Ciulei Claudia Davidel Cristina Odiviciuc Rodica 1234B

Aezare i limite

Situat la o altitudine cu valori cuprinse intre 500 si 1500m, strajuit de muntii Leaota si Bucegi, in est, Iezer-Papusa si Piatra Craiului, in vest, culoarul se desfasoara pe directia principal nord est-sud vest. El pare suspendat fata de Depresiunea Brasov, in partea de nord si Subcarpati, in partea de sud.http://pensiuneacerbul.xhost.ro/rooms.html

Acest spatiu carpatic are o suprafata de circa 775km. Se desfasoara pe o lungime de 45 km, intre localitatile Stoienesti si Sohodol, avand latimea maxima de 14km in dreptul comunei Moeciu.

Aspecte geologice i de relief

http://www.pensiuneajupanitei.ro/?continut=pensiune&id=5

Culoarul DmbovieiEste cuprins intre Podul Dambovitei, la nord, o veritabila raspandire de drumuri in culoar, si cheile de la Cetatuia, in sud, fiind strajuit de muntii Leaota, in est, si Iezer, in vest.

http://www.cabanata.ro/obiective.html

Depresiunea Rucr

Despartita de Podul Dambovitei prin horstul de la Pleasa Posadei (1072m), un minunat loc de priveliste, reprezinta o depresiune tectonica de tip graden aflat in zona de convergenta a Dambovitei cu Rausorul.

Alpinet.org

Alpinet.org

Alpinet.org

Depresiunea Dragoslavele

Separate de Rucar prin culoarul mai ingust al Dambovitei, sub forma de defileu, este mai putin extinsa, avand o forma alungita. Este un basinet de eroziune selectiva, strajuit catre sud vest de Muntele Mateias (1239m), iar catre nord est de Muntele Vartoapele sau Piatra Dragoslavelor (1434m), ambele alcatuite din calcar, sub forma unor maguri solitare care ofera un tur de orizont deosebit de instructive spre muntii din jur si asupra Culoarului Dambovitei.

http://across-romania.blogspot.com

Depresiunea Dragoslavele

Platforma Branului

Situata la o altitudine cuprinsa intre 800 si 1300m, platform braneana reprezinat o dubla inclinare, atat pe directia principala sud vest nord est, dar si dinspre rama muntilor limitrofi, spre axul central constituit din interfluviul Drumul Carului.

Platform Branului este adanc fragmentata de vai: Raul Turcului cu afluentii sai principali,Moeciu,Simon,Poarta de Sbarcioaia,in partea de nord,si raul Cheia cu afluentii Urdarita si Rudarita,in partea de sud.

http://across-romania.blogspot.com

De pe axul central al platformei branene-Drumul Carului,straveche denumire ce arata via circulatie transcarpatica-se pot urmari cu usurinta unele deosebiri de peisaj determinate de particularitati geografice locale.

Aspecte Climatice

http://gabrielstanciu.blogspot.com/2009_02 _01_archive.html

Clima Culoarului depresionar Rucar-Bran se incadreaza prin particularitatile sale in climatul montan moderat,fiind influentat de masivele inalte ale Carpatilor Meridionali

Climatul, reconfortant si tonic pentru activitatile umane, se caracterizeaza prin ierni mai moderate decat pe culmile montane din jur, cu veri relativ calduroase si toamne lungi, calde si uscate.

http://gabrielstanciu.blogspot.com/2009_02 _01_archive.html

http://gabrielstanciu.blogspot.com/2009_02 _01_archive.html

Interesant pentru fluxul turistic este durata medie a stratului de zapada, indeosebi pentru practicarea sporturilor de iarna. In timp ce la statiile meteorologice din afara culoarului, la Campulung si Brasov se inregistreaza 121 si respectiv, 144 zile cu strat de zapada, la Fundata rezista 200 zile, de unde rezulta reale posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. La Fundata se mentine de la mijlocul lunii noiembrie pana in prima decada a lunii aprilie.

Reeaua hidrografic

In culoarul Rucar-Bran apele curgatoare alcatuiesc un veritabil paienjenis, care, cu o tenacitate de invidiat, au ferastruit muntii, generand bazinete depresionare cu lunci si terase dar si chei de rara spectaculozitate. Rul Dmbovia

Bazinul hidrografic al Dambovitei ocupa circa2/3 din suprafata culoarului, fiind cel mai important afluent al Argesului, cu o lungime 266km si o suprafata a bazinului sau aferent de 2759km. Rau de legenda, Dambovita se formeaza in Masivul Iezer-Papusa, se sub Varful Rosu, de la o inaltime de 2240m, prin unirea paraielor Boarcasul si Valea Vladului.

Alpinet.org

Majoritatea viiturilor se produc primavara in urma topirii zapezilor din munti si a precipitatiilor bogate, iar fenomenul de inghet inregistreaza circa 50 zile anuale, intre decembrie si februarie.

http://gabrielstanciu.blogspot.com/2009_02 _01_archive.html

VegetaiaCeea ce da farmec peisajului Culoarului Rucar-Bran este covorul vegetal cu paduri umbroase , peticite de pajistile multicolore. Vegetatia forestiera ocupa primul loc intre ecosistemele Culoarului RucarBran raspandite indeosebi in zona inalta de la Giuvala-Fundata si pe versantii masivelor muntoase limitrofe sau izolate.

http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com

Suprafelele forestiere cele mai intinse apartin comunei Rucar, circa 20.000ha, aici aflandu-se unul dintre marile ocoale silvice ale tarii. Din platform braneana, Branul poseda aproape 4.000ha. in acelasi timp dezvoltarea pastoritului, mai ales in satele branene, a determinat de -a lungul veacurilor extinderea pasunilor si fantelor montane, inlocuind unele suprafete montane. Padurile de foioase sunt raspandite in bazinete depresionare din partea de sud a Culoarului Dambovitei, precum si pe valea Moeciului, in partea de nord.

Padurile de amestec, in care alaturi de fagete coniferele devin o data cu inaltimea predominante, ocupa versantii mai inalti, pana la 1400-1500 m, sau mai intunecosi,cu expozitie Nordica. Tabloul acestor paduri este inegalabil prin cromatica, indeosebi primavara si toamna. Cele mai raspandite specii de conifer sunt: molidul(Picea abies), bradul (Abies alba) si laricea (Larix deciduas), de o mare valoare economica.

Festuca rubra

Agrostis tenuis

http://www.expressibian.com

Nardus stricta

http://www.expressibian.com

Trifolium repens

Specii de mare interes stiintific sunt, desigur endemismelesangele voinicului

garofita Piatra Craiului

http://www.expressibian.com

bulbucul de munte

De aceea s-a impus, inca de mult, infiintarea unor rezervatii natural,e intre care mai cunoscuta este aceea din Muntii Piatra Craiului, care ocupa in prezent circa 1.400ha.

FaunaCadrul natural specific Culoarului Rucar-Bran este deosebit de favorabil pentru o fauna bogata si diversificata, care populeaza padurile, fanetele si pasunile montane. In padurile de conifere isi gasesc un adapost ideal numeroase specii:

jderul de padure

http://poze.exn.ro

lup

Rasul

parsul de alun

veverita

http://poze.exn.ro

Unele mamifere prezinta un interes cinegetic, care leau dus faima pretutindeni.

mistre

urs

Capra neagr

Cerbul

http://poze.exn.ro

Numeroase specii de psripitigoi

Pitulicea fluieratoare

Muscarul mic

In apele repezi ale Dambovitei si afluentilor mai mari traiesc laolalta cu pastravul cel mai valoros peste din apele de muntezglavoaca

lipan ul

moioaga

Solurile brune Sunt raspandite pe suprafete mai joase din bazinetele depresionare, indeosebi in Culoarul Dambovitei. Substratul este reprezentat din formatiunile sedimentare si cristaline. Prezinta un profil mai adanc, bogat in humus, fosfor si potasiu, putin permeabil si cu o textura argiloasa-lutoasa. Pe aceste soluri se dezvolta indeosebi pajistile, dar pot fi si cultivate daca se administreaza ingrasaminte naturale sau amendamente cu calcare

Solurile rendzinice Sunt intalnite frecvent la altitudini diferite, pe terasele din lungul raurilor, pe culmi si platforme. Au un profil foarte scurt, slab diferentiat structural, sunt greu permeabile, adesea bogate in humus si azot. Pe aceste soluri se dezvolta pajistile montane.

Asezarile din Culoarul Rucar-Bran Formele de habitat specific Culoarului Rucar-Bran reprezinta o adevarata sinteza a factorilor naturali cu cei istorici si economici. In mare masura varietatea formelor de relief a generat o localizare a vetrelor nu numai complexa dar cat se poate de originala. Astfel, in depresiunile din Culoarul Dambovitei, si-au mutat vatra localitatile Rucar, Dragoslavele, Slobozia, Stoienesti, Badeni si Cotenesti, cu tendinte de compactizare, datorita unirii nucleelor de habitat sau de ramificare pe vaile afluente Dambovitei.

Pitorescul asezarilor este generat de gospodariile locuitorilor frumos randuite si durate din piatra si lemn, imprumutand ceva din armonia peisajului. Fiecare gospodarie este un mic muzeu, fiecare denumire este o dovada a evolutiei si civilizatiei poporului roman.

Gospodaria cu ocol intarit constituie, fara indoiala, o buna adaptare a habitatului uman la conditiile specifice economiei agropastorale branene. Avand o forma poligonala (5-7 laturi), gospodaria cu ocol intarit reprezinta un ansamblu deosebit de armonios, o culme a arhitecturii populare romanesti, in care functionalitatea intregului se imbina cu cerintele economiei rurale.

Intregul ansamblu este alcatuit din casa propriu-zisa, grajduri, fierbatoare, adaposturi pentru furaje si unelte. Curtea interioara este adesea pietruita. Gospodaria este o veritabila cetate taraneasca din piatra si lemn, specific romaneasca.

Sursa: Rucar.wgz.ro

Sursa: cosmin-dumitru.ro

Sursa: panoramio.com