Universitatea Cb Bun 1 1 1 2

UNIVERSITATEA “CONSTANTIN

BRÂNCOVEANU”

~ PITEŞTI ~

FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING

ÎN AFACERI ECONOMICE, RM. VÂLCEA

ANALIZA STOCURILOR LA

S.C. FORESTCOV S.R.L.

Profesor, Absolvent,

Gust Marius Covercă Ana Larisa

1

CUPRINSCAP. I CARACTERIZAREA GENERALĂ A S.C.

FORESTCOV S.R.L.1.1 Diagnoza juridică – înfintare, evolutie, capital, asociati 1.2 Diagnoza comercială – obiect de activitate, producție, clienți,

furnizori, concurență1.3 Diagnoza managerială – organizare, conducere, resurse umane

CAP. II ANALIZA CANTITATIVĂ A STOCURILOR LA S.C. FORESTCOV S.R.L.

2.1. Aspecte generale privind stocurile2.2. Analiza dinamică si structurală a stocurilor2.3. Indicatori de evaluare a stocajului

CAP. III ANALIZA FACTORIALĂ A STOCURILOR3.1. Analiza factorială a stocului final3.2. Analiza factorială a stocului mediu

CAP. IV ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L.

4.1. Indicatori de analiză a eficienţei utilizării stocului4.2. Analiza factorială a vitezei de rotaţie4.3. Reflectarea vitezei de rotaţie în principalii indicatori la SC

FORESTCOV SRLCAP. V MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII

STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L. (CONCLUZII)

2

CAP. I CARACTERIZAREA GENERALĂ

A SC FORESTCOV SRL

1.1. Diagnoza juridică

Societatea este o persoană juridică romană,constituită în formă de

societate cu răspundere limitata. Societatea îsi desfașoară activitatea în

conformitate cu legislaţia în vigoare. Societatea este titulară de drepturi și

obligaţii și răspunde fată de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii raspund

numai în limita aportului la capitalul social.

Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea adunării

generale a asociaţilor, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege.

Denumirea societaţii este: FORESTCOV SRL, conform dovezii

privind disponibilitatea firmei 6284, din 05/09/2000, eliberată de Oficiul

Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Vălcea.

În toate actele-facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și alte

documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la societate, trebuie să se

menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de

înregistrare în registrul comerțului, codul unic de înregistrare și capital

social. Sunt exceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat

electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din

domeniu. Durata de funcţionare a societaţii este nedeterminată.

Sediul societăţii este in Sat Văleni, Comuna Păuşeşti, nr.116,

judeţ.Vâlcea, acesta poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea adunării

generale a asociaţilor, cu respectarea condiţiilor de formă și publicitate

prevăzute de lege.

3

Societatea va putea înființa sedii secundare – sucursale, agenţii,

reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – şi la

alte adrese, în alte localitaţi din România si alte state, cu respectarea

prevederilor legale în materie.

Societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de

societate si statut, iar în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat

unic, numai prin statut. Contractul de societate și statutul pot fi încheiate

sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

Semnatorii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol

determinant în constituirea societății sunt considerați fondatori. Nu pot fi

fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost

condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de

fals, înselăciune, delapidare, dare de mită, mărturie mincinoasă, precum

şi alte infracţiuni prevăzute în lege.

Actul constitutiv al unei societăți comerciale cu răspundere limitata

va cuprinde:

numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul şi cetăţenia

asociaților, persoane fizice, denumirea, sediul și naționalitatea

asociațiilor, persoane juridice;

forma, denumirea, sediul și dacă este cazul, emblema societății;

obiectul de activitate al societății, cu precizia domeniului și a

activității principale;

capitalul social subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului

fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură și

modul evaluării, precum și data la care se va vărsa integral capitalul

social subscris. Se vor preciza numărul și valoarea nominală a părților

4

sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat

pentru aportul său;

asociații care reprezintă și administrează societatea sau

administratorii neasociați, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au

conferit și dacă ei urmează să le exercite impreună sau separate;

partea fiecărui asociat la beneficii și la pierderi;

sediile secundare – sucursale, agenții, reprezentante sau alte

asemenea unități fără personalitate juridică – atunci când se înființează

odată cu societatea, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se

are în vedere o atare înființare;

durata societății;

modul de dizolvare și de lichidare a societății.

La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată

de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și a

emblemei.

Societatea SC FORESTCOV SRL a început activitatea in anul

2000, aceasta a fost dotată cu o gamă de utilaje specifice obiectului

principal de activitate, și anume: circulare, tractoare și tractoare articulate

forestiere, mijloace de transport și motoferăstraie.

Societatea își propune ca principal obiectiv, exploatarea forestieră și

procesarea buștenilor în cherestea. Sortarea cu atenţie a materiei prime,

conduce implicit la obținerea unei calități superioare a produselor

societăţii.

Integrarea pe piața internă a fost una de succes, societatea

extinzându-se foarte repede, devenind cunoscută şi pe piața externă unde

cererea este mult mai mare,a fost nevoită să achizitioneze o gamă largă 5

de utilaje profesionale,fiind dotată în prezent cu linie complet

automatizată pentru debitarea lemnului (Primultini-Italia), linie de tivire

cherestea (Paul-Germania), centrală termică pentru apa supraîncălzită

necesară operaţiunii de aburire a cherestelei, aburitoare, bazine de

antiseptizare, mijloace de transport materie primă si produse finite .

Clienţii se pot baza pe o gamă largă de produse de înaltă

performanță, fabricate după norme de asigurare a calitaţii cunoscute pe

plan internaţional.

Societatea FORESTCOV SRL dispune și de mijloace de transport

marfă, aceasta transportând materia primă în port, aproape în totalitate cu

auto-camioanele proprii, aici discutând despre auto-camioane marca

SCANIA ŞI MAN.

Capitalul - prin sensul modern al acestuia, a fost consacrat prima

dată de către economistul francez A.J. Turgot, care incă din anul 1770

sublinia: “capitalul nu mai înseamnă bani, ci mai mult – participant la

producerea de valoare și profit”.1

În ultimile două – trei secole, conținutul și sfera capitalului au fost

supuse unei ample și continue dezbateri. Adesea, lupta de idei în jurul

acestui concept a luat mai ales o turnură politico – ideologică și mai puțin

metodologică – științifică. Să mai reținem și faptul că termenul respectiv

a stat la baza unui tip de proprietate și a unei societăti. În fond, remarca

F. Braudel “toate civilizațiile, în lupta lor cu necesitățiile și restricțiile

producției și schimbului, au fost nevoite să-si creeze vocabulare

specializate ale căror elemente, mai apoi, îsi tot modifica conținutul”.2

1 Nită Dobrotă, “Economie Politică – o tratare unitară a problemelor vitale ale oamenilor-”, Ed. Economică, Bucuresti, 1997, pag. 108.2 Idem.

6

Capitalul social este dreptul proprietarului asupra unei societăți și

corespunde acelei părti din capitalul propriu asigurat prin aportul în

numerar și natura al asociaților. Acesta se diferențiază în capitalul

subscris nevărsat și capital subscris vărsat. Capitalul subscris nevărsat

este capitalul pe care asociații s-au angajat să-l pună la dispoziția

întreprinderii. Capitalul subscris vărsat reprezintă capitalul care este

eliberat și concretizat efectiv în bani și în natură realizat de către

asociați.3

Capitalul social subscris și vărsat al societății este de 1.845.000 lei,

din care 1.225.000 lei, aport în numerar, 590.000 lei aport în natură

( reprezentând bunuri mobile, conform documentelor depuse la ORCT

Vâlcea ), fiind împarțit într-un număr de 1845 părți sociale cu o valoare

nominală de 1000lei / parte socială.4

Capitalul social poate fi modificat prin hotărârea adunării generale a

asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Reducerea capitalului

social va putea fi facută numai după trecerea a două luni din ziua în care

a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV- a.

Orice creditor poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea

31/1990 – privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și

completările ulterioare. Majorarea capitalului social se va face pe baza

hotărârii adunării generale a asociaţilor prin aport în natură sau în

numerar al asociaţilor. 5

Pentru a forma o societate comercială se pot asocia persoane fizice

și / sau juridice române sau străine. Numărul minim de acționari ai unei

3 Revista Română de contabilitate “Cesiunea părților sociale”, Ed. RENTROP & STRATON, Bucuresti 2014, pag. 3.4 Actul constitutiv al soietății FORESTCOV SRL5Actul constitutiv al societătii FORESTCOV SRL

7

societăți comerciale este 2, iar numărul maxim este 50. Excepție de la

această regulă face societatea cu răspundere limitată cu asociat unic, care

trebuie să respecte următoarele două reguli:

O persoană fizică nu poate fi asociat unic decât într-o singură

societate cu răspundere limitată;

O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o

alta societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.6

Societatea FORESTCOV SRL a fost formată prin asocierea a două

părti, respectiv, Covercă Ana și Covercă Virgil. Capitalul social este

deținut de către asociați astfel.

Tabel nr. 1 Capitalul social

Nume asociați Părți

sociale

Valoare

nominală

Valoare nominală

x parte socială

Capital social

procentual

Covercă Virgil 1291 1000 1.291.000 lei 70 %

Covercă Ana

Gabriela

554 1000 554.000 lei 30 %

Tabel realizat de student.

Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor ,

libere de orice sarcini. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul

social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligații personale sunt

invizibile. Asociaţii sunt răspunzători până la concurenţa sumei

reprezentând părţile sociale pe care le posedă.

Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi. Transmiterea părţilor

sociale către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost

aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul

social. Cesionarea părţilor sociale se înregistrează în Registrul

6 Actul contitutiv al societăţii FORESTCOV SRL8

Comerţului și în registrul de asociaţi al societăţii. Pentru a fi opozabile

societăţii și terţilor, actele de cesiune trebuie să fie publicate în Monitorul

Oficial al României Partea a IV-a şi înscrise în Registrul Comerţului.7

Asociaţii convin de comun acord că, în cazul decesului unuia dintre

ei, părţile sociale ale defunctului să acorde succesorilor calitatea de

asociat. Societatea este obligată la plata părţilor sociale către successor,

conform ultimei situaţii financiare aprobate, în cazul în care acesta nu

doreste intrarea în societate.

1.2. Diagnoza comercială

Diagnoza comercială se referă la caracterizarea produselor societăţii

și a poziţiei în care se află pe piaţă, a clienţilor, a furnizorilor și a tuturor

aspectelor ce pot avea revelanță asupra compartimentelor de resort ale

societăţii.

Elementele de verificat în cazul diagnozei comerciale sunt

următoarele:

Aprovizionări:

intrările de produse pe sortimente;

ritmicitatea aprovizionărilor;

asigurarea continuitaţii aprovizionărilor şi a stocului de

siguranţă.

Furnizori:

relaţiile cu furnizorii tradiţionali;

distanța față de furnizori;

dacă există sau nu relații de dependență față de furnizori.7 Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile contabilităţii”, Ed. Economică, 1994, pag. 24.

9

Vânzări:

principalele surse de venit, evoluţia şi tendința lor;

raportul dintre cifra de afaceri și producția căruia îi

aparține întreprinderea;

structura pieței și posibilitățile de extindere.

Clienți:

relațiile cu clienții tradiționali;

dacă există clienți de care întreprinderea este dependentă;

ponderea și evoluția principalilor clienți;

riscuri legate de clienți: clienți incerți, clienți rău platnici.

Distribuţie

rețea de distribuție: dependentă de distribuitori, căi de

transport potențiale și existente.

Produse

tipurile de activități în cadrul cărora se obțin produsele;

tipurile, volumul și ponderea diferitelor produse, grupe de

produse oferite în totalul producției;

asigurarea ritmicității produselor;

viteza de rotație a stocurilor obtinute;

caracteristicile produselor: calitate, grad de învechire,

grad de înnoire,

perisabilitate, prețuri;

promovarea produselor și serviciilor întreprinderii.

Obiectul principal de activitate al societății este tăierea și rindeluirea

lemnului, iar activitățile secundare ce se pot desfăsura în cadrul societății

10

sunt următoarele, cultivarea altor plante permanente, activități auxiliare,

pentru producția vegetală, activități după recoltare, pregătirea semințelor,

silvicultura și alte activități forestiere, exploatarea forestieră, colectarea

produselor forestiere nelemnoase din flota spontană, activități de servicii

anexe silviculturii, fabricarea ambalajelor din lemn.

Activitatea societății se va putea desfăsura și în piețe, târguri,

oboare, etc.

În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele și

impozitele prevăzute de legislația în vigoare. Obiectul de activitate al

societății poate fi modificat, prin extinderea sau restrăngerea sa, conform

hotărârii adunării generale a asociaților.

Produsele reprezintă bunuri obținute în diferite faze ale procesului

de fabricație, fiind destinate a fi vândute sau destinate consumului intern

al societății, acestea fiind următoarele:

Produse finite – sunt produse ce au trecut prin toate fazele

procesului de producție;

Semifabricatele – sunt produse care au trecut parțial fazele

procesului de producție;

Produse reziduale - sunt produse cu rezultate

necorespunzătoare calitativ, neputând fi vândute; reprezintă produsele

sub formă de rebuturi sau deșeuri.

Putem spune că produsele de orice fel, ocupă un rol important în

contabilitate dar și în viața fiecărei persone.

Produsul finit al societății FORESTCOV SRL este cheresteaua

verde tratată septic dar și cheresteaua supusă operațiilor termice de

11

uscare și zvântare, produs finit realizat cu ajutorul uscătoarelor și

aburitoarelor.

Semifabricatele din această societate sunt cherestelele netivite, în

curs de tivire, tratare septică și în curs de aburire, zvântare și uscare.

Produsele reziduale sunt; rumeguș, deșeuri și laturoaie.

În prezent, societatea se poate lăuda cu o gama largă de colaboratori

ce asigură exportul materiei prime în diferite țari. Cei mai importanți

colaboratori dar și țările în care aceștia exportă materia primă rezultată de

la societatea FORESTCOV, îi enumerăm în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 2 Principalii colaboratori ai societăţii FORESTCOV SRL

Denumire

societate

Sediul Vechime în

colaborare

Țara în care se

realizează exportul

PAMWOOD 2008

SRL

PORT AGIGEA

JUD.CONSTANȚA

10 ANI EGYPT

MULTITREND

IMPEX

AGIGEA JUD.

CONSTANȚA

8 ANI LIBIA, ITALIA

DYNALOG SRL DANA 1, ET 1,

JUD CONSTANȚA

5 ANI TUNISIA

F & J CONTAINER

SERVICES

PORT AGIGEA

JUD CONSTANȚA

4 ANI CHINA

SEA CONTAINER

SERVICES

INCINTA PORT

JUD CONSTANȚA

2 ANI GERMANIA,VIETNAM

AIR & SEA

CONTAINER

SHIPPING

CONSTANTA SUD

AGIGEA, JUD

CONSTANȚA

1 ANI

ALGERIA


12

Riscurile legate de clienți sunt minime, deoarece societatea se poate

bucura de o legătura stransă între parteneri și o încredere necondiționată a

acestora.

Furnizorii de materie primă ai societăți sunt unii dintre cei

tradiționali, există câteva societăți de aprovizionare cu materie primă cu

care societatea colaboreaza încă de la înființare, aceștia asigură

ritmicitatea și continuitatea aprovizionărilor, aici existând și o

dependență față de furnizori.

Deoarece există o concurenţă mare pe piața internă, societatea

devine obligată să achite o sumă mult mai mare față de firmele

concurente, pentru a se aproviziona cu materie primă. Există periodic

firme mai mici cu care societatea colaborează în scopul creării de stocuri.

Societatea își crează stocuri din proprie exploatare , acestea fiind

consumate în perioada în care condițiile meteo nu permit exploatarea și

aprovizionarea de la furnizori cu materie primă.

Concurența pe piața internă este una foarte mare, vorbim aici despre

materia primă care a ajuns la un preț destul de mare datorită faptului că

este din ce în ce mai rară. Distanța dintre punctele de aprovizionare și

societate a crescut, fapt ce determină creșterea costurilor produsului finit.

Dintre firmele concurente amplasate în aceeasi zonă geografică

enumerăm : SC HARD WOOD SRL, SC EXPANSION SRL, SC

SUCCES NIC COM SRL, etc. care au domeniul de activitate similar cu

al societății FORESTCOV SRL, contribuie la cresterea prețurilor de

adjudecare a masei lemnoase la liciațiile organizate atît de Direcția

Silvica Rm Valcea cât și Direcția Silvica Târgu Jiu.

13

Pe plan național, concurența este asigurată de mari firme

multinaționale cum sunt: KRONOȘPAN SEBES SA si

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SA.

1. 3 Diagnoza managerială

Diagnoza managerială constă în analiza organizației, utilizând ca

instrument stiințific adecvat în vederea identificării cauzale a punctelor

forte și slabe și formulării unor recomandări pentru aplificarea

potențialului de viabilitate economică și manageriala a acesteia.

Sistemul organizatoric:

prezentarea sistemului categorical de obiecțiune

descrierea funcțiunilor și activităților realizate în cadrul

organizației

prezentarea numărului de nivele ierarhice

Organigrama sistemului organizatoric:

DIRECTOR EXECUTIV

DIRECTOR ECONOMIC

DIRECTOR RESURSE UMANE

DIRECTOR SECTIE PRODUCTIE

14

Conducerea executivă este asigurată de către Consiliul de

Administrație, care este condus de Președintele care este și Directorul

general al societății și își desfășoară activitatea conform prevederilor din

Regulamentul Cadrului de Organizare și Funcționare.

Pentru activitatea de exploatare și procesare bușteni, atât în anii

antecedenți cât și în prezent, societatea a avut și are contracte de prestări

servicii cu societățile din grup (pentru echipe de muncitori și utilaje

tehnologice). De asemenea, societatea are o foarte bună organizare şi în

ceea ce priveşte conducerea acesteia, vorbim aici despre fiecare

department în parte.

Tabel nr. 3 Persoane respondabile în conducerea societății.

NR. CRT.

NUME SI PRENUME

VÂRSTA ( ani )

STUDII FUNCȚIA ÎN FIRMA

VECHIME ÎN FUNCȚIE

EXPERIENȚA ÎN PROFESIE

1 Covercă Virgil 58 Tehnice Director General 122 Huidu Ariana 56 Economice Director Eonomic 33 Sima Cristina 54 Economice Șef resurse umane 94 Popescu Liviu 40 Tehnice Șef coloană auto 55 Erițoiu Nicolae 63 Tehnice Director producție 116 Covercă

George23 Tehnice Inginer silvic 1

7 Râpa Mirel 35 Tehnice Șef depozit 28 Vătafu Iuliana 46 Tehnice Șef secție debitare 119 Catrina Daniel 39 Tehnice Șef aprovizionări 10

10 Anton Daniel 24 Tehnice Șef mecanizare 311 Huidu Cătaălin 31 Tehnice Șef paza și control 3


15

Noțiunea de resursă se referă la persoana ce poate desfășura

activitățile respective prin creativitate, capacitate de inițiative,

mentalități, tradiții, deprinderi etc.

Resursele umane se consideră ca fiind o categorie a resurselor

economice, care sintetizează potențialul de muncă al unei entități și se

apreciază din doua puncte de vedere, cantitativ și calitativ.

La nivel de întreprindere, resursele umane reprezintă totalitatea

salariațiilor unor organizații, exprimată prin aceeași indicatori cantitativ

și calitativ. Astfel, putem spune că resursa umană este o resursă cu totul

specială, alcatuită din persoane – salariați, care generează factorul de

producție – munca.

Obiectivele managementului resurselor umane sunt de a furniza

pricepere și experiență în acest domeniu, astfel încat să fie obținute

performanțe optime și sigure– folosind cele mai adecvate metode.

Obiectivele generale urmăresc atragerea resurselor umane, reținerea

în organizație pe o perioadă mai mare de timp a resurselor umane,

motivarea resurselor umane.

16

CAP. II. ANALIZA CANTITATIVA A STOCURILOR LA

SC FORESTCOV SRL

2.1. Aspecte generale privind stocurile

Teoria stocurilor a apărut prin asigurarea unei aprovizionări ritmice

şi cu alte cheltuieli minime a stocurilor de produse finite

Stocurile sunt cantităţi de resurse materiale care se acumulează în

depozitele şi magaziile unităţilor economice, într- un anumit volum şi o

anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop.

Stocurile sunt de fapt rezultatul activităţilor de aprovizionare şi de

desfacere, al activităţii comerciale, în general, care sunt dependente de

natura şi caracteristicile materialelor şi produselor, de condiţiile şi

modalităţile de furnizare şi asigurare-transport, de strategiile care se

elaborează pe această linie, în scopul îndeplinirii obiectivului de bază

specific agenţilor economici.

În general, scopul formării stocurilor este diferit; la nivelul

economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei naţionale la

resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adăpost

economia naţională de influenţa unor factori de forţă majoră (seisme,

inundaţii, stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice

nefavorabile sau a penuriei). Agenţii economici îşi constituie stocuri de

resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continuă a

subunităţilor de consum sau servirea clienţilor în vederea desfăşurării 17

normale a activităţii şi realizării astfel a obiectivelor ce şi le-au propus.

Formarea stocurilor de materiale şi produse asigură condiţii optime

pentru desfăşurarea, după un sistem raţional, a activităţii fiecărei unităţi

economice; fără stocuri nu se poate obţine utilizarea judicioasă a

capacităţilor de producţie, nu se pot satisface cererile clienţilor în strictă

concordanţă cu pretenţiile pe care le emit, nu se pot desfăşura o serie de

operaţii din sistemele de aprovizionare şi desfacere cu cheltuieli

rezonabile. Toate acestea pentru că "stocurile" îndeplinesc o "funcţie

vitală", aceea de "decuplare" şi de "armonizare" a fluxului:

"cumpărarea, aducerea (transportul), recepţia-depozitarea, pregătirea

pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele de

prelucrare până la magazia de produse finite, expedierea sau livrarea

produselor la clienţi, în magazinele proprii sau ale distribuitorilor

specializaţi pentru desfacere-vânzare".

"Funcţia vitală" a stocurilor nu justifică supradimensionarea lor

pentru că stocurile determină imobilizări de capital antrenat în

cumpărarea de materiale sau în produsele finite stocate şi încă nevândute.

În mod obişnuit, un mare concert industrial dispune de stocuri a căror

valoare reprezintă circa 25% din capitalul investit. Deţinerea de stocuri

necesită, în acelaşi timp, spaţii special amenajate şi dotate, cheltuieli de

depozitare-păstrare, taxe de asigurare, dobânzi pentru credite ş.a.,

amplificând efortul investiţional aferent. La această situaţie se adaugă

efectele negative ale uzurii morale a resurselor materiale sau produselor

stocate. Sub acest aspect nu ar fi justificată formarea de stocuri; dar, în

procesul de furnizare, aprovizionare şi utilizare a resurselor materiale,

intervine influenţa multor situaţii şi factori cu acţiune permanentă sau

18

conjuncturală care condiţionează în mod "obiectiv" necesitatea formării

de stocuri. Astfel, situaţiile de forţă majoră determină, aşa cum s-a arătat

mai sus, formarea de stocuri sub forma rezervei naţionale; periodicitatea

producţiei la furnizori sau a transportului determină formarea de stocuri

curente la utilizatori; eventuala apariţie a unor dereglări, perturbaţii în

livrările de la furnizori sau în transport determină formarea de stocuri de

siguranţă la consumatori sau în magazinele de desfacere; întreruperea

exploatării sau a transportului ca urmare a condiţiilor naturale şi de

climă sau sezonalitatea producţiei anumitor produse determină formarea

stocurilor sezoniere (de iarnă); necesitatea condiţionării materialelor

înaintea trecerii lor în consum implică constituirea stocurilor de

pregătire sau condiţionare (la resursele la care proprietăţile fizice şi

chimice impun acţiunea chiar dacă aceasta s-a realizat la producător).

Sunt şi alte situaţii care generează necesitatea formării de stocuri

între care mai amintim, şi nu în ultimul rând, pe cea care are în vedere

minimizarea cheltuielilor de cumpărare, aducere, depozitare şi

administrare a resurselor materiale. Indiferent de situaţie sau de factorul

de influenţă, este necesară efectuarea de analize şi calcule economice

care să determine strategia şi politica în domeniul formării stocurilor de

la o etapă la alta, în funcţie de noile condiţii care apar pe piaţa internă şi

internaţională de resurse materiale, de mutaţiile în structura cererilor

pentru consum sau în potenţialul de furnizare a lor.

În funcţie de provenienţa lor, stocurile sunt obţinute ca urmare a

procesului de aprovizionare sau stocuri obţinute din producţie proprie.

Menţinerea în reţea a unor stocuri optime este o condiţie a

rentabilizării capacităţii reţelei prin echilibrarea a doua costuri

19

antagonice: costul stocajului şi costul de comandă. Folosirea sistemelor

moderne de gestiune a stocurilor şi a producţiei permite previzionarea

necesarului de materii prime săptămânal sau chiar zilnic.

Principalele premise ale asigurării unei gestiuni eficiente a

stocurilor la nivelul unei întreprinderi sunt:

- ritmicitatea optimă a aprovizionărilor;

- menţinerea unei rate de rotaţie a stocurilor favorabilă;

- evitarea rupturilor de stoc, dar şi asupra-stocajelor.

2.2. Analiza dinamică şi structurală a stocurilor

Stocurile sunt clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară a

intreprinderii în funcţie de urmatoarele criterii: fizic, faza ciclului de

exploatare, destinaţie şi lucul de creare a gestiunilor. Corespunzător

acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri.8

Materii prime, cele care participa direct la fabricarea

produselor, regăsindu-se în componenta lor integral sau parţial.

Materiale consumabile, cuprind materialele auxiliare precum

combustibilii, piesele de schimb şi alte materiale.

Produsele – sub forma semifabricatelor, produse finite si

produse reziduale.

In analiza şi diagnosticul stocurilor, investigarea este orientată spre:

- evaluarea nivelului stocurilor, gradului şi ritmului de asigurare

a exploatării cu stocurile necesare;8 Ristea Mihai- “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

20

- aprecierea costurilor legate de deţinerea stocurilor;

- evaluarea eficienţei investiţiei în stocuri şi a implicaţiilor

politicii de stocare asupra rezultatelor întreprinderii.

Sursele de date necesare analizei sunt: contabilitatea financiară,

situaţiile financiare anuale, contabilitatea de gestiune, statisticile privind

vânzările şi stocurile, tablourile de bord, bugetele de aprovizionare şi de

producţie, surse externe.9

Potrivit standardelor internaţionale de contabilitate, situaţiile

financiare anuale trebuie să indice:

- metodele de evaluare a stocurilor şi de determinare a costului;

- valoarea contabilă a stocurilor, pe total şi pe categorii;

- valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă;

- valoarea provizioanelor reintegrate în rezultatul exerciţiului şi

cauzele acestei reintegrări.

Mărimea stocurilor active (regulatoare) este influenţată de o serie de

factori: natura produsului, fluxul intrărilor (aprovizionarea), procesul de

stocare, costul stocării, fluxul ieşirilor (desfacerile).

Este interesant de cunoscut în orice moment dacă stocurile finale au

crescut sau au scazut, cu cât, din ce cauze etc., precum şi ce ar trebui

făcut în continuare. Diferenţele apar în toate cele trei faze ale procesului

de activitate. De exemplu:

în faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:9 Maria Niculescu, “Diagnostic economic’’, Editura Economică, Bucureşti 2003, pag 175.

21

- neritmicitatea aprovizionării;

- contractarea eronată a cantităţilor de aprovizionat;

- aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte;

- aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare;

- stocuri ramase nevândute după schimbarea sortimentelor sau

tehnologiilor;

- deasortarea, desperecherea produselor;

- neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de producţie şi cu cea de marketing;

- alegerea nepotrivită a furnizorilor;

- oprirea neprevazută a activităţii furnizorilor;

- depăsirea consumurilor specifice;

- respingerea la recepţia calitativa a unor sortimente necorespunzătoare s.a.m.d.;

in faza de producţie, cauzele modificării stocurilor finale sunt:

- lipsa de materii prime sau materiale în vederea obţinerii produselor;

- modificarea tehnologiei de fabricaţie;

- depăşirea duratei procesului de fabricaţie;

- neritmicitatea producţiei;

- creşterea (scăderea) volumului producţiei;

- schimbarea sortimentaţiei, ş.a.;

22

în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:

- creşterea (scaăderea) producţiei;

- schimbarea sortimentelor;

- creşterea (scăderea) preţurilor produselor;

- existenţa unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabricaţie;

- produse necumpărate datorită calităţii necorespunzătoare;

- neaprovizionarea ritmică a magazinelor;

- lipsa mijloacelor de transport, etc.

După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motivaţie obiectivă,

dar şi subiectivă. În ambele situaţii se impun măsuri energice şi rapide, care

să suplinească lipsa de lichidităti. Dintre măsuri, enumerăm: ritmicitatea

aprovizionărilor, aceasta în legatură cu calcule de necesar întocmite din

timp şi corect; cunoaşterea şi respectarea obligaţiilor contractuale, producţia

să se desfaşoare cantitativ şi calitativ corespunzător cu cererea pieţei, cu

anotimpurile şi sezoanele etc.. Pentru toate însa se impune existenţa unui

sistem de urmărire, de informare şi analiza permanentă a stocurilor.

Tabel nr. 4 Analiza dinamică a stocurilor finale

Stoc final (mii lei) ΔSf (mii lei) Δ%ISf (mii lei)

2012 2013 2014 2013/2012 2014/2013 2013/2012 2014/2013

Materie prima 1540 3285 4432 1745 1147 213,31% 134,91%Produse finite 1213 1938 3746 725 1808 159,77% 193,29%Semifabricate 831 1507 2522 676 1015 181,35% 167,35%Produse reziduale 590 412 374 -178 -38 69,83% 90,77%

23

TOTAL 4174 7142 11074 2968 3932 171,11% 155,05%

Sursa : Revista Română de contabilitate, septembrie 2014.

a) modificarea soldului final de materie primă în anii de analiză

ΔSf =Sf - Sf = 3285 – 1540 =1745 mii lei

ΔSf =Sf - Sf = 4432 – 3285 = 1147 mii lei

Δ%ISf =

=

b) modificarea soldului final de produse finite în anii de analiză

ΔSf =Sf - Sf = 1938-1213 =725 mii lei

ΔSf =Sf - Sf = 3746-1938= 1808 mii lei

Δ%ISf =

=

c) modificarea soldului final de semifabricate în anii de analiză

ΔSf =Sf - Sf = 1507-831 =676 mii lei

ΔSf =Sf - Sf = 2522-1507 = 1015 mii lei

Δ%ISf =

=

d) modificarea soldului de produse reziduale în anii de analiză

24

ΔSf =Sf - Sf = 412-590 = -178 mii lei

ΔSf =Sf - Sf = 374-412 = -38 mii lei

Δ%Sf =

=

Analiza factorială a stocului final

Reducerea stocului final în anii de analiză denotă faptul că

societatea desfăşoară o activitate eficientă în decursul unui an, ceea ce

duce la creşterea cifrei de afaceri, implicit a productivităţii.

Tabel nr. 5 Analiza structurală a stocurilor finale

Sold final (mii lei) Structura Sf %

2012 2013 2014 2012 2013 2014

Materie primă.m.p. 1540 3285 4432 36,89 45,6 40,02

Produse finite,p.f. 1213 1938 3746 29,06 27,13 33,82

Semifabricate 831 1507 2522 19,90 21,10 22,77

Produse reziduale,p.r. 590 412 374 14,15 6,17 3,39

TOTAL 4174 7142 11074 100 100 100

Sursa : Revista Română de contabilitate, septembrie 2014.

Pentru anul 2012:

25

Pentru anii 2013,2014 calculul se face la fel.

În ceea ce priveşte dinamica stocului final de mărfuri în perioada

de calcul se înregistrează o scădere de 598 mii lei a stocului de materie

primă, o creştere a stocului final de produse finite de circa 1083 mii lei în

perioada de calcul faţă de cea de bază, evoluţie determinată pe de o parte

de o reducere a stocului de produse reziduale cu 140 mii lei, iar pe de

altă parte de o creştere considerabilă a stocului de semifabricate cu 339

mii lei.

În ceea ce priveşte structura stocului final se observă ca stocul de

materie primă a crescut în 2013, dar a scăzut în 2014, aceasta

reprezentând o problemă pentru societate. Pentru rezolvarea acesteia

trebuie căutaţi mai mulţi furnizori de materie primă, lucru de care se

ocupă persoana responsabilă de aprovizionări.

2.3 Indicatori de evaluare ai stocului

Indicatorii de evaluare ai stocajului sunt stocurile finale şi stocurile

medii.

26

Stocurile finale se situează uneori peste nivelul previzionat, iar

alteori sub valoarea programată, în ambele cazuri, stocul iniţial, constituit

pe baza celui final, va fi influenţat.10

Pentru desfăşurarea unei activităţi mai eficiente, orice societate îşi

asigură o planificare a stocurilor finale pe sortimente şi pe dimensiuni,

astfel încat vânzările să aibe un caracter continuu, iar cheltuielile aferente

să fie minime.

Cresterea stocului final peste volumul planificat poate fi determinat

de neritmicitatea aprovizionărilor, intrări de loturi mari făra a fi asigurată

desfacerea, pătrunderea în reţea a unor mărfuri degradate, defecte şi chiar

gestiune defectuoasă a stocurilor.

Stocul final poate creşte peste nivelul prevazut atunci când stocul

iniţial este mai mare decât cel previzionat şi atunci când ritmul intrărilor

de mârfuri a devansat ritmul ieşirilor de mărfuri.

Stocul mediu – Indicatorul operaţional pentru studierea activităţii

într-un anumit interval de timp, semestru, trimestru, an, este stocul mediu

de mărfuri.

Mărimea stocului mediu de mărfuri este infulenţată pe de o parte de

volumul vânzărilor (cel mai adesea exprimat valoric prin cifra de

afaceri), iar pe de altă parte de viteza de rotaţie a mărfurilor.11

Existenţa unui stoc mediu de mărfuri mai mic decât cel necesar

satisfacerii cererii de consum generează scăderea profitului, ca efect al

diminuării activităţii sub nivelul potenţial. Un stoc mai mare decât cel 10 Vaile Robu, Ion Anghel, Elena-Claudia Şerban, Analiza economică financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti 2014, pag 205.11 A. M. Hristea, Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii, Bucureşti 2013, pag 133-135.

27

necesar unei activităţi normale presupune cheltuieli suplimentare cu

depozitarea şi păstrarea mărfurilor şi imobilizări financiare în mărfuri

care pot deveni lent vandabile sau nevandabile, cu implicaţii economice.

Tabel nr. 6 Analiza stocului final pe trimestre

Sold final (mii lei)

2012 2013 2014

I II III IV I II III IV I II III IV

Materie primă.m.p. 542 432 354 212 658 896 978 753 1540 1435 1115 342

Produse finite,p.f. 325 298 264 326 652 542 431 313 987 879 850 930

Semifabricate 250 203 198 180 458 421 398 230 1015 765 397 345

Produse reziduale,p.r. 190 176 124 100 180 100 62 60 192 84 68 30

TOTAL TRIMESTRE 1307 1109 940 818 1948 1959 1869 1356 3734 3163 2430 1647

TOTAL 4174 7142 11074


mii lei

mii lei

=2743,5mii lei

Din analiza stocului mediu se observă o fluctuaţie a stocurilor în

anii de analiză în cele patru trimestre ceea ce înseamnă ca societatea a

avut activitate eficientă lucru care se observă pe parcursul celor patru

trimestre : stocul a scazut de la începutul anului până la sfârşitul anului.

Acest lucru înseamnă o gestiune economică bună a stocurilor.

CAP. III. ANALIZA FACTORIALĂ A STOCURILOR

28

3.1. Analiza factorială a stocului mediu

În practica analizei economico-financiare se utilizează: stocul iniţial,

stocul final şi mult mai frecvent, stocul mediu.

Stocul iniţial (Si) reprezintă stocul existent în întreprindere la

începutul perioadei de gestiune sau al perioadei luate în analiză. Stocul

final (Sf) se determină pe baza modelului balanţier care ia în considerare

stocul iniţial al perioadei analizate (Si), intrările (I) şi ieşirile (E) de

stocuri din cursul perioadei respective: Sf = Si + I - E

În ceea ce priveşte stocul mediu ( ), determinarea valorii acestuia se

poate face utilizând modelul mediei aritmetice

Tabel nr. 7

Ani Total

2012 385 303,25 207,75 147,5 1043,5

2013 821,25 484,5 376,75 100,5 1783

2014 1108 911,5 630,5 93,5 2743,5

Tabel realizat de student cu ajutorul actelor contabile intocmite la SC FORESTCOV SRL

=

=

=

29

=

Calculele se fac la fel pentru anii 2013,respectiv 2014.

Analiza factorială a stocului mediu are două trepte care diferă în funcţie de nivelul la care sunt efectuate: produs, sector sau total întreprindere:

a. la nivel de produs sau grupă de mărfuri, analiza foloseste relaţia:

unde: - stocul mediu pe categoria analizată (produs, sortiment, grupă de mărfuri etc.);

- desfacerea medie zilnică a categoriei analizate;

v - viteza de circulaţie în număr de zile a categoriei analizate.

Modificarea este determinată de:

modificarea desfacerii medii

zilnice: modificarea vitezei de

circulaţie:

b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceeasi. Diferenţa

constând în faptul că fiecare produs, sortiment sau grupă de mărfuri deţine

altă pondere în totalul desfacerilor, influenţând mai mult sau mai puţin

activitatea firmei. De asemenea, viteza de circulaţie a fiecăruia dintre aceste

elemente este diferita, banii implicaţi circulând într-un numar de rotaţii diferit.

Relatia utilizată este:

30

unde: - cifra de afaceri zilnică pe total întreprindere (factor cantitativ);

- viteza medie de circulaţie pe întreprindere (factor calitativ);

gi - structura desfacerilor pe categoriile „i” implicate în calcul (factor de structură);

vi - viteza de circulaţie pentru fiecare categorie „i” implicată în calcul (factor calitativ).

Tabel nr. 8

Stoc mediu Cifra de afaceri, CA CA

2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014

Mp 385 821,25 1108 23650 24735 28689 65,69 66,71 79,69

Pf 303,25 484,5 911,5 10760 11760 12548 29,89 32,67 34,86

Sf 207,75 376,75 630,5 6850 7856 8521 19,03 21,82 23,67

Pr 147,5 100,5 93,5 3762 3896 4835 10,45 10,82 13,43

Total 1043,5 1783 2743,5 45022 48247 54593 125,06 132,02 151,65

g %

2012 2013 2014 2012 2013 2014

Mp 5,86 12,31 13,90 52,53% 50,53% 52,55%

Pf 10,15 14,83 26,15 23,90% 24,75% 22,99%

Sf 10,92 17,27 26,63 15,22% 16,53% 15,61%

Pr 14,11 9,29 6,96 8,35% 8,19% 8,85%

Total 41,04 53,70 73,64 100,00% 100,00% 100,00%

31

Tabel preluat din ``Curs complet de conabilitate și fiscalitate„, vol. I, Chircă, L., Editura Economică, București, 2001.

a) modificarea fenomenului analizat,anul 2012-2013

mii lei

mii lei

b) cuantificarea influenţei factorilor

(1)în funcţie de desfacerea medie zilnică:

(2) în funcţie de viteza medie de circulaţie a stocurilor:

’

(3) în funcţie de structura vânzărilor pe categoriile” i”:

Tabel nr. 9

2013/2012 2014/2013

Mp Pf Sf Pr Mp Pf Sf Pr

32

5,98 28,22 30,47 5,23 159,78 32,47 31,95 24,24

430,28 152,9 138,56 52,11 126,71 394,62 221,55 31,29

-7,82 2,82 3,11 0,25 19,81 -9,10 -3,76 0,82


După cum se observă, între stocul mediu şi volumul de activitate

zilnică este o relaţie directă, iar între stocul mediu şi viteza de circulaţie,

este, de asemenea, o relaţie directă. Astfel, vom avea în atenţie pentru

menţinerea unui stoc optim, faptul că orice modificare a cifrei de afaceri

sau a vitezei de circulaţie determină modificarea în acelaşi sens a stocului

mediu. Este de dorit că ritmul de accelerare a vitezei de circulaţie să-l

depaşească pe cel al cifrei de afaceri.

3.2. Analiza factorială a stocului final

În analiza stocurilor finale, relaţia de calcul este urmatoarea:

SF = SI + I – E,

unde:

SI - stoc iniţial;

I – intrări;

E – ieşiri.12

Pe această relaţie se poate aplica analiza balantieră astfel:

12 A. M. Hristea, Analiza economică si financiară activității întreprinderii, București, 2003, pag 133-135.

33

SF1/0 = SF1 - SF0,

unde SF depinde de evoluţia componentelor din relaţie.

SF

Tabel nr. 10 Analiza stocului final

2012 (mii lei) 2013(mii lei) 2014(mii lei)

Sold initial, Si 906 4174 7142

Intrări, I 48290 51215 58525

Ieşiri, E 45022 48247 54593

Sold final, Sf 4174 7142 11074Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.

a) modificarea soldului iniţial de mărfuri

b)modificarea intrărilor de mărfuri

c)modificarea ieşirilor de mărfuri

d) modificarea soldului final de mărfuri în perioada 2013 faţă de

2012, respectiv 2014 faţă de 2013

34

Creşterea stocului mediu de mărfuri cu circa 6900 mii lei la nivelul

întregii activităţi se datoreză creşterii vânzărilor medii de la 45022 mii lei

în 2012 la 54593 în 2014 încurajează o creştere justificată a stocului

mediu de mărfuri cu circa 2968 mii lei în 2013 faţă de 2012 şi cu 3932

mii lei în 2014 faţă de 2013.

CAP. IV ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII STOCULUI

LA S.C. FORESTCOV S.R.L.

35

4.1. Indicatori de analiză a eficienţei utilizării stocului

Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator

semnificativ ce caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele

circulante ale intreprinderii.

Cu cat viteza de rotatie este mai mare, cu atat volumul de active

circulante necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic

sau productia obtinuta intr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum

de active circulante este mai mare.

Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul că acestea

asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a

productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel

spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului

aprovizionarilor cu cel al productiei, iar stocul trebuie sa asigure

sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a

resurselor materiale.

Rata de rotaţie a stocurilor poate fi exprimată atât în zile (şi

reprezintă durata medie de rotaţie), cât şi în număr de rotaţii, după

relaţiile:13

Un aspect important, de care depinde în mare măsură veridicitatea

rezultatelor analizei, îl reprezintă asigurarea corelaţiei în exprimarea

13 Chirică L., „Curs complet de contabilitate si fiscalitate„ vol. I, Editura Economică, București, 2001, pag. 56

36

celor doi indicatori: stoc şi flux de activitate. În practică se poate ţine

cont de următoarele concordanţe:

Tabel nr. 20 Corelaţia dintre stoc şi fluxul de activiate.

Stocul Fluxul de activitate corespunzător

- Stoc mediu de produse finite

- Stoc mediu de mărfuri

- Stocul mediu de materii

prime

- Stocul mediu de materiale

Producţie vândută (exprimată în cost de

producţie)

Costul de achiziţie al mărfurilor vândute

Costul de achiziţie al materiilor prime consumate

Costul de achiziţie al materialelor consumate


În reglementările contabile actuale se foloseşte frecvent Cifra de

afaceri ca flux corespunzător stocului mediu, astfel că în cursul de faţă

vom opta pentru utilizarea prioritară a acestui indicator.

Indiferent de modelul utilizat, factorii care influenţează în mod

direct rata de rotaţie a stocurilor sunt:

- fluxul de activitate

- valoarea stocului mediu

Pe lângă factorii direcţi de influenţă, în analiza ratei de rotaţie a

stocurilor pot fi implicaţi şi factorii cu acţiune indirectă, precum: timpul

de muncă (exprimat în număr de salariaţi, om-zile, om-ore),

productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică,

productivitatea medie orară, cantitatea de produse, preţul de vânzare

unitar, etc.14

14 Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile Contabilităţii”, Ed. Economica 1994, pag 25

37

Aceşti factori influenţează în mod direct fluxul de activitate luat în

considerare şi implicit durata de rotaţie a stocurilor corespunzătoare.

n vederea determinării eficienței utilizării stocului trebuie să

cunoaștem evoluția stocurilor la societate în anii de analiză.

Tabel nr. 11 Evoluţia stocurilor în anul 2012

2012 Stoc iniţial

(mc)

Intrări - aprovizionări

(mc)

Ieşiri

(mc)

Stoc final (mc)

Materie primă 550 24640 23650 1540

Produse fnite 148 11825 10760 1213

Semifabricate 111 7570 6850 831

Produse reziduale 97 4255 3762 590

TOTAL 906 48290 45022 4174

Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.


2013 Stoc iniţial

(mc)


(mc)

Ieşiri

(mc)

Stoc final (mc)

Materie primă 1540 26480 24735 3285

Produse fnite 1213 12485 11760 1938

Semifabricate 831 8532 7856 1507


TOTAL 4174 51215 48247 7142



38

2014 Stoc iniţial

(mc)


(mc)

Ieşiri

(mc)

Stoc final (mc)

Materie primă 3285 29836 28689 4432

Produse fnite 1938 14356 12548 3746

Semifabricate 1507 9536 8521 2522


TOTAL 7142 58525 54593 11074

Tabel realizat de student cu ajutoruul îndrumătorului.

Dupa cum se observă, aprovizionările cu materie primă au crescut în

2013 cu 2925 mc fata de 2012, la fel cum au crescut si in 2014 fata de

2013 cu 7310 mc datorită cererii mare de produse de pe piaţă care a dus

şi la creşterea livrărilor de produse rezultate în urma procesului de

debitare a materiei prime (materialului lemnos).

Tabel nr. 14 Desfaceri totale,desfaceri zilnice şi structura desfacerilorDesfaceri totale (mii

lei)-CA

Desfaceri medii zilnice

(mii lei/zi)CA/zi

Structura desfacerilor (g%)

2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014

Materie primă 23650 24735 28689 1182,5 1236,75 1434,45 52,53 51,27 52,55

Produse finite 10760 11760 12548 538 588 627,4 23,89 24,37 22,98

Semifabricate 6850 7856 8521 342,5 392,8 426,05 15,21 16,28 15,61

Produse reziduale 3762 3896 4835 188,1 194,8 241,75 8,37 8,08 8,86

TOTAL 45022 48247 54593 2251,1 2412,35 2729,65 100 100 100

Tabel nr. 15 Calculul vitezei de rotaţie a stocurilor totale

Specificatie Simbol Unitate de masura

Perioada de analiza2012 2013 2014

Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri totale St Mii lei 1243680 1356875 1483792

39

Numar de rotaţii nr Rot 4,50 4,68 4,80Viteza de rotatie a stocurilor totale

v Zile 80,57 76,86 74,93

Tabel realizat cu ajutorul informațiilor oferite de „Revista Română de Contabilitate,

Octombrie 2014„

În anul 2014, stocurile se roteau de 4,80 ori, pe când în anul 2013

se roteau de doar 4,68 ori, respectiv 4,5 ori în 2012, ceea ce înseamnă că

în anul 2014 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se recuperau

sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de

74,93 zile, faţă de anul 2013, când acelaşi ciclu era parcurs în 76,86 zile,

respectiv 80,57 zile în 2012. Astfel, se observă o creştere a numărului de

rotaţii cu 0,18 în anul 2013 faţă de 2012 si cu 0,12 rotaţii în 2014 faţă de

2013 şi o scădere a duratei medii în zile cu 3,71 zile în anul 2013 fată de

2012, respectiv 1,93 în 2014 faţă de 2013.

Tabel nr. 16 Viteza de rotaţie a materiei prime

Specificaţie Simbol Unitate de masura

Perioada de analiză

2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de materii prime

Smp Mii lei 460161 478519 482100

Număr de rotaţii nr Rot 12,0 13,28 14,79Viteza de rotatie a materiei prime

v zile 29,81 27,10 24,35

Tabel realizat cu ajutorul îndrumătorului.

Din tabelul de mai sus se observă că numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime creşte cu 1,28 rotaţii în 2013 faţă de 2012, respectiv cu 1,51 rotaţii în 2014 faţă de 2013, numărul de zile a unei rotaţii scade cu 2,71 zile în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,75 zile în 2014 faţă de 2013, ceea ce înseamna că materiile prime parcurg eficient ciclul tehnologic.

Tabel nr. 17 Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite,

40

semifabricate şi produse reziduale.Specificaţie Simbol Unitate de

masurăPerioada de analiza

2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de produse finite, semifabricate şi produse reziduale

Spsp Mii lei 783519 878356 965432

Număr de rotaţii nr Rot 7,09 7,23 7,38Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite, semifabricate si produse reziduale

v zile 50,76 49,76 47,75

Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o

îmbunătăţire a situaţiei din anul 2013 faţă de 2012,respectiv din 2014 faţă

de 2013, deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,14 rotaţii în 2013 faţă de

2012 şi cu 0,15 rotaţii în 2014 faţă de 2013, iar durata în zile scade cu 1

zi în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,01 în 2014 faţă de 2013,adică produsele

finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în anul precedent.

4.2. Analiza factorială a vitezei de rotaţie

Dată fiind conjunctura economică actuală, în care întreprinderile

produc şi vând o gamă diversificată de produse, durata medie de rotaţie a

stocurilor la nivelul întreprinderii este dependentă de structura fluxului

de activitate pe grupe sau repere de produse (gi) şi durata de rotaţie

individuală pe grupele sau reperele respective (di).

41

Viteza de circulaţie este un indicator care exprimă modul cum se

utilizează activele circulante ale firmei. Se mai numeşte viteza de rotaţie.

Reflectă activitatea specifică a fiecărui tip de firmă şi este influenţată de

condiţiile concrete în care decurge procesul de existentă al acesteia. Se

modifică în sensul încetinirii sau accelerării odata cu modificările

factorilor ce pot fi întalniti în mediul extern al firmei.

Analiza factorială a vitezei de circulaţie se poate face pe baza mai

multor modele.

Modelul de analiză este dat de relaţia: sau

Modelul I*

unde: - stocul mediu;

- desfacerea medie zilnica.

Indicator 2011 2013 2014

42

4.3. Reflectarea vitezei de rotaţie în principalii indicatori la SC

FORESTCOV SRL

Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activităţii până se reîntorc în forma băneasca iniţială. O situaţie favorabilă este o valoare cât mai mare a vitezei de rotaţie a stocurilor, efectul fiind cresterea eficienţei utilizării lor şi eliberarea de resurse financiare.

În acest caz se utilizează doi indicatori :- număr de rotaţii într-o perioadă ;- durata în zile a unei rotaţii.

Valoarea minimă a numărului de rotaţii care asigură o eficienţa acceptabilă este de 8 rotaţii, adică un termen mediu de 45 de zile de revenire sub forma băneasca.

43

Efectele modificării vietezei de rotaţie sunt eliberările sau imobilizările de resurse financiare. Eliberările reprezintă disponobilizarea de resurse materiale şi financiare, iar imobilizările reprezint un necesar suplimentar de resurse materiale şi financiare şi se calculează după următoarea formulă :

E(-) = (dz2013-dz2012) * CA2013/T = (Δdz) * St2013/dz2013

Tabel nr.20 Efectele modificării vitezei de rotaţie a stocurilor totale

Specificatie Simbol Unitate de masura

Perioada de analiza2012 2013 2014

Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri totale St Mii lei 1243680 1356875 1483792

Numar de rotaţii nr Rot 4,50 4,68 4,80Durata in zile a unei rotaţii

dz Zile 80,57 76,86 74,93

Indice de creştere a cifrei de afaceri

ICA % 100 114,37 112,17

Indice de creştere a stocurilor totale

Ist % 100 109,10 109,35

Valoare minimă acceptabilă

- Rot 8 8 8

Eliberări(-) sau Imobilizări(+)

- Mii lei - -65496,67 -38218,58

Tabel realizat cu ajutorul actelor contabile întocmite la SC FORESTCOV SRL.

În anul 2014, stocurile se roteau de 4,80 ori, pe când în anul 2013 se roteau de doar 4,68 ori, respectiv 4,5 ori în 2012, ceea ce înseamnă că în anul 2014 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se recuperau sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 74,93 zile, faţă de anul 2013, când acelaşi ciclu era parcurs în 76,86 zile, respectiv 80,57 zile în 2012. Astfel, se observă o creştere a numărului de

44

rotaţii cu 0,18 în anul 2013 faţă de 2012 si cu 0,12 rotaţii în 2014 faţă de 2013 şi o scădere a duratei medii în zile cu 3,71 zile în anul 2013 fată de 2012, respectiv 1,93 în 2014 faţă de 2013. Şi în cazul stocurilor totale se remarcă faptul că, datorită modificărilor favorabile a celor doi indicatori, se măreşte eficienţa utilizării stocurilor, respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri (eliberări de peste 65496 mii lei in 2013, respectiv peste 38218 mii lei în 2014).

Pentru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc şi vitezele de rotaţie a urmatoarelor elemente:

- stocuri de materii prime;- stocuri de produse finite;- stocuri de semifabricare;- stocuri de produse reziduale.

Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime arată eficienţa activităţii de exploatare.

Tabel nr. 21 Efectele modificării vitezei de rotaţie a materiei primeSpecificaţie Simbol Unitate de

masuraPerioada de analiză

2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de materii prime

Smp Mii lei 460161 478519 482100

Număr de rotaţii nr Rot 12,0 13,28 14,79Durata în zile a unei rotaţii

dz zile 29,81 27,10 24,35


ICA % 100 114,37 112,17

Indice de creştere a stcurilor de materii prime

ISmp % 100 104 100,75

Valoare minima acceptabila

- Rot 8 8 8

Eliberări(-) sau - Mii lei - -47851,19 -54446,6145

Imobilizări (+)Tabel realizat de student.

Cum numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime creşte cu 1,28 rotaţii în 2013 faţă de 2012, respectiv cu 1,51 rotaţii în 2014 faţă de 2013, numărul de zile a unei rotaţii scade cu 2,71 zile în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,75 zile în 2014 faţă de 2013, acest lucru semnificând o eficientizare a activitaţii de aprovizionare, prin creşterea cifrei de afaceri într-o mai mare proporţie decât stocurile de materii prime (ICA2013/2012=114,37%, ICA2014/2013=112,17 iar ISmp2013/2012=104%). Acest lucru se poate demonstra şi prin luarea în calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 47mii lei în 2013 şi peste 54 mii lei în 2014,

Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite, semifabricate şi produse reziduale arată eficienţa activităţii de exploatare.

Tabel nr. 22 Efectele modificării vitezei de rotaţie a stocurilor de produse finite, semifabricate şi produse reziduale.Specificaţie Simbol Unitate de

masurăPerioada de analiza

2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de produse finite, semifabricate şi produse reziduale

Spsp Mii lei 783519 878356 965432

Număr de rotaţii nr Rot 7,09 7,23 7,38Durata în zile a unei rotaţii

dz zile 50,76 49,76 47,75


ICA % 100 114,37 112,17

Indice de creştere a stcurilor de produse finite, semifabricate şi

ISmp % 100 112,10 109,91

46

produse rezidualeValoare minimă acceptabilă

- Rot 8 8 8

Eliberări(-) sau Imobilizări (+)

- Mii lei - -17651,85 -40639,13


Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o îmbunătăţire a situaţiei din anul 2013 faţă de 2012,respectiv din 2014 faţă de 2013, deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,14 rotaţii în 2013 faţă de 2012 şi cu 0,15 rotaţii în 2014 faţă de 2013, iar durata în zile scade cu 1 zi în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,01 în 2014 faţă de 2013,adică produsele finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în anul precedent. Chiar dacă nivelul stocurilor de produse finite şi mărfuri creşte cu 12,10% în 2013 faţă de 2012 şi cu 9,91% în 2014 faţă de 2013, nivelul cifrei de afaceri creşte mai mult, cu 14,37% în 2013 şi cu 12,17% în 2014 faţă de 2013, obţinându-se astfel o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 17650 mii lei în 2013, respectiv 40639 mii lei în 2014, deci eficienţa activităţii de comerţ a crescut.

CAP. V MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L

Conluzii : În urma analizei stocurilor efectuale la SC FORESTCOV SRL, se poate observa o creştere a stocului de materie primă cât şi o creştere a cifrei de afaceri, aceasta rezultând în urma adoptării unei serii de măsuri referitoare la desfăşurarea ritmică a procesului de achiziţionare, constituirea unui stoc permanent de materii prime şi materiale care să permită desfăşurarea continuă a procesului de

47

producţie, astfel încât să crească productivitatea muncii pe fondul diinuării costurilor şi a vitezei de rotaţie.

Datorită anumitor utilaje care de-a lungul timpului au fost înlocuite cu unele de ultimă generaţie, firma a început sa obţină rezultate din ce în ce mai bune, deoarece cele performente ajută la prelucrarea lemnului fără a lăsa să se piardă ceva din acesta, realizându-se de altfel şi faptul că produsul în momentul intrării în prelucrare este valorificat în totalitate.

În cadrul procesului de producţie s-a impus organizarea corespunzătoare a fluxurilor de producţie la capacitatea optimă, dotarea cu utilaje performante specializate, organizarea ciclului de producţie pe linii tehnologice automatizate.

Propuneri : În vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune şi a creşterii eficienţei stocurilor şi activităţii economice în cadrul SC FORESTCOV SRL, se propune şi se recomandă în acelaş timp, o selecţie a furnizorilor, încheierea la timp a contractelor, respectarea clauzelor contractuale, determinarea optimului de stocuri, eliminarea perderilor în timpul transporului, manipulării şi depozitării, diminuarea cheltuielilor de transport – aprovizionare – depozitare.

În faza desfacerii trebuie să se acţioneze în sensul transformării rapide a produselor finite în disponibilităţi baneşti. Această obţiune fiind posibilă dacă se obţin produse finite superioare din punct de vedere calitativ, cu desfacere asigurată, dacă se diminuează perioada de timp cuprinsă între momentul finasării şi cel al expedierii, se respectă clauzele contractuale, se îmbunătăţesc condiţiile de manipulare, transport, se reduce perioada de decontare.

Pentru a răspunde exigenţelor clienţilor precum şi pentru menţinerea cotei de piaţă, este necesară prospectarea pieţei pentru încheierea de contracte cu cât mai mulţi clienţi, această acţiune fiind

48

favorizată de faptul că SC FORESTCOV SRL este lider de piaţă judeţeană.

Pentru sporirea credibiliăţii ofertelor firmei SC FORESTCOV SRL este necesară evidenţierea acelor standarde profesionale pe care firma urmăreşte să le atingă permanent şi anume : seriozitate, nivelul european al calităţii serviciilor, înaltul nivel de pregătire al personalului tehnic şi al echipei manageriale, precum şi evidenţierea poziţiei de leader de necontestat al firmei pe domeniile de competenţă.

Bibliografie

1. Chircă L., ”Curs complet de contabilitate și fiscalitate„ vol. I, Editura Economică, București, 2001

2.Ericson, J., The Supply Chain by Piece, http://www.line56.com/articles/default.asp?NewsID=3263

3. Fotache, D., Hurbean, L., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor, Editura Economica, Bucureşti, 2004

4.Liviu Spătaru, Analiză economică financiară, Editura Economică

5. Dorina Luţa, Curs aplicativ, contabilitate financiară, 2013

49

6. Marius Gust, Curs aplicativ, analiză financiară, 2014

7.Marius Gust, Analiza economică financiară, Editura Independenţa Economică 2009

8. Marius Gust, Analiza aconomică financiară, Ed. Independenţa Economică 2010

9. Marius Gust, Analiza economică financiară, Ed. Independenţa Economică 2003

10. Niță Dobrota, Economie Politică “-o tratare

unitară a problemelor vitale ale oamenilor-”, Ed. Economică, Bucureşti 1997

11. Revista Romană de contabilitate, “Cesiunea părţilor sociale”, Ed. RENTROP & STRATON 2014

12.Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile Contabilităţii”, Ed. Economica 1994

13. Ţenovici Cristina, Curs aplicativ, contabilitate publică, 2014

14. *** Actul constitutiv al societăţii

50

Universitatea Cb Bun 1 1 1 2

Documents

Transcript of Universitatea Cb Bun 1 1 1 2