Cap 1.Contextul natural si socio-economic al zonei Bran

1.1. Localizare,delimitare si accesibilitate in zona Turismul n Romniase concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate. Traversat de apeleDunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduriiiMuni Carpai,Coasta Mrii NegreiDelta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor.

n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. De curnd s-a dezvoltat i turismul rural, ce se concentreaz asupra promovrii folclorului i tradiiilor. La nceput de neneles, apoi greu acceptat datorit lipsei sale de prestigiu, turismul rural s-a impus ncet dar consecvent, n special pe pieeleturistice din rile dezvoltate economic, ri puternic industrializate si cu gradde urbanizare ridicat. Turismul n spaiul rural este din ce n ce mai apreciatde oamenii ce triesc i muncesc n condiii tot mai stresante. Nefiind decretatdrept un produs ce eradicheaz stresul, turismul rural reprezint totui o posibilitate de rentoarcere la natur, la tot ceea ce este pur, nealterat i curat. Cele mai solicitate regiuni de turism rural din Romnia sunt zona de turism rural Braov, incluznd Bran-Moieciu, Fundata, Rnov, Cristian sau Viscri, dar i regiunile istorice, respectiv Bucovina, Maramure i Mrginimea Sibiului. Alte zone care nregistreaz creteri ale preferinelor turitilor sunt nordul Olteniei, unde au aprut pensiuni noi, cu servicii de foarte bun calitate, sau Neam, jude care a gzduit Congresul european de turism rural. Romnia se numr printre rile europene dezvoltate din punct de vedere al turismului rural, alturi de Frana, Austria, Italia i Elveia. Pe baza experientei internationale si a practicilor ntlnite n ultimii ani, n Romnia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase n circuitul turistic a crescut. Dupa 1990, odata cu ntelegerea importantei turismului rural si agroturismului si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii omologate au fost n zona Moeciu Bran Rucar. n acest context, studierea experientei satului turistic Bran este n masura sa ofere elemente de referinta pentru dezvoltarea n aceasta directie a altor localitati si pentru promovarea turismului rural pe piata internationala.

Munii Carpaii reprezint unul dintre cele mai reprezentative elemente de patrimoniu pe care le deine Romnia datorit potenialului natural, antropic i tehno-economic de care dispune iar turitii au ocazia de a experimenta natura uimitoare i de a nva despre conservarea i utilizrile tradiionale ale resurselor naturale din zon.

Munii Carpai reprezint icoana brandului turistic romnesc Romania, explore the Carpathian Garden. Toate aceste avantaje competitive contribuie la valorificarea potenialului Munilor Carpai stimulnd mbuntirea serviciilor, a infrastructurii i a calitii vieii comunitii locale, innd cont de faptul c n zona montan locuiesc n jur de dou milioane de persoane. Turismul care se practic n cadrul acestui lan muntos constituie un puternic agent de schimbare i acioneaz ca un catalizator pentru trecerea de la cile tradiionale de via la cele moderne ale societii actuale. Judetul Brasov se gaseste in zona central-estica a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci.Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov.Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana Brasov si Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. Comuna Bran este una din cele 44 de comune ale judetului Brasov. Situat intr-un loc pitoresc, la 24 de km de Brasov pe DN 73, care uneste Brasovul de Campulung Muscel, Branul este un punct de atractie pentru turistii romani si straini. Bran, impreuna cu localitatile din jur, reprezinta LEAGANUL TURISMULUI RURAL ROMANESC .Asezat la intrarea in culoarul Bran-Rucar, vechi drum comercial si strategic intre Tara Barsei si Tara Romaneasca, Bran este pretuit pentru frumusetile naturii inconjuratoare. O statiune climaterica de interes local, azi este o statiune in plina dezvoltare, centru national al turismului rural, ecologic si cultural. Beneficiind de un loc natural deosebit, apropierea muntilor Piatra Craiului si aproape toate localitatiile din imprejurime de un specific traditional de mare valoare sunt de interes.

Branul se afla situate intre coordonatele 453057N si 25 22 18 E. Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania n Muntenia si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, nvecinndu-se cu Tara Brsei n nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dmbovita si Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta ca o depresiune nalta ntre 800 1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de valea rului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vrfuri de peste 2.000 m Vrful Omu 2239 m).Ci i localiti de accesLocalitatea Bran se afla n partea de SV a judetului Brasov, la intrarea n culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse ntre 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Cmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).

Pentru ptrunderea n Culoarul Rucr-Bran se poate opta fie pentru transportul feroviar,cile ferate ajungnd n apropierea culoarului,dar mai ales pentru caile rutiere. n cazul transportului feroviar exist urmtoarele staii :Argeel(Goleti-Cmpulung-Argeel) este legtura cea mai apropiat de culoar,de la aceast staie pn la Dragoslavele sunt doar 7 km.Trgovite(Bucureti Nord-Pietroia).Din Trgovite se pot folosi autobuzele pe direcia Trgovite-Cmpulung.Zrneti(Braov-Zrneti),de aici se pot folosi autobuzele pe direcia Zrneti-Bran sau Braov-Zrneti-Bran.Rnov(Braov-Zrneti),de unde se folosesc autobuzele pe direcia Braov-Rnov-Bran.

Cile rutiere ptrund n interiorul culoarului,aparinnd categoriilor de drumuri naionale, judeene i comunale.Cmpulung-Dragoslavele-Rucr-Bran(DN 73) are 74 km i este modernizat,reprezentnd drumul transcarpatic al Branului,din care se desprind osele judeene i comunale ctre toate aezrile i obiectivele turistice.Trgovite-Voineti-Stoeneti-Valea Mare-Prav(DN 72A) are o lungime de 74 km i reprezint drumul principal de acces care ptrunde n culoar pe la Stoeneti.Predeal-Rnov(DN 73 A)deriv din E 15(Bucureti-Braov) a crui bifurcaie are loc la Predeal.Stoeneti-Dragoslavele,cu o lungime de 8 km este parial modernizat ,favorabil circulaiei auto i scurteaz cu 20 km accesul spre culoar prin DN 72A i apoi DN 73.Podu Dmboviei-Stic-Pecineagu,cu o lungime de 21km,nsoete valea superioar a Dmboviei.Este un drum bine ntreinut,dei nemodernizat, practicabil n tot timpul anului.Acest drum faciliteaz accesul n culoarele Tma i Otic,precum i ptrunderea spre munii Iezer-Ppua,Piatra Craiului,aga i Fgra.Drumul communal Fundata irnea(5 km) se desprinde din DN73,accesibil aproape tot timpul anului i reprezint calea de access pre localitatea irnea,precum i spre creastra Pietrei Craiului.Drumul communal Fundata-Fundica(3 Km) se desprinde tot din DN 73,n central comunei Fundata.Iarna este dificil de strbtut.Drumul communal Moeciu-Fundica(8 km) se bifurc din central comunei Moeciu,desprinzndu-se din DN 73 .Dificil de strbtut iarna pe sectorul Moeciu de Sus-Fundica.Drumul communal Bran Mgura(6 km),nemodernizat,permite accesul n platform Bran i apropierea de cheile Prpastiei din Munii Piatra Craiului.

1.2. Cadrul natural Relieful este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. Culoarul Rucr-Bran, strjuit de masivele Leaota i Bucegi, de Iezer-Ppua i Piatra Craiului, prin particularitile sale geografice, constituie o unitate teritorial bine individualizat.

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar n nord, forme carstice n sud, ntinzndu-se catre bazine la Dragoslavele, despartite de pasul Giulava (1290 m). n zona n zona se remarca un contrast ntre plaiurile prelungi si vaile puternic adncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obrsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Liliecilor), etc. Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5C, iar n zonele vecine se nregistreaza valori cuprinse ntre 4C (Rucar), 7C (Brasov), 8C (Cmpulung). n luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27C, iar n luna ianuarie temperatura variaza ntre -10 si -15C. Zona Bran este bogata n precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. n sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vnturile predominante n zona au o viteza de 3-5 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos.Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vnturi puternice, strat de zapada bogat si ndelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite. Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Cmpia Romna. Exista ape de adncime si de suprafata. Apele de adncime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. n cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele, are rol de cumpana de ape ntre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua ruri colectoare: Brsa n sectorul nordic si Dmbovita n sud. Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla n cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar n Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, n special la altitudini de 1400 1700 m, iar la altitudini nalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fnetele nlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sngele voinicului.Fauna este reprezentata n special n Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. n apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de turism: n rezervatii, speologic, stiintific, etc.

1.3. Cadrul socio-economic de dezvoltare a zonei BranDin punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor n cresterea animalelor.Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbrcioara, Simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de casa cu curte ntlnite si n alte zone de munte ale Romniei, precum si n Europa, unde poarta denumirea de gospodarie cu ocol ntarit. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, att n munti ct si prin pendularea ntre munte si cmpie. Predominanta a fost cresterea vitelor n propria gospodarie cu varatul la munte, la stnele apartinnd obstei satului si iernatul n gospodarie si la hodai.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramne ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important n economia acestui sat l ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lnei. Tesutul este practicat n fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n alternanta cromatica alb-negru, saricile sau straiele din lna turcana cu firul lung, etc. n cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului

pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu l constituie trgurile de tara bianuale (la 9 august Trgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Trgul Arhanghelului), unde participa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara Oltului, Tara Brsei, etc.Populatia Branului este de 5343 locuitori,avand o suprafata de 6785 ha si o densitate de 78,39 km2.Ca activitati specifice zonei, avem cultivarea pomilor fructuferi, cresterea animalelor si practicarea agroturismului prin agentii, pensiuni, gospodarii agroturistice.

Cap. 2. Potentialul turistic al zonei Bran si al judetului Brasov

2.1. Potentialul turistic natural existent in zona respectivan ansamblul micrii turistice din Romnia, judeul Braov ocup locul II (dup judeul Constana), constituind cea mai important i frecventat zon sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodat o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebit a activitii turistice a fost determinat aici de numeroi factori. Este vorba n primul rnd de potenialul turistic natural, de o mare spectaculozitate i diversitate, precum i de patrimoniul cultural-istoric , alctuit din obiective variate ce au o cert valoare turistic. Un alt factor l-a constituit faptul c judeul Braov se nscrie ntr-un vast teritoriu de interes turistic n imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staiuni balneo-climaterice (Covasna, Tunad, Malna, etc). Judeul Braov concentreaz n limitele sale muni impuntori, plante i animale ocrotite, rezervaii naturale de arbori i pajiti, chei, etc. Rurile, lacurile, mlatinile mbogesc atracia turistic a cadrului natural, diversificnd oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaie specific, interes cinegetic). Resursele turistice natural sunt relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, rezervatii. n zona se remarca un contrast ntre plaiurile pre-lungi si vaile puternic adncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, la piezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obrsia vaii Izvorului), pesteri (Pestera Liliecilor).Culoarul Rucar-Bran este Supranumit si ,,o poarta in Carpati, ce face legatura intre Muntenia si Transilvania. Culoarul Rucar Bran reprezinta, fara indoiala, una dintre cele mai importante atractii turistice de pe intreaga suprafata a lantului muntos. Fiind situat la o inaltime de aproximativ 1254 metri, culoarul se distinge prin peisaje montane fermecatoare, de un pitoresc inegalabil. Situat in grupa Muntilor Bucegi a Carpatilor Meridionali, Culoarul Rucar Bran desparte masivele Bucegi si Leaota de Muntii Piatra Craiului si Muntii Iezer Papusa, oferind de-a lungul intregii sale intinderi privelisti ce incanta necontenit ochii trecatorilor. Accesul in acest taram de vis al plaiurilor montane se face foarte usor, fiind strabatut de drumul national care leaga Brasovul de Campulung. Renumit pentru serpentinele ametitoare si nesfarsite, Culoarul Rucar Bran surprinde prin numeroasele obiective turistice din zona.

Masivul Bucegi este unul dintre cele mai populate si destinatia cea mai des aleasa de catre turisti. Motivele sunt numeroase. In primul rand este foarte accessibil, atat pentru muntomanii impatimiti, cat si pentru persoanele care doresc o scurta evadare in natura. Masivul ofera cele mai variate trasee de trekking pentru toate gusturile, de la cele mai usoare la cele mai dificile. Varietatea stancilor este un motiv de bucurie pentru cei care prefera rock-climbing. Platoul Bucegi reprezinta o atractie importanta atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini, deoarece aici se pot intalni adevarate monumente ale naturii Babele si Sfinxul. Exista numeroase legende cu privire la aparitia acestora. Asadar, nu este de mirare ca Masivul Bucegi este unul dintre cele mai populare. Bucurati-va de minunile naturii ori de cate ori aveti ocazia, insa atunci cand porniti intr-o aventura montana, nu uitati de codul eticii si pretuiti ceea ce mediul incojurator va ofera.

Muntii Leaota sunt munti in lantul Carpati, care fac parte din Carpatii Meridionali, invecinadu-se cu Muntii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. Varful Leaota, din centrul masivului, este cel mai inalt punct cu o altitudine de 2.133m. Aria geografica a Masivului Leaota este delimitata la vest de raul Dambovitei, care il separa de Iezer-Papusa; la nord se intinde culoarul Rucar-Bran, cu drumul national si Magurile Branului, care il separa de Piatra Craiului.Masivul Piatra Craiului este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali dar apartine lantului Carpatilor Meridionali gasindu-se in nord-estul acestora. Altitudinea maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful Varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului, avand 2244 m. Abrupturile ce strajuiesc creasta pe de o parte au o mare cautare in randul alpinistilor si nu numai. Intre Varful Turnu si Umerii Pietrei Craiului intalnim abruptul nord-vestic care este brazdat de numeroase vai torentiale, numite padine, si incins de brane care formeaza adevarate gradini suspendate si totodata trasee preferate de turistii cu experienta si incercati in ale muntelui. Abruptul vestic, desi are o intindere mai mica, este la fel de salbatic, dar mai indepartat de localitati si cabane, fiind cuprins intre Umerii Pietrei Craiului si Valea Urzicii. Vaile se contureaza abia de la baza peretilor si dispar complet in zona marilor acumulari de grohotis. Abruptul estic este ceva mai putin salbatic, avand pante mai domoale, unele acoperite cu pasuni intinse care sunt intrerupte de mici insule de stancarii, tancuri, muchii si pereti de mica inaltime.Formele carstice din complexul Mgura-Petera-irnea se constituie n obiective turistice naturale remarcabile. Satul Petera este numit astfel deoarece se gsete n apropierea Peterii La Lilieci, cu o galerie de 160 m lungime.

Clima are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie dintre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi

uor sczute n zonele mai joase. Inversiunile de temperatur nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se nscriu n valorile extreme. Temperatura medie multianual a aerului este de 7,6 C, temperatura maxim absolut fiind de 37 C n luna august. Numrul mediu al zilelor de var i de iarn este aproximativ egal - 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/an. Cantitatea de precipitaii este relativ mai ridicat ca urmare a contrastelor diurne mici. Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest i nord-vest i viteze medii cuprinse ntre 1,5 si 3,2 m/s. Zona Bran este bogata n precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. n sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vnturile predominante n zona au o viteza de 3-5 m/s. Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vnturi puternice, strat de zapada bogat si ndelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite. Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Cmpia Romna. Exista ape de adncime si de suprafata. Apele de adncime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. n cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele, are rol de cumpana de ape ntre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua ruri colectoare: Brsa n sectorul nordic si Dmbovita n sud. Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla n cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar n Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, n special la altitudini de 1400 1700 m, iar la altitudini nalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fnetele nlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sngele voinicului.

Fauna este reprezentata n special n Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rsul, vulpea. Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul. n apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean. Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de turism: n rezervatii, speologic, stiitific.

2.2. Potentialul turistic antropic existent in zona respectiveDelimitarea principalelor zone turistice rezult din mbinarea mai multor criteriica :individualitatea spaial, specificitatea fenomenelor turistice iperspectiva exploatrii turistice integrale n condiii derentabilitate economic. Branul este cunoscut drept o strveche aezare pstoreasc,n care nc se mai fac simite influenele fenomenului transhumanei.n fiecare an,n ultima smbt din luna septembrie are loc srbtoarea Rvitul oilor(oile coboar de la munte i sunt preluate de propietari).

Principala atracie a Branului o constituie castelul medieval,depozit de istorie,tradiie i legend,nlat n 1212 pe o stnc de 60m de un cavaler teuton.Unul dintre cele mai impuntoare monumente istorice ale Romniei se afl n Pasul Bran-Rucr. Astfel, Castelul Bran se situeaz la aproximativ 30 de kilometri de oraul Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu i care leag Braovul de Cmpulung Muscel, prima capital a rii Romneti, acolo unde se ntlnesc Munii Piatra Craiului cu masivul Bucegi.

Construit pe o stnc, Castelul adpostete n prezent muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele patru etaje ale sale. i dei turitii strini vin anual n cutarea legendei Contelui Dracula, iar ghidul accentueaz latura mitic a acestuia, istoria Castelul Bran i fascineaz deopotriv.

Tinutul dintre Bucegi si Piatra Craiului au determinat o serie de episoade istorice inca din preistorie si pana in prezent, reliefate de o data geografica si istorica majora: Trecatoarea Branului. Fiind de-a lungul timpului una din cele mai importante legaturi transcarpatice, Trecatoarea Branului a dezvoltat o istorie dinamica formata din cele doua componente majore, activitatile comerciale desfasurate pe drumul ce o strabate si de repetatele invazii militare care foloseau acelasi traseu.Amfiteatru natural, strajuit la est de muntii Bucegi si la vest de masivul Piatra Craiului, Trecatoarea Bran oferea prin deschiderea sa o larga panorama atat spre Tara Barsei cat si spre dealurile si valea Moeciului.

Cetatea Bran a fost asadar inzestrata cu un domeniu format din sate ale Tarii Barsei precum: Baciu, Cernatu, Satulung, Turches, Tarlungeni, Zizin, Purcareni, Crizbav, Apata, Zarnesti i Tohan (ultimele doua facand parte din domeniul pana in anul 1395), stapanii domeniului avand drept de folosinta asupra padurilor si apelor, asupra vanatorii si pescuitului, asupra fantanilor si a campurilor comune.

um a fost prevazut, amplasamentul fortaretei domina drumul, controland una dintre cele mai importante cai de acces in Transilvania, evidentiind rolul sau militar. Paza trecatorii era asigurata de garnizoana cetatii.Castelul Bran este in mod curent asociat cu legenda vampirului Dracula fapt care i-a conferit o faima deosebita, fiind vizitat anual de mii de turisti din tara dar mai ales din strainatate care sunt atrasi de aceasta legenda.Motivul principal pentru care turitii strini aleg s viziteze Castelul Bran este reprezentat de legenda care s-a creat n jurul acestuia. Astfel, cea mai reprezentativ legend a Transilvaniei, cea a lui Dracula sau a lui Vlad epe, este legat incontestabil de Castelul Bran.

Mitul Contelui Dracula are la baz romanul de ficiune Dracula, aprut n Marea Britanie, n 1897, avndu-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker. Personajele din romanul Dracula sunt rezultatul fanteziei autorului, dar faptele Contelui Dracula i sfritul acestuia au la baz credinele populare legate de existena unor fore ale rului, precum vampirii sau strigoii.

Domnitorul rii Romneti, Vlad epe, a fost asociat cu Dracula, dei datele istorice nu confirm prezena ndelungat a acestuia la Castelul Bran. Cu toate acestea, zona este promovat prin intermediul imaginilor unui vampir, care se hrnea cu sngele dumanilor.Legenda lui Dracula, devenit mit n secolele XIX - XX s-a nscut n strns legatur cu figura istorica a principelui roman Vlad epe (1456 - 1462). Mai mult dect orice, personajul mitic Dracula este cunoscut pentru cruzimea sa nemsurat. Trasul n eap, unul dintre cele mai ngrozitoare moduri de a muri, a fost metoda de tortur i execuie preferat a lui Dracula, de aici i numele su, Vlad epe.Cruzimea pedepselor sale pentru lipsa de loialitate i onestitate coincide cu numele su. n limba romn el inseamna "dracul".

Castelul Bran este cunoscut de turitii din ntreaga lume drept Castelul lui Dracula. Acesta este i unul dintre motivele pentru care a fost inclus de ctre jurnalitii de la CNN ntr-un top 10 al castelelor medievale.

Administratorii Castelului Bran, dar i oficialii turismului din Romnia insist s scoat n eviden legtura dintre castel i Vlad epe, surs de inspiraie pentru Bram Stoker atunci cnd a scris Contele Dracula. Conexiunile sunt subtile, dar nu se poate nega farmecul nfricotor al acestei structuri masive. Unele dintre piesele de mobilier expuse au aparinut Reginei Maria a Romniei, o nepoat a reginei Victoria, care, dup ce a refuzat cererea n cstorie a regelui George al V-lea al Angliei, s-a mritat cu regele Romniei, este prezentarea fcut fortificaiei de ctre realizatorii topului.Nu puteti vizita barlogul lui Dracula intr-o zi insorita, in care se aud zgomotele facute de miei pe camp, nu? incercati sa vizitati castelul intr-o zi cu cer innorat, cand frunzele copacilor au cazut si cand zapada incepe sa invaluie peisajul, spun editorii ghidului Lonely Planet.Castelul in zilele noastre gazduieste un muzeu de arta feudala (mobilier de epoca, trofee de vanatoare, arme) si un muzeu al satului.

Castelul Bran este cel mai vizitat obiectiv turistic din ara noastr, cu un profit anual de un milion de euro.Totodat, Castelul Bran se afl pe locul 2 n Topul Forbes al celor mai scumpe castele din lume, el valornd 140 milioane euro.

Un alt punct de atractie al Branului il reprezinta casa in care a trait Sextil Pucariu. Sextil Iosif Pucariu sau, mai scurt, Sextil Pucariu a fost un filolog i lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical i teatral, publicist i academician romn de origine aromn (macedo-romn). Lingvistul a scris peste 400 de lucrri de o mare valoare tiinific, a iniiat i a coordonat Dicionarul limbii romne (Dicionarul tezaur al Academiei) i Atlasul lingvistic Roman.

Muzeul Satului din localitatea Bran este amenajat in curtea Castelului Bran si cuprinde o serie de gospodarii taranesti din ara Brsei dar nu numai.Pe langa acestea mai puteti admira si o serie de anexe gospodaresti sau instalatii folosite in trecut pentru diferite activitati economice cum ar fi gater de lemn cu apa, moara de apa si multe altele.A fost organizat in urma cu peste patru decenii in parcul din vecinatatea castelului, reliefeaza evolutia arhitecturii populare traditionale din satele zonei Bran, in raport cu ocupatiile de baza, cresterea vitelor si lucrul la padure, impletite cu agricultura, industria casnica de prelucrare a lanii si mestesugurile legate de prelucrarea lemnului. Conceput ca muzeu in aer liber, Muzeul Satului Branean prezinta principalele tipuri de gospodarii si locuinte, anexe gospodaresti, constructii economice si instalatii de prelucrarea lemnului si a tesaturilor de lana, actionate hidraulic. Principalele tipuri de gospodarii si locuinte amenajate in interiorul muzeului, alaturi de o serie de anexe gospodaresti sunt raportate la ocupatiile de baza ale vremurilor respective, cum ar fi: agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea lanii si a lemnului, etc. Muzeul satului branean evidentiaza evolutia tipologica arhitecturala de la case cu o singura incapere la case cu doua si trei incaperi, cu tinda si diverse anexe.Specifica asezarilor din zona Bran, gospodaria cu ocol intarit este regasita in forma de "Casa cu curte", care dateaza din 1843. Gospodaria consta in casa de locuit, grajduri si feirbatoare cu cuptor de copt paine. Casa de locuit are 4 incaperi (casuta, celar, tinda si casa mare) si este legata de anexe prin intermediul unei polatre, pe care se adapostea si uneltele si atelajele. O alta gospodarie cu curte specifica zonei Bran, reprezentata prin "Casa Clinciu", este gospodaria pe trei linii, alcatuita din casa de locuit si sura, legate ,de asemenea, printr-o polatra.Un alt aspect important care evidentiaza ocupatiile traditionale ale localnicilor de la acea vreme este prezenta principalelor instalatii de mestesug popular: piua (folosita pentru ingrosat si finisat postavul destinat hainelor), darsta (folosita pentru ingrosatul si scarmosatul lanii) si joagarul (denumit si "moara cu scanduri").

Arhitectura caselor din zona Bran este caracterizata prin realizarea unei temelii de piatra, peste care se aseaza pereti din barne de brad, imbinate la capete, lipite cu lut si varuite cu alb. Acoperisurile caselor sunt fie in patru ape, fie in doua, si sunt realizate din sindrile de brad. Casele au proportii armonioase, incadrand placut peisajul montan de care apartin. Interiorul tipic al caselor branene este caracterizat de tavanul cu grinzi aparente, cu elemente geometrice si florale stilizate, de peretii lipiti cu lut si varuiti cu alb, iar pardoseala din scandura de brad. Traiul zilnic al localnicilor subliniat in interiorul locuintelor din muzeul satului branean prin amplasarea diverselor elemente care au scop functional (vatra, masa, patul, leaganul copilului) sau unul decorativ (icoane, obiecte de ceramica, articole textile). Mobilierul este semnificativ pentru diferitele etape ale istoriei, de la cel cioplit din fag, pana la cel sculptat din bran si pictat.Muzeul satului din Bran este o marturie vie a acestei zone etnografice, bogata in cultura si traditii si totodata, reprezentand un punct de atractie pentru numerosii turisti care tranziteaza Branul sau petrec sejurul la pensiunile de aici. Localizarea muzeului in curtea Castelului Bran ofera sansa de a vizita ambele atractii turistice fara prea prea multe complicatii. Parcul din centrul comunei Bran este situat langa parcarea folosita de catre turistii ce vin la Castelul din Bran. Va atrage cu siguranta pe cei pasionati de tehnica militara, aici fiind expuse cateva piese de artilerie precum si statuia generalului Traian Mooiu. Capela Stela Maris - Cripta reginei Maria Este o capela funerara aflata langa raul Turcu din Bran. Acest monument a fost ridicat in memoria soldatilor romani morti in Primul Razboi Mondial. Partia Bran - Zanoaga a fost inaugurata in anul 2005, si este situata la mai putin de 4km de Castelul Bran. Aceasta prezinta o dificultate medie, potrivita atat schiorilor incepatori, cat si celor avansati.Partia Bran Zanoaga are o lungime de 1000 de metri, si este dotata cu teleschi. Diferenta de altitudine este de 170 de metri.Pasionatii sporturilor de iarna se pot bucura de disponibilitatea Partiei Zanoaga datorita de tunurilor de zapada artificiala, ce o fac practicabila si in iernile cu mai putina zapada.

De asemeni, partia este dotata cu instalatie de nocturna, pentru cei care doresc sa schieze in timpul noptii.La baza partiei, se afla mai multe centre de inchirieri cat si un centru de prim ajutor. Pentru a alunga frigul, turistii pot consuma bauturi fierbinti sau mancaruri traditionale la restaurantele din zona. Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor n cresterea animalelor.Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbrcioara, Simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de casa cu curte ntlnite si n alte zone de munte ale Romniei, precum si n Europa, unde poarta denumirea de gospodarie cu ocol ntarit. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, att n munti ct si prin pendularea ntre munte si cmpie. Predominanta a fost cresterea vitelor n propria gospodarie cu varatul la munte, la stnele apartinnd obstei satului si iernatul n gospodarie si la hodai.Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramne ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important n economia acestui sat l ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lnei. Tesutul este practicat n fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n alternanta cromatica alb-negru, saricile sau straiele din lna turcana cu firul lung, etc. n cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier. Unitati economice de stat nu functioneaza la nivel de comuna. Datorita specificului zonei de munte, unde suprafetele sunt foarte mici si situate pe pante mari, nu functioneaza unitati de productie mari, activitatea desfasurandu-se la nivel de exploatatie familiala .Unitatile economice specifice zonei sunt cele care prelucreaza produsele principale si secundare zootehnice:daracuri de prelucrat lana, cojocarii si blanarii, tesatorii de stofe si postav.Populatia totala este de 5573 din care barbati 2771 si femei 2802 Comuna Bran se situeaza pe primul loc ca numar de populatie, intre comunele care formeaza zona de influenta Bran, sau asa numitele "Comune Branene".Populatia a inregistrat o continua crestere pana in anul 1990 pentru ca apoi sa scada , datorita unor factori printre care si dinamica ratei natalitatii ajungand actualmente la doar 5573 persoane, fata de 6029 la recensamantul din 1977 sau de 5669 la recensamantul din 1994.Din totalul populatiei 34 % locuiesc in gospodarii situate dea lungul cailor principale de acces, diferenta fiind raspandita in restul teritoriului administrativ al comunei. Mortalitatea infantila este 0.Populatia pe grupe de varsta

Populaia pe medii si sexeBRASOV20082009201020112012

urban

ambele sexe440701440434439640438507440545

masculin212064211633210845209930211961

feminin228637228801228795228577228584

rural

ambele sexe155941157005158673160434153383

masculin78132787507965380632795287

feminin77809782557902079802795697

Graficul populatiei pe medii

Unitile locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime

20072008200920102011

TOTAL JUDET1901320750201141808216665

Industrieextractiva2328413637

Industrie prelucrtoare21342441203518411719

Transport, depozitare i comunicaii12071356116710941047

Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor74137613684062225678

Construcii17831896227118461612

Energie electric i termic, gaze i ap3230222728

Hoteluri i restaurante11111158124311591055

Agricultur, silvicultur, pescuit----425

2.3. Rezervatii natural si parcuri naturale Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra). Rezervatia Stanca de Bazalt de la Rupea se afla la marginea estica a Podisului Hartibaciului, la cca. 66 km de Brasov, in partea central nordica a judetului. Stanca Bazaltica de la Rupea - Punctul cel mai vestic de aparitie a bazaltelor din Muntii Persani se gaseste izolat in plina zona de aparitie a formatiunilor tertiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervatia se afla situata pe un relief colinar rezidual (stanca de bazalt) a carui suprafata se suprapune in rest pe formatiunile sedimentare marginale ale Podisului Hartibaciului. Bazaltele sunt compacte si nu au produse piroclastice. Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o suprafata de 14.800 ha. Avem:-Rezervatia Peretele Vestic-Rezervatia Piatra Mica-Rezervatia Prapastia Zarnestilor-Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia LungaSe cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspecii de plante superioare (32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogata si diversificata este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a habitaturilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti. Pestera Comana(sau Pestera din Poiana Manastirii) este arie naturala protejata de tip speologic. Pestera Comana, este situata in partea centrala a Muntilor Persani, amonte de satul Comana de Sus, jud. Brasov. Pdurea Valea Bogii este o rezervatie geologica in Muntii Persani (intre Hoghiz si Maierus pe 17 km). Formata in special din fagete adaposteste o fauna bogata, fiind insa si teren de vanatoare cu regim de rezervatie cu un fond cinegetic impresionant, cabane de vanatoare si izvoare naturale. Este domeniu public al comunei Hoghiz in proportie de 60% si rest doemniu privat. Padurea este strabatuta de o vale denumita "Valea Bogatii" si de soseaua nationala DN13 pe o lungime de 25 km. Rezervatia Cotul Turzun este situata n bucla de 9 km pe care o face Oltul dupa iesirea din defileul Racos, ca sa ocoleasca pintenul de bazalt al Dealurilor Turzun si Harham (cele mai apropiate localitati sunt Mateias, Dopca, Bogata Olteana si Hoghiz). Padurea Turzunului de pe malul drept al Oltului este formata din stejari seculari, fagi si molizi, n care cuibareste o ornitofauna variata. In partea de vest a buclei sunt bolti, hatisuri de salcii si rachite, stufarisuri, alimentate primavara de inundatiile Oltului. Printre speciile de interes stiintific si vanatoresc care traiesc aici se numara: rata salbatica (Anas plathyrhynchos), rata mica (A. crecca), rata caraitoare (A. querquedula), rata fluieratoare (A. penelope). In pasaj trec rata cu frigare (A. acuta), grlita (Anser alblfrons), garfita mica (A. erythropus), sitarul (Scolopax rusticola), becatinele (Gallinago gallinago) etc. Scorburile salciilor si stejarilor de pe malul Oltului adapostesc vara porumbei salbatici, turturele s.a. In paduri pot fi ntalnite animalele tipice acestui etaj de vegetatie (huhurezul, cucuveaua, ciuful de padure, ciocanitorile, ulii, cerbi, caprioare, mistreti etc. Intreg teritoriul rezervatiei are destinatie speciala, nu se vaneaza individual, nu se defriseaza paduri pe ambele maluri ale Oltului si este interzis accesul. Complexul Piscicol Dumbravita este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales n migratie. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha. Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, cteva sunt incluse n directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, strcul pitic, strcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, crstelul de cmp etc. Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintre munti". Complexul Dealul Lempes se incadreaza in categoria rezervatiilor botanice. Acest complex constituie o componenta tipica a mediului natural original din Depresiunea Brasovului si are o valoare stiintifica de necontestat. Vegetatia reprezinta, prin asociatiile xerofile formate in postglaciar, acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala botanica. Arboretul este bine dezvoltat pe toti versantii si este format din paducel, salba moale, salba raioasa, sanger, corn, lemn cainesc, alun etc. Fauna este diversa, cuprinde si exemplare ocrotite de sorecar comun, acvila pitica si cerb. Rezervatiile Speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). Piramidele de la Sona sunt movile botezate de catre localnici ,guruieti", si sunt ridicaturi ciudate de pamant, inalte de cca. 20-30 de metri. Piramidele de la Sona, dupa cum mai sunt numite movilele uriase de la marginea satului, au starnit multe dispute asupra originii lor, dar si datorita unor fenomene ciudate care au loc in zona. Satenii spun ca apa asezata la o anumita inaltime capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Cele opt movile de pamant se inalta pe un deal de la marginea satului si sunt amplasate pe doua linii paralele. Unii mai spun ca guruietii aveau forme piramidale, dar vremea i-a erodat.

Cap 3. Analiza circulatiei turistice pe judet si localitate

3.1. Structura turistica existenta in judet si localitateInfrastructura turistic cuprinde toate bunurile i mijloacele create de om, menite s pun n valoare resursele turistice naturale i antropice de care dispune un anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fr existena unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscut n unele studii i sub denumirea de baz material a turismului sau structuri de primire turistic. Att volumul, ct i structura circulaiei turistice, dinspre zonele emitente spre cele de destinaie cu patrimoniu turistic, sunt influenate de baza tehnico-material a turismului. Baza de cazare reprezint componenta principal a infrastructurii turistice ce impulsioneaz dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulaia turistic i condiionnd sejurul ntr-un teritoriu cu resurse turistice. Capacitile de cazare sunt acele dotri care asigur turitilor nnoptarea i odihna pentru un anumit interval de timp i n baza unor tarife difereniate n funcie de gradul lor de confort, sezon i alte funcii caracteristice (alimentaie, agrement etc.).Clasificarea spaiilor de cazare se face n practica turistic internaional, inclusiv n Romnia, dup mai multe criterii: - dup structura reelei de cazare se pot diferenia structuri de primire turistic cu funciune de cazare de baz, precum: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele, hanurile turistice i structuri de primire turistic complementare, integrate domeniului turistic temporara (campingurile, pensiunile, adposturile i refugiile); - dup categoria de confort (desemnat dup amplasamentul unitii, caracteristicile constructive, calitatea i complexitatea dotrilor, diversitatea serviciilor oferite, reflectat i n preurile practicate) se deosebesc, n clasificarea romneasc, cinci categorii de confort, apreciate de la 1 la 5 stele (de la o categorie inferioar la una superioar); - dup modul de funcionare se pot distinge uniti de cazare cu activitate permanent (cum sunt bunoar, hotelurile din marile orae, din staiunile balneare i balneoclimaterice, cu posibiliti de vizitare sau de cur cu ape minerale i termale pe toat durata anului) sau o activitate sezonier (n regiunile montan se difereniaz clar dou sezoane de funcionare iarna i vara) ori pronunat sezonier, specific pentru unitile de cazare din zonele litorale temperate care nregistreaz un sezon de vrf vara, i un altul al cererii minime, iarna;- dup durata sejurului, Glvan. V. (2005) deosebete uniti de cazare de tranzit (pentru sejururi medii scurte, uneori numai o nnoptare), de sejur (pentru sejururi relativ mai lungi legate de perioada concediilor sau vacanelor n staiuni) sau mixte (pentru tranzit sau sejur n structuri de cazare turistic oreneti sau sezoniere); - dup amplasarea n teritoriu i funcia turistic se pot meniona structuri de cazare turistic n: staiuni montane, staiuni de litoral, staiuni balneoclimaterice, centre turistice i localiti urbane, pensiuni turistice rurale; - dup capacitatea fizic a unitilor de cazare se disting: uniti mici (pn la 20-40 de locuri), mijlocii (ntre 41 i 200-400 locuri) i mari (adevrate complexe turistice, cu peste 400 de locuri sau uneori chiar 1000 de locuri)

3.2. Analiza circulatiei turistice pe judet si localitate

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic in judetul BrasovTipuri de structuri de primire turistic20072008200920102011

Total471493482474526

Hoteluri5460606580

Hosteluri--357

Hanuri i moteluri99668

Cabane turistice1314131922

Pensiuni turistice137153155155176

Pensiuni agroturistice200206198177186

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic in Bran

Tipuri de structuri de primire turistic20072008200920102011

Pensiuni112145153166169

Hoteluri2225293236

Cabane68559

Hanuri22111

Capacitatea i activitatea de cazare turistic in judetul Brasov

Judeul Braov20072008200920102011

Capacitatea de cazare

Existent (locuri)126341572914728985,017795

n funciune (mii locuri/zile)4704,74907,85034,85341,66041,1

Sosiri (mii)556,8582,0451,7510,2642,8

Innoptri (mii)1191,51279,6985,01078,31329,8

Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%)25,326,119,620,222,0

Capacitatea i activitatea de cazare turistic in Bran

Bran20072008200920102011

Capacitatea de cazare28964290375647804968

Sosiri (mii)113,2120,097,3103,1146,7

Innoptri (mii)229,9235,4177,9198,7279,4

Numarul total de turisti romani si straini din judetul Brasov

Judetul Brasov20082009201020112012

Total turisti510689495786510196642829637852

Turisti romani423702413567422094538327524896

Turisti straini869878221988102104502112956

Nr de innoptari in judetul Brasov

20072008200920102011

Nr innoptari (mii)1191,51279,61472,8985,01329,8

Nr locuri cazare1263415729985,01078,317795

Nr de innoptari in Bran20072008200920102011

Nr innoptari (mii)229,9235,4177,9198,7279,4

Nr locuri cazare28964290375647804968

Durata medie a sejurul pentru turistii romani in judetul Brasov

20072008200920102011

Nr innoptari (mii)1191,51279,61472,8985,01329,8

Nr turisti romani423702413567422094538327524896

Durata medie a sejurului2,8123,0943,4891,8292,533

Durata medie a sejurul pentru turistii straini in judetul Brasov

20072008200920102011

Nr innoptari (mii)1191,51279,61472,8985,01329,8

Nr turisti straini869878221988102104502112956

Durata medie a sejurului13,6915,5616,719,4211,77

Pentru a calcula indicatorii cererii si ai ofertei in judetul Brasov este necesara cunoasterea unor indicatori, iar acstia sunt prezentati in tabelul urmator:

IndicatoriiCapacitate de cazareNumar turistinnoptriSejurul mediu

20071263451068911915002,812

20081572949578612796003,094

20091472851019614728003,489

2010985,06428299850001,829

20111779563785213298002,533

Indicele modificarii cererii turistice globaleCt=(Nr. Innoptari an curent/ Nr. Innoptari an precedent)*100CG 0-i =(CG i)/(CG o)*100 Unde:CG i=Cererea turistica din anul i CG 0= Cererea turistica globala din anul oCt 2008=107,39 %Ct 2009=115,09 %Ct 2010=66,87 %Ct 2011=135 %Concluzie: indicele modificarii cererii turistice globale a crescut, cu exceptia anului 2010 cand a fost destul de scazut fata de ceilalti ani.

Indicele de variatie in timp a cererii:IC= ( Nr. Turisti an curent/ Nr. Turisti an precedent)*100Unde: IC=Indicere de variatie a cererii

IC 2008=97,08 %IC 2009=102,90 %IC 2010=125,99 %IC 2011=99,22 %Concluzii: indicele de variatie a cererii pana in anul 2011 a fost in crestere, insa din 2011 este in descrestere.

Indicele de variatie in timpa cererii pentru fiecare mijloc de cazare:Tipuri de structuri de primire turistic20072008200920102011

Total471493482474526

Hoteluri5460606580

Hosteluri--357

Hanuri i moteluri99668

Cabane turistice1314131922

Pensiuni turistice137153155155176

Pensiuni agroturistice200206198177186

a) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hoteluri:CH 2008=111,11 %CH 2009=111,11 %CH 2010=108,33 %CH 2011=123,07 % Concluzii: cererea pentru hoteluri din 2008 pana in 2010 a scazut, regresul fiind in 2010 insa, din 2011,cererea de oferte pentru hoteluri a crescut fata dde ceilalti ani.b) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hosteluri:CH 2010=166,66 %CH 2011=140 %Concluzii: hostelurile sunt intr-o continua scadere.c) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hanuri si moteluriCH 2008=100 %CH 2009=66,66 %CH 2010=66,66 %CH 2011=133,33 %Concluzii: din anul 2011,pt moteluri si hanuri au crescut din nou cereriled) Indicele de variatie in timp a cererii pentru cabane turisticeCH 2008=107,69 %CH 2009=92,85 %CH 2010=146,15 %CH 2011=115,78 %Concluzii: cererile pt cabanele turistice variaza de la un an la altul.e) Indicele de variatie in timp a cererii pentru pensiuni turisticeCH 2008=111,67 %CH 2009=101,30 %CH 2010=100 %CH 2011=113,54 %Concluzii: pensiunile turistice au avut un regres de 3 ani dupa care, in 2011, indicele de variatie in timp a cererii a crescut.f) Indicele de variatie in timp a cererii pentru pensiuni agroturisticeCH 2008=103 %CH 2009=96,11 %CH 2010= 89,39 %CH 2011=105,04 %Concluzii: regres intre anii 2008-2010

. Indicatorul Duratei de sejur : Sm=

20072008200920102011

Nr innoptari (mii)1191,51279,61472,8985,01329,8

Nr turisti romani423702413567422094538327524896

Durata medie a sejurului2,8123,0943,4891,8292,533

Evolutia in timp a sejurului mediu:

S=(Sejur mediu an curent/Sejur mediu an precedent)*100S 2008=110,02 %S 2009=112,76 %S 2010=52,42 %S 2011= 138,49 %

Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare:

ICC=(Nr. Locuri de cazare an curent/ Nr. Locuri cazare an precedent)*100ICC 2010=66,68%ICC 2011=180,65 %

Indicele evolutiei innoptarilor

Iei=(Nr. Innoptari an curent/Nr. innoptari an precedent)*100Iei 2010=66,87 %Iei 2011=135 %

Gradul de ocupare al judetului

G=[Nr. Innoptari/(nr. Locuri cazare*nr. zile)]*100G 2007=25,83 %G 2008=22.50 %G 2009=27,39 %G 2010=27,39 %G 2011=20,47 %

Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia

Ani200920102011

Populatie judet597439598313598941

Nr total turisti510196642829637852

Dt 2009=85,39 %Dt 2010=107,44 %Dt 2011=106,49 %Concluzii: intre anii 2010-2011, densitatea turistica a fost peste media densitatii populatiei judetului.

Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

Ani200920102011

Suprafata judetului536353635363

Nr total turisti510196642829637852

Dt 2009=9513 %Dt 2010=11986 %Dt 2011=11893 %

Indicatorul functia turistica

Ani200920102011

Populatia judetului597439598313598941

Nr. total locuri cazare in judet14728985017795

Dt 2009=2,46 %Dt 2010=1,64 %Dt 2011=2,97 %

Cap 4. Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta turistica la pensiunea Katharina din localitatea Bran

4.1. Descrierea detaliata a pensiunii KatharinaBranul este o statiune in plina dezvoltare datorat castelului Bran si mai ales legendei Contelui Dracula.Zona Bran cuprinde comunele Bran si Moeciu aflate la o altitudine cuprinsa intre 750 si 1200m .Clima este temperat cu veri racoroase si ierni reci cu o temperatura medie anuala de 5 gr.C.Comuna Bran cuprinde satele Poarta,Simon,Predulet si Sohodol. Satele din zona Bran-Moeciu-Fundata-Sirnea sunt situate pe drumul inspre Transilvania, in Tara Barsei - un vast podis pe care il strabate raul care ii da numele si care este inconjurat de muntii Barsei, Bucegi, Ciucasului si Piatra Craiului.Regiune extrem de interesanta din punct de vedere folcloric si etnografic, zona Bran-Moeciu-Fundata-Sirnea a dezvoltat in anii din urma cu succes turismul rural in orice sezon. Zona Bran-Moeciu este unul din principalele repere in turismul rural romanesc: este locul ideal pentru cei pasionati de natura si drumetii si totodata, este renumita in sarbatori traditionale, obiceiuri si porturi stramosesti ce au contribuit la faima ei. Pensiunea Katharina este localizata in Bran, Predelut, la circa 800 de metri de Castelul BRAN-Dracula. Accesul se face din DN73 Brasov - Bran - Moeciu - Rucar - Pitesti sau pe DN73A de la Predeal - Rasnov - Bran. Cazare la Bran cu pensiune completa la PENSIUNEA KATHARINA Bran este garantia unui sejur reusit, atractia principala fiind in primul rand linistea, aerul curat si specificul zonei de munte. Cazare la Bran cu pensiune completa la Pensiunea Katharina**** Bran, situata in zona de munte Bran Moeciu. Va invitam sa petreceti vacanta, un concediu sau un weekend, intr-un cadru mai retras si pitoresc, cu privelisti incantatoare spre Muntii Piatra Craiului, Masivul Bucegi si Castelul Bran, in camere mari cu un spatiu generos.

Pensiune turistic de lux, 4 margarete, este aflat la aprox. 800 metri fa de Castelul BRAN - Dracula. Adresa completa a pensiunii Katharina este ca se afla pe Str. Principala 100D in localitatea Bran, judetul Brasov.

Pensiunea dispune de camere de lux 24 metri ptrai (u-hol-u-camer), restaurant pizzerie, teras, sal de conferine capacitate 45 de locuri.Construita in stil traditional specific zonei, cu aspect rustic dar in acelasi timp dotata modern, pensiunea Katharina este locul unde veti gasi linistea si intimitatea de care aveti nevoe. Interioarele frumos lambrisate, camerele mari si luminoase, baile dotate modern sunt toate garantia unei vacante perfecte intr-o atmosfera rustica. Se ofera cazare in:- 8 camere duble - camere spatioase (24 mp), pat matrimonial, grup sanitar propriu, TV, balcon

- 4 camere duble - camere spatioase (24 mp), 2 paturi, grup sanitar propriu, TV- 3 apartamente - living si dormitor, grup sanitar propriu, TV, balcon.Conditiile de cazare oferite reprezinta garantia unei vacante perfecte intr-o atmosfera rustica.

Pensiunea Katharina pune la dispozitia clientilor sai o sala de conferinte, dotata modern, cu peste 80 de locuri. Restaurantul propriu Pensiunii Katharina, situat la parter, are o capacitate de 180 de locuri, si pune la dispozitie clientilor sai, cele mai gustoase specialitati ale zonei Bran-ului, cat si specialitati internationale.

Pensiunea Katharina organizeaza excursii locale, catre majoritatea atractiilor turistice din Zona Bran - Moeciu. Va putem prezenta Pestera Dambovicioara sau Prapastiile Zarnestilor, Piatra Craiului, Chisetorii, Drumul Carului. De asemeni, va vom incanta cu legendele specifice zonei.Curtea foarte larga este ideala atat pentru copii, cat si pentru adulti dand oaspetilor un sentiment de libertate. In spate se afla o gradina cu pomi fructiferi si iarba verde unde se pot organiza petreceri cu gratar si berbec la protap. Se poate servi palinca, branza in burduf de brad si orice specialitate a zonei Branului.

Clientii se pot bucura,de asemenea, de solutii multiple de recreere, pentru toate gusturile. Mesele de Biliard si Tenis sunt rezervate special clientilor Pensiunii Katharina, si sunt disponibile fara restrictii. Pensiunea Katharina se ocupa de gazduirea diverselor evenimente importante din viata dumneavoastra. Cu ocazia sarbatorilor Pascale, ale Craciunului, precum si de Revelion se organizeaza mese festive. Restaurantul traditional Katharina are capacitatea de 130 locuri si este ideal pentru organizarea de nunti, botez, mese festive.Pensiunea dispune de 15 camere dintre care 3 camere tip apartament. Toate cele 15 camere insumeaza in total 40 de locuri.Restaurant - pizzerie de 80 locuri, terasa, foisor, gratar. La cerere se poate organiza foc de tabara.Sala de conferinte de 40 locuri in care se poate organiza si training-uri, conferinte, seminarii, team-building, mese festive traditionale romanesti etc. Mancaruri traditionale: bulz in paturi cu branza in coaja de brad, pastrama, palincuta.-biliard, tenis de masa, minifotbal, sala de aerobic si forta teren de joaca pentru copii-gradina cu pomi fructiferi si iarba verde unde se pot organiza petreceri cu gratar si berbec la protap- parcare spatioasa pazitaOptional: Transferuri de la gara Brasov, aeroport Sibiusau Bucuresti. Excursii la Pestera Dambovicioara, Prapastii Piatra Craiului, Pisetorii, Drumul Carului. Castelul Bran.

Obiceiuri si traditii in BranInvoieli Agricole privind Pamantul Simtul proprietatii foarte dezvoltat in Zona Branului face ca pamantul sa fie lucrat de catre proprietari, rare fiind cazurile in care pamantul sa fie dat sub ingrijire altor persoane. Totusi, familiile batrane, ce nu-si mai pot lucra pamantul datorita varstei inaintate il dau in arenda, cu un procent de 50%.Masura Laptelui la Oi si la VaciFiecare proprietar, primeste de la stapanul stanii unde isi trimite animalele pentru varat, pentru fiecare oaie 4-5Kg de branza de burduf, 1Kg de urda sau 7-8Kg de telemea. De asemeni, proprietarii sunt obligati sa plateasca stapanului de stana costurile aferente tratamentelor zooveterinare ale animalelor.Pentru fiecare vaca, pentru toata perioada de varat (1 Iunie - 1 Octombrie) proprietarul primeste 6Kg branza de burduf si 1Kg de urda pentru fiecare litru de lapte mults la masurarea laptelui.Masurarea laptelui se desfasoara intre Sfantul Petru Nou si Sfantul Petru Vechi, in mijlocul perioadei de pasunat. In ziua aleasa de comun acord de catre stapanul stanii si proprietarii de animale, se masoara laptele muls de la fiecare animal la cele 3 mulsori ale zilei respective.

Urcatul la MunteAceasta activitate are ca scop pasunatul animalelor. Astfel, in jurul zilei de 1 Mai ovinele incep pasunatul pe pasunile de la ses, in timp ce taurinele incep pasunatul pe fanetele proprietarilor spre finalul lunii Mai.La inceputul lunii Iunie, atat ovinele cat si taurinele sunt urcate catre munte, pentru a-si continua pasunatul pe pasunile alpine.Tunsul OilorTunsul oilor se desfasoara pe perioada lunii Martie, cu cel putin 3-4 saptamani inainte de iesirea la pasunat a animalelor.Alesul OilorAlesul Oilor sau Ravasitul Oilor, este una dintre cele mai importante sarbatori desfasurate in Zona Bran. Aceasta sarbatoare are loc dupa ce stapanii de stana coboara de la munte, inapoind proprietarilor animalele definitivand intelegerea cu acestia. Mai precis, proprietarii isi recupereaza animalele, primesc si produsele lactate cuvenite, achitand catre stapanul de stana costurile aferente tratamentelor zooveterinare. In Zona Bran, de-a lungul timpului, s-a impamantenit obiceiul ca in prima Duminca din luna Octombrie, pe platforma de la Vama sa se desfasoare activitati festive sub denumirea generica "Ravasitul Oilor", aceasta activitate fiind organizata dupa anul 1990 de catre Consiliul Local Bran si Centrul Agricol.Cu aceasta ocazie se organizeaza o mare expozitie de produse din lapte, cat si o expozitie cu cele mai frumoase exemplare animale. (ovine, taurine, caini ciobanesti, cai, magari).Construirea StaniiStanele sunt construite in general din barne de brad, cu acoperis in doua ape. Stana reprezinta componenta de baza a complexului pastoral de munte, fiind elementul cheie in timpul varatului animalelor. Stana are functii multiple, asigurand in acelasi timp adapostul ciobanilor cat si dependintele necesare procesului de productie.

4.2. Calculul indicatorilor turistici la pensiunea KatharinaCalculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare

CUC(2008)=x 100CUC= x 100CUC=10,75 %20072008200920102011

Nr innoptari15951570143011201350

Nr locuri cazare4040404040

CUC %10,9210,759,797,679,24

Durata medie a sejuruluidurata med=

20072008200920102011

Nr innoptari15951570143011201350

Nr total turisti560520610470510

Durata medie2,843,012,342,382,64

Indicele modificarii cererii turistice globaleCt=(Nr. Innoptari an curent/ Nr. Innoptari an precedent)*100Ct 2008=98,43 %Ct 2009=91,08 %Ct 2010=78,32 %Ct 2011=120,53 %

Indicele de variatie in timp a cererii:IC= ( Nr. Turisti an curent/ Nr. Turisti an precedent)*100IC 2008=92,85 %IC 2009=117,30 %IC 2010=77,04 %IC 2011=108,51 %

Evolutia in timp a sejurului mediu:

S=(Sejur mediu an curent/Sejur mediu an precedent)*100S 2008=105,98 %S 2009=77,74 %S 2010=101,70 %S 2011=110,92 %

Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare:

ICC=(Nr. Locuri de cazare an curent/ Nr. Locuri cazare an precedent)*100ICC= 100 %

Indicele evolutiei innoptarilor

Iei=(Nr. Innoptari an curent/Nr. innoptari an precedent)*100Iei 2008=98,43 %Iei 2009=91,08 %Iei 2010=78,32 %Iei 2011=120,53 %

Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia

Dt 2007=10,94 %Dt 2008=9,33 %Dt 2009=10,94 %Dt 2010=8,43 %Dt 2011=9,15 %

Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

Dt 2007=8,24 %Dt 2008=7,69 %Dt 2009=9,02 %Dt 2010=6,95 %Dt 2011=7,54 %

Indicatorul functia turistica

Dt 2007=51,96 %Dt 2008=76,94 %Dt 2009=67,39 %Dt 2010=85,77 %Dt 2011=89,14 %

Cap 5. Posibilitati de amenajare si dezvoltare turistica in localitatea Bran

n ansamblul miscarii turistice din Romnia, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodata o mare diversitate de obiective turistice.Structura i varietatea atraciilor turistice, precum i poziia geografic a Branului determin practicarea unor diverse forme de turism. Turismul de odihn i recreere constituie o form tradiional de turism care se poate practica in Bran. SE pot face drumetii montane, sporturi de vara etc. Turismul montan sau turismul sporturilor de iarna este favorizat de existenta masivelor muntoase. Muntii Bucegi prezinta peisaje foarte atractive cu vai glaciare spectaculoase aici putandu-se practica drumetiile, alpinismul si schiul de font si alpin. Muntii Piatra Craiului sunt cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania. Se impun prin creasta lunga de 25 km si inalta de peste 2000m. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Muntii Ciucas prezinta forme de relief megalitice. Este zona cea mai putin amenajata turistic, oferind oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului. Turismul cultural istoric- favorizat de existenta a numeroase vestigii istorice, ca de exemplu Castelul Bran. Turismul rural este practicat in special in zona satelor Bran-Moeciu. Bogatia cultural-istorica a zonelor reprezinta locul ideal de petrecere a unei vacante reusite. In ultimii ani s-a dovedit ca turismul rural a devenit o afacere prospera, impunndu-se ca principala sursa de dezvoltare a acestor zone. Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea Sambata de Sus, unde au loc in timpul sarbatorilor importante, slujbe ce atrag un flux mare de credinciosi. Turismul sportive este reprezentat prin alpinism, schi font, schi alpin, vanatoare si pescuit sportive. Ca principale puncte tari in domeniul turismului, avem: diversitatea potentialului touristic, existenta unui patrimoniu diversificat (monumente istorice si de arta medievala, sate istorice bine pastrate, vestigii din istorie, cetati, biserici, muzee), ponderea mare a turistilor straini, capacitate mare de cazare in diverse structuri de primire a turistilor, inclusiv pensiuni. In contradictoriu, ca amenintari ce pot deveni posibile,avem: schimbarile climatice risca sa afecteze activitatile turistice de iarna, constructii fara autorizatii sau care nu respecta mediul inconjurator, pierderea valorii istorice a unor monumente datorita reabilitarii necorespunzatoare, promovare insuficienta, concurenta straina. Strategia de amenajare turistica sau de dezvoltare a turismului la nivel judetean si zonal este reprezentat de: infrastructura de transport trebuie modernizata deoarece este necorespunzatoare (drumuri nemodernizate, construirea unui aeroport); accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea monumentelor istorice din judet; dezvoltarea ecoturismului si a agroturismului prin programe de instruire pentru turism; imbunatatirea retelei de informare turistica; o mai buna implicare a administratiilor locale in promovarea turismului; infiintarea de grupuri sanitare ecologice; oferte cat mai avantajoase si in sezonul estival pentru a incerca sa edirectioneze o parte din turisti spre zona de munte; oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate de turisti sau de gazda la cererea turistilor. O importanta strategie in dezvoltarea turismului o reprezinta promovarea si peste hotare a ofertelor turistice existente.Alte proiecte care ar putea duce la dezvoltarea turismului ar fi: extinderea domeniului schiabil din Poiana Brasov si a instalatiilor de transport pe cablu, construirea colectorului de ape uzate, reabilitarea partiilor existente si amenajarea altora, in conditiile in care partia Bradul este revendicata, construirea unui teren de golf de 30 de hectare in Poiana Mica, realizarea unei academii de tenis, amenajarea unor parcari pe o suprafata de 2 hectare, montarea unui sistem de transport pe cablu dar si deschiderea unor centre sau puncte de informare turistica.

Cap. 6 Concluzii generale pe judet si localitate, concluzii in urma calculelor indicatorilor

Pe judetIndicele modificarii cererii turistice globale a crescut, cu exceptia anului 2010 cand a fost destul de scazut fata de ceilalti ani.Indicele de variatie a cererii pana in anul 2011 a fost in crestere, insa din 2011 este in descrestere.Cererea pentru hoteluri din 2008 pana in 2010 a scazut, regresul fiind in 2010 insa, din 2011,cererea de oferte pentru hoteluri a crescut fata dde ceilalti ani.Hostelurile sunt intr-o continua scadere.Din anul 2011,pt moteluri si hanuri au crescut din nou cererile.Cererile pt cabanele turistice variaza de la un an la altul.Pensiunile turistice au avut un regres de 3 ani dupa care, in 2011, indicele de variatie in timp a cererii a crescut.Regres intre anii 2008-2010 pentru pensiunile agroturistice.

Concluzii: Dupa anul 2011, la mare cautare sunt hotelurile,otelurile, hanurile si pensiunile agroturistice. Pana in 2011, toate aceste locuinte au fost in scadere,anul 2010 fiind cel mai deficitar.

Pe localitate si pensiuneCoeficientului de utilizare a capacitatii de cazare a fost intr-o scadere pana in anul 2010 cand a inregistrat cea mai mica valoare.Durata medie a sejurului s-a incadrat in valorile 2-3 varful valorii fiind in anul 2008 iar cea mai mica valoare in 2010.Indicele modificarii cererii turistice a avut cea mai mare valoare in 2011.Anul 2009 a fot cel mai bun an cu cei mai multi turisti in pensiune.Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare fost de 100 %.Indicatorul functia turistica a fost intr-o continua crestere.

Concluzii: Anul 2010 a fost anul cel mai deficitar atat in privinta pensiunii Katharina cat si pentru locaitate, referindu-ne la capacitatea de cazare,durata sejurului mediu etc. insa din anul 2011, toti indicii sunt in crestere.

Bibliografie

http://www.brasov.insse.ro http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Satul-turistic-Bran-Turismul http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/harta-turistica-a-romaniei-care-sunt-cele-mai-nevizitate-judete-din-tara-noastra http://atractii.ofertebran.ro/ http://www.statiunea-turistica-bran.ro/turism_pensiuni.htm http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Bran/informatii_utile_bran.php http://www.travelworld.ro/judetul/brasov.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Bran Atlas informational

Foaie1JUDETUL BRASOV200820092010201120120-4 ani29574301673101131365282235-9 ani270552736827683280952686810-14 ani268232643928664267222689115-19 ani397303576931581296554645620-24 ani508865128051115490745012625-29 ani532875175050568494184931230-34 ani499285214553410546625218535-39 ani 455734384844042450534912140-44 ani 396774308945839481754896945-49 ani395983731633359352633967750-54 ani395984958547036441344984755-59 ani427464398445762471244958560-64 ani255912820531345342573962865-69 ani 233882257521701220612522270-74 ani 216712223122450218062096875-79 ani 160451630416542167941539480-84 ani974999981041210758912085 de ani i peste 48885386583162605586total judet596642597439598313598941595758