflu, despre cari ne-au t'Amas inca aduceri-a-minte in clintecele lautaresti.

Chici, erice s'ar spune mai ales in aceastil privintil.Bueure$tii (le-atunei era o adeveiratii... gradina a !ni Dumnezeu !

335) Mijloacele de transport cu cari bucurestenii se miscau atunci pelabate aceste locuri de petreceri si de cumpiirkuri eratt : birjilc sau tr53urilede piatvii si tramvaiul. Nu am scris inadins tramvaiele" deoarece, la Mosinu ducea dec5t unul, cel cu doi cai, nicand cursa de acolo la Gara de Nordsi inapoi, pentru 20 de bani, iar o ramificare a lui facea cursa intre Plata SfGheorghe si Depoul din soseaua Bonaparte, cu un singur cal. Linia acestuiadin urmii trecea pe tcatà strada ColIei, o lua apoi la dreapta pe str. Ciernan-tei, la st5nga pe str. Dionisie si pe calea Dorobantilor pAnd la str. Romana,de-aci la stAnga pAn5 'n Clopotarii vechi, pe care se ducea pAndlaCcalalt5 linie pornea dela bariera Mosilor pe aceastA cale 0115 la Sf. Gheor-ghe, deacolo pe str. Coltei piln5 la Primäriei, apoi pe str. Biserica Ienei,Rega15, C5mpineanu, Luterana, Manea-brutarul si calea Grivitei pAnala Garitsi inapoi. Tramvaiele de pe linta aceasta erau cava mai spatioase, avand si pepl5tea Cu cinci parale mai putin. O a treia linie infiintat5 mai tzlrziu, legaPlata Matache Macelarul cu Bufetul deja osea, treaind pe drumul soseleiJianului.

La o vreme s'a gasit un negustor, pe nurne Toma Bländu, carespre a inlesni circularea oamenilor mai nevoiasi, cum si spre a putea s5 duc5pe cei petrecircti pe-afar5 din oras, a infiintat un fel de Omnibuse cu cal.caror le-a zis Tramcare si la care se plAteau cursele fixe cu 10 bani, iar celecolective si mai lungi de pe invoialä.

gázoaie,

capat.

htell Mel."'

-

Bucuretii in preajma anului 1906, vdzut din dealul dela *erban-Voc19.:

1NTRERUPAND astfel aceste amintiri, adicd in toiul desfii-surdrei lor, ne oprim inadins la capeitul unor vremuri

cu allá infeitisare, pentru ca sá punem o temeinicii hotdrniciremire timpul cercetat f i acela care a urmat apot.

Cei care le-ant citit cu luare aminte vor fi geindind pm,*grija noastrd fag de inoiturile ce ne niipildesc dela o vrente,pare cant exageratd, ca $i laudele ce am adus celor de-atunci. Eivor fi socotind chiar cii fiecare vreme are oamenii si stdrileei de lucruri, care nu pot fi nici rele intru toate, nici fiird decli sururi.

Rdspunsul nostril e cd, in mod firesc, acestia catii sá aibä oa-recum dreptate ; dar nu chiar pe deplin.

Cd, din fuiorul povestirei acelor vremttri indeptirtate, vom fitors poate i uncle fire mai noduroase ori altele prea firave ; saucd, din bate, unele vor fi riisucit f i ceva fdriintituri de scaitt,si asta poate fi adevdrat. Dar sd nu late cei ce au indriigit asade ovan tnasinile cele noi i rosturile la care ele ne-au impins, cd,desi mriinile ce au tinut.caierul acelor vremuri erau mai scorojite,iar degetele ce au tras (Lode fire nu erau chiar asa de lustruiteviipsite ca acele ingrijite de manichiurezele" de azi, totusi fuio-rill acela era din lâna ceo mai curatd a oilor noastre, kind toarsil

zumzetul cantecelor noastre beitranesti si al cdror ghiers seimhina de min une cu sí ârâitul fusului.

Sd nu se uite iardsi cei firele acelea, bdtute la rdzboiul caseifiecdruia, teseau straie Mrá moarte; dinteo ptinzd ce se intdreadin ce era mai bdtutii de femeile de-atunci, pe prundisurile din Ba-

24,1

in

XII

tiste ale Bucurestioarei sau altor garle si lacuri de prin preajnutacestui oras, si care se innalbea din ce era mai purtata, nu ca acelecare azi ne ia ochii cu stralucirea lor inselatoare.

Cat pentru hazul celor basmuite, nici pe acesta nu l-am cau-tat noi cu tot dinadinsul. El este una cu vremurile din care l-amluat, cu oamenii cu lucrurile pe care le-am anzintit; cu altecuvinte, el a fost topit in traiul pe care ne-am straditit des-criem in aceastii poveste; anume pentru cei ce nu au avid parte sa-1traiasca i ei, si deci judece cu o minte cat mai nepartinitoare.

Multumire,a noastra de-a fi facut acest lucru este in totul asemenea celei a vestitului pictor francez,-Poussin, care, zugravindpe panza turmele, pastorii, pdraiele si crdngurile de sub mu ntliPeloponesztlui vechei!lade, nu s'a putut stapani sa .scrie in jo-sul tabloului ispravit:.

Et in Arcadia ego !... adica : am fost si en pe-acolo.Deosebirea este ca, el ar fi dorit doar sa fi fost asa, pe-

card noi am trait cu-adevarat in Bucurestii pe care am incercata-1 zugravi aci, prin scris.

CUPRINSUL CARTEL:Pagina

Leimurire V XIn alte timpuri 11 25Infätisarea orasului intre anii 1866-1906 27 50Clädirile istorice si de iolos public 51 78Ciminurile cetatenilor 81-113Binefacerile Comunei" si traiul gospod&resc 115-132

Categoriile sociale 135-144Mestesugurile primare si desvoltarea industriei 147-160Propásirea si decaderea negotului bucurestean 163-191Administratia edilitara si .Politia 193-217Miscarea cultural& -- marile ei infaptuiri 219-235Presa bucuresteana 237 243Teatrul 245-252Opera si Opereta 253-262Alte institutii de cultura 265-282Educatia si moralitatea bucurestenilor de-atunci 283-295Moda" vremei aceleia 297-308Política" 313-323Tipurile" bucurestene 325-334Evlavia bisericoasa 337-356Petrecerile indatinate 357-366

Alte petreceri ale bucurestenilor de-atunci 367-397

Incheiere XI XII

Autorul aduce ctilduroasele lui multu-

miri d-lui Dinu V. Rosetti, directorul

Muzeului Municipiului Bucuresti, pentru

colectia fotogratiilor cu veden i ale ora-

sului, si d-nei Maria Vasiliu pentru Trn-prumutarea originalului stampelor cuTipuri bucurestene" ale lui ConstantinJicquidi datoritti cdrora a putufilustra atAt de bogat aceastä lucrare.

E

E

-

EXTRAS DIN CATALOGUL .LITERAREDITUR A UNIVERSUL-Colectia : OPERELE SCRIITORILOR ROMANI"LIRICA EROICA ROMANEASCA

prezentatlde Prof. Victoria Gavrtiescu

NUVELE de NICOLAE FILIMONCu amintiri si Insemnari de Pr.G. Negulescu-Ratiste si Dr. N.

Vat, mann.(Opera premiati de Arad. Rom.)LEGF.NDELE SAU BASNIELE

11.051ANILOR de Petre Isplrescueditie comentata

de N. Mihaesenasistent universitar

AMINTIRI DIN VIATA-511de g-ral AL Cand.ano-Popescu

AVENTURLLE POETCLUI MA-ZARE, de George Voinescu.

B1SERICA NEAGRA. Novelede Victor Popescu

(Caectia ,,UrriverSul Literar")BOALELE PA SARILOR

de Pref. univ. Dr. Med. vet.I. Bu -led.

CELL AJOUA ORFANE (Ed. IV)roman de A. d'Ennery

CHIMIA FAJA FOr:MULEVo5innul II de G. orge Giurgea

CARNEA $11 GRASIMILE ANIMALEde med. vet. Th. Ioneseu

CAND ERA BUNICA FATAschite si aniintiri de C. Cosco(Editla III-a).

D'AIA AM DIV 311TAT lSchl(e)de laieriu tardare

ERI... schite si amintiri de RaduD. Rosetti. Ed. HI revazutaadaogata.

COSTA BERLINGde Selma Lagerldf

Ed. IV-arevamta de D. Ionescu Morel

GRAMATICA LIMBII ROMANEde prof. univ. AI. Rosetti

IARRA FIARELOR. Poemede Sebastian Popuvict

JOC DE OGLINZI. romande Ioana Petrescu

ISTORIA LITERATURE'GERMANE

de prof. Dr. V. TempeanuiNTRE FAPT SI BASM. Se/Me 41

nuvele de Const. M. MihallescuMARGOT. Roman de Ch. BraescuMAI SUNT OAKEN! BUNT...

Roman Ed. III-ade D. Imiescrt-Morel

MANIA LUI liER CULEConsL Harriet

VASILE CARLOVA, preientat deProf. Paul I. Papadopol

MIHNEA VODA. CEL RAU, DOA51-NA CHIAJNA, MOTH, CURCA-NIL POETII VACARESTI, deAl. Odobescu, Editie comenitatasieN. Mihkescu, asistent untiversitar

PSEUDO-KYNEGHETICOSde Al. Odobescu

editie comentata de N. MihaescuST. O. IOSIF Poeiie vol. I si

vol. II. Editie comentata deProf. P. V. Hanes.

NEAMUL POLANIEKIde H. Sienkiewlez

trad. de AL lacohescuO CALATORIE CEREASCA

de Mol DelamarePREDICA IN PUSTIU

tie Stellan PopescuPANA VINE DOCTORUL. Ed. II

de dr. N. VatamanuPROCESTU LU ILIE SFERT

schlte de DorinQVO VADIS. roman de H. Sien-

kiewicz, trad. de Const. A. I.Gh.ca.ROBINSON CRUSOE

de Daniel Defoein romaneste de I-etre Comarnescu

REGINA EUSAVETA - CARMENSYLVA, de Lucretia Carandrno-Platamona.

STRANIUL PARADIS. Nuvelede Laurentiu Fulga

SFARLEAZA CU FOFEAZARoman, Ed. 111-a

de Victor Ion PopaSTUDII DE ISTORIE SOCIALA

de Constantin G.urescuSFATURILE MEDICULUI de Dr. N.

atamanu (Ed. II-a).Opera prenniatil de Acactesullii RomanaTEATRU ALES: LOPE DE VEGA

trad. de Al. Popescu TelegaTRECUTE VIETI DE DOAMNE

Si DOMNITEed. V de C. Gane

Opera premiata de Academia RomanaTIMOCUL Studiu documentar)

de Mayor A. Dum.treseu Jippasi Octavian Metes.

VA1KILE VAZDUHULUL Poe211de Mate) Alexandrescu

F..11.111.11111iiilltliiiiiiii iuiiuiuiisiuiiiiuuciuiii,isipiiiiiipiuiiui11.1111111111111111.11111111111111111.1111111.0101111111111mInir

Tipografia ziarului Universul" S. A., BucureW, Strada Brezoianu 23-25.C. 14.532. Firma inscrisa la Of. neg. Comertului sub Nr. 43711932

Pietul Lei 640

de

Iliescu

Bucurestii vechiului regat-George Costescu

Documents

Transcript of Bucurestii vechiului regat-George Costescu