7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 1/6

Curs Bozgan 15.10.2015

Evocarea aspectelor culturale care se adresează elitelor (cultura savantă) iș

cultura populară i, folosind ingredientele ei, na terea culturii de masă.ș ș

A treia componentă pe lângă religie i cultură este educa ia, care suferăș ț

acela i proces ca evolu iile culturale – emanciparea de sub influen a bisericii iș ț ț ș

eliminarea acesteiaFran a, Anglia, Italia, pa iul !erman (!ermania)...ț ț

"a nivelul celor patru state, #iserica $atolică iese %n câ tig.ș

&ene &enard – &eligii, societate %n Europa

itua ia, peisa'ul din punct de vedere religios al continentului ( i pu inț ș țdespre via a culturală, despre educa ie, dar mai ales religios).ț ț

n prima 'umătate a secolului *III – principalele tendin e i momenteț ș

 pentru această arie a Europei occidentalen spa iul german, secolul *III %nseamnă o %ntoarcere la un protestantismț

riguros, auster, profesat de mediile populare, concentrat pe #iblie, pe studiul#ibliei i pe aplicarea %n via a cotidiană, diurnă, a preceptelor #isericii +rotestante.ș ț

Acest curent se numeste  pietism, care %nseamnă de fapt o trezire religioasă.n secolul *III se constatase o rutinizare a vie ii #isericii i sa a'uns laț ș

generarea unui curent religios.$atolicii sunt cel mult - / %n spa iul german.ț

n cadrul catolicismului german ar fi apari ia i aici a unui curent,ț ș

 febronianism, de la un persona' care sa numit Febronius (pe numele lui adevărat,0ont1eim).

Acest episcop scrie i câteva lucrări care argumentează ideile pe care leș

sus ine, idei care nus tocmai originale, dar pe care le sistematizează i le prindeț ș

%ntro formă foarte convingătoare %ntro carte din 2345, care va fi foarte repede

interzisă de #iserica $atolică i pusă la inde6.ș

El contestă rolul papalită ii %n #iserica $atolică la momentul secoluluiț

*III, autoritatea pe care o avea +apa %n rândul episcopilor.n mod normal, +apa trebuia să fie primul dintre egali.

7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 2/6

Febronius consideră că %n #iserică, cel care trebuie să ac ioneze %n toateț

 problemele este $onciliul, adunarea tuturor episcopilor, iar +apa să se supunădeciziei.

Ideea nu este tocmai nouă, din simplul motiv că !alicanismul, curent apărut

%nainte %n Fran a, spunea acela i lucru – autoritatea +apei trebuia recunoscută doar ț ș

%n tatul +apal7 el nu avea nicio autoritate %n detronarea suveranilor #iserica !alicană avea preten ia să fie o biserică na ională %n raport cu +apa.ț ț

!alicanismul a fost una din politicile oficiale ale domniei lui "udovic alI*lea.

8e la programul galican sau născut asperită i %ntre tatul +apal i Fran a.ț ș ț

Febronius a scris cartea %ntrun conte6t foarte favorabil, %n secolul *III,Epoca "uminilor, dominat de ra ionalismul ce era un mare adversar al #isericii.ț

Ideile Iluminismului au priză mai ales %n zona elitelor politice.Aristocra ia vesteuropeană este influen ată de ideile iluministe.ț ț

Ilumini tii erau adevăra i adversari ai #isericii.ș ț

*oltaire considera că #iserica avea rolul ei %n societate, dar sunt al ii, caț

8iderot, care scriu te6te ce fac din el aproape un ateu. i al ii care au contribuit laȘ ț

editarea Enciclopediei Franceze, care %ncepe să fie publicată %n 2392. "a aceastacontribuie fel de fel de oameni de tiin ă i cultură.ș ț ș

$el mai important rol %n editarea Enciclopediei lau avut 8iderot,A:Allembert, 0elvetius i d:0olbac1.ș

Ideile lor au cunoscut o popularitate deloc negli'abilă %n rândurile nobilimii.;n alt mare adversar al #isericii $atolice i al religiei, %n plan general, a fostș

francmasoneria.Francmasoneria modernă, care func ionează azi, se na te la %nceputulț ș

secolului *III %n <area #ritanie. =u avea un scop anticlerical la %nceput, #iserica Anglicană este un

instrument al statului, deci ea navea cum să fie o intă a gânditorilor din lo'eleț

masonice.

<ai cu seamă %n Fran a se bucură de popularitate francmasoneria.ț

Ea este pe pozi ii ra ionaliste, materialiste, generează gândirea liberală, iar ț ț

toate aceste lucruri o transformă %ntrun adversar al #isericii7 #iserica este un mareadversar al Francmasoneriei.

#iserica a %n eles repede pericolul pe care %l reprezenta masoneria.ț

8e atunci pozi ia #isericii $atolice rămâne %n ace ti parametri.ț ș

7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 3/6

Ideile lui Febronius slăbesc coeziunea #isericii $atolice.Este o critică %ndreptă ită, dar care slăbe te coeziunea #isericii $atolice.ț ș

n Anglia, situa ia se prezintă %ntrun mod diferit.ț

+e pozi ii predominante se găsesc #isericile +rotestante, dar din punct deț

vedere religios, <area #ritanie reprezintă cel mai comple6 tablou religios.#isericile oficiale %n Anglia i >ales – #iserica Anglicană, din secolul *Iș

?ot din secolul *I, %n co ia, #iserica oficială este cea +rezbiteriană.ț

Aceste #iserici sunt, cel pu in %n Anglia i >ales, supuse mediului politic,ț ș

 problemele din ele fiind rezolvate %n +arlament.Iată, +arlamentul, $amera $omunelor, 1otără te %n probleme religioaseș

 privind #iserica Anglicană, %n condi iile %n care e6istă %n $.$. deputa i care nu erauț ț

anglicani.

+e lângă aceste două #iserici oficiale mai e6istă i alte mi cări religioase,ș șcare sunt toate protestante.

Istoricii britanici %mpart aceste mi cări religioase %n două categorii – vec1iiș

diziden i (a doua 'umătate a secolului *Isecolul *II) i noii diziden i (secolulț ș ț

*III)Aceste mi cări religioase sunt denumite diziden i.ș ț

$ongrega ionali tii sunt organiza i pe temei foarte simplu.ț ș ț

#apti tii, conven ional undev la %nceputul secolului *II, se deosebesc prinș ț

săvâr irea #otezului la vârste ma'ore.ș

@uaers – mari adversari ai oricăror forme de dependen ă, %ntre care sclavia7ț

mul i au emigrat %n coloniile britanice din America i au fost printre promotoriiț ș

aboli ionismuluiț

<area noutate a secolului *III este apari ia unei mi cări religioase care seț ș

na te %n tatele ;nite, tot pe vremea coloniilor, iar cel care o promovează este unș

 pastor, Bo1n >esleC, care va trece %n <area #ritanie i va fonda <i careaș ș

<etodistă, e6trem de populară %n secolul *III, atrăgând foarte mul i credincio i,ț ș

care face parte din fenomenul de trezire religioasă din epocă. Ei se disting prin

adunările gigantice %n aer liber7 strategia lor se bazează pe predici itinerante7deocamdată nu au biserici.

8upă moartea lui >esleC, mi carea metodistă va cunoa te sciziuni,ș ș

disensiuni, %n secolele I.E6istă catolici %n <area #ritanie, dar sunt pu ini i persecuta i.ț ș ț

7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 4/6

?o i ace ti diziden i au beneficiat de drepturi %n urma adoptării %n +arlamentț ș ț

a "egii 8repturilor (&evolu ia !lorioasă, 24DD), dar cei care nu au primit drepturiț

sunt catolicii, care nu mai sunt prea mul i. ;nii sau convertit, al ii au plecat, dar ț ț

cei care au rămas nu au drepturi politice.

<area #ritanie se distinge printrun progres important – toleran a religioasăț

n a doua 'umătate a secolului *III, catolicii vor primi unele drepturi.+ână la emanciparea lor (anii 2D), catolicii vor primi drepturi gradual,

 privind organizarea de servicii religioase, construc ia bisericilor.ț

8in punct de vedere cultural, Europa este dominată de clasicism sauneoclasicism, care valorifică, de altfel, mo tenirea grecolatină.ș

$lasicismul este modelul cultural francez e6tins la nivelul Europei, influen aț

franceză fiind e6trem de puternică (secolul *III este considerat un secol francez).Fran a este prezentă cu tot ce %nseamnă cultură %ntrun sens foarte larg.ț

&eac iile culturale care vor apărea la sfâr itul secolului *III pot fiț ș

considerate reac ii %mpotriva 1egemoniei culturale franceze, pe vremeaț

imperialismului cultural francez.8in partea !ermaniei au venit cele mai mari reac ii, pentru că %n Anglia nuț

 prea au e6istat influen e franceze.ț

n secolul *III <area #ritanie reprezintă un model fa ă de Fran a.ț ț

"iteratura britanică este cunoscută prin traducerea operelor %n limbafranceză.

amenii de cultură cuno teau %n primul rând franceza i apoi, eventual,ș ș

germana.8in punctul de vedere al educa iei, practic ea este un teren de dispută %ntreț

#iserică i stat, statul care %ncearcă să preia func ia pe care #iserica a e6ercitatoș ț

atâtea secole, de a diri'a sistemul educativ."ucrurile au mers foarte lent din cauza lipsei mi'loacelor i a personaluluiș

calificat, %nsă coala este %ncă mai mult decât atât, pentru că este instrumentul careș

 poate să transmită politica i valorile statului, pe care dore te să le impunăș ș

supu ilor săi.ș

coala este un element foarte important %n crearea unui spirit na ional.Ș ț

n <area #ritanie lucrurile sunt mai calme, dar %n rest peste tot e6istă unna ionalism colar.ț ș

7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 5/6

n prea'ma &evolu iei Franceze, %nvă ământul era dominat de #iserică i deț ț ș

ordinele #isericii $atolice.$el mai important ordin care a e6istat a fost cel iezuit, care a fost %nsă

 persecutat pentru că era un rival %n calea statul %n a i asigura 1egemonia %nș

 privin a educa iei.ț ț

Au fost e6pulza i, ordinul a fost desfiin at, iar elevii au fost prelua i de alteț ț ț

ordine religioase mai pu in prestigioase i mai maleabile %n raport cu influen aț ș ț

statului.nvă ământul a trecut printro criză din cauza acestor sc1imbăriț

tatul a %ncercat să facă sc1imbări mai %n %nvă ământul special, care generaț

speciali ti competen i pentru stat.ș ț

e creează %nainte de &evolu ie %n Fran a o coală veterinară, o coală deț ț ș ș

 poduri i osele, o coală de mine coli care produceau fel de fel de speciali ti %nș ș ș ș șdiferite domenii

"a fel se va %ntâmpla i %n alte ări.ș ț

Intervenind &evolu ia, %n Fran a se propagă ni te idei nu atât de noi, dar iauț ț ș

alura unor idei noi – generalizarea %nvă ământuluiț

tatul nu a avut bani pentru a pune %n practică.&evolu ia Franceză – generalizarea i obligativitatea %nvă ământuluiț ș ț

Adevărata miză este coala primară, pentru că aici sunt angrena i, %n teorie,ș ț

to i copiii de vârstă colară, dar reformele pe care &evolu ia avea de gând să le facăț ș ț

au %ntârziat din cauza penuriei de personal calificat i lipsa banilor.ș

n sc1imb, au fost %ntreprinse măsuri concrete %n direc ia de'a sc1i ată aț ț

regalită ii târzii, cea a %nfiin ării de coli de speciali ti – %n 23G- se creează ceea ceț ț ș ș

se nume te astăzi, coala +olite1nică, de nivel superior, care pregăte te cadreș Ș ș

te1nice pentru armată.<ult timp a e6istat obligativitatea ca absolven ii să lucreze pentru statulț

francez.n privin a colii +olite1nice, un rol foarte important %l are =apoleon, care aț Ș

reformato %n anul 2 al &evolu iei (2D-).ț

Astăzi se vorbe te despre această coală +olite1nică i absolven ii ei ca ș Ș ș ț

(2) – e vorba de respectarea unei tradi ii.ț

"a 2- iulie defilează i studen ii +olite1nicii, %n uniformă.ș ț

7/23/2019 Bozgan 1

http://slidepdf.com/reader/full/bozgan-1 6/6

+olitica religioasă %n &evolu ia Franceză a fost foarte importantă i saț ș

rezolvat prost, generând un conflict ce se va desfă ura pe toată durata secoluluiș

I.$onvocarea Adunării tărilor !enerale, compusă din cele trei stări.

tarea I – $lerul7 specificul alegerilor din 23DG era următorulH ma'oritateaărănimii era c1emată să % i e6prime op iunile la nivel paro1ial, iar peste dintreț ș ț

cei 5 erau preo iț*or deveni deputa i de partea celor din tarea a IIIa...ț

&egele va dizolva cele trei stări i va forma Adunarea $onstituantă.ș

n ce prive te pozi iile oficiale al preo imii, au e6istat i al ii care au acceptatș ț ț ș ț

să renun e la scutirile i imunită ile lor.ț ș ț

e a'unge la afirmarea principiului libertă ii religioase, indirect afirmată %nț

8eclara ia 8repturilor mului i $etă eanului, august 23DG.ț ș țAceste evenimente au loc %n timpul unui curent anticlerical, ateist7 călugării

sunt considera i partea cea mai vulnerabilă i mai criticabilă a #isericii.ț ș

+rincipala problemă a fost cea a bunurilor #isericii.au discutat două op iuni %n 23DG23G – separarea #isericii de către stat,ț

dar #iserica rămânea cu toate bunurile i proprietă ile7 a doua op iune era caș ț ț

#iserica să devină subordonată statului, preo ii să devină func ionari ai statului,ț ț

după confiscarea averilor n 23G a fost adoptată $onstitu ia $ivilă a $lerului, care %nsemna oț

reorganizare a #isericii nu doar sub aspectul că preo ii i episcopii primeau salariulț ș

de la stat, dar %n ansamblu #iserica era reformată. +reo ii i episcopii erau ale i, iar ț ș ș

legăturile cu fântul caun rămâneau doar tradi ionale.ț

8ar #iserica sa scindat %ntro tabără care a acceptat sc1imbările i a depusș

 'urământul i %n altă tabără, mai numeroasă, a celor care nu au acceptatș

(refractarii).Această sc1izmă a dus la slăbirea rolului #isericii %n societate.n curând preo ii refractari pot fi suspecta i a fi %mpotriva &evolu iei, eiț ț ț

 putând fi aresta i i e6ecuta i.ț ș ț

#iserica oficială este, de fapt, o biserică artificială i nu e acceptată deș

 popula ie.ț

+rocesul de secularizare %n Fran a fire te că a progresat, decre tinarea c1iar ț ș ș

(%n anumite zone) cre te.ș